Pr. Cons. Cafea

80
Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor Specializarea: Economia comerţului, turismului şi serviciilor Rolul protecției consumatorului în industria cafelei

Transcript of Pr. Cons. Cafea

Page 1: Pr. Cons. Cafea

Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor

Specializarea: Economia comerţului, turismului şi serviciilor

Rolul protecției consumatorului în industria cafelei

Nume şi prenume: Cliveţ Elena, anul: III, grupa: 8291

Nume şi prenume: Moldovean Alexandra, anul III, grupa 8292

Braşov, 2012

Page 2: Pr. Cons. Cafea

Cuprins

Pag.

Introducere 4

Capitolul 1 Aspecte conceptuale privind industria cafelei 6

1.1 Definirea conceptului de cafea 6

1.2 Istoria industriei cafelei 6

1.3 Clasificarea tipurilor de cafea 8

1.4 Metode de obținere a cafelei 9

Capitolul 2 Prezentarea industriei cafelei 12

2.1 Piața industriei cafelei 12

2.2 Producătorii și distribuitorii naționali și internaționali de cafea 12

2.3 Date statistice privind industria cafelei 15

Capitolul 3 Cadrul juridic existent în industria cafelei 19

3.1 Legi în vigoare în România 19

3.2 Legi în vigoare în Uniunea Europeană 21

Capitolul 4 Rolul protecției consumatorului în industria cafelei 22

4.1 Prezentarea caracteristicilor de calitate în industria cafelei 22

4.2 Metode de falsificare a cafelei 23

Capitolul 5 Cercetare de marketing: ”Atitudini, opini și comportamente ale brașovenilor

cu privire la calitatea cafelei” 26

5.1. Formularea ipotezelor generale şi a ipotezelor statistice 26

5.2 Stabilirea obiectivelor cercetării 27

5.3. Proiectarea şi redactarea chestionarului având în vedere tema generală de

cercetare 28

5.4. Analiza legăturilor dintre întrebări 33

2

Page 3: Pr. Cons. Cafea

5.5. Consideraţii metodologice privind eşantionarea 33

5.5.1. Populaţia cercetată şi mărimea acesteia

5.5.2. Stabilirea mărimii eşantionului

5.5.3. Descrierea succintă a unităţii de observare, de eşantionare şi de

analiză

5.5.4. Alegerea metodei de eşantionare şi prezentarea planului de

eşantionare

5.5.5. Metodologia propusă pentru culegerea datelor

5.6. Validarea eşantionului în raport cu principalele caracteristici ale populaţiei

cercetate 35

5.7. Statistica întrebărilor relevante 36

5.8. Testarea ipotezelor cercetării 42

5.8.1 Testarea legăturilor dintre variabile

Concluzii și propuneri 46

Bibliografie 47

Anexe 48

3

Page 4: Pr. Cons. Cafea

Introducere

Tema acestei lucrări este ”Rolul protecției consumatorului în industria cafelei”.

Am ales această temă din mai multe considerente. Primul ar fi faptul că după petrol

cafeaua este pe locul doi în privința importanței economice mondiale și este produsă în

peste 50 de țări de pe glob, iar al doilea este faptul că majoritatea oamenilor folosesc

cafeaua în scopul preparării unei băuturi energizante. Deci reprezintă un produs important

pentru întreaga omenire.

Lucrarea este formată din cinci capitole, fiecare având un titlu definitoriu. Astfel,

primul capitol, intitulat ”Aspecte conceptuale privind industria cafelei”, vine să

lămurească conceptul de cafea, după care prezintă succind istoria cafelei, clasifică tipurile

de cafea și se încheie cu prezentarea metodelor de obținere a cafelei.

Al doilea capitol, intitulat ”Prezentarea industriei cafelei” cuprinde aspecte despre

piața industriei cafelei, despre marii producători și distribuitori naționali și internaționali

de cafea și pune accentual pe date statistice privind industria cafelei. Cel de-al treilea

capitol prezintă cadrul juridic național și internațional de reglementare a industriei

cafelei.

Al patrulea capitol poartă titlul de ”Rolul protecției consumatorului în industria

cafelei” și cuprinde prezentarea caracteristicilor de calitate a cafelei și metode de

falsificare a cafelei. Cel de-al cincilea capitol este reprezentat de o cercetare de marketing

intitulată: ”Atitudini, opini și comportamente ale brașovenilor cu privire la calitatea

cafelei”. Această cercetare are drept scop scoaterea la lumină a caracteristicilor de calitate

ce îi fac pe brașoveni să cumpere și să consume cafea.

Lucrarea se încheie cu un set de concluzii și propuneri care vin să desăvârșească

rolul protecției consumatorilor în industria cafelei și anexe care vin să completeze

lucrarea.

În această lucrare, obiectivele propuse sunt:

- clarificarea conceptului de ”cafea” ;

- identificarea criteriilor de clasificarea a cafelei;

4

Page 5: Pr. Cons. Cafea

- descrierea metodelor de obținere al cafelei;

- caracterizrea industriei cafelei;

- stabilirea marilor producători și distribuitori de cafea din România și din

lume;

- prezentarea cadrului juridic național și internațional de comercializare al

cafelei;

- descrierea caractersticilor de calitate al cafelei;

- descrierea fenomenului de falsificare al cafelei;

- identificarea percepției consumatorilor brașoveni cu privire la calitatea cafelei.

În concluzie, lucrarea prezintă aspecte esențiale ale unei industrii foarte dezvoltate

ale lumii, în care rolul protecției consumatorilor este unul esențial pentru buna

desfășurare a activității acesteia.

5

Page 6: Pr. Cons. Cafea

Capitolul 1

Aspecte conceptuale privind industria cafelei

1.1 Definirea conceptului de cafea

Conform dicționarului explicativ al limbii române, cafeaua este ”sămânța

arborelui de cafea 1”, iar din această sămânță se prepară băutura cu acelaș nume.

Cafeaua este o băutură de culoare neagră ce conține cofeină care se obține din

boabe de cafea prăjite și măcinate conținând vitamina PP (acid nicotinic sau niacină).

Boabele de cafea sunt fructele unor plante din familia Rubiaceae cu două varietăți mai

importante Coffea arabica și Coffea canephora2.

1.2 Istoria industriei cafelei

„Istoria cafelei este una complexă şi savuroasă. Drumul cafelei a început în

Africa, iar licoarea magică şi-a continuat traseul în Asia, Europa şi cele două Americi.3”

Originea cafelei, între legende și tradiții religoase4

Istorisirile legate de cafea sunt numeroase. Totuşi o să amintim două dintre cele

mai interesante:

1. Cea mai faimoasă legendă, relatată în una dintre cele "O Mie şi Una de

Nopţi"  este atribuită lui Kaldi, un păstor de capre, sau mai degrabă turmei lui. Se spune

că acest căprar îşi ducea mereu turma la păscut aproape de o mănăstire, într-o zonă

muntoasă. Spre marea lui stupoare, de fiecare dată când caprele păşteau floricelele roşii

ale unui arbust necunoscut, acestea se comportau foarte ciudat – se agitau şi săreau în

1 DEX '98 Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998, pag 287;2 http://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea3 Tomescu. A – Cafeaua, Editura Gramen, Bucuresti, 2010, pag 13.4 Tomescu. A, op cit., pag 14-16

6

Page 7: Pr. Cons. Cafea

toate părţile. Crezând că este mana diavolului, căprarul a decis să adune fructele acestei

plante misterioase şi să le aducă la mănăstire bătrânului călugăr Yahia.

Călugării fiind şi ei convinşi că acest arbust de munte posedă vreo putere

diabolică i-au ars imediat fructele. Însă acestea arzând au emanat o aromă divină. Intrigaţi

de acest parfum miraculos, călugării au preparat o infuzie cu pulberea rămasă ce a fost

considerată o mană cerească deoarece le-a permis să îşi prelungească orele de meditaţie.

2. În secolul al VII-lea era noastră, în Arabia, profetul Mohamed a anunţat o nouă

religie: islamul. Tradiţia spune că într-o zi, în timp ce acesta suferea, îngerul Gabriel

trimis de către Allah, i-a oferit o băutură de culoare neagră pentru a-l îmbărbăta. După ce

a băut licoarea, Mahomed  s-a reînsănătoşit şi şi-a redescoperit forţa pe care o avea când

era tânăr. A numit această băutură ”qah’wa’” termen ce înseamnă azi în limba arabă

cafea.

Din Orient În Occident, cafeaua cunoaște o ascensiune formidabilă. În secolul al

XVI-lea europenii descoperă cafeaua datorită Otomanilor. Aceştia din urmă, de la

expediţia lor în Egipt din 1517, au transformat-o într-un deliciu foarte apreciat de către

“Poarta Sublima”, Istambul , capitala Imperiului Otoman. Succesul său a fost imediat -

încă din 1615, cafeaua era răspândită pe tot continentul european.

Fără dubii, licoarea a fost cel mai mult apreciată la început în Veneţia, unde

comerţul cu Orientul era cel mai prosper şi prin urmare consumul cel mai răspândit. A

fost prezentă şi în curtea ”Regelui Soare” unde ”apa neagră”, cadou din partea

ambasadorului Soliman Aga, şi-a făcut intrarea oficială în 1669.

De la legendă la istorie, cafeaua nu rămâne decât un preparat recunoscut şi foarte

apreciat. După ceai şi apoi după cacao, cafeaua începe să cucerească şi ea titluri de

nobleţe.

