1

CAPITOLUL VII

7 METODE DE COMBATERE A BURUIENILOR

Lupta cu buruienile s-a declan[at din prima zi când omul a `nceput s\

semene sau s\ s\deasc\ `n p\mânt unele plante pe care le-a g\sit folositoare-

adic\ din ziua când a devenit agricultor.

La `nceput, omul n-a avut unelte [i a recurs la plivitul manual al

buruienilor. Dup\ mii de ani, a[a cum rezult\ din studiile arheologice, omul [i-

a confec]ionat unelte primitive [i prima unealt\ de combatere a buruienilor a

fost s\p\liga din piatr\, sau oase de animale, coarne de cerb, iar inventarea

plugului de lemn poate fi considerat\ `nceputul unei revolu]ii `n tehnica

agriculturii primitive.

Au trecut mii de ani pân\ omul [i-a perfec]ionat uneltele agricole,

ajungându-se la plugul de fier, sape, grape, discuri, cultivatoare, pr\[itoare etc.,

cu ajutorul c\rora a distrus buruienile din diverse culturi agricole. Aceste

metode agrotehnice, de-a lungul veacurilor, s-au perfec]ionat [i diversificat.

Paralel cu metodele agrotehnice, omul a recurs [i la metode fizice [i

preventive de combatere a buruienilor.

O revolu]ie `n sistemul de combatere al buruienilor, a avut loc odat\ cu

sinteza primelor erbicide [i promovarea lor `n practic\, dup\ al II-lea r\zboi

mondial. ~ntr-un timp extrem de scurt, metoda chimic\ de combatere a

buruienilor a progresat enorm prin diversificarea sortimentului de erbicide,

`ncât `n prezent nu exist\ o specie care s\ nu fie comb\tut\ de unul sau mai

multe erbicide.

~n ultimul timp se vorbe[te tot mai mult de combaterea buruienilor pe

cale biologic\. Sunt deja numeroase cercet\ri pe plan mondial cu rezultate

promi]\toare `n aceast\ privin]\.

2

Importan]\ deosebit\ `n combaterea buruienilor o prezint\ `ns\ folosirea

`n complex a tuturor metodelor de care dispunem, adic\ a[a-numita “combatere

integrat\”.

7.1. CONCEPTUL DE COMBATERE INTEGRAT| A BURUIENILOR

No]iunea de combatere integrat\ a buruienilor este mult mai recent

enun]at\ decât cea din domeniul protec]iei plantelor. De[i au ap\rut unele

lucr\ri [tiin]ifice pe aceast\ tem\, nu exist\ `nc\ o unitate de vederi nici `n

privin]a no]iunii de combatere integrat\, nici asupra metodelor care s\

alc\tuiasc\ un sistem sau program de combatere integrat\ a buruienilor.

Pentru prima dat\ `n 1977, sub redac]ia lui D.J. Fryer [i Matsunaka

Shootchi (cit. N. {arpe, 1987), sunt publicate `n Japonia lucr\rile unui

simpozion pe tema combaterii integrate a buruienilor din unele culturi agricole.

Din materialele publicate rezult\ c\ `n condi]iile unei agriculturi moderne,

studiile combaterii integrate a buruienilor trebuie s\ se bazeze pe un program

complex de folosire a erbicidelor, combinat `n acela[i timp cu celelalte metode.

~n România, combaterea buruienilor din diverse culturi a fost studiat\ `n

mod [tiin]ific odat\ cu `nfiin]area Institutului de Cercet\ri Agronomice `n anul

1923. Pe baza studiilor efectuate `n diferite Sta]iuni ale I.C.A.R.–ului a fost

posibil\ elaborarea pe baze [tiin]ifice a noi metode de combatere a buruienilor.

~n ]ara noastr\ s-a practicat (f\r\ a se folosi no]iunea) combaterea

integrat\ a buruienilor, care `ns\ a evoluat func]ie de baza material\, progresul

tehnic [i condi]iile sociale. Pân\ `n 1965, combaterea integrat\ a buruienilor s-a

bazat `n exclusivitate pe metode preventive [i agrotehnice. Dup\ 1965, `n urma

promov\rii erbicidelor `n ]ara noastr\, noua metod\ de combatere a buruienilor

pe cale chimic\ s-a integrat cu celelalte metode clasice. De aceea, `n etapa

actual\ combaterea integrat\ a buruienilor este mult mai evoluat\, constituind

`n acela[i timp una din verigile de baz\ ale agriculturii moderne.

~n elaborarea programelor de combatere integrat\ a buruienilor trebuie s\

se parcurg\ câteva etape esen]iale N., {arpe 1987):

3

Etapa I – Testarea diferitelor erbicide simple [i combinate de c\tre

institutele de cercet\ri [i verificarea celor mai bune `n condi]ii de produc]ie, `n

vederea aviz\rii lor.

Etapa a II-a–Cartarea buruienilor de c\tre cadre didactice [i speciali[ti

din cercetare [i produc]ie, care se finalizeaz\ prin h\r]i la diferite sc\ri cu

informa]ii despre compozi]ia floristic\ a speciilor de buruieni la nivel de

unitate, jude] [i ]ar\.

Etapa a-III-a–Elaborarea unor modele de sisteme [i strategii de

combatere integrat\ a buruienilor pentru diferite culturi agricole ]inând seama

de particularit\]ile de infestare cu buruieni [i de erbicidele existente pentru a

realiza o combatere cât mai eficient\ [i cât mai economic\.

Programul de combatere integrat\ se elaboreaz\ pe baza sistemelor [i

strategiilor de combatere la nivel de sol\ [i cultur\ (grâu, porumb, soia, etc.),

pentru fiecare ferm\.

Diversitatea de metode pe care agricultorul de azi le are la dispozi]ie [i

pe baza c\rora elaboreaz\ programul de combatere integrat\, se clasific\ `n 5

grupe: preventive, agrotehnice, fizico-mecanice, biologice [i chimice.

Enumerarea metodelor s-a f\cut `n ordinea trat\rii lor `n text [i nu `n func]ie de

importan]a lor. Aceste metode au avut o evolu]ie `n timp [i `n spa]iu, iar

raporturile dintre ele au variat, a[a cum s-a precizat anterior, `n func]ie de

etapele de dezvoltare ale agriculturii.

Pentru agricultura României, metodele agrotehnice [i chimice constituie

baza programului de combatere integrat\, f\r\ a neglija `ns\ [i celelalte

categorii: preventive, fizico-mecanice [i biologice. Ponderea mai mare sau mai

mic\ a uneia sau alteia dintre aceste metode, `n programul de combatere

integrat\, depinde de tehnologia fiec\rei culturi.

7.2. METODE PREVENTIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR

Aceste metode se refer\ `n general la sursele de `mburuienare a culturilor

care au fost prezentate `n subcapitolul 6.6. Astfel, putem enumera urm\toarele

4

metode preventive: utilizarea la sem\nat, de s\mân]\ condi]ionat\; folosirea de

gunoi de grajd cu un grad redus de infestare cu semin]e de buruieni, evitarea

transportului sau contamin\rii cu semin]e de buruieni prin intermediul

ma[inilor agricole; men]inerea curat\ a canalelor de irigare [i desecare [i

folosirea la irigat a apei f\r\ semin]e de buruieni; distrugerea focarelor de

buruieni de pe suprafe]ele necultivate; recoltarea la timp a culturilor pentru a

`mpiedica buruienile s\ ajung\ la maturitate precum [i organizarea serviciilor

de carantin\ [i controlul semin]elor.

7.3 METODE AGROTEHNICE DE COMBATERE A BURUIENILOR

~n aceast\ grup\ sunt cuprinse toate m\surile ce se `ntreprind `n cadrul

tehnologiei de cultivare a fiec\rei plante, `n vederea reducerii cât mai

accentuate a gradului de `mburuienare, având ca scop final diminuarea la

maximum posibil a efectelor negative a acestora asupra produc]iei.

Metodele agrotehnice prezint\ o serie de avantaje, printre care

enumer\m: se pot combate toate speciile de buruieni; distrugerea buruienilor se

realizeaz\ concomitent [i cu alte scopuri urm\rite (realizarea patului

germinativ, `ncorporarea `ngr\[\mintelor `n sol etc.), nu las\ reziduuri `n sol [i

nu deranjeaz\ echilibrul din natur\.

Aceste mijloace de combatere nu sunt lipsite [i de unele dezavantaje ca:

`nr\ut\]esc unele propriet\]i ale solului (de exemplu, pulverizeaz\ agregatelor

de sol, dac\ se folosesc repetat [i la con]inut necorespunz\tor de umiditate a

solului); sunt costisitoare, necesitând multe ma[ini, for]\ de munc\ etc. [i nu se

pot realiza `ntotdeauna la momentul optim, dac\ intervin perioade mai lungi cu

precipita]ii care `mpiedic\ intrarea tractoarelor [i ma[inilor pe teren.

Printre m\surile agrotehnice cu rol `n combaterea buruienilor, cit\m:

introducerea unor asolamente ra]ionale, lucr\rile de baz\ ale solului, lucr\rile

superficiale ale solului premerg\toare sem\natului, tehnica de sem\nat,

gr\patul unor culturi, pr\[itul mecanic, plivitul [i pr\[itul manual, fertilizarea

5

ra]ional\ [i folosirea amendamentelor, mulcitul [i eliminarea excesului de

umiditate.

Rota]ia culturilor. Prin folosirea asolamentelor ra]ionale se u[ureaz\ mult

lupta cu buruienile `ntrucât unele culturi `n\bu[\ buruienile, iar altele lupt\ mai

greu cu acestea. De asemenea, plantele cultivate sunt `nso]ite de anumite specii

de buruieni care s-au adaptat `n decursul timpului particularit\]ilor biologice [i

tehnologiei lor de cultur\. Din aceast\ cauz\, dac\ se cultiv\ mai mul]i ani la

rând aceea[i plant\ pe un teren, se `nmul]esc foarte mult speciile de buruieni

care `nso]esc cultura respectiv\.

~n cadrul asolamentelor ra]ionale, plantele fiind `ntr-o reducere continu\

succesiune `n timp [i `n spa]iu, se realizeaz\ o reducere evident\ a gradului de

`mburuienare.

C. Pintilie [i Gh. Sin (1974) arat\ c\ rota]ia culturilor r\mâne `n

continuare una dintre m\surile agrotehnice foarte eficiente `n combaterea

buruienilor. Astfel, rezultatele ob]inute la I.C.C.P.T. Fundulea, `n diferite

rota]ii, au eviden]iat un grad de `mburuienare la cultura grâului `n monocultur\

de aproape 10 ori mai mare decât `n rota]ia de 4 ani. De[i gradul de

`mburuienare la cultura porumbului este mai redus decât la grâu, `n

monocultur\, num\rul de buruieni este de 6-7 ori mai mare decât `n rota]ia de 4

ani.

Aceste date au o deosebit\ importan]\ pentru practic\, deoarece

demonstreaz\ c\ [i `n condi]iile de agrotehnic\ superioar\, infestarea cu

buruieni `n monocultur\ este foarte puternic\.

Lucr\rile de baz\ ale solului executate la timpul optim [i de `nalt\

calitate au un rol deosebit `n combaterea buruienilor.

Prin ar\tur\ sunt distruse `n totalitate buruienile anuale [i bienale `n

vegeta]ie [i numai temporar cele perene, deoarece ele regenereaz\ din organele

vegetative de `nmul]ire. Dar, prin ar\tur\, o parte dintre aceste organe sunt

aduse la suprafa]a solului unde mor, fie prin uscare-`n cazul ar\turilor de var\

6

din zonele secetoase, fie prin degerare `n timpul iernii-`n cazul ar\turiilor de

toamn\.

Din cercet\rile efectuate de I. Lungu (1963), rezult\ c\ prin ar\tur\,

combinat\ cu lucrarea de discuire, se pot combate cu destul\ eficien]\

buruienile care se `nmul]esc prin rizomi (Agropyron repens, Cynodon dactylon

etc.). Ar\tura se va executa pân\ la adâncimea unde se g\se[te densitatea mare

a rizomilor, ace[tia sunt sco[i, `n cea mai mare parte, la suprafa]\, apoi sunt

fragmenta]i prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri. Dup\ l\st\rire `n mas\ se

execut\ o nou\ ar\tur\ la 20-22 cm, prin care se `ncorporeaz\ sub brazd\

fragmentele de rizomi, ajunse la epuizare.

Combaterea buruienilor perene se poate realiza [i cu freza. Dup\ Grans

(cit. Gh. Anghel [i col., 1972), prin 2-6 lucr\ri cu freza, dac\ sunt suficient de

adânci, se poate stârpi pirul (Agropyron repens). Acela[i autor men]ioneaz\ c\

freza poate fi folosit\ [i `n combaterea p\l\midei (Cirsium arvense), dar, `n

acest caz stârpirea se realizeaz\ mult mai greu.

Prin ar\tur\, semin]ele de buruieni sunt `ncorporate la adâncimi de la

care nu pot germina [i r\s\ri. Dar, `ntrucât ele au o longevitate foarte mare,

concomitent cu `ncorporarea `n adâncime a semin]elor de la suprafa]\, sunt

aduse, din partea inferioar\ a brazdelor, `n stratul superficial de sol, semin]e

germinabile. A[a de exemplu, ar\tura adânc\, atunci când se execut\ pentru

prima dat\ pe o anumit\ parcel\, reduce substan]ial num\rul semin]elor de

buruieni din stratul superficial. Dac\ `ns\ ar\tura adânc\ se execut\ consecutiv

mai mul]i ani la rând, `[i pierde din eficacitate deoarece reparti]ia semin]elor pe

stratul arat se uniformizeaz\. Din aceast\ cauz\, cât [i pentru evitarea altor

fenomene nedorite, ar\tura adânc\ trebuie s\ se execute periodic, la interval de

câ]iva ani.

Dintre lucr\rile adânci, desfundarea contribuie la cur\]irea radical\ a

solului de c\tre buruieni, deoarece acestea fiind `ncorporate adânc, din lips\ de

oxigen, organele vegetative de `nmul]ire pier, iar semin]ele nu pot germina.

7

Lucr\rile superficiale ale solului, premerg\toare sem\natului. Lucr\rile

cu grapa cu discuri, cultivatorul, combinatorul [i cu grapa reglabil\, care se

folosesc `n vederea preg\tirii patului germinativ, taie sistemul radicular al

buruienilor `ncât acestea mor prin desicare. Efectul este maxim când buruienile

se afl\ `n prima faz\ de vegeta]ie, iar solul este mai uscat. ~n solurile umede sau

când survin ploi `ndat\ dup\ executarea lucr\rilor, r\d\cinile se restabilesc

repede [i buruienile `ncep s\ vegeteze.

Concomitent cu distrugerea buruienilor prin lucr\ri superficiale, prin

`ntoarcerea [i afânarea solului sunt puse `n condi]ii de germinare alte semin]e

de buruieni, care, apoi, sunt distruse prin repetarea lucr\rilor, contribuind `n

felul acesta la reducerea rezervei de semin]e din sol.

~n combaterea buruienilor anuale care germineaz\ [i r\sar prim\vara

timpuriu, un rol important `l are lucrarea cu grapa cu col]i reglabili, care se

execut\ imediat ce se poate intra cu agregatul pe teren.

Ultima lucrare superficial\ a solului trebuie executat\ odat\ cu

sem\natul sau `n preziua sem\natului, pentru ca buruienile s\ nu aib\ un avans

de r\s\rire fa]\ de plantele de cultur\.

Tehnica sem\natului. Sem\natul la timp [i realizarea unei densit\]i

optime specifice zonei pedoclimatice [i a tehnologiei practicate la irigat [i

neirigat contribuie la diminuarea `mburuien\rii culturilor.

A[a de exemplu, sem\natul la epoca optim\ asigur\ `ncol]irea rapid\ a

semin]elor, reducându-se perioada de timp `ntre sem\nat [i r\s\rire, iar plantele

cultivate reu[esc s\ pun\ st\pânire pe teren [i s\ `n\bu[e unele buruieni care

r\sar ulterior. De asemenea, repartizarea uniform\ a semin]elor la unitatea de

suprafa]\ [i realizarea unei densit\]i corespunz\toare, asigur\ o mai bun\

acoperire a terenului de c\tre plantele cultivate, `mpiedicându-se `n felul acesta

vegeta]ia buruienilor.

Pentru realizarea repartiz\rii uniforme a semin]elor, la cerealele p\ioase

poate fi folosit\ metoda de sem\nat `n rânduri dese, mic[orând distan]a dintre

8

rânduri [i m\rind corespunz\tor distan]a pe rând. La plantele pr\[itoare,

distan]a dintre rânduri poate fi mic[orat\ pân\ la distan]a minim\ necesar\

pentru efectuarea `n bune condi]ii a pr\[itului mecanic.

Gr\patul sem\n\turilor, `n vederea combaterii buruienilor, se recomand\

numai pentu anumite culturi cum sunt porumbul, cartoful [.a. [i numai `n

situa]iile `n care erbicidele aplicate preemergent nu au fost eficace.

Gr\patul se poate efectua [i `nainte de r\s\rire pentru unele culturi, la

care din diferite motive se `ntârzie r\s\ritul [i exist\ pericolul `mburuien\rii. ~n

acest scop se folosesc, dup\ caz, sapa rotativ\ sau grapa cu col]i reglabili.

Dup\ r\s\rire, rezultate bune se ob]in prin folosirea sapei rotative la

cultura porumbului, când acesta se g\se[te `n faza de 4-6 frunze, iar buruienile

sunt abia r\s\rite sau `n curs de r\s\rire.

Pr\[itul [i plivitul sunt singurele metode agrotehnice a c\ror scop

principal `l constituie combaterea buruienilor. Num\rul pra[ilelor, `n func]ie de

natura plantei cultivate [i gradul de `mburuienare, este cuprins `ntre 2-5.

Pra[ilele trebuie s\ se execute la timp, adic\ imediat dup\ apari]ia buruienilor,

deoarece buruienile mici sunt comb\tute mult mai u[or [i, de asemenea, pentru

faptul c\ la `nceputul perioadei de vegeta]ie culturile sunt deosebit de sensibile

la concuren]a buruienilor. Pra[ilele efectuate la timp, pe lâng\ reducerea

gradului de `mburuienare, contribuie la sporirea recoltei atât la cultura pentru

care se execut\, cât [i la planta care urmeaz\ a fi cultivat\ `n anul urm\tor.

Plivitul se folose[te la culturile sem\nate des, care nu pot fi pr\[ite.; mai

rar [i numai pe rând la plantele care se pr\[esc mecanic (de exemplu: soia,

fasole). Fiind o lucrare anevoioas\ [i foarte costisitoare, necesitând o

important\ for]\ de munc\, folosirea acestei lucr\ri este `n continu\ sc\dere.

Este necesar s\ se pliveasc\ `n special buruienile care dep\[esc `n

cre[tere plantele cultivate [i care de obicei se dezvolt\ `n vetre cum sunt:

p\l\mida (Cirsium arvense), susaiul (Sonchus arvensis) [.a.

9

Se mai practic\ plivitul `n r\sadni]e, diferite culturi legumicole sem\nate

des, precum [i `n procesul de ameliorare a plantelor [i de producere de s\mân]\

din verigi superioare (plivit biologic).

Folosirea `ngr\[\mintelor [i amendamentelor. ~ngr\[\mintele stimuleaz\

cre[terea atât a plantelor de cultur\ cât [i a buruienilor. Dac\ `ns\ buruienile

sunt distruse prin diferite metode culturale pân\ la sem\nat [i `ndat\ dup\

sem\nat, plantele de cultur\ beneficiaz\ de fertilitatea solului, avanseaz\ `n

vegeta]ie [i stânjenesc cre[terea buruienilor care r\sar ulterior. Importan]a

folosirii gunoiului de grajd bine fermentat a fost prezentat\ anterior.

Anumite specii de buruieni ca: hrana vacii Spergula arvensis, sinceric\

(Scleranthus annus), coada calului (Equisetum arvense), piciorul coco[ului

(Ranunculus arvensis), m\cri[ul m\runt (Rumex acetosella) [.a. sunt tolerante

la reac]ia acid\, iar altele cum sunt: iarba s\rat\ (Salicornia herbacea), s\r\cica

(Salsola soda [i S. kali ssp. ruthenica), limba pe[telui (Statice gmelini), pelin

(Artemisia sp.) sunt tolerante la reac]ia alcalin\. Aceste specii se `nmul]esc

excesiv `n astfel de condi]ii, `n mare m\sur\ [i datorit\ lipsei de concuren]\ din

partea altor plante.

Prin aplicarea de amendamente, pe astfel de soluri, se corecteaz\ `n bun\

m\sur\ pH-ul, reducându-se num\rul buruienilor specifice. De asemenea,

plantele de cultur\, `ntâlnind condi]ii mai bune de cre[tere [i dezvoltare, lupt\

mai u[or cu buruienile.

Mulciul are rol de a `mpiedica ajungerea luminii la suprafa]a solului [i

deci de a preveni cre[terea buruienilor. Ca mulci se pot folosi: paiele, gunoiul

de grajd, hârtie, mase plastice [.a. materiale, cu care se acoper\ solul dintre

rândurile de plante pr\[itoare. Mulciul organic [i `n special gunoiul de grajd,

dac\ con]ine semin]e de buruieni poate fi el `nsu[i surs\ de `mburuienare.

Eficacitate important\ `n combaterea buruienilor o are mulciul de mase

plastice, care `mpiedic\ r\s\rirea buruienilor.

10

Eliminarea excesului de umiditate. Pe terenurile cu exces de umiditate,

cu drenaj natural slab, se dezvolt\ buruieni specifice ca: m\cri[ul (Rumex

limosus), coada calului (Equisetum arvense), jale[ (Stachys palustris), mana de

ap\ (Glyceria aquatica) etc. Prin desecare sau drenare, dup\ caz, eliminându-se

surplusul de ap\, se reduce sim]itor gradul de `mburuienare cu speciile

caracteristice [i spore[te puterea de concuren]\ a plantelor cultivate.

7.4 METODE FIZICO-MECANICE DE COMBATERE A BURUIENILOR

Aceste metode au la baz\ utilizarea for]ei mecanice, termice sau

electrice.

Pentru distrugerea mecanic\ a vegeta]iei lemnoase de pe paji[ti

degradate sau din luncile râurilor, când aceste terenuri se iau `n cultur\, se

folosesc ma[ini [i utilaje speciale sau unelte obi[nuite. Prin aceast\ metod\ sunt

distruse specii ca: Rosa canina, Crateagus sp., Amorpha sp. Salix, Alnus [.a.

Pe cale termic\ s-a `ncercat combaterea buruienilor dintre rândurile

plantelor pr\[itoare, a vetrelor de cuscut\ din culturile de leguminoase perene

dup\ cosiri, a buruienilor din planta]iile de pomi, de pe canale de iriga]ie sau de

desecare, cu ajutorul unor ma[ini speciale prev\zute cu arz\toare a c\ror

pozi]ie poate fi reglat\. Fl\c\rile sunt produse cu un amestec de propan [i

parafin\. Datorit\ temperaturii ridicate, sucurile vegetale se `ncing, fierb [i

sparg pere]ii celulelor. Astfel, circula]ia substan]elor nutritive de la r\d\cini

spre frunze se `ntrerupe [i planta piere (Cattabriga, cit. N. {arpe [i col., 1976):

C. Pintilie [i col., (1985) citeaz\ date din care rezult\ c\ `n S.U.A.,

aceast\ metod\ a dat bune rezultate `n combaterea costreiului mare (Sorghum

halepense) din cultura porumbului, când s-au efectuat trei tratamente folosindu-

se cultivatoare cu fl\c\ri, la viteza de 3,2 km/or\ [i la o `n\l]ime a plantelor de

porumb de 26 cm.

La bumbac, distrugerea buruienilor cu ajutorul fl\c\rilor se poate realiza

când plantele au o grosime a tulpinilor de cel pu]in 5 mm.

11

La cartofii planta]i la distan]a de 90 cm s-au ob]inut rezultate bune când

arderea buruienilor s-a efectuat de dou\ ori: `n momentul când plantele de

cartof erau r\s\rite `n propor]ie de 10% [i buruienile abia r\s\rite [i când

plantele de cartof aveau `n\l]imea de 20 cm. Fl\c\rile produse de amestecul de

propan [i parafin\ au fost `ndreptate sub un unghi de 45o [i pân\ la 10 cm de

tulpinile plantelor de cartof. ~n felul acesta au fost distruse 70% din buruieni.

Din cauza costului ridicat al carburan]ilor folosi]i, cât [i a altor inconveniente,

printre care [i acela c\ fl\c\rile pot d\una [i plantelor de cultur\, aceast\

metod\ nu s-a generalizat `n practic\.

Tot pe cale termic\ se poate distruge o parte din rezerva de semin]e de

buruieni din sol, cu ocazia steriliz\rii solurilor din sere, r\sadni]e, ghivece

nutritive, culturi for]ate intensive de legume [.a., pentru distrugerea

d\un\torilor [i bolilor criptogamice. Ca agent de ac]iune se folose[te c\ldura

rezultat\ prin arderea buruienilor (se realizeaz\ temperaturi de 60-80oC pe

adâncimea de 0-10 cm), introducerea `n sol de var nestins etc.

~n cazul solurilor din sere, a p\mântului utilizat la r\sadni]e, ghivece

nutritive etc., se utilizeaz\ cu bune rezultate vapori de ap\ care sunt trecu]i prin

masa solului.

~n solurile din sere [i r\sadni]e se poate folosi pentru sterilizare [i

electricitatea.

~n S.U.A. s-au ob]inut bune rezultate cu ajutorul energiei

electromagnetice, la foarte `nalt\ frecven]\ a microundelor (ma[ina Zapper). Se

distrug, al\turi de semin]ele de buruieni [i nenatozi, fungi etc. pe adâncimile de

sol dorite, f\r\ riscul acumul\rii de reziduuri.

7.5 METODE BIOLOGICE DE COMBATERE A BURUIENILOR

Combaterea buruienilor pe cale biologic\, adic\ prin folosirea

organismelor vii ca: virusuri, bacterii, ciuperci, precum [i insecte, pe[ti, melci

etc. [i a `ns\[i plantelor de cultur\, s-a bucurat `n ultimul timp de o aten]ie

sporit\ din partea speciali[tilor.

12

Aceast\ metod\ se bazeaz\ pe faptul c\ buruienile, ca [i plantele

cultivate, sunt atacate de numeroase insecte [i boli criptogamice [i deci, prin

`nmul]irea [i r\spândirea acestora, se poate realiza combaterea buruienilor.

Combaterea biologic\ s-a dovedit eficient\ pe terenurile infestate

puternic cu o singur\ specie de buruieni, provenit\ din alt\ ]ar\ sau continent [i

care `n noul habitat nu este atacat\ de du[mani naturali. Pentru a se st\vili

`nmul]irea acestora este necesar s\ se aduc\, din zonele de origine, d\un\tori [i

boli specifice. Metoda are mai multe avantaje, printre care amintim: este

ieftin\, este continu\ (permanent\), iar `n compara]ie cu folosirea erbicidelor

nu este poluant\ pentru mediul `nconjur\tor. Pe lâng\ avantaje, ca orice

metod\, prezint\ [i unele dezavantaje, cum ar fi de exemplu riscul, ca

`nmul]ind o insect\ sau ciuperc\, care atac\ anumite buruieni, aceasta s\ treac\

la plantele cultivate, dup\ ce buruienile s-au r\rit.

Pân\ `n prezent cele mai bune rezultate s-au ob]inut `n combaterea

buruienilor aquatice. N. {arpe [i col., (1976) citeaz\ `n acest sens cercet\rile

`ntreprinse de Yeo [i Fisher (1970). Astfel, `n canalele de iriga]ie sau ele[tee, `n

combaterea speciei de Miriophyllum spicatum se foloseau diferi]i fungi [i

viru[i. Dou\ specii de Fusarium au redus popula]ia aceleia[i buruieni `n

estuarele Iugoslavei cu 50-100%. Buruiana Potamogeton foliosus atacat\ de

alga epifit\ Oedogonium, dispare din ape `n curs de câteva zile. Lemna minor

elimin\, de asemenea, toate algele `n mediul `n care se instaleaz\. Alisma

germineum este un concurent p\gubitor al plantelor submerse din canalele de

iriga]ie.

~n combaterea buruienilor din balt\ un rol important `l au diferitele specii

de pe[ti. Dintre ace[tia se eviden]iaz\ `n mod deosebit specia aproape

“polifag\” Ctenopharyngoton idellus (crapul chinezesc).

Rezultate promi]\toare s-au ob]inut `n combaterea buruienilor din

culturile de câmp. A[a de exemplu, `n S.U.A. [i Canada se poate combate

Senecio jacobea prin musca semin]elor, Hylemyia seneciela [i fluturele Tyria

13

jacobaeae. Euphorbia cyparissias [i E. esula se pot distruge cu Chamaesphecia

sp. ale c\ror larve perforeaz\ r\d\cinile buruienilor. R\spândirea lui Cirsius

arvense poate fi mult limitat\ prin expansiunea coleopterului Altica

carduorum, care-i consum\ frunzele [i prin `nmul]irea dirijat\ a speciei

Ceutorhynchus litura, a c\rei larve distrug la baz\ tulpinile de p\l\mid\. Pentru

combaterea buruienii Althernatera philoxeroides, r\spândit\ `n partea de nord a

Americii, s-au introdus: musca frunzei Agasicles hydrophila, tripsul Aminotrips

andersoni [i fluturele Vogtia molloi, ac]iunea bucurându-se de mult succes; nu

a mai fost nevoie s\ se foloseasc\ anual erbicide pentru combaterea acestei

buruieni din perimetrele drenate [i irigate.

~n vestul S.U.A. s-a limitat r\spândirea speciei Hypericum perforatum,

cu ajutorul câtorva insecte folosite succesiv, din genul Crisolina.

~n literatura de specialitate exist\, de asemenea, date din care rezult\ c\

`n Australia s-a realizat practic distrugerea total\ a cactusului (Opuntia sp.) prin

intermediul lepidopterului Cactoblastis cactorum. ~n Australia, apoi `n Canada

[i S.U.A., s-a folosit fluturele Tyria jacobaeae pentru combaterea sp\l\cioasei

(Senecio sp.).Tot `n Australia au fost introduse insecte [i agen]i patogeni care

au contribuit la reducerea puternic\ a r\sfugului (plant\ caucicofer\), Condrilla

gummifera. Aceast\ buruian\ este originar\ din Europa. S-a r\spândit foarte

repede `n Australia [i produce pagube mari `n culturile de cereale p\ioase [i `n

special la grâu. Introducând [i aclimatizând linii de rugin\, Puccinia

chondrillina [i artropozii Cystiphora schmidti [i Aceria chondrillae s-a reu[it

diminuarea pronun]at\ a r\sfugului [i implicit sporirea produc]iei de grâu.

~n C.S.I., Iugoslavia [i alte ]\ri se folose[te musca Phytomisa orobanchia

`n lupta cu buruienile din familia Orobanchaceae, iar pentru combaterea

cuscutelor sunt folosite ciuperci din genul Alternaria.

Sunt considerate de perspectiv\ adul]ii g\rg\ri]ei Bactraverutana pentru

distrugerea buruienii c\rpi[or (Cyperus sp.) din culturile de bumbac [i alte

plante agricole.

14

~n ultimul deceniu s-a pus accent `n combaterea biologic\ pe `nmul]irea

diferitelor microorganisme [i dintre acestea `n special pe ciuperci. S-au f\cut

cercet\ri pe un num\r de 20 specii de buruieni (L I.. Isaeva, 1985), f\cându-se

preparare care con]in spori sau micelii, sub denumirea de erbicide biologice sau

“ micoerbicide”. ~n anul 1981 a ap\rut micoerbicidul “Devin”, iar `n 1982

“Kolego”.

Preparatul “Devin” con]ine sporii ciupercii Phytophtora palmivora,

destinat combaterii buruienii Morrenia odorata din livezile de citrice, iar

“Kolego” con]ine sporii ciupercii Colletotrichum gloesosporiaides f. sp.

aeschynomene [i este destinat combaterii Aeschynomene virginica din culturile

de orez [i soia.

Pe lâng\ preparatele amintite se mai folosesc micoerbicide granulate.

Astfel, s-a utilizat micoerbicidul granulat, care con]ine miceliul ciupercii

Alternaria cossiae `n amestec cu alghilat (algol) de sodiu [i caolin, `mpotriva

buruienii Cassia obtusifolia din culturile de soia.

~n ultimul timp oamenii de [tiin]\ sunt preocupa]i de l\rgirea gamei

insectelor [i agen]ilor patogeni `n lupta biologic\ cu buruienile.

A[a cum s-a ar\tat, `n lupta `mpotriva buruienilor se folosesc [i multe

specii de plante cultivate; metoda se bazeaz\ pe `nsu[irea acestora de a `n\bu[i

[i astfel de a cur\]i terenul de buruieni. ~n aceast\ categorie intr\ secara,

cânepa, lucerna, amestecul de graminee [i leguminoase perene, `ncepând cu

anul al doilea de folosin]\ etc. De aceast\ `nsu[ire a plantelor men]ionate se

]ine cont la alc\tuirea asolamentelor care, printre numeroase avantaje, au [i un

rol important `n combaterea buruienilor.

7.6 METODE CHIMICE DE COMBATERE A BURUIENILOR

7.6.1 CONSIDERA}II GENERALE

Combaterea pe cale chimic\ a buruienilor a ap\rut ca o necesitate, ea

constituind o revolu]ie `n tehnologia de cultur\ a plantelor, situându-se la

nivelul celor mai mari descoperiri ale secolului XX. Metoda de combatere a

15

buruienilor pe cale chimic\ a devenit o parte integrant\ a agriculturii moderne,

care se bazeaz\ pe o `nalt\ productivitate a muncii omului, folosind erbicide [i

ma[ini agricole perfec]ionate.

Erbicidele (de la lat. herba = iarb\ [i cedo-cedere = a ucide), sunt

substan]e folosite pentru distrugerea buruienilor.

~n sens mai larg (Gh. Anghel [i col., 1972), prin erbicid se `n]elege “o

substan]\ chimic\ capabil\ - func]ie de concentra]ia la care este folosit\ [i `n

cazul prezen]ei unei constela]ii de factori naturali favorabili – s\ exercite `n

mod total sau selectiv asupra ]esuturilor sau metabolismului plantelor cu care

intr\ `n contact, un efect negativ care poate duce la moartea acestora”.

N. {arpe [i col. ( 1976) f\când o sintez\ pe aceast\ problem\, folosind

surse din cele mai vechi [i pân\ `n zilele noastre, arat\ c\ omul a c\p\tat `n

decursul vremii cuno[tin]e empirice despre posibilitatea combaterii chimice a

buruienilor. A[a, de exemplu, `n scrierile lui Virgiliu se `ntâlnesc primele

men]iuni despre folosirea propriet\]ilor erbicide ale apei de mare. Mult mai

târziu I. Evelyn, `n sec. XVII semnaleaz\ avantajele folosirii substan]elor

chimice “fitofarmaceutice”, cum le-am numi ast\zi.

~ntre 1859-1887, J. Sachs, cercetând rolul [i importan]a substan]elor

chimice `n circula]ia ascendent\ [i descendent\ a sevei din plant\ pentru

formarea r\d\cinilor [i florilor la begonie [i dovleac, define[te [i descrie a[a

numi]ii “mesageri chimicali”. Acesta este unul din primele studii `n care s-a

intuit fenomenul de translocare a substan]elor regulatoare de cre[tere [i arat\ c\

unele substan]e au ac]iune erbicid\.

~n 1880, Darwin, prin experien]a sa clasic\ cu coleoptilele de Phalaris

canariensis [i Avena sativa, d\ prima indica]ie de existen]\ a unei substan]e

care stimuleaz\ cre[terea.

Spre sfâr[itul secolului XIX [i `nceputul secolului XX au existat

preocup\ri pentru valorificarea cuno[tin]elor existente, adic\ a propriet\]ilor

erbicide a unor substan]e anorganice existente `n mediul natural ca: cianamida

16

de calciu, sulfatul de cupru, cloratul de magneziu etc. Tot acum s-a folosit

pentru prima dat\ produsul organic DNOC, care este `ns\ toxic [i pentru un

mare num\r de vie]uitoare. Acesta constituie “prima genera]ie de erbicide”,

perioad\ dominat\ de erbicide totale, toxice pentru cvasitotalitatea speciilor

vegetale cu care vin `n contact.

Prin descoperirea `n 1941, de c\tre Pokorny [i Templeman a dou\

substan]e din grupa acizilor clorofenoxiacetici – 2,4 D [i MCPA – apare “a

doua genera]ie de erbicide”. Aceste substan]e fac parte din grupa hormonilor

vegetali, asigurând ac]iunea selectiv\ a erbicidelor din genera]ia a doua.

“A treia genera]ie de erbicide” are loc prin descoperirea, `n deceniul 6 al

secolului XX, a erbicidelor “reziduale”, cum sunt de exemplu Atrazinul [i

Simazinul, care au fost fabricate pentru prima dat\ `n Elve]ia, `n perioada 1952-

1956. Spre deosebire de erbicidele din grupa precedent\, se aplic\ pe sau `n sol,

având un efect `ndelungat asupra buruienilor.

~n ultimul timp a ap\rut “o nou\ genera]ie de erbicide superselective” a

c\ror spectru de ac]iune se restrânge la o singur\ specie sau maximum 2-3.

Folosirea erbicidelor `n combaterea buruienilor prezint\ numeroase

avantaje, printre care amintim:

- eficacitate mare `n combaterea buruienilor din culturile agricole;

`n zonele sau `n anii cu precipita]ii abundente, erbicidele protejeaz\

cultura de concuren]a buruienilor, `n perioadele critice, `n care combaterea

eficient\ nu este posibil\ cu alte mijloace;

- se creaz\ condi]ii favorabile pentru mecanizarea complet\ a culturilor;

- se reduc lucr\rile de `ntre]inere [i prin urmare num\rul de treceri cu

tractoare [i diferite utilaje pe teren, ceea ce prezint\ mare importan]\ `n

economia de energie [i `n men]inerea `nsu[irilor fizice ale solului;

- amplific\ coeficientul de valorificare de c\tre plantele cultivate, a

factorilor de vegeta]ie `mbun\t\]i]i: energie solar\, spa]iu de nutri]ie, elemente

fertilizante, ap\ etc;

17

- tratamentul cu erbicide se execut\ u[or [i repede, cu ma[ini terestre sau

cu avia]ia utilitar\, ceea ce face posibil ca `ntr-un timp scurt s\ se traseze

suprafe]e mari;

- prin folosirea erbicidelor se realizeaz\ economie de for]\ de munc\

mecanic\ [i manual\ [i cre[te productivitatea muncii pe unitatea de produs

efectiv recoltat;

- degrevarea unei p\r]i a mâinii de lucru din activit\]i mai pu]in intensive

[i canalizarea disponibilului rezultat `n alte direc]ii mai productive.

Folosirea erbicidelor este `ns\ o problem\ care reclam\ temeinice

cuno[tin]e profesionale, deoarece nerespectarea tuturor regulilor de aplicare

poate s\ duc\ la o slab\ eficien]\ `n combaterea buruienilor, la poluarea

mediului ambiant, la cre[terea cantit\]ii de rezidii `n produsele agroalimentare

[.a.

Din aceste considerente, precum [i multe altele, aplicarea erbicidelor

trebuie f\cut\ cu responsabilitate profesional\ [i social\, integrate organic `n

metodele de combatere a buruienilor.

7.6.2 CLASIFICAREA ERBICIDELOR

Diversitatea extrem de mare a erbicidelor sintetizate `n fiecare an a

impus, ca o necesitate [tiin]ific\ [i practic\, clasificarea acestora.

~n literatura de specialitate, clasificarea erbicidelor difer\ foarte mult de

la autor la autor. ~n toate cazurile `ns\ se consider\ c\, singura clasificare care

evit\ confuzii prin `ncadrarea unui erbicid `n mai multe categorii, este

clasificarea dup\ natura chimic\, adic\ componenta de baz\ a erbicidelor,

numit\ “substan]\ activ\” (pentru marea majoritate a erbicidelor, substan]ele

active sunt organice, derivate de la hidrocarburi aciclice sau ciclice).

Aceast\ clasificare nu poate fi `ns\ util\ pentru agronomi, deoarece nu

seve[te la elaborarea concret\ a unui program de combatere integrat\ a

buruienilor.

18

Pentru aceste considerente, erbicidele organice pot fi clasificate `n 6

grupe mari dup\: mod de ac]iune, spectru de ac]iune, procese metabolice

asupra c\rora ac]ioneaz\, epoc\ de administrare, form\ de condi]ionare [i grad

de toxicitate.

A. Dup\ modul de ac]iune, erbicidele se `mpart `n:

- a1 – De contact, care se aplic\ prin stropiri pe masa vegetativ\ [i

ac]ioneaz\ `n principal numai asupra organelor plantei pe care le ating; aceste

erbicide au totu[i o ac]iune – mai mic\ sau mai mare – [i asupra altor p\r]i

aeriene ale plantei. Eficien]a lor este condi]ionat\ de contactul cât mai bun cu

toate p\r]ile aeriene ale plantei care trebuie distruse. Ac]iunea lor nu este legat\

de natura solului, fiind `ns\ influen]at\ de condi]iile meteorologice. Din aceast\

catgorie cit\m: Basagran (Bentazon), Brominal (Bromoxynil), Aretit (Dinoseb

– acetat), Surcopur (Propanil) etc.

- a2 - Sistemice,care se aplic\ pe masa vegetativ\, ca [i precedentele, dar

se deplaseaz\ `n plant\ [i ac]ioneaz\ asupra diferitelor organe ale acesteia.

Ac]iunea lor este mai lent\, eficien]a lor fiind influen]at\ de condi]iile

meteorologice, nu [i de natura solului. Din aceast\ categorie fac parte: Sarea de

amine (2,4 D), Icedin (2,4 D + dicamba), Banvel (dicamba), Dikotex (MCPA),

Aniten D (flurenol + 2,4 D), Aniten M (flurenol + MCPA), Roundup

(glyphosate), Betanal (phenmedipham) etc.

- a3 – Reziduale, care se aplic\ pe sau `n sol, ac]ionând asupra semin]elor

[i buruienilor `n curs de r\s\rire; ac]ioneaz\ o perioad\ mai lung\ de timp

asupra buruienilor pe suprafe]ele tratate. Eficien]a acestor erbicide este

condi]ionat\ atât de condi]iile meteorologice cât [i de natura solului. Din

aceast\ categorie fac parte erbicide ca: Balan (benefin), Sutan (Butylate),

Amiben (Chloramben), Ro-Neet (Cycloate) Eradicane (EPTC), Ordram

(molinat), Treflan (trifluralin), Gesaprin (atrazin), Gesagarde (prometryn) etc.

B. Dup\ spectru de ac]iune, erbicidele se clasific\ `n :

19

- b1 – Cu ac]iune total\, care sunt fitotoxice pentru `ntreaga vegeta]ie

(buruieni [i plante de cultur\) [i ac]ioneaz\ mai ales prin contact. Dintre aceste

erbicide enumer\m: Gramoxone (paraquat), Reglone (Diquat), Amizol

(amitrol), Basinex P (dalapon), NaTA (TCA) etc.

- b2 – Selective, care manifest\ fitotoxicitate numai asupra anumitor

specii de buruieni. Aceste erbicide, `n func]ie de grupa vegetal\ asupra c\reia

ac]ioneaz\ cu prec\dere, se `mpart `n: erbicide antigramineice ca: Treflan,

Avadex (triallate), Ordram, Suffix (benzojlprop–ethyl), Illoxan (Diclorpop-

metil), Fusilade (Fluazifop-p-butyl) etc. [i erbicide active fa]\ de dicotiledonate

ca: SDMA, Dicotex, Aretit, Venzar (lenacil), Basagran (bentazon), Icedin,

Aniten, Hedonal (mecoprop) etc.

c. Dup\ principalele procese metabolice pe care le blocheaz\, erbicidele

se clasific\ `n 8 grupe:

- c1 – Erbicide care `nhib\ reac]ia Hill [i fotosinteza, ca: Gesaprim,

Basagran, Brominal, Bladex (cyanazin), Karmex (diuron), Venzar, Afalon

(linuron), Sencor (metribuzin) etc.

- c2 – Erbicide de tip hormonal, care provoac\ dereglarea cre[terii

celulelor: SDMA, Icedin, Dicotex, Lontrel (clopyralid), Hedonal etc.

- c3 – Erbicide care `nhib\ germina]ia [i cre[terea: Treflan, Balan,

Prefar (bensulide), Sutan (butylate), Ro-Neet, Eptam (EPTC) etc.

- c4 – Erbicide care `nhib\ diviziunea celulelor `n cre[terea r\d\cinilor:

Asulox (Asulam), Sufix, Nortron (ethofumesate), Dual, Ordram etc.

- c5 – Erbicide care `nhib\ respira]ia: Brominal, Aretit, Glean

(chlorsulfuron), Actril (ioxynil).

- c6 – Erbicide care inhib\ sinteza proteinelor: Lasso (alachlor), Makete

(butachlor), Ramrod (propachlor) etc.

- c7 – Erbicide care `nhib\ sinteza lipidelor: Focus (cycloxidim), Furore

(fenoxaprop–ethyl), NaTA (TCA) etc.

20

- c8 – Erbicide care `nhib\ sinteza carotenului: Brake (fluridone), Racer

(fluorochloridone), Evital (norflurazon) etc.

D. Dup\ epoca de aplicare se clasific\ `n:

- d1 – Erbicide care se aplic\ `nainte de sem\nat (ppi). ~n aceast\ grup\

se disting dou\ categorii: erbicide care se `ncorporeaz\ superficial `n sol, la 2-3

cm, ca: Gesaprim, Afalon, Venzar, Dual, Lasso, Amiben etc. [i erbicide

volatile care se `ncorporeaz\ imediat la 8-10 cm, ca: Treflan, Balan, Sutan, Ro-

Neet, Eradicane, Ordram etc.

- d2 – Erbicide care se aplic\ `n perioada dintre sem\nat [i r\s\rire,

numite [i preemergente (preem), dintre care amintim: Gesagard, Stomp

(pedimethalin), Prodix (isoproturon + neburon) etc.

- d3 – Erbicide care se aplic\ dup\ r\s\rirea plantelor (postemergente

sau postem): SDMA, Icedin, Dikotex, Basagran, Betanal etc.

E. Dup\ forma de condi]ionare, erbicidele pot fi:

- e1 - Solu]ii: SDMA, Icedin, Dikotex, Asulox (asulam), Basagran,

Brominal, Gramaxone etc.

- e2 – Emulsii: Lasso, Treflan, Eptam, Ro-Neet, Sutan, Dual, Ordram etc.

- e3 – Pudre muiabile: Gesaprim, Venzar, Afalon, Sencor, Ramrod

(propachlor), Gesatop (simazine) etc.

- e4 – Granule:Machete (butachlor), Gesaprim, Bladex, Dual, Ordram,

Gesatop etc.

Erbicidele, care din punct de vedere fizic se prezint\ ca solu]ii, emulsii

sau pulberi muiabile, se administreaz\ numai `mpreun\ cu apa, preparându-se

`n prealabil amestecuri pentru stropit (ap\ + erbicid), iar cele granulate se

aplic\ ca atare.

F. Dup\ gradul; de toxicitate fa]\ de om [i animale, exprimat prin doza

lent\-DL 50–(doza de substan]\ activ\ care omoar\ 50% din animalele de

experien]\ tratate, de obicei [obolani albi), care se exprim\ `n mg/l kg corp,

erbicidele pot fi:

21

- f1 – Erbicide extrem de toxice, care con]in o substan]\ activ\ cu DL50

pân\ la 50 mg/kg corp, sunt marcate cu etichet\ ro[ie. Din aceast\ grup\ fac

parte foarte pu]ine erbicide, dintre care amintim: Gramoxone [i Reglone.

- f2 – Erbicide puternic toxice, care con]in o substan]\ activ\ cu DL50

cuprins `ntre 50 [i 200 mg/kg corp, marcat\ cu etichet\ verde. {i din aceast\

grup\ fac parte pu]ine erbicide, ca: Actril, Aretit etc.

- f3 – Erbicide moderat toxice, cu DL50, `ntre 200 [i 1000 mg/kg corp,

marcate cu etichet\ albastr\: Prefar, Brominal, SDMA, Weedone (dichlorprop),

Dicotex, etc.

- f4 – Erbicide cu toxicitate redus\, cu DL50 mai mare de 1000 mg/kg

corp, marcate cu etichet\ neagr\. Din aceast\ grup\ fac parte marea majoritate

a erbicidelor folosite `n ]ara noastr\ ca: Basagran, Bladex, Ro-Neet, Gesaprim,

Gesagarde, Roundup, Venzar, Dual, Sencor, Ordram, Igran etc.

Cunoa[terea gradului de toxicitate a erbicidelor prezint\ interes deosebit

pentru stabilirea m\surilor de protec]ia muncii.

7.6.3 P|TRUNDEREA {I ABSORB}IA ERBICIDELOR ~N PLANTE

Erbicidele folosite `n mod curent `n momentul de fa]\ `n ]ara noastr\,

ac]ioneaz\ numai dac\ `ntr-un fel sau altul reu[esc s\ p\trund\ `n plant\.

P\trunderea erbicidelor `n plant\ se realizeaz\ prin p\r]ile aeriene,

subterane sau pe ambele c\i deodat\.

P\trunderea [i absorb]ia erbicidelor prin organe aeriene

Partea aerian\ a plantelor, format\ din muguri, frunze [i tulpini, intr\ `n

contact cu erbicidul prin solu]ia de stropit, absorb]ia erbicidelor aplicate pe

masa vegeta]iv\, `n deosebi `n cazul plantelor erbacee, f\cându-se prin toate

aceste organe. P\trunderea este mai dificil\ `n p\r]ile plantei prev\zute cu

]esuturi lignificate (coaj\, scoar]\), pentru c\ aceste ]esuturi confer\ o bun\

ap\rare contra p\trunderii multor erbicide. Erbicidele uleioase sau solubile `n

uleiuri pot p\trunde `ns\ `n scoar]\ [i se pot folosi `n combaterea plantelor

lemnoase (Koch, 1970). De aceste caracteristici se ]ine seama atât `n

22

combaterea selectiv\ a buruienilor din culturi de plante lemnoase, cât [i `n

combaterea buruienilor lemnoase din alte culturi.

~ntrucât frunza expune cea mai mare suprafa]\ de contact a erbicidelor,

absorb]ia se face predominant prin aparatul foliar.

Numeroase fenomene sau aspecte ale selectivi]ii `ndeosebi ale

erbicidelor de contact, sunt legate de cantitatea diferit\ de lichid re]inut de c\tre

buruieni comparativ cu planta de cultur\.

Gradul de re]inere (reten]ie) a unui erbicid depinde foarte mult (L.

Ghinea [i col., 1987) de urm\torii factori:

Caracteristicile morfologice ale plantelor. De expemplu, dinosebul [i

dinosebacetatul sunt re]inu]i `n cantit\]i mai mari de c\tre buruienile cu frunz\

lat\, cu expozi]ie cvasiorizontal\, comparativ cu gramineele cu frunze

lanceolate [i expuse vertical, care permit scurgerea erbicidului. {i `n cazul

aceleia[i grupe de buruieni, de exemplu dicotiledonate, cantitatea de erbicid

re]inut\ depinde mult de unghiul frunzei fa]\ de tulpin\. Rapi]a s\lbatic\

(Raphanus raphanistrum) prezint\ frunze la un unghi de aproape 90o fa]\ de

tulpin\, re]inând mult mai mult dinosebacetat comparativ cu hri[ca urc\toare

(Polygonum convolvulus), care intercepteaz\ [i re]ine mai pu]in produs.

Suprafa]a frunzei, `ndeosebi uniformitatea ei, imprimat\ mai ales de

modul de dispunere a particolelor de cear\, joac\ un rol important asupra

gradului de re]inere a erbicidului. Maz\rea, de[i are o frunz\ extrem de

uniform\ [i lucioas\, datorit\ stratului de cear\, nu re]ine dinosebacetatul [i pe

aceasta se bazeaz\ selectivitatea ei fa]\ de acest produs.

Calitatea cerii joac\ [i ea un rol deosebit. A[a de exemplu,

Chenopodium album, de[i formeaz\ o cantitate mare de cear\ (aspect f\inos)

pe frunze, totu[i este comb\tut\ u[or din cultura de maz\re, cu dinosebacetat,

deoarece calitatea cerii [i dispunerea ei discontinu\ nu `mpiedic\ erbicidul s\

fie re]inut de c\tre frunze.

23

Pilozitatea frunzei este, de asemenea, un factor care influen]eaz\

re]inerea solu]iei, dar ea nu se coreleaz\ neap\rat cu o reten]ie redus\, ci

depinde foarte mult de densitatea, dimensiunile [i rigiditatea peri[orilor;

absen]a perilor u[ureaz\ sp\larea produsului de pe suprafa]a plantei [i poate

mic[ora eficien]a acesteia, iar o abunden]\ de peri poate avea un efect analog,

pentru c\ `mpiedic\ contactul erbicid-plant\.

Vârsta plantelor. Frunzele foarte tinere [i cele b\trâne re]in de regul\ mai

mult\ solu]ie, datorit\ unui strat de cear\ mai sub]ire [i discontinuu. Un frunzi[

matur, cu cear\ bine format\, re]ine mai pu]in\ solu]ie. ~n stabilirea dozelor

economice de erbicide, acest aspect nu este niciodat\ neglijat.

Calitatea formul\rii produsului. Ad\ugarea `n anumite propor]ii a unor

ingrediente, muian]i [i substan]e tensioactive, `n formulare au tocmai scopul de

a m\ri cantitatea de erbicid re]inut\ de c\tre frunze [i `n continuare de a le

`nlesni p\trunderea.

Calitatea stropirii. Stropirile fine, realizate `ndeosebi prin tratamente

aeriene, favorizeaz\ reten]ia.

Calitatea mediului `nconjur\tor. ~n m\sura `n care acesta influen]eaz\

`ndeosebi unele aspecte morfologice, ca formarea de cear\, pilozitate (vremea

rece [i uscat\ favorizeaz\ apari]ia de mai mult\ cear\), sau provocarea unor

abraziuni de c\tre vânt, este influen]at [i gradul de re]inere a solu]iei erbicide.

Dup\ re]inerea solu]iei erbicid pe p\r]ile aeriene ale plantei, `n

continuare, p\trunderea [i absorb]ia se realizeaz\ prin (fig. 7.1., dup\ L.

Ghinea [i col., 1987):

Figura 7.1 -

24

Cuticul\ [i epiderm\. De[i cuticula este un strat ceros, având rolul de a

proteja epiderma frunzelor `mpotriva agresiunii diferi]ilor agen]i chimici [i deci

inclusiv a erbicidelor, totu[i, aceasta este calea principal\ de p\trundere a

erbicidului `n frunze. Imediat sub stratul ceros se g\se[te epiderma, care [i ea

constituie o stavil\ `n calea erbicidelor. Rezult\ deci c\ erbicidele pentru a

putea p\trunde trebuie s\ prezinte anumite propriet\]i, anumite afinit\]i

chimice (cum este, de exemplu, polaritatea moleculelor). Traversarea cuticulei

constituie un fenomen pasiv, fizico-chimic, `n timp ce traversarea epidermei

este atât un fenomen pasiv, cât [i unul activ.

Principala component\ structural\ a cuticulei este cutina, un poliester al

acizilor [i hidroxiacizilor gra[i, care are o solubilitate redus\; con]ine grup\ri

polare [i nepolare, deci por]iuni moleculare hidrofile [i por]iuni hidrofobe (van

Overbeek, 1956, cit. C. Pintilie [i col., 1985).

Permeabilitatea cuticulei fa]\ de erbicide este influen]at\ de numero[i

factori, ca: grosimea membranei cuticulare, respectiv cantitatea [i calitatea

cerurilor, varia]ii `n caracterele epidermei, fiziologia plantei etc. Ace[ti factori

se modific\ `ntrucâtva cu dezvoltarea diferitelor organe, precum [i a plantei, `n

general [i variaz\ sensibil de la o specie la alta.

Erbicidele polare cât [i cele nepolare p\trund prin cuticul\ folosind c\i

specifice; substan]ele nepolare (exemplu: deriva]ii dinitro [i fenoxilici) folosesc

o cale lipoid\, iar cele polare (exemplu: hidrazida maleic\) una apoas\. Ajunse

la peretele celular, se resorb `n acest perete [i trec mai departe.

Pentru a trece prin celulele epidermei, erbicidul traverseaz\ mai `ntâi

pere]ii pectocelulozici [i apoi membranele plastice. Deplasarea este foarte

lent\, se face cu consum de energie [i corespunde `n principal unui fenomen

activ.

Stomatele pot constitui [i ele o cale de p\trundere a solu]iei `n plant\.

Deoarece stomatele sunt a[ezate `n cea mai mare parte pe fa]a inferioar\ a

frunzelor, contactul cu erbicidele este relativ redus. Pentru ca erbicidele s\

25

p\trund\ prin stomate, este necesar ca acestea s\ fie deschise, fapt care depinde

foarte mult de condi]iile climatice [i de momentul tratamentului `n cursul zilei.

~n toate tratamentele pe masa vegetativ\ erbicidele pot p\trunde [i prin

tulpin\. P\trunderea [i absorb]ia prin tulpini sunt m\rite prin adaosuri de ulei la

solu]ie.

Gradul de p\trundere prin tulpin\ [i respectiv absorb]ia, variaz\ mult

func]ie de stadiul de dezvoltatre al plantei ca [i de specie. Prin tulpinile tinere,

p\trunderea [i absorb]ia sunt mai rapide [i au un mecanism asem\n\tor cu cel

al p\trunderii foliare.

Erbicidele mai pot p\trunde [i prin r\ni provocate de uneltele de lucru,

de `n]ep\turile insectelor sau de grindin\. Aceast\ cale este foarte facil\,

deoarece prin r\nire este distrus\ epiderma, care, a[a cum s-a ar\tat, constituie

o barier\ `n calea p\trunderii erbicidelor. Plantele r\nite sunt mai sensibile la

erbicide tocmai datorit\ acestei cauze.

Erbicidele traverseaz\ celulele epidermice [i migreaz\ spre punctele de

ac]iune `n mai multe moduri [i anume: prin difuziune (fenomen pasiv), prin

transport activ sub form\ de ioni [i prin transport activ sub form\ de diferite

combina]ii chimice (L. Ghinea [i col., 1987).

Difuziunea este specific\ membranelor plasmatice permeabile. Pentru ca

difuziunea s\ aib\ loc prin membrana celulelor epidermice, `n exteriorul ei este

necesar\ realizarea unei anumite concentra]ii moleculare (sau ionice), care s\

imprime moleculelor o energie capabil\ s\ `nving\ barierele de poten]ial

electric opuse de membran\. Fiind vorba de un fenomen pasiv, nu se apeleaz\

la energia metabolic\.

Transportul activ sub form\ de ioni este o cale principal\ de p\trundere a

erbicidelor care disociaz\ ionic [i este specific\ membranelor plasmatice greu

permeabile. Majoritatea acestor erbicide au o ac]iune total\ de tip diquat,

paraquat etc.

26

Transportul activ al erbicidelor se realizeaz\ cu ajutorul unor substan]e,

denumite “purt\tori”sau “transportori” de ioni [i implic\ energie metabolic\,

energie destinat\ `n principal sintetiz\rii transportorului. Dac\ se noteaz\ cu M1

fa]a exterioar\ a membranei [i cu M2 fa]a interioar\, atunci simplificat,

fenomenul se petrece astfel: ionul erbicid este preluat de transportorul X,

formând un complex transportor-ion, care se deplaseaz\ spre fa]a interioar\ a

membranei (M2), unde ionul este deta[at de transportor [i proiectat `n celul\.

Purt\torul se re`ntoarce spre M1 [i fenomenul se repet\. Purt\torul X, `n

perioada când nu este cuplat cu un anume ion, poate s\-[i modifice `nsu[irile,

respectiv constitu]ia. Rela]ia dintre ion [i transportor este de regul\ una de

adsorb]ie sau de adsorb]ie de schimb. Transportul este fie o substan]\

tensioactiv\ (fosfatidele de exemplu), fie o molecul\ special\ lipoproteic\ din

membran\, care ac]ioneaz\ coordonat de anumite enzime localizate `n

lipomembran\. Transportul ionilor mai poate fi efectuat [i de anumite proteine

contractile. ~n orice caz, cantitatea de transportor r\mâne constant\, `n timp ce

aceea a ionilor transporta]i este nelimitat\ pân\ `n momentul bloc\rii

metabolismului datorit\ intensific\rii efectului erbicid.

Transportul activ sub form\ de combina]ii chimice este asem\n\tor celui

ionic, cu deosebirea c\ `n locul unui fenomen de adsorb]ie ionic\, se realizeaz\

o leg\tur\ chimic\ labil\, transportul fiind de asemenea dirijat de un sistem

enzimatic local. Lipidele sau lipoproteinele joac\ un rol important ca

transportor.

Procesul de p\trundere [i absorb]ie a erbicidelor `n plante este influen]at

[i de factorii de mediu. A[a de exemplu, regimul hidric sc\zut reduce

p\trunderea erbicidelor `n plant\, `n timp ce o umiditate corespunz\toare o

favorizeaz\, ac]ionând atât asupra st\rii cuticulei, respectiv asupra transportului

substan]elor `n plant\, cât [i `n sensul c\ asigur\ o desf\[urare optim\ a

func]iilor vitale, `n general. Umiditatea relativ\ ridicat\ favorizeaz\ absorb]ia

foliar\ deoarece: prelunge[te timpul de uscare a pic\turilor, ajut\ imbibi]ia

27

cuticulei cu ap\ [i m\re[te deci permeabilitatea membranei cuticulare,

favorizeaz\ deschiderea stomatelor [i `nlesne[te p\trunderea erbicidului r\mas

dup\ evaporarea fazei lichide a solu]iei aplicate.

Temperatura influen]eaz\ p\trunderea [i absorb]ia foliar\, ac]ionând atât

asupra permeabilit\]ii membranelor cuticulare [i celulare cât [i asupra

intensit\]ii proceselor metabolice. ~n general, o c\ldur\ mare, dar neexcesiv\,

favorizeaz\ p\trunderea [i translocarea. Efectul temperaturii este corelat

complex [i cu al]i factori de mediu, `n special cu umiditatea. De exemplu, o

temperatur\ ridicat\ [i o umiditate relativ\ sc\zut\ reduc p\trunderea, pentru c\

mic[oreaz\ permeabilitatea membranelor, `nchid stomatele [i usuc\ mai repede

pic\turile de solu]ie aplicate.

Lumina intensific\ p\trunderea [i absorb]ia substan]elor. Poate avea `ns\

[i efecte negative, de exemplu, mic[oreaz\ persisten]a erbicidului aplicat pe

suprafa]a plantei, pentru c\ `l descompune.

~n sfâr[it, regimul de precipita]ii poate modifica, de asemenea,

eficacitatea tratamentului. Ploi c\zute imediat dup\ aplicarea erbicidului spal\

pic\turile [i pot anula complet eficacitatea tratamentului. Ploi c\zute spre sear\,

la câteva ore dup\ stropire, pot s\ nu aib\ nici un efect, deoarece atunci rata de

p\trundere a erbicidului `n frunze este, de obicei, foarte mare.

P\trunderea [i absorb]ia erbicidelor prin p\r]ile subterane

Erbicidele aplicate pe sau `n sol pot fi preluate prin absorb]ie de c\tre

semin]ele `n curs de r\s\rire, de coleoptile [i de r\d\cini.

De[i primele modele de absorb]ie sunt mai pu]in acceptate, este

ne`ndoielnic faptul c\ numeroase erbicide, `ndeosebi volatile, cum sunt

Treflanul (trifluralin), Eptamul (EPTC) etc, ac]ioneaz\ cu predilec]ie `nc\ din

aceast\ faz\ de vegeta]ie a buruienilor (Ghinea L. [i col., 1987). Pe alt\ parte,

`n acest moment, agrodisponibilitatea erbicidelor este extrem de mic\,

cantitatea de erbicid preluat fiind foarte redus\, a[a `ncât distrugerea total\ a

buruienilor are loc odat\ cu apari]ia r\d\cinilor.

28

R\d\cinile ofer\ o suprafa]\ mare de contact cu solu]ia din sol, dar

capacitatea de absorb]ie variaz\ `n diferite zone ale r\d\cinii [i `n func]ie de

gradul lor de dezvoltare. Astfel, r\d\cinile tinere, prev\zute [i ele uneori cu o

cuticul\ foarte sub]ire, au o capacitate de absorb]e mai mare ca cele mature, cu

]esuturile externe deja suberificate. La plantele tinere, principala zon\ de

absorb]ie se situiaz\ la 5-50 mm de vârful r\d\cinii, iar capacitatea de absorb]ie

scade cu cre[terea distan]ei de vârful r\d\cinii (C. Pintilie [i col., 1985).

Cantitatea cea mai mare de erbicid este absorbit\ prin r\d\cini, prin a[a

numitul fenomen de penetra]ie radicular\. Penetra]ia erbicidelor este, din multe

puncte de vedere, comparabil\ cu cea a substan]elor nutritive.

P\trunderea erbicidelor prin absorb]ie poate s\ fie (L. Ghinea [i col.,

1987):

- pasiv\, `n care caz erbicidul difuzeaz\ `n spa]iile libere ale

parenchimului cortical sau `nbib\ pere]ii celulari celulozici (apoplastic);

- activ\, prin membranele celulare, cu ajutorul unor transportori

specifici, cu necesar de energie [i consum de oxigen (simplastic) (fig. 7.2).

Figura 7.2 -

Absorb]ia propriu-zis\ se realizeaz\ la nivelul peri[orilor radiculari.

Solu]ia cu erbicide este transportat\ spre cilindrul central, unde endodermul

joac\ un rol de barier\ selectiv\. Aceast\ selectivitate este imprimat\ la nivelul

celulelor endoderme ale monocotiledonatelor de o por]iune hidrofob\

suberificat\ (“`ngro[area lui Caspary”) `n form\ de O sau U.

Dac\ reu[e[te s\ traverseze endodermul, erbicidul ajunge `n xilem. El

este ajutat `n principal de for]a de suc]iune creat\ de diferen]a de presiune

osmotic\ `ntre peri[orul absorbant [i endoderm.

29

Pe de alt\ parte, absorb]ia se realizeaz\ numai dac\ erbicidul se afl\

dizolvat, dispersat sau disociat `n solu]ia solului, dac\ apa `n sol este

disponibil\. Lipsa apei `n sol face posibil\ adsorb]ia erbicidelor de c\tre

coloizii [i materia organic\ din sol. Penetrarea erbicidelor `n plant\ are loc

numai atunci când for]a de absorb]ie a peri[orului este mai mare decât cea de

adsorb]ie a solului.

Apa ca dizolvant [i vehicol joac\ un rol de baz\ `n stabilirea raportului

absorb]ie/adsorb]ie. Din aceste considerente, lipsa apei din sol sau insuficien]a

ei dup\ aplicarea tratamentelor explic\ ineficacitatea a numeroase erbicide ce

ac]ioneaz\ prin sol.

Absorb]ia radicular\ este un proces dependent, `n afar\ de umiditate, de

temperatur\, pH-ul solului [i, `n special, de anumite caracteristici ale solului,

cum ar fi: capacitatea de adsorb]ie [i, respectiv, posibilitatea de sp\lare a

erbicidului din zona r\d\cinii.

Plasarea erbicidelor `n sol este, de asemenea, un factor esen]iel,

determinat atât pentru eficacitatea `n combaterea buruienilor cât [i pentru unele

probleme de selectivitate. Erbicidul trebuie s\ fie plasat `n zona unde se

dezvolt\ r\d\cinile buruienilor. Cea mai mare parte a erbicidelor se plaseaz\ `n

tratamentele la sol `n stratul superficial de 2-6 cm, dar distribu]ia efectiv\

depinde de metoda de aplicare, de unele caracteristici ale erbicidului [i de

condi]ionarea lui, precum [i de cele ale solului. Uniformitatea distribu]iei este

important\ `n special pentru erbicidele care ac]ioneaz\ atacând `ns\[i

r\d\cinile.

Aplicarea tratamentelor trebuie corelat\, de asemenea, cu stadiul de

dezvoltare al plantelor. a[a de exemplu, tratamentele pot r\mâne ineficiente

dac\ sunt aplicate `ntr-o faz\ `n care buruienile, din cauza cre[terii, nu mai au

r\d\cinile `n zona corespunz\toare plas\rii erbicidului.

7.6.4 TRANSLOCAREA ERBICIDELOR PRIN PLANTE

30

Dup\ p\trunderea erbicidelor `n plante prin p\r]ile aeriene sau prin

r\d\cini, sunt transportate peste tot, pân\ ajung `n locul unde `[i pot manifesta

ac]iunea fitotoxic\.

Se admit dou\ c\i principale de deplasare a erbicidelor `n interiorul

plantei: prin vasele liberiene (floem) [i prin vasele lemnoase (xilem).

Prin floem, deplasarea erbicidelor se face descendent, de la frunze spre

r\d\cini. Floemul fiind format din celule vii, transportul este activ [i se

presupune c\ se efectueaz\ prin intermediul “proteinelor”, un fel de proteine

enzimatice, sintetizate chiar `n traheide (L. Ghinea [i col., 1987). Ele migreaz\

sub form\ coloidal\, jucând un rol de transportor prin adsorb]ie sau prin

combina]ii chimice. Rezult\ c\ floemul constituie o parte foarte specializat\ a

“simplastului”, care, la rândul lui, constituie un fluid continuu viu, alc\tuit din

con]inuturile citoplasmatice ale celulelor. Pentru aceste considerente, `n

interiorul simplastului (dar numai acolo) nu exist\ practic bariere de

permeabilitate.

Translocarea prin floem este determinat\ de prezen]a unor grup\ri

carboxilice, respectiv de solubilitatea `n ap\ a produsului [i se m\soar\ cu

valoarea P, care este logaritmul coeficientului de reparti]ie izooctan/ap\. Toate

erbicidele care au P mai mic ca 1 sunt translocate floemic. Cele care au P mai

mare ca 1 nu sunt translocate, cu excep]ia EPTC, care are P mai mare ca 2 [i

este totu[i translocat (Jacob [i Neuman, 1977, Crist [i Look, 1978, cit. L.

Ghinea [i col., 1987). Câteva exemple sunt prezentate `n tabelul 7.1.

Tabelul 7.1

Migrarea floemic\ a erbicidelor `n func]ie de valoarea P

(dup\ Crist [i Look, 1978)

Erbicide care nu se

transloc\ Valoarea P

Erbicide care se

transloc\ Valoarea P

Trifluralin 4,5 Inoxil 1,0

31

Alaclor 3,8 2,4 D 0,9

Atrazin 3,7 Terbacil 0,0

Fenmedifam 3,0 Fenac -0,5

Diuron 2,2 2,4 5 TP -0,4

Dinitramin 2,1 Picloram -1,0

Monuron 1,5 Asulam -1,3

Aminotriazol -2,5

Glifosat -4,0

Paraquat -6,0

Erbicidele de tip hormonal (deriva]ii acizilor 2,4 D, MCPA, MCPB,

dicamba sau picloram), amitriazolul, dalaponul [i ioxinilul precum [i analogii

lor se deplaseaz\ `n plant\ atât prin simplast, cât [i prin apoplast.

Acumularea erbicidelor se face de regul\ `n mugurii terminali de cre[tere

sau `n alte meristeme, dar se `ntâlne[te [i `n restul p\r]ilor aeriene [i subterane

ale plantei.

Vehicularea erbicidelor `n plant\ poate s\ se fac\ f\r\ modific\ri prealabile,

a[a cum se `ntâmpl\ cu foarte multe erbicide sau `n form\ modificat\, dar

oricum activ\, cel pu]in pân\ la locul de ac]iune. Esterii acizilor 2,4 D [i 2,4

DB sunt hidroliza]i `nc\ din faza de p\trundere `n frunze [i tulpini, cu formarea

de acid liber, care migreaz\ generalizat spre meristeme [i de alcool, care

r\mâne `n frunze. Alte produse, `ndeosebi din cele cu deplasare simplastic\ se

pot combina cu metaboli]ii celulari (cel mai adesea cu glucide), m\rindu-[i

astfel viteza de deplasare.

Prin xilem, deplasarea se efectueaz\ de la r\d\cini c\tre p\r]ile aeriene.

Aceast\ migrare constituie rezultanta a 3 for]e, [i anume:

- compresarea (`mpingerea) de c\tre r\d\cini (fenomen metabolic la nivelul

endodermului);

32

- for]ele de capilaritate generate de coloana de ap\ `n vasele lemnoase

(fenomen fizic);

- aspira]ia datorit\ transpira]iei (fenomen fiziologic, metabolic).

~mpreun\ cu spa]iile intercelulare [i pere]ii celulari, xilemul formeaz\ un

sistem continuu, f\r\ bariere de permeabilitate (apoplast). Numeroase erbicide

aplicate solului (triazine, deriva]ii ureici, carbama]ii, deriva]ii uracilului etc), se

deplaseaz\ numai prin apoplast. Mi[carea lor orizontal\ de p\trundere prin

r\d\cin\ `n interiorul plantei are loc numai prin spa]iile intercelulare sau prin

pere]ii celulelor, iar deplasarea longitudinal\ (sau pe vertical\) are loc prin

xilem odat\ cu seva brut\, respectiv curentul provocat de transpira]ie.

Erbicidele astfel transportate se acumuleaz\ `n frunze, f\r\ a putea fi eliminate

[i acolo provoac\ fenomene de toxicitate care se manifest\ prin `ng\lbenirea [i

necrozarea marginii frunzelor, adic\ a zonei terminale a re]elei xilemului.

Acest tip de migrare sprijin\ [i intensific\ ac]iunea fototoxic\ a tuturor

erbicidelor care ac]ioneaz\ asupra fotosintezei. Deoarece transportul are loc `n

mediu apos, se `n]elege c\ o umiditate suficient\ `n sol favorizeaz\ o migrare

rapid\ spre locul de ac]iune. De asemenea, transpira]ia abundent\, generat\ de

c\ldur\, fotosinteza intens\, generat\ de lumin\, cu alte cuvinte, o cre[tere

intens\ a buruienilor favorizeaz\ condi]ii pentru transportul [i ac]iunea

erbicidelor.

Translocarea erbicidelor `n plante este influen]at\ de mai mul]i factori [i

`ndeosebi de: clasa din care fac parte buruienile, metabolismul plantei [i natura

erbicidului.

A[a de exemplu, la buruienile dicotiledonate circula]ia, respectiv viteza de

deplasare, este mai mare decât la monocotiledonate, aceasta fiind posibil din

cauza unei constitu]ii morfofiziologice diferite la cele dou\ clase: astfel,

parenchimul intercelular de la baza frunzelor gramineelor reduce intensitatea

transportului la aceste pante.

33

~n ceea ce prive[te metabolismul plantei, cu cât acesta este mai intens, cu

atât viteza de deplasare [i cantitatea de erbicid translocat sunt [i ele mai mari.

De regul\, intensitatea metabolismului se coreleaz\ [i cu intensitatea

transpira]iei.

Metabolismul plantelor este `n egal\ m\sur\ influen]at [i de intensitatea

luminii (tab. 7.2) (dup\ Fedke, 1982, cit. Ghinea L. [i col., 1987).

Tabelul 7.2

Procentul de distrugere al buruienilor de c\tre metribuzin, `n func]ie de iluminarea

exprimat\ `n luc[i (dup\ Fedke, 1982)

Iluminatul `nainte

de tratare Iluminatul dup\ tratare Buruieni distruse (%)

22.000 22.000 36,2

6.500 6.500 50,2

22.000 6.500 15,4

6.500 22.000 68,3

Din aceste date rezult\ c\ ac]iunea erbicid\, `n cazul de fa]\ a

metribuzinului, este favorizat\ de iluminarea [i deci de o cre[tere a ac]iunii

metabolice, dac\ aceasta se manifest\ `ndeosebi dup\ tratament. O iluminare

mare `nainte de efectuarea tratamentului urmat\ de una slab\ dup\ tratament,

reduce eficacitatea erbicidelor.

Natura erbicidului constituie un alt factor care influen]eaz\ translocarea.

Astfel, produse precum dalapanul, au un strat mai rapid decât altele, de

exemplu, aminotyriazolul, iar acesta, la rândul lui, mai rapid decât 2,4 D.

Absorb]ia selectiv\ a anumitor ]esuturi din apropierea vaselor conduc\toare

frâneaz\ [i uniformizeaz\ transportul (Sabardeil, 1976, cit. L. Ghinea [i col.,

1987).

34

Erbicidele inhibatoare ale transpira]iei, cum sunt atrazinul [i simazinul,

prin reducerea intensit\]ii acestui proces fiziologic reduc implicit [i intensitatea

transportului.

Frânarea sau `mpiedicarea transportului ar putea s\ devin\ [i o form\ de

inactivare, rspectiv de detoxificare a plantei. Un caz concret `l ofer\ acela[i

aminotriazol, care se poate combina cu serina formând o combina]ie

nefitotoxic\ [i mult mai pu]in mobil\ decât erbicidul ini]ial. Pentru reactivarea

aminotriazolului sau pentru a `mpiedica procesul de detoxificare este necesar

aplicarea acestuia `n amestec cu tiocionat de amoniu (NH4 SCN). Acest

amestec `nlesne[te, la rândul lui, transportul [i face ca erbicidul s\ ajung\

repede la locul de ac]iune (meristeme `n acest caz).

Amestecarea mai multor erbicide poate s\ influen]eze atât fenomenul de

p\trundere, cât [i cel de transport. Un exemplu frecvent `ntâlnit `n practica din

]ara noastr\ `l constituie reducerea activit\]ii diclofop-metilului atunci când

este aplicat `n amestec cu deriva]i ai acidului 2,4 D sau ai altor erbicide

hormonale. Un asemenea amestec duce la reducerea efectului graminicid al

diclofop-metilului cu 30-40%, reducere atribuit\, de asemenea, form\rii unor

combina]ii care p\trund greu [i sunt de asemenea greu transportabile. Din

aceast\ cauz\ administrarea celor dou\ erbicide se face la cultura cerealelor

distan]at la cel pu]in 7 zile. ~n acest interval se presupune c\ erbicidul aplicat

deja [i-a des\vâr[it p\trunderea [i transportul. Pentru practica agricol\

capacitatea de amestec [i cea de transport a erbicidelor au, din aceste motive, o

importan]\ deosebit\.

7.6.5 AC}IUNEA ERBICIDELOR ~N PLANTE

Dup\ p\trunderea [i absorb]ia `n plante, erbicidele intervin `n

modificarea evolu]iei normale a biochimismului [i fiziologiei acestora,

manifestându-[i ac]iunea `n principal, asupra unuia din fenomenele vitale ale

metabolismului. Se poate afirma c\ este suficient ca erbicidul s\ afecteze un

35

singur proces fiziologic, fie el fotosintez\, respira]ie, sintez\ sau cre[tere,

pentru ca `ntregul metabolism s\ fie dereglat, afectat, distrus.

L. Ghinea [i col. (1987) citând date din literatura de specialitate, arat\ c\

efectul primar al erbicidelor nu este `ntotdeauna letal. A[a de exemplu, acidul

2,4 D, la doze foarte mici este stimulativ pentru plante, la doze mai mari, adic\

la “doze erbicide” cre[terea este dezordonat\, ]esuturile corticale se

malformeaz\ producând r\ni `n ]esuturile `nvecinate, moartea plantelor fiind

datorat\ `n principal atacului bacteriilor [i ciupercilor; `n concentra]ii foarte

mari ac]ioneaz\ `ns\ ca un erbicid de contact, prin ac]iunea direct\ asupra

mitocondriilor.

Clorfenprop-metilul (Bidisin) ac]ioneaz\ la doze mici ca inhibitor al

fotosintezei, `n timp ce la doze ridicate, utilizate `n practic\, ac]ioneaz\ ca

erbicid de contact prin ac]iunea direct\ asupra mitocondriilor.

Aceia[i autori, cita]i mai sus, afirm\ c\ moartea plantelor, ca urmare a

toxicit\]ii erbicidelor, poate fi rezultatul unei ac]iuni erbicide asupra unui

singur proces metabolic. Se prezint\ ca exemple, deriva]ii ureici [i triazinele

care `nhib\ fotosinteza, alaclorul, metolaclorul, propaclorul [.a., care afecteaz\

sinteza proteic\, `n timp ce numeroase alte erbicide ca aminotriazolul,

carbama]ii, produsele hormonale etc. ac]ioneaz\ prin efect `nsumat asupra mai

multor procese [i fenomene. Din aceast\ cauz\ blocarea unei singure secven]e

metabolice poate fi insuficient\ pentru realizarea efectului erbicid, fapt pentru

care se afirm\ c\ ac]iunea primar\ a erbicidului poate fi plasat\ `n mai multe

secven]e ale metabolismului deodat\. A[a de exemplu, ac]iunea primar\ a

aminotriazolului poate s\ fie, `ntre altele, plasat\ la:

- nivelul acizilor aminici sau al glucidelor;

- interferen]ele cu metabolismul purinelor, al acizilor nucleici;

- interferen]a cu sinteza clorofilian\ [i a carotenoidelor.

Cercet\rile au scos `n eviden]\ c\ ac]iunea toxic\ a marii majorit\]i a

erbicidelor se manifest\ `n complex, adic\ pe lâng\ procesul vital asupra c\ruia

36

ac]ioneaz\ specific (fotosintez\, respira]ie, etc.) pot avea [i alte efecte directe

sau care apar ca urmare a interven]iei lor `n procesele pe care le inhib\.

Ac]iunea toxic\ a erbicidelor se realizeaz\ total atunci când pe o cale sau alta

`ntreg metabolismul plantei este distrus.

~ntrucât cunoa[terea mecanismelor prin care erbicidele provoac\ oprirea

cre[terii sau chiar moartea plantelor este indispensabil\ lu\rii unor decizii

adecvate cu privire la erbicidul, doza, epoca [i metoda de tratare, se prezint\ `n

continuare ac]iunea erbicidelor asupra principalelor procese metabolice.

Ac]iunea erbicidelor asupra fotosintezei. Fotosinteza, a[a dup\ cum se

cunoa[te, se desf\[oar\ `n dou\ etape: prima etap\ (stadiul de lumin\) `n care

energia luminoas\ este captat\ cu ajutorul clorofilei fiind transformat\ `n

energie chimic\ cu formarea moleculelor de ATP (adenozintrifosfat) [i

NADPH (coenzime reduse formate `n fotosintez\), iar oxigenul este pus `n

libertate [i a doua etap\ care nu necesit\ lumin\ (stadiul de `ntuneric) `n care

energia chimic\ `nmagazinat\ anterior sub forma intermediarilor NADPH [i

ATP este utilizat\ pentru formarea de glucide `n prezen]a [i cu utilizarea CO2.

~n procesul de fotosintez\, captarea energiei luminoase reprezint\ de fapt

un bombardament de fotoni (particole de energie) prelua]i de c\tre clorofil\ `n

mod discontinuu (sub form\ de cuante). Electronii din molecula pigmentului

verde fiind astfel stimula]i (excita]i) prin m\rirea vitezei, `[i p\r\sesc orbitele

ini]iale, deplasându-se pe orbite mai mari mai `ndep\rtate, cu alte cuvinte

p\r\sesc molecula [i trec printr-un lan] de reac]ii redox. ~n aceste reac]ii,

electronii cedeaz\ excesul de energie dup\ care revin pe orbita ini]ial\ a

moleculei de clorofil\ pân\ la o nou\ excitare, `ndeplinindu-[i astfel rolul de

“transportori de energie”.

Reducerea CO2 `n procesul de fotosintez\, `n care are loc formarea

diferitelor substan]e organice, nu se desf\[oar\ `ns\ direct sub influen]a

energiei luminoase, ci se realizeaz\ de c\tre atomii de hidrogen ob]inu]i prin

descompunerea apei cu ajutorul electronilor stimula]i de energia luminoas\.

37

Descompunerea (fotoliza apei) este reac]ia cheie `n procesul de fotosintez\ [i

acest proces este denumit "reac]ia Hill”. Concomitent se elibereaz\ [i oxigenul

molecular indispensabil respira]iei aerobe.

H2O + NADP+

hv = cuante de lumin\ (energie luminoas\)

Erbicidele care `nhib\ fotosinteza posed\ anumite caracteristici

structurale comune: un anumit raport `ntre p\r]ile hidrofobe din molecul\, o

anumit\ “arhitectur\ molecular\” [i prezen]a grup\rilor NH, care pot forma

a[a-numite “pun]i de hidrogen” cu o parte a moleculei de clorofil\ prin

transmiterea energiei solare de la clorofil\ la un acceptor specific. S-a

demonstrat experimental c\ atrazinul `mpiedic\ oxidarea manganului bivalent

la mangan trivalent, proces indinspensabil fotolizei apei; `n cloroplaste se

constat\ fenomene asem\n\toare caren]elor de mangan. De asemenea, s-a

constatat c\ efectul inhibitorilor de fotosintez\ depinde de nivelul activit\]ii

hormonale a plantelor. Plantele mari produc\toare de fitohormoni (exemplu:

porumbul) sunt rezistente la ac]iunea acestora, `n timp ce plantele care produc

cantit\]i mici de fitohormoni sunt sensibile.

Explica]a fitotoxicit\]ii acestor erbicide exclusiv prin blocarea reac]iei

Hill datorit\ form\rii unor pun]i de hidrogen cu grup\rile carbonilice din

clorofil\, nu satisfac `n `ntregime. A[a de exemplu, s-a observat c\ triazinele

`nhib\ [i unele ]esuturi lipsite de clorofil\, indiferent de prezen]a sau absen]a

luminii, cum este efectul asupra r\d\cinii buruienilor.

Rezult\ deci c\ mecanismul de ac]iune a acestor erbicide nu a fost `nc\

l\murit pe deplin. O imagine complet\ a “situsurilor de ac]iune” (locuri de

inhibi]ie) nu este posibil\ decât dup\ ce se vor l\muri complet secven]a [i

38

interrela]iile transportului de electroni caracteristic fotosintezei [i mecanismul

intim al fosforil\rii care duce la formarea de ATP.

L. Ghinea [i col., 1987, f\când o sintez\ a rezultatelor din literatura de

specialitate, ajung la concluzia c\ “situsurile” implicate `n ac]iunea de inhibare

`n prezen]a acestor erbicide pot fi numeroase [i anume: `n perturbarea

transferului de electoni, `n perturbarea mecanismelor de transfer ale energiei [i

ac]iuni combinate.

Perturbarea transferului de electroni (inhibarea transferului de electroni)

se manifest\ `n prezen]a celor mai numeroase erbicide ca: erbicide ureice,

triazine, acilanilide, hidroxibenzonitrili, uracili, dinitrofenoli, piridazone,

triazinone, fenil-carbama]i etc.

Din schema general\ a fotosintezei (fig.7.3) rezult\ c\ majoritatea

inhibitorilor clasici ai fotosintezei prezenta]i ac]ioneaz\ `n punctul 4, adic\

blocheaz\ manifestarea acceptorilor Q [i B ai fotosistemului II, adic\ transferul

de energie de la unul la cel\lalt [i deci blocarea fluxului energetic `ntre PS II [i

PS I.

½ O2 H2O5 Mn y PSI Q B PQ 3 PCy PS II x Fd NADP

Figura 7.3 - Schema general\ a fotosintezei [i locul de ac]iune a inhibitorilor ei(dup\

Trebot [i Drabev,1979)

Ps, fotosistemul; Mn, ioni de Mn; Q,B, acceptori primari [i secundari

pentru PS II (plastochinone); PQ, plastochinone; PCy, plastocianine; Fd,

ferredoxina; 1, dipiridili; 2, HgCl2; carbodiimine (inhibitori f\r\ aplica]ii

practice); 4, inhibitori clasici ai fotosintezei (inhibitorii reac]iei Hill); 3 [i 5,

f\r\ inhibitori cunoscu]i.

39

Se presupune c\ inhibarea transferului electronilor fotosintetici de slab\

concentra]ie (10-8 – 10-6 M), care ar conduce direct la o insuficien]\ a glucidelor

normal sintetizate, nu poate s\ explice rapiditatea cu care survine moartea

plantelor tratate [i c\ de fapt toxicitatea acestor erbicide provine de la reducerea

sau inhibarea sistemelor de ap\rare a plantelor fa]\ de oxigenul atomic, form\

activ\, agresiv\, a oxigenului produs de c\tre cloroplaste `n urma ac]iunii

luminii.

~n perturbarea mecanismelor de transfer al energiei `n fotosintez\, o alt\

pozi]ie de ac]iune a erbicidelor, un rol deosebit `l de]in fosforil\rile. Erbicidele

care `nhib\ sau blocheaz\ aceste procese perturb\ `ntreaga fotosintez\ [i

provoac\ rapid moartea plantei. A[a, de exemplu, dipiridilii (diquat, paraquat),

glufosinatul [.a. nu `nhib\ reac]ia Hill, dar `mpiedic\ reduc]ia NADP+ [i

NADPH.

Fosforil\rile sunt prezente, ele `ns\ provoac\ indirect emana]ia de oxigen

atomic [i ap\ oxigenat\ care degradeaz\ puternic ]esuturile.

~n sfâr[it, se poate vorbi de ac]iuni combinate `n blocarea fotosintezei, cu

toate c\ acestea sunt mai pu]in studiate. Se poate exemplifica ac]iunea

aminotriazolului (ATA) care particip\ direct la blocarea pigmen]ilor

carotenoizi [i a lipidelor din membrane.

Substan]ele caratenoide participând direct la reducerea sau evitarea

fotooxid\rii clorofilei [i a distrugerii structurii cloroplastelor, rezult\ c\

blocarea sintezei carotinelor provoac\ indirect distrugerea, degradarea

cloroplastelor [i a clorofilei [i implicit moartea plantelor.

A[adar, ac]iunea de inhibare a fotosintezei prin erbicide are interferen]e

nu numai `n structura [i integritatea cloroplastelor [i a clorofilei, ci [i cu

cre[terea [i dezvoltarea plantelor, precum [i cu multiple c\i metabolice cu care

poate interfera fotosinteza.

Ac]iunea erbicidelor asupra respira]iei. Respira]ia aerob\, reprezentat\

global prin ecua]ia: C6H12O6 + 6 O2 6 H2O + 673 kcal, este un fenomen

40

exergonic, care elibereaz\ energie utilizabil\ (C. Pintilie [i col., 1985). O parte

din energia eliberat\ este folosit\ direct, dar cea mai mare parte este

`nmagazinat\ `n moleculele de ATP (adenozintrifosfat) [i utilizat\ dup\ nevoile

celulei.

Respira]ia localizat\ `n mitocondrii este un proces metabolic complex,

care are la baz\ reac]ii enzimatice de oxido-reducere. ~ntr-o prim\ etap\,

numit\ glicoliz\, constituit\ dintr-o secven]\ de reac]ii, molecula de glucoz\

este scindat\ de fragmente de câte doi atomi de carbon, care, sub form\ de acid

acetic activat, se degradeaz\ mai departe `n ciclul Krebs. Carbonul se

elibereaz\ ca CO2, iar hidrogenul cu oxigenul, ambii sub form\ activ\,

formeaz\ molecule de ap\ (proces puternic exergonic).

Ac]iunea erbicidelor se poate manifesta `n glicoliz\, `n oxidarea acizilor

organici din ciclul Krebs sau `n transportul de electroni cuplat cu fosforilarea

oxidativ\ care duce la formarea de ATP.

Erbicidele pot ac]iona `n func]ie de specificul lor `n orice punct al

derul\rii procesului respirator sau, ca [i `n cazul fotosintezei, pot fi active `n

mai multe puncte deodat\.

A[a, de exemplu, `n procesul de respira]ie, `n ultima faz\ a glicolizei, se

formeaz\ acetil – CoA (coenzima A, form\ coenzimic\ a acidului piruvic, cu

rol important `n diferite reac]ii chimice). Diferite erbicide, cum sunt cele pe

baz\ de Arsen, blocheaz\ transformarea acidului piruvic `n acetil – CoA. Se d\

ca exemplu arsenul din MSMA (erbicid selectiv pentru bumbac) care blocheaz\

total aceast\ reac]ie [i frânge procesul respirator (L. Ghinea [i col., 1987)

Aceia[i autori arat\ c\ [i `n procesul de respira]ie, ca [i `n fotosintez\,

erbicidele pot inhiba transferul de electroni prezent `n fenomenul de oxido-

reducere. De exemplu, dipiridilii capteaz\ electronii `ntr-un punct preferen]ial

al lan]ului de oxido-reducere (fapt ce se `ntâmpl\ `n ciclul Krebs),

`mpiedicându-se formarea de ATP, iar nitrofenul inhib\ transferul de electoni

41

`n mitocondrii. Sunt [i alte erbicide care inhib\ transferul de electroni `n lan]ul

respirator, cum sunt clorotoluronul [i simazinul.

~n procesul de respira]ie poate fi inhibat\ [i fosforilarea oxidativ\, cum

este cazul erbicidelor fenolice; `n prezen]a dinosebului nu se mai formeaz\

ATP.

Hidroxibenzonitrilii de tip ioxinil [i bromoxinil ac]ioneaz\ la anumite

concentra]ii ca decuplan]i ai mitocondriilor.

O serie de reac]ii enzimatice ale respira]iei au loc la nivelul membranei

mitocondiale. Unele erbicide afecteaz\ direct semipermiabilitatea acesteia,

anuleaz\ diferen]a de poten]ial dintre cele dou\ p\r]i ale ei [i inhib\ direct

respira]ia prin anularea reac]iilor oxidative din ciclul lui Krebs.

Ac]iunea erbicidelor asupra sintezei proteice, a acizilor nucleici [i a

lipidelor. Se cunoa[te faptul c\ ADN (acizi dezoxiribonucleici) este responsabil

de p\strarea caracterelor ereditare [i totodat\ de reparti]ia exact\ a

aminoacizilor `n proteine. Cu ajutorul purt\torului informa]iei (codului) ARNm

[i al transportorului acesteia (ARNt) se realizeaz\ sinteza proteic\ `n principal

`n ribozomi, organite prezente `n citoplasma celulelor.

Sintetizând date din literatura de specialitate, L. Ghinea [i col. (1987)

precizeaz\ c\ numeroase erbicide din grupa cloracetanilidelor, cum sunt

alaclorul [i propaclorul, inhib\ direct sinteza proteic\. A[a, de exemplu,

propaclorul opre[te cre[terea r\d\cinilor la castrave]i prin inhibarea mai `ntâi a

proteinelor, urmat\ apoi de blocarea sintezei acizilor nucleici (Duke [i col.,

1975)

Unele erbicide, cum sunt numeroase triazine, ac]ioneaz\ prin substituirea

`n procesul sintezei a unuia sau mai multor componen]i (de exemplu: tiamina),

blocând `n felul acesta sintezele proteice [i nucleice (Temperli, 1966). Blocarea

proteinelor `n plante mai poate avea loc [i prin combinarea erbicidelor cu

acestea. Redemann, 1957, arat\ c\ deriva]ii alifatici clorura]i (de exemplu:

42

dalaponul [i TCA), la concentra]ii ridicate provoac\ precipitarea proteinelor

enzimatice, cu eliminarea total\ a propriet\]ilor lor catalitice.

Alte erbicide, ca glifosatul, inhib\ enzimele care favorizeaz\ sinteza

unor acizi aromatici cum sunt fenilalanina, tirozina, tripolifosfatul etc.

~n ceea ce prive[te ac]iunea asupra biosintezei lipidelor, aceasta este

specific\ unor erbicide volatile din grupa tiolcarbama]ilor (butilat, cicloat,

dialat, trialat, EPTC, molinat). Ac]iunea fiziologic\ rezultat\ const\ `n blocarea

producerii cerii. A[a de exemplu, EPTC a redus cu 90% cantitatea de cear\

format\ la varz\ (Grantner, 1976), blocând totodat\ oxidarea [i deci conversia

acizilor gra[i `n glucide, precum [i sinteza lipidelor la spanac (Wilkinson,

1975).

Frânarea sintezei lipidelor atât `n r\d\cini cât [i `n tulpini este

considerat\ ca ac]iune primar\ a diclofop-metilului, erbicid graminicid. Ca

ac]iuni secundare se `nregistreaz\ blocarea transportului asimilatelor [i

degradarea membranelor (Schimabukuro [i col., 1976).

Dinitrocarbama]ii (sulfalatul) ac]ioneaz\ prin distrugerea structurii

cristaline a cerii.

Interpretarea [i generalizarea tuturor rezultatelor ob]inute `n activitatea

de cercetare, `n acest domeniu, este `ns\ foarte dificil\, pe de o parte c\ efectele

erbicidelor `n celula vie sunt complexe, iar pe de alt\ parte pentru c\ erbicidele

pot produce interferen]e la nivelul diferitelor [i multiplelor c\i metabolice.

Astfel, de exemplu, interferen]a erbicidelor `n metabolismul acizilor

nucleici [i al proteinelor poate fi legat\ de `ncorporarea precursorilor

(aminoacizi, nucleotide) `n macromoleculele respective, fie pentru c\ limiteaz\

cantit\]ile disponibile ale acestor precursori, fie transportul lor, fie energia

necesar\ biosintezei macromoleculelor [i, de asemenea, de efectele de inhibare

sau stimulare a enzimelor implicate `n procesele metabolice (C. Pintilie [i col.,

1985).

43

Ac]iunea erbicidelor asupra cre[terii plantelor. A[a cum se cunoa[te,

cre[terea este influen]at\ `n primul rând de condi]iile de mediu, dar ea este `ns\

coordonat\ de sistemele enzimatice vegetale, de a[a-numi]ii “hormoni vegetali”

cum sunt: auxine, gibereline [i kinetine (citokinine). Erbicidele, mare parte

dintre ele, ac]ioneaz\ fie asupra acestor hormoni, fie `n mod asem\n\tor lor; `n

ambele cazuri, la doze ce dep\[esc activitatea enzimatic\ devin inhibitoare,

deformatoare ale cre[terii [i generatoare de fitotoxicitate (L. Ghinea, 1987).

Auxina (AIA) – acid β – indolil acetic – constituie modelul de sintetizare

a unor erbicide cu ac]iune asem\n\toare cum sunt: 2,4 D, MCPA, MCPB, 2,4,5

T [.a.

~n mod normal auxina sintetizat\ `n plante este oxidat\ [i `mpiedic\ s\ se

acumuleze, fapt pentru care ea coordoneaz\ o cre[tere ordonat\.

~n cazul erbicidelor hormonale, aceste reac]ii catabolice nu au loc, ele se

acumuleaz\ [i altereaz\ armonia cre[terii. deform\rile [i malforma]iile care

apar sunt rezultatul alter\rii raportului dintre cre[terea `n lungime (practic

inhibat\ complet) [i cre[terea radial\ (stimulat\ puternic). Apar astfel anomalii

morfologice, calusuri [i tumori care rup scoar]a plantei, dezechilibrându-i

balan]a hidric\ [i oferind c\i de acces parazi]ilor. Cre[terea r\d\cinilor este

oprit\, extremit\]ile se umfl\, for]a de absorb]ie a apei [i a s\rurilor minerale

este redus\ [i apoi complet eliminat\ [i ca urmare moartea plantelor nu mai

poate fi evitat\.

Toate modific\rile produse de erbicidele hormonale asupra anatomiei [i

histologiei plantelor sensibile se datoresc `nchiderii vaselor liberiene [i

`mpiedic\rii, pe aceast\ cale, a circula]iei sevei de la frunze spre celelalte

organe ale plantei.

Modific\rile care apar se situiaz\ atât la nivelul celular cât [i subcelular

[i molecular. A[a, de exemplu, celulele care se divid activ sufer\ sub ac]iunea

erbicidelor hormonale modific\ri cromozomiale, comparabile cu cele produse

44

prin iradiere sau substan]e mutagene. La nivelul subcelular are loc alterarea

membranelor celulare, iar la nivel molecular are loc o eliberare a enzimelor

hidrolitice (prin alterarea membranelor), ceea ce activeaz\ procesele de

descompunere `n raport cu cele de sintez\.

O serie `ntreag\ de alte erbicide, cum sunt acizii benzoici, clorambenul,

dicambia, picloramul, [.a. ac]ioneaz\ `n mod asem\n\tor ca 2,4 D, provocând

practic perturba]ii [i simptome asem\n\toare. Din aceast\ cauz\, ele sunt

denumite pseudohormoni sau erbicide pseudohormonale.

O alt\ grup\ de substan]e chimice pot inhiba sinteza giberelinelor, cum

este cazul clorurii de clorcolin\ (CCC). Acest fenomen poate fi considerat ca

“efect erbicid”, determinând frânarea alungirii celulare la cereale (`ndeosebi la

grâu) [i stimularea induc]iei florale la alte plante. Aceast\ ac]iune fiind

asimilat\ ca favorabil\, este utilizat\ `n practica agricol\.

Ac]iunea erbicidelor asupra germina]iei. A[a cum s-a ar\tat, efectele

erbicidelor asupra plantelor sunt complexe, ele putând ac]iona `n acela[i timp

asupra mai multor procese. Sunt o serie de erbicide care, pe lâng\ alte

fenomene ce le declan[eaz\, ac]ioneaz\ cu prec\dere asupra germina]iei

semin]elor.

A[a de exemplu, propanilul blocheaz\ (ca [i triazinele [i deriva]ii ureici)

fotosinteza, pentru scurt timp la plantele rezistente, ireversibil la cele sensibile.

El blocheaz\, de asemenea, sinteza proteic\ [i enzimele oxidoreduc\toare.

Ac]iunea lui preponderent\ este `ns\ inhibarea germina]iei [i a diviziunii

mitotice; se blocheaz\ mitozele `n metafaz\, producându-se celule

multinucleate [i cu nuclei gigantici, efect (mutagen [i cancerigen) comparat cu

cel produs de colchicin\ sau hidrazida maleic\.

Erbicidele din aceea[i grup\ cu propanilul au spectrul de ac]iune `n

special antigramineic. Datorit\ faptului c\ ele blocheaz\ diviziunile au ac]iune

tipic antagonist\ fa]\ de erbicidele din grupa precedent\. Din aceast\ cauz\

orice asocieri cu erbicidele hormonale este contraindicat\.

45

Tiolcarbama]ii au [i ei ca efect inhibarea germina]iei semin]elor la

plantele sensibile, ac]ionând asupra diviziunii celulare ca [i asupra activit\]ii

unor enzime cu rol `n metabolismul lipidelor, cerurilor, amidonului.

Nitrofenul (Tok-ultra, Mixi-Tok) inhib\ atât germina]ia cât [i cre[terea

plantelor sensibile (produce leziuni meristematice). M\re[te permeabilitatea

membranelor celulare, dar concomitent decupleaz\ fosforil\rile [i transportul

de electroni.

Trifluralinul inhib\, de asemenea, germina]ia semin]elor de buruieni. N.

{arpe [i col., 1976, citeaz\ date care arat\ c\ la doze mari, trifluralinul reduce

energia [i facultatea germinativ\ la soia (efect similar este semnalat [i pentru

cloramben). Fitotoxicitatea trifluralinului fa]\ de soia apare `ns\ ca un

femnomen cu totul excep]ional. ~n schimb, porumbul este supus adesea unei

astfel de ac]iuni, ca urmare acest erbicid este contraindicat la aceast\ cultur\.

Exist\ `nc\ numeroase erbicide pentru care nu se cunoa[te locul primar de

ac]iune [i printre ele mai importante sunt: clortiamid, diclobenil, bensulid,

bentazon, nepropamid, benzoilpropetil, difenzoquat [.a. La acestea se mai

adaug\ o nou\ serie de erbicide din grupa acidului fenoxi-fenoxipropionic,

pentru care asemenea cercet\ri sunt de-abia la `nceput.

7.6.6 SELECTIVITATEA ERBICIDELOR

Prin selectivitate se `n]elege proprietatea pe care o are un erbicid, la

nivelul unor doze optime, de a distruge una sau mai multe specii d\un\toare

dintr-o popula]ie mixt\ de buruieni, f\r\ a d\una plantelor de cultur\ aflate pe

aceea[i suprafa]\ de teren.

Selectivitatea se poate manifesta atât la erbicidele care ac]ioneaz\ prin

contact, cât [i la cele sistemice [i poate interveni `n diferite etape de la

contactul erbicid–plant\ pân\ la distrugerea plantelor sensibile. ~n numeroase

cazuri, selectivitatea erbicidelor fa]\ de o cultur\ sau alta poate fi explicat\ prin

modul de ac]iune a acestora, dar sunt [i modele de selectivitate care practic nu

au leg\tur\ cu modul de ac]iune a erbicidelor, ci se datoresc `n cea mai mare

46

m\sur\ propiet\]ilor erbicidelor [i naturii plantelor. Pe aceste considerente, L.

Ghinea [i col. (1987), `mpart selectivitatea erbicidelor `n dou\ grupe mari:

- Selectivitate generat\ de modul de ac]iune a erbicidelor sau care

interfereaz\ cu acesta. ~n acest caz selectivitatea se poate datora modului [i

vitezei de inactivare a erbicidului, fenomenelor de absorb]ie sau diferen]elor de

sensibilitate la locul de ac]iune.

- Selectivitate independent\ de modul de ac]iune a erbicidelor, care poate

fi: selectivitate de pozi]ie [i selectivitate morfologic\ (datorat\ morfologiei

plantelor).

Selectivitatea generat\ de modul [i viteza de inactivare a erbicidului.

Acest mod de selectivitate mai este numit de unii autori selectivitate chimic\

sau fiziologic\ [i este cel mai larg acceptat ca fiind tipul adev\rat de

selectivitate pentru erbicidele sistemice. ~n acest caz, diferen]ierea efectului

erbicidelor este datorat\ unor procese fiziologice [i biochimice specifice unor

anumite plante. Ac]iunea acestor erbicide se bazeaz\ `n principal pe capacitatea

unor plante de cultur\ de a inactiva `n timp util o cantitate mai mare de erbicid

decât buruienile ce trebuie distruse sau pe capacitatea unor buruieni de a

transforma unele substan]e inactive `n substan]e fitotoxice.

~n procesul de inactivare, plantele sunt ajutate fie de un sistem enzimatic

sau hormonal specific, fie de anumi]i metaboli]i proprii, capabili s\ participe la

degradarea rapid\ a erbicidului sau la legarea [i imobilizarea lui. Desigur c\

selectivitatea trebuie acceptat\ `n limitele anumitor doze, deoarece dep\[irea cu

mult a acestora, afecteaz\ sistemele de ap\rare ale culturii [i provoac\ moartea

acesteia.

Se d\ ca exemplu tipic selectivitatea unor erbicide triazinice fa]\ de

porumb. Aceast\ plant\, spre deosebire de numeroase buruieni, poate

transforma atrazinul `ntr-o hidroxitriazin\, substan]\ ce nu mai este fitotoxic\.

~n anumite cazuri [i viteza cu care decurg reac]iile de inactivare

constituie un factor esen]ial al selectivit\]ii. De exemplu, propanilul aplicat la

47

orez a fost hidrolizat [i imobilizat de c\tre cultur\ `n 24 de ore `n propor]ie de

70%, `n timp ce `n buruieni, `n cazul de fa]\ costreiul orezului (Echinochloa

oryzoides), a fost hidrolizat doar 7%, viteza de degradare `n cultur\ fiind de 10

ori mai mare decât `n buruian\ (Stiel, 1967, cit., de L. Ghinea, 1987).

A[a cum s-a ar\tat, selectivitatea se poate datora `n unele cazuri [i

capacit\]ii unor buruieni de a transforma unele substan]e inactive `n substan]e

fitotoxice. Spre exemplificare se men]ioneaz\ selectivitatea fa]\ de

leguminoase a produselor fenoxibutirice. Aceste substan]e nu posed\

propriet\]i erbicide dar, odat\ absorbite de c\tre plante, pot fi u[or degradate

prin ac]iunea β-oxidazelor `n produse fenoxiacetice cunoscute pentru

fitotoxicitatea lor. Enzimele amintite lipsind la culturile leguminoase,

metabolizarea nu poate avea loc, astfel `ncât aceste culturi nu s`nt afectate.

Buruienele, de regul\, con]in fermen]ii necesari [i ca urmare `n urma

tratamentului sunt distruse.

Selectivitatea generat\ de fenomenul de absorb]ie. P\trunderea [i

absorb]ia erbicidului `n plant\, a[a cum s-a ar\tat, depinde atât de structura [i

func]iile frunzelor cât [i de compozi]ia solu]iei [i factorii de mediu, ca

temperatura [i umiditatea. Cu toate c\ nu `ntotdeauna exist\ o corela]ie direct\

`ntre sensibilitatea plantei [i calit\]ile de erbicid care pot p\trunde `n ]esuturi,

eficien]a acestuia cre[te, `n general, cu cantitatea care p\trunde [i este absorbit\

de plant\. Diferen]ele `n ceea ce prive[te p\trunderea [i absorb]ia pot explica o

sensibilitate diferit\ a speciilor fa]\ de anumite erbicide, respectiv selectivitatea

ac]iunii lor.

Spre exemplificare se prezint\ datele citate de L. Ghinea [i col., 1987.

Orzul este rezistent la picloram, pentru c\ acest erbicid nu traverseaz\

cuticula. Bobul este rezistent la MCPB [i sensibil la MCPA, diferen]a de

comportament fiind dat\ de faptul c\ MCPA este absorbit, iar MCPB nu este

absorbit de plant\. Nu se cunoa[te exact cauza, dar ]ine cu siguran]\ de produs

48

[i nu de plant\. De asemenea, selectivitatea este influen]at\ [i de viteza de

absorb]ie [i migrare a produsului. Astfel, de exemplu, absorb]ia 2,4 D este mai

lent\ la monocotiledonate fa]\ de dicotiledonate [i la fel [i translocarea lui.

Acidul triclorbenzoic (TBA) este mult mai repede absorbit de

leguminoase decât de porumb. Acesta din urm\ acumuleaz\ TBA `n ]esuturile

mai pu]in active, imobilizându-l. Rapi]a se manifest\ la fel fa]\ de dalapon pe

care `l absoarbe lent [i `l imobilizeaz\ leg\ndu-l de o protein\, acumulându-l [i

inactivându-l.

Zacher [i Hopper (1981) arat\ c\ erbicidele din noua serie a acidului

fenoxi- fenoxipropionic ar putea s\-[i datoreze selectivitatea, cel pu]in par]ial,

vitezei de absorb]ie. Expermentând cu diclofop-metil, ei au demonstrat c\

absorb]ia erbicidului de c\tre grâu (plant\ tolerant\ la doze practice) se face

mult mai lent decât la porumb (plant\ sensibil\), care dup\ 48 de ore absoarbe

de 4 ori mai mult toxic fa]\ de grâu.

Spre deosebire de erbicidele aplicate foliar, la care viteza de absorb]ie

este mai mare [i se poate ajunge la pragul letal `n câteva ore, p\trunderea `n

plant\ a erbicidelor aplicate la sol poate fi un proces mult mai lent, care uneori

se poate desf\[ura luni de zile, dac\ erbicidul persist\ `n sol. ~n acest interval

de timp se pot modifica `ns\ o serie de parametrii, `n primul rând concentra]ia

[i reparti]ia erbicidelor `n sol [i pozi]ia organelor plantei care absorb (r\d\cinile

[i tulpiunile subterane). Se schimb\ astfel mereu posibilitatea erbicidului de a

ac]iona [i deci cadrul `n care se poate manifesta selectivitatea lui (C. Pintilie [i

col., 1985).

Mobilitatea erbicidului `n plant\ poate fi redus\ prin adsorb]ie pe diferite

]esuturi sau componente celulare neinteresate `n ac]iunea letal\, prin legarea cu

unele componente celulare, printre care [i enzimele [i, bine`n]eles, prin

degradarea lui `nainte de a ajunge la situsul letal. Prin asocierea cu unele

enzime, se pot modifica, de exemplu, atât mobilitatea cât [i toxicitatea unor

49

erbicide; varia]iile `n func]ie de specie sunt legate, `n acest caz, de diferen]e `n

echipamentul lor enzimatic.

Selectivitatea generat\ de diferen]e de sensibilitate la locul de ac]iune.

Acest model de selectivitate este prezentat de c\tre L. Ghinea [i col., 1987, `n

urma sintezei datelor din literatura de specialitate, pe plan mondial. Astfel, se

citeaz\ cazul trianzinelor care pot s\ devin\ selective (tolerate) chiar [i pentru

unele specii de buruieni pe care cu pu]ini ani `nainte le distrugeau cu u[urin]\.

Fenomenul a fost observat pentru prima dat\ de o echip\ nord-american\ pe o

popula]ie de Chenopodium album `n anul 1977. Cercet\rile au ar\tat c\

extractul de cloroplaste ob]inut de la aceste buruieni este rezistent la atrazin.

Pân\ atunci se crezuse c\ selectivitatea la triazine era dat\ numai de capacitatea

plantei `ntregi de a degrada o cantitate mai mare sau mai mic\ de erbicid.

Cloroplastele rezistente la atrazin s-au dovedit `ns\ a fi sensibile la

diuron, demonstrând c\ de[i ambele erbicide ac]ioneaz\ primar [i global asupra

transferului electronilor fotosintetici, locul lor de ac]iune `n acest cadru este

distinct, de[i foarte apropiat.

Ulterior, rezisten]a cloroplastic\ la atrazin a fost sesizat\ tot `n America

de Nord la Brassica campestris [i la Amaranthus retrofelexus. ~n ultimii ani, `n

Fran]a acest tip de selectivitate este `nregistrat la Chenopodium album, Poa

annuua [i Solanum nigrum, `n Iugoslavia [i Ungaria la Chenopodium album [i

Amaranthus retroflexus. Fenomenul a fost sesizat [i `n ]ara noastr\ `n 1980, de

c\tre autorii cita]i, `n regiunile din sud-vest [i apare datorit\ utiliz\rii excesive

[i unilaterale a prometrinului.

Se cunoa[te c\ EPTC [i antidotul s\u R 25788 (N, N-diallyl-2,2 –

dichloroacetamid) alc\tuiesc `mpreun\ un erbicid pentru combaterea

buruienilor graminee din cultura porumbului. ~n lipsa antidotului, EPTC este

fitotoxic [i pentru pormb. Studii privind rela]ia structur\-activitate arat\,

probabil, c\ amândou\ substan]ele se fixeaz\ `n acela[i loc., `ns\ f\r\ ca R.

25788 s\ fie metabolizat atât de repede. Antidotul fiind mult mai activ la

50

porumb decât la buruieni, favorizeaz\ sinteza suplimentar\ a glutationului, care

imobilizeaz\ toxicul. ~n felul acesta el ridic\ selectivitatea EPTC.

Selectivitatea de pozi]ie (localizat\). Acest tip de selectivitate este

generat de locul de plasare al unor erbicide aplicate pe sol sau pentru altele

aplicate pe vegeta]ie. Erbicidele reziduale, pentru care se practic\ acest model

de selectivitate, se plaseaz\ la suprafa]a solului, `naintea r\s\ririi plantei de

cultur\, sau concomitent cu sem\natul acesteia [i dat\ fiind mobilitatea lor

redus\ nu migreaz\ decât câ]iva centiumetri. Buruienile care germineaz\ `n

acest strat toxic vor fi afectate [i distruse `n timp ce planta de cultur\, care se

seam\n\ mai adânc [i are o `nr\d\cinare mai profund\, nu este afectat\ de

toxic.

Un exemplu tipic este cel al tratamentelor cu prometrin la floarea-

soarelui. Pentru a putea folosi prometrinul, la aceast\ cultur\ trebuie realizate

câteva condi]ii [i anume: produsul s\ se aplice `n limita dozelor recomandate,

la sem\nat [i nu mai târziu, semin]ele de floarea-soarelui s\ fie introduse la

adâncimea normal\ de 6-7 cm, solul s\ nu posede o textur\ u[oar\, nisipoas\,

iar dup\ sem\nat s\ nu intervin\ ploi excesiv de abundente. Selectivitatea

dispare dac\, de exemplu, `n urma unor ploi abundente erbicidul este levigat `n

zona r\d\cinilor de floarea-soarelui [i acestea `l absorb `n cantit\]i ce dep\[esc

limita de toleran]\.

Pentru acelea[i considerente prezentate mai sus, prometrinul se folose[te

[i la alte culturi, cum ar fi de exemplu la cartof, dup\ plantarea acestuia,

ac]ionând asupra buruienilor [i protejând destul de bine cultura.

Selectivitatea de pozi]ie pentru unele erbicide cu absorb]ie foliar\ se

realizeaz\ prin pulverizarea acestora la baza plantelor de cultur\ cu tulpin\

erect\ [i `nalt\. A[a, de exemplu, rezisten]a pomilor, vi]ei de vie etc., fa]\ de

triazine are la baz\ acest model de selectivitate. Aplicarea deriva]iilor ureici la

floarea – soarelui [i porumb, ca [i la cartof [i unele legume, se bazeaz\ de

asemenea pe selectivitatea de pozi]ie. Distrugerea unor buruieni `n perioada de

51

vegeta]ie, cu erbicide puternice de contact, ca diquat, paraquat, glufosinat,

`naintea r\s\ririi culturii de baz\, reprezint\ de asemenea un model (invers) de

selectivitate de pozi]ie.

Selectivitatea anatomic\ [i morfologic\. Este generat\ de particularit\]ile

anatomice [i morfologice ale plantelor, de structura [i pozi]ia unor organe ale

acestora, care pot influen]a asupra re]inerii, p\trunderii [i respectiv ac]iunii

erbicidelor.

Monocotiledonatele, `n general [i gramineele `n special, prezint\ frunze

`nguste, direc]ionate oblic, cu cuticul\ dur\ [i un mugure terminal bine protejat,

`n timp ce dicotiledonatele au frunze late, dispuse orizontal, f\r\ a-[i proteja

mugurele terminal. Aceste diferen]e morfologice fac ca monocotiledonatele s\

intercepteze [i s\ re]in\ mai pu]in\ solu]ie de stropit [i implicit toxic `n

compara]ie cu dicotiledonatele care sunt mai expuse `n a recep]iona mai mult

toxic.

Diferen]ele morfologice creaz\ deci o diferen]iere a absorb]iei

erbicidelor. Persisten]a mai `ndelungat\ pe frunze a solu]iei, dirijarea ei spre

mugurele treminal la dicotiledonate, creaz\ posibilitatea ca absorb]ia s\ fie mai

mare.

Cel mai vechi exemplu de selectivitate de acest gen este cel al solu]iei de

acid sulfuric fa]\ de cereale. Frunzele de varz\ [i rapi]\ re]in de 8 ori mai mult\

solu]ie de stropit pe unitatea de suprafa]\ decât frunzele de orz. Selectivitatea

dinosebului [i dinosebacetatului la cereale se datore[te, de asemenea,

morfologiei plantelor.

Selectivitatea deriva]iilor hormonali este datorat\, `n principal, diferen]ei

de absorb]iei, `n care morfologia plantelor joac\ de asemenea un mare rol.

Cuticula ceroas\, lucioas\ [i groas\ a unor leguminoase, ca la maz\re, explic\

selectivitatea acestora fa]\ de dinosebacetat [i unii deriva]i hormonali.

Unele erbicide care ac]ioneaz\ ca inhibitori ai germina]iei `[i bazeaz\ de

asemenea modul de ac]iune [i selectivitatea pe caracterele morfologice ale

52

plantelor `n faz\ foarte tân\r\. Astfel, fa]\ de ac]iunea clortalului diferitele

plante graminee se pot `mp\r]i `n 3 grupe (L. Ghinea [i col., 1987):

1. - plante la care meristemul apical se afl\ la baza unui coleoptil sus]inut

de primul internod (mezocotil) care se alunge[te de la s\mân]\ la suprafa]a

solului (Digitaria, Setaria, Echinochloa, Panicum);

2. – plante la care meristemul apical se afl\ la baza unui coleoptil mai

dezvoltat. Cre[terea primului internod se opre[te repede [i meristemul r\mâne

`n sol (Poa Oryza, Avena [i Zea).

3. – plante la care meristemul este localizat la o oarecare distan]\ de

vârful coleoptilului. Primul internod nu se alunge[te, ci se alunge[te al doilea,

astfel c\ meristemul r\mâne mult sub suprafa]a solului (cazul grâului). Pentru

a-l distruge, clortalul trebuie s\ ajung\ prin `ncorporare sau cu apa `n zona de

germina]ie. De obicei, el vine `n contact prin aplicarea la suprafa]\, numai cu

plantele cu meristem apical de tip 1; de aici selectivitatea lui fa]\ de plantele cu

meristem apical de tip 2 [i 3. Pentru a distruge plantele de tip 2 [i 3 trebuie

schimbat\ tehnologia de aplicare a produsului [i anume, trebuie aplicat prin

`ncorporare sau cu norme de irigare, care s\ mobilizeze substan]a activ\ la

adâncimea unde se afl\ meristemele.

La rândul lor, toate dicotiledonatele cu germinare epigee sunt sensibile la

clortal, deoarece acestea au un hipocotil prin care se absoarbe erbicidul,

comparativ cu dicotiledonatele cu germinare hipogee.

Tot datorit\ morfologiei [i `ndeosebi a pozi]iei unor organe ale plantelor,

unele buruieni perene sunt greu de comb\tut. La aceste buruieni, organele lor

de reproducere sunt situate subteran, nu vin `n contact cu erbicidele sau sunt

rezistente la ac]iunea acestora.

~n afar\ de modelele de selectivitate prezentate anterior, se mai poate

vorbi [i de a[a-numita “selectivitate periodic\”. Aceasta `nseamn\ c\ `n

combaterea selectiv\ a buruienilor trebuie luat `n seam\ [i faptul c\

53

sensibilitatea plantelor fa]\ de un anumit erbicid variaz\ cu faza lor de

dezvoltare [i c\ se manifest\ varia]ii `ntre specii [i din acest punct de vedere.

Alegerea momentului cel mai favorabil este determinat de speciile de

buruieni prezente `n cultur\ [i de performan]ele erbicidului, `n func]ie de

stadiul de dezvoltare, atât a culturii cât [i a buruienilor. El este determinant

pentru selectivitatea ac]iunii erbicidului.

A[a, de exemplu, la cerealele p\ioase, produsele pe baz\ de 2,4 D,

MCPA etc. nu pot fi aplicate decât `n intervalul dintre `nfr\]irea deplin\ [i

mijlocul fazei de formare a paiului. Dac\ tratamentele se fac mai devreme,

`naintea `nfr\]irii sau mai târziu, `n apropierea fazei de burduf, erbicidele

fenoxiacetice nu manifest\ suficient\ selectivitate fa]\ de planta de cultur\. Tot

astfel pyraminul este selectiv fa]\ de sfecla de zah\r din momentul sem\natului

pân\ la r\s\rire [i din nou dup\ ce primele dou\ frunze tipice au m\rimea unui

bob de maz\re. Produsul poate avea `ns\ efecte fitotoxice asupra culturii `n

intervalul dintre r\s\rire [i apari]ia primelor frunze tipice.

7.6.7 METABOLIZAREA ERBICIDELOR ~N PLANTE

S-a ar\tat `n paragraful precedent c\ adev\rata selectivitate a erbicidelor

este determinat\ de capacitatea plantelor de a transforma produsul respectiv `n

substan]\ nefitotoxic\. Aceast\ capacitate de inactivare, care difer\ sensibil de

la o specie la alta, are la baz\ procesele de metabolizare, adic\ transform\rile

biochimice ce pot avea loc `n organismul plantelor. Modificarea structurii

chimice moleculare a unui erbicid [i deci a fitotoxicit\]ii acestuia poate avea

loc prin reac]ii de degradare, prin cuplarea cu una din componentele celulare

prin modificarea structurii moleculare sau prin inhibi]ie enzimatic\. Din

asemenea modific\ri rezult\ substan]e lipsite de fitotoxicitate sau cu o

toxicitate mai mic\ decât a erbicidului ini]ial astfel c\, `n ansamblu, procesul

este numit “detoxificare”.

Detoxificarea erbicidelor se realizeaz\ `n principal prin reac]ii de

degradare, motiv pentru care `n continuare se prezint\ mai pe larg aceste

54

aspecte, iar `n final se vor preciza [i alte c\i prin care poate avea loc

metabolizarea unora dintre erbicide.

Dup\ C. Pintilie [i col. (1985), principalele tipuri de reac]ie ce pot

interveni `n degradare sunt: hidroliza, oxidarea, [i reducerea, dezalchilarea,

dezaminarea (pentru cele cu azot), desfacerea ciclului aromatic sau

heterociclului [i conjugarea. ~ntrucât metabolizarea erbicidelor nu se realizeaz\

printr-o singur\ reac]ie sau etap\ ci implic\ un lan] de reac]ii, se precizeaz\

pentru `nceput, foarte pe scurt, modul de desf\[urare al fiec\rei etape dup\ care

se va prezenta degradarea pentru principalele grupe de erbicide.

Hidroliza – este reac]ia de descompunere a unei substan]e prin

interven]ia ionilor de hidroxil (OH-) [i a protonilor (H+) proveni]i de la ap\. De

exemplu:

R – Cl + HOH R – OH + HCl

sau

R – Cl + (H+ + OH-) R – OH + (H+ + Cl-)

~n plantele superioare reac]iile de hidroliz\ sunt frecvente, ele au loc cu

viteze relativ mari [i sunt catalizate, de obicei, de enzime ca esteraze [i

amidaze, foarte r\spândite `n organismele vii.

Reac]iile de oxidare [i reducere stau la baza unor procese vitale

fundamentale, cum sunt fotosinteza [i respira]ia.

Oxidarea este o reac]ie `n care are loc combinarea unui element sau a

unei substan]e (M) cu oxigenul, sau mic[orarea con]inutului `n hidrogen:

M + O2 MO2

PH2 + ½ O2 P + H2O

55

Reducerea este o reac]ie de combinare cu hidrogenul sau mic[orarea

con]inutului `n oxigen:

M + H2 MH2

PO + H2 P + H2O

Cele dou\ procese sunt cuplate [i constituie reac]ii de oxido-reducere.

Dezalchilarea este pierderea radicalului alchil (CH3) [i substituirea lui, de

obicei, cu atomul de hidrogen [i implic\ ruperea unei leg\turi carbon-azot sau

carbon-oxigen.

Prin dezalchilare nu este modificat\ fundamental toxicitatea erbicidului,

dar poate fi modificat\ selectivitatea lui.

Dezaminarea implic\ pierderea grupei amino(-NH2) [i substituirea ei cu

grupa hidroxil (OH) sau hidrogen, concomitent cu eliminare de amoniac (NH3).

Reac]iile de rupere a ciclului au fost semnalate `n unele plante superioare

(de exemplu, pentru S – triazine) prin metodele cu atomi de carbon radioactiv.

Inactivarea prin conjugare a erbicidelor sau produselor de degradare

par]ial\ ale acestora, care poate avea loc `n plante, se petrece prin cuplarea lor

cu constituien]i chimici celulari endogeni ai plantelor, mai ales cu monoglucide

(ca glucoza), cu aminoacizi sau peptide [i mai rar cu macromolecule (ca

proteine sau lignine).

Produsele rezultate din fenomenele de conjugare (amide, esteri,

glucozide etc.) pot fi solubile sau mai pu]in solubile [i sunt, de obicei

nefitotoxice.

Procesele de conjugare, `n afar\ de modificarea fitotoxicit\]ii, mai pot

duce la modificarea capacit\]ii de translocare, pot avea rol `n acumularea

reziduurilor `n plant\ [i `n unele procese de selectivitate.

Toate reac]iile care intervin `n degradarea erbicidelor `n plante sunt, de

obicei, enzimatice [i urmeaz\ c\ile metabolice normale, existente `n plante,

56

uneori ele implic\ `ns\ [i o adaptare a organismului gazd\. Degradarea poate

merge pân\ la mineralizare, adic\ pân\ la transformarea `n bioxid de carbon,

ap\ [i amoniac (pentru cele cu azot). Produsele intermediare ap\rute `n timpul

degrad\rii, denumite metaboli]i, sunt substan]e cu molecula mai mic\ decât a

erbicidului ini]ial [i ele se pot transforma mai departe sau pot fi folosite de

organism `n unele biosinteze.

A[a cum s-a ar\tat la `nceputul acestui paragraf, metabolizarea unor

erbicide poate avea loc [i prin modificarea structurii moleculare a produsului,

rezultând, `n cele mai frecvente cazuri, activarea acestuia cât [i prin inhibi]ie

enzimatic\.

Prin activare metabolic\ a erbicidelor se `n]elege transformarea unor

substan]e inactive din punct de vedere biologic sau cu o fitotoxicitate mic\, `n

erbicide active. ~n acest caz, toxicitatea unui erbicid poate s\ creasc\ ca urmare

a transform\rilor chimice suferite `n plante. Aceste fenomene de activare poart\

numele de “sinteze letale”, ele sunt destul de numeroase [i prezint\ o

importan]\ practic\ deosebit\.

A[a, de exemplu, esterii, amidele [i nitrilii unor acizi indolici [i ai unor

fenoxiacizi devin activi (ca substan]e de cre[tere) pentru c\ prin metabolizare

`n plante se elibereaz\ acizii corespunz\tori activi. Un exemplu clasic `l

prezint\ esterii acidului 2,4 – diclorfenoxibutiric, netoxici, care prin hidroliz\

elibereaz\ acidul 2,4 – diclorfenoxiacetic, adic\ 2,4 D toxic.

Un alt exemplu `l reprezint\ Ipazinul (clortriazin\) care prin

monodezalchil\ri este transformat `ntr-un produs mai toxic.

S-a ar\tat c\ fenomenele metabolice se desf\[oar\ numai prin activitatea

enzimelor specifice, iar `n lan]urile de reac]ii implicate `n aceste transform\ri

fiecare etap\ necesit\ o anumit\ enzim\. Prin blocarea activit\]ii unei enzime

care particip\ la transformarea unui erbicid se poate modifica mersul normal al

degrad\rii erbicidului [i respectiv, eficien]a lui. Deci `n acest caz modificarea

fitotoxicit\]ii unui erbicid se realizeaz\ prin inhibi]ie enzimatic\.

57

Se cunoa[te c\ orezul este rezistent fa]\ de erbicidul Propanil, `ntrucât

acesta este inactivat `n planta de orez prin degradarea enzimatic\, `n care

intervine enzima aril-amidaz\. Dac\ concomitent cu administrarea Propanilului

orezul se trateaz\ [i cu insecticide carbamice sau organofosforice, enzima

specificat\ mai sus este inhibat\ [i orezul este distrus . ~n acest caz este necesar

ca `ntre cele dou\ tratamente s\ se lase un interval de cel pu]in 10 zile.

Se pot cita [i alte cazuri, cum ar fi de exemplu, Prometrinul, care poate

inhiba glutation – S- transferaza care intervine `n inactivarea Atrazinului prin

conjugare. Din aceast\ cauz\, amestecul de Atrazin - Prometrin poate fi toxic

pentru sorg, plant\ rezistent\ la Atrazin.

Prezent\m `n continuare degradarea principalelor erbicide `n plante

(dup\ L. Ghinea [i col., 1987). Autorii cita]i, pe lâng\ datele proprii, prezint\ [i

principalele rezultate ob]inute pe plan mondial.

Erbicidele fenoxiacetice. Degradarea acestor erbicide `n plante este

predominant enzimatic\ [i mult asem\n\toare degrad\rii bacteriene. Se

consider\ c\ `n procesul de degradare sunt evidente reac]iile de hidroxilare,

oxidare [i rupere a ciclului fenolic, proces `n care apar uneori metaboli]i.

L. Ghinea precizeaz\ c\ erbicidele fenoxiacetice se metabolizeaz\ foarte

repede [i c\ viteza lor de degradare variaz\ foarte mult de la un produs la altul.

Erbicidele fenilcarbamice, dintre care mai cunoscute sunt: clorprofam,

clorbufam, barban [i fenmedifam.

~n experien]ele efectuate cu barban s-a constatat c\ `n procesul de

inactivare se formeaz\ prin dializ\ o serie de metaboli]i solubili `n ap\ `n forma

3–cloranilin\. ~n cel mult 3 zile, 60% din erbicidul administrat a fost astfel

metabolizat. Dup\ 30 zile de la tratament, `n plante nu s-a mai g\sit nici barban

[i nici metabolitul s\u solubil.

~n degradarea fenmedifanului, erbicid mult utilizat la cultura sfeclei, se

favorizeaz\ formarea unor metaboli]i, de asemenea anilinici, mai frecvent 3-

metilanilina. Despre evolu]ia `n plante a anilinelor astfel formate nu se cunoa[te

58

prea mult. Se presupune c\ `n prezen]a nitra]ilor ele ar putea evolua [i `n

anumite forme de nitrozamine, substan]e nedorite, periculoase pentru via]a

animalelor [i oamenilor.

Erbicide tiolcarbamice. Din aceast\ grup\ fac parte, `n general, produse

graminicide, cum sunt dialatul [i trialatul, destinate combaterii unor buruieni

specifice ca Avena [i Alopecurus, sau alte graminicide cu spectru larg, cum

sunt EPTC, butilat, molinat, vernolat.

Dialatul [i trialatul se metabolizeaz\ `n plante `n circa 1-2 s\pt\mâni din

momentul efectu\rii tratamentului la sol. Dar produsul inactivat persist\ `ntr-o

anumit\ propor]ie `n frunze sub form\ de diver[i metaboli]i. Majoritatea

metaboli]ilor depista]i sunt polari, inactivi, care formeaz\ u[or conjugate stabile

cu glucoza, fructoza [i zaharoza. Unii aminoacizi simpli cum sunt alanina,

asparagina, cistina, glutamina [i glicocolul, au fost de asemenea depista]i ca

purt\tori ai metaboli]ilor polari.

Metaboli]ii, `n general, nu au propriet\]i fitotoxice, dar pot avea

propriet\]i toxicologice care `nc\ nu se cunosc.

EPTC, butilatul, vernolatul, pebulatul [.a. sunt produse volatile, care

con]in `n molecula lor sulf, fiind inhibitoare ale germina]iei.

Din cercet\rile efectuate la porumb privind degradarea [i inactivarea

EPTC, s-a constatat c\ acestea se realizeaz\ printr-o hidroliz\ la nivelul

leg\turii carbamice sau printr-o leg\tur\ conjugat\ cu glutationul.

Produsele metabolizate sunt `ncorporate de c\tre pl\ntu]ele tinere, `n

diferi]i compu[i organici de sintez\ ca acidul cisteic, cisteinmetionina [i `nc\

doi compu[i neindentifica]i.

La lucern\, EPTC a fost g\sit sub form\ de metaboli]i fiind `ncorporat `n

fructoz\, glucoz\ [i diferi]i aminoacizi ca: acid aspartic, asparagin\, acid

glutamic, glutamin\, serin\, treonin\ [i alanin\.

Pe baza cercet\rilor efectuate se poate afirma c\ metabolizarea

triolcarbama]ilor `n plantele de cultur\ are loc destul de repede [i, ca atare,

59

aceste erbicide nu se vor reg\si sub form\ de reziduuri `n plante [i recolt\.

Num\rul metaboli]ilor care se formeaz\ este foarte mare, cunoscându-se `n

general pu]in rolul [i rela]iile acestora cu plantele.

Deriva]i ureici. ~n ]ara noastr\ mai frecvent sunt `ntâlnite erbicidele

monolinuron [i linuron. Aceast\ grup\ cuprinde `ns\ numeroase erbicide din

care cel pu]in 20 de produse sunt larg folosite la majoritatea culturilor agricole.

Monolinuronul [i monuronul, cu formule chimice foarte asem\n\toare,

se degradeaz\ prin demetilare [i demetoxilare cu formarea metabolitului N-(4–

clor- feniluree) pentru monolinuron sau N- (4- brom-feniluree) pentru

monuron.

Apari]ia a 4- cloranilin\, respectiv 4– bromanilin\ sau a fenolilor

clorura]i [i bromura]i a putut fi dovedit\ numai `n sol, nu `ns\ [i `n plante.

Gustul cartofului nu a fost influen]at nefavorabil de c\tre metaboli]i.

Linuronul (derivat ureic biclorurat) este unul dintre cele mai r\spândite

produse `n practica agricol\. Metabolizarea lui se face cu intensit\]i diferite `n

func]ie de sensibilitatea plantelor. Reac]ia primar\ de metabolizare este

demetoxilarea.

Din cercet\rile efectuate `n ]ara noastr\ la c\p[uni (Aurica Caramete [i

Evelyne Zambrovicz, 1977, cu momolinuron (4 [i 8 kg/ha) [i linuron (2-6

kg/ha), s-a constatat c\ `n ]esuturile vegetale uronii sufer\ o hidroliz\ acid\ `n

urma c\reia rezult\ aminele corespunz\toare, nefitotoxice. Azotul aminic se

oxideaz\ apoi `n azot nitric utilizat de plant\ `n sinteza proteinelor. Din aceast\

cauz\, reziduurile din fructul de c\p[uni sunt neglijabile.

Compu[i heterociclici cu doi atomi de azot `n ciclu. Cel mai cunoscut

reprezentant al acestei grupe este cloridazonul (pirazonul) erbicid specific

culturii sfeclei. Despre metabolizarea [i modul lui de ac]iune se cunoa[te `ns\

destul de pu]in. Se [tie, ca [i `n cazul altor produse, c\ este inactivat mult mai

repede la plantele rezistente comparativ cu cele sensibile [i acestea datorit\

protec]iei enzimatice.

60

Din cercet\rile efectuate la sfecla ro[ie s-a constatat c\ pirazonul este

inactivat `n plante prin legarea acestuia de un glucid cu formarea de pirazon –

N glucozid. Degradarea acestui erbicid `n plante are loc suficient de repede,

viteza de metabolizare corelându-se strâns cu intensitatea cre[terii proceselor

biologice care se petrec `n plant\, influen]ate de condi]iile climatice.

Compu[i heterociclici cu trei atomi `n ciclu.

Acestei grupe `i apar]in triazinele. Se consider\ c\ metabolizarea

triazinelor are loc pe trei c\i.

Prima cale o reprezint\ hidroliza neenzimatic\ catalizat\ de un glicozid

(MBOA); exist\ o corela]ie direct\ `ntre fertilizarea culturii de porumb,

cantitatea de glicozid [i metabolizarea atrazinului.

A doua cale este dezalchilarea neenzimatic\ a catenelor laterale.

Compu[ii dezalchila]i care rezult\, sunt de 10 ori mai pu]in toxici decât triazina

din care au provenit. De aceea plantele capabile de acest proces (exemplu:

maz\rea) au o oarecare rezisten]\ la clorotriazine [i sunt indicate ca

postmerg\toare pentru culturile tratate cu aceste erbicide.

Atât `n cazul hidrolizei, cât [i al dezalchil\rii, detoxificarea are loc `n

r\d\cini. Din aceast\ cauz\, la speciile lemnoase rezistente s-a reg\sit `n

tulpin\ numai hidroxisimazin, nu [i erbicid ca atare.

Hidroliza [i dezalchilarea se completeaz\ reciproc, ducând la deriva]i

triazinici (ammelina [i ammelida) foarte stabili. Carbonul din catenele laterale

este utilizat de plante `n metabolismul normal.

A treia cale de inactivare o constituie conjugarea enzimatic\ [i ea se

`ntâlne[te la plantele cele mai rezistente la triazine (porumb, sorg, costrei), la

care se formeaz\ doi metaboli]i acvosolubili: s(4-etilamino, 6 – izopropilamino,

2-striazino) – glutation [i p-l-glutamil –s (4-etilamino, 6-izopropilamino, 2-

striazino) 1 cistein\. Paralel cu formarea acestora, fotosinteza revine la normal.

Hidroliza [i dezalchilarea triazinelor sunt reac]ii neenzmatice, `n timp ce

conjugarea este catalizat\ de enzima solubil\ glutation-s-transferaza.

61

Porumbul reprezint\ un caz neobi[nuit de favorabilitate `n ceea ce

prive[te rezisten]a la triazine, asigurat\ de cele trei c\i metabolice diferite,

precum [i prin particularit\]i de translocare corespunz\toare.

Degradarea triazinelor `n plantele de cultur\ este apreciat\ a se derula

mult mai repede decât `n sol, iar metaboli]ii care se formeaz\ nu sunt periculo[i

pentru ecosistemul agricol, pentru animale [i om.

Fenoli substitui]i. Produsele mai cunoscute, fabricate [i utilizate `n ]ara

noastr\ sunt DNOC, dinosebul [i dinosebacetatul. Sunt produse foarte toxice cu

selectivitate predominant mecanic\ fa]\ de plantele de cultur\. Se degradeaz\

repede `n sol, dar mai pu]in repede `n plante. Selectivitatea lor cre[te de la

DNOC spre dinosebacetat. Metaboli]ii care se formeaz\ pot fi nefitotoxici, dar

r\mân destul de toxici pentru oameni [i animale.

Toluidine. Aceast\ subgrup\ include câteva erbicide foarte r\spândite

cum sunt trifluralinul [i benfluralinul.

Degradarea `n plante a trifluralinului are la baz\ reac]ii de oxidare [i

reducere.

Din cercet\rile efectuate la cultura de morcov tratat\ cu 0,85 kg/ha

trifluralin marcat cu 14C, dup\ 110 zile de la aplicare (la recoltare) au mai fost

depistate cantit\]i de 14C corespunz\toare a 0,65 ppm trifluralin. Cea mai mare

parte din aceasta (cca 70%) s-a g\sit `n stratul exterior al scoar]ei, de 1,6 mm

grosime. Restul de 30% s-a g\sit `n corpul r\d\cinii, din care cca 10% la

jonc]iunea dintre floem [i xilem. ~n extractul de morcov “reziduul de trifluralin

nemetabolizat” a fost reg\sit `n propor]ie de 84%. Rezult\ deci c\ este

relevant\ persisten]a nemetabolizat\ a acestui erbicid, unul dintre cele mai

controversate ast\zi din acest punct de vedere [i ale c\rui interac]iuni cu

agroecosistemele agricole sunt dintre cele mai nea[teptate.

Erbicide dipiridilice. Acestei grupe `i apar]in erbicidele ionice diquat,

paraquat, [i glufosinat. Datorit\ modului lor de ac]iune, nu este cunoscut\ o

degradare propriu-zis\ a acestor erbicide `n plante.

62

~n degradarea acestor erbicide, prezen]a aparatului fotosintetizator, a

luminii [i a oxigenului este absolut necesar\. Fiind vorba de o autooxidare se

implic\ automat [i fenomenul de reducere. ~n procesul de fotosintez\, probabil

[i de respira]ie, se elibereaz\ electronul, are loc reducerea cu formarea

radicalului liber respectiv, care `n prezen]a hidrogenului [i `n condi]ii egale de

activitate ridicat\ a radicalului peroxid se transform\ `n ioni (reversibilitate) [i

fenomenul se reia. Fenomenul de reducere se presupune c\ se deruleaz\ cu

mul]i ani mai `ncet `n fenomenul de respira]ie decât `n cel de fotosintez\. A[a

se explic\ de ce fitotoxicitatea se manifest\ mult mai repede la plantele verzi [i

`n prezen]a luminii.

Deriva]i ai acidului fenoxi-fenoxipropionic

Erbicidele din aceast\ grup\ au un caracter pronun]at graminicid. Unele

din ele sunt extrem de specializate, `n sensul c\ pot combate graminee-

problem\ ca Avena [i Alopecurus din `ns\[i culturile de graminee cum sunt

grâul [in orzul.

Un reprezentant principal al acestei grupe este diclofop-metilul (Illoxan).

Prima reac]ie din sistemul de degradare este una de hidrolizare a diclop-

metilului `n diclofop, acidul mam\, f\r\ ca acesta s\ fie una de inactivare,

pentru c\ acidul este [i el fitotoxic. ~n timp ce diclofop-metilul ac]ioneaz\

asupra bloc\rii meristemelor [i `n special asupra vârfurilor de cre[tere,

diclofopul ac]ioneaz\ asupra ultrastructurilor, cauzând o cloroz\ general\.

Inactivarea se produce practic prin hidroxilarea ireversibil\ a

diclofopului `n diclofop-hidroxid, nefitotoxic (reac]ia se produce destul de

repede [i a fost `ntâlnit\ la plantele de grâu rezistente).

~n continuare, la grâu se formeaz\ conjugate pe ciclul fenolic,

nefitotoxice, uneori reversibile, dar care nu mai afecteaz\ planta de cultur\.

~n cazul odosului (Avena sp.), buruian\ ce trebuie comb\tut\, conjugatul

ester care se formeaz\ este u[or hidrolizabil [i reversibil `n diclofop, oferind `n

felul acesta o persisten]\ a toxicului care distruge buruiana.

63

7.6.8 ERBICIDELE ~N SOL

Erbicidele aplicate pe sau `n sol intr\ `n interac]iune cu acesta.

Moleculele de erbicid se distribuie `n cele trei componente ale solului (faz\

gazoas\, lichid\ [i solid\). ~n majoritatea cazurilor ac]iunea erbicid\ este

exercitat\ doar de moleculele ce r\mân `n faza lichid\ a solului (solvite `n

solu]ia solului), numai acestea putând fi absorbite de c\tre r\d\cinile plantelor

[i intoxicând astfel pe cele sensibile. Fac excep]ie de la aceast\ regul\ o serie

de erbicide volatile care ac]ioneaz\ prin vaporii ce se formeaz\ `n atmosfera

solului [i care opresc germina]ia semin]elor speciilor sensibile sau inhib\ la

plantele sensibile formarea sistemului radicular.

Rela]iile erbicid-sol pot fi influen]ate numai `ntr-o oarecare m\sur\ [i

aceasta printr-o agrotehnic\ adecvat\, astfel c\ ele r\mân cauza principal\ a

comport\rii diferite a unui acela[i erbicid `n condi]ii diferite de sol, precum [i a

unei eficien]e nesatisf\c\toare `n unele cazuri.

Comportarea erbicidelor `n sol este determinat\ de o serie de fenomene,

printre care cele fizice, chimice [i biochimice, au un rol preponderent.

7.6.8.1 Fenomene fizice care pot influen]a erbicidele `n sol.

Aceste fenomene se refer\ `n principal la adsorb]ie, levigare [i

volatilizare, care pot ajuta contactul dintre erbicid [i plante sau, din contra, pot

face s\ dispar\ erbicidele din zona de ac]iune.

Adsorb]ia (fixarea erbicidului pe elementele solide ale solului) constituie

primul fenomen pe care-l sufer\ erbicidul aplicat pe p\mânt sau `ncorporat `n

acesta. Pe m\sur\ ce cantitatea de erbicid fixat prin adsorb]ie cre[te, cantitatea

ce r\mâne liber\ `n sol scade, paralel având loc [i o reducere a cantit\]ii totale

de erbicid datorit\ pierderilor prin volatilizare, descompunere etc.

~ntre cantitatea de erbicid fixat [i cea r\mas\ `n solu]ia solului exist\

`ntotdeauna un anumit raport caracteristic pentru fiecare substan]\ `n parte, care

este determinat de cantitatea de ap\ din sol, ap\ ce determin\ efectul fitotoxic

al erbicidelor, precum [i de solubilitatea erbicidelor `n ap\. ~n tabelul 7.3 se

64

prezint\ efectul umidit\]ii solului asupra fitotoxicit\]ii unor erbicide (dup\

Walkes, 1977, citat de L. Ghinea [i col., 1987).

Tabelul 7.3

Efectul umidit\]ii solului asupra fitotoxicit\]ii unor erbicide

DE50 x(ppm) la umiditatea solului (%)

Erbicidul 8 11 15 20

Simazin 1,04 0,43 0,33 0,30

Atrazin 0,74 0,34 0,29 0,25

Linuron 1,50 0,76 0,54 0,42

Lenacil 0,71 0,23 0,25 0,20

Aziprotrin 1,95 0,91 0,65 0,45

x DE50 – valoarea concentra]iei de erbicid care reduce cre[terea plantelor

test cu 50%.

Din aceste date se observ\ c\ pe m\sur\ ce umiditatea solului cre[te,

cantitatea de erbicid fixat\ pe elementele solide ale solului scade.

Când `n cursul perioadei de vegeta]ie concentra]ia de erbicid din solu]ia

solului scade prin levigare, volatilizare, absorb]ie `n plant\, descompunere etc.,

o cantitate oarecare din erbicidul fixat se desoarbe, asigurând `n fapt

men]inerea efectului fitotoxic pe perioada de timp caracteristic\ fiec\rui

erbicid, stabilindu-se `n felul acesta un nou echilibru `ntre cele dou\ faze.

Rezult\ deci c\ echilibrul de absorb]ie poate fi numit dinamic, deoarece

concentra]iile de erbicid liber [i adsorbit se pot modifica continuu.

Desorb]ia erbicidului nu este niciodat\ total\, fenomen denumit

“histerezis”. Aceasta se datore[te faptului c\ `n situsurile de adsorb]ie, adic\ `n

amplasamente mai active ale complexului adsorbtiv, erbicidul poate fi re]inut

mai puternic, iar desorb]ia are loc mai greu [i mai incomplet, ceea ce se

`ntâmpl\ totdeauna când adsorb]ia este puternic\. De asemenea, este posibil ca

65

erbicidul adsorbit s\ p\trund\ cu `ncetul `n interiorul particulelor materialului

adsorbant [i s\ nu mai poat\ fi desorbit decât cu greutate.

Intensitatea adsorb]iei [i deci fixarea erbicidelor `n sol depinde [i de

structura lor chimic\. Astfel, unele erbicide ca: TCA, Dalaponul, Ioxinilul etc.

sunt adsorbite slab, iar altele ca: Monuronul, Diuronul, DNBP, CIP, Atrazinul,

Simazinul, Diquatul, Paraquatul etc. sunt adsorbite puternic.

Caracteristicile solului au un rol important `n fixarea erbicidelor. Astfel,

solurile tasate, slab structurate, având un raport mare `ntre elementele solide [i

cele fluide, favorizeaz\ contactul erbicidelor cu o mas\ mai mare de elemente

solide [i prin urmare m\resc fixarea lor. Din aceea[i cauz\, `ncorporarea

erbicidelor nevolatile este mai pu]in eficace decât aplicarea pe suprafa]\. Apa

din sol, dimpotriv\, m\rind solubilitatea erbicidelor, le reduce fixarea [i

contribuie la desorb]ia celor imobilizate pe componente solide. Moleculele de

ap\ concureaz\ pe cele de erbicid la adsorb]ie pe locusurile active, ceea ce de

asemenea, mic[oreaz\ fixarea. Temperatura, influen]ând [i ea favorabil

solubilitatea erbicidelor, reduce fixarea lor. Din aceste motive, `ncorporarea

erbicidelor volatile trebuie f\cut\ cu atât mai repede cu cât solul este mai umed

[i mai cald (L. Ghinea [i col., 1987).

Fixarea [i deci activitatea fitotoxic\ a erbicidelor este influen]at\ [i de

pH, `ntrucât acesta poate modifica natura [i num\rul sarcinilor electrice atât ale

componentelor complexului adsorbtiv cât [i ale erbicidelor. Odat\ cu ionizarea

se poate modifica sarcina electric\ a erbicidului (care poate fi pozitiv\,

negativ\ sau neutr\), generând forme care pot fi adsorbite `n grade diferite.

Pentru unele erbicide ca: izocil, diuron, nitralin, diclorfenil, cloramben [i

picloram, valoarea concentra]iei de erbicid care reduce cre[terea plantelor test

cu 50% (DE50) nu variaz\ semnificativ cu pH-ul. Alte erbicide (dalapon,

diquat) au o activitate minim\ cu pH = 6,5. La unele erbicide (paraquat,

vernolat) valoarea DE50 scade cu pH-ul, iar la altele (2,4 D, dicamba,

66

aminotriazol, prometrin) cre[te (Nichols [i Evans, 1985, citat de L. Ghinea [i

col., 1987).

De asemenea, solul lucrat are pH-ul mai ridicat decât cel cultivat f\r\

ar\tur\ [i de aceea, pe solul arat erbicidele reziduale sunt mai active. Cre[terea

activit\]ii erbicide a triazinelor la pH alcalin se datore[te reducerii fix\rii. Din

aceast\ cauz\ activitatea fitotoxic\ a triazinelor cre[te dup\ amendarea cu

calciu sau `n urma feriliz\rii cu `ngr\[\minte fiziologic alcaline, cum ar fi de

exemplu azotatul de calciu.

Fixarea erbicidelor [i a cationilor minerali este similar\, fapt pentru care

acest fenomen este corelat cu capacitatea de schimb cationic; erbicidele pot

intra `n reac]ii de schimb cu ionii minerali sau `ntre ele. Din aceast\ cauz\,

calcalizarea, de exemplu, poate reactiva efectul toxic al unor erbicide fixate,

chiar dup\ câ]iva ani de la aplicarea acestora, putând duce la distrugerea

culturilor.

Argilele [i substan]a organic\ din sol constituie suprafe]ele active pentru

fixarea erbicidelor. Mineralele, având suprafe]e de fixare diferite, fixarea

erbicidelor va fi direct dependent\ de aceasta. ~ntrucât fixarea este un fenomen

de suprafa]\, coloizii cu suprafa]a mai mare vor avea un rol mai mare `n fixare,

cum sunt de exemplu coloizii organici.

Erbicidele care se ionizeaz\ formând cationi se fixeaz\ preferen]ial pe

argil\, cum este cazul erbicidelor dipiridilice.

Erbicidele triazinice disociaz\ `n solurile cu pH acid, cu formarea unor

cationi slabi [i din aceast\ cauz\ se fixeaz\ [i ele preferen]ial pe argile.

Problema adsorb]iei pe argile sau humus nu are un caracter pur teoretic;

fenomenele de biodegradare, care detoxific\ solurile tratate cu erbicide, se

petrec numai cu moleculele libere `n solu]ia solului [i nu cu cele fixate pe

coloizi. Ca urmare, detoxificarea solurilor tratate este corelat\ cu adsorb]ia.

Erbicidul fixat pe suprafa]a organic\ este eliberat relativ repede, fie prin

fenomene fizice, fie dup\ mineralizarea suportului humic, `n timp ce argila

67

re]ine practic ireversibil erbicidul. Din aceast\ cauz\ dipiridilii r\mân `n sol

practic nemodifica]i, acumulându-se `n mod primejdios pentru mediul ambiant,

fapt pentru care utilizarea lor a fost restrâns\.

Pentru solurile din ]ara noastr\, de regul\, exist\ o corela]ie strâns\, `ntre

gradul de argilozitate [i procentul de humus. Cercet\rile efectuate cu privire la

adsorb]ia atrazinului, arat\ c\ fixarea cea mai puternic\ are loc pe solurile

cernoziomice, urmate de solurile brune, cele podzolice [i apoi de nisipuri (L.

Ghinea [i col., 1987). S-a pus astfel `n eviden]\ o corelare aproximativ la fel de

intens\ cu con]inutul solului `n argile [i `n humus.

~n practic\ se recomand\, `n general, folosirea unor doze mai mari de

erbicid `n solurile grele [i bogate `n materie organic\ decât `n solurile u[oare,

nisipoase, care au o capacitate de adsorb]ie cu mult mai mic\. De exemplu,

erbicidul Pitezin se aplic\ `n doz\ de 3-4 kg/ha pe solurile cu 1-2% humus; 4-5

kg/ha pe solurile [i 2-5 % [i 5-6 kg/ha pe solurile cu 5% humus. Exist\ totu[i

abateri de la aceast\ regul\. Cercet\ri mai recente (L. Ghinea [i col., 1987)

arat\ c\ doza de atrazin necesar\ este corelat\ cu adsorb]ia [i nu cu con]inutul

`n humus al solurilor, astfel `ncât exist\ o leg\tur\ mai sigur\ `ntre doza de

erbicid agronomic necesar\, m\surabil\ prin valoarea DE50 [i con]inutul solului

`n argile, comparativ cu con]inutul `n humus.

Volatilizarea. Erbicidele introduse `n sol, care nu se fixeaz\ pe substrat

solid, mineral sau organic, sau care sunt eliberate de pe acesta, se distribuie `n

fazele lichid\ [i gazoas\ ale solului. Trecerea lor `n faza gazoas\ a solului

(volatilizarea) este reglat\ de presiunea de vapori a substan]elor `n sine

(volatilitate), de condi]iile mediului ambiant (c\ldur\, umiditate, lumin\),

calit\]ile solului (textur\, structur\), de modul de formulare (granule, pulberi,

emulsii, solu]ii) precum [i de tehnologia de `ncorporare.

Numeroase erbicide, `n special inhibitori de germina]ie, posed\ o

volatilitate ridicat\, volatilizarea fiind hot\râtoare pentru eficien]a

68

tratamentului, deoarece ele ac]ioneaz\ numai prin vaporii produ[i `n sol, care se

adsorb [i absorb pe [i `n r\d\cinile plantelor.

Pentru unele erbicide, volatilizarea este o cale de detoxificare, de

eliminare din mediul ambiant, vaporii lor fiind descompu[i de radia]iile

ultraviolete sau luminoase din spectrul solar. Trifluralinul, de exemplu, este

fotoinactivat `n 20 de minute prin dezalchilare. Cu ajutorul radia]iilor

ultraviolete sunt descompuse [i alte erbicide ca: EPTC, pebulatul, cicloatul etc.

Pentru majoritatea erbicidelor, `ns\, volatilizarea nu este o cale de

detoxificare, ci de poluare necontrolat\ a mediului ambiant, vaporii fiind

r\spândi]i `n atmosfer\, de unde revin odat\ cu apa de precipita]ii. L. Ghinea [i

col. (1987), citeaz\ date din literatura de specialitate din care rezult\ c\ pe

aceast\ cale au fost distruse culturile de castrave]i din vecin\tatea orez\riilor,

tratate cu erbicide volatile.

Cele mai importante pierderi datorate volatiliz\rii se `nregistreaz\

imediat dup\ tratare, când erbicidul este `n cantitate mare [i `nc\ nefixat pe sol.

Intensitatea volatiliz\rii se coreleaz\ direct cu temperatura [i mai ales cu

umiditatea.

Pentru a favoriza fixarea erbicidelor `n sol [i a evita astfel pierderile prin

volatilizare se recomand\ amestecarea acestora cu solul, procedeu hot\râtor `n

reu[ita tratamentului cu astfel de substan]e. Prin cre[terea masei de sol din

amestec, situa]ia ce se `ntâlne[te `n solurile tasate sau `n cazul `ncorpor\rilor

mai adânci, se intensific\ fixarea erbicidelor [i se realizeaz\ o cre[tere mai

rapid\ a tensiunii de vapori `n spa]iile mai mici, fapt pentru care volatilizarea `n

sol se reduce [i ca urmare [i eficien]a produsului respectiv ca erbicid. ~n acest

caz se m\re[te efectul remanent al erbicidului `ntrucât fixarea `mpiedic\ atât

`mpr\[tierea `n atmosfer\ cât [i descompunerea acestuia. Astfel, prin

`ncorporarea trifluralinului, la o adâncime mai mare de 5 cm, a[a cum se

procedeaz\ curent `n ]ara noastr\, aceasta persist\ `n sol mai mult de 6 luni,

m\rindu-se riscul de fitotoxicitate asupra culturilor care urmeaz\ `n rota]ie. Pe

69

aceste considerente, L. Ghinea [i col. (1987), recomand\ ca erbicidele volatile

s\ se `ncorporeze superficial la 2-4 cm.

Asupra volatiliz\rii influen]eaz\ [i umiditatea solului `n sensul c\ pe

solurile umede erbicidele se fixeaz\ mai slab [i ca urmare volatilizarea este mai

rapid\. De asemenea, volatilizarea se intensific\ odat\ cu cre[terea

temperaturii. Din aceast\ cauz\ viteza cu care erbicidele volatile sunt

`ncorporate `n sol trebuie s\ creasc\ pe m\sur\ ce solul este mai cald [i umed.

Pierderile prin evaporare pot fi evitate prin folosirea formelor granulate

de erbicid. ~n acest caz se reduce evaporarea `nainte de `ncorporare, prezentând

`n acela[i timp [i avantajul unei mamipul\ri mai comode.

Calea care asigur\ reducerea pierderilor prin evaporare este `ncorporarea

erbicidelor la o anumit\ adâncime prin lucr\ri superficiale. Astfel erbicidul este

`ncorporat `n cei câ]iva centimetri de la suprafa]a solului; datorit\ `ns\

schimbului permanent de aer `ntre sol [i atmosfer\, pierderile prin evaporare nu

se evit\ complet.

Levigarea. Erbicidele care r\mân `n faza lichid\ a solului sufer\ multiple

procese `mpreun\ cu solu]ia solului. Ele sunt absorbite de r\d\cinile plantelor

[i de c\tre microorganisme, iar excesul se mi[c\ odat\ cu solu]ia solului lateral,

ascendent [i mai ales descendent, fenomen denumit “levigare”. Cu toate c\ pe

aceast\ cale scade cantitatea de reziduuri din sol, levigarea erbicidelor trebuie

privit\ mai degrab\ ca un fenomen negativ deoarece acestea pot ajunge `n apele

freatice [i de suprafa]\, poluându-le.

Erbicidele u[or solubile, dac\ nu sunt adsorbite prea puternic, p\trund

mai u[or `n sol decât cele mai pu]in solubile [i ajung mai la adâncime. Un

exemplu tipic este cazul TCA [i al acizilor gra[i clorura]i, `n general, care, ca

urmare a unei solubilit\]i bune [i a unei absorb]ii slabe, sunt sp\la]i `n

adâncime mult mai mult decât ureele [i triazinele, care sunt mai pu]in solubile,

dar [i mai puternic adsorbite, r\mânând `n straturile de la suprafa]a solului.

Erbicidele mai pu]in solubile [i mai puternic adsorbite pot s\ fie [i ele duse

70

ceva mai adânc `n cazul unor precipita]ii abundente, dar cea mai mare parte a

erbicidului r\mâne `n straturile superficiale.

A[a cum s-a precizat, adsorb]ia pe mineralele argiloase [i pe materia

organic\ a solului este un factor care mic[oreaz\ levigarea erbicidelor. Viteza

deplas\rii este relativ direct propor]ional\ cu “coeficientul de “partiti]ie”,

definit ca raportul `ntre concentra]ia erbicidului `n faza adsorbit\ [i concentra]ia

erbicidului `n solu]ia solului (C. Pintilie [i col., 1985).

Majoritatea erbicidelor moderne au o solubilitate redus\ [i din aceast\

cauz\ r\mân concentrate `n primii 5-10 cm de la suprafa]a solului.

Levigarea `n sol este deosebit de important\ pentru erbicidele care

posed\ selectivitate de pozi]ie, adic\ acelea la care folosirea se bazeaz\ pe

faptul c\ r\d\cina plantei de cultur\ nu trebuie s\ vin\ `n contact cu stratul de

sol ce con]ine erbicid.

Levigarea produs\ `n cazul unor ploi excesive poate sc\dea efectul unor

erbicide [i poate duce la poluarea apelor freatice [i de suprafa]\.

Levigarea ridic\ probleme deosebite `n cazul suprafe]elor alimentate

artificial cu ap\, uneori folosirea atrazinului [i alaclorului `n sistemele irigate

putând duce la compromiterea unor culturi sensibile `nvecinate.

Nevoia economisirii apei [i a evit\rii evacu\rii unor produ[i toxici `n

cursurile mari de ap\ impun recircularea acesteia `n sistemele de iriga]ii. ~n

acest scop erbicidele pot constitui un impediment, `n primul rând atrazinul,

apoi propazinul, mai pu]in alaclorul, cianozinul, EPTC [i `nso]itorul acestuia `n

preparatul Eradicane (R. 25788), terbutrinul [.a. (L. Ghinea [i col., 1987).

Irigarea prin brazde a terenurilor tratate cu erbicide ridic\ probleme

deosebite, deoarece modific\ spa]ial distribu]ia erbicidului, atât datorit\

deschiderii brazdelor, cât [i levig\rii. Cercet\rile efectuate `n aceast\ problem\

de c\tre Maria Pascu [i col. (1980), scot `n eviden]\ totu[i faptul c\ sunt

levigate numai erbicidele solubile (de exemplu: clorambenul), nu [i cele slab

solubile (atrazinul).

71

Erbicidele pot fi antrenate `n profunzimea solului [i odat\ cu particulele

argilo-humice pe care sunt fixate. De[i concentra]ia de erbicid este mai mare `n

particulele de sol decât `n apa de iriga]ie, totu[i, datorit\ volumului acesteia,

peste 80% din erbicidul transportat este antrenat sub form\ de solu]ie (date

citate de L. Ghinea [i col., 1987).

Antrenarea particulelor de sol `n adâncime este cu atât mai accentuat\ cu

cât solurile sunt mai slab saturate `n cationi bivalen]i. Din aceast\ cauz\,

calcalizarea, m\rind satura]ia solului `n calciu, reduce migrarea erbicidelor prin

[iroire. Cu cât erbicidele sunt mai puternic adsorbite, cu atât sunt mai mult

transportate odat\ cu particulele de sol.

7.6.8.2. Descompunerea chimic\ a erbicidelor `n sol

Moleculele erbicidelor sunt eliminate din sol prin descompunere datorat\

unor fenomene fizico-chimice sau biologice. Este destul de greu de sesizat

importan]a descompunerii erbicidelor prin factori fizici [i chimici comparativ

cu degradarea acestora datorat\ activit\]ii microorganismelor; rolul ce revine

factorilor abiotici este desigur mai restrâns.

C. Pintilie [i col. (1985), pe baza datelor din literatura de specialitate,

arat\ c\ descompunerea erbicidelor `n sol cu ajutorul factorilor abiotici a fost

dovedit\ experimental de c\tre Joselan (1970) care a constatat transformarea S-

triazinelor `n hidroxitriazine `n sol sterilizat, deci `n absen]a organismelor vii.

Procesele de descompunere implic\, ca [i `n cazul degrad\rii erbicidelor

`n plant\, reac]ii de oxidare [i reducere, de hidroliz\, dezanimare etc.; aceste

procese sunt `ns\ mai lente, sunt influen]ate de temperatur\, pH, umiditate,

aerisirea solului etc. [i nu sunt enzimatice.

Solul poate interveni `n descompunerea abiotic\ a erbicidelor prin

sistemele coloidale [i suprafe]ele de adsorb]ie pe care le ofer\, prin

caracteristicile chimice ale componentelor minerale [i organice din care este

format, prin apa [i substan]ele dizolvate `n ea, prin aerul intersti]ial cu

componentele sale, prin pH etc.

72

Componentele organice ale solului, `n afara faptului c\ adsorb erbicidele,

ele pot ac]iona chimic `n descompunerea erbicidelor, prin grup\rile func]ionale

reactive pe care le con]in [i prin care pot participa la reac]ii de hidroliz\,

reducere [i oxidare, alchil\ri [i dezalchil\ri, precum [i prin radicalii liberi pe

care-i pot genera. Astfel, glucidele pot manifesta caracterul reduc\tor fa]\ de

erbicidele dinitrofenolice. Printre componentele organice se mai g\sesc [i unele

enzime libere, provenite de la exudatele radiculare sau din organisme care mor

[i care, din cauza adsorb]iei, pot s\ se men]in\ activ un timp.

Autorii cita]i mai sus arat\ c\ argilele, prin sarcinile lor negative, au rol

de schimb\tori de cationi. Zonele cu caracter acid sau bazic din mineralele

argiloase pot juca rol catalitic `n hidroliza care intervine `n degradarea a

numeroase erbicide, fapt constatat, de exemplu, `n hidroliza triazinelor.

Componente cu molecula mai mic\, cum sunt sulfa]ii [i carbama]ii, pot intra [i

ei `n reac]ii de descompunere a erbicidului. Ioni ca cei de fier, mangan [i cobalt

pot juca un rol catalitic pentru fenomenele de oxidare [i reducere. Alte

componente, prin regiunile lor cationice, pot atrage moleculele de ap\, u[urând

astfel formarea ionilor OH- [i H+ care, la rândul lor, pot modifica pH-ul [i

interveni `n diferite reac]ii de descompunere a erbicidelor.

Apa din sol, atât prin capacitatea mare de dizolvare cât [i prin

substan]ele pe care le con]ine (oxigen, bioxid de carbon s\ruri minerale etc.),

constituie un solvent [i un foarte bun mediu de reac]ie. Prin leg\turile de

hidrogen pe care le formeaz\ u[or poate participa la asocieri de molecule, iar

prin atomii de oxigen [i hidrogen poate interveni `n fenomenele de oxidare [i

reducere. Prin ionii de hidroxil (OH-) [i protonii (H+) pe care-i poate genera,

apa intervine `n fenomenele de hidroliz\ [i, de asemenea, poate modifica, cel

pu]in local, pH-ul `n limite destul de mari, factor care, la rândul lui, poate

modifica evolu]ia multor reac]ii. De exemplu, perioada de `njum\t\]ire la

esterii izopropilici de 2,4 D este de 100 ore `n mediul neutru [i devine practic

instantanee la pH bazic (Smith, 1972, cit., C. Pintilie [i col., 1985).

73

~n numeroase reac]ii ca: oxid\ri [i reduceri, hidrolize, substitu]ii [i

izomerii, poate interveni lumina ca surs\ de energie. Modific\rile fotochimice

au la baz\ efectul energiei luminoase absorbite asupra leg\turilor chimice de

baz\ (covalente) din moleculele substan]elor organice. Datorit\ luminii se pot

activa molecule care descompun apoi rapid sub ac]iunea luminii, oxigenul din

aer, ap\ [i sol poate fi activat astfel `ncât fenomenele de oxidare `n

descompunerea erbicidelor devin frecvente (observate la acizii alcanoici).

Fotodescompunerile erbicidelor sunt fenomene rapide, astfel c\, de

exemplu, Paraquatul [i Diquatul sunt descompuse numai `n câteva ore prin

ac]iunea razelor ultraviolete. Fotodescompuneri au fost constatate [i la alte

erbicide ca: diclobenil, benzonitrili, deriva]ii de dipiridil etc.

Trebuie precizat `ns\ c\ lumina constituie o cale de descompunere,

respectiv de inactivare, numai pentru substan]ele active de la suprafa]a solului

sau de la o foarte mic\ adâncime.

7.6.8.3 Biodegradarea erbicidelor `n sol

Microorganismele reprezint\ principalul factor de inactivare [i deci de

dispari]ie din sol a erbicidelor. Prin metabolizare, acesta degradeaz\ erbicidele

`n substan]e mai simple, metaboli]i, putând ajunge pân\ la mineralizare, adic\

transformarea lor `n bioxid de carbon, ap\ [i amoniac (pentru erbicidele cu

azot).

Pentru realizarea biodegrad\rii, erbicidul trebuie s\ ajung\ la

microorganismele active. Aceasta se realizeaz\ prin intermediul solu]iei

solului, procesul biodegrad\rii fiind mai u[or pentru substan]ele solubile `n ap\.

Cu cât cre[te concentra]ia erbicidului `n sol, cu atât se accelereaz\ [i

biodegradarea. De asemenea, biodegradarea este maxim\ `n situa]ia când `n sol

sunt create condi]ii optime de dezvoltate a microorganismelor.

~n procesul biodegrad\rii, microorganismele utilizeaz\ o parte din

carbonul [i azotul substratului pentru biosinteza constituien]ilor celulari proprii.

74

~ntrucât concomitent cu degradarea se elibereaz\ [i energie, num\rul [i biomasa

popula]iei cre[te.

S-a constatat c\ dup\ aplicarea ini]ial\ a erbicidului (de exemplu 2,4 D)

degradarea nu `ncepe imediat, erbicidul r\mâne nedescompus sau se

degradeaz\ foarte pu]in, iar num\rul microorganismelor r\mâne practic

neschimbat, constituind a[a-numita “faz\ latent\”. Durata fazei de laten]\

depinde de viteza multiplic\rii microorganismelor, ea reducându-se pe m\sur\

ce temperatura cre[te. Urmeaz\ apoi o “degradare rapid\”, viteza de degradare

fiind propor]ional\ cu concentra]ia de erbicid din sol. Pe m\sur\ ce prin

degradare scade concentra]ia de erbicid din sol, viteza de degradare scade, fapt

ce explic\ pentru ce ultimele resturi de erbicid din sol dispar mai greu.

Andus (1960), cit. C. Pintilie [i col. (1985), explic\ faza latent\ prin

dou\ ipoteze:

Prima ipotez\ consider\ c\ numai anumite specii sau numai o tulpin\

dintr-o anumit\ specie de microorganisme pot folosi ca substrat nutritiv

erbicidul dat. Acest tip de microorganisme se g\se[te ini]ial `n sol `n num\r

mic, dar se `nmul]e[te treptat `n noile condi]ii.

A doua ipotez\ presupune c\ microorganismele fundamentale care pot

degrada erbicidul aplicat sunt prezente `n sol, dar au nevoie de un timp pentru

ca metabolismul lor s\ se adapteze la degradarea erbicidului.

~n cazul `n care solul este tratat din nou cu 2,4 D `ntr-un interval de

câteva luni, erbicidul `ncepe s\ fie descompus imediat, f\r\ perioada de laten]\

ini]ial\, fenomen denumit de Andus (1949) “`mbog\]irea solului”.

Adaptarea microflorei solului la descompunerea unui erbicid este relativ

specific\ pentru o anumit\ substan]\: de exemplu, adaptarea la descompunerea

2,4 D nu influen]eaz\ descompunerea atrazinului, dar influen]eaz\

descompunerea MCPA. Rezult\ deci c\ erbicidele cu structur\ apropiat\ sunt [i

ele descompuse, procesul desf\[urându-se `ns\ mai `ncet decât produsul la care

s-a desf\[urat adaptarea, fenomen numit “`mbog\]ire analog\”.

75

Cunoa[terea acestor fenomene poate ajuta la scurtarea perioadei de

remanen]\ a erbicidelor prin `ncorporarea prealabil\ a unor doze mici de

substan]\, suficiente pentru selectarea microflorei active `n acest proces.

Modul de desf\[urare a procesului de degradare pentru erbicidul 2,4 D, a

fost constatat\ la majoritatea erbicidelor.

~n afar\ de capacitatea erbicidelor de a fi metabolizate, proprietate

numit\ “biodegradabilitate”, mai exist\ [i o proprietate invers\, adic\ rezisten]a

pe care o opun moleculele unei substan]e la metabolizare, numit\ “recalcitran]\

molecular\”; ambele depind de structura chimic\ a fiec\rei substan]e.

Recalcitran]a molecular\ nu este specific\ numai substan]elor sintetice (`ntre

care erbicidele), ci [i pentru unii compu[i naturali, ca de exemplu ligninile,

unele substan]e humice etc. (L. Ghinea [i col., 1987). Autorii cita]i, sintetizând

date din literatura de specialitate (Alexander, 1969; Kearnoy, 1977; Fryer [i

Mackepeace, 1977; {arpe [i Strejan, 1981), au stabilit persisten]a `n sol a unor

erbicide `n func]ie de recalcitran]a molecular\ a acestora (tab. 7.4)

~n afar\ de structura chimic\ a fiec\rei substan]e, persisten]a erbicidelor

`n sol este influen]at\ [i de formularea lor, ea sc\zând `n urm\toarea ordine:

granule, emulsii, lichide muiabile, pulberi umectabile.

Prin cercet\ri s-a stabilit c\ `n biodegradarea erbicidelor rol important `l

au algele, actinomicetele, fungii [i bacteriile; unele au o activitate limitat\ la o

grup\ de produse chimice, altele pot metaboliza o gam\ mai larg\ de substan]e.

Cercet\rile au fost f\cute `ns\ diferen]iat `n sensul c\, de exemplu, algele au

fost studiate `n special pentru erbicide care inhib\ fotosinteza , iar

actinomicetele au fost studiate destul de pu]in `n compara]ie cu bacteriile [i

fungii (C. Pintilie [i col., 1985).

Bacteriile par a fi predominante `n popula]iile “`mbog\]ite” [i implicate

`n hidroliz\ [i dehalogen\ri, `n degradarea substan]elor cu solubilitate mai mare

[i mai pu]in adsorbite; fungii intervin `n dezalchil\ri, metabolizeaz\ bine [i

substan]e cu solubilitate mai mic\ [i adsorbite mai mult (probabil c\ prin

76

miceliile lor se `ncapsuleaz\ `n particulele de sol pe care sunt adsorbite

erbicidele).

Marea majoritate a reac]iilor de degradare provocate de microorganisme

sunt enzimatice, enzimele necesare fiind constitutive sau induse. Enzimele

având o specificitate de substrat, `n prezen]a unei surse noi de hran\ [i energie

(`n cazul nostru erbicidul introdus `n sol), microorganismul sintetizeaz\

enzimele necesare sau activeaz\ enzimele respective dac\ ele exist\ `n

organism. Rezult\ deci c\ modific\rile biochimice ale popula]iilor de

microorganisme care se adapteaz\ implic\ formarea de enzime induse,

dovedind capacitatea lor de a se adapta la metabolizarea unei mari variet\]i de

erbicide, de substan]e chimice, `n general. Apari]ia de asemenea enzime induse

a fost dovedit\ `n faza de stagnare [i s-au izolat `n special enzime care intervin

`n prima etap\ a degrad\rii.

Tabelul 7.4

Remanen]a erbicidelor (`n zile), date prelucrate dup\ Alexander (1969), Kearney

(1977), Fryer [i Mackepeace (1977), {arpe [i Strejan (1981)

Erbicidul Persisten]a Erbicidul Persisten]a

1. Alaclor 40-120 47. Fluometuron 120-360

2. Aloxidim de sodiu redus\ 48. Glifosat 30-150

3. Ametrin 30-90 49. Hexazinon\ 120-150

4. Aminotriazol 12-35 50.Hidraxid\ maleic\ 30-60

5. Atrazin 300-500 51. Ioxinil 30-60

6. Aziprotrin 90-120 52. Ipazin 450

7. Barban 20 53. Izopropalin 180-360

8. Benefin (benfluralin) 120-240 54. Lenacil peste 180

9. Bensulid 180-700 55. Linuron 60-120

10. Bentazon sub 30 56. MCPA 30-130

11. Bromacil 180-720 57. MCPB 30-60

12. Bromoxinil 30-60 58. Metabromuron 90-180

77

13. Butaclor 40-90 59. Metolaclor 60-120

14. Butilat 30-60 60. Metoxuron peste 90

15. Cianazin 60-120 61. Metribuzin 60-200

16. Cicloat 28-220 62. Molinat 20-80

17. CIPC 40-260 63. Monolinuron 90-180

18. Cloramben 40-60 64. Monuron 50-1000

19. Clorat de sodiu cca 365 65. Napropamid 56-360

20. Clorbromuron 90-180 66. Nitralin 35-360

21. Cloridazon 30-90 67. Nitrofen 60-120

22. Cloroxuron 30-400 68. Norflurazol 180-450

23. Clortiamid peste 180 69. Orizalin 120-360

24. Ciprazin 120-360 70. Oxidiazon\ 120-180

25. 2,4 D 10-130 71. Paraquat peste 500

26. Clortal 120-240 72. PCP 1800

27. Dalapon 15-60 73. Pebulat 30-180

28. Desmedifam 30-60 74. Pendimetalin 90-180

29. Dialat 90-150 75. Picloram 180-600

30. Dicamba 14-180 76. Profluralin 180-640

31. Diclobenil 10-360 77. Prometron 240-540

32 Diclofopmetil 60-120 78.Prometrin 30-180

33. Difenamid 20-240 79. Propraclor 30-90

34. Dinitramin 20-180 80. Propanil 1-30

35. Diprometrin 60-240 81. Propazin 77-400

36. Diquat peste 500 82. Propizamid 60-270

37. Diuron 120-500 83. Simazin 200-400

38. DNBP 15-60 84. 2, 3, 6, TBA 360-720

39. DNOC 7 85. TCA 20-90

40. 2,4 DP 30-100 86. Terbacil 150-700

41. EPTC 30-90 87. Terbutioron 360-720

42. Etalfluralin 30-120 88. Terbutrin 20-180

78

43. Fenac 350-700 89. Trialat 30-60

44. Fenmedifam 30-100 90. Trifluralin 120-240

45. Fenuron 30-270 91. Vernolat 50-90

46 .Fluocloralin 120-180 92.

~n unele cazuri s-au identificat `ns\ [i enzimele corespunz\toare etapelor

ulterioare degrad\rii. Astfel, se cunosc toate enzimele care intervin `n

transformarea 2,4 D pân\ la acid succinic (C. Pintilie [i col., 1985). Dovad\

cert\ c\ aceste enzime sunt induse este faptul c\ ele nu exist\ `n organism

`nainte ca acestea s\ vin\ `n contact cu erbicidul corespunz\tor. Asemenea

enzime pot fi `ns\ induse [i de substan]e chimice analog constituite cu

erbicidele respective.

Majoritatea erbicidelor se degradeaz\ prin atac direct de c\tre

microorganismele care le pot folosi ca substrat, dar degradarea erbicidelor

poate avea loc [i prin “cometabolism” (cazul unor substan]e care nu pot fi

folosite de c\tre microorganisme ca substrat nutritiv, acestea cresc [i se

dezvolt\ pe alt substrat nutritiv de unde-[i iau carbonul [i energia necesar\ [i

transform\ `n acela[i timp cometabolic [i alte substan]e, `n cazul nostru

erbicide). A[a, de exemplu, reducerea grupei nitro (-NO2) la erbicide

dinitrofenolice (DNOC, Dinoseb) se realizeaz\ cu ajutorul microorganismelor

care reduc nitra]ii dar nu folosesc erbicidul ca substrat.

Caracteristic pentru procesele cometabolice este faptul c\ popula]iile

care realizeaz\ degradarea nu profileaz\, deoarece nu folosesc substan]a ca

substrat pentru biosintezele proprii, spre deosebire de cazul când folosesc

substratul pe care-l descompun [i când profileaz\. Din aceast\ cauz\

degradarea substan]ei este numai par]ial\ [i nu merge pân\ la mineralizare,

putându-se acumula `n felul acesta `n sol produse de degradare par]ial\

(metaboli]i intemediari). ~n consecin]\, detoxificarea poate s\ nu aib\ loc,

`ntrucât primele produse de degradare pot fi toxice. De asemenea, nu este

79

exclus\ transformarea cometabolic\ a unei substan]e ini]ial nefitotoxice `n

substan]e toxice (“activare”) sau mai persistente, respectiv cu alt spectru de

ac]iune decât substan]a ini]ial\. Poate astfel s\ apar\ o influen]\ poten]ial\ sau

efectiv\ d\un\toare.

A[a cum s-a ar\tat, `n urma biodegrad\rii erbicidelor apar metaboli]i,

substan]e care sunt cu atât mai simple cu cât biodegradarea este mai avansat\.

~ntrucât structura erbicidelor [i natura microorganismelor care le metabolizeaz\

este foarte variat\, rezult\ c\ [i metaboli]ii vor fi foarte varia]i.

Ca urmare a degrad\rii microbiene, `n cele mai frecvente cazuri are loc o

detoxificare, deoarece produsele ap\rute nu sunt, `n general, fititoxice;

detoxificarea total\ are loc `ns\ atunci când degradarea merge pân\ la

mineralizare. S-a precizat `ns\ anterior c\ `n sol, ca [i `n plantele superioare,

pot avea loc [i “activ\ri” atunci când rezult\ metaboli]i mai fitotoxici ca

erbicidul ini]ial. De asemenea, unii metaboli]i pot da complec[i cu alte

substan]e celulare sau din sol formând “reziduuri legate “, care pot fi toxice sau

nu [i exclud degradarea extensiv\ imediat\ a erbicidului, creând eventual

probleme de existen]\.

Diferi]i metaboli]i pot constitui un substrat nutritiv pentru

microorganisme dac\ acestea `l folosesc pentru biosinteza lipidelor [i protidelor

proprii. Dac\ degradarea merge pân\ la mineralizare, metaboli]ii constituie

substan]e energo-generatoare, ceea ce permite proliferarea microorganismelor.

7.6.8.4 Ac]iunea erbicidelor asupra microorganismelor din sol

S-a v\zut din cele prezentate anterior, c\ microorganismele intervin `n

mare m\sur\ `n `ndep\rtarea reziduurilor d\un\toare de erbicide.

Din cercet\rile efecuate `n câmp [i laborator (cultur\ pur\) rezult\ `ns\

c\ erbicidele pot avea efect inhibitor sau stimulator asupra microorganismelor,

de multe ori trec\tor, care se manifest\ selectiv [i c\, `n general, cantit\]ile de

erbicid corespunz\toare la dozele folosite `n combaterea selectiv\ a buruienilor

nu au efecte d\un\toare.

80

Din cauza complexit\]ii [i dinamismului fenomenelor din sol, cât [i din

cauza cantit\]ilor reduse de erbicid ce revin pe unitatea de suprafa]\ la

aplicarea acestora `n câmp, efectele erbicidelor asupra microflorei sunt, `n

general, greu de detectat. De asemenea, este dificil de comparat rezultatul

experien]elor efectuate pe sol cu acelea din culturile pure, pentru c\

sensibilitatea microorganismelor fa]\ de erbicid este mult mai mare `n

sistemele izolate. A[a, de exemplu, 10 p/106 Metribuzin inhib\ algele din sol, `n

timp ce `n cultur\ pur\ sunt suficiente 0,5 p/106 pentru acela[i efect.

Cu toate c\ `n literatura de specialitete exist\ numeroase date

contradictorii, se pot trage totu[i câteva concluzii cu privire la efectul

erbicidelor asupra num\rului total de microorganisme, asupra compozi]iei

microflorei [i activit\]ii acesteia `n sol (C. Pintilie [i col., 1985).

Asupra num\rului total de microorganisme, numeroase erbicide au o

ac]iune de inhibare, efectul fiind, `n general, corelat cu doza de erbicid folosit\.

La normele folosite obi[nuit pentru combaterea buruienilor `ns\ nu s-au

semnalat efecte d\un\toare de durat\, ci numai trec\toare. De asemenea, nici

folosirea repetat\ mai mul]i ani a aceluia[i erbicid nu d\ varia]ii semnificative.

Efectul variaz\ `n func]ie de natura [i persisten]a erbicidului:

- dou\ erbicide cu structur\ de baz\ analoag\, la concentra]ii similare,

pot avea efecte diferite; Ionixilul este mai toxic ca Bromoxinilul pentru alge [i

fungi, MCPB mai toxic ca MCPA pentru alge;

- doza necesar\ pentru inhibi]ie variaz\ destul de mult pentru erbicide

din aceia[i familie. Diuronul este inhibitor pentru alge la 3 kg/ha iar Monuronul

la 5 kg/ha, `n timp ce Linuronul nu are efect nici la 11 kg/ha;

- dou\ erbicide din aceea[i familie, la aceea[i doz\, pot avea efecte

diferite pentru aceea[i specie de microorganisme; la doza de 4 kg/ha. Atrazinul

inhib\ algele, iar Simazinul nu;

- fungii reac]ioneaz\ diferit fa]\ de acidul fenoxiacetic [i fenoxibutiric.

81

~n ac]iunea erbicidelor asupra microorganismelor trebuie luat `n

considerare [i factorul sol. Astfel, Atrazinul are un efect inhibitor mai

pronun]at fa]\ de alge `n sol aluvial decât `n sol nisipos, `n timp ce MCPA este

mai activ `n sol nisipos; toxicitatea erbicidelor fa]\ de microorganisme este mai

mare la pH mai mic decât `n sol neutru etc.

~n unele cazuri erbicidele au ca efect stimularea cre[terii sau activit\]ii

microorganismelor, `ntrucât unele erbicide pot fi folosite ca substrat nutritiv.

Erbicidele pot modifica [i compozi]ia popula]iei din sol, respectiv

echilibrul dintre specii, pentru c\ diferitele genuri [i specii au sensibilit\]i

diferite fa]\ de acela[i erbicid. Astfel, actinomicetele, bacteriile [i ciupercile din

sol au, sensibilitate diferit\ fa]\ de majoritatea erbicidelor, sensibilitate care

mai este influen]at\ [i de al]i factori. La fel, algele sunt deosebit de sensibile

fa]\ de erbicidele care inhib\ fotosinteza (1-10 ppm). ~n culturi pure, Anabaena

spp.,de exemplu, este inhibat\ de Metribuzin la 0,05 p/106, `n timp ce

Dalaponul la 100 p/106 [i 2,4 D la 500 p/106 nu au nici un efect.

Microorganismele aerobe [i facultative aerobe sunt mai sensibile decât cele

anaerobe, iar streptomicetele au o toleran]\ mai bun\ ca fungii.

Se remarc\ selectivitatea [i `n cadrul aceleia[i specii. De exemplu,

EPTC-ul Monuronul [i Atrazinul, `n doze de 5 kg/ha, reduc `ntreaga popula]ie

de alge atât `n sol u[or, cât [i `n sol bogat `n materie organic\, dar

Chlorococcum spp. (alg\ verde) este tolerant\ fa]\ de Atrazin.

Bacteriile care formeaz\ spori sunt adeseori mai sensibile decât acelea

care nu formeaz\ spori. Astfel, concentra]ia inhibitoare minim\ (CIM) fa]\ de

Ioxinil este mai mare la Sarcina lutea care nu formeaz\ spori, decât la Bacillus

subtilis care formeaz\ spori. {i experien]ele cu 2,4 D au demonstrat c\ exist\

deosebiri de sensibilitate `ntre bacteriile care formeaz\ spori [i cele care nu

sporuleaz\.

Un efect caracteristic al interac]iunii erbicid – microorganisme este [i

acela c\ pot s\ apar\ forme rezistente. S-a identificat `n acest sens un mutant al

82

speciei Chlorella rezistent la 20 p/106 Monuron, `n timp ce alga s\lbatic\ nu-l

tolereaz\.

~n sfâr[it, erbicidele pot avea efecte [i asupra activit\]ii

microorganismelor. Un loc deosebit revine cercet\rilor referitoare la efectele

poten]iale ale erbicidelor asupra microorganismelor care intervin `n

transformarea azotului, element indispensabil tuturor organismelor vii.

Cercet\rile efectuate cu diferite erbicide nu semnaleaz\ decât pu]ine

cazuri de efecte d\un\toare, de durat\, asupra microorganismelor care intervin

`n ciclul azotului `n natur\. ~n general activitatea normal\ a microorganismelor

este stânjenit\ pu]in [i `n mod trec\tor, astfel `ncât procese ca fixarea azotului

[i nitrificarea nu sufer\ modific\ri semnificative.

Numeroase erbicide manifest\, `n diferite concentra]ii, efecte inhibitoare

asupra microorganismelor fixatoare de azot. Astfel la doze recomandate pentru

diferite culturi, Dalaponul, Ioxinilil, Mecropropul [i Diclorpopul duc la

inhibi]ia trec\toare a cre[terii la Azotobacter; Diuronul, Monuronul [i

Fluometuronul inhib\ Clostridium; Dinosebul [i DNOC inhib\ Rhizobium.

Selectivitatea ac]iunii erbicidelor se manifest\ [i pentru su[e diferite din

aceea[i specie.

Azotobacter [i Clostridium sunt mai rezistente decât algele, astfel c\

efectul inhibitor al erbicidelor apare la doze mai mari. Unele su[e de A.

chroococcum sunt foarte sensibile la Linuron, care la 10 p/106 inhib\ cre[terea

lor [i fixarea azotului.

Clostridium pasteurianum, de[i rezistent fa]\ de erbicide, sufer\ o

inhibare trec\toare a cre[terii la tratarea cu Diuron, Monuron [i Fluometuron, `n

doze de 6-10 kg/ha.

Pentru unele su[e de Nostoc sp. se ob]ine o inhibi]ie complet\ cu

Propazin p/106, pe când alte [use rezist\ pân\ la 2000 p/106 Propazin.

DNOC, Dinosebul [i Linuronul sunt deosebit de inhibitoare pentru

diferite specii de Rhizobium.

83

Unele erbicide au efecte stimulatoare. De exemplu, Propanilul `n doz\ de

0,01 p/106 stimuleaz\ cre[terea algelor (la doze mai mari este inhibitor),

Simazinul `n doze de câmp stimuleaz\ cre[terea lui Clostridium etc.

Efectele erbicidelor sunt influen]ate [i de unele componente din mediul

de nutri]ie. Astfel, ionii de calciu (Ca++) [i de magneziu (Mg++) influen]eaz\

intensitatea respira]iei la Azotobacter [i Rhizobium trifolii, fapt pentru care

Atrazinul, Linuronul [i Asulanul `n mediu deficitar `n calciu au efect inhibitor

mai pronun]at asupra coloniilor de Rhizobium trifolii. Probabil c\ acest efect se

manifest\ din cauza unui deficit `n biosinteza polizaharidelor, care au un rol

protector.

~n sol, foarte probabil, diferitele efecte selective asupra

microorganismelor care intervin `n fixarea azotului se compenseaz\ `n mare

parte, astfel c\ nu are loc modificarea semnificativ\ a procesului `n ansamblul

lui.

S-a stabilit experimental c\ procesul amonific\rii este influen]at pu]in `n

sol, ca [i num\rul microorganismelor amonificatoare. De exemplu, Dalaponul

[i alte câteva erbicide, `n doze de câmp, pot inhiba amonificarea, iar un amestec

de dalapon [i 2,4 D duce, la cre[terea num\rului de bacterii amonificatoare.

Mai afectat de erbicide poate fi procesul de nitrificare, dar la doze mai

mari decât cele utilizate pentru combaterea buruienilor. Astfel, s-a stabilit c\

Ioxinilul, Bromoxinilul [i Tricamba reduc procesul de nitrificare la concentra]ii

mai mari de 50 p/106 , Dicamba [i Totrilul sunt active la 100 p/106,

Metoxuronul inhib\ procesul la 500 p/106, iar Linuronul nici la 500 p/106 nu

este activ.

O serie de microorganisme anaerobe care se dezvolt\ `n special `n

culturile de orz pot provoca denitrificarea (pierderi de azot sub form\ liber\

molecular\, N2). ~n asemenea cazuri, o ac]iune de inhibare prin erbicide ar

putea fi util\. De exemplu, Monolinuronul (2 kg/ha), Meturinul (doze de

câmp), 2,4 D (5,5 kg/ha), inhib\ bacteriile denitrificatoare.

84

Din cercet\ri s-a constatat c\ procesul de descompunere a celulozei de

c\tre fungi, bacterii [i actinomicete este pu]in afectat. Totu[i, unele erbicide ca

Linuronul [i Paraquatul au efecte de inhibare sensibile, iar `n cazul Linuronului

(500 p/106) efectul de inhibi]ie s-a prelungit 15 s\pt\mâni.

Ac]iunea specific\ a erbicidelor este determinat\ [i de efectul acestora

asupra unor enzime care particip\ la activitatea vital\ a microorganismelor,

ac]iune care depinde de natura [i originea enzimei [i respectiv de natura [i

concentra]ia erbicidului, putânduse manifesta printr-o stimulare sau inhibare,

de multe ori selectiv\.

O serie de erbicide stimuleaz\, de exemplu, enzimele implicate `n

metabolismul glucidelor: EPTC stimuleaz\ zaharoza, Burbanul fosfataza,

Paraquatul provoac\ o inhibare trec\toare a celulozei, care este urmat\, dup\ o

incubare de 4-8 s\pt\mâni, de o stimulare.

Dintre enzimele care intervin `n transformarea substan]elor organice

azotate mai sensibile sunt ureaza [i dehidrogenazele. De exemplu, Simazinul

stimuleaz\ ureaza, iar 2,4 D o inhib\; clortiamida, Diclorbenilul [i Simazinul

inhib\ dehidrogenazele; Dinosebul inhib\ nitrogenaza implicat\ `n fixarea

azotului.

Cercet\rile au ar\tat c\ activitatea microorganismelor este mai bogat\ pe

parcelele necultivate [i netratate cu erbicide decât pe parcelele tratate cu

erbicide de persisten]e diferite. Aceste diferen]e se datoresc probabil faptului c\

`n parcelele netratate [i necultivate microorganismele g\sesc un substrat

nutritiv `mbel[ugat, ofert de vegeta]ia buruienilor r\mase neatinse, dar [i

faptului c\ diferen]a de infestare cu buruieni modific\ [i raportul erbicid-

microflor\ [i pot modifica [i diversitatea speciilor din rizosfer\.

Din cele prezentate rezult\ c\ fenomenele din sol la nivelul microflorei

sunt foarte complexe [i c\, `n general, este greu de prev\zut influen]ele

multiple care pot afecta orice proces din sol.

7.6.8.5 Persisten]a [i remanen]a erbicidelor `n sol

85

Din cele expuse anterior rezult\ c\ erbicidele, odat\ ajunse `n sol, nu

dispar rapid dup\ ce au distrus plantele d\un\toare, ci ele r\mân active un

interval de timp mai mare sau mai mic, fie sub forma `n care au fost

administrate, fie sub forma de metaboli]i activi, pe care-i poate genera

substan]a activ\ `n procesul degrad\rii. Acest interval de timp `n care erbicidele

pot fi active poart\ numele de “persisten]\”.

S-a precizat `n paragrafele precedente c\ erbicidele `n sol suf\r

numeroase transform\ri care sunt corelate direct cu structura chimic\ [i

propriet\]ile fizice ale erbicidului, precum [i cu modul de formulare a

preparatului. De asemenea s-a ar\tat c\ procesele care condi]ioneaz\

persisten]a erbicidelor se refer\ atât la sol (cu componentele sale) [i plante, cât

[i la mediul ambiant; ele pot fi: fizice (ca procesele de adsorb]ie, volatilizare,

levigare), chimice (hidroliz\, oxidare, etc.) sau biochimice (ca proceslele de

metabolizare a lor).

Erbicidele, `n func]ie de factorii enun]a]i mai sus, pot persista `n sol un

anumit interval din perioada de vegeta]ie a culturii, toat\ perioada de vegeta]ie

sau unele persisten]a poate fi excesiv\ `n sensul c\ se poate manifesta [i `n

afara perioadei de vegeta]ie a plantei.

Persisten]a scurt\ a anumitor produse determin\, `n general, rezultate

nesatisf\c\toare [i poate duce la necesitatea repet\rii tratamentului, ceea ce nu

totdeauna este posibil, ducând [i la cre[terea costului combaterii buruienilor.

Dac\ persisten]a se apropie de cuprinderea `ntregii perioade de vegeta]ie,

`nseamn\ c\ posibilit\]ile de a men]ine cultura curat\ de buruieni cresc,

evitându-se astfel repetarea tratamentului sau interven]iei mecanice, respectiv

manuale, care m\resc cheltuielile.

O persisten]\ excesiv\ care se prelunge[te [i `n afara perioadei de

vegeta]ie a culturii, ridic\ anumite probleme [i necesit\ diverse m\suri `n

vederea elimin\rii sau evit\rii unor efecte v\t\m\toare din punct de vedere

agricol.

86

Durata de ac]iune a erbicidului, `n afara peroadei de vegeta]ie a plantei la

care s-a aplicat, poart\ numele de “remanen]\”.

Remanen]a erbicidelor reziduale, cu durat\ [i intensitate diferit\,

determin\ efecte nedorite, cantitative sau calitative, asupra plantelor

postmerg\toare culturilor tratate.

Intensitatea variabil\ a efectelor remanente este condi]ionat\ de tipul

erbicidului, doza utilizat\, metoda de administrare, condi]iile pedoclimatice,

intervalul de timp cuprins `ntre tratament [i sem\natul postmerg\toarei,

lucr\rile solului – de baz\, de preg\tire a terenului [i de `ntre]inere – atât la

cultura tratat\, cât [i la cea care succede, gradul de sensibilitate a plantelor

cultivate, sistemul de agricultur\, tipurile de asolament [i al]i factori. Rela]ia

dintre factorii enumera]i [i remanen]\ are valen]ele celei mai reale

intercondi]ion\ri.

Datorit\ selectivit\]ii fiziologice pentru porumb a spectrului larg de

combatere a buruienilor anuale [i efectelor asupra produc]iei [i productivit\]ii

muncii, dintre toate erbicidele reziduale, Atrazinul de]ine [i `n prezent o

pondere `nsemnat\.

~n antitez\ cu aceste calit\]i, Atrazinul, la care se pot al\tura simazinul [i

propazinul, se num\r\ printre erbicidele cu cea mai larg\ remanen]\, estimat\

prin cercet\ri la 400-500 zile (tab. 7.4).

Datorit\ folosirii pe scar\ larg\ `n produc]ie, `n ]ara noastr\ au fost mult

cercetate efectele remanente ale Atrazinului.

~n continuare se prezint\ o sintez\ a acestor cercet\ri f\cut\ de L. Ghinea

[i col., 1987.

Prin aplicarea Atrazinului pe toat\ suprafa]a unilateral `n momocultur\

de porumb timp de mai mul]i ani s-au `nregistrat remanen]e grave, care se

accentueaz\ datorit\ nerespect\rii dozelor `n dorin]a de combatere mai

eficient\ a unor specii. Gravitatea remanen]ei o constituie, pe de o parte,

imposibilitatea succesiunii unor plante de cultur\ datorit\ dozelor administrate,

87

iar pe de alt\ parte, prolifer\rii buruienilor fiziologic rezistente sau cu

selectivitate de pozi]ie, adic\ a celor perene.

Astfel, pe sol brun ro[cat slab podzolit (cu 2% humus [i 36-51% argil\)

de la SCA – {imnic (Dolj), atrazinul, dup\ 5 ani de aplicare consecutiv\ la

porumb, a determinat sc\derea produc]iei la trei culturi postmerg\toare pe

m\sura cre[terii dozei (fig. 7.4).

Figura 7.4 -

Ordinea rezisten]ei culturilor constatat\ de {arpe [i col., 1982, la

remanen]a atrazinului a fost: maz\re, in pentru ulei, grâu de toamn\.

~n condi]iile de la ICCPT – Fundulea, tratamentele cu atrazin efectuate

pe rând sau integral `ntr-o cultur\ permanent\ de porumb, men]inut\ 4–7 ani,

au determinat diferen]ieri nete `ntre cele 3 culturi postmerg\toare (maz\re,

grâu, floarea-soarelui), `n func]ie de planta de cultur\, metoda de aplicare, doza

administrat\ [i durata scurs\ `n luni sau ani de la data distribu]iei pe sol a

erbicidului [i pân\ la sem\natul ulterior (N. {arpe [i L. Ghinea, 1971). S-a

constatat o toleran]\ foarte mare a maz\rii sem\nate `n primul an de la

`ntreruperea tratamentului la porumb, indiferent de metoda [i doza administrat\

porumbului. Acest fapt este explicat prin capacitatea maz\rii de metabolizare a

atrazinului `n produ[i netoxici.

Grâul de toamn\, spre deosebire de maz\re, poate fi cultivat `n anul

ultimului tratament la porumb numai `n situa]ia aplic\rii pe rând a atrazinului

`n doz\ de pân\ la 2,0–2,5 kg/ha. ~n cazul administr\rii integrale, datorit\

riscurilor mari, exteriorizate prin diminuarea densit\]ii, reducerea taliei

plantelor, a num\rului de spicule]e [i boabe `n spic, grâul nu poate urma

88

porumbului `n primul an de la tratament. Dup\ o `ntrerupere a tratamentelor, `n

al II-lea an, utilizându-se doze mijlocii (3-4,5 kg/ha) [i urmând dup\ porumb

sau maz\re, grâul poate fi cultivat dup\ atrazinul administrat pe toat\ suprafa]a.

Floarea-soarelui manifest\ o sensibilitate foarte pronun]at\ la remanen]a

atrazinului. Aceast\ cultur\ poate s\ succead\ porumbului, dup\ 1-2 ani de

`ntrerupere a tratamentului, `ns\ dup\ cele mai reduse doze de atrazin.

Efecte remanente foarte puternice s-au constatat [i pe cernoziomul

castaniu de la M\rcule[ti. ~n primul an dup\ porumbul tratat cu 5 kg atrazin/ha,

produc]ia de grâu a sc\zut cu peste 50% iar dup\ 7,5 kg atrazin/ha–cu 89%.

Floarea soarelui cultivat\ dup\ doze mai mari de 5 kg/ha este practic

compromis\. ~n condi]iile de la M\rcule[ti nici maz\rea nu a f\cut excep]ie,

pierderile de produc]ie, `n func]ie de doze, fiind apropiate grâului de toamn\.

Efectul remanent al atrazinului s-a resim]it [i `n al II-lea an de la

tratament, dar dup\ cantitatea de 7,5 kg atrazin /ha.

Cercet\rile efectuate de Ciorl\u[, 1971, `n Câmpia Transilvaniei, pe un

cernoziom cambic de la SCA – Turda, arat\ c\ dup\ doze de 3–4,5 kg

atrazin/ha [i la un an de la tratare, pot urma porumbului unele culturi care s-au

dovedit mai tolerante (maz\re, cartof), iar dup\ doi ani, orice cultur\, indiferent

de gradul de sensibilitate. Soia, ca [i sfecla de zah\r, una dintre cele mai

sensibile culturi la postac]iunea atrazinului, nu se recomand\ a fi cultivat\ `n

primul an.

La doze de 7,5–9 kg atrazin/ha, la aplicare repetat\, efectul remanent

persist\ doi ani de la data ultimului tratament, interval `n care se va cultiva

porumb sau maz\re.

Diminuarea efectului remanent al atrazinului aplicat mai mul]i ani

consecutivi pe toat\ suprafa]a `n cadrul monoculturii de porumb se poate

realiza prin:

- `ntreruperea tratamentului efectuat pe toat\ suprafa]a cu atrazin;

89

- cultivarea porumbului `n continuare 1-2 ani, `ntre]inere manual\ [i

mecanic\ sau combaterea buruienilor cu erbicide f\r\ efect remanent, cu

efectuarea, de asemenea, a pra[ilelor ori de câte ori se impune;

- cultivatea dup\ doxe recomandate [i reduse a unor plante cu o bun\

toleran]\;

- aplicarea dup\ porumb a `ngr\[\mintelor organice `n scopul m\ririi

cantit\]ii de atrazin adsorbit [i cre\rii unor condi]ii mai favorabile activit\]ii

microbiene pentru descompunerea atrazinului.

Dac\ atrazinul a fost aplicat `n benzi mai mul]i ani pe aceea[i suprafa]\,

se vor efectua discuiri energice perpendiculare pe rândurile de porumb, pentru

o r\spândire uniform\ a reziduurilor [i apoi executarea obligatorie a ar\turilor,

pentru omogenizarea straturilor superficiale `ntr-un volum cât mai mare de sol.

~n afar\ de monocultur\, numeroase cercet\ri s-au efectuat `n rota]ii de

2,3 [i 4 ani. Din datele ob]inute s-a constatat c\ `n condi]iile din ]ara noastr\,

cultivarea porumbului `n alternan]\ cu grâul de toamn\, se poate realiza `n

situa]ia când atrazinul se administreaz\ pe rând, la doze de 1-1,5 kg/ha.

La unele sta]iuni s-a urm\rit efectul remanent al atrazinului comparativ

cu cel al simazinului asupra grâului de toamn\. A[a de exemplu, pe solul brun

mediu podzolit de la Livada (Satu Mare), la echivalen]\ de substan]\ activ\,

simazinul are o remanen]\ mai accentuat\ decât atrazinul.

~n condi]ii de irigare, atrazinul, aplicat `n benzi la porumb, nu a diminuat

produc]ia grâului de toamn\ nici la doze de 1,7 kg/ha. Aceasta se explic\ prin

descompunerea mai rapid\ a atrazinului `n condi]ii de irigare. Masa vegetativ\

bogat\ format\ la cultura porumbului irigat poate neutraliza o cantitate

important\ de atrazin, ceea ce face posibil\ cultivarea f\r\ nici un risc, dup\

doze de 0,6–1,7 kg/ha, a soiei [i florii-soarelui. Alte numeroase cercet\ri scot `n

eviden]\ sensibilitatea sau toleran]a [i altor culturi la postac]iunea atrazinului

aplicat pe rând `n diferite condi]ii pedoclimatice. Dintre culturile mai tolerante

s-au dovedit inul de ulei [i mai ales cel pentru fibr\, care rezist\ pân\ la 2,5 kg

90

atrazin/ha, iar cartoful a dovedit o rezisten]\ foarte bun\ la remanen]a

atrazinului; `n toate localit\]ile, indiferent de doz\, produc]ia de cartofi a fost

cel pu]in egal\ cu a martorului netratat.

Din cele prezentate rezult\ c\ aplicarea `n benzi a atrazinului `n rota]ii

scurte, constituie un mijloc eficace de prevenire a efectelor negative provocate

de remanen]\. Respectarea dozei de atrazin aplicat\ pe rând, stabilit\ pentru

fiecare zon\ pedoclimatic\, permite o rota]ie ra]ional\ a culturilor, cu cheltuieli

minime, cu condi]ia ca `ntreaga tehnologie a porumbului [i a plantelor

postmerg\toare s\ fie corect executat\. Este absolut necesar\ efectuarea

energic\ a lucr\rii cu grapa cu discuri pentru uniformizarea stratului de sol cu

reziduuri `nc\ nedescompuse, indiferent de cultura ce urmeaz\ dup\ porumb.

Numeroase cercet\ri au urm\rit efectul remanent al tratamentelor cu atrazin pe

toat\ suprafa]a (integral).

Astfel, prin folosirea atrazinului `n doze cuprinse `ntre 0,5 – 7 kg/ha, pe

toat\ suprafa]a, un singur an `n condi]ii de irigare, la M\rcule[ti, s-a putut

stabili toleran]a la 7 culturi postmerg\toare (Maria Pascu, 1980, citat de L.

Ghinea [i col., 1987).Ordinea rezisten]ei culturilor la tratamentul integral a fost

maz\re, in ulei, ov\z [i soia. Cele mai sensibile culturi s-au dovedit fasolea,

floarea-soarelui [i sfecla.

~n func]ie de toleran]a culturilor postmerg\toare, dup\ porumbul tratat cu

atrazin pe toat\ suprafa]a, `n condi]ii de irigare, se pot cultiva:

- pân\ la 4 kg atrazin /ha: maz\rea [i inul de ulei;

- la doza de 3,5 kg atrazin/ha: ov\zul;

- la doza de pân\ la 3 kg atrazin/ha: soia;

- pân\ la 2,5 kg atrazin/ha: fasolea, floarea-soarelui [i sfecla de zah\r.

~n condi]ii de irigare, prin utilizarea corect\ a apei, doza de atrazin la

hectar a putut fi redus\ cu 33 pân\ la 50%, aspect deosebit de important pentru

diminuarea considerabil\ a remanen]ei.

91

Remanen]a atrazinului aplicat pe toat\ suprafa]a a fost cercetat\ [i pe un

sol brun mediu podzolit de la Livada (Satu mare) de c\tre Vl\du]iu [i col.,

1986. S-au folosit doze de 2,5; 5,0 [i 10 kg atrazin /ha. ~n primii doi ani de

remanen]\, inul pentru fibre, cartoful [i maz\rea, datorit\ epuiz\rii din sol a

reziduurilor, au reu[it s\ realizeze produc]ii practic egale sau apropiate cu ale

plantelor parcelei netratate. Dup\ 3 ani de la aplicarea atrazinului, sfecla

furajer\, floarea-soarelui [i fasolea n-au mai exteriorizat nici un efect fitotoxic

[i nici diminu\ri de produc]ie. Numai la orzul de toamn\, dup\ doza de 10 kg

atrazin/ha, produc]ia a fost inferioar\ martorului.

Rezultatele cercet\rilor efectuate pe `ntreg teritoriul ]\rii, privind

remanen]a atrazinului, au f\cut posibil\ ierarhizarea culturilor de câmp `n

func]ie de toleran]a fa]\ de efectul prelungit al atrazinului.

Aprecierea general\ a toleran]ei postmerg\toarelor la remanen]a

atrazinului s-a f\cut pe baza nivelului pierderilor de produc]ie, `n procente fa]\

de varianta netratat\. Astfel, culturile s-au grupat (tabelul 7.5) `n 4 clase:

tolerante, cu produc]ii de peste 95%; mijlociu de tolerante, cu produc]ii

cuprinse `ntre 85-94%; cu toleran]\ sc\zut\, cu produc]ii de 75-84%;

netolerante, cu produc]ii sub 75%.

Elementele folosite pentru estimarea de ansamblu a pierderilor la fiecare

cultur\ au fost urm\toarele: tipul de sol (con]inutul `n humus), doza aplicat\,

metoda de administrare utilizat\ la porumb [i durata de timp, cuprins\ `ntre

data trat\rii porumbului [i sem\natului plantei postmerg\toare.

Culturile netolerante se pot cultiva dup\ porumbul tratat cu atrazin `n al

II-lea sau al III-lea an (`n func]ie de doz\) de la `ntreruperea tratamentului.

Tabelul 7.5

Gruparea culturilor postmerg\toare porumbului `n func]ie de toleran]a fa]\ de

remanen]a atrazinului

Atrazin, kg/ha, aplicat la porumb Clasa de

toleran]\

Cultura

postmer-

Durata medie de

tratament la sem\natul tratament `n benzi tratament integral

92

g\toare post-

merg\toarei (zile)

1-2%

humus

2,1-4%

humus

1-2%

humus

2,1–4%

humus

Maz\re

in de ulei 315 1-1,5 1,5-2,5 2-3 3-4,5

in mixt

in pt.

fibr\

320 1-1,5 1,5-2,5 2-3 3-4

cartofi 310 1-1,5 1,5-2,5 2-3 3-4

Tolerante

m\z\riche

de

prim\var\

300 1-1,5 1,5-2 2,5 3,5

grâu de

toamn\ 150 0,5-0,8 1-1,5 1,5-2 3

orz de

toamn\ 130 0,8-1,5 - 2,5

ov\z 300 0,5-0,7 1-1,2 - 2

borceag

prim. 300 0,6 1,2 - 2

Mijlociu

de

tolerante

fasole 330 1 1-1,5 1,5-2 2,5

fl.soarelui 330 1 1-1,5 - 2 Cu

toleran]\

sc\zut\ soia 310 1 1-1,5 - 2

cânep\ - - - - -

sfecl\

zah\r - - - - -

sfecl\

furajer\ - - - - -

Netoleran

te

lucern\ - - - - -

93

Cu excep]ia maz\rii [i inului, odat\ cu majorarea dozelor de atrazin fa]\

de cele cuprinse `n tabel, culturile trec `n clasa de toleran]\ imediat inferioar\.

Diminuarea efectului remanent al atrazinului se poate realiza prin

lucr\rile solului [i prin utilizarea asocierilor dintre erbicide.

Astfel, efectul remanent este mai puternic când preg\tirea terenului se

face numai prin discuiri comparativ cu efectuarea ar\turii la 20-30 cm, prin

care se favorizeaz\ o mai bun\ antrenare a atrazinului pe profil `n timpul

vegeta]iei porumbului.

Lucr\rile de `ngrijire aplicate la porumb au un rol important `n

diminuarea efectului remanent. O singur\ pra[il\ efectuat\ la porumb poate

diminua efectul remanent asupra produc]iei culturilor postmerg\toare cu 10

pân\ 30%. Prim pra[ile se creaz\ condi]ii favorabile pentru o descompunere

microbiologic\ mai intens\ a atrazinului, prin reglarea mai bun\ a temperaturii,

aera]iei [i umidit\]ii solului.

~n scopul diminu\rii efectelor negative determinate de persisten]a de

lung\ durat\ a dozelor de atrazin, se folosesc asocieri `ntre erbicide, prin

combinarea atrazinului `n doz\ redus\, pân\ la jum\tate din cea recomandat\,

cu produse f\r\ efect remanent (vezi tabelul 7.6).

7.6.9 REZIDUURI DE ERBICIDE ~N PLANT| {I RECOLT| {I

TOXICITATEA LOR

Un aspect mult discutat `n literatura de specialitate `l constituie ac]iunea

toxic\ poten]ial\ a reziduurilor din plant\ [i recolt\ pentru om [i animale

superioare, `n condi]iile `n care acestea ajung `n lan]ul trofic. Reziduurile de

erbicide pot ajunge `n organismul omului [i animalelor direct prin hrana de

origine vegetal\, fie c\ este vorba de recote ale culturilor erbicidate, fie c\ este

vorba de produse contaminate involuntar.

Contaminarea cu reziduuri a p\r]ilor comestibile ale plantelor cultivate

este diferit\ la erbicidele care se administreaz\ pe sol fa]\ de cea care se aplic\

prin stropiri pe plant\ L. Ghinea [i col., 1987). ~n primul caz exist\ o distan]are

94

`n spa]iu `ntre rezervorul de erbicid (solul) [i p\r]ile comestibile, de obicei

aeriene (cu excep]ia plantelor de la care se consum\ organele subterane). ~n

cazul tratamentelor pe vegeta]ie, `n mod obi[nuit exist\ o distan]are `n timp,

`ntre momentul tratamentului [i cel al recolt\rii. Din acest punct de vedere o

situa]ie limit\ o reprezint\ defolian]ii [i disican]ii care se aplic\ pe plant\

imediat `naintea recolt\rii, contaminarea cu reziduuri fiind greu de evitat.

Utilizarea defolian]ilor [i desican]iilor nu prezint\ probleme `n cazul utiliz\rii

strict industriale a produselor agricole, de exemplu, `n cazul bumbacului, dac\

semin]ele nu sunt folosite ca surs\ de ulei comestibil. Aceste aspecte trebuie

`ns\ verificate temeinic pentru fiecare plant\; spre exemplu, semin]ele de in

sunt utilizate preponderent industrial, dar o mic\ parte pot fi folosite [i `n

industria farmaceutic\. Se pot folosi desican]i [i defolian]i f\r\ nici un risc `n

cazul `n care p\r]ile comestibile sunt natural protejate de contactul cu produsul

respectiv prin forma]iuni care se `nl\tur\ `n cazul prelucr\rii (exemplul

orezului care se consum\ decorticat).

Epoca la care se fac tratamentele cu erbicide de contact sau sistemice

este anterioar\ form\rii fructelor sau semin]elor care se consum\, ceea ce

exclude contaminarea direct\ `n cazul folosirii corecte (excep]ie o reprezint\

plantele la care se consum\ masa vegetativ\). R\mâne `ns\ pericolul poten]ial

datorit\ transloc\rii erbicidelor de pe, sau din organele tratate spre p\r]ile

comestibile. Aceea[i problem\ se pune [i pentru erbicidele reziduale.

Pericolul contamin\rii cu reziduuri a fructelor [i semin]elor depinde de

capacitatea erbicidului de a fi transportat prin vasele liberiene (prin floem), care

asigur\ `n mod obi[nuit transportul substan]elor fotosintetizante spre fructe [i

semin]e. Prin vasele liberiene pot fi `ns\ translocate numai substan]ele ce

con]in `n molecul\ grup\ri acide (cazul erbicidelor fenoxialcanice). Erbicidele

care nu posed\ grup\ri acide pot fi translocate numai prin vasele lemnoase

(prin xilem) spre frunze.

95

Dac\ sporirea cantit\]ii de reziduuri se datore[te dozei, momentului de

aplicare [i capacit\]ii de translocare, sc\derea cantit\]ii lor se realizeaz\ prin

dilu]ie, datorit\ cre[terii masei vegetale, dac\ absorb]ia substan]ei active nu

este continu\, a[a cum se `ntâmpl\ `n cazul erbicidelor reziduale, precum [i

prin biodegradare `n plant\ (fenomen cheie `n stabilirea nivelului reziduurilor

(L. Ghinea, 1975). Trebuie avut `n vedere [i faptul c\ atât erbicidul cât [i

diferi]ii metaboli]i pe care-i genereaz\ se pot cupla cu unele componente

chimice din celul\, `n special glucide, aminoacizi [i peptide, constituind

“reziduuri legate” care, `n anumite condi]ii, pot elibera substan]ele ini]iale de la

care s-au format, deci erbicidul.

Posibilitatea form\rii de reziduuri variaz\ `n func]ie de structura chimic\

a erbicidului, din cauz\ c\ unele sunt mai stabile `n timp ce altele se

degradeaz\ mai u[or.

Astfel, erbicidele fenoxialcanice se aplic\ pe vegeta]ie [i ac]ioneaz\

sistemic; contaminarea cu reziduuri depinde de metabolizarea lor `n plante,

care `ncepe cu eliberarea acidului fenoxialcanoic liber [i continu\ prin oxidare,

lungirea catenei alifatice sau conjugarea cu proteine, aminoacizi, zaharuri.

Conjugarea `ndeosebi este un proces general de eliminare din plant\ a numero[i

compu[i biologic activ naturali (auxine, citochinine etc.) sau sintetici

(cloramben, nitrofen, cloridazon etc.).

Metabolizarea `n plant\ a erbicidelor cu ac]iune hormonal\ nu exclude

remanen]a lor `n produse recoltate Ghinea [i col., citeaz\ date din care rezult\

c\ timpul cerut `n unele ]\ri de la tratare la recoltare este de 14-20 de zile

pentru a nu se mai g\si reziduuri de 2,4 D. Din alte cercet\ri (Hornmann, 1981,

cit de L. Ghinea, 1987) rezult\ c\ reziduurile de 2,4 D `n grâu, `n Canada, scad

sub limita de detec]ie `n 76-89 de zile. Comparativ, acela[i fenomen se petrece

pentru bromfenoxine (Faneron) `n 55-132 de zile. Alte erbicide folosite la

cultura grâului, terbutrin [i clortoluron, nu prezint\ probleme din punct de

vedere al reziduurilor.

96

Pentru secar\ sunt necesare 30 de zile pentru ca reziduurile s\ scad\ sub

limita admis\. Acela[i interval de timp a fost necesar [i pentru porumb,

indiferent de epoca la care s-a f\cut tratarea. reziduurile au atins cantit\]i ceva

mai mari `n anii umezi, datorit\ intensific\rii transloc\rii.

Dintre erbicidele fenoxiacetice, 2,4,5 T este considerat cel mai periculos.

Tratarea p\durilor (Wellenstein, 1978) a dus la apari]ia reziduurilor `n fructele

de p\dure timp de 60 de zile, a contaminat apele pân\ la 1200 m distan]\ [i a

eliminat albinele.

Dintre deriva]ii fenolici, DNOC, las\ cantit\]i mari de reziduuri `n plant\

[i, ]inând seama de toxicitatea lor ridicat\, apare ca deosebit de primejdios.

Asemenea constat\ri au generat tendin]a de limitare [i chiar de interzicere a

acestor substan]e. ~n ceea ce prive[te dinosebul [i dinosebacetatul, respectarea

unui timp de pauz\ de 5 s\pt\mâni de la tratament permite s\ se evite

contaminarea alimentelor (la plantele furajere ar fi suficiente dou\ s\pt\mâni).

Toluidinele (de exemplu trifluralinul) p\truzând `n plant\ prin suprafa]a

de contact cu solul, nu au propriu-zis o circula]ie `n sistemele conduc\toare, de

aceea ele pot apare ca reziduuri `n straturile superficiale ale r\d\cinilor, de

exemplu la morcov.

Erbicidul Dicamba (derivat benzoic) este inactivat `n grâu `n 28 de zile,

cantit\]i mai mici dintr-un conjugat al s\u persistând `n medie 209 zile.

Substituien]ii ureici, datorit\ migr\rii exclusiv prin vasele lemnoase spre

frunze, precum [i datorit\ descompunerii active, las\ mici cantit\]i de reziduuri

`n plante. ~n ]ara noastr\, Georgeta Fr`ncu [i col., 1986, au g\sit cantit\]i sub

0,003 ppm metabromuron `n cartof; C. Pintilie [i col., 1977 au determinat

0,001-0,032 ppm reziduuri de monolinuron `n floarea-soarelui.

Fenmedifanul (din grupa fenilcarbama]ilor), datorit\ descompunerii `n

plantele de sfecl\, nu las\ reziduuri.

De asemenea, nu au fost g\site reziduuri de tiolcarbama]i `n p\r]ile

comestibile ale plantelor. Conform determin\rilor efectuate `n Fran]a, S.U.A.

97

Canada, nu s-au g\sit reziduuri de molinat, vernolat [i butilat `n plantele tratate

cu doze normale. Situa]ia reziduurilor `n plantele tratate cu Eradicane `n S.U.A.

este prezentat\ `n tabelul 7.7.

Tabelul 7.7

Reziduuri g\site (ppm) `n plantele tratate cu Eradicane (dup\ raportul tehnic al firmei

Stauffer, 1980, cit. Ghinea L. [i col., 1987)

Doza de erbicid Data analizei EPTC R. 25788

4,4 la recoltare 0 0

6,0 `n ziua trat\rii (pe vegeta]ie) 1,48 0,20

6,0 90 de zile de la tratare 0,055 0,021

6,0 132 de zile de la tratare +- 0,010

6,0 la recoltare (152 zile de la

tratare) 0 0

8,9 la recoltare 0 0

Acilanilidele, `n plantele rezistente sunt inactivate rapid prin conjugare

`n r\d\cini, mai ales dac\ temperatura este suficient de ridicat\. Unii

cercet\tori (date citate de L. Ghinea [i col., 1987) au semnalat pân\ la 0,22 ppm

propaclor `n tomate (Bondarenko [i col., 1981) [i mici cantit\]i de reziduuri `n

c\p[uni (Coman [i col., 1980). De asemenea, din unele date rezult\ c\

difenamidul (Dymid) aplicat `n culturile de ro[ii este absorbit [i depozitat `n

p\r]ile vegetative ale plantelor, mai ales la ro[ii de r\sad., `nregistrându-se

reziduuri `n fructe. Mici cantit\]i din acest erbicid s-au pus `n eviden]\ [i `n

c\p[uni.

Dipiridilii pot determina apari]ia de reziduuri numai `n cazul folosirii

acestora ca desican]i. De exemplu, Paraquatul, cel mai persistent din grup\,

poate l\sa urm\toarele cantit\]i de reziduuri: sub 0,1 ppm `n cartofi [i morcovi,

sub 0,2 ppm `n porumb [i orez dup\ decorticare, sub 0,5 ppm `n ceap\ [i sorg,

1-10 ppm `n grâu, ov\z, orz, floarea soarelui, orez nedecorticat. ~n fânul de

98

lucern\ desicat nivelul reziduurilor poate atinge 100 ppm. Din aceast\ cauz\,

paraquatul nu se recomand\ ca desicant, diquatul fiind preferabil datorit\

cantit\]ii mai mici de reziduuri.

~n cazul plantelor oleaginoase, reziduurile nu trec `n uleiuri extrase

(datorit\ afinit\]ii dipiridililor pentru ap\ [i solven]i polari), ci `n turte L.

Ghinea [i col., 1973 au g\sit, `n inul de ulei desicat, uneori incidental, reziduuri

de diquat. Acestea au atins un nivel mai ridicat (5,24 ppm) numai la doza de 4

l/ha Reglone. ~n cazul paraquatului s-au constatat reziduuri periculoase chiar la

doza de 1 l/ha Gramaxone, cantit\]ile crescând cu doza. Al]i autori (G.

Gumaniuc [i col., 1980) au g\sit reziduuri de diquat `n floarea-soarelui

`ncepând cu doza de 5 l/ha Reglone (tab. 7.8).

Tabelul 7.8

Reziduurile de diquat detectate `n foarea-soarelui `n urma tratamentului cu Reglone (N.

Gumaniuc [i col., 1980, cit L. Ghinea [i col., 1987)

Reziduuri (ppm) Doza de

Reglone semin]e calatidii

0 – Martor 0 0

2 0 0

3 0 0

4 0 1,40

5 0,40 1,20

6 1,11 1,87

Dintre deriva]ii uracilului, lenacilul este translocat preponderent

bazipetal `n plantele de sfecl\ [i este rapid biodegradat, astfel `ncât, dup\ 30 de

zile, cantitatea de reziduuri scade sub 0,01 ppm, iar dup\ 75 zile nu mai poate fi

g\sit `n plantele tratate.

99

Triazinele nu las\ reziduuri `n semin]e [i fructe , ele putând apare, `n

cantit\]i mici, `n partea vegetativ\ a plantelor [i numai `n cursul perioadei de

vegeta]ie.

Din numeroase date citate de L. Ghinea [i col., 1987 rezult\ c\ au fost

g\site reziduuri `n r\d\cinile comestibile (la morcovi, ]elin\, p\stârnac) `n

cantit\]i de 0,04 – 0,34 ppm. ~n cartofi au fost g\site reziduuri `ntre 0,035 –

0,60 ppm, cantit\]ile nefiind corelate cu dozele de triazin administrate. Dintre

triazine, prometrinul las\ `n cartofi cele mai mici cantit\]i de reziduuri.

C. Pintilie [i col., 1977 au g\sit reziduuri `n partea vegetal\ a porumbului

[i florii soarelui. Pentru porumb, cantit\]ile de reziduuri au fost: 0,05 – 0,24

ppm `n r\d\cin\, 0,05 – 0,12 ppm `n tulpin\ [i 0,05 – 0,8 ppm `n frunze.

Datele existente `n literatura mondial\ atest\ `n general lipsa reziduurilor

`n semin]ele sau fructele de: porumb, grâu, floarea-soarelui, maz\re, fasole,

ceap\, morcov, tomate, ardei, c\p[uni, cire[e, piersici, prune, pere, nuci etc.

O aten]ie mai deosebit\ trebuie acordat\ plantelor furajere de la care se

consum\ partea vegetativ\, deoarece reziduurile pot atinge niveluri ridicate

dac\ recoltarea se face prea devreme. ~n S.U.A. s-a interzis prin lege recoltarea

culturilor furajere tratate cu triazine timp de 10 zile. Pentru Etazin, care las\

cantit\]i mai mari de reziduuri `n lucern\, firma produc\toare recomand\ ca

lucerna tratat\ s\ nu fie folosit\ `n furajare 60-90 zile de la tratare. ~n ]ara

noastr\, L. Ghinea [i col., 1973 au constatat c\ Etazinul ca atare las\ mici

cantit\]i de reziduuri (sub 0,50 ppm) numai `ncepând de la doza de 8 kg/ha.

Asocierea cu Simazin (A 3585) las\ `ns\ reziduuri la toate dozele, ca [i

asocierea cu erbicidul de contact dinosebacetat (Aretit 7 kg/ha), care reduce

suprafa]a fotosintetizant\ [i detoxifiant\ a lucernei.

La plantele medicinale, la care se folose[te de asemenea partea

vegetativ\, s-au g\sit reziduuri de atrazin [i simazin cuprinse `ntre 0,1-0,2 ppm.

Acest lucru prezint\ o mare importan]\, deoarece reziduurile se coextrag [i se

100

concentreaz\ `n solven]ii cu care se izoleaz\ [i principiile active din aceste

plante, precum [i datorit\ folosirii lor `n industria farmaceutic\.

S-a prezentat doar pentru câteva erbicide folosite pe scar\ larg\

reziduurile pe care le pot l\sa `n plant\ [i recolt\. ~n func]ie de toxicitatea

fiec\rui erbicid, frecven]a reziduurilor, `n diferite alimente, ponderea fiec\rui

aliment `n hrana diferitelor popoare, organele de decizie au fixat limite de

toleran]\, nivelul acestora diferind de la ]ar\ la ]ar\. Astfel, aspectele prezentate

fiind `n permanen]\ sub control, exist\ certitudinea c\ vor fi evitate anumite

accidente.

Prin respectarea dozelor [i epocilor de administrare a erbicidelor cât [i

prin m\suri agrotehnice care s\ asigure culturi viguroase, se pot mic[ora mult

riscurile acumul\rii de reziduuri. Cu cât plantele cresc [i se dezvolt\ mai bine,

cu atât ele metabolizeaz\ mai intens erbicidele, iar odat\ cu cre[terea `n

greutate se mic[oreaz\ propor]ia de erbicid la unitatea de plant\ recoltat\.

7.6.10. EFECTELE ERBICIDELOR ASUPRA MEDIULUI AMBIANT

Mediul ambiant poate fi contaminat cu erbicide voluntar (prin

tratamente) dar [i accidental (deriv\, [iroire, levigare, volatilizare, reziduuri,

sc\p\ri `n industrie). ~n func]ie de modul lor de ac]iune, structur\ chimic\ etc.

ele exercit\ influen]e foarte variate asupra popula]iei solului, faunei

supraterestre, popula]iei apelor, cât [i efecte privind corela]iile `ntre specii,

rela]iile erbicid-sol etc.

Efectele erbicidelor asupra mediului ambiant nu trebuie considerate `n

mod obligatoriu nefavorabile; alese adecvat [i aplicate corect, erbicidele pot

servi uneori la conservarea unor specii valoroase.

~n etapa actual\, [tiin]a a acumulat suficiente date pentru a permite

folosirea cu cât mai pu]ine riscuri a erbicidelor, ca [i a altor tipuri de pesticide.

Totu[i, acestea pot afecta mediul ambiant, uneori pe termen lung, dac\

substan]ele folosite sunt insuficient cunoscute, dac\ acestei probleme nu i se

101

acord\ aten]ie cuvenit\ (datorit\ lipsei de r\spundere) [i dac\ nu exist\ o

politic\ consecvent\ de conservare a mediului.

Grija pentru protec]ia mediului trebuie s\ premearg\ omolog\rii

(`nregistr\rii) erbicidului. ~n acest sens, `n diferite ]\ri s-au emis legi care

prev\d obligativitatea firmelor produc\toare de a furniza date pentru fiecare

produs privind toxicitatea, prezen]a`n pesticid `mpreun\ cu substan]a activ\ [i a

altor ingredien]i, obligativitatea test\rii mutagenit\]ii [i descompunerii `n

sistemele biologice, precum [i efectuarea de cercet\ri privind toxicitatea acut\

a amestecurilor pesticidului considerat cu alte pesticide cu care se poate `ntâlni

`n mediul ambiant.

Cu toate m\surile intreprinse `nc\ din momentul fabric\rii cât [i a

reglement\rilor privind folosirea lor, erbicidele constituie principalul grup de

pesticide care populeaz\ solul.

L. Ghinea [i col., 1987, `n baza a numeroase cercet\ri efectuate pe plan

mondial, arat\ c\ datorit\ reducerii gradului de `mburuienare, dup\ o folosire

mai `ndelungat\ a erbicidelor, solul `[i poate reduce valoarea pH, satura]ia `n

baze, con]inutul `n humus [i `n diferi]i cationi. Pe solurile tratate cu erbicide,

comparativ cu cele netratate, scade masa vegetal\ total\, masa de insecte

fitofage, frecven]a potârnichilor [i fazanilor care se hr\nesc cu insecte [i `n

final, num\rul total de specii animale.

Dintre vie]uitoarele solului, micropopula]ia constituie problema

esen]ial\, datorit\ atât importan]ei sale `n sistemul solului cât [i dificult\]ii de a

sesiza influen]a eventual\ a erbicidelor asupra ei. Youssef [i Heitefuss, 1983,

cit. L. Ghinea [i col., 1987, arat\ c\ erbicidele pot afecta rela]iile parazit-plant\

de cultur\ pe diferite c\i [i `n primul rând prin modificarea calitativ\ [i

cantitativ\ a exudatelor radiculare. A[a, de exemplu, erbicidele stimuleaz\

exudarea radicular\ la bumbac [i ca urmare sunt stimulate germinarea sporilor

[i cre[terea miceliului de Fusarium, se modific\ raporturile dintre

microorganismele din rizosfera bumbacului `n defavoarea bacteriilor [i `n

102

favoarea ciupercilor [i actinomicetelor [i se reduce frecven]a endomicorizelor,

care favorizeaz\ absorb]ia fosforului `n plante.

O alt\ problem\ discutat\ `n literatura de specialitate se refer\ la

eventualele efecte de stimulare a micropopula]iei solului.

L. Ghinea [i col., 1987 prezint\ o analiz\ asupra acestei situa]ii de c\tre

Schroder, 1984, care pe baza cercet\rilor efectuate pe plan mondial, ajunge la

concluzia c\ la baza lor st\ o cre[tere a con]inutului solului `n elemente

nutritive. Cauza stimul\rii micropopula]iei solului ar putea fi determinat\ direct

prin tratamentul cu erbicide prin reac]ii directe `ntre moleculele de erbicid [i

anumite frac]iuni din sol, prin aportul de substan]e nutritive prin `nsu[i

erbicidul folosit sau prin cre[terea solubilit\]ii unor frac]iuni minerale din sol

prin eliminarea unor metaboli]i anionici ai produsului: CO2, SO2-4, PO3-

4, Cl-. Pe

de alt\ parte cauza poate fi indirect\, datorit\ eliber\rii unor substan]e nutritive

prin mineralizarea unei frac]iuni a microflorei sau a microfaunei distruse de

erbicid, eliber\rii unor substan]e nutritive prin mineralizarea materiei organice

a solului pentru care frac]iunea distrus\ a micropopula]iei joac\ rolul de

substrat de activare sau datorit\ modific\rii acceptabilit\]ii cationilor, datorit\

unor acizi organici produ[i ca urmare a modific\rii metabolismului

microorganismelor sub ac]iunea erbicidelor.

Majoritatea cercet\rilor ajung `ns\ la concluzia c\ atât efectele

inhibitoare, cât [i cele stimulatoare asupra micropopula]iei solului cauzate de

erbicide, trebuie considerate primejdioase, stimularea ascunzând de fapt tot un

efect toxic.

Erbicidele au implica]ii importante [i asupra faunei supraterestre, `n

special `n economia vânatului [i aplicultur\.

L. Ghinea [i col., 1987 citeaz\ date din literatura de specialitate din care

rezult\, de exemplu, c\ printre alte pesticide esterul butilic al 2,4 D constituie o

cauz\ important\ a r\ririi faunei p\durilor (Voinova, 1977). Potts, 1985

apreciaz\ c\ 75% din cele 120 de milioane de potârnichi care tr\iau `n 1952 `n

103

emisfera boreal\, nu mai exist\ `n prezent, cauza principal\ constituind-o

tratamentele cu erbicide. Aceast\ situa]ie nu se datore[te efectelor toxice

directe, ci indirecte, de distrugere a vegeta]iei care servea ca substrat trofic

insectelor folosite `n hran\ de c\tre potârnichi.

~n ceea ce prive[te toxicitatea erbicidelor fa]\ de albine, Mortar [i

Moffel, 1972, (cit. L. Ghinea, 1987) au g\sit urm\toarele situa]ii: - foarte

toxice: uleiurile minerale; - toxice: paraquatul, deriva]ii arsenului; mediu

toxice: bromoxinilul, endotalul; - netoxice: dicamba, clorambenul,

tiolcarbama]ii, picloramul, Lontrelul etc. Erbicidele pot ac]iona asupra

albinelor [i indirect prin reducerea plantelor spontane sau cultivate ca surse de

polen.

Un aspect, de loc neglijat, este cel legat de efectul erbicidelor asupra

popula]iei apelor.

Se cunoa[te c\ cianobacteriile [i algele din ape au un rol deosebit `n ceea

ce prive[te sursa de oxigen [i hran\ pentru toate celelalte grupe de vie]uitoare.

Erbicidele inhibitoare de fotosintez\ [i cu mare remanen]\, dac\ ajung pe

diferite c\i `n m\ri [i oceane, inhib\ fotosinteza fitoplanctonului, sursa

principal\ de oxigen [i hran\ pentru ecosistemele marine [i par]ial terestre.

L. Ghinea [i col., 1987 citeaz\ date din literatura de specialitate care

atest\ efectul puternic toxic al deriva]iilor fenoxibutirici, urmat de cele produse

de inoxinil, bromoxinil, dicamba, deriva]ii fenoxipropionici, MCPA [i dalapon

asupra algei Ankistrodesmus. De asemenea s-a constatat c\ terbutrinul nu este

direct toxic pentru fauna de nevertebrate acvatice, dar reducând num\rul de

specii vegetale, o priveaz\ de hran\. ~n acela[i timp, m\rind masa de resturi

vegetale moarte, este stimulat\ fauna bentic\, `n special râmele [i nematozii.

Algele filamentoase rezist\ la erbicid [i servesc ulterior ca baz\ trofic\ penru

refacerea faunei.

104

Pavda (1973) clasific\ efectul erbicidelor pentru fauna acvatic\ astfel: -

puternic toxice: fenolii substitui]i, carbama]ii – mediu toxice: deriva]ii

fenoxialcanoici; - inofensive: restul erbicidelor.

Efectele directe ale erbicidelor asupra pe[tilor pot fi mai u[or de observat

moartea pe[tilor datorându-se unor erbicid\ri necorespunz\toare, `n timp ce

efectele indirecte sunt mai greu de depistat, moartea pe[tilor survenind ca

urmare a lipsei de ozigen, provocat\ de distrugerea plantelor acvatice.

Pentru pe[ti, cele mai toxice erbicide sunt nitroderiva]ii.

Alte erbicide ca de exmplu atrazinul, m\re[te mortalitatea crabilor, fiind

`n acela[i timp un poluant periculos pentru broa[te. Dipiridilii, `n prezen]a unor

compu[i ai cuprului (chela]i), devin foarte toxici pentru unii pe[ti de mare

valoare economic\, cum ar fi de exemplu p\str\vii, printr-un proces sinergic.

Studiile efectuate pe cele 7 specii de pe[ti (Rehvolt [i col., 1977) cu

erbicide pe baz\ de 2,4 D, au eviden]iat netoxicitatea acestora; 2,4 D se elimin\

prin rinichi din corpul pe[tilor sub forma unor conjugate taurinice, formate `n

glomerulele renale.

Printre cauzele principale care pot duce la poluarea apelor, cu urm\ri

dintre cele mai nedorite, amintim posibilitatea poten]ial\ de contaminare a apei

freatice. Acest risc poate fi evitat prin cunoa[terea concret\ a condi]iilor `n care

se aplic\ erbicidele. Astfel, riscurile contamin\rii apei freatice cresc pe soluri

nisipoase (unde levigarea este mai intens\) [i acolo unde adâncimea apei

freatice este mic\. ~n ]ara noastr\ astfel de condi]ii se `ntâlnesc, de exemplu, pe

nisipurile din stânga Jiului, `n sistemul de irigare Sadova-Corabia, unde solurile

au capacitate slab\ de re]inere [i apa freatic\ la adâncime mic\.

~n afara influen]elor asupra popula]iei solului, faunei supraterestre [i

popula]iei apelor, erbicidele duc la schimb\ri mai mari sau mai mici `n flora de

buruieni, `n special pe terenurile arabile unde sunt folosite frecvent.

105

C. Pintilie [i col., citeaz\ date ob]inute de C. Chiril\ (1968), [i Chiril\ C.

[i col. (1979), din care rezult\ c\ `n monocultura de porumb tratat\ cu Simazin

s-au `nmul]it numeroase specii de buruieni rezistente la acest erbicid.

~n sudul ]\rii s-a constatat o r\spândire a speciei de Amaranthus

clorostachys (A. hybridus) [i o reducere a speciei A. retofexus, mult mai

sensibil\ la triazine.

Datorit\ rezisten]ei la erbicide pe baz\ de 2,4 D, Apera spica venti s-a

`nmul]it mult `n culturile de cereale p\ioase din zona colinar\, din centrul [i

sud-vestul ]\rii noastre.

~n orez\rii, aplicarea Propanilului, care combate mai ales speciile de

Echinochloa, determin\ cre[terea num\rului de plante de Bolboschoenus

maritimus.

Tot `n orez\rii s-a extins Leersia oryzoides (orez s\lbatic) o graminee

peren\ cu rizimi, foarte apropiat\ din punct de vedere sistematic [i biochimic

de orez, specie care s-a extins datorit\ combaterii celorlalte buruieni pe cale

chimic\.

Rezult\ deci marea variabilitate de reac]ie a buruienilor fa]\ de erbicide,

care determin\ o selec]ie a acestora `n func]ie de rezisten]\.

7.6.11 METODE DE APLICARE A ERBICIDELOR

Pe lâng\ cunoa[terea mecanismului de ac]iune a fiec\rui erbicid, a

selectivit\]ii lui fa]\ de plantele cultivate, a spectrului de combatere al

buruienilor etc., `n tehnologia utiliz\rii erbicidelor, metodele de utilizare a

acestora au un rol deosebit de important. Prin alegerea celei mai potrivite

metode de aplicare se realizeaz\ o eficacitate mare a erbicidului asupra

buruienilor [i `n acela[i timp se `nl\tur\ eventualele efecte negative asupra

culturilor.

~n func]ie de mecanismul de ac]iune al erbicidelor se disting dou\

metode principale de aplicare a acestora:

106

- aplicarea pe sol `nainte de sem\nat sau r\s\ritul culturilor

(preemergent).

- aplicarea `n cursul perioadei de vegeta]ie, adic\ dup\ r\s\ritul culturii

(postemergent).

Prima metod\ de aplicare (pe sol), are un caracter preventiv [i este

specific\ erbicidelor reziduale, cum sunt cele pe baz\ de atrazin, simazin,

metolachlor, butylat, benefin, cycloat, trifluralin etc.

A doua metod\ (aplicare pe vegeta]ie) are un caracter curativ [i este

specific\ erbicidelor de contact, cu ac]iune total\ sau selectiv\, precum [i

erbicidelor cu ac]iune hormonal\, aminotriazolului, dinoseb-acetatului,

picloramului, morfactinelor etc.

Unele erbicide se pot aplica prin ambele metode, atât pe sol cât [i pe

vegeta]ie, ca: atrazinul, prometrinul, pyrazonul [i unii substituien]i ureici

(cloroxuron, diuron, monolinuron etc.).

~n cadrul fiec\rei metode de aplicare exist\ o serie de variante

determinate de: perioada din ciclul anual al culturii, lucrarea agrotehnic\ care

precede sau succede tratamentului, faza de vegeta]ie a plantelor cultivate [i a

buruienilor, cerin]ele erbicidului utilizat corelate `ndeosebi cu condi]iile

pedoclimatice [i nivelul agrotehnicii practicate.

Pentru situa]ia când erbicidele se aplic\ pe vegeta]ie, p\trunderea

acestora `n plant\ poate fi favorizat\ `n func]ie de situa]ie, cu ajutorul unor

substan]e ajut\toare ca; muian]i, activan]i sau adezivi.

Dintre muian]i amintim: penetrolul `n concentra]ie de 0,25-0,50%,

polietilen glicocolii, uleiurile minerale emulsionabile etc. Aceste substan]e

determin\ mic[orarea tensiunii superficiale favorizând formarea unei pelicole

continui pe suprafa]a frunzelor.

Printre activan]i cit\m: sulfatul de amoniu, clorura de sodiu sau potasiu,

ureea etc., substan]e care modific\ permeabilitatea cuticulei [i amplific\

sensibilitatea buruienilor.

107

Pentru plantele ce au pe frunze un strat ceros sau peri[ori, `n vederea

aderen]ei mai bune a solu]iei, se folosesc anumite substan]e adezive cum ar fi:

polimerii solubili `n ap\ a unor uleiuri diferite `ngr\[\minte [.a.

Eficacitatea unor erbicide reziduale este dependent\ `n cea mai mare

m\sur\ de umiditatea solului. Precipita]iile c\zute dup\ tratament favorizeaz\

dispersarea erbicidelor reziduale pân\ la adâncimea de germinare a semin]elor

de buruieni. Dup\ N. {arpe [i col. (1964), pentru condi]iile din ]ara noastr\,

necesarul de ap\ pentru primele 10-20 zile dup\ tratament este de 30-50 mm.

~n aceast\ grup\ intr\ `n special triazinele. Eficacitatea altor erbicide rezuduale

ca: butylat, nitralin, cycloat, trifluralin, nu este dependent\ de regimul de

precipita]ii.

La tratamentele efectuate pe vegeta]ie este necesar s\ nu cad\ precipita]ii

nici `nainte nici dup\ aplicarea erbicidelor. Dup\ tratament nu trebuie s\ cad\

precipita]ii cel pu]in 6-12 ore, timp `n care are loc absorb]ia [i translocarea

aproape complet\ a acestor erbicide.

Eficacitatea metodelor de aplicare a erbicidelor este influen]at\ [i de alte

elemente climatice cum ar fi: temperatur\, lumin\, umiditatea relativ\ a aerului

etc.

A[a de exemplu, eficacitatea maxim\ a erbicidelor hormonale sau de

contact se realizeaz\ când procesele fiziologice din plante se desf\[oar\ intens.

Din aceast\ cauz\ aceste erbicide se aplic\ atunci când temperatura aerului este

de 15-20oC. Dac\ erbicidul 2,4 D se administreaz\ la o temperatur\ de 10oC [i

`n condi]iile unei nebulozit\]i accentuate, efectul este redus, iar timpul necesar

pentru ac]iune este mult mai lung.

Pentru erbicidele volatile sau cele care se descompun u[or `n prezen]a

luminii [i care se aplic\ pe sol (toluidine, tiocarbama]i, carbama]i etc), este

necesar\ `ncorporarea [i omogenizarea intim\ cu solul, `ntr-un interval de cel

mult 15-20 minute dup\ administrare, opera]ie ce se execut\ cu ajutorul grapei

cu discuri, `n dou\ parcursuri.

108

Erbicidele (cu excep]ia celor granulate) se aplic\ cu ajutorul apei;

cantitatea de ap\ folosit\ trebuie s\ asigure o acoperire perfect\ a suprafe]ei

solului sau frunzelor, dup\ caz [i ea depinde, `n cea mai mare m\sur\, de

fine]ea pulveriz\rii amestecului pentru stropit.

Din acest punct de vedere, cea mai bun\ pulverizare se realizeaz\ cu

ajutorul avia]iei utilitare, caz `n care cantitatea de ap\ se poate reduce pân\ la

100 l/ha. La tratamentele terestre este necesar\ o cantitate de 200-600 l ap\/ha,

iar `n cazul folosirii aparaturii manuale de stropit, cantitatea de ap\ este de 600-

1.000 l/ha.

Pentru ca erbicidarea s\ aib\ efect maxim, m\rimea pic\turilor trebuie s\

fie cuprins\ `ntre 150-500 microni. Pic\turile mai mici de 150 microni sunt

luate u[or de vânt sau se evapor\ repede, iar cele mai mari de 500 microni nu

asigur\ o distribu]ie uniform\ a erbicidelor.

Tratamentele aviochimice prezint\ o serie de avantaje ca: distribuirea

uniform\ a erbicidelor, aplicarea tratamentului `n epoc\ optim\, posibilitatea

aplic\rii erbicidelor pe terenuri inaccesibile ma[inilor terestre, evitarea

v\t\m\rii plantelor [i tas\rii solului, productivitate de 20-25 ori mai mare

comparativ cu tratamentele efectuate cu ma[ini terestre etc.

Aceast\ metod\ prezint\ [i câteva dezavantaje: cost ridicat, timpul

trebuie s\ fie lini[tit (viteza vântului s\ nu dep\[easc\ 2-3 m/sec.) [i sunt

necesare terenuri pentru decolare [i aterizare.

~n condi]iile din ]ara noastr\ predomin\ aplicarea erbicidelor cu ajutorul

mijloacelor terestre purtate: EEP-600, EESP [i tractate MET-1200 [i MTSP-

1200.

Pentru culturile nepr\[itoare, erbicidele se administreaz\ pe `ntreaga

suprafa]\ (integral) indiferent dac\ tratamentul se face la sol sau pe vegeta]ie.

~n cazul plantelor pr\[itoare, sau `n planta]iile de pomi [i vi]\ de vie, aplicarea

erbicidelor, atât pe sol cât [i pe vegeta]ie, poate fi f\cut\ pe `ntreaga suprafa]\

sau numai pe zona rândurilor de plante (`n benzi), urmând ca buruienile care

109

apar printre rândurile de plante sau de pomi [i vi]\ de vie, s\ fie distruse prin

pra[ile mecanice.

Aplicarea erbicidelor numai pe zona rândului de plante are ca urmare

eliminarea pra[ilelor manuale, economii de erbicid [i reducerea efectului

remanent al unor erbicide reziduale. Metoda este indicat\ pentru zona cu

precipita]ii abundente dup\ sem\nat; pentru culturile de câmp `ns\ poate fi

folosit\ o perioad\ scurt\ de timp (7-10 zile), adic\ cât dureaz\ sem\natul.

Reu[ita tratamentului cu erbicide depinde de alegerea corect\ a tipului de

duze, stabilirea presiunii de lucru [i asigurarea constan]ei presiunii de

func]ionare [i a vitezei de lucru a agregatului.

Pentru efectuarea tratamentelor pe toat\ suprafa]a sunt potrivite duze cu

dispersarea lenticular\ a erbicidelor, iar pentru tratamentele `n benzi se folosesc

duze care realizeaz\ o sec]iune a jetului apropiat\ de cea dreptunghiular\ [i

permit o distan]\ `ntre duze [i sol, evitându-se astfel antrenarea pic\turilor de

c\tre curen]ii de aer.

Cantitatea de amestec pentru stropit se poate regla prin schimbarea

duzelor (care sunt diversificate pe debite), prin modificarea presiunii de lucru

(care poate fi cuprins\ `ntre (0,5 – 6 kgf/cm2), cât [i prin varia]ia vitezei de

lucru. L\]imea suprafe]ei tratate de o duz\ este determinat\ de `n\l]imea la care

este fixat\ rampa de pulverizare, ea putând fi modificat\ `ntre 90-500 mm.

La tratamentele integrale duzele se fixeaz\ la o `n\l]ime care s\ permit\

ca sec]iunile jeturilor s\ se suprapun\ pe o distan]\ de 6-7 cm; dac\ `n\l]imea

de pulverizare este prea mic\, `ntre sec]iunile jeturilor r\mân suprafe]e

netratate, iar dac\ `n\l]imea este prea mare, la intersec]ia jeturilor se realizeaz\

suprafe]e pe care ajung cantit\]i duble de erbicid.

~n\l]imea de lucru la tratamentele `n benzi trebuie reglat\ `n a[a fel `ncât

s\ se realizeze o l\]ime a benzii tratate de circa o treime din distan]a `ntre

rânduri.

110

~nainte de `nceperea lucrului este necesar\ verificarea `n sta]ionar a

uniformit\]ii distribuirii solu]iei de c\tre duze. ~n teren se verific\ norma de

solu]ie la hectar `n func]ie de duz\, presiunea de lucru [i viteza de deplasare a

agregatului.

La aplicarea tratamentelor pe toat\ suprafa]a este necesar\ jalonarea pe

parcursul efectu\rii lucr\rii, pentru a se evita suprapunerile cât [i r\mânerea

unor benzi netratate.

La tratamentele cu avionul sau elicopterul, pentru distribuirea uniform\ a

erbicidului, `n\l]imea de zbor nu trebuie s\ dep\[easc\ 5 m. De asemenea, dac\

`n vecin\tate exist\ culturi sensibile la erbicidul folosit, se vor respecta zone de

protec]ie late de circa 500 m.

~n cazul tratamentelor terestre trebuie s\ se evite `ntoarcerea agregatelor

pe culturi vecine. ~ntoarcerile se vor face cu dispozitivele de distribuire a

erbicidelor oprite, ca [i la sta]ion\rile `n cursul lucrului.

Atât tratamentele cu mijloace mecanice terestre cât [i mai ales cu avionul

sau elicopterul, trebuie efectuate pe vreme lini[tit\, f\r\ vânturi intense.

Pe parcursul lucrului, ori de câte ori este nevoie, duzele [i sitele se cur\]\

[i se spal\. La schimbarea erbicidului `ntreaga instala]ie se spal\ cu ap\ [i

detergen]i, iar la `ncheierea lucr\rilor de erbicidare, instala]iile folosite `n acest

scop se spal\ cu o suspensie de c\rbune, `n concentra]ie de 0,1%.

7.6.12 STABILIREA DOZEI DE ERBICID {I PREPARAREA

AMESTECULUI PENTRU STROPIT

Stabilirea corect\ a dozei de erbicid are mare influen]\ asupra calit\]ii

tratamentului deoarece la doze prea mici buruienile r\mân necomb\tute, fiind

necesare alte eforturi pentru stârpirea lor, iar la doze prea mari erbicidele sunt

toxice pentru plantele de cultur\.

Doza de erbicid se stabile[te `n func]ie de eficacitatea lui, metoda de

aplicare, gradul de `mburuienare, speciile [i faza de vegeta]ie a buruienilor [i

plantelor de cultur\ [i al]i factori. ~n cazul erbicidelor reziduale, la stabilirea

111

dozelor se va ]ine seama [i de con]inutul `n humus [i argil\, deoarece o parte

din erbicid este imobilizat `n complexul adsorbant al solului. Din aceast\

cauz\, pe solurile nisipoase dozele vor fi mai mici, iar pe solurile bogate `n

humus [i argiloase, dozele vor fi mai mari.

Dozele de erbicid se recomand\ pe baza rezultatelor ob]inute `n

activitatea de cercerare [i [i, de regul\, sunt indicate `n kg s.a/ha, fiind necesar\

calcularea dozei de produs tehnic (comercial).

Pentru tratamente ce se fac integral (pe toat\ suprafa]a), doza de produs

tehnic se calculeaz\ dup\ rela]ia:

Dt= `n care:

Dt = doza de produs tehnic, `n kg, l/ha;

D.s.a. = doza de substan]\ activ\ recomandat\ kg/ha.

s.a. = procente substan]\ activ\ `n erbicidul folosit.

~n cazul tratamentelor `n benzi, doza de produs tehnic se calculeaz\ dup\

rela]ia:

Dt1 = , `n care:

Dt1 = doza de produs tehnic la tratamentul `n benzi, `n kg, l/ha;

Dt = doza de produs tehnic, `n kg, l/ha, la aplicarea integral\;

l = l\]imea benzii tratate (cm sau m);

L = distan]a dintre rândurile de plante, pomi sau vi]\ de vie (cm sau m).

Prepararea amestecului pentru striopit. Calitatea tratamentului cu

erbicide depinde `n mare m\sur\ de modul de preparare [i de aplicare a

amestecului dintre erbicid [i ap\. Respectarea normelor de lucru pre`ntâmpin\

multe neajunsuri, ca de exemplu, depunerea erbicidului pe fundul rezervorului,

112

formarea de cocolo[e, `nfundarea duzelor etc., cu toate consecin]ele negative

ale acestora.

Prepararea amestecului, `n cazul unor erbicide, se poate face direct `n

rezervoarele instala]iilor de erbicidat, `n cisterne sau `n instala]ii speciale.

Apa folosit\ la prepararea amestecului trebuie s\ fie curat\, deoarece

impurit\]ile `nfund\ sitele [i duzele instala]iilor de stropit. Se va evita folosirea

apelor dure, adic\ a acelora care con]in peste 150 ppm diferi]i ioni (Ca++, Mg++,

Fe+++ etc.) deoarece ace[tia pot reac]iona cu s\rurile erbicidelor sau cu unele

substan]e adjuvante formând s\ruri insolubile, care precipit\ [i creeaz\

dificult\]i `n aplicarea tratamentului.

Amestecul pentru stropit (sau pentru erbicidat) este o denumire general\.

Sunt trei tipuri de amestec [i anume: solu]ie, emulsie [i suspensie. ~ntre acestea

sunt diferen]e atât ca mod de preg\tire cât [i ca m\suri care trebuie luate `n

timpul excut\rii tratamentului. De aceea, `n fiecare caz trebuie precizat care

este tipul de amestec respectiv.

Tipurile de amestec sunt determinate de modul cum sunt formulate

(fabricate) erbicidele, deci de `nsu[irile acestora.

Solu]ia este amestecul cu apa a erbicidelor solubile `n ap\. ~n acest caz

erbicidele sunt formulate ca solu]ii apoase concentrat\ (exemplu SDMA a

acidului 2,4 D, Icedin [.a.) sau sub form\ solid\ (exemplu NaTa [.a.).

~n aparen]\, solu]ia este clar\, de[i uneori este colorat\. Solu]iile se

prepar\ mai u[or decât celelalte amestecuri pentru erbicidat. Astfel, erbicidul `n

doza necesar\, se poate introduce direct `n bazinul ma[inii de stripit. Având `n

vedere faptul c\ solu]ia este un amestec fizic omogen, `n timpul tratamentului

este necesar un minim de agitare deoarece constituien]ii solu]iei nu se separ\ pe

cale mecanic\.

Emulsia, ca no]iune general\, este amestecul dintre dou\ lichide, fiecare

men]inându-[i identitatea. ~n cazul erbicidelor, prin emulsie `n]elegem

amestecul dintre ap\ [i erbicidele formulate sub form\ de concentrat

113

emulsionabil (C.E.). Apa `ndepline[te rolul de diluant, iar erbicidul este

dispersat [i nu dizolvat a[a cum este `n cazul solu]iei. Dac\ nu se agit\, cele

dou\ lichide se separ\. Pentru a m\ri stabilitatea amestecului pentru stropit, se

adaug\ erbicidului, `n procesul de fabrica]ie, substan]e dispersante (exemplu,

detergen]i). Cu toate acestea, `n timpul aplic\rii amestecul trebuie agitat `n

permanen]\ pentru a realiza o distribu]ie uniform\.

Regulile principale, specifice, pentru preg\tirea unui astfel de amestec

sunt urm\toarele:

- multe erbicide din aceast\ grup\ sunt volatile (exemplu: Trifluralin,

EPTC, etc.) [i pentru a evita pierderile, prepararea amestecului se face

introducând direct erbicidul `n rezervorul echipamentului pentru stropit (când

prepararea se face `n cisterne sau `n instala]ii speciale, acestea trebuie s\ fie

prev\zute cu capace pentru `nchidere);

- trecerea erbicidului, fie direct `n rezervorul ma[inii, fie `n cisterne sau

instala]ii, se face uniform, pe m\sura umplerii cu ap\.

Suspensia, este amestecul format din particule solide, dispersate `ntr-un

lichid. ~n cazul nostru, amestecul este format din erbicide formulate ca pudr\

umectabil\ sau ca past\ dispersabil\ (exemplu: Atrazin, Prometrin, etc.) [i din

ap\. Apa are rol de diluant [i ca urmare de transportor. Dac\ amestecul erbicid-

ap\ r\mâne `n repaus, particulele solide, se depun. De aceea, `n timpul aplic\rii

trebuie agitat continuu. Agitarea trebuie supravegheat\ deoarece dac\ este

excesiv\, se formeaz\ mult\ spum\ care `ngreuneaz\ circula]ia amestecului

prin sistemul de stropit al ma[inii.

Pentru a realiza un amestec omogen, mai `ntâi se face o maia cu

erbicidul respectiv astfel: cantitatea de erbicid calculat\ pentru o anumit\

suprafa]\ sau pentru volumul unui vas cu ap\ se amestec\ (se fr\mânt\) treptat

cu câte pu]in\ ap\ pân\ ce se ob]ine o past\ omogen\ (nu terci) [i care se las\

câteva ore la muiat. Când se consider\ c\ pasta este omogen\, se amestec\ cu

`ntreaga cantitate de ap\ pentru care s-a calculat erbicidul respectiv.

114

Dac\ erbicidul, f\r\ a face `n prealabil maiaua, se introduce direct `n

bazin sau cistern\, unde se afl\ `ntreaga cantitate de ap\, el nu disperseaz\

complet [i rezult\ un amestec cu grunzuri (cocoloa[e).

Amestec de dou\ erbicide. Pentru a m\ri spectrul de combatere a

buruienilor, se practic\ tot mai mult amestecul de dou\ (uneori trei) erbicide.

Adesea se aplic\ `mpreun\ un erbicid formulat ca pudr\ umectabil\ (WP) [i

altul `n form\ de concentrat emulsionabil (exemplu: Pitezin + Eradicane, Ro-

Neet + Venzar, Treflan + Sencor etc.). ~n acest caz se prepar\ mai `ntâi maiaua

cu erbicidul formulat ca pudr\ umectabil\, dup\ modul precizat mai sus. Se

introduce `n cistern\ sau `n tancul instala]iei de preg\tit amestecul jum\tate din

cantitatea total\ de ap\ [i peste ea se toarn\ maiaua de erbicid. Se amestec\

pentru uniformizare. ~n continuare se introduce erbicidul concentrat

emulsionabil, se completeaz\ cu restul de ap\ [i se agit\ continuu.

Amestecurile pentru erbicid de tipul solu]iilor [i emulsiilor sunt

corespunz\toare calitativ, numai pentru ziua `n care au fost preparate, iar

amestecul sub form\ de suspensie, cel mult `nc\ o zi. Din aceast\ cauz\

prepararea amestecurilor pentru erbicidat se va corela cu randamentul de lucru

al ma[inilor [i cu mersul vremii.

Pentru prepararea amestecurilor de stropit, cantitatea de erbicid necesar\

a fi introdus\ `n cistern\ sau vasul `n care se preg\te[te se calculeaz\ cu rela]ia

:

C= `n care:

C = cantitatea de erbicid necesar\, kg, l/ha;

V = capacitatea cisternei sau a vasului `n care se prepar\ amestecul, `n l;

R = debitul ma[inii de stropit `n l/ha;

D = doza de erbicid stabilit\ a se aplica, `n kg, l/ha.

115

7.6.13 PRINCIPII {I REGULI CE STAU LA BAZA ELABOR|RII

PROGRAMULUI DE APLICARE A ERBICIDELOR

~n vederea folosirii cu maxim\ eficien]\ a erbicidelor, este necesar s\ se

elaboreze un “program de combatere chimic\ a buruienilor“. Acest lucru este

absolut necesar `ntrucât se cunoa[te c\ nici un erbicid aplicat singur nu rezolv\

`n mod satisf\c\tor problema combaterii buruienilor dintr-o cultur\.

La elaborarea programului de aplicare a erbicidelor `ntr-o unitate

agricol\, se vor avea `n vedere o serie de principii [i reguli, pe care le

prezent\m `n continuare.

- Stabilirea tipurilor de asolamente [i a rota]iei culturilor constituie unul

din factorii principali de care depinde eficacitatea erbicidelor; lipsa unui plan

de lung\ durat\, minu]ios `ntocmit, privind rota]ia culturilor [i a aplic\rii

erbicidelor, `n marea majoritate a cazurilor conduce la o utilizare unilateral\ a

metodelor chimice de combatere [i la o folosire unilateral\ a anumitor erbicide,

cu consecin]e negative pentru produc]ia agricol\. Concomitent cu elaborarea

asolamentelor [i stabilirea rota]iei culturilor este imperios necesar\ `nfiin]area

unui registru pentru eviden]a aplic\rii erbicidelor pe sole [i culturi.

- Identificarea prin cartare a buruienilor predominante pe fiecare sol\.

Cunoscând ponderea principalelor specii de buruieni se poate stabili [i se pot

alege acele erbicide cu ajutorul c\rora se realizeaz\ o combatere maxim\ a

buruienilor.

- Stabilirea dozelor optime pentru fiecare erbicid `n cazul când este

aplicat singur [i `n cazul când este asociat cu alte erbicide. Pentru stabilirea

dozelor optime [i a rapoartelor dintre erbicide `n cazul aplic\rii asociate,

trebuie s\ se cunoasc\ bine recomand\rile institutelor de cercet\ri [i ale

sta]iunelor experimentale; dep\[irea dozelor recomandate duce la apari]ia de

efecte nedorite (remanen]\, fitotoxicitate pentru plantele cultivate etc.).

- La alegerea erbicidelor este necesar s\ se ]in\ seama [i de baza tehnico-

material\ de care dispune unitatea, deoarece unele erbicide se pot aplica atât cu

116

aparatur\ terestr\ cât [i cu mijloace avio, `n timp ce alte erbicide (`n special

cele volatile) se pot administra numai cu ma[ini terestre.

- Dup\ stabilirea sortimentului de erbicide precum [i a dozelor de

aplicare a acestora, se va calcula necesarul (`n kg sau litri) pentru fiecare

erbicid `n parte [i se va stabili planul de aplicare a fiec\rui erbicid.

~n afara regulilor de baz\ enun]ate mai sus, pentru reu[ita tratamentului

este necesar s\ se respecte o serie de cerin]e tehnice [i anume:

- p\strarea [i conservarea erbicidelor `n bune condi]iuni, eviden]a corect\

a acestora (intrarea `n unitate, eliberarea cu ordinul scris al fermierului,

primirea sub semn\tur\), manipularea `n ambalaje corespunz\toare etc;

- preg\tirea corespunz\toare a solului destinat aplic\rii erbicidelor

(m\run]ire [i nivelare), care s\ asigure repartizarea uniform\ a erbicidelor [i

acumul\ri uniforme de reziduuri;

- respectarea vitezei de lucru `n tot timpul ac]iunii de aplicare a

erbicidelor (m\rirea vitezei de lucru stabilite determin\ administrarea unei

cantit\]i mai mici de erbicid [i `n consecin]\ efectul nu va fi cel scontat, iar

reducerea vitezei de lucru m\re[te cantitatea de erbicid la unitatea de suprafa]\,

cu repercursiunile care se cunosc);

- jalonarea terenului, opera]ie indispensabil\ execut\rii corecte a

tratamentului (neglijarea jalon\rii poate duce la suprapuneri de tratamente sub

form\ de fâ[ii `n care, ca urmare a dubl\rii dozelor aplicate, apar fenomene de

fitotoxicitate sau remanen]\, iar pe suprafe]ele neacoperite de dispozitivele de

pulverizare, buruienele r\m\n necomb\tute);

- `n zonele cu terenuri supuse fenomenelor de eroziune, pe solurile

nisipoase, pe cele cu ap\ freatic\ la mic\ adâncime, pe terenurile irigate unde

se cultiv\ mari suprafe]e cu cereale [i plante tehnice, aplicarea erbicidelor

trebuie s\ se fac\ cu mult\ aten]ie pentru a reduce la maximum efectul polu\rii;

117

- preg\tirea corespunz\toare a echipamentelor de erbicidat (verificarea

pompei, a filtrului, furtunurilor, rezervorului, a agitatoarelor hidraulice, duzelor

[i manometrului).

7.6.14

M|SURI DE PROTEC}IA MUNCII LA FOLOSIREA ERBICIDELOR

Cu toate c\ relativ pu]ine erbicide prezint\ pericole grave de intoxicare,

pentru prevenirea unor fenomene de poluare [i toxicitate este absolut necesar ca

la folosirea erbicidelor s\ se respecte anumite reguli de protec]ie a muncii.

Atât la p\strarea [i manipularea erbicidelor, cât [i la prepararea

amestecului de stropit [i aplicarea tratamentelor pe teren, se vor respecta

urm\toarele reguli generale:

- toate persoanele care lucreaz\ cu erbicide vor fi instruite de fiecare dat\

când se fac tratamente, prezentându-se substan]a folosit\, periculozitatea,

regulile specifice ce trebuie respectate; de asemenea, trebuie s\ fie examinate

medical la angajare [i periodic, pe parcursul anului;

- persoanele care obi[nuiesc s\ consume frecvent alcool nu sunt admise

la punctele unde se lucreaz\ cu erbicide, deoarece alcoolul scade `n general

rezisten]a la pesticide (b\utorii fac intoxica]ii grave `n cazul contactului cu

tiolcarbama]ii). ~n aceea[i m\sur\ este interzis\ flosirea minorilor, a femeilor

gravide sau care al\pteaz\, a bolnavilor cronici;

- la fiecare loc de munc\ trebuie s\ existe câteva substan]e de prim\

utilitate `n caz de accidente: c\rbune medicinal [i bentonit\ (utile mai ales, `n

cazul erbicidelor dipiridilice, dar pot fi de folos [i `n cazul altor erbicide care au

tendin]\ de a se adsorbi), sare de buc\t\rie (dou\ linguri cu vârf la un pahar cu

ap\) care induce voma [i poate salva via]a celui ce a `nghi]it eventual un

erbicid) [i bicarbonat de sodiu 5% care este util pentru sp\larea pielii [i a

mucoaselor atinse de solu]ii concentrate;

- `n timpul lucrului nu se m\nânc\, nu se bea, nu se fumeaz\, nu se

atinge cu mâna fa]a sau pielea descoperit\. La `ntreruperea lucrului, pentru

118

satisfacerea acestor nevoi se spal\ m\nu[ile cu ap\ [i s\pun, apoi se scot, se

spal\ apoi cu ap\ din abunden]\, fa]a [i mâinile [i numai dup\ aceea se pot

atinge alimentele, apa, ]ig\rile, fa]a [i pielea;

- pentru prevenirea eventualelor accidente, personalul care lucreaz\ cu

erbicide, atât la manipularea acestora [i prepararea amestecurilor cât [i la

efectuarea tratamentelor, va folosi `ntotdeauna echipamentul de protec]ie

adecvat (combinezon cu mâneci lungi, ochelari, masc\ de tifon cu vat\, m\nu[i

[i cizme de cauciuc).

~n afara regulilor generale prezentate este necesar\ respectarea unor

reguli specifice depozit\rii, transportului, prepar\rii amestecurilor [i efectu\rii

tratamentelor cu erbicide:

- produsele folosite se vor p\stra `n depozite special amenajate, care

trebuie amplasate la distan]e mai mari de 50 m de locuin]e [i surse de ap\.

Depozitele se ]in `ncuiate [i vor fi dotate cu cântar propriu, m\suri de dozare

pentru lichide [i pichet de incendiu.

- nu este permis\ p\strarea erbicidelor `mpreun\ cu alimente, furaje,

obiecte casnice [i alte materiale [i `n general p\strarea `n poduri sau la etaj. De

asemenea, `nc\lzirea cu sobe a depozitelor cu erbicide este interzis\, din cauza

riscurilor de toxicitate [i incendii.

- erbicidele se livreaz\ `n ambalaje `nchise [i nu se vor distribui `n stare

v\rsat\. Scoaterea lichidelor din ambalaje mari se va face numai cu pompa cu

amorsare mecanic\. Ambalajele nu se las\ necur\]ate de pe o zi pe alta,

resturile de erbicid care rezult\ la cur\]ire se strâng [i se `ngroap\. De

asemenea, erbicidul care din neglijen]\ a fost risipit se acoper\ cu p\mânt sau

rumegu[, care se strânge [i apoi se `ngroap\ `n locuri ferite, evitând ca

pesticidele s\ ajung\ `n apa freatic\ prin sp\lare. Ambalajele, cu excep]ia celor

care trebuie returnate la produc\tor, se strâng, se scutur\ de resturi [i se ard.

- transportul erbicidelor se va face cu vehicole `n stare corespunz\toare,

fiind interzis transportul `n acela[i timp a apei, alimentelor [i furajelor.

119

- prepararea amestecului pentru stropit (erbicidat) se va face `n locuri

special amenajate (dac\ nu exist\ sta]ii speciale de preg\tire), departe de sursa

de ap\ potabil\, ape curg\toare [i `mprejmuite de un [an] de o cazma adâncime.

- butoaiele g\le]ile, m\surile de dozare, cântarele [i orice alte vase

utilizate la preg\tirea amestecurilor nu trebuie folosite `n alte scopuri (ad\patul

animalelor sau `n uz casnic).

- dup\ terminarea lucr\rilor, locul de preg\tire se cur\]\ cu sapa [i

p\mântul cu resturi este `ngropat. Amestecurile r\mase neutilizate se vars\ `n

gropi [i se astup\, iar substan]ele nefolosite se returneaz\, la magazie.

- `naintea `nceperii aplic\rii pe teren a tratamentului cu erbicide, dac\

acestea se fac `n zone populate sau `n preajma lor, se va comunica `n scris

prim\riilor, organelor sanitare, cresc\torilor de animale, albine etc. locurile

unde se vor efectua tratamente, ce substan]e se vor folosi, precum [i m\surile

de prevenire a intoxica]iilor. La marginea tarlalelor se vor pune anun]uri

privind efectuarea tratamentelor, care se ridic\ la 3-4 zile dup\ terminarea lor.

- se interzice aplicarea tratamentelor cu erbicide pe timp foarte c\lduros

(temperaturi peste + 25oC) sau pe vânt (viteza vântului mai mare de 3 m/sec).

- pe solele unde `n acela[i timp lucreaz\ mai mule agregate, acestea vor

fi dispuse pe diagonal\, pentru a `mpiedica intrarea unui agregat `n zona de

ac]iune a celor din fa]\.

- zonele tratate trebuie marcate cu indicatoare “teren otr\vit” [i

“p\[unatul interzis”. Dac\ pe terenurile tratate urmeaz\ s\ se mai fac\ lucr\ri

mecanice, acestea se vor efectua la un interval de cel pu]in trei zile de la

tratament.

- la terminarea lucr\rii de erbicidare, deblocarea [i cur\]irea

dispozitivelor de lucru se fac numai de c\tre operatori instrui]i [i complet

echipa]i. Orice abatere de la aceast\ regul\ reprezint\ un pericol grav, prin

degajarea de pulbere sau lichid toxic ce `nso]e[te opera]iunea.

120

7.6.15 ERBICIDE FOLOSITE PENTRU COMBATEREA BURUIENILOR

DIN PRINCIPALELE CULTURI DIN ROMÂNIA.

Elaborarea tehnologiilor moderne `n agricultur\ este strâns legat\ de

fenomenele de mecanizare [i chimizare ale acesteia. ~n timp ce cre[terea

recoltelor este asigurat\, `n principal, de introducerea `n cultur\ a soiurilor [i

hibrizilor, de mare productivitate [i de folosirea pe scar\ larg\ a

`ngr\[\mintelor chimice, cre[terea productivit\]ii este posibil\ `n primul rând

datorit\ mecaniz\rii [i combaterii chimice a buruienilor.

Pe lâng\ rolul principal de combatere a buruienilor [i implicit de sporire

a recoltelor, erbicidele ofer\ o solu]ie de cre[tere a productivit\]ii muncii, prin

reducerea substan]ial\ a muncii vii. Chiar dac\ am lua `n considerare numai

aceste aspecte, erbicidele practic, nu mai pot lipsi din tehnologiile moderne

folosite `n cultivarea plantelor.

Dar, a[a cum s-a precizat la `nceputul acestui capitol, pentru ca

erbicidele s\ aib\ o eficacitate maxim\ [i `n acela[i timp s\ se previn\ unele

neajunsuri `n combaterea buruienilor, trebuie folosite [i celelalte mijloace de

lupt\ cu acestea (preventive, agrotehnice, fizico-mecanice, biologice) adic\ s\

se practice o combatere integrat\. Acest lucru este necesar deoarece eficacitatea

oric\rei metode este limitat\ de anumite condi]ii de sol, condi]ii climatice,

specii de buruieni etc, [i neajunsurile fiec\rei metode sunt `nl\turate atunci

când se ac]ioneaz\ cu mai multe mijloace de prevenire [i combatere a

buruienilor.

Folosirea corect\ a erbicidelor se bazeaz\ pe rezultatele cercet\rilor

riguroase efectuate `n cadrul institutelor [i sta]iunilor de cercet\ri agricole

precum [i `n cadrul institutelor de `nv\]\mânt superior agronomic (N. {arpe [i

col., 1967, 1976, 1981, N. {arpe, 1987).

7.6.15.1 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de cereale

p\ioase

121

Cerealele p\ioase (grâu, orz, secar\, ov\z) se cultiv\ `n ]ara noastr\ pe

un areal foarte mare, fapt pentru care gradul de infestare cu buruieni difer\ de

la o zon\ la alta atât sub aspect numeric cât [i al compozi]iei floristice.

~ntrucât erbicidele sintetizate [i folosite la aceste culturi combat numai

anumite grupe sau specii de buruieni, pentru reu[ita tratamentului este necesar

s\ se cunoasc\ urm\toarele:

- arealul de r\spândire al diferitelor specii de buruieni dicotiledonate,

precum [i raportul dintre speciile sensibile [i respectiv rezistente la unele

erbicide;

- arealul de r\spândire al speciilor de buruieni monocotiledonate;

- raportul dintre speciile de buruieni dicotiledonate [i monocotiledonate.

~n func]ie de aceste aspecte se `ntâlnesc mai multe situa]ii.

Cereale p\ioase infestate cu specii de buruieni sensibile la 2,4 D [i

MCPA.

Dintre buruienile sensibile amintim: Sinapis arvensis, Raphanus

raphanistrum, Capsella bursa pastoris, Centaurea cyanus, Thlaspi arvense,

Cirsium arvense, Sonchus oleraceus, Sonchus arvensis, etc. Aceste buruieni

pot fi comb\tute cu eficacitate maxim\ cu erbicidul SDMA care are ca

substan]\ activ\ sarea de dimetil amin\ a acidului 2,4 D `n cantitate de 825 g/l.

Tratamentele cu acest erbicid se face prim\vara când cerealele p\ioase

sunt `n faza de `nfr\]ire [i pân\ `n faza de formare a primului [i uneori al celui

de al doilea internod, iar buruienile `n faza de cotiledoane [i pân\ [i-au format

4-6 frunze tinere cu o lungime de 5-8 cm `ntinse pe sol, sub form\ de rozet\.

Efectuarea tratamentelor `n afara acestor faze influen]eaz\ negativ

cre[terea [i dezvoltarea plantelor de cereale p\ioase [i se reduce eficacitatea

asupra buruienilor. De asemenea, erbicidarea trebuie f\cut\ `n zile f\r\ vânt, iar

temperatura aerului s\ ajung\ la cel pu]in 15oC, respectându-se cu stricte]e

zona de protec]ie corespunz\toare fa]\ de alte culturi. Când tratamentele se fac

cu avia]ia, zona de protec]ie este de 300-400 m, iar pentru tratamentele terestre

122

de 20-50 m. Sunt foarte sensibile la aceste erbicide floarea-soarelui, vi]a de vie,

pomii fructiferi [i legumele.

Cereale p\ioase infestate cu diverse specii de buruieni rezistente la 2,4

D, ca de exemplu: Matricaria sp., Galium aparine, Stellaria media, Fumaria

sp., Polygonum sp., Chenopodium sp., Delphinium sp., Veronica sp., Spergula

arvensis, Agrostemma githago, Chrysanthemum sp., etc.

Dintre numeroasele erbicide care se pot folosi `n astfel de situa]ie, `n

condi]iile din ]ara noastr\ sunt recomandate urm\toarele:

ICEDIN SUPER (2,4 D 280 g + Dicamba 100 g) – concentrat

emulsionabil. Erbicidul se aplic\ postemergent `n doz\ de 1,0–1,5 l/ha, când

plantele se g\sesc `n faza de `nfr\]ire [i pân\ la formarea primului internod, iar

buruienile sunt `n faza de rozet\.

~n afara unui spectru larg de combatere a buruienilor dicotiledonate,

acest erbicid mai prezint\ [i avantajul c\ ac]ioneaz\ bine la o temperatur\ mai

sc\zut\ a mediului [i anume 10-15oC.

Pentru ov\z doza va fi mai mic\ [i anume 0,75-1,0 l/ha.

OLTISAN EXTRA – (325 g/l ester octylic al acidului 2,4 D + 75 g/l

dicamba). Se administreaz\ prim\vara când plantele de grâu sunt `n faza de

`nceput de `nfr\]ire [i pân\ la sfâr[itul form\rii primului internod. ~n aceast\

perioad\ majoritatea buriuienilor dicotiledonate sunt `n faza de rozet\. Acest

erbicid ac]ioneaz\ foarte bine [i la temperaturi mai sc\zute, sub 10-12oC. Se

recomand\ s\ se administreze `n doze de: 1,0 l/ha pentru grâu [i orz de toamn\

[i 0,75 l/ha pentru ov\z [i orzoaic\ de prim\var\.

STARANE 250 – (250 g/l fluroxipir), combate o gam\ larg\ de buruieni

dicotiledonate, inclusiv Galium aparine [i Galeopsis tetrahit. Se poate aplica

singur, chiar [i dup\ perioada optim\ de folosire a erbicidelor enun]ate mai sus.

Se recomand\ doza de 0,8-1,0 l/ha.

OPTIKA – (600 g/l Mecoprop – p ca sare de potasiu [i OPTICA DUO

(300 g/l Diclorprop [i 300 g/l MCPA ca sare de dimetil amin\), erbicide

123

sistemice selective care pot fi aplicare prim\vara `n doz\ de 1,5-2,0 l/ha, de la

stadiul de prima frunz\ pân\ la apari]ia a celui de al doilea nod.

LONTREL – (300 g/l concentrat aminic) folosit pentru combaterea unui

spectru mai larg de buruieni `n culturile de cereale, `n doz\ de 70-90 g/ha.

Acest erbicid poate fi aplicat la culturile de cereale p\ioase la toate stadiile de

dezvoltare, f\r\ fitotoxicitate sau reduceri de recolt\.

LANCET – (80 g/l fluroxypyr + 450 g/l sare de amin\ a acidului 2,4 D).

Combate infest\rile puternice cu Galium aparine [i Galeopsis tetrahit [i, de

asemenea, combate foarte bine [i buruieni perene ca Cirsium sp., Sanchus sp. [i

Convolvulus arvensis. Se administreaz\ `n doz\ de 1-1,25 l/ha `ncepând cu faza

de `nfr\]ire [i pân\ la formarea celui de al doilea internod. Temperatura optim\

de aplicare este `n intervalul 8-25oC.

GLEAN 75 DF – (Clorsulfuron 75%) se aplic\ la toate cerealele p\ioase,

având un spectru larg de combatere a buruienilor dicotiledonate `n pre [i post

emergen]\. Combate [i unele graminee `n preemergen]\ sau foarte devreme `n

postemergen]\. Se aplic\ `n doz\ de 10-25 g/ha. Grâul poate fi tratat `nainte de

sem\nat, dup\ sem\nat, `nainte de r\s\rit [i postemergent (din faza de 3 frunze

[i pân\ la faza de burduf), iar la orz [i celelalte cereale numai postemergent.

~n cazul pierderii unei culturi tratate cu GLEAN 75 DF, se pot

re`ns\mân]a numai cereale, f\r\ s\ se mai repete tratamentul cu erbicid.

Cereale p\ioase infestate [i cu specii de buruieni monocotiledonate.

Dintre aceste specii, pentru condi]iile pedoclimatice din ]ara noastr\, mai

periculoase sunt: Apera spica-venti (iarba vântului) [i Avena fatua (odos).

Iarba vântului se `ntâlne[te frecvent `n zonele colinare de pe ambii

versan]i ai mun]ilor Carpa]i [i Apuseni, `n special pe soluri podzolice, `n solele

unde se cultiv\ mai mul]i ani la rând cereale p\ioase.

Odosul s-a extins `n ]ara noastr\ datorit\ practic\rii unor asolamente cu

`nc\rc\tur\ mare de cereale p\ioase, schimbului de semin]e impurificate cu

semin]e de odos, transferului de combine dintr-o unitate `n alta `n perioada

124

recolt\rii, nefolosirii erbicidelor speciale “antiodos” `n culturile de cereale

p\ioase, de in, sfecl\ [i cartof, precum [i nerespect\rii asolamentelor ra]ionale.

Pentru combaterea acestor specii se folosesc o serie de erbicide care

posed\ o bun\ toleran]\ pentru cerealele p\ioase. Dintre acestea mai utilizate

sunt: ASSERT 250 S.C. (250 g/l imazamethabenz methyl), 20 l/ha, PUMA

SUPER 100 EC (fenoxapropetil 100 g/l + fenclorazol etil 50 g/l), 0,8 –1,0 l/ha,

TOLKAN S (isoproturon 210 g/l + Dinoterb 190 g/l), 7-10 l/ha, AVENGE 200

CS (200 g/l benzoylprop – ethil), 5,0 l/ha, DICURAN 80 (80 % chlor toluron),

2,0–3,0 kg/ha, ILLOXAN EC 36 (360 g/l Diclofop – methyl ), 2,0 – 2,5 l/ha,

SUFFIX 20 (200 g/l benzoylprop-ethyl), 5,0 –7,0 l/ha, [.a.

Tratamentele se fac postemergent, când plantele de cereale p\ioase sunt

`n faza de `nfr\]ire [i pân\ la formarea primului internod, iar plantele de odos [i

iarba vântului `ntre faza de 2-4 frunze.

Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate ebicidele specificate mai

sus se pot aplica `n amestec cu Icedin Super 1,0 l/ha sau Oltisan extra 1,0 l/ha,

cu excep]ia erbicidelor Illoxan [i Suffix care nu sunt compatibile cu Icedinul [i

Oltisanul, tratamentele f\cându-se decalat cu cca 10 zile.

Cereale p\ioase (grâu, orz) sub`ns\mân]ate cu trifoliene.

~n zonele cu climat mai umed [i r\coros, `n special `n Transilvania,

trifoiul se sub`ns\mân]eaz\ `n culturile de grâu sau orz de toamn\.

Pentru astfel de situa]ii se recomand\ urm\toarele erbicide:

ARETIT 40 WP (dinoseb acetat 40%), 5,0-6,0 kg/ha;

ARETIT EC (dinoseb acetat 490 g/l), 4,0-5,0 l/ha;

ACETADIN (dinoseb acetat 360 g/l), 5,0–6,0 l/ha;

BASAGRAN (bentazon 480 g/l), 2,0–4,0 l/ha.

Erbicidele se aplic\ `n faza de `nfr\]ire a grâului sau orzului pân\ la

formarea primului internod, `nainte ca trifolienele s\ fie r\s\rite.

Excep]ie fac erbicidul Basagran care este tolerat foarte bine, chiar dac\

plantele de trifoi au format numai 1-3 frunzuli]e. Erbicidele Acetadin [i Aretit

125

sunt tolerate de tifoliene numai dup\ ce au format 4-6 frunze trifoliate. {i `n

acest caz se va avea `n vedere ca buruienile dicotiledonate s\ fie `n faza de

rozet\.

Tratamentele cu Aretit [i Acetadin se vor face `n zilele noroase, f\r\

pericol de a ploua `n ziua respectiv\. Se pot aplica [i `n zile cu soare, dar `n

orele de dup\ amiaz\, mai spre sear\, deoarece `n caz contrar produc arsuri

puternice pe frunzele plantelor de grâu sau orz.

Nu se va folosi nuci unul dintre erbicidele indicate pentru combaterea

buruienilor dicotiledonate deoarece sunt foarte fitotoxice pentru trifoliene, chiar

dac\ acestea n-au r\s\rit, fiindc\ se pot absorbi [i prin sistemul radicular.

7.6.15.2 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din cultura orezului

Orezul reprezint\ [i ast\zi hrana principal\ pentru o popula]ie de peste 2

miliarde de oameni din Asia [i Africa [i multe state din America de sud.

Pân\ nu demult, combaterea buruienilor s-a bazat `n exclusivitate pe

plivitul manual. Aceast\ lucrare necesit\ un volum foarte mare de bra]e de

munc\ 80-120 zile/om la hectar pentru `ntreg ciclul de vegeta]ie (la un singur

plivit sunt necesare 20 zile /om la hectar).

Datorit\ costului foarte ridicat al plivitului manual, ]\rile mari

cultivatoare de orez au recurs la plivitul “chimic” cu ajutorul erbicidelor.

Datorit\ condi]iilor de mediu [i a tehnologiei oarecum similare, `n

culturile de orez de pe toate meridianele, buruienile dominante fac parte din

urm\toarele familii: Gramineae (Echinochloa oryzoides, E. crus-galli, E.

phyllopogon, E. crus-pavonis, Setaria sp., Leersia oryzoides), Cyperaceae

(Cyperus difformis, Scirpus maritimus, S. mucronatus, Juncelus seratinus),

Alismataceae (Alisma sp.) [i Butomaceae (Butomus sp.).

Pe lâng\ speciile enumerate, care fac parte din `ncreng\tura

Angiospermae, `n orez\rii se `ntâlnesc frecvent [i algele verzi din `ncreng\tura

Chlorophyta.

126

Pentru folosirea cu maxim\ eficien]\ a erbicidelor este necesar s\ se

cunoasc\ raportul dintre speciile de buruieni care infesteaz\ `ntr-o anumit\

etap\ cultura de orez. Sub acest aspect putem `ntâlni mai multe situa]ii.

Culturi de orez `n care dominante sunt speciile din genurile Echinochloa

[i Setaria

Pentru combaterea acestor specii au fost sintetizate numeroase erbicide,

dintre care mai frecvent folosite sunt urm\toarele:

ORDRAM 6 E (720 g./l molinat), 7-8 l/ha;

ORDRAM 10 g (10 % molinat), 40-55 kg/ha;

DREPAMON 70 EC (700 g/l thiocarbacil), 5-6 l/ha;

DREPAMON 5 G (10 % thiocarbacil), 70-80 kg/ha;

SATURN 50 EC (500 g/l thiobencarb), 8-10 l/ha;

SATURN 10 G (10% thiobencarb), 40-50 kg/ha;

RONSTAR (250 g/l oxadiazon), 3,5-4,0 l/ha;

SURCOPUR L V 10 (360 g/l propanil), 14-20 l/ha;

STAM L V 10 (360 g/l propanil), 14-20 l/ha.

Modul de aplicare a erbicidelor difer\ `n func]ie de particularit\]ile de

formulare [i ac]iune.

Erbicidele Ordram [i Drepamon, fabricate sub form\ de concentrat

emulsionabil, se administreaz\, `nainte de sem\natul orezului, cu aparate

terestre folosind 300-400 l solu]ie ap\/ha; erbicidele granulate Ordram [i

Drepamon se aplic\ `n aceea[i perioad\ cu o sem\n\toare de cereale la care se

scot tuburile `n vederea `mpr\[tierii granulelor cât mai uniform pe suprafa]a

solului. ~ntrucât aceste erbicide sunt volatile, dup\ tratament se vor `ncorpora

imediat `n sol prin 2 lucr\ri cu grapa cu discuri `n agregat cu grapa stelat\ la

adâncimea de 8-10 cm. Dup\ `ncorporare este obligatorie inundarea parcelelor

`n decurs de 24 de ore cu un strat de ap\ `n a[a fel `ncât cele mai ridicate

por]iuni de teren s\ fie acoperite cu un strat de ap\ de circa 5 cm. Se seam\n\

127

apoi orezul `n ap\, parcelele men]inându-se inundate 8-10 zile. ~n continuare

regimul de irigare este cel normal.

Erbicidele Saturn [i Ronstar se administreaz\ tot `nainte de sem\natul

orezului, ca [i precedentele, dar fiind nevolatile, dup\ tratament nu mai sunt

obligatorii lucr\rile de `ncorporare cu grapa cu discuri, ci se trece direct la

sem\natul orezului “pe uscat” prin `mpr\[tiere, dup\ care urmeaz\ inundarea

parcelelor cu ap\.

~n cazul “sem\natului `n ap\”, dup\ aplicarea erbicidelor Saturn [i

Ronstar se trece la inundarea parcelelor cu ap\ [i apoi se face sem\natul

orezului.

Erbicidul Ronstar prezint\ avantajul c\ poate combate [i specia Leersia

oryzoides din semin]e.

Erbicidele Stam [i Surcopur, fiind de contact, se aplic\ dup\ ce `n

prealabil s-a evacuat apa din parcele pentru ca plantele din genurile

Echinochloa [i Setaria s\ poat\ absorbi prin frunze erbicidele respective.

Tratamentele se fac când buruienile sunt complet svântate [i se g\sesc `n faza

de 1-3 frunzuli]e. Dup\ 24-48 ore de la aplicarea erbicidelor pe vegeta]ie se va

introduce apa `n parcele.

Culturi de orez cu infestare mixt\ cu specii din familiile Gramineae,

Cyperaceae, Alismataceae, Butomaceae, Juncaceae. Este situa]ia cel mai des

`ntâlnit\ `n orez\riile din ]ara noastr\. Pentru combaterea speciilor din familia

gramineae se va folosi unul din erbicidele indicate anterior.

Pentru combaterea speciilor de buruieni din familiile Cyperaceae,

Alismataceae, Butomaceae [i Yuncaceae se vor folosi erbicidele:

BASAGRAN M 60 (400 g/l bentazon + 60 g/l MCPA), 3-4 l/ha;

HERBIT (200 g/l phenothyool), 4,0 l/ha.

Dac\ pentru combaterea buruienilor din familia gramineae s-au f\cut

tratamente `nainte de sem\nat cu Ordram sau Drepanion, se va aplica

postemergent erbicidul Basagran M 60 sau Herbit, `nainte de tratament

128

evacuându-se apa din parcele, deoarece ambele erbicide sunt de contact.

Plantele de orez pot fi `n faza de `nfr\]ire [i pân\ la faza de burduf, iar

buruienile dicotiledonate trebuie s\ aib\ 4-5 frunze. O combatere eficient\ a

speciilor de Cyperaceae cu Basagran M 60 se realizeaz\ când acestea sunt `n

faza de butoni florali.

~n cazul când buruienile din familia gramineae se combat cu unul din

erbicidele Stam sau Surcopur, acestea se asociaz\ cu Basagran M 60 sau

Herbit, momentul tratamentului fiind `n func]ie de fazele de dezvoltare ale

orezului [i, `n special ale buruienilor graminee (1-3 frunzuli]e) [i ale

buruienilor dicotiledonate 4-5 frunze).

Un nou erbicid postemergent pentru orez este LONDAX (erbicid

sulfonilureic) care combate buruienile dicotiledonate anuale [i perene precum

[i stagnarea `n cre[tere a speciilor de Echinochloa. Erbicidul se aplic\

postemergent `n primele faze de dezvoltare a buruienilor, când parcelele din

orez\rie sunt inundate. Combate foarte bine buruienile sensibile prezente `n

momentul tratamentului prezentând [i un efect rezidual excelent. Eficacitatea

cea mai mare se manifest\ când buruienile sunt complet acoperite de ap\, `n

special pentru Cyperus [i Scirpus.

Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale [i perene, a

ciperaceelor [i gramineelor anuale se recomand\ folosirea `n doze de 70-90

g/ha produs comercial.

Culturi de orez infestate [i cu Leersia oryzoides. ~n solele infestate

puternic cu aceast\ specie se recomand\ urm\toarea tehnologie de combatere:

- `nainte de sem\natul orezului se administreaz\ erbicidul Ronstar `n

doz\ de 4,0 l/ha;

- pe vegeta]ie se va aplica erbicidul Stam LV 10, `n doz\ de 10-18 l/ha,

asociat cu unul din erbicidele: Herbit sau Basagran M 60, folosindu-se 3,0-4,0

l/ha;

129

- `nainte de recoltarea orezului se efectueaz\ un tratament cu Roundup,

8,0-10,0 l/ha.

Erbicidul Roundup se administreaz\ când semin]ele de orez au ajuns la

umiditatea de 20-25%, iar plantele de Leersia din rizomi sunt `nc\ verzi.

Recoltarea orezului se va face dup\ 20-25 zile de la tratament, timp `n care

erbicidul Roundup se transloc\ `n rizomi.

~n anul urm\tor, datorit\ unei rezerve mari de semin]e de Leersia ce se

g\se[te `n sol, se va trata `nainte de sem\nat cu erbicidul Ronstar.

Combaterea algelor din orez\rii. Algele verzi au o dinamic\ specific\ `n

timpul anului `n func]ie de tehnologia culturii, de tratamentele chimice aplicate

etc. Pagube importante produc `n special algele care apar `n perioada de

r\s\rire a orezului [i pân\ ce acestea atinge `n\l]imea de 10-15 cm.

O metod\ mai veche prevede combaterea algelor cu ajutorul SO4Cu `n

cantitate de 18-20 kg/ha dizolvat `n apa de iriga]ie. ~n vederea efectu\rii

tratamentului, SO4Cu se pune `ntr-un s\cule] la gura de alimentare cu ap\ a

parcelei.

~n ultimul timp rezultate bune se ob]in prin folosirea unor fungicide, cum

ar fi de exemplu Brestan 60 (trifenil acetat de sodiu). Doza optim\ este

cuprins\ `ntre 1,7 –2,0 kg/ha, solu]ia aplicându-se la suprafa]a apei când algele

stânjenesc orezul.

7.6.15.3 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din cultura

porumbului

Poten]ialul mare de produc]ie, multiplele `ntrebuin]\ri [i particularit\]ile

agrobiologice au f\cut ca porumbul s\ devin\ una dintre cele mai importante

culturi agricole, ocupând `n ]ara noastr\ peste 3,3 milioane hectare.

Plantele de porumb `ns\, prin natura biologiei lor, sunt lipsite toatal de

posibilit\]ile de a concura cu buruienile, pe de o parte datorit\ cre[terii, lente

din primele 4-6 s\pt\mâni, iar pe de alt\ parte densit\]ii reduse la unitatea de

suprafa]\. Aceste aspecte creaz\ la `nceput o aprig\ concuren]\ `n favoarea

130

buruienilor pentru spa]iu, ap\ [i hran\, provocând mari pagube culturilor de

porumb.

Datorit\ faptului c\ porumbul se cultiv\ `n ]ara noastr\ pe un areal foarte

mare, `n zone care se caracterizeaz\ prin condi]ii pedoclimatice diferite, flora

din aceste culturi este foarte variat\, atât sub aspectul num\rului de specii

prezente, cât [i a numeroaselor combina]ii posibile `ntre reprezentan]ii

diverselor grupe biologice.

Existen]a unui num\r mare de specii anuale, cum se `ntâlne[te `n multe

lanuri din sudul ]\rii sau a unor specii perene, situa]ie frecvent\ `n zonele mai

umede [i reci, impune aplicarea unei agrotehnici diferen]iate pentru fiecare caz

`n parte, combaterea integrat\ având un rol deosebit `n diminuarea gradului de

`mburuienare.

Pentru cultura porumbului s-au sintetizat [i fabricat pe plan mondial un

sortiment foarte diversificat de erbicide selective din grupa triazinelor,

tiolcarbama]ilor, amidelor, sulfonilureicelor etc.

~n func]ie de tipurile de sol [i caracteristica infest\rii cu buruieni, pe

teritoriul ]\rii noastre se disting câteva situa]ii mai generale.

Culturi de porumb infestate cu diverse specii mono - [i dicotiledonate

Speciile de buruieni mono - [i dicotiledonate pot fi comb\tute foarte bine

cu numeroase erbicide. Porumbul fiind cultivat pe o diversitate mare de soluri

`n care con]inutul de humus variaz\ `n limite destul de largi, dozele de erbicid

se stabilesc `n func]ie de con]inutul `n humus [i pozi]ia culturii `n asolament.

Din grupa erbicidelor triazinice, erbicidele frecvent folosite pentru

combaterea buruienilor din cultura porumbului sunt: PITEZIN 75 (atrazin

75%), fabricat la Combinatul Petrochimic Pite[ti [i ONEZIN 50 (atrazin 50),

fabricat la S.C. “Oltchim” S.A. din Râmnicu Vâlcea. ~n func]ie de con]inutul

solului `n argil\ [i humus doza de erbicid este de 2,0 – 5,0 kg s.a. /ha.

Erbicidele pe baz\ de atrazin posed\ o selectivitate perfect\ fa]\ de

plantele de porumb [i combat aproape toate speciile dicotiledonate [i

131

monocotiledonate anuale (mai pu]in Setaria, Echinochloa [i Digitaria). Dintre

speciile rezistente amintim: Sorghum halepense, Cirsium arvense, Sonchus

arvensis, Convolvulus arvensis, Rubus caesius, Agropyron repens, Cynodon

dactylon.

Erbicidele pe baz\ de atrazin sunt indicate a se folosi `n situa]ia când

dup\ porumb urmeaz\ `n rota]ie tot porumb sau plante rezistente la efectul

remanent (maz\re, cartof, etc).

~n cazul `n care porumbul urmeaz\ `n asolament dup\ cereale de toamn\,

sau alte culturi care se recolteaz\ `n var\, aceste erbicide pot fi aplicate chiar

din toamn\, `n lunile octombrie-noiembrie, dup\ ce `n prealabil ar\tura a fost

discuit\. Prim\vara, imediat ce se poate intra pe teren se va face tratamentul cu

Pitezin, sau Onezin dup\ ce `n prealabil ar\tura a fost g\pat\. Dup\ aplicare, se

va face ultima lucrare de preg\tire a patului germinativ cu combinatorul sau

grapa cu discuri + grapa cu col]i reglabili.

Pentru combaterea buruienilor mono [i dicotiledonate din culturile de

porumb se mai folosesc [i alte numeroase erbicide.

ERADICANE GE (72% EPTC + R 25788), 5,0 – 10,0 l/ha [i

DIIZOCAB (70% butilat), 3,5- 10 l/ha. Aceste erbicide se administreaz\ cu 1-

10 zile `nainte de sem\nat. ~ntrucât aceste dou\ erbicide sunt volatile,

`ncorporarea lor `n sol se va face `n decurs de 10-15 minute, prin dou\ lucr\ri

repetate cu grapa cu discuri + grapa cu col]i reglabili.

Erbicidele Diizocab [i Eradicane combat foarte bine speciile

monocotiledonate: Setaria, Echinochloa, Digitaria, Panicum, Sorghum

halepense (din semin]e), Cyperus sp. [i câteva dicotiledonate anuale:

Amaranthus, Anagalis, Portulaca, Stelaria. Sunt foarte rezistente speciile din

familia Cruciferae, precum [i speciile: Chenopodium sp., Abutilon, Hibiscus

sp., Xanthium [i toate speciile perene mono [i dicotiledonate.

LASSO (48% alaclor), 3,5-7,5 l/ha [i DUAL 500 (50% metolaclor), 3,5-

7,5 l/ha, au acela[i spectru de combatere a buruienilor ca [i erbicidele

132

Eradicane [i Diizocab, se aplic\ `nainte de sem\nat [i se `ncorporeaz\

superficial cu combinatorul la 3-5 cm adâncime Este contraindicat s\ se

`ncorporeze aceste erbicide cu grapa cu discuri la 8-10 cm deoarece eficacitatea

`n combaterea buruienilor se reduce cu 50-70%.

DIBUROM 800 EC (200 g/l dimethanamid + 600 g/l butilate), 3,0 – 5,0

l/ha. Combate toate soeciile de monocotiledonate anuale (inclusiv Sorghum

halepense din semin]e) precum [i unele dicotiledonate anuale. Se aplic\ `nainte

de sem\natul porumbului dup\ care se `ncorporeaz\ superficial cu

combinatorul la 5 cm adâncime la preg\tirea patului germinativ.

ACENIT 50 EC (50 % acetaclor), 2,5–6,0 l/ha, cu efect asupra

monocotiledonatelor [i asupra câtorva dicotiledonate inclusiv asupra

Amaranthus retrofexus. Se administreaz\ la preg\tirea patului germinativ.

BUTIZIN 40 SC. –( 200 g/l butilat + 200 g/l atrazin), `n doz\ de 6,0-10,0

l/ha. Combate o gam\ larg\ de buruieni anuale [i dicotiledonate. Se

administreaz\ cu 1-7 zile `nainte de sem\nat [i `ntrucât este volatil, se

`ncorporeaz\ imediat dup\ tratament la 8-10 cm adâncime prin dou\ lucr\ri cu

grapa cu discuri `n agregat cu grapa cu col]i reglabili.

FRONTIER EC (720 g/l Dinethenamid), 1,5–2,0 l/ha, combate

buruienile monocotiledonate [i unele dicotiledonate. Se administraz\ `nainte de

sem\natul porumbului [i se `ncorporeaz\ superficial `n sol cu combinatorul. ~n

zonele cu prim\veri frecvent ploioase, se poate aplica [i dup\ sem\natul

porumbului, dar `nainte de r\s\rirea buruienilor.

Pe solele unde s-au utilizat erbicide care nu au comb\tut `n totalitate

buruienile dicotiledonate sau acolo unde sunt `ntâlnite frecvent dicotiledonate

perene ca: Cirsium arvense, Convolvulus arvensis, Sonchus arvensis [.a., se pot

folosi erbicidele SDMA sau Icedin forte. Tratamentele se vor efectua când

plantele de porumb au ajuns `n faza de 4-6 frunze. ~n acela[i scop se poate

folosi un nou erbicid, Harmony 75 DF din grupa sulfonilureice, destinat numai

pentru culturile de porumb. Combate un spectru larg de buruieni dicotiledonate,

133

inclusiv biotipurile rezistente la triazine. Tratamentele se efectueaz\ post-

emergent, `n momentul `n care cultura de porumb se afl\ `n perioada dintre

stadiile de cre[tere de 2 frunze [i 4 frunze. Produsul trebuie aplicat când

buruienile dicotiledonate au r\s\rit, dar `nainte ca acestea s\ dep\[easc\ stadiul

de 4 frunze.

Tot pentru combaterea buruienilor dicotiledonate pe vegeta]ie, mai pot fi

folosite erbicide ap\rute mai recent, cu o mare eficacitate, dintre care amintim

câteva care se produc `n România la S.C. “Oltchim”S. A. Râmnicu Vâlcea.

SANOLT – (75 g/l dicamba + 125 g/l 2,4 D + 200 g/l atrazin), 1,0 – 1,5

l/ha, OLTISAN EXTRA (75 g/l dicamba + 325 g/l 2,4 D), 1,0 – 1,5 l/ha.

Ambele erbicide se aplic\ dup\ r\s\ritul porumbului din momentul când

plantele de porumb au 2-3 frunze [i pân\ au ajuns la 5-6 frunze, `n aceast\

perioad\ buruienile dicotioledonate având `n\l]imea de la 1-16 cm.

Cu acelea[i efecte ca [i erbicidele prezentate mai sus se poate utiliza [i

SANROM 375 S.C. (75 g/l dicamba + 100 g/l 2,4 D + 200 g/l atrazin), folosind

acelea[i doze ca [i `n cazul erbicidelor Sanolt [i Oltisan extra.

Pentru reducerea efectului remanent al erbicidelor pe baz\ de Atrazin,

cât [i pentru a m\ri spectrul de combatere a buruienilor se folosesc frecvent

tratamente cu erbicide asociate. A[a de exemplu se asociaz\ Atrazinul `n doz\

de 1,5-2,0 kg s.a. /ha cu Eradicane 3,0 – 3,5 sau Lasso 3,0-3,5 l sau Dual 3,0-

4,0 l sau Baladex 1,0-1,5 l sau Diburon 3-5 l [.a.

Erbicidele se aplic\ `nainte de sem\nat [i se `ncorporeaz\ `n sol cu grapa

cu discuri sau cu combinatorul, dup\ cum sunt volatile sau nevolatile.

Culturi de porumb infestate [i cu Sorghum halepense. Aceast\ situa]ie

este frecvent\ `n sudul Olteniei, Munteniei, `n toat\ lunca `ndiguit\ a Dun\rii

([i chiar pe terase), `n Dobrogea, `n vestul Banatului [i `n luncile râurilor din

Moldova. Pentru combaterea costreiului se folosesc urm\toarele erbicide:

MISTRAL – (40 g/l nicosulfuron), 1,25–1,5 l/ha. Pe lâng\ Sorghum

halepense combate [i celelalte buruieni graninee anuale [i perene, precum [i

134

unele dicotiledonate. Pentru combaterea costreiului tratamentul se va efectua

pân\ la stadiul de 30 cm `n\l]ime al plantelor. Ploile care survin la 1-2 ore de la

aplicarea produsului nu diminuiaz\ efectul tratamentului.

Erbicidul Mistral nu se va aplica la porumbul care a fost tratat cu

insecticide organofosforice cu ac]iune foliar\ sau la sol, sau `n cazul trat\rii

culturii cu erbicide pe baz\ de bentazon.

TITUS 25 DF –(25% rimsulfuron), 40-60 g/ha. Pe lâng\ Sorghum

halepense [i toate celelalte buruieni gramunee comune, precum [i o gam\ larg\

de buruieni dicotiledonate. Tratamentele se fac `n faza de 4-7 frunze ale

porumbului.

Pentru combaterea `n bune condi]iuni a unui spectru larg de buruieni

mono [i dicotiledonate se recomand\ ca la stropire s\ se utilizeze [i alte

erbicide cum ar fi: Harmony 75 S (DF), Banvel 480, Sanrom, Sanolt, Icedin

super etc.

TELL – (75% primisulfuron), 40 g/ha. Combate `n afar\ de Sorghum

halepense din rizomi, numeroase alte monocotiledonate [i unele dicotiledonate.

Ac]ioneaz\ foarte bine când tratamentul se face `n faz\ de 10-15 cm a

pl\ntu]elor de costrei.

7.6.15.4 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de

leguminoase pentru boabe

Culturile de leguminoase [i `n special soia ocup\ mari supafe]e `n S.U.A.

[i `n alte ]\ri din America latin\, Europa [i Asia. Având un areal a[a de mare [i

infestarea cu buruieni este extrem de variat\. Pentru combaterea buruienilor au

fost sintetizate numeroase erbicide cu ajutorul c\rora se pot combate toate

speciile care infesteaz\ aceste culturi.

La culturile de soia. Plantele de soia sunt foarte u[or concurate de

buruieni `ncepând cu primele zile de la r\s\rit [i pân\ `n preajma recolt\rii. Din

aceast\ cauz\ pagubele provocate de buruieni sunt foarte mari, dep\[ind 50-90

% din poten]ialul de produc]ie al diverselor soiuri. Distan]ele pe rând dintre

135

plantele de soia fiind mici (2-4 cm), pr\[itul manual este foarte greu de efectuat

(pra[ile–pliviri) [i mult mai costisitor, `n compara]ie cu pr\[itul porumbului.

S-au sintetizat numeroase erbicide cu ajutorul c\rora se pot combate

aproape toate speciile de buruieni din culturile de soia, acestea folosindu-se `n

func]ie de caracteristica infest\rii cu buruieni [i de condi]iile climatice.

~n România se cultiv\ `n prezent peste 73.000 hectare de soia, cele mai

mari suprafe]e fiind `n zonele de câmpie din vestul Banatului, sudul Olteniei,

Munteniei [i `n Dobrogea. Suprafe]e mai restrânse se g\sesc `n centrul

Transilvaniei, iar `n Moldova numai `n partea central\ [i sudul acestei

provincii.

Dintre cele 58 specii de buruieni `ntâlnite `n culturile de soia (C. Chiril\,

cit. de N. {arpe., 1987) enumer\m doar câteva:

- monocotiledonate anuale: Setaria sp., Echinochloa crus-galli, Avena

fatua etc.:

-dicotiledonate anuale: Sinapis arvensis, Raphanus raphanistrum,

Amaranthus sp., Chenopodium sp., Atriplex sp., Solanum nigrum, Xanthium

sp., Abutilon theophrasti, Polygonum sp., Matricaria sp., Galium aparine,

Stelaria media etc.:

- monocotiledonate perene: Agropyron repens, Cynodon dactylon,

Sorghum halepense etc.;

- dicotiledonate perene: Cirsium arvense, Convolvulus arvensis, Sonchus

arvensis, Rubus caesius, Aristolochia clemantis etc.

~n func]ie de compozi]ia floristic\ a buruienilor din zonele cultivatoare

de soia [i eficacitatea diverselor erbicide se pot `ntâlni mai multe situa]ii.

Culturi de soia infestate cu buruieni mono – [i dicotiledonate anuale, dar

f\r\ Solanum nigrum

Pentru combaterea buruienilor mono [i dicotiledonate la cultura de soia

se fac dou\ tratamente [i anume un tratament preemergent [i altul

postemergent.

136

La tratamentele preemergente, pentru a m\ri spectrul de combatere a

buruienilor, se folosesc amestecuri `ntre erbicide graminicide [i erbicide

antidicotiledoneice.

Dintre erbicidele graminicide folosite frecvent amintim:

TRIFLUREX 24 CE – (240 g/ha trifluralin), 3,5 – 5,0 l/ha sau

TRIFLUREX 48 CE (480 g/l trifluralin), 1,75 – 2,5 l/ha. Erbicidul Triflurex

este volatil, se administreaz\ cu 1-7 zile `nainte de sem\nat [i se `ncorporeaz\

imediat `n sol la 8-10 cm adâncime prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n

agregat cu grapa cu col]i reglabili.

MECLORAN 48 CE (400 alachlor), 8-10 l/ha, nu este volatil [i se

administreaz\ la preg\tirea patului germinativ.

Dintre erbicidele antigramineice care se administreaz\ `nainte de

sem\nat mai amintim: Stomp 330 CE, 4-5 l/ha, Dual 4-5 l/ha etc.

Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate erbicidele antigramineice

se asociaz\ cu Sencor sau Lexone `n doz\ de 0,2-0,3 kg s.a. /ha.

Pentru prepararea amestecului de stropit se face mai `ntâi o past\ fluid\

de Sencor sau Lexone, care se trece `n cistern\, se agit\ [i apoi se toarn\ direct

unul din erbicidele antgramineice, continuând agitarea.

Combaterea buruienilor dicotiledonate ap\rute pe vegeta]ie (care au

sc\pat de la tratamentul preemergent) precum [i a buruienilor din genurile:

Solanum, Xanthium [i Abutilon, se fac de obicei dou\ tratamente `ntrucât

buruienile apar e[alonat. Primul tratament se efectuiaz\ când buruienile

dicotiledonate au 2-4 frunze [i al doilea tratament la reinfestare la aceea[i faz\

de vegeta]ie a buruienilor.

Pentru aceast\ situa]ie putem folosi unul din urm\toarele erbicide:

PIVOT 100 LC –(100 g/l imazethapir) 0,5–0,75 l/ha sau BASAGRAN (480 g/l

bentazon) 1,5–2,0 l/ha, sau FLEX (250 g/l fomesafen) 0,75–1,0 l/ha, sau

BLAZER (240 g/l aciflurofen –sodium) 1,5–1,75 l/ha.

Culturi de soia infestate [i cu Sorghum halepense

137

Cele mai mari suprafe]e de soia infestate [i cu Sorghum halepense se

g\sesc `n lunca `ndiguit\ a Dun\rii, `ncepând de la Br\ila [i pân\ aproape de

Drobeta-Turnu-Severin, `n Dobrogea [i `n partea de vest a Banatului.

Pentru combaterea costreiului se va folosi unul din urm\toarele erbicide:

TARGA SUPER CE – (50 g/l quizalofopetil), 2,0-3,0 l/ha, sau AGIL

100 EC (100 g/l propaquizafop), 1,0-1,5 l /ha, sau GALANT SUPER –(100 g/l

haloxifop R-metil), 1,0-1,5 l/ha, sau FUSILADE SUPER EC –(fluazifop–butil

), 2,0-3,0 l/ha, sau FOCUS ULTRA – (100 g/l cicloxidim), sau FURORE

SUPER 75 EW (75/l fenoxapropetil), 2,5-3,0 l/ha.

Tratamentul cu unul din aceste erbicide se face când plantele de costrei

din rizomi au `n\l]imea de 15-30 cm [i coincide de obicei cu al doilea tratament

pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, tratamentul f\cându-se asociat.

Tratamentele cu erbicidele specificate mai sus se vor face pe cât posibil

`n orele zilei când temperatura aerului nu dep\[e[te 20oC (diminea]a dup\ ce s-

a luat roua sau dup\-amiaz\). ~n caz contrar se intensific\ necroz\rile provocate

de Basagran [i Flex, mai ales când sunt asociate cu Fusilade super, Gallant,

Targa etc.

La toate tratamentele aplicate pe vegeta]ie, cantitatea de amestec erbicid-

ap\ va fi de 250-300 l/ha. Orice dep\[ire duce la scurgerea solu]iei de pe frunze

[i deci la reducerea efectului asupra buruienilor.

De asemenea se interzice orice pra[il\ atât `nainte cât [i dup\ efectuarea

tratamentului cu erbicide pe vegeta]ie, deoarece s-ar `ntrerupe translocarea

erbicidelor `n rizomii de costrei. ~n situa]ii deosebite de infestare cu buruieni

dicotiledonate perene (Cirsium, Sonchus, etc.), acestea se vor elimina din

cultur\ prin pliviri manuale cu oticul sau alte unelte adecvate `n acest scop.

La culturile de fasole. Deoarece fasolea g\se[te `n ]ara noastr\ condi]ii

favorabile `ntr-un areal mult mai extins decât soia, cultivându-se `n toate zonele

pedo-climatice, speciile de buruieni care o infesteaz\ sunt foarte diferite.

138

Cu toate c\ fasolea are multe particularit\]i biologice similare cu ale

soiei, `n privin]a combaterii chimice, a buruienilor nu exist\ o simidilitudine

total\ deoarece unele erbicide selective pentru soia sunt fitotoxice pentru fasole

[i invers. De exemplu, erbicidele Eptam [i Eradicane sunt foarte selective

pentru fasole [i fitotoxice pentru soia.

Având `n vedere c\ `n culturile de fasole `ntâlnim numeroase specii de

buruieni mono-[i dicotiledonate, pentru combaterea lor se asociaz\ erbicide

antigramineeice cu erbicide antidicotiledonate.

~n func]ie de condi]iile pedoclimatice `n care se cultiv\ fasolea [i

spectrul de `mburuienare se pot `ntâlni mai multe situa]ii.

Culturi de fasole din zone cu soluri podzolite [i brun podzolite. ~ntrucât

`n aceste zone (Transilvania, Cri[ana [i Maramure[) prim\verile sunt de obicei

ploioase, se recomand\ erbicide nevolatile.

Se vor efectua dou\ tratamente:

Primul tratament se face cu Dual 500, 4,0-6,0 l/ha sau cu Lasso, 5,0-7,0

l/ha. Aceste erbicide se aplic\ fie `nainte de sem\nat `ncorporându-se `n sol cu

combinatorul la 3-5 cm adâncime, fie imediat dup\ sem\nat.

Al doilea tratament se va efectua pe vegeta]ie cu Basagran 3,0-4,0 l/ha

sau Flex 1,5-2,0 l/ha sau Pivot 0,5 – 0,75 l/ha, când fasolea a format prima

pereche de frunze trifoliate [i buruienile dicotiledonate anuale au 2-4 frunze.

Culturi de fasole din zone cu cernoziomuri, neinfestate cu Sorghum

halepense

Având `n vedere c\ `n aceste zone vestul Banatului, sudul Olteniei,

Munteniei [i Moldova) prim\verile sunt frecvent secetoase, iar culturile de

fasole sunt infestate cu diverse specii de buruieni anuale mono-[i

dicotiledonate, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se recomand\

numai erbicide antigramneice volatile, care au o eficacitate sigur\ `n

combaterea acestora. Dintre erbicidele antigramineice se recomand\: Treflan,

3,0-4,0 l/ha, sau Eradicane 6 E, 6,0-8,0 l/ha, sau Eptam (EPTC f\r\ antidot),

139

6,0-8,0 l/ha. Erbicidele men]ionate se aplic\ cu 0-7 zile `nainte de sem\nat [i se

`ncorporeaz\ imediat prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri + grapa cu col]i

reglabili, la 8-10 cm adâncime.

Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se aplic\ pe vegeta]ie unul

din erbicidele: Basagran, Flex sau Pivot, dup\ acelea[i indica]ii prezentate la

strategia anterioar\.

Culturi de fasole infestate [i cu Sorghum halepense.

~n culturile de fasole infestate [i cu Sorghum halepense, `nainte de

sem\natul fasolei se va aplica unul din urm\toarele erbicide: Treflan, 4,0-5,0

l/ha, Eradicane 6 E, 8,0-10,0 l/ha, Eptam 6 E 8,0-10,0 l/ha.

Dup\ r\s\ritul fasolei, când dicotiledonatele anuale au 2-4 frunze, se va

trata cu Basagran, 2,0 l/ha sau cu Flex 1,0 l/ha.

La reinfestarea cu dicotiledonate [i când de obicei costreiul a ajuns la

faza optim\, 15-35 cm `n\l]ime se va face al doilea tratament cu Basagran sau

Flex, asociat cu Fusilade super 2 l/ha sau alte erbicide similare: Gallant, Targa

etc,. `n doze de 2,0 l/ha. ~n prim\vara anului urm\tor se recomand\ ca dup\

fasole s\ urmeze porumb.

La culturile de maz\re. Maz\rea având o concuren]\ slab\ fa]\ de

buruieni, `n special `n prima parte a perioadei de vegeta]ie [i sem\nându-se

prim\vara foarte devreme, cel mai frecvent este invadat\ de buruieni care pot

s\ r\sar\ la temperaturi mai sc\zute, ca: Sinapis arvensis, Raphanus

raphanistrum, Polygonum convolvulus, Galium aparine, Stellaria media,

Avena fatua, Lepidium draba etc.

Buruienile de prim\var\ cu germina]ia târzie apar de obicei `n golurile

neocupate cu plantele de cultur\ sau `n situa]ia când se `ntârzie cu sem\natul

maz\rii.

Pentru combaterea buruienilor mono [i dicotiledonate se fac dou\

tratamente. Primul tratament preemergent, la preg\tirea patului germinativ cu :

140

Triflurex 24 EC (volatil), 2,5-3 l/ha, Mecloran 48 CE 5,0-7,0 l/ha, Lasso, 3,0-

5,0 l/ha, Dual, 3,0-5,0 l/ha etc.

Al doilea tratament pe vegeta]ie, pentru combaterea buruienilor

dicotiledonate se face cu unul din erbicidele: Pivot 0,5-0,75 l/ha (combate [i

Xanthium, Solanum, Matricaria, Galium, Setaria [.a. ), Dicotex 40 (400 g/l

MCPA), 1,5-2 l/ha, Basagran, 2,0-3,0 l/ha. Tratamentele cu aceste erbicide se

efectuiaz\ când plantele de maz\re au 8-10 cm `n\l]ime, iar buruienile

dicotiledonate sunt `n faz\ de rozet\. Un erbicid mai recent, cu rezultate foarte

bune `n combaterea buruienilor dicotiledonate din culturiule de maz\re este

BUTOXONE M-40 (400 g/l MCPB ca sare de sodiu), care se administreaz\ `n

doz\ de 2,5-3,0 l/ha. Tratamentul poate fi efectuat când maz\rea are 3-6 frunze.

Pentru a m\ri spectrul de combatere al buruienilor Butoxone se poate asocia cu

erbicide pe baz\ de MCPA.

Pentru combaterea buruienilor mono - [i dicotiledonate se poate folosi cu

rezultate foarte bune [i erbicidul Fusilade super asociat cu Basagran sau

Dicotex. Tratamentul se face dup\ r\s\ritul maz\rii, când buruienile

monocotiledonate au 2-6 frunze, iar cele dicotiledonate sunt `n faza de rozet\.

7.6.15.5 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de floarea

– soarelui

Floarea-soarelui ocup\ `n ]ara noastr\ circa 400.000 ha.

Combaterea `n toatalitate a buruienilor din aceast\ cultur\ pe cale

chimic\ este mai dificil de realizat deoarece nu s-a rezolvat `nc\ complet

combaterea buruienilor dicotiledonate, `ntrucât erbicidele ce se pot folosi `n

combaterea acestora nu sunt bine tolerate de floarea-soarelui.

Buruienile pot s\ concureze plantele de floarea-soarelui numai `n primele

2-3 s\pt\mâni de la r\s\rit, adic\ pân\ când plantele ajung la `n\l]imea de 50-

60 cm. Din aceast\ cauz\ esen]ial este s\ se asigure combaterea chimic\ a

buruienilor `n timpul acestei “perioadei critice’.

141

Culturi de floarea-soarelui infestate cu specii mono-[i dicotiledonate

anuale.

Dintre erbicidele folosite frecvent enumer\m: Triflurex 24 CE, 3,5-5,0

l/ha, Eradicane, 6-10 l/ha [i Diizocab 6-12 l/ha. Aceste erbicide fiind volatile se

vor `ncorpora imediat `n sol la adâncimea de 8-10 cm.

Erbicidele: Mecloran 6,0-10 l/ha [i Butiran CE (250 g/l butilat + 250 g/l

alachlor), 6,0-10,0 l/ha se administreaz\ tot `nainte de sem\nat, dar cu

`ncorporare superficial\ la 4-5 cm.

~n ultimul timp au fost sintetizate [i alte erbicide care controleaz\ foarte

bine buruienile din culturile de floarea-soarelui. Dintre acestea amintim GOAL

2 E-RV (240 g/l oxyfluorfen), care combate foarte bine numeroase specii

dicotiledonate [i unele specii monocotiledonate (numai `n stadiul de 1-2

frunze). pentru floarea-soarelui se administreaz\ `n doz\ de 1,0 l/ha, dup\

`ns\mân]area culturii, dar `naintea r\s\ririi, pe soluri cu peste 2,5% humus.

RELAY (900 g/l acetoclor), combate eficient numeroase buruieni mono [i

dicotiledonate. Se administreaz\ `n doz\ de 1,7-2,2 l/ha, `n cel mult 5 zile dup\

sem\nat.

Culturi de foarea-soarelui, care pe lâng\ speciile mono-[i dictiledonatele

anuale, sunt infestate puternic [i cu Sorghum halepense. Aceast\ strategie este

indicat\ atât prentru culturile irigate, unde infestarea cu Sorghum halepense

este foarte mare, cât [i pentru culturi neirigate `n care costreiul este prezent

`ntr-o propor]ie ce ar compromite total sau par]ial cultura de floarea-soarelui.

Pentru combaterea buruienilor mono [i dicotiledonatelor anuale se va

folosi unul din erbicidele prezentate anterior. Pentru combaterea costreiului din

rizomi se va folosi unul din erbicidele: Fisiled super, 1,5 – 2,0 l/ha, Gallant, 1,5

l/ha, Targa, 1,5 l/ha, Agil 100 – 1,0 l/ha, Furore S, 2,0 l/ha, Focus ultra, 2,0-2,5

l/ha.

Erbicidele se vor aplica dup\ r\s\ritul florii-soarelui, indiferent de faza

de dezvoltare, tratamentul efectuându-se când suntem convin[i c\ au ap\rut din

142

rizomi to]i l\starii de costrei, moment ce coincide practic cu `n\l]imea plantelor

de Sorghum halepense de 10-15 cm [i pân\ la 30–35 cm. Pentru a da

posibilitatea ca erbicidele s\ se transloce `n rizomi, nu se va face nici o pra[il\

mecanic\, nici `nainte [i nici dup\ tratament. ~n cazuri excep]ionale se admite

ca vetrele de Cirsium arvense sau Sonchus arvensis s\ fie eliminate manual cu

ajutorul oticului sau col]ul sapei.

7.6.15.6 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de plante

textile

~n ]ara noastr\, dintre plantele textile importan]\ prezint\ inul [i cânepa.

Pentru ob]inerea de produc]ii mari este necesar s\ se acorde o aten]ie

sporit\ combaterii buruienilor pe cale chimic\, verig\ important\ `n tehnologia

acestor culturi.

La culturile de in, combaterea buruienilor constituie una din problemele

foarte importante, deoarece cre[terea lent\ a plantelor `n primele faze

favorizeaz\ invazia a numeroase specii de buruieni.

Astfel, dintre buruienile dicotiledonate foarte frecvent `ntâlnim genurile:

Polygonum, Atriplex, Amaranthus, Gallium, Simapis, Raphanus, Sonchus,

Equisetum, Matricaria etc., iar dintre cele monocotiledonate: Avena fatua,

Setaria sp., Lolium remontum etc.

Având `n vedere diversitatea mare a speciilor de buruieni precum [i

reac]ia diferit\ a acestora fa]\ de erbicide, s-au f\cut numeroase cercet\ri cu

diverse erbicide, `ntr-o re]ea larg\ de sta]iuni.

~n urma efectu\rii acestor cercet\ri s-a ajuns la concluzia c\ `n etapa

actual\, cu sortimentul de erbicide sintetizat pe plan mondial, este posibil de

comb\tut orice specie anual\ sau peren\ din cele dou\ grupe, monocotiledonate

[i dicotiledonate.

La alegerea erbicidelor se va ]ine cont de compozi]ia floristic\.

Culturi de in infestate cu specii de buruieni anuale mono [i

dicotiledonate.

143

Pentru astfel de situa]ie se efectuiz\ `n mod obi[nuit dou\ tratamente,

unul preenergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate [i a unora

dicotiledonate [i un al doilea tratament postemergent pentru combaterea, `n

principal, a buruienilor dicotiledonate.

La primul tratament, preemergent, se pot administra numeroase erbicide

care combat cu prec\dere monocotiledonatele dar [i unele specii dicotiledonate,

cum ar fii: Mecloran 6,0-9 l/ha, Dual 3,0-4,0 l/ha, Diizocab 6,0-8,0 l/ha

(volatil), Lasso 4,0-6,0 l/ha etc. Erbicidele se administreaz\ la preg\tirea

patului germinativ.

Pe vegeta]ie, postemergent, pentru combaterea buruienilor

dicotiledonate, se va face un tratament `n faza de “br\di[or” a inului (8-10 cm

`n\l]ime) cu Dicotex `n doz\ de 1,5-2,0 l/ha. Tratamentul se va face `n zile

c\lduroase, când temperatura aerului dep\[e[te 15oC.

Pentru combaterea speciilor dicotiledonate rezistente la Dicotex

(Amaranrhus sp., Polygonum sp., Matricaria sp., Galium aparine, Sonchus

arvensis, Convolvulus arvensis, Stelaria media etc.) se va folosi unul din

erbicidele: Brominal flax (120 g/l bromoxynil), 1,5-2,0 l/ha, Buctril M, 1,0 l/ha,

Basagran, 2,0-4,8 l/ha sau Glean, 10-15 g/ha. Spre deosebire de Dicotex, aceste

erbicide se pot aplica [i `nainte de faza de br\di[or, când plantele de in au 4-5

cm `n\l]ime, precum [i dup\ faza de ‘br\di[or”, când plantele de in au 20-25

cm `n\l]ime. Erbicidul Glean este foarte indicat pentru culturile de in infestate

puternic [i cu dicotiledonate perene ca: Cirsium arvense, Sonchus arvensis,

Convolvulus arvensis, etc. ~n astfel de situa]ii erbicidul Basagran este

contraindicat, iar `n lipsa erbicidului Glean se prefer\ Buctril M sau Brominal

flax.

Dac\ pe vegeta]ie apar [i specii monocotiledonate ca: Avena fatua,

Lolium remontum, Setarea sp. etc., se poate administra erbicidul Illoxan, 3,0

l/ha sau Nabu S (200 g/l sethoxydium), 1,5 l/ha, asociate cu Buctril M, 1,0 l/ha,

când odosul are 3-4 frunzuli]e iar dicotiledonatele sunt `n faza de rozet\. Tot pe

144

vegeta]ie, odosul poate fi comb\tut când are 3-4 frunze [i pân\ la faza de

`nfr\]ire, cu Fusilade super, 1,0-1,5 l/ha, asociat cu Buctril M, 1,0 l/ha sau

Glean, 10g/ha.

Culturi de in infestate cu specii dicotiledonate [i monocotiledonate,

inclusiv Sorghum halepense.

Costreiul din semin]e [i rizomi provoac\ mari pagube inului pentru ulei

`n unele zone din Dobrogea [i sudul ]\rii. Sorghum halepense din semin]e se

poate combate aplicând `nainte de sem\nat unul din erbicidele, Eradicane 6 E

sau Diizocab, `n doz\ de 5-6 l /ha, dar r\mâne necomb\tut cel care provine din

rizomi. Pentru combaterea [i a costreiului provenit din rizomi cât [i a

buruienilor dicotiledonate se poate efectua un singur tratament, cu rezultate

foarte bune, folosind erbicide asociate, ca de exemplu: Fusilade super, 2,0 l/ha,

Galant, 2,0-3,0 l/ha sau Targa super, 2,0-3,0 l/ha, asociate cu Dicotex, 2,0 l/ha

sau Basagran, 3,0 l/ha, sau Glean, 10 g/ha, sau Buctril M, 1,0 l/ha.

Ambele erbicide se aplic\ dup\ r\s\ritul inului, când a ap\rut [i costreiul

din rizomi, având l\stari de 10-20 cm `n\l]ime, iar buruienile dicotiledonate

sunt `n faza de rozet\. ~n cazuri excep]ionale de infestare precoce cu Sinapis

arvensis [i Raphanus raphanistrum ce ar periclita cultura, se va recurge la un

tratament cu Basagran, 2-3 l/ha, când plantulele de in au 4-5 cm [i apoi se va

aplica al doilea tratament cu erbicidele asociate men]ionate.

Tot cu Fusilade super, dar `n doz\ de 4-5 l/ha, asociat cu buctril M,

Basagran sau Glean, se poate combate [i Agropyron repens. Tratamentul se

face când l\starii de pir au 10-15 cm iar buruienile dicotiledonate sunt `n faza

de rozet\. Aceast\ situa]ie se `ntâlne[te `n zonele umede [i reci din Transilvania

[i Moldova.

La culturile de cânep\. Cânepa este considerat\ una dintre culturile care

lupt\ bine cu buruienile. Totu[i, `n primele 2-3 s\pt\mâni, atât cânepa pentru

fibre, dar `n special cea pentru s\mân]\, (care se seam\n\ `n rânduri distan]ate)

poate fi infestat\ cu diverse specii de buruieni mono [i dicotiledonate.

145

Cercet\ri privind folosirea erbicidelor la cânep\ s-au f\cut mai pu]ine,

atât pe plan mondial cât [i `n ]ara noastr\, datorit\ sensibilit\]ii acestei culturi

mai ales la erbicidele antidicotiledoneice cât [i a suprafe]elor restrânse pe care

le ocup\.

Cercet\rile din ]ara noastr\ s-au axat pe studiul diverselor asocieri de

erbicide “antigramineice” [i erbicide “antidicotiledoneice”.Experien]ele au fost

organizate `n sta]iunile situate `n zone foarte favorabile ecologic pentru cultura

cânepii (Lovrin, Fundulea, Turda, Secuieni [i Lipova). Pe baza rezultatelor

ob]inute se reconmand\ urm\toarele erbicide antigramineice [i

antidicotiledoneice: Diizocab 4,0-6,0 l/ha [i Treflan 3,0-6,0 l/ha, care fiind

volatile se `ncorporeaz\ `n sol prin dou\ lucr\ri cu grapa cu discuri + grapa cu

col]i reglabili la 8-10 cm adâncime; Dual 3,0-5,0 l/ha [i Lasso 4,0-6,0 l/ha, care

se `ncorporeaz\ la 3-5 cm adâncime, cu combinatorul. Erbicidele Patoran 3,0-

5,0 l/ha [i Afalon 1,5-2,5 l/ha se aplic\ concomitent cu Dualul [i Lasso,

`ncorporându-se cu combinatorul. ~n cazul când s-a tratat cu Diizocab sau

Treflan, este de preferat s\ se aplice dup\ prima lucrare cu discul + grapa, iar

apoi s\ fie `ncorporate cu combinatorul–aceasta fiind ultima lucrare de

preg\tire a patului germinativ.

Mai recent se recomand\ [i erbicidul Lontrel, 90-150 g s.a. /ha, care se

aplic\ pe vegeta]ie când buruienile dicotiledionate sunt `n faza de rozet\.

7.6.15.7 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de sfecl\

de zah\r

Sfecla de zah\r este una dintre plantele cu cea mai mare sensibilitate la

`mburuienare, `n special `n primele 5-8 s\pt\mâni de la r\s\rire. Din aceast\

cauz\ este necesar s\ se foloseasc\ toate mijloacele pentru combaterea

buruienilor la `nceputul perioadei de vegeta]ie.

~ntrucât sfecla de zah\r necesit\ un volum foarte mare de munc\ pentru

efectuarea lucr\rilor de `ngrijire (pra[ile [i plivit manual pe rând), folosirea

erbicidelor s-a extins foarte rapid `n tehnologia de cultivare a acestei plante.

146

~n urma cercet\rilor efectuate `n ]ara noastr\ s-au stabilit câteva erbicide

care dau rezultate bune [i foarte bune, `n special atunci când sunt asociate,

`ntrucât unele combat bine buruienile monocotiledonate, altele–buruienile

dicotiledonate. Ca [i la alte culturi pr\[itoare, erbicidele se recomand\ a fi

folosite `n func]ie de condi]iile pedoclimatice [i mai ales de particularit\]ile

infest\rii cu buruieni anuale [i perene.

Culturi de sfecl\ infestate cu buruieni anuale mono-[i dicotiledonate.

Pentru combaterea acestor specii se vor folosi erbicide antigramineice asociate

cu erbicide antidicotiledoneice.

Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate [i unele dicotiledonate

se recomand\ erbicidele: Olticarb 75 CE , cunoscut [i sub denumirea de Ro-

Neet, (750 g/l cicloat), 6,8 l/ha, Dual 500, 3,0-5,0 l/ha, Diizocab 80 CE, 6,0-8,0

l/ha, Butiran 7,0-10,0 l/ha, Eradicane 6 E, 7,0-9,0 l/ha, Mecloran 7,0-12,0 l/ha,

[.a.

Toate aceste erbicide se asociaz\ cu Venzar 80 WP, P U–(lenacil 80%),

cunoscut [i sub denumirile de Hexilur, Adol [i Hexilur, 1,0-2,0 kg/ha, care

combat buruienile dicotiledonate anuale.

Erbicidele Ro-Neet cunoscut [i sau Olticarb, Diizocab [i Eradicane 6 E,

asociate cu Venzar sau cu Hexilur, Adol [i Elbatan, se aplic\ `nainte de

sem\natul sfeclei de zah\r [i se `ncorporeaz\ prin dou\ lucr\ri cu combinatorul

la 6-7 cm adâncime.

Erbicidul Dual [i Mecloran asociat cu Venzar se aplic\ `nainte de

sem\nat [i se `ncorporeaz\ superficial la 3-4 cm printr-o singur\ lucrare cu

combinatorul.

~n situa]ia când dicotiledonatele anuale nu au fost bine comb\tute de

Venzar, Hexilur, Adol sau Elbatan se va face un tratament cu Betanal progres

AM (etofumesat 60g/l + fenmedifan 60 g/l + desmedifan 60 g/l) `n doz\ de 3-4

l/ha.

147

Tratamentul se face postemergent, `ncepând cu faza când plantulele de

sfecl\ [i-au format prima pereche de frunze [i când majoritatea buruienilor

dicotiledonate au 2-3 frunzuli]e. Administrarea acestui erbicid se va face `n zile

c\lduroase, dar temperatura aerului s\ nu dep\[easc\ 25oC, pentru a nu se

produce arsuri pe frunzele de sfecl\.

La prepararea amestecului pentru stropit nu se va turna `n rezervor `ntâi

Betanal AM [i apoi apa deoarece se produce cristalizarea substan]ei active [i

efectul va fi extrem de slab. ~ntotdeauna se va introduce ap\ `n rezervor pân\ la

1/3 din volum [i apoi se toarn\ Betanalul.

~n timpul vegeta]iei se va face o pra[il\ pe rând cu s\p\ligi speciale,

concomitent cu r\ritul, urmând apoi s\ se execute 2-3 pra[ile mecanice `ntre

rânduri.

Pe vetrele infestate cu Cirsium arvense sau Sonchus arvensis se poate

aplica erbicidul LONTREL 300 (300 g/l clopyralid) când buruienile au 20-30

cm `n\l]ime. Dup\ tratament, pe aceste vetre se interzic pra[ilele.

Culturi de sfecl\ infestate puternic cu Agropyron repens Sorghum

halepense [i odos

~n acest caz se folose[te unul din erbicidele: Fusilade super, Galant,

Furore sau Agil 100, `n doze de 2,0-3,0 l/ha. ~n cazul combaterii pirului, dozele

se vor m\ri cu cca 1,0 l/ha.

~n culturile de sfecl\ infestate cu Sorghum halepense din rizomi,

tratamentul va `ncepe când plantele de costrei au 15-35 cm `n\l]ime, iar `n

culturile infestate cu Agropyron repens când plantele de pir au r\s\rit `n mas\

[i au `n\l]imi de 10-15 cm.

Dup\ tratamentele cu erbicidele men]ionate se interzice orice pra[il\

pentru a nu `ntrerupe translocarea erbicidelor `n rizomi.

~n cazul c\ `n anumite por]iuni de teren este prezent\ specia Cirsium

arvense, erbicidele specificate mai sus se vor asocia cu Lontrel 500, `n doz\ de

0,5 l/ha.

148

~n culturile de seminceri, anul I, `n func]ie de gradul de `mburuienare [i

speciile dominante, se va folosi una din strategiile indicate mai sus.

~n anul II, pentru combaterea buruienilor anuale, se vor folosi numai

ertbicide antigramineice nevolatile, ca de exemplu, Dual 500 + Venzar; pentru

combaterea costreiului se vor utiliza erbicidele prezentate anterior.

7.6.15.8 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de cartof.

Cartoful, având un mare areal de r\spândire [i ca urmare fiind cultivat `n

condi]ii pedoclimatice variate [i flora vegetal\ `ntâlnit\ `n aceast\ cultur\ este

foarte diversificat\. ~n toate zonele `ns\, cele mai frecvente specii de buruieni [i

cu ponderea cea mai mare sunt: Raphanua raphanistrum, Sinapis arvensis,

Chenopodium album, Setaria sp., Echinochloa crus-galli, Amaranthus

retroflexus, Polygonum sp., Capsella bursa-pastoris, Thlaspi arvense, Cirsium

arvense, Convolvulus arvensis, Sonchus arvensis, Agropyron repens etc.

~n vederea combaterii buruienilor din culturile de cartof, `n ]ara noastr\

s-au efectuat numeroase cercet\ri. Din rezultatele ob]inute rezult\ c\ `n prezent

exist\ erbicide cu ajutorul c\rora avem posibilitatea s\ combatem aproape `n

totalitate speciile de buruieni anuale [i perene cu excep]ia dicotiledonatelor

perene.

Pentru combaterea buruienilor din culturile de cartof pot fi folosite atât

erbicide simple cât [i asociate; la elaborarea programelor de combatere trebuie

avut `n vedere atât gradul de `mburuienare cu diverse specii cât [i perioada de

vegeta]ie a soiurilor de cartof cultivate.

Culturi de cartof infestate cu specii de buruieni anuale mono–[i

dicotiledonate. Erbicidele pentru combaterea acestor specii sunt urm\toarele:

Gesagard 50 WP, PU (50% prometrin), 2,0-8,0 kg/ha, Sencor, 1,0-2,0

l/ha, Afalon PU, 2,0-8,0 kg/ha, Dual 500, 3,0-7,0 l/ha, Aresin 50 WP, 2,0-8,0

kg/ha, Stomp 330 EC, 5,0 l/ha, Lasso, 4,0-8,0 l/ha, Stomp 330 CE, 5,0 l/ha,

Mecloran, 6,0-8,0 l/ha, Igran 50 WP (50% terbutrin), 2,0-8,0 kg/ha, Bladex 40

WP, PU, 3,0-5,0 kg/ha [.a., se aplic\ `n perioada imediat dup\ rebilonare,

149

concomitent cu aceast\ lucrare [i pân\ aproape de r\s\ritul cartofilor. ~n zonele

unde cartoful nu se cultiv\ `n biloane, erbicidele enumerate se aplic\ `n

perioada de dup\ plantare [i pân\ au mai r\mas 2-3 zile pân\ la r\s\ritul

cartofilor.

Erbicidele asociate: Dual + Gesagard sau Sencor, Lasso + Gesagard sau

Sencor sau Afalon, Aresin, Igran se aplic\ `n mod obligatoriu `n primele 0-10

zile dup\ rebilonare sau plantarea cartofilor, de preferat `nainte de r\s\rirea

monocotiledonatelor anuale. Tot ca erbicid asociat poate fi folosit cu rezultate

bune produsul CODAL 400 EC (200 g/l metolachlor + 200 g/l prometryn), `n

doze de 6,0-10,0 l/ha, `n func]ie de con]inutul solului `n humus.

Erbicidele asociate se aplic\ cu prioritate `n toate zonele din ]ar\ unde

dominante sunt speciile graminee.

Sencorul este singurul erbicid care se poate aplica f\r\ nici un risc [i

dup\ r\s\ritul cartofilor, pân\ când ace[tia au 10-12 cm `n\l]ime.

Culturi de cartof (soiuri extratimpurii) dup\ care urmeaz\ culturi

succesive de fasole, varz\, castrave]i.

Soiurile extratimpurii de cartof se cultiv\ de obicei `n zonele din sudul

]\rii pe solurile nisipoase sau pe soluri u[oare, ca cele din Dobrogea, `n condi]ii

de irigare. ~n astfel de situa]ii se recomand\ erbicidele asociate cu durat\ scurt\

de ac]iune [i f\r\ remanen]\, ca de exemplu: Dual 500 sau Lasso asociate cu

Igran 50 W P sau Bladex 50 W.P.

Erbicidele asociate, prezentate `n tabelul 35 se aplic\ `n primele 5 zile

dup\ plantarea cartofilor, `nainte de r\s\rirea lor. Pentru eficacitatea

tratamentelor, dup\ aplicarea erbicidelor, `n decurs de 7-10 zile se va

administra o norm\ de udare, de 300-400 m3 ap\/ha.

Culturi de cartof infestate [i cu Agropyron repens sau Sorghum

halepense.

~n unele zone din Transilvania [i Moldova culturile de cartof sunt

infestate [i cu Agropyron repens. Aceea[i situa]ie poate fi `ntâlnit\ [i pe solurile

150

nisipoase din Oltenia sau alte zone ale ]\rii, unde al\turi de Agropyron repens

este prezent [i Cynodon dactylon. De asemenea, `n sudul [i sud-estul ]\rii, `n

special `n condi]ii de irigare, este prezent [i Sorghum halepense. Pentru

combaterea acestor specii se vor utiliza acelea[i erbicide indicate [i pentru

sfecla de zah\r.

Tratamentele se fac postemergent, indiferent de faza de cre[tere a

cartofului, cu condi]ia ca plantele de costrei s\ aib\ 15-35 cm `n\l]ime, iar cele

de pir 10-15 cm.

Pentru combaterea buruienilor anuale, la toate culturile de cartof, dup\

plantare, se vor aplica erbicidele `n dozele [i dup\ tehnologia precizat\ anterior.

Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate perene, pentru care nu

exist\ erbicide selective, se va folosi o metod\ indirect\ preventiv\. Dup\

recoltarea cerealelor p\ioase miri[tea se las\ nearat\. Când buruienile perene au

20-50 cm `n\l]ime se trateaz\ cu Roundup (360 g/l glizosat) `n doz\ de 8-10

l/ha. Dup\ 40-50 zile de la tratament, se face ar\tura de baz\.

7.6.15.9 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor din culturile de

trifoliene

~ntrucât lucerna, trifoiul, sparceta [i ghizdeiul au multe aspecte comune,

atât `n ce prive[te biologia lor cât [i tehnologia de cultivare, vor fi tratate

`mpreun\.

~n func]ie de vârsta trifolienelor [i infestarea cu diverse specii de

buruieni, `ntâlnim mai multe situa]ii.

Trifoliene din anul I de vegeta]ie. Aceste culturi, `n toate zonele din ]ar\,

sunt infestate cu specii mono- [i dicotiledonate, variind `ns\ foarte mult

raportul dintre specii.

~n solele infestate cu buruieni mono-[i dicotiledonate (infestare mixt\),

`nainte de sem\nat se va aplica unul din erbicidele: Eradicane, 5,0-8,0 l/ha,

Eptam, 5,0-8,0 l/ha, Diizocab 5,0-8,0 l/ha [.a. erbicide antigramineice. Aceste

erbicide se `ncoporeaz\ imediat `n sol la 6-7 cm adâncime prin dou\ lucr\ri cu

151

combinatorul [i o lucrare cu un t\v\lug inelar pentru tasarea solului `n vederea

realiz\rii adâncimii optime de sem\nat, de 2-3 cm.

Postemergent, se va efectua un tratament cu Aretit, 5,0-6 0 l/ha cu Pivot,

0,5-0,75 l/ha, când plantulele au 4-6 frunze trifoliate [i buruienile

dicotiledonate sunt `n faza de rozet\. Tratamentele cu Aretit nu se vor face la

temperaturi ale solului de peste 20-25oC, pentru a evita arsurile frunzelor,

lucrarea se va efectua numai spre sear\. Acest lucru este necesar [i pentru

faptul c\ substan]a activ\ este u[or descompus\ de razele solare. Pentru acela[i

motiv preparatea amestecului pentru stropit se va face numai la umbr\.

Dac\ trifolienele sunt puternic infestate cu dicotiledonate `nainte ca

plantele s\ aib\ 4-6 frunze trifoliate, se va face un tratament precoce cu

Basagran, 2,0-4,0 l/ha, chiar dac\ plantele au numai 2-3 frunze trifoliate. La o

nou\ infestare cu dicotiledonate se va face al doilea tratament cu Aretit sau

Pivot.

Dac\ lucerna nou\ s-a sem\nat toamna dup\ cereale p\ioase [i `nainte de

sem\nat nu s-a aplicat Diizocab, Eradicane sau Eptam, se va trata cu Fusilade

super, Gallant, Targa sau Furore `n doze de 2-3 l/ha. ~n acelea[i doze se va

administra [i când terenul este infestat [i cu costrei din rizomi. ~n cazul când

trifolienele din anul I sunt infestate cu Agropyron repens, dozele vor fi de 4-5

l/ha, tratamentul efectuându-se când pirul are 10-15 cm `n\l]ime.

Erbicidul Fusilade super se poate aplica asociat cu Aretit sau Basagran,

dac\ fazele optime pentru mono [i dicotiledonate coincid. Dac\ lucerna sau

trifoiul se cultiv\ `n amestec cu graminee perene (golom\], raigras aristat sau

raigras peren), pentru combaterea buruienilor se va folosi numai unul din

erbicidele: Basagran sau Aretit.

Trifoliene vechi destinate producerii de furaje sau semin]e.

~n acest caz combaterea buruienilor anuale mono [i dicotiledonate se va

realiza cu unul din urm\toarele erbicide: Etazine (35% secbumeton + 15%

simazin), 4,0-6,0 kg/ha, Simadon 50 PU (50% simazin), 4,0-7,0 kg/ha, Sencor,

152

0,75-1,5 kg/ha, Lexone, 0,75-1,5 kg/ha, Asulox 40 SL , CS (400 g/l asulam) 4,6

l/ha, Karmex (80 % diuron), 3,0-6,0 kg/ha.

Erbicidele se aplic\ toamna, `n faza de repaus, `n lunile octombrie–

noiembrie.

La trifoiul vechi se va aplica numai erbicidul Karmex, celelalte fiind

fitotoxice pentru aceast\ cultur\.

Dac\ `n trifolienele vechi sunt prezente [i multe dicotiledonate perene se

va folosi erbicidul Aretit `n doz\ de 6-7 l/ha pentru a stopa dezvoltarea

acestora.

Erbicidul Asulox se va aplica numai la lucern\ pentru combaterea

speciei Rumex crