CURSCURS

lunca

terase

Formarea coridorului de meandrare si a luncii Formarea teraselor

Structura teraselor

Morfologia teraselor

pod

Tipuri de teraseTipuri de terase-genetic (ca mai sus)-genetic (ca mai sus)

-după structură: aluviate, în rocă şi acumulative.-după structură: aluviate, în rocă şi acumulative.

-după profil: convergente în amonte/divergente în aval; paralele; în -după profil: convergente în amonte/divergente în aval; paralele; în foarfecă, etc.foarfecă, etc.

Altitudinea teraselorAltitudinea teraselor::

-Ch. Deperet (1906) prima clasificare: 90-100 m., 55-60 m., 35-40 m., -Ch. Deperet (1906) prima clasificare: 90-100 m., 55-60 m., 35-40 m., 15-20 m. 15-20 m.

Ulterior cercetările au stabilit un nr. mai mare de terase, în România: 5-7 Ulterior cercetările au stabilit un nr. mai mare de terase, în România: 5-7 m., 8-15 m., 20 m., 30-35 m., 50-55 m., 75-80 m., 90-100 m., 150 m., m., 8-15 m., 20 m., 30-35 m., 50-55 m., 75-80 m., 90-100 m., 150 m.,

210 m., 260 m210 m., 260 m. .

Forme de contact morfologicForme de contact morfologic

Conurile aluviale - Conurile aluviale - conurile aluviale (de împrăştiere; de dejecţie) conurile aluviale (de împrăştiere; de dejecţie)

reprezintă o acumulare de materiale terigene cu formă de evantai în reprezintă o acumulare de materiale terigene cu formă de evantai în

suprafaţă iar în secţiune transversală are forma de con.suprafaţă iar în secţiune transversală are forma de con.

Conurile - Conurile - Aluviale iau naştere la punctul de schimbare al pantei în Aluviale iau naştere la punctul de schimbare al pantei în

special la trecerea de la o suprafaţă puternic înclinată spre una slab special la trecerea de la o suprafaţă puternic înclinată spre una slab

înclinată (terasă/luncă; versant/câmpie etc).înclinată (terasă/luncă; versant/câmpie etc).

Cele mai expresive conuri iau naştere în climatele aride şi semiaride.Cele mai expresive conuri iau naştere în climatele aride şi semiaride.

Morfologia conurilor:Morfologia conurilor:-în suprafaţă – sub froma de evantai-în suprafaţă – sub froma de evantai-în profil transversal - b-în profil transversal - bombat (convex) în partea centrală şi mai ombat (convex) în partea centrală şi mai subţire pe marginisubţire pe margini

Structura conurilor:Structura conurilor:-în suprafaţă - -în suprafaţă - materialele grosiere depozitate la partea superioară iar materialele grosiere depozitate la partea superioară iar cele fine la exterior.cele fine la exterior.-în profil - -în profil - o structură suprapusăo structură suprapusă

Pe suprafaţa conurilor poate să apară un Pe suprafaţa conurilor poate să apară un fenomen de schimbare a direcţiei fenomen de schimbare a direcţiei râului, numit râului, numit avulzieavulzie. . Acest fapt va Acest fapt va determina schimbarea “centrului de determina schimbarea “centrului de greutate” al depunerilor şi formarea greutate” al depunerilor şi formarea unor conuri laterale.unor conuri laterale.

Con de tip deltă continentalăCon de tip deltă continentală

GlacisurileGlacisurile – rezultă din îngemănarea – rezultă din îngemănarea conurilor la baza unui versant; formă de conurilor la baza unui versant; formă de relief specifică unui climat temperat şi relief specifică unui climat temperat şi semiarid.semiarid.

-în climat temperat, are o morfologie mai -în climat temperat, are o morfologie mai estompată şi devine mai expresiv în estompată şi devine mai expresiv în climatul temperat continental şi cel climatul temperat continental şi cel submediteranean.submediteranean.

-în climatul semiarid iau naştere -în climatul semiarid iau naştere glacisurile de eroziune/acumulare.glacisurile de eroziune/acumulare.

PiemonturilePiemonturile

În geneza piemonturile concură: În geneza piemonturile concură: eroziunea, acumularea şi tectonica.eroziunea, acumularea şi tectonica.

Condiţii în dezvoltarea piemonturilor:Condiţii în dezvoltarea piemonturilor:-denivelare importantă între munte şi -denivelare importantă între munte şi bazinul marin/lacustru din apropierebazinul marin/lacustru din apropiere-climatul favorabil unei eroziuni -climatul favorabil unei eroziuni torenţiale importantetorenţiale importante-covor vegetal rarefiat-covor vegetal rarefiat-extensie mare a spaţiului muntos, -extensie mare a spaţiului muntos, furnizor de materiale.furnizor de materiale.

Formarea piemonturilorFormarea piemonturilor

1. Etapa Structogenetică1. Etapa Structogenetică

a. faza acumulărilor submersea. faza acumulărilor submerse

b. faza înălţărilorb. faza înălţărilor

2. Etapa Morfologică2. Etapa Morfologică

a. faza iniţialăa. faza iniţială

b. faza desprinderii piemontului de munteb. faza desprinderii piemontului de munte

c. faza fragmentării longitudinalec. faza fragmentării longitudinale

d. faza fragmentării transversaled. faza fragmentării transversale

e. faza fragmentării totalee. faza fragmentării totale

Morfologia piemonturilor se compune din Morfologia piemonturilor se compune din ansamblarea formelor de tipul:ansamblarea formelor de tipul:

-văilor de piemont-văilor de piemont

-umeri piemontani şi trepte de eroziune -umeri piemontani şi trepte de eroziune piemontanăpiemontană

-suprafeţe structurale piemontane-suprafeţe structurale piemontane

-terase de piemont-terase de piemont

-suprafeţe de netezire-suprafeţe de netezire

DelteleDeltele

Reprezinta un caz particular de Reprezinta un caz particular de aluvionare fluvială care are loc la gura aluvionare fluvială care are loc la gura de vărsare a unor fluvii în mare.de vărsare a unor fluvii în mare.

Cauze care determină apariţia mareelor:Cauze care determină apariţia mareelor:

-viteza redusă a curentului de apă şi -viteza redusă a curentului de apă şi panta redusă a suprafeţei de curgerepanta redusă a suprafeţei de curgere

-volumul mare de aluviuni-volumul mare de aluviuni

-lipsa sau slaba acţiune a mareelor-lipsa sau slaba acţiune a mareelor

-fenomenul de floculare ce are loc la -fenomenul de floculare ce are loc la contactul dintre cele două medii contactul dintre cele două medii acvatice, sărat şi dulce.acvatice, sărat şi dulce.

Formarea deltelorFormarea deltelor

Formarea deltelorFormarea deltelor

-la contactul dintre cele două medii are loc -la contactul dintre cele două medii are loc dispersia energetică a curentului fluvial dispersia energetică a curentului fluvial însoţită de flocularea intensă a particulelor. însoţită de flocularea intensă a particulelor. Ca urmare la contactul apei dulci cu apa Ca urmare la contactul apei dulci cu apa sărată, se depune submarin sedimentele sărată, se depune submarin sedimentele fluviale. Acestea reprezintă “obstacole” fluviale. Acestea reprezintă “obstacole” pentru materialele ce urmează care se vor pentru materialele ce urmează care se vor depune în amonte şi aval de acestea. În timp depune în amonte şi aval de acestea. În timp barele aluvionare iniţiale cresc până ajung la barele aluvionare iniţiale cresc până ajung la suprafaţă formând cordoanele litorale. Prin suprafaţă formând cordoanele litorale. Prin aceste cordoane fluviul îşi taie linii de aceste cordoane fluviul îşi taie linii de comunicare cu marea “portiţele”.comunicare cu marea “portiţele”.

Caracteristice pentru delte sunt depunerile Caracteristice pentru delte sunt depunerile de materiale sub forma de materiale sub forma structurilor structurilor suprapusesuprapuse..

Ca morfologie, deltele prezintă forme de Ca morfologie, deltele prezintă forme de tipul grindurilor fluviale şi marine, tipul grindurilor fluviale şi marine, ostroavelor, lacurilor, mlaştinilor, ostroavelor, lacurilor, mlaştinilor, bălţilor, canalelor.bălţilor, canalelor.

In privinţa fazelor de evoluţie se disting:In privinţa fazelor de evoluţie se disting:

-faza de golf sau estuar-faza de golf sau estuar

-faza de liman sau lagună-faza de liman sau lagună

-delta propriu-zisa-delta propriu-zisa

Tipuri de Tipuri de deltedelte

Genetice:Genetice:

-dominate fluvial-dominate fluvial

-dominate de maree-dominate de maree

-dominate de valuri-dominate de valuri

Morfologice:Morfologice:

-arcuite sau barate (Nil)-arcuite sau barate (Nil)

-triunghiulare (Tibru)-triunghiulare (Tibru)

-digitate (Mississippi)-digitate (Mississippi)

-lobate (Dunarea)-lobate (Dunarea)

-estuariene (Sena).-estuariene (Sena).

Impactul factorilor de modelare şi Impactul factorilor de modelare şi planningul teritorial în arealele planningul teritorial în arealele afectate.afectate.

Degradarea versanţilor şi efectele Degradarea versanţilor şi efectele în planificarea teritoriuluiîn planificarea teritoriului

Procesele de versantProcesele de versant

P.v.-reprezintă o funcţie e energiei potenţiale a versanţilor iar agenţii în P.v.-reprezintă o funcţie e energiei potenţiale a versanţilor iar agenţii în

funcţie de care se definesc sunt: apa, gheaţa şi aerul. Procesele se pot funcţie de care se definesc sunt: apa, gheaţa şi aerul. Procesele se pot

încadra în două mari grupe: încadra în două mari grupe: deplasările gravitaţionaledeplasările gravitaţionale şi şi procesele procesele

erozionaleerozionale..

Deplasările gravitaţionale (mişcările în masă).Deplasările gravitaţionale (mişcările în masă).

Bilanţul morfogeneticBilanţul morfogenetic sau sau bilanţul denudaţionalbilanţul denudaţional (Jahn 1954) – reprezintă (Jahn 1954) – reprezintă

raportul dintre cantitatea materialelor formate prin meteorizaţie şi a celor raportul dintre cantitatea materialelor formate prin meteorizaţie şi a celor

care au fost îndepărtate.care au fost îndepărtate.

-componenta normală a versanţilor – A (include ansamblul proceselor care -componenta normală a versanţilor – A (include ansamblul proceselor care

participă la formarea depozitelor de versant: alterare, acumulare, participă la formarea depozitelor de versant: alterare, acumulare,

dezagregare).dezagregare).

-componenta paralelă – D (include tot ansamblul proceselor care determină -componenta paralelă – D (include tot ansamblul proceselor care determină

îndepărtarea depozitelor de versant).îndepărtarea depozitelor de versant).

Mişcarea materialelor pe versant se face:Mişcarea materialelor pe versant se face:

-prin intermediul unui agent.-prin intermediul unui agent.

-prin autodeplasare (gravitaţional).-prin autodeplasare (gravitaţional).

Doi factori au rol definitoriu în deplasările de materiale: Doi factori au rol definitoriu în deplasările de materiale:

gravitaţiagravitaţia şi şi panta versantuluipanta versantului..

Clasificarea deplasărilor în masăClasificarea deplasărilor în masă

-Pavlov (1898): -Pavlov (1898): detrusive, delapsive, mixte.detrusive, delapsive, mixte.

-Savarenski (1939):-Savarenski (1939): deplasări asecvente, deplasări deplasări asecvente, deplasări

consecvente, deplasări insecvente.consecvente, deplasări insecvente.

-Mihăilescu V (1938, 1946):-Mihăilescu V (1938, 1946): pornituri umede şi pornituri uscate. pornituri umede şi pornituri uscate.

--Carson şi Kirkby (1972)Carson şi Kirkby (1972) folosesc ca şi criterii în clasificarea folosesc ca şi criterii în clasificarea

deplasărilor de materialedeplasărilor de materiale: tipul mişcării : tipul mişcării (ridicare, alunecare, curgere)(ridicare, alunecare, curgere)

viteza mişcării viteza mişcării (miscări lente, mişcări rapide)(miscări lente, mişcări rapide) şi conţinutul de apă şi conţinutul de apă

(deplasări uscate, deplasări cu intervenţia apei).(deplasări uscate, deplasări cu intervenţia apei).

Procesul de ridicare şi creep – ridicarea precede creep-ul şi este determinant Procesul de ridicare şi creep – ridicarea precede creep-ul şi este determinant

pentru declanşarea acestuia. pentru declanşarea acestuia. Fenomenul de creep afectează versanţii cu 3-5 Fenomenul de creep afectează versanţii cu 3-5

grade pantă şi are o rată anuală de 2-5 cm.grade pantă şi are o rată anuală de 2-5 cm.

Există mai multe tipuri de creep: Există mai multe tipuri de creep:

--soil creepsoil creep – afectează depozitele pe o adâncime de 70-80cm. formează mici – afectează depozitele pe o adâncime de 70-80cm. formează mici

terasete care sunt folosite de turmele de oi – rezultă accentuarea procesului.terasete care sunt folosite de turmele de oi – rezultă accentuarea procesului.

--rock creeprock creep – afectează depozitele de grohotişuri. Aici se includ şi pietrele – afectează depozitele de grohotişuri. Aici se includ şi pietrele

glisante.glisante.

--taluz creeptaluz creep – în special în regiunile periglaciare, pe taluzurile de grohotiş. – în special în regiunile periglaciare, pe taluzurile de grohotiş.

--încovoierea capetelor de strate.încovoierea capetelor de strate.

Alunecările de teren – cele mai spectaculoase fenomene de deplasare în Alunecările de teren – cele mai spectaculoase fenomene de deplasare în

masă.masă.

-numele se referă atât la proces căt şi la formă.-numele se referă atât la proces căt şi la formă.

Alunecările pot fi:Alunecările pot fi:

--de translaţie.de translaţie.

-rotaţionale.-rotaţionale.

-al. de roci – -al. de roci – avalanşe de roci şi alunecări de lespezi.avalanşe de roci şi alunecări de lespezi.

Căderile, prăbuşirile de roci şi surpărileCăderile, prăbuşirile de roci şi surpările

-se caracterizează prin viteze f mari şi prin deformări importante ale materialelor -se caracterizează prin viteze f mari şi prin deformări importante ale materialelor

deplasate.deplasate.

-se produc în două moduri:-se produc în două moduri:

prin alunecare pe o faţă a unui abrupt, mal de râu sau falezăprin alunecare pe o faţă a unui abrupt, mal de râu sau faleză

datorită subminării bazei şi prin subsidenţă, ca urmare a eroziunii subsuperficiale.datorită subminării bazei şi prin subsidenţă, ca urmare a eroziunii subsuperficiale.

CurgerileCurgerile

-în cadrul acestui proces mişcarea materialelor pe versanţi poate fi asimilată cu cea a -în cadrul acestui proces mişcarea materialelor pe versanţi poate fi asimilată cu cea a

unui fluid vâscos. Curgerile reprezintă evenimente finale într-o mişcare care începe ca unui fluid vâscos. Curgerile reprezintă evenimente finale într-o mişcare care începe ca

alunecare; distincţia între cele două procese este dată de valoarea limitei superioare alunecare; distincţia între cele două procese este dată de valoarea limitei superioare

de plasticitate.de plasticitate.

Se disting mai multe tipuri de curgeri cu rol în degradarea terenurilor:Se disting mai multe tipuri de curgeri cu rol în degradarea terenurilor:

-avalanşele de sfărâmături-avalanşele de sfărâmături

-solifluxiunile (pseudosolifluxiuni în climatul temperat)-solifluxiunile (pseudosolifluxiuni în climatul temperat)

-curgerile de debris-curgerile de debris

-curgerile de pământ (acestea din urmă iau naştere în condiţiile unor versanţi cu -curgerile de pământ (acestea din urmă iau naştere în condiţiile unor versanţi cu

pante de (10-20 grade)pante de (10-20 grade)

Cauzele mişcărilor de deplasare în masăCauzele mişcărilor de deplasare în masă

-momentul declansării – când forţa de forfecare (deplasare) tinde să fie mai mare -momentul declansării – când forţa de forfecare (deplasare) tinde să fie mai mare

decât forţa de rezistenţă = decât forţa de rezistenţă = raportul de stabilitate (fs).raportul de stabilitate (fs).

fs > 1 - stabilitatefs > 1 - stabilitate

fs = 1 – moment declansator (prag geomorfologic)fs = 1 – moment declansator (prag geomorfologic)

fs < 1 – miscare in masa a materialelorfs < 1 – miscare in masa a materialelor

Dacă un bloc repauzează pe suprafaţa topografică forţa de rezistenţa ce îl ţine Dacă un bloc repauzează pe suprafaţa topografică forţa de rezistenţa ce îl ţine

în loc este dată de W (masa x forţa gravitaţională) înmulţit cu cosinusul în loc este dată de W (masa x forţa gravitaţională) înmulţit cu cosinusul

unghiului de pantă. Forţa de forfecare este W sinβ. unghiului de pantă. Forţa de forfecare este W sinβ.

Presupunem forma de paralelogram a blocului – AEFD.Presupunem forma de paralelogram a blocului – AEFD.

Forţa de forfecare într-un anumit punct din sol se determină cu ajutorul ecuaţiei Forţa de forfecare într-un anumit punct din sol se determină cu ajutorul ecuaţiei

lui Coulomblui Coulomb

forfecaredeforta

rezistentadefortafs

....

.....=

Unde: Unde: c’= coeziunea efectivăc’= coeziunea efectivă

σσn = forţa normală pe planul de forfecaren = forţa normală pe planul de forfecare

u = presiunea apei în poriu = presiunea apei în pori

φ’ = unghiul de frecare internăφ’ = unghiul de frecare internă

Din cauză că Din cauză că

Atunci Atunci

În mod normal înălţimea verticală a nivelului hidrostatic deasupra planului de În mod normal înălţimea verticală a nivelului hidrostatic deasupra planului de

alunecare este exprimat ca o fracţiune a grosimii solului deasupra planului alunecare este exprimat ca o fracţiune a grosimii solului deasupra planului mm. .

Astfel, Astfel, m=1.0m=1.0 dacă nivelul hidrostatic este la suprafaţă şi dacă nivelul hidrostatic este la suprafaţă şi m=0m=0 este la sau sub este la sau sub

planul de alunecare. Presiunea porilor poate fi notată astfel:planul de alunecare. Presiunea porilor poate fi notată astfel:

')-(' tguc nf +=

f

forfecaredefortelorsuma

rezistentadefortelorsumaF ==

......

......

cossin

')-cos(' 2

yz

tguyzcF

+=

sisi

Ex. pentru cEx. pentru calcularea momentului în care versantul este aproape de colaps.alcularea momentului în care versantul este aproape de colaps.

Dacă testele de laborator indică:Dacă testele de laborator indică:

φ’=12φ’=1200; ; c’c’=11,9KN/m=11,9KN/m22; ; γγ=17KN/m=17KN/m33; β=15; β=1500; z = 6m; m=0,8; γw=9,81KN/m; z = 6m; m=0,8; γw=9,81KN/m33.,.,

atunci,atunci,

Rezultă că depozitele de versant sunt predispuse la mobilizare. În cazul în care Rezultă că depozitele de versant sunt predispuse la mobilizare. În cazul în care

nivelul hidrostatic este coborât prin drenare sub planul de alunecare (când m=0), nivelul hidrostatic este coborât prin drenare sub planul de alunecare (când m=0),

atunci F-1,3 iar în acest context versantul se găseşte în stare de stabilitate.atunci F-1,3 iar în acest context versantul se găseşte în stare de stabilitate.

2cosmzyu w=

cossin

'cos)-(' 2

yz

tgzmycF w+

=

9,096,025,0617

2,092,06)81,98,0-17(9,11

F

Elementele unei alunecari de terenElementele unei alunecari de teren

-râpa de desprindere-râpa de desprindere

-ulucul alunecării-ulucul alunecării

-corpul alunecării-corpul alunecării

-fruntea alunecării-fruntea alunecării

-planul de forfecare-planul de forfecare

Alunecarea de la Urmeniş (Câmpia TransilvanieiAlunecarea de la Urmeniş (Câmpia Transilvaniei)

Ulucul alunecării de la UrmenişUlucul alunecării de la Urmeniş

SolifluxiunileSolifluxiunile

-sunt fenomene specifice unui regim climatic periglaciar-sunt fenomene specifice unui regim climatic periglaciar

Abraziunea marina si Abraziunea marina si planningul teritorial in planningul teritorial in

zonele costierezonele costiere

Peste 75% din populatia Terrei locuieste pe tarmurile de NE a Peste 75% din populatia Terrei locuieste pe tarmurile de NE a Americii de Nord, SE Braziliei, NV si S Europei, S,SE SI E Asiei, Americii de Nord, SE Braziliei, NV si S Europei, S,SE SI E Asiei, SE Australiei, E Africii si pe tarmul Golfului GuineeiSE Australiei, E Africii si pe tarmul Golfului Guineei

Populatia globului prezinta valori foarte mari ale densitatii in Populatia globului prezinta valori foarte mari ale densitatii in zonele costiere din ratiuni de ordin fizico-geografic, social, zonele costiere din ratiuni de ordin fizico-geografic, social, istoric si mai ales economicistoric si mai ales economic

Ca urmare a acestui fapt se produc insemnate modificari in Ca urmare a acestui fapt se produc insemnate modificari in morfologia litorala prin constructii portuare, amenajari de plaje morfologia litorala prin constructii portuare, amenajari de plaje si locuri de agrement, constructii la suprafata si si locuri de agrement, constructii la suprafata si submerse(conducte, stalpi de sustinere)destinate extragerii, submerse(conducte, stalpi de sustinere)destinate extragerii, transportului si prelucrarii resurselor naturale, constructii de transportului si prelucrarii resurselor naturale, constructii de locuinte umane. locuinte umane.

La randul lor si acestea sufera de pe urma actiunii agentilor La randul lor si acestea sufera de pe urma actiunii agentilor implicati in abraziunea marina. De aceea este necesara:implicati in abraziunea marina. De aceea este necesara:

- cunoasterea profunda a morfologiei litorale in vederea - cunoasterea profunda a morfologiei litorale in vederea actiunilor de amenajare teritoriala sub forma prevenirii, actiunilor de amenajare teritoriala sub forma prevenirii, ameliorarii sau stoparii efectelor negative asupra omuluiameliorarii sau stoparii efectelor negative asupra omului

-executarea lucrarilor antropice tinandu-se seama nu doar de -executarea lucrarilor antropice tinandu-se seama nu doar de problemele tehnice ci si de nevoia mentinerii echilibrului intre problemele tehnice ci si de nevoia mentinerii echilibrului intre activitatea antropica si suportul fizicactivitatea antropica si suportul fizic

DefinireDefinire

-in sens larg termenul de -in sens larg termenul de abraziune abraziune este definit ca un proces este definit ca un proces general de modelare a tarmurilor prin eroziune si acumularegeneral de modelare a tarmurilor prin eroziune si acumulare

Cauze: actiunea marina, procesele subaeriene,miscarile eustaticeCauze: actiunea marina, procesele subaeriene,miscarile eustatice

Agentul principal al morfodinamicii litorale este apa prin cele 3 Agentul principal al morfodinamicii litorale este apa prin cele 3 forme de manifestare:forme de manifestare:

-valurile, miscari ondulatorii ale apei de suprafata determinate de -valurile, miscari ondulatorii ale apei de suprafata determinate de actiunea vantului, efectueaza actiunea de eroziuneactiunea vantului, efectueaza actiunea de eroziune

-curentii(curentii litorali), mase de apa in miscare, efectueaza -curentii(curentii litorali), mase de apa in miscare, efectueaza actiunea de acumulare; complementar actiunii de eroziune actiunea de acumulare; complementar actiunii de eroziune efectueza si o actiune de depunere de sedimenteefectueza si o actiune de depunere de sedimente

-mareele, miscari ale apelor din bazinele oceanice -mareele, miscari ale apelor din bazinele oceanice si marine care constau in inaintari si retrageri si marine care constau in inaintari si retrageri succesive ale apelor pt tarmurile joase sau succesive ale apelor pt tarmurile joase sau ridicari si coborari ale nivelului apelor pt ridicari si coborari ale nivelului apelor pt tarmurile abrupte; efectueaza actiunea de tarmurile abrupte; efectueaza actiunea de transport daca au amplitudini semnificativetransport daca au amplitudini semnificative

Abraziunea marina se produce prin 3 mecanisme Abraziunea marina se produce prin 3 mecanisme complementare:abraziunea mecanica, complementare:abraziunea mecanica, abraziunea termica, abraziunea chimica.abraziunea termica, abraziunea chimica.

Abraziunea mecanica-Abraziunea mecanica-distrugerea tarmurilor distrugerea tarmurilor infaptuita prin disiparea energiei cinetice a infaptuita prin disiparea energiei cinetice a valurilor. Este influenta de :valurilor. Este influenta de :

-constitutia litologica; -constitutia litologica; in roci putin in roci putin rezistente se formeaza largi platforme de rezistente se formeaza largi platforme de abraziune(tarmurile cretoase ale Normandiei); abraziune(tarmurile cretoase ale Normandiei); rocile dure se pastreaza sub forma unor rocile dure se pastreaza sub forma unor promotorii(porti de abraziune, arcuri de promotorii(porti de abraziune, arcuri de abraziune, turnuri de abraziune, insule abraziune, turnuri de abraziune, insule stancoasestancoase

-structura tarmurilor-structura tarmurilor -unghiul de inclinare al stratelor;-unghiul de inclinare al stratelor; in strate in strate

orizontale avem faleze abrupte iar in strate orizontale avem faleze abrupte iar in strate cutate avem forme complexe cu promotorii.cutate avem forme complexe cu promotorii.

-puterea valurilor;-puterea valurilor;forta de izbire a valurilor forta de izbire a valurilor este imensa, de 10-30 t/meste imensa, de 10-30 t/m22, chiar si de 35t/m, chiar si de 35t/m22 in timpul marilor furtuniin timpul marilor furtuni

-d.p.d.v. hidrodinamic distrugerea -d.p.d.v. hidrodinamic distrugerea tarmurilor are loc sub actiunea tarmurilor are loc sub actiunea scurta, dar insistenta a presiunii scurta, dar insistenta a presiunii sau apasarii exercitata de sau apasarii exercitata de volumul de apa al valurilor care volumul de apa al valurilor care se sparg de faleze. Concomitent se sparg de faleze. Concomitent cu actiunea de izbire are loc si cu actiunea de izbire are loc si cresterea brusca a presiunii cresterea brusca a presiunii aeruluiaerului

-o actiune deosebit de violenta -o actiune deosebit de violenta asupra tarmurilor o au valurile asupra tarmurilor o au valurile provocate de cutremure, miscari provocate de cutremure, miscari de faliere, alunecari, eruptii de faliere, alunecari, eruptii submarinesubmarine

-valurile prin izbire repetata -valurile prin izbire repetata formeaza la baza falezei o formeaza la baza falezei o adancitura lunga in forma de adancitura lunga in forma de semicerc numita semicerc numita firida de firida de abraziune; abraziune; pe masura ce pe masura ce aceasta se dezvolta stratele de aceasta se dezvolta stratele de deasupra raman fara sprijin si se deasupra raman fara sprijin si se prabusesc la baza falezei. prabusesc la baza falezei. Procesele se repeta si prin Procesele se repeta si prin participarea materialelor participarea materialelor sfaramate de la baza falezei la sfaramate de la baza falezei la actiunea de lovire a valuriloractiunea de lovire a valurilor

-de asemenea, retragerea apei din -de asemenea, retragerea apei din crapaturile rocilor e insotita de crapaturile rocilor e insotita de absorbtia particulelor fine, a.i. absorbtia particulelor fine, a.i. fisurile capata dimensiuni mari.fisurile capata dimensiuni mari.

-ca urmare a proceselor faleza se retrage spre interiorul uscatului -ca urmare a proceselor faleza se retrage spre interiorul uscatului lasand o suprafata usor inclinata=> lasand o suprafata usor inclinata=> platforma de abraziune.platforma de abraziune.

Abraziunea chimica(biologica) Abraziunea chimica(biologica) este influentata de:este influentata de:--alcatuirea rociloralcatuirea rocilor-compozitia si temperatura apelor;-compozitia si temperatura apelor; in derularea proceselor de in derularea proceselor de

carbonatare si alterare, continutul de dioxid de carbon si de acizi carbonatare si alterare, continutul de dioxid de carbon si de acizi proveniti din activitatea vietuitoarelor e hotaratorproveniti din activitatea vietuitoarelor e hotarator

-regimul hidrodinamic; -regimul hidrodinamic; starile stationare duc la suprasaturarea apelor si starile stationare duc la suprasaturarea apelor si franeaza eroziunea pe cand miscarea apelor asigura cresterea franeaza eroziunea pe cand miscarea apelor asigura cresterea capacitatii de preluare in solutie a materialelor dizolvatecapacitatii de preluare in solutie a materialelor dizolvate

Abraziunea termica-Abraziunea termica-include toate procesele de modelare a litoralelor cu include toate procesele de modelare a litoralelor cu sol inghetat sau acoperite de gheturi sub efectul transferului caloric sol inghetat sau acoperite de gheturi sub efectul transferului caloric care se realizeaza intre apa si gheata sau terenul inghetatcare se realizeaza intre apa si gheata sau terenul inghetat

--are loc pe seama transferului caloric intre apa si litoralele are loc pe seama transferului caloric intre apa si litoralele inghetate(sau ghetari) si rezida in conductibilitatea termica inghetate(sau ghetari) si rezida in conductibilitatea termica neuniforma a celor doua medii(la apa e de aprox. 4 ori mai mica neuniforma a celor doua medii(la apa e de aprox. 4 ori mai mica decat la gheata)decat la gheata)

--in cazul litoralelor compuse din gheturi curate, degradarea prin in cazul litoralelor compuse din gheturi curate, degradarea prin abraziune mecanica e aproape nula datorita rezistentei ghetiiabraziune mecanica e aproape nula datorita rezistentei ghetii

Acumularea marinaAcumularea marina

Formele de constructie litorala sunt:Formele de constructie litorala sunt: -plaja,-plaja, fasia inundabila a tarmului fasia inundabila a tarmului --festoanelefestoanele reprezinta usoare ondulari create de valuri pe ultimele doua reprezinta usoare ondulari create de valuri pe ultimele doua

sectoare ale plajeisectoare ale plajei --ridurileridurile apar in lungul tarmului si sunt formate din aluviuni marunte apar in lungul tarmului si sunt formate din aluviuni marunte --bancurile si cordoanele litoralebancurile si cordoanele litorale formate in partea superioara a plajei formate in partea superioara a plajei

submarine, prezente pe litoralele cu ape putin adanci si materiale finesubmarine, prezente pe litoralele cu ape putin adanci si materiale fine

Procesul de abraziune marina se desfasoara diferit in functie de pozitionarea Procesul de abraziune marina se desfasoara diferit in functie de pozitionarea

latitudinala a tarmurilor. Astfel :latitudinala a tarmurilor. Astfel : --in climatul tropical se retrag lent si au o inclinare redusa datorita faptului in climatul tropical se retrag lent si au o inclinare redusa datorita faptului

ca sunt protejate de recifi coralieri si vegetatie abundentaca sunt protejate de recifi coralieri si vegetatie abundenta --in climatul temperat datorita energiilor mari ale valurilor rezulta faleze cu in climatul temperat datorita energiilor mari ale valurilor rezulta faleze cu

unghiuri de inclinare mariunghiuri de inclinare mari --la latitudini mari rezulta platforme usor inclinate din cauza valurilor cu la latitudini mari rezulta platforme usor inclinate din cauza valurilor cu

energie mica si a proceselor periglaciare de versant a falezelorenergie mica si a proceselor periglaciare de versant a falezelor

Studiu asupra abraziunii marine pe Studiu asupra abraziunii marine pe plaja Solana, nordul Californieiplaja Solana, nordul Californiei

Pe o portiune de aproximativ 4 km, furtunile Pe o portiune de aproximativ 4 km, furtunile din ultimele decenii au inlaturat portiuni din ultimele decenii au inlaturat portiuni din plaja si praburi masive de faleze au din plaja si praburi masive de faleze au avut loc pe fondul fenomenului El Nino avut loc pe fondul fenomenului El Nino intre anii 1997-1998.intre anii 1997-1998.

Datorita faptului ca procesele naturale Datorita faptului ca procesele naturale subaeriene sunt mai putin active subaeriene sunt mai putin active comparativ cu manifestarea lor in alte comparativ cu manifestarea lor in alte portiuni de tarm ale districtului San portiuni de tarm ale districtului San Diego, faleze au un profil cu inclinatie Diego, faleze au un profil cu inclinatie mare.mare.

Curentii litorali (paraleli cu plaja) sunt unul Curentii litorali (paraleli cu plaja) sunt unul dintre factorii dinamici care afecteaza dintre factorii dinamici care afecteaza intreg tarmul.intreg tarmul.

Valurile se ridica au o inaltime de 2-5 m, dar Valurile se ridica au o inaltime de 2-5 m, dar pot ajunge si la 6-10 m. Aceste valuri pot ajunge si la 6-10 m. Aceste valuri mari se pot forma aproape in orice mari se pot forma aproape in orice perioada a anului, sunt insotite de perioada a anului, sunt insotite de vanturi puternice si se manifesta chiar 3-vanturi puternice si se manifesta chiar 3-4 zile incontinuu.4 zile incontinuu.

ConcluziiConcluziiControlul abraziunii marine de catre om se Controlul abraziunii marine de catre om se

face prin mai multe metode:face prin mai multe metode:-structuri amplasate de-a lungul plajelor -structuri amplasate de-a lungul plajelor

sunt destinate stoparii actiunii sunt destinate stoparii actiunii erozionaleerozionale

-diguri construite in larg pentru a diminua -diguri construite in larg pentru a diminua actiunea curentilor si valuriloractiunea curentilor si valurilor

-diguri construite perpendicular pe tarm -diguri construite perpendicular pe tarm pentru a retine nisipul carat de curenti pentru a retine nisipul carat de curenti care se depune paralel cu plajacare se depune paralel cu plaja

Se doreste un echilibru intre lucrarile Se doreste un echilibru intre lucrarile antropice si fenomenele naturale, antropice si fenomenele naturale, materializat in planningul teritorial. materializat in planningul teritorial.

Riscurile induse de fenomenele Riscurile induse de fenomenele de sufoziune şi tasarede sufoziune şi tasare

Suffodio (lat) = a sapa pe dedesubt, a Suffodio (lat) = a sapa pe dedesubt, a submina. (Pavlov, 1898)submina. (Pavlov, 1898)

Proces de subminare datorita circulatiei Proces de subminare datorita circulatiei apelor subterane, face parte din ceea apelor subterane, face parte din ceea ce se numeste relief de infiltrare. In ce se numeste relief de infiltrare. In cazul acestui proces, apa nu intervine cazul acestui proces, apa nu intervine decat prin forta ei mecanica, astfel decat prin forta ei mecanica, astfel incat are loc un proces de antrenare a incat are loc un proces de antrenare a particulelor de teren sub impulsul particulelor de teren sub impulsul presiunii exercitate de curgerea apelor presiunii exercitate de curgerea apelor subterane.subterane.

Un aparat sufozional se compune la partea superioara dintr-o Un aparat sufozional se compune la partea superioara dintr-o adancitura in forma de palnie, cu deschiderea de 2-3 m in adancitura in forma de palnie, cu deschiderea de 2-3 m in diametru, putand insa ajunge chiar la 5-6 m si o adancitura diametru, putand insa ajunge chiar la 5-6 m si o adancitura egala aproximativ cu o jumatate din lungimea diametrului.egala aproximativ cu o jumatate din lungimea diametrului.

Aceasta este palnia de sufoziune, asemanatoare cu o mica Aceasta este palnia de sufoziune, asemanatoare cu o mica dolina, unicul element vizibil la suprafata. dolina, unicul element vizibil la suprafata. Palnia se Palnia se prelungeste pe verticala cu un canal ingust ce strabate prelungeste pe verticala cu un canal ingust ce strabate aproape intreaga grosime a paturii de loess in care se aproape intreaga grosime a paturii de loess in care se dezvolta cu predilectie sufoziunea. dezvolta cu predilectie sufoziunea. Acest canal poarta Acest canal poarta denumirea de horn de sufoziune, facand legatura cu locul pe denumirea de horn de sufoziune, facand legatura cu locul pe unde circula curentul de apa de la baza loessului. unde circula curentul de apa de la baza loessului. In mod In mod obisnuit nu se intalnesc palnii izolate, ci un sir sau mai multe obisnuit nu se intalnesc palnii izolate, ci un sir sau mai multe siruri de palnii si hornuri, care se aliniaza de-a lungul siruri de palnii si hornuri, care se aliniaza de-a lungul curentilor de circulatie a apelor subterane, acolo unde acestea curentilor de circulatie a apelor subterane, acolo unde acestea sunt organizate in suvoaie ca niste torenti subterani. Prin sunt organizate in suvoaie ca niste torenti subterani. Prin eroziunea lor, se creeaza la baza loessului hrube sufozionale, eroziunea lor, se creeaza la baza loessului hrube sufozionale, adevarate pesteri in miniatura avand de la 0.5 pana la 2 m adevarate pesteri in miniatura avand de la 0.5 pana la 2 m inaltime. Data fiind friabilitatea rocii, ele se surpa cu usurinta inaltime. Data fiind friabilitatea rocii, ele se surpa cu usurinta pentru a mari continuu ca deschidere, prin transportul pentru a mari continuu ca deschidere, prin transportul materialului sfaramat. materialului sfaramat.

Pentru dezvoltarea procesului sufozional sunt Pentru dezvoltarea procesului sufozional sunt necesare anumite conditii. Mai intai o roca necesare anumite conditii. Mai intai o roca poroasa, permeabila, de tipul loessului sau al poroasa, permeabila, de tipul loessului sau al dezpozitelor loessoide. Astfel de fenomene dezpozitelor loessoide. Astfel de fenomene iau nastere in conditii asemanatoare si in iau nastere in conditii asemanatoare si in nisipurile fine, maloase, chiar slab cimentate nisipurile fine, maloase, chiar slab cimentate sau in nisipuri argiloase prafoase. sau in nisipuri argiloase prafoase.

O alta conditie necesara este existenta unui O alta conditie necesara este existenta unui climat cu un anotimp secetos, ba chiar cu o climat cu un anotimp secetos, ba chiar cu o oarecare nuanta de ariditate. In stransa oarecare nuanta de ariditate. In stransa legatura cu acest climat este si drenajul legatura cu acest climat este si drenajul discontinuu al apelor de la baza loessului, discontinuu al apelor de la baza loessului, care circula astfel sub forma de suvoaie sau care circula astfel sub forma de suvoaie sau torenti subterani. torenti subterani. In conditiile unor climate cu In conditiile unor climate cu nuanta pronuntata de ariditate, procesele de nuanta pronuntata de ariditate, procesele de sufoziune capata posibilitati optime de sufoziune capata posibilitati optime de dezvoltare.dezvoltare.

Loessul prezinta o insemnata forta de Loessul prezinta o insemnata forta de coeziune, care se manifesta insa numai pe coeziune, care se manifesta insa numai pe verticala, pe orizontala ea fiind foarte slaba verticala, pe orizontala ea fiind foarte slaba sau aproape nula, astfel explicandu-se sau aproape nula, astfel explicandu-se faptul ca loessul si formatiunile loessoide faptul ca loessul si formatiunile loessoide dau nastere de obicei la povarnisuri dau nastere de obicei la povarnisuri verticale chiar de 25-30 m inaltime.verticale chiar de 25-30 m inaltime.

De asemenea loessul si formatiunile De asemenea loessul si formatiunile loessoide, datorita pe de o parte porozitatii loessoide, datorita pe de o parte porozitatii lor specifice, pe de alta parte canalelor lor specifice, pe de alta parte canalelor verticale, permit infiltrarea apelor provenite verticale, permit infiltrarea apelor provenite din precipitatii pe verticala, in vreme ce din precipitatii pe verticala, in vreme ce infiltratia pe orizontala este foarte redusa. infiltratia pe orizontala este foarte redusa.

Înlanţuirea mai multor asemenea Înlanţuirea mai multor asemenea aparate simple duce la formarea unor aparate simple duce la formarea unor complexe de sufoziune de felul complexe de sufoziune de felul râpelorrâpelor si si văilor sufozionalevăilor sufozionale..

O râpa sufozionalâ are infaţişarea unei O râpa sufozionalâ are infaţişarea unei ravene cu maluri verticale, inchisă la ravene cu maluri verticale, inchisă la ambele capete.ambele capete.

T A S A R E AT A S A R E A

Tasser (fr.) = a înghesui, a comprimaTasser (fr.) = a înghesui, a comprima

Tasarea este miscarea lenta efectuata Tasarea este miscarea lenta efectuata pe verticala in interiorul stratelor de pe verticala in interiorul stratelor de roci afanate sau clastice, sub forma roci afanate sau clastice, sub forma compresiunii sau indesarii impuse de compresiunii sau indesarii impuse de greutatea proprie sau de o greutatea proprie sau de o suprasarcina. Exista doua tipuri de suprasarcina. Exista doua tipuri de tasare: de consolidare si prin tasare: de consolidare si prin subsidenta.subsidenta.

Tasarea prin consolidare este cea mai Tasarea prin consolidare este cea mai cunoscuta si are loc datorita cunoscuta si are loc datorita supraincarcarii prin constructii, supraincarcarii prin constructii, alunecari, naruiri.alunecari, naruiri.

Fenomenul se produce atunci cand Fenomenul se produce atunci cand indicele golurilor raportat la greutatea indicele golurilor raportat la greutatea materialelor pe unitatea de volum materialelor pe unitatea de volum creste sau cand greutatea se mareste.creste sau cand greutatea se mareste.

Tasarea de subsidenta are loc in cazul Tasarea de subsidenta are loc in cazul exploatarii apelor subterane, a exploatarii apelor subterane, a zăcămintelor de petrol şi de gaze, a zăcămintelor de petrol şi de gaze, a sărurilor (prin dizolvare in subteran).sărurilor (prin dizolvare in subteran).

(cazul Ocnele Mari)(cazul Ocnele Mari)

Tasarile prin batatorire pot avea in Tasarile prin batatorire pot avea in multe cazuri origine biogena, in multe cazuri origine biogena, in unele cazuri o conlucrare intre unele cazuri o conlucrare intre factorii biogenic si cei fizici. factorii biogenic si cei fizici. Cea mai Cea mai frecventa forma de batatorire este frecventa forma de batatorire este cea a cararilor de animalecea a cararilor de animale

Rezulta mici depresiuni naturale, fisuri Rezulta mici depresiuni naturale, fisuri si crapaturi in roci, caderi in trepte, si crapaturi in roci, caderi in trepte, etc, elemente ce duc la pierderea etc, elemente ce duc la pierderea stabilitatii terenurilor sau la scaderea stabilitatii terenurilor sau la scaderea fertilitatii campurilor.fertilitatii campurilor.

Una dintre conditiile principale penru Una dintre conditiile principale penru dezvoltarea tasarilor o constituie dezvoltarea tasarilor o constituie compresibilitatea terenurilor. Aceasta compresibilitatea terenurilor. Aceasta sta in raport direct cu porozitatea si sta in raport direct cu porozitatea si in raport invers cu densitatea rocilor in raport invers cu densitatea rocilor componente. Cele mai compresibile componente. Cele mai compresibile sunt rocile si formatiunile care au o sunt rocile si formatiunile care au o porozitate accentuate ca loessul, porozitate accentuate ca loessul, depozitele loessoide si argilele depozitele loessoide si argilele nisipoase in care se si semnaleaza nisipoase in care se si semnaleaza cele mai mari tasaricele mai mari tasari

Crovurile sunt mici depresiuni cu contur Crovurile sunt mici depresiuni cu contur circular sau oval, raspandite pe campurile circular sau oval, raspandite pe campurile de loess cu asezare orizontala sau foarte de loess cu asezare orizontala sau foarte slab inclinata unde se dezvolta slab inclinata unde se dezvolta microrelieful negativ, in care se aduna apa microrelieful negativ, in care se aduna apa ploilor sporind local cantitatea apelor ploilor sporind local cantitatea apelor infiltrate si deci procesul de dizolvare a infiltrate si deci procesul de dizolvare a particulelor solubile din roca si de particulelor solubile din roca si de comprimare a acesteia, ceea ce provoaca comprimare a acesteia, ceea ce provoaca tasarea. Avand un nivel mai coborat decat tasarea. Avand un nivel mai coborat decat planul general al campiei, crovurile mentin planul general al campiei, crovurile mentin aproape tot timpul anului o umiditate mai aproape tot timpul anului o umiditate mai accentuate, iar in perioadele ploioase sau accentuate, iar in perioadele ploioase sau dupa topirea zapezilor chiar ochiuri de apa dupa topirea zapezilor chiar ochiuri de apa sau mici mlastini.sau mici mlastini.

Impactul sufoziunii si tasarii asupra Impactul sufoziunii si tasarii asupra reliefuluireliefului

Indeplinind cele trei functiuni principale Indeplinind cele trei functiuni principale ale agentilor denudatori – distrugere ale agentilor denudatori – distrugere (prin subminare si scufundare), (prin subminare si scufundare), transport (apele sufozionale transport (apele sufozionale transportand pana la 3 cmc/l) si transportand pana la 3 cmc/l) si depunere - , sufoziunea este un agent depunere - , sufoziunea este un agent complet. Ea contribuie la distrugerea si complet. Ea contribuie la distrugerea si recularea malurilor si falezelor recularea malurilor si falezelor alcatuite din roci poroasealcatuite din roci poroase

Pe alocuri, sufoziune poate provoca alunecari Pe alocuri, sufoziune poate provoca alunecari de teren, boltirea taluzurilor antropice cu de teren, boltirea taluzurilor antropice cu craparea armaturii de piatra, surpari de mari craparea armaturii de piatra, surpari de mari proportii in interiorul oraselor asezate in proportii in interiorul oraselor asezate in vecinatatea povarnisurilor de loess, grave vecinatatea povarnisurilor de loess, grave stricaciuni la tunelele ce intersecteaza panze stricaciuni la tunelele ce intersecteaza panze acvifere fara a le crea drenari speciale. acvifere fara a le crea drenari speciale. Pentru preintampinarea pagubelor Pentru preintampinarea pagubelor sufoziunii, nu este suficienta astfel sufoziunii, nu este suficienta astfel consolidarea oricat de puternica a taluzurilor consolidarea oricat de puternica a taluzurilor de loess, deoarece procesul lucreaza in de loess, deoarece procesul lucreaza in adanc, iar armarea lui fara o buna drenare adanc, iar armarea lui fara o buna drenare poate constitui tocmai o pricina de agravare poate constitui tocmai o pricina de agravare a situatiei, prin presiunea mare create in a situatiei, prin presiunea mare create in acumularea acvifera subteranaacumularea acvifera subterana