7

Page 8: Pr. Cons. Cafea

1.3 Clasificarea tipurilor de cafea 5

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultivă în scopuri industriale

următoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica și

cafeaua Maragogype.

•Cafeaua Arabica

Cafeaua arabica, originară din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai

apreciată și mai răspândită specie de cafea. Se cultivă mai ales în America Latină, dar și

în Africa. De fapt este cea mai cultivată specie și este deosebit de prețioasă pentru

fructele sale de calitate superioară, de formă alungită și culoare verzuie – albăstruie.

Aceasta are aroma și gustul mult mai rafinate decât alte specii. Cafeaua cu tărie medie

este obținută în exclusivitate din vrietăți ale soiului arabica, provenite din America

Centrală și de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Excepție face Brazila întrucât varietățile de

arabica braziliene au o aromă mai puțin rafinată.

•Cafeaua Robusta

Cafeaua robusta, originară din bazinul Congo, crește mai rapid și este mult mai

rezistentă acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultivă intens în

Africa, India șI Indonezia. Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este

pretențioasa la condițiile climatice, se adaptează ușor climatului sever, este rezistentă la

boli și dăunători. Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o formă neregulată și

culoare maroniu - galbuie. Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai puțin

aromată decât arabica și este foarte apreciată în gama de cafea solubilă.

•Cafeaua Liberica

Cafeaua liberica, originară din Africa, Liberia, are de asemenea o creștere rapidă

și o rezistență bună la boli. Se cultivă exclusiv în câmpiile subtropicale ale Africii și

Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare și temperatura este cuprinsă între 20 și

5 Ștefănescu. O – Totul despre ceai, cafea, cacao, Editura ALL, București, 2011, pag 51-54.

8

Page 9: Pr. Cons. Cafea

25°C. Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie și culoare de la brună la

galbenă. Calitatea acestei specii de cafea este mediocră.

•Cafeaua Maragogype

Acest arbore de cafea a fost descoperit în vecinătatea orașului Maragogype, statul

Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin încrucișarea dintre speciile arabica și

liberica, exceptând dimensiunile boabelor, el a păstrat caracterele speciei arabica,

randamentul acestui arbust este totuși inferior și cultura sa este extrem de împrăștiată

(Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia și chiar Java), la o altitudine variind

între 600 și 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioară și

medie, iar culoarea lor este verzuie, în ciuda preferinței unor consumatori, calitatea

acestei cafele nu poate depăși calitatea cafelei arabica.

1.4 Metode de obținere a cafelei 6

Cireșele de cafea nu pot fi păstrate și trebuie preparate numai decât după recoltă.

Există două metode: prepararea uscată și prepararea udă. 

Prepararea uscată

În țările de cultura a cafelei cu perioade pronunțate de ploaie și secetă prepararea

cafelei se poate face după metoda tradițională uscată.

Cireșele de cafea coapte și triate se întind pe locuri întinse de uscat cu suprafețe

betonate sau pavate în strat subțire (3 pana la 5 cm) și se usucă la soare. Pentru o uscare

uniformă, stratul de cireșe de cafea trebuie întors de mai multe ori pe zi. În timpul nopții

sau sub amenințarea ploii, cireșele se adună într-o gramadă și se protejează cu plante

pentru a nu fi umezite din nou. După circa 4 săptamâni, fructul se usucă pană la un

conținut de apă de mai putin de 13 %. Boabele de cafea se eliberează de învelișul exterior

în mașini speciale de decojit, ramânând doar mici resturi de pieliță argintie.

Prepararea uscata se folosește, în mod predominant, în Brazilia și în Etiopia și pentru

cafeaua arabica, dar și pentru cea robusta.

6 Mandița D. – Ce știm și ce nu știm despre cafea, Editura Tehnică, București, 2008, 61-65

9

Page 10: Pr. Cons. Cafea

Prepararea udă

În țări cu căderi de ploaie relativ uniforme în timpul anului, durata strălucirii

soarelui nu ajunge, pentru a usca toată cireașa în întregime destul de repede. De aceea

cireșele de cafea coapte și triate se separă cu o mașina cu ajutorul unor vâlturi sau plăci

zimțate, pulpa de fructe de bobul de cafea.

La acest pas, fermentele proprii plantelor lichefiază resturile pulpei de fructe, așa

încât ele pot fi spălate de pe suprafață, în canale de spălat. Uscarea la soare, care urmează

acum și care se realizează pe mese de uscat, este cu mult mai rapidă și se termină în 10

până la 14 zile. Măsurile de protecție luate împotriva umezelii ulterioare (roua din timpul

nopții, ploaia) sunt aceleași ca la prepararea uscată.

Cafeaua crudă astfel uscată în învelișul de pergament, se numește cafea de pergament

și are un conținut de apă de mai puțin de 13 % și poate fi depozitată. Se tratează în

continuare în mori centrale.

Prăjirea cafelei

După cum se cunoaște, cafeaua dobândește calitățile ei specifice numai în

momentul prăjirii, operațiune de mare importanță sub aspect tehnologic, în lungul și

anevoiosul drum parcurs de boabele de cafea pe calea transformării acestora într-o cafea

a cărei calitate va trebui să corespundă exigenței consumatorilor. Practic, prin acest

proces de prăjire denumit de francezi „torrefaction" sunt eliberate uleiurile eterice din

boabele de cafea, substanțe care atribuie în final cafelei culoarea, aroma, parfumul, gustul

și savoarea ei.

În mod obișnuit, prăjirea cafelei se realizează pe cale industrială in instalații

speciale clasice, de diferite construcții (cilindrice sau sferice), conectate la sursa de

caldură necesară. Acestea însă se bazează, în principal, pe pregătirea și experiența

specialistului, care trebuie să vegheze permanent ca boabele de cafea să atingă exact

gradul de prăjire dorit și ca procesul în sine să se realizeze în mod uniform pe toată

suprafața bobului. De regulă, prăjirea boabelor de cafea în astfel de instalații se realizează

în circa 15-20 min.

Întreprinderile industriale moderne care prelucrează astăzi cafeaua verde

utilizează instalații speciale automatizate, unde durata și gradul de prăjire sunt reglate

10

Page 11: Pr. Cons. Cafea

electronic. Cu astfel de instalții, procesul de praăjire a boabelor de cafea se reduce de

regulă numai la 6 min. Cafeaua verde este vărsată într-un buncăr cu plan înclinat și cade

în curățitor, unde este debarasată de praf și de impurități. Apoi ea urca în amestecătorul

de cafea verde, de unde este dirijată către prăjitor, care o înapoiază apoi către răcitor. De

acolo, cafeaua prăjita trece la răscolitor, unde un impuls de aer agită cafeaua pentru a

pierde eventualele impurități la nivelul inferior. Colectorul curață aerul care a servit la

răcire, în timp ce distribuitorul transportă cafeaua în răscolitorul compus din 3 rezervoare.

Boabele trec, în sfârșit, în rezervoarele mașinii de ambalat, care formează, cântărește și

închide pachetele într-un ritm de un pachet pe secundă. Dacă se dorește să se obțina cafea

macinată, macinarea boabelor se face înainte de ambalare.

11

Page 12: Pr. Cons. Cafea

Capitolul 2

Prezentarea industriei cafelei

2.1 Piața industriei cafelei7

De pe parcursul sec. al IX-lea şi până în prezent, cultivarea şi exportul cafelei a

înflorit într-o măsură uimitoare, astfel că dacă privim lucrurile din punctul de vedere al

volumului total al afacerii, industria cafelei este pe locul al doilea în lume, fiind depăşită

ca amploare numai de cea petrolieră.

La momentul actual, cafeaua este consumată virtual în orice ţară, şi este o marfă

deosebit de importantă atât pentru producători, cât şi pentru consumatori. Pe piaţa

mondială, aceasta se situează, în prezent, alături de ulei, oţel şi cereale, printre materiile

prime de export de înaltă valoare, situaţia economică a multor ţări prim-producătoare de

cafea depinzând aproape în întregime de exportul cafelei, pentru bunăstarea lor naţională.

Preţul cafelei diferă mult, în funcţie de cerere şi ofertă şi el este în mod continuu

influenţat de factori cum ar fi: modificările de climă, mişcările politice şi calitatea,

precum şi volumul producţiei de cafea.

Cele mai importante pieţe ale cafelei se află la New York şi Londra, unde se

negociază varietăţi de cafea din speciile Arabica şi respectiv Robusta.

2.2 Producătorii și distribuitorii naționali și internaționali de cafea

Producători și distibuitori naționali de cafea

Jocurile pe piaţă sunt făcute de ani buni de şase companii mari, Kraft Foods, care

deţine brandul Jacobs, în al cărui portofoliu intră: Kronung, 3 în 1, Ice Coffee, Capuccino

Original şi Vanilla, Capuccino Milka Specials şi Aroma, Strauss cu brandul Doncafe,

rezultat în fapt din rebranduirea mărcii Elite, şi brandul Fort, Nestlé prezentă de

asemenea cu produsele Nescafe în cele 4 forme ale sale - Brasero, Classic, Gold şi „3 în

1”, Cafea Fortuna cu brandurile Fortuna şi Fortuna Rendez-Vous, Tchibo cu brandurile

sale de succes Tchibo, Gala von Eduscho şi Davidoff Café, şi Panfoods importator

7 http://www.cafea.home.ro/piata.html

12

Page 13: Pr. Cons. Cafea

exclusiv al brandului Amigo în România. Acestea realizează împreună peste 90% din

vânzările totale de cafea la nivel local8. 

Producători şi distribuitori internaţionali de cafea

În ceea ce priveşte piaţa internaţională a cafelei, lupta pentru supremaţie se dă

între ţările ACP (Africa, Caraibe, Pacific) şi 2 state din afara ACP, ţări în care s-a

constatat recent o extindere a producţiei, respectiv Indonezia şi Vietnam.

Principalii producători ACP se află în Africa, cu excepţia Papua Noua Guinee.

UE25 cumulează 50% din consumul global de cafea şi constituie piaţa ţintă dominantă

pentru producătorii ACP9.

Tabelul 2.1 Top 10ACP – Producătorii şi exportatorii de cafea 2008/09

Producţie (2008/09)

(mii saci)

Export (2008)

(mii saci)

Ţara Cantitatea Ţara Cantitatea

1 Etiopia 6.133 Uganda 3.311

2 Uganda 3.300 Etiopia 2.852

3 Coasta de Fildeş 2.500 Coasta de Fildeş 1.585

4 Papua Noua Guinee 1.026 Papua Noua Guinee 1.094

5 Tanzania 917 Tanzania 818

6 Kenya 883 Kenya 608

7 Camerun 833 Camerun 527

8 Madagascar 629 Guinea 335

9 Rep. Dominicană 500 Ruanda 283

10 Congo 400 Burundi 251

Sursa: ICO

8 http://www.zf.ro/companii/sase-companii-fac-legea-pe-piata-cafelei-de-ani-de-zile-de-ce-sunt-deneclintit-din-top-jucatorii-mari-6064959/9http://www.traderom.ro/informatii%20de%20piata%20externa/8%20%20Piata%20internationala%20a%20cafelei.pdf

13

Page 14: Pr. Cons. Cafea

Principalii producători ACP sunt: Etiopia (peste 6,1 mil. saci), Uganda (3,3 mil.),

Coasta de Fildeş (2,5 mil.), Papua Noua Guinee (aproximativ 1 mil. saci). Din aceste

state numai Etiopia se află în primii 10 producători mondiali de cafea10.

Tabelul 2.2 Top 10 – Principalele țări producătoare şi exportatoare de cafea 2008/09

Producţie (2008/09)

(mii saci)

Export (2008)

(mii saci)

Ţara Cantitate Ţara Cantitate

1 Brazilia 45.992 Brazilia 29.495

2 Vietnam 16.000 Vietnam 16.101

3 Columbia 10.500 Columbia 11.085

4 Indonezia 8.638 Indonezia 5.741

5 Etiopia* 6.133 Guatemala 3.778

6 Mexic 4.650 Peru 3.773

7 India 4.372 Uguanda 3.311

8 Peru 3.862 Honduras 3.256

9 Honduras 3.373 India 3.145

10 Guatemala 3.370 Etiopia* 2.852

*=ţară ACPSursa ICO

10http://www.traderom.ro/informatii%20de%20piata%20externa/8%20%20Piata%20internationala%20a%20cafelei.pdf

14

Page 15: Pr. Cons. Cafea

2.3 Date statistice privind industria cafelei

Consumul de cafea din România este aproape de 5 ori mai mic decât media

europeană, arată un studiu realizat de institutul de cercetare a pieţei, GFK. Potrivit

studiului, în România, un român consumă anual circa 1,83 kg de cafea, în timp ce

europenii beau nu mai puţin de 5,3 kg de cafea 11(vezi figura 2.1).

Figura 2.1 Consumul de cafea pe locuitor în unele țări est-europene membre UE

Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este şi o scădere cu 3% a consumului de

cafea, faţă de perioada similară a anului trecut. Principalele cauze identificate de

reprezentanţii Asociaţiei Române a Cafelei sunt preţul mare al acestui produs, „prohibitiv

pentru mare parte din consumatorii români“. „Asociaţia Română a Cafelei consideră că

una dintre cauzele care au generat o scădere a pieţei cafelei boabe şi măcinate cu 3%

conform studiului GFK, ar putea fi generată şi de faptul că acest produs, cafeaua, este

purtător de accize, ceea ce atrage după sine preţuri mari. Ca rezultat, cafeaua devine greu

accesibilă consumatorilor români“.

Piaţa cafelei din România înregistrează un consum de 3 ori mai mic decât în alte

ţări din Europa. Cauza principală o reprezintă nivelul actual al accizelor, unul dintre cele

11 http://www.businessmagazin.ro/analize/comert/cafeaua-a-crescut-ca-aurul-8866990

15

Page 16: Pr. Cons. Cafea

mai ridicate din Europa: 850 euro/tonă la cafeaua verde, 1250 euro/tonă la cafeaua prăjita

şi 5000 euro/tonă la cafeaua solubilă. Aceste accize se regăsesc în preţul final al

pachetului de cafea în proporţie de 20%, ceea ce face ca acest produs să fie greu accesibil

consumatorilor români.

Asociaţia Română a Cafelei reuneşte cei mai importanţi producători: Kraft Foods

România, Strauss, Supreme Imex, Nestlé, Alca Co şi Panfoods, care împreună deţin

aproximativ 90% din piaţa locală oficială a cafelei de marcă. Asociaţia militează, încă de

anul trecut, pentru eliminarea acestor accize, ceea ce va avea ca rezultat creşterea pieţei

cu mai mult de 50% în următorii 4 ani. Dintre cele 13 ţări candidate la Uniunea

Europeană, doar România, Bulgaria şi Letonia percep accize pentru produsele ce nu au

impact negativ asupra economiei, mediului înconjurător sau socialului. Comparativ cu

celelalte ţări candidate, România are cele mai mari taxe la cafea, deşi are unul dintre cele

mai scăzute PIB/locuitor.

Dupa scăderea înregistrată în primele două luni ale anului, apare o redresare,

astfel consumul de cafea boabe şi măcinată nu numai că a recuperat pierderea de 3%, dar

a avut şi o uşoară creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de 0,7% (conform unui

studiu realizat de GfK România, Institut de Cercetare de Piaţă). Această redresare se

datorează cafelei ambalate.

Tendinţe

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 850 persoane cu vârsta cuprinsă între 18

şi 65 ani şi este reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de vârstă luată

în calcul.

83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel puţin o dată cafea în ultima

săptămână. Femeile consumă cafea într-o proporţie mai mare decât bărbaţii

(86.0% femei vs 80.6% bărbaţi), iar persoanele mai în vârstă consumă cafea într-o

proporţie mai mare decât cele tinere (86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7%

persoanele cu vârstă între 18 şi 30 ani).

16

Page 17: Pr. Cons. Cafea

Dintre tipurile de cafea prezente pe piaţă, cafeaua naturală deţine partea leului.

Astfel, 74.3% din populaţia adultă consumă cafea, 13.7% consumă cappuccino şi

12.8% consumă cafea instant.

Cafeaua instant şi cappuccino sunt consumate într-o proporţie mai mare de tineri

(sub 30 de ani), în timp ce cafeaua naturală este consumată într-o proporţie mai

mare de persoanele cu peste 30 de ani. Prin comparaţie cu celelalte categorii,

cappuccino este consumat într-o proporţie mai mare de femei, în timp ce cafeaua

instant este consumată într-o proporţie mai mare de persoanele cu studii

superioare.

Dacă cafeaua naturală este baută zilnic de 80.3% dintre consumatori, nu acelaşi

lucru se poate spune şi despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt

consumate zilnic doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4% (cappuccino) din

persoanele care consumă aceste tipuri de cafea.

Frecvenţa cea mai mare de consum a cafelei naturale o întâlnim la femei, la

persoanele cu vârstă medie (31-45 ani) şi persoanele cu venituri medii şi mari.

Cafeaua instant şi cappuccino sunt consumate cu frecvenţă mai mare în special de

persoanele mai în vârstă (peste 45 ani).

Consumatorii de cafea naturală beau în medie 1.9 ceşti pe zi, în timp ce

consumatorii de cafea instant şi cappucino consumă în medie 1.4 respectiv 1.3

ceşti pe zi.

În timp ce cafeaua naturală se bea cu predilecţie dimineaţa (93.4% din

consumatorii de cafea naturală), consumul de cappuccino este relativ echilibrat

de-a lungul zilei (44.7% dimineaţa, 30.9% la prânz, 30.2% după amiaza şi 14.6%

seara. Cafeaua instant ocupa din acest punct de vedere o poziţie intermediară, cu

un consum relativ ridicat dimineaţa (68.6%), dar semnificativ la prânz şi după

amiaza (28.1% respectiv 21.7%).

17

Page 18: Pr. Cons. Cafea

Prin comparaţie cu celelalte categorii de vârstă, consumul de cafea naturală este

polarizat dimineaţa la persoanele în vârstă (peste 45 ani) şi este mai mare după

amiaza la persoanele cu vârstă medie (31-45 ani) şi seara la persoanele tinere (cu

vârsta sub 30 ani).

Cafeaua - fie că este cafea naturală, instant sau cappuccino – este preferată fie

medie fie tare de majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 11% dintre

consumatori preferă cafeaua (de orice tip) slabă. Tinerii sub 30 de ani au o

înclinaţie mai mare către cafeaua tare în timp ce persoanele mai în vârstă consumă

cafeaua mai slabă.

18.6% respectiv 14.5% din persoane consumă cafeaua naturală respectiv cafeaua

instant fără zahăr. Interesant este că 50.2% din consumatorii de cappuccino

adaugă zahăr la acesta. Majoritatea celor care adaugă zahăr la cafea utilizează o

linguriţă sau mai puţin de zahăr. În medie se adaugă mai mult zahăr la cafeaua

instant decât la cafeaua naturală.

Ca o tendinţă generală, persoanele cu educaţie superioară şi persoanele cu venituri

medii şi mari consumă în mai mare măsură cafeaua fară, prin comparaţie cu

celelalte grupe de persoane.

18

Page 19: Pr. Cons. Cafea

Capitolul 3

Cadrul juridic existent în industria cafelei

3.1 Legi în vigoare în România

Guvernul României reglementează prin lege următoarele dispoziţii referitoare la

cafea şi industria acesteia:

Legea 332 din 22 noiembrie 2007 (Legea 332/2007)12 - Pentru aderarea

Guvernului României la Acordul internaţional al cafelei 2001, adoptat la 27

septembrie 2000 la Londra prin Rezoluţia nr. 393 a Consiliului Internaţional al

Cafelei.

Parlamentul României adoptă prezenta lege, respectând prevederilor art. 75 și ale

art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. Aceasta cuprinde:

Art 1: - Guvernul României aderă la Acordul internaţional al cafelei 2001, adoptat

la 27 septembrie 2000 la Londra prin Rezoluţia nr. 393 a Consiliului Internaţional al

Cafelei.

Art 2: - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu asociaţiile

de profil, este responsabil de implementarea acordului.

Art 3: - Plata cotizaţiei se va face de la bugetul de stat.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările

ulterioare13 12 http://legestart.ro/Legea-332-2007-aderarea-Guvernului-Romaniei-Acordul-international-cafelei-2001-adoptat-27-septembrie-2000-Londra-prin-Rezolutia-393-Consiliului-International-Cafelei-(Mjk5ODQw).htm13http://www.mfinante.ro/detalii.html?method=searchAnaf&pagina=taxe&den=ACCIZE%20SI%20IMPOZIT%20LA%20TITEIUL%20DIN%20PRODUCTIA%20INTERNA

19

Page 20: Pr. Cons. Cafea

Tabelul 3.1 Nivelul prevăzut al accizelor:

Nr.

Crt.

Denumirea

produsului sau a

grupei de produse

2007

Acciza

euro/tonă

2008

Acciza

euro/tonă

2009

Acciza

euro/tonă

2010

Acciza

euro/

tonă

2011

Acciza

euro/

tonă

1 Cafea verde 612 459 306 153 0

2 Cafea prăjită, inclusiv

cafea cu înlocuitori

900 675 450 225 0

3 Cafea solubilă, inclusiv

amestecuri cu cafea

solubilă

3600 2700 1800 900 0

În anul 2007, potrivit art. 208 alin. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,

cu modificările şi completările ulterioare, "pentru cafea, cafea cu înlocuitori şi cafea

solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, accizele se datorează o singură dată şi se

calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de măsură, asupra cantităţilor importate

intrate pe teritoriul României".

În anul 2008,conform prevederilor pct.88 din O.U.G. nr.106/04.10.2007 pentru

modificarea şi completarea art. 208 alin. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul

fiscal,"pentru cafea, cafea cu înlocuitori şi cafea solubilă accizele se datorează o singură

dată şi se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de măsură asupra cantităţilor

intrate pe teritoriul României. Pentru amestecurile cu cafea solubilă intrate pe teritoriul

României, accizele se calculează numai pentru cantitatea de cafea solubilă conţinută în

amestecuri".

20

Page 21: Pr. Cons. Cafea

În concluzie, pentru anul 2007 formula de calcul a accizei pentru amestecurile cu

cafea solubilă este egală cu cantitatea produs X 3.600 EURO/TONĂ, iar pentru anul

2008 acciza datorată este egală cu cantitatea de produs X procentul de cafea în produs X

2700 EURO/TONĂ, evidenţiându-se astfel în mod clar, modificările survenite la nivelul

Codului fiscal.

Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii

fiscale - Art.207. – Următoarele produse sunt supuse accizelor14:

a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00;

b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile: NC 0901 21 00;

0901 22 00 şi 0901 90 90;

c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC

2101 11 şi 2101 12;

3.2 Legi în vigoare în Uniunea Europeană

În ceea ce priveşte industria cafelei în UE, aceasta este reglementată prin

intermediul următoarele seturi de dispoziţii15:

Regulamentul Comisiei (CE) No 1227/2000

Regulamentul Comisiei (CE) No 1227/2000 din 31 mai 2000 privind stabilirea

regulilor detaliate în vederea aplicării Regulamentului Consiliului EC (1493/1999)

privind organizarea comună a pieței cafelei, inclusiv potențialul de producție.

Regulamentul Comisiei (CE) No 2729/2000

Regulamentul Comisiei (CE) No 2729/2000 din 14 decembrie 2000 privind

stabilirea regulilor detaliate în vederea implementării sistemului de control în industria

cafelei.

Regulamentul Comisiei (EC) No 884/2001

14 http://codfiscal.realitatea.net/act-pdf/2010-05-19-proiect-oug-evaziune.pdf15 http://eur-lex.europa.eu/RECH_mot.do?ihmlang=ro

21

Page 22: Pr. Cons. Cafea

Regulamentul Comisiei (EC) No 884/2001 din 24 aprilie 2001 privind stabilirea

regulilor detaliate de aplicare a documentelor însoțitoare ale transporturilor de cafea și a

evidențelor necesare a fi ținute în industria cafelei.

Capitolul 4

Rolul protecției consumatorului în industria cafelei

4.1 Prezentarea caracteristicilor de calitate în industria cafelei16

  În timp ce se gustă cafeaua , ar trebui să se încerce să se discerne dacă aciditatea,

aroma, consistenţa şi gustul acesteia sunt plăcute.

 

Caracteristici psiho-senzoriale:

aspect: pulbere fină, granulată, omogenă şi fără aglomerări;

culoare: de la brună la brună roşcat, uniformă în întreaga masă;

gust şi miros: specifice plăcute, bine exprimate, fără gust sau miros străin, fără

gust de caramel. 

Proprietăţi fizico-chimice:

solubilitate: solubilă 100% în apa caldă şi rece;

umiditate: maximum 4%;

pH: maximum 4,5-5;

Caracteristici micro-biologice -corpuri străine absente

comportare la fierbere: trebuie preparată imediat în aproprierea punctului de

fierbere (95-98 grade C), altfel aromele delicate se pierd.

Aciditatea este o caracteristică dorită la cafea. Ea da senzaţia de uscăciune

pe papilele gustative. Rolul acidităţii la cafea este similar cu rolul gustului la vin.

Cu aciditate suficientă, cafeaua nu va avea un gust banal. Aciditatea furnizează

16 Braudeanu. M – Cafeaua, tradusă de Sava R. , editura Art, București, 2009, pag 83-85

22

Page 23: Pr. Cons. Cafea

caracteristicile deosebite ale cafelei, dar nu trebuie confundată cu acrimea, care

este neplacută şi-i conferă un gust negativ.

Aroma o senzaţie care este dificil de despărţit de gust. Fără miros, gustul nostru

ar  percepe doar senzaţiile de dulce, acru, sărat şi amar. Aroma contribuie la

gustul pe care îl simţim pe papile. Nuanţele subtile provin din modul în care este

preparată cafeaua.

Consistenţa reprezintă ceea ce simţim când înghiţim cafeaua. Ea înglobează

vâscozitatea, densitatea şi bogăţia, care sunt percepute pe limbă. Un exemplu bun

de consistenţă ar fi acea senzaţie dată de laptele bătut în comparaţie cu apa.

Percepţia unei cafele este legată de uleiurile şi substanţele extrase la preparare.

Gustul este percepţia totală pe care o avem când bem cafea. Aciditatea,

consistenţa şi aroma sunt componente ale gustului. Echilibrarea şi omogenizarea

tuturor acestor senzaţii formează gustul. Caracteristicele nedorite ale gustului:

prea amar, perceput pe limbă şi datorat prăjirii boabelor de cafea în exces,

plictisitor, din cauza lipsei de aciditate şi aromă, făra miros, o caracteristică a

cafelei îmbătrânite, subţire, întâlnim la o cafea care duce lipsă de aciditate,

caracteristică a preparării insuficiente. Prepararea cafelei este o artă, iar reţetele

diferă foarte mult, în funcţie de zona geografică.

4.2 Metode de falsificare a cafelei

Cele mai frecvente defecte, fraude şi falsificări întalnite la cafea sunt prezentate în

urmatoarele subpuncte.

Principalele defecte care pot interveni la cafea sunt:

Sortarea necorespunzătoare;

Uscarea în condiţii necorespunzătoare;

Nerespectarea temperaturii la coacere;

Răcirea bruscă la temperaturi prea mici;

Conţinut prea mare în apă;

Măcinare prea granuloasă;

Depozitarea greşită;

Transport necorespunzător;

23

Page 24: Pr. Cons. Cafea

Ambalaj necorespunzător;

Pe scurt, eventualele falsificări la cafea sunt prezentate în tabelul 4.1

Tabelul 4.1 Eventuale falsificări la cafea:

CAFEAUA

CAFEAUA VERDE

amestecare cu boabe din aluat sau din lut; acestea pot fi

uşor de identificat: boabele din lut au greutate mare, iar cele din

aluat de înmoaie uşor în apă

tratare cu apă în vederea măririi bobului pentru a fi

prezentate ca fiind de calitate superioară

lustruirea boabelor în vederea îmbunătăţirii aspectului

CAFEAUA BOABE MĂCINATE

extragerea cofeinei

prăjirea intensă în scopul mascării unor boabe de cafea

avariate în urma contactului cu apa de mare

ungerea cu soluţii de zahăr, uleiuri, gelatină

CAFEAUA MĂCINATĂ ŞI CEA SOLUBILĂ

amestecare cu diferiţi înlocuitori (extract de secară, de

cicoare, năut, malţ) sau cu zaţ de cafea

CAFEAUA NATURALĂ

înlocuirea boabelor naturale cu boabe artificiale(din aluat

sau argilă)

extragerea cofeinei

amestecarea cu înlocuitori (năut, secară , cicoare, malţ,

smochine etc.) sau adăugare de zaţ de cafea;

prin adăugare de boabe false, colorate artificial;

24

Page 25: Pr. Cons. Cafea

prin adăugare de diferite substanţe de lustruire sau prin

ungere cu uleiuri, cu gelatine, cu soluţii de zahăr, în

vederea conferirii unui aspect şi a unei culori

corespunzătoare cafelei de înaltă calitate

Falsurile la cafeaua preambalată mai pot fi identificate şi printr-o studiere atentă a

ambalajului, care poate prezenta:

variaţii de culoare faţă de ambalajul iniţal

neclaritatea contururilor

dimensiuni diferite

inscripţii incomplete privind provenienţa

diferenţe de gramaj a conţinutului de cafea

În concluzie, falsificarea cafelei este facilitată de faptul că, atât însuşirile

senzoriale cât şi cele compoziţionale sunt dependente de o serie de factori legaţi de

origine, specie, condiţiile de procesare (umedă sau uscată), de prăjire (temperatură,

durată).

25

Page 26: Pr. Cons. Cafea

Capitolul 5

Cercetare de marketing: ”Atitudini, opini și comportamente ale brașovenilor cu

privire la calitatea cafelei”

Tema cercetării de marketing prezentată în aceast capitol este: ”Atitudini, opinii și

comportamente ale braşovenilor cu privire la calitatea cafelei”.

Ceea ce am vrut sa aflăm în urma acestei cercetări este, în mare, ceea ce îi

determină pe consumatori să consume cafea și care sunt proprietățile pe care trebuie să le

aibă cafeaua pentru a deveni o preferință în consumul acestor persoane. Cei de la care am

aflat aceste informaţii sunt consumatorii de cafea braşoveni atât femei cât şi bărbaţi de

orice vârstă.

Problema de marketing care a determinat realizarea acestei cercetări este

constituită de metodele de falsificare, tot mai perfecționiste ale producătoriilor de cafea.

5.1. Formularea ipotezelor generale şi a ipotezelor statistice

Ipotezele generale:

• cafeaua este consumată de majoritatea brașovenilor;

• majoritatea brașovenilor cumpără cafea cel puțin o data la trei săptămâni;

• consumatorii brașoveni au o marcă preferată;

• decizia de cumpărare aparține în totalitate respondentului;

• mărcile de cafea cumpărate cel mai des sunt Elite și Jacobs;

• o mică parte a persoanelor preferă să cumpere cafea ce se prepara la filtru;

• cea mai mare parte a populației brașovene consumă cafea din cauza stresului și a

oboselii, din necesitate.

26

Page 27: Pr. Cons. Cafea

Ipotezele statistice:

H0: Cel puțin 65% dintre brașoveni achiziționează cafea ambalată.

H1: Mai puțin de 65% dintre brașoveni achiziționeaza cafea ambalată.

H0: Cel puțin 60% dintre brașoveni consumă cafea o dată pe zi.

H1: Mai putin de 60% dintre brașoveni consumă cafea o dată pe zi.

H0: Cel puțin 50% dintre brașoveni sunt fideli mărcii de cafea pe care o consumă.

H1: Mai puțin de 50% dintre brasoveni sunt fideli mărcii de cafea pe care o consumă.

H0 : Cel puțin 50% dintre consumatorii brașoveni preferă cafeaua ambalată în folie de

polietilenă

.H1: Mai puțin de 50% dintre consumatorii brașoveni preferă cafeaua ambalată în folie de

polietilenă.

H0 : Cel puțin 70% dintre brașoveni consumă cafea din cauza stresului și a oboselii, din

necesitate;

H1 : Mai puțin de 70% dintre brașoveni consumă cafea din cauza stresului și a oboselii,

din necesitate.

5.2 Stabilirea obiectivelor cercetării

Aspecte de bază Întrebări Obiective1. Analiza numerică a

consumatorilor de cafea din

Braşov.

1.Câti braşoveni sunt

consumatori de cafea ?

1.Determinarea numărului

de braşoveni consumatori

de cafea.

2. Atitudinea braşovenilor

faţă de achiziţionarea

1.De unde îşi achiziţionează

braşovenii cafeaua?

1.Identificarea locului de

unde braşovenii

27

Page 28: Pr. Cons. Cafea

mărcilor de cafea 2.Care este suma alocata

lunar pentru consumul de

cafea?

achiziţionează cafeaua.

2.Stabilirea sumei lunare

alocate pentru cafea.

3. Opinii ale braşovenilor

legate de calitatea,

cantitatea, preţul şi

ambalajul cafelei.

1.Care sunt opiniile

braşovenilor în legătură cu

calitatea cafelei de pe piaţa

românească?

2.Care sunt opiniile

braşovenilor în legătură cu

preţul practicat?

3.Care sunt opiniile

braşovenilor în legătură cu

tipul de ambalaj?

1.Determinarea opiniilor

braşovenilor în legătură cu

calitatea cafelei de pe piața

românească.

2. Determinarea opiniilor

braşovenilor în legătură cu

preţul practicat.

3. Determinarea opiniilor

brasovenilor in legatura cu

tipul de ambalaj.

4.Caracterizarea populaţiei

consumatoare de cafea.

1.Căţi dintre consumatori

sunt femei?Dar bărbaţi?

2.Care este mometul zilei şi

locul preferat de consum al

cafelei?

1.Stabilirea numarului de

consumatori de cafea pe

sexe.

2.Stabilirea momentului şi

locului preferat de consum.

5.3. Proiectarea şi redactarea chestionarului având în vedere tema generală de

cercetare

Universitatea Transilvania din Braşov CHERSIONAR NR. .........

Facultatea de Ştiinţe Economice DATA................................

CHESTIONAR

28

Page 29: Pr. Cons. Cafea

Bună ziua /seara numele meu este Cliveţ Elena/ Moldovean Alexandra. Sunt studentă în

anul 3 la Universitatea Transilvania Facultatea Ştiinţe Economice şi Administrarea

afacerilor, secţia Economia comerţului, turismului şi serviciilor şi efectuez un studiu al

cărui scop este cunoaşterea atitudinilor şi comportamentele consumatorilor braşoveni cu

privire la calitatea cafele. Toate informaţiile obţinute în urma aplicării acestui chestionar

vor fi folosite exclusiv în acest scop, de asemenea avându-se în vedere păstrarea

anonimatului respondenţilor.

1. Sunteţi consumator de cafea?

DA (se trece la întrebarea 2)

NU (Vă mulţumesc pentru timpul acordat, dar nu vă încadraţi în piaţa ţintă)

2. Ce fel de cafea consumaţi cel mai des?

naturală –măcinată

solubilă - instant

cafea cu lapte

expresso

cappucino

sortimente instant 2 în 1/ 3 în 1 / 4 în 1

3. Ce cantitate de cafea obişnuiţi să consumaţi? (o singură variantă de răspuns)

mai mult de 4 cafele pe săptămână

3-4 cafele pe săptămână

1-2 cafele pe săptămână

5 sau mai mult de 5 cafele pe zi

3-4 cafele pe zi

1-2 cafele pe zi

4. Cum preparaţi să fie făcută cafeaua?(o singura variantă de raspuns)

tradiţional

expresor

29

Page 30: Pr. Cons. Cafea

filtru

5. Ce marcă de cafea consumaţi cel mai des?(o singură variantă de răspuns)

Elite

Jacobs

Tchibo

Lavazza

Nova Brasilia

Nescafe

Mocca

Amigo

Dowe Egberts

Alta. Care anume?________________

6. Care este locul unde consumaţi cafeaua cel mai des?

domiciliu

la birou

la şcoală /facultate

în oraş

în locuri special amenajate

La prieteni

Alt loc. Care anume?_______________

7. Cum apreciaţi cafeaua prin prisma următoarelor caracteristici? (indicaţi un nivel între

cele două limite considerând egală distanţa dintre două nivele consecutive ale scalei)

Extrem Extrem

Greu de preparat 1 2 3 4 5 6 7 Uşor de preparat

30

Page 31: Pr. Cons. Cafea

Sănătoasă 1 2 3 4 5 6 7 Nesănătoasă

Gustoasă 1 2 3 4 5 6 7 Dezagreabilă

8. Care este suma lunară alocată pentru cumpărarea cafelei?

Sub 20 RON

20 – 50 RON

Peste 50 RON

9. Cât de importante sunt pentru dumneavoastră următoarele atribute atunci când luaţi

decizia de cumpărare a cafelei?

Ambalaj

Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă

Rapiditatea în preparare

Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă

Aroma

Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă

Reclama

Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă

Tărie

Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă

Gust

Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă

Preţ

Foarte importantă 5 4 3 2 1 Foarte puţin importantă

În continuare urmează o serie de întrebări de identificare ce rămân strict confidenţiale,

dar care ajută la evitarea erorilor în analiza datelor:

31

Page 32: Pr. Cons. Cafea

10. Care este ocupaţia dvs.?

Angajat(ă) cu studii superioare

Angajat(ă) cu studii medii

Muncitor(oare)

Casnic(ă)

Elev(ă) / student(ă)

Pensionar (ă)

Şomer(ă)

Alta. Care anume?____________

11. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

Sub 18 ani

18 – 25 ani

26 - 35 ani

36 - 45 ani

46 – 55 ani

peste 55 ani

12. În ce limite se încadrează venitul dumneavoastră net?

Sub 800 RON

801 - 1200 RON

1201 - 1600 RON

1601 - 2000 RON

Peste 2000 RON

13. Sexul dumneavoastră

Masculin

Feminin

32

Page 33: Pr. Cons. Cafea

VĂ MULŢUMESC!!!

5.4. Analiza legăturilor dintre întrebări

Pentru a ține sub control procesul de trimitere către diferite întrebari din

chestionar, se recomandă ca cercetătorul să efectueze, înainte de a finaliza chestionarul, o

schema a legaturilor dintre întrebari care sa-i dea o imagine clară a traseului pe care

trebuie să-l urmeze fiecare categorie de populație în cadrul chestionarului. Aceasta este

de fapt o schemă logică a procesului de colectare a răspunsurilor pe baza chestionarului.

În cazul cercetării de marketing care face obiectul acestui capitol, schema

legăturilor dintre întrebări este prezentată în Anexa 1.

5.5. Consideraţii metodologice privind eşantionarea

5.5.1 Populaţia cercetată şi mărimea acesteia

În cazul acestei cercetări de marketing, populaţia cercetată este populația

Brașovului, iar populația cadru este constituită din toate persoanele cu vârsta cuprinsă

între 15 și 60 de ani ( interval care este cel mai probabil consumator de cafea), numărul

cărora este estimat la 210.389 de persoane de către Institutul de Statistică a României,

dintre care 46.7% de sex feminin și 53.3% de sex masculin.

5.5.2. Stabilirea mărimii eşantionului

Pentru a determina mărimea eșantionului, folosind eșantionarea nealeatoare, am

luat în considerare un nivel de încredere de 95% și o eroare admisă (din care putem afla

nivelul de precizie al estimării) de ±3, caz în care ”z” ia valoarea de 1,96. Cu ajutorul

acestor date am determinat mărimea ”n” a eșantionului în cazul procentelor, aplicând

formula:

33

Page 34: Pr. Cons. Cafea

Unde:

E = eroare admisă, exprimată în procente;

z = valoarea din tabelul distribuției normale ce corespunde nivelului de încredere avut în

vedere;

p = estimarea în caz de success;

q = 100-p = estimarea procentelor în caz de insucces;

În situația de față nu deținem informații despre ”p”, așa că o să-l considerăm

nivelul mediu de 50%. De aici va rezulta că și ”q” va lua valoarea de 50%:

Aplicând formula de mai sus, a rezultat că eșantionul nostru ar trebui să aibe un

număr de 1067 de subiecți (1067 de persoane din Brașov, cu vârsta cuprinsă între 15și 60

de ani, de ambele sexe).

Nu am putut lua în considerare un eșantion alcătuit din 1067 de persoane și am

ales să chestionăm un număr de 30 de subiecți. În acest caz, făcând un calcul, am

constatat că eroarea va fi de 12,65%.

În acest caz și intervalul de încredere va fi:

5.5.3. Descrierea succintă a unităţii de observare, de eşantionare şi de analiză

Unitatea de observare este reprezentată de persoanle de la care se culeg datele,

respectiv respondentul. Unitatea de eşantionare este reprezentată de persoane cu vârste

cuprinse între 15 și 60 de ani, din judeţul Braşov. Unitatea de analiză se suprapune cu

unitatea de eşantionare, rămânând aceeaşi populaţie cercetată.

5.5.4. Alegerea metodei de eşantionare şi prezentarea planului de eşantionare

34

Page 35: Pr. Cons. Cafea

În vederea obţinerii unor rezultate cât mai exacte ţinând cont de tipul cercetării

alese am optat pentru o eşantionare aleatoare în trepte, care se realizează prin parcurgerea

unor etape succesive numite trepte şi este indicată pentru populaţiile care sunt organizate

pe mai multe niveluri.

În prima fază am divizat populația Brașovului în subunități, din care au rezultat:

Unități primare: cartierele municipiului Brașov

Unități secundare: străzile acestor cartiere

Unități tertiare: imobilele de pe aceste străzi

Astfel, au fost alese 4 cartiere ale municipiului Brasov, iar din fiecare câte 4 străzi

în mod aleator, și au rezultat următoarele:

Cartierul Tractorul cu străzile: Codrii Cosminului, Octavian Goga,

Independenţei, 1 decembrie 1918

Cartierul Astra cu străzile: Saturn, Cometei, Ciprian Porumbescu,

Neptun

Cartierul Centrul Civic cu străzile: Oltenia, Moldovei, 13 Decembrie,

Ioan Ursu

Cartierul Noua cu străzile: Lacurilor, Prunului, Lucafărului, Ilie Minea

Astfel, au intrat în calcul 1178 de domicilii în felul următor: 46 de case, 107

blocuri cu 4 etaje, 71 blocuri cu 8 etaje, 49 blocuri 10 etaje și 34 cămine nefamiliști.

Metoda de eșantonare și cifrele de mai sus le-am folosit în mod exemplificativ,

descriind pașii care trebuiau urmați pentru a obține un eșantion reprezentativ populației

cercetate și de a putea extrapola rezultatele cu o eroare de 5%.

Eșantionul de 30 de subiecți, folosit în mod real în această cercetare a fost ales în

mod asemănător, dar la o scala mult mai mică.

5.5.5. Metodologia propusă pentru culegerea datelor

În culegerea datelor a fost folosită metoda inteviului direct, ceea ce a asigurat un

mai bun control asupra condiţiilor de desfăşurare a interviului. Ancheta s-a desfășurat la

domiciliul persoanelor ce locuiau în locuinţe (case, apartamente) selectate în mod aleator.

Primul contact cu subiectul, l-am realizat prin salutul de rigoare (bună ziua, bună seara),

apoi ne-am prezentat. Subiecţilor li s-a comunicat tema cercetarii şi au fost asiguraţi de

35

Page 36: Pr. Cons. Cafea

importanţa raspunsurilor date şi de caracterul confidenţial al acestora. Întrebările au fost

puse în ordinea stabilită în chestionar. Au existat şi cazuri în care subiecţii au refuzat

cooperarea, din această cauză fiind necesara participarea altor câţiva subiecţi trecuţi pe

listă. În încheiere am mulţumit respondentului pentru timpul acordat şi pentru cooperare.

5.6. Validarea eşantionului în raport cu principalele caracteristici ale populaţiei

cercetate

Reprezentativitatea eşantionului este asigurată, în cazul acestei cercetări, de către

metoda de eşantionare aleasă. Considerăm că metoda aleasă, aceea de eşantionare

aleatoare în trepte, este cea mai potrivită pentru cercetarea efectuată, fiind şi în

conformitate cu obiectivele cercetării. De asemenea asigurarea unei erori admise de 5%

ar determina reprezentativitatea eşantionului, însă fiind o cercetare cu caracter didactic şi

neexistând resursele necesare culegerii şi prelucrării unui număr mare de informaţii, am

redus mărimea eşantionului final la 30 de persoane, garantând astfel cu un nivel de

incredere de 95 % reprezentativitatea eşantionului şi cu o eroare de 12,65%.

Populaţia cercetată este alcătuită din femei şi bărbaţi din mediul urban,

consumatori de cafea din județul Brașov. Ceea ce a determinat culegerea datelor de la

ambele sexe având vârsta între 15 şi 60 de ani.

5.7. Statistica întrebărilor relevante

La întrebarea ”Ce cafea consumați cel mai des?” distribuția frecvențelor

răspunsurilor este prezentată în Figura 5.1 Distribuția răspunsurilor legate de felul de

cafea preferat.

36

Page 37: Pr. Cons. Cafea

Figura 5.1. Distribuția răspunsurilor legate de felul de cafea preferat

Se poate observa din figura 5.1 că: 53,3 % dintre respondenți preferă cafeaua

naturală- măcinată, 20% preferă cafeaua solubilă, iar 10% preferă cafeaua cu lapte.

La întrebarea ”Ce cantitate de cafea obișnuiți să consumați?”, cei mai mulți

respondenți (46,7%) au afirmat că consumă 1-2 cafele pe zi, 16,6% dintre respondenți

consumă 3-4 cafele pe zi și 20% dintre respondenți afirmă că beau 3-4 cafele pe

săptămână. (vezi figura 5.2 Distribuția răspunsurilor legate de cantitatea de cafea

consumată)

Figura 5.2 Distribuția răspunsurilor legate de cantitatea de cafea consumată

La întrebarea ”Cum preferați să fie făcută cafeaua?”, situația se prezintă astfel:

53,3% dintre respondenți preferă cafeaua tradițională, făcută la ibric, 23,3% preferă

cafeaua făcută la expresor, iar 20,4% preferă cafeaua făcută la filtru (vezi figura 5.3

Distribuția răspunsurilor legate de preferința modului de preparare a cafelei).

37

Page 38: Pr. Cons. Cafea

Figura 5.3 Distribuția răspunsurilor legate de preferința modului de preparare a

cafelei

La întrebarea ”Ce marcă de cafea consumați cel mai des?” situația răspunsurilor

se prezintă astfel: 26,6% dintre respondenți preferă cafeaua Elite, 23,3% preferă cafeaua

Jacobs, 13% preferă cafeaua Amigo și 10% preferă cafeaua Lavazaa și tot 10 % dintre

respondenți preferă marca Nova Brasilia (vezi figura 5.4 Distribuția răspunsurilor legate

de marca de cafea preferată).

Figura 5.4 Distribuția răspunsurilor legate de marca de cafea preferată

În ceea ce privește locul de consum al cafelei, 53,3% dintre respondenți preferă să

bea cafeaua la domiciliu, 30% dintre respondenți beau cafeaua cel mai des, la birou, 6,7%

dintre respondenți preferă să bea cafea în oraș și numai 3,3 % beau cafeaua la prieteni sau

rude( vezi figura 5.5 Distribuția răspunsurilor legate de locul de consum al cafelei).

38

Page 39: Pr. Cons. Cafea

Figura 5.5 Distribuția răspunsurilor legate de locul de consum al cafelei

La întrebarea ”Cât de important este pentru dumneavoastră aroma cafelei?”,

respondenții au afirmat în procent de 53,3% că aroma cafelei este foarte importantă

pentru ei, iar 43,3% au afirmat că aroma cafelei este importantă din punctul lor de vedere

( vezi figura 5.6 Distribuția răspunsurilor legate de importanța aromei cafelei):

Figura 5.6 Distribuția răspunsurilor legate de importanța aromei cafelei

39

Page 40: Pr. Cons. Cafea

În ceea ce privește importanța tăriei cafelei, aceasta a prezentat în rândul

respondenților următoarea situație: 83,3% dintre respondenți consideră că tăria cafelei

este importantă, iar18,3% consideră că tăria cafelei este foarte importantă (vezi figura 5.7

Distribuția răspunsurilor legate de importanța tăriei cafelei). .

Figura 5.7 Distribuția răspunsurilor legate de importanța tăriei cafelei

Pentru importanța gustului, respondenții s-au arătat 76,7% ca fiind importantă din

punctual lor de vedere, iar 13,3% dintre respondenți au afirmat că gustul cafelei este

foarte important în consumul de cafea (vezi figura 5.8 Distribuția răspunsurilor legate de

importanța gustului cafelei).

Figura 5.8 Distribuția răspunsurilor legate de importanța gustului cafelei

40

Page 41: Pr. Cons. Cafea

Ocupația respondenților, conform figurii 5.9, prezintă următoarea situație: 53,3%

dintre respondenți erau angajați cu studii medii, 26,7% erau angajați cu studii superioare

și 13,3% dintre respondenți erau muncitori.

Figura 5.9 Distribuția răspunsurilor legate de ocupația respondenților

Din figura 5.10, reiese faptul că 46,7% dintre respondenți aveau vârsta cuprinsă

între 26 și 35 de ani, 43,3% aveau vârsta cuprinsă între 36 și 45 de ani, 6,7% aveau vârsta

cuprinsă între 46 și 55 de ani și 3,3% aveau vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani.

Figura 5.10 Distribuția răspunsurilor legate de vârsta respondenților

41

Page 42: Pr. Cons. Cafea

În ceea ce privește venitul, cei mai mulți respondențI au venituri cuprinse între

1201 și 1600 lei (56,7%), pe locul doi se află cei cu venituri între 1601 și 2000 lei

(36,7%), iar pe locul trei se află cei cu venituri cuprinse între 801 și 1200 lei (vezi figura

5.11 Distribuția răspunsurilor legate de venitul respondenților). Figura 5.11 Distribuția răspunsurilor legate de venitul respondenților

În ceea ce privește împărțirea pe sexe, 83,3% sunt femei, iar 16,7% sunt

reprezentați de bărbați (vezi figura 5.12 Distribuția răspunsurilor legate de sexul

respondenților).

Figura 5.12 Distribuția răspunsurilor legate de sexul respondenților

5.8. Testarea ipotezelor cercetării

Testarea ipotezelor cercetării reprezintă ”evaluarea statistică a deciziei de

respingere a ipotezei nule . Această ipoteză semnifică egalitatea dintre parametrul

populației și o mărime anterior stabilită sau existența unei anumite repartiții a

caracteristicii analizate. Prin ipoteza alternativă se afirmă contrariul ipotezei nule,

reprezentând existența unei diferențe a parametrului față de valoarea stabilită sau

existența unei alte repartiții decât cea considerată prin ipoteza nulă17

În cazul cercetării de marketing care face obiectul acestui capitol, testarea

ipotezelor în cazul parametrului procent, nu poate fi efectuată deoarece cercetarea este

una didactică, iar chestionarul nu cuprinde întrebări formate pe sala binară, cu ajutrul

17 Constantin, C. – Cercetări de marketing, ed. Universității Transilvania, Brașov, 2009, pag 149

42

Page 43: Pr. Cons. Cafea

cărora să se efectueze testarea ipotezelor în cazul parametrului procent. Prin urmare va fi

efectuată numai testarea telăturilor dintre variabile.

5.8.1 Testarea legăturilor dintre variabile

Testarea legăturilor dintre variabile are în vedere o analiză bivarată la nivelul

populației cercetate. Analiza bivariată presupune investigarea relațiilor care există între

două variabile în vederea identificării diferențelor dintre două sau mai multe grupuri ale

populației sau pentru punerea în evidență a unor relații de tip cauză efect. Analiza

bivariată se poate face având în vedere fie legătura dintre o variabila a cercetării și o

variabilă de caracterizare, fie legătura dintre două variabile ale cercetării dintre care nici

una nu este de caracterizare.

Analiza pornește de la realizarea tabelelor de contingență, care pot da o idee

despre existența unor diferențe între grupurile populației, precum și pe baza testelor

statistice, care permit luarea unor decizii privind semnificația respectivelor diferențe la

nivelul populației totale18.

În cazul cercetării de marketing ce face obiectul acestui capitol, se încearcă să se

pună în evidență legătura dintre sexul respondenților și metoda de preparare a cafelei. O

analiză a legăturii dintre aceste variabile cu ajutorul tabelelor de contingență este cuprinsă

în tabelul 5.1.

Tabelul 5.1 Tabel de contingență a sexului respondenților în raport cu modalitățile

de preparare a cafelei

Cum preferati sa fie facuta cafeaua?

Totaltraditionala la expresor filtru

sexul masculin 2 2 1 5

feminin 15 5 5 25

Total 17 7 6 30

18 Constantin, C. – Op. cit., pag 152;

43

Page 44: Pr. Cons. Cafea

În interiorul tabelului se poate observa distribuția sexului respondenților

pe cele trei modalitățI de preparare a cafelei. În toate cele trei cazuri, numărul

respondenților de sex masculin este mai mic decât numărul respondenților de sex

feminin. Diferența dintre numărul celor de sex masculin și cel de sex feminin este mai

mare în cazul preparării la filtru, ceea ce poate sugera existența unor diferențe în ceea ce

privește sexul angajațiilor și modalitățile de dezvoltare profesională de care beneficiază

aceștia. Astfel de diferențe ar semnifica faptul că între cele două variabile există legătură.

Pentru luarea deciziei privind legătura dintre variabile se impune aplicarea testului

, pornind de la următoareleipoteze statistice:

H0: Nu există legătură între sexul populației brașovene și metoda de preparare a

cafelei pe care o preferă aceștia.

H1: Există legătură între sexul populației brașovene și metoda de preparare a

cafelei pe care o preferă aceștia.

Pentru a testa ipotezele se calculează frecvențele , după formula:

Aceste frecvențe așteptate sunt prezenate în tabelul 5.2, pe rândul ”Expected

Count”, în timp ce pe rândul ”Count” se află frecvențele observate.Se poate constata că

frecvențele asolute sunt egale cu frecvențele observate atât pentru totalurile de pe linie cât

și pentru totalurile de pe coloană.

Tabelul 5.2 Frecvențele observate și cele așteptate în tabelul de contigență

44

Page 45: Pr. Cons. Cafea

Cum preferati sa fie facuta cafeaua?

Totaltraditionala la expresor filtru

sexul masculin Count 2 2 1 5

Expected Count

2.8 1.2 1.0 5.0

feminin Count 15 5 5 25

Expected Count

14.2 5.8 5.0 25.0

Total Count 17 7 6 30

Expected Count

17.0 7.0 6.0 30.0

Din analiza sumară a diferențelor dintre frecvențele observate și cele așteptate se

observă că există diferențe la nivelul tuturor subgrupurilor formate prin încrucișarea celor

două variabile. Pentru a testa semnificația globală a acestor diferențe se aplică testul ,

care necesită calcularea unui raport critic sub forma mărimii .

0,91732

Se calculează numărul de grade de libertate după relația

, unde este numărul de linii din tabelul de contingență, iar este

numărul de coloane din acelaș tabel ( exceptând totalurile).

Pentru luarea deciziei se compară valoarea cu valoarea teoretică

din tabelul pentru un nivel de semnificație și un număr de grade de libertate

. Valoarea critică din tabel este .

Întrucât < se acceptă ipoteza nulă în sensul că nu se

poate garanta cu o probabilitate de 95% că la nivelul populației totale vor fi diferențe

între frecvențele așteptate și cele observate. Altfel spus, diferențele dintre frecvențele

observate și cele așteptate existente la nivelul eșantionului nu sunt semnificative din

45

Page 46: Pr. Cons. Cafea

punct de vedere statistic pentru a putea garanta cu o probabilitate de 95% că există

legatură între cele două variabile. În concluzie, nu există legătură între sexul populației

brașovene și metoda de preparare a cafelei pe care aceștia o preferă.

Concluzii și propuneri

46

Page 47: Pr. Cons. Cafea

  Consumul de cafea nu mai este un lux ca altădată. Astăzi, aproape oricine dorește

să cumpere acest produs își poate permite să o facă. Chiar dacă unii consumă o cafea de o

calitate mai bună, iar alții de o calitate mai puțin bună, mai scumpă sau mai ieftină, mai

des sau mai rar. Cert este ce consumatorul poate să aleagă, din multitudinea

producătorilor de cafea care au înviat pe piața românească.

În urma studiului efectuat, reiese un număr ridicat de personae ce se declară

consumatori de cafea. Această tendință este susținută de o frecvență ridicată a

consumului de cafea și de diversitatea locurilor unde aceste băuturi sunt consumate.

Dintre persoanele intervievate, s-a constatat că cei care consumă cafea, au vârsta

cuprinsă între 26-35 de ani, iar cei care nu consumă cafea, frecvența cea mai mare se

înregistrează la extremitățile de vârstă, cele mai multe personae care consumă cafea, fiind

de sex feminine, iar o parte însemnată dintre subiecți au declarat că pun acent pe aroma.

tăria și gustul cafelei. De asemenea am mai aflat și următoarele lucruri:

Cea mai menționată marcă de cafea este Elite, urmată de Jacobs;

Mărcile care se cumpără ocazional sunt Amigo și Done Egberts;

O mică parte a persoanelor intervievate preferă cafeaua la expresor;

Cai mai mulți intervievați preferă să bea cafea la domiciliul propriu;

Cu toate acestea, așa cum am prezentat în capitolul 4, cafeaua este predispusă la

nenumărate fraude, drept pentru care propunem ca pe ambalajele de cafea să fie trecute

cantitatea de substanță uscată și cât la sută din cantitatea de cafea reprezintă apă și de

asemenea, să fie trecută și cantitate de cofeină pe care o conține respective marcă de

cafea.

În concluzie, consumul de cafea nu mai este un lux, iar producătorii de cafea au

invadat piaţa românească, asigurând o ofertă bogată şivariată. Consumatorul este pus în

dificultatea de a alege din multitudineade sortimente pe cel care corespunde cel mai bine

preferinţelor lui, ştiut fiind faptul că senzaţia oferită de licoarea neagră poate fi

caracterizată în funcţie demai multe criterii, marea majoritate a consumatorilor nefiind

însă capabili să sesizeze toate nuanţele gustului și implicit dacă în compoziția cafelei a intervenit

fenomenul de falsificare.

Bibliografie

47

Page 48: Pr. Cons. Cafea

1. Braudeanu. M – Cafeaua, tradusă de Sava R. , editura Art, București, 2009;

2. Constantin, C. – Cercetări de marketing, Ed. Universității Transilvania, Brașov,

2009;

3. DEX '98 Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de

Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998;

4. Mandița D. – Ce știm și ce nu știm despre cafea, Editura Tehnică, București,

2008;

5. Petcu, N. – Statistică. Teorie și aplicații în SPSS, Ed. Infomarket, Brașov, 2003;

6. Ștefănescu. O – Totul despre ceai, cafea, cacao, Editura ALL, București, 2011;

7. Tomescu. A – Cafeaua, Editura Gramen, Bucuresti, 2010;

8. http://www.cafea.home.ro/piata.html

9. http://www.zf.ro/companii/sase-companii-fac-legea-pe-piata-cafelei-de-ani-de-

zile-de-ce-sunt-deneclintit-din-top-jucatorii-mari-6064959/

10. http://www.traderom.ro/informatii%20de%20piata%20externa/8%20%20Piata

%20internationala%20a%20cafelei.pdf

11. http://www.traderom.ro/informatii%20de%20piata%20externa/8%20%20Piata

%20internationala%20a%20cafelei.pdf

12. http://www.businessmagazin.ro/analize/comert/cafeaua-a-crescut-ca-aurul-

8866990

13. http://legestart.ro/Legea-332-2007-aderarea-Guvernului-Romaniei-Acordul-

international-cafelei-2001-adoptat-27-septembrie-2000-Londra-prin-Rezolutia-

393-Consiliului-International-Cafelei-(Mjk5ODQw).htm

14. http://www.mfinante.ro/detalii.html?

method=searchAnaf&pagina=taxe&den=ACCIZE%20SI%20IMPOZIT%20LA

%20TITEIUL%20DIN%20PRODUCTIA%20INTERNA

15. http://codfiscal.realitatea.net/act-pdf/2010-05-19-proiect-oug-evaziune.pdf

16. http://eur-lex.europa.eu/RECH_mot.do?ihmlang=ro

17. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea

Anexe

Anexa 1: Schema legăturilor dintre întrebări

48

Întrebarea 1

Page 49: Pr. Cons. Cafea

Anexa 2: Tabelele aferente frecvențelor de răspuns

49

Întrebarea 13

Întrebarea 12

Întrebarea 2

Întrebarea 3

Întrebarea 4

Întrebarea 5

Întrebarea 6

Întrebarea 7

Întrebarea 8

Întrebarea 9

Întrebarea 10

Întrebarea 11

Page 50: Pr. Cons. Cafea

Ce cafea consumati cel mai des?

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid naturala- macinata 16 53.3 53.3 53.3

solubila-instant 6 20.0 20.0 73.3

cafea cu lapte 3 10.0 10.0 83.3

expresso 2 6.7 6.7 90.0

cappucino 2 6.7 6.7 96.7

sortimente instant 1 3.3 3.3 100.0

Total 30 100.0 100.0

Cantitatea de cafea consumata

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid mai mult de 4 cafele pe

saptamana2 6.7 6.7 6.7

3-4 cafele pe saptamana 6 20.0 20.0 26.7

1-2 cafele pe saptamana 3 10.0 10.0 36.7

3-4 cafele pe zi 5 16.7 16.7 53.3

1-2 cafele pe zi 14 46.7 46.7 100.0

Total 30 100.0 100.0

Cum preferati sa fie facuta cafeaua?

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid traditionala 16 53.3 53.3 53.3

la expresor 7 23.3 23.3 76.7

filtru 6 23.4 20.0 96.7

Total 30 100.0 100.0

50

Page 51: Pr. Cons. Cafea

Cum preferati sa fie facuta cafeaua?

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid traditionala 16 53.3 53.3 53.3

la expresor 7 23.3 23.3 76.7

filtru 6 23.4 20.0 96.7

marca preferata

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid elite 8 26.7 26.7 26.7

jacobs 7 23.3 23.3 50.0

tchibo 1 3.3 3.3 53.3

lavazza 3 10.0 10.0 63.3

nova brasilia 3 10.0 10.0 73.3

nesacafe 2 6.7 6.7 80.0

moca 2 6.7 6.7 86.7

amigo 4 13.3 13.3 100.0

Total 30 100.0 100.0

51

Page 52: Pr. Cons. Cafea

locul consumului

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid domiciliu 16 53.3 53.3 53.3

la birou 9 30.0 30.0 83.3

in oras 2 6.7 6.7 90.0

in locuri special amenajate 2 6.7 6.7 96.7

la prieteni/rude 1 3.3 3.3 100.0

Total 30 100.0 100.0

importanta aromei

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid 3 1 3.3 3.3 3.3

4 13 43.3 43.3 46.7

foarte important 16 53.3 53.3 100.0

Total 30 100.0 100.0

importanta tariei

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid 3 1 3.3 3.3 3.3

4 25 83.3 83.3 86.7

foarte important 4 13.3 13.3 100.0

Total 30 100.0 100.0

52

Page 53: Pr. Cons. Cafea

importanta gustului

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid 3 3 10.0 10.0 10.0

4 23 76.7 76.7 86.7

foarte important 4 13.3 13.3 100.0

Total 30 100.0 100.0

ocupatia

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid angajat cu studii superioare 8 26.7 26.7 26.7

angajat cu studii medii 16 53.3 53.3 80.0

muncitor 4 13.3 13.3 93.3

casnica 2 6.7 6.7 100.0

Total 30 100.0 100.0

varsta

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid intre 18-25 ani 1 3.3 3.3 3.3

intre 26-35 ani 14 46.7 46.7 50.0

intre 36-45 ani 13 43.3 43.3 93.3

intre 46-55 ani 2 6.7 6.7 100.0

Total 30 100.0 100.0

53

Page 54: Pr. Cons. Cafea

venit

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid intre 801 - 1200 lei 2 6.7 6.7 6.7

intre 1201- 1600 lei 17 56.7 56.7 63.3

intre 1601 - 2000 lei 11 36.7 36.7 100.0

Total 30 100.0 100.0

sexul

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid masculin 5 16.7 16.7 16.7

feminin 25 83.3 83.3 100.0

Total 30 100.0 100.0

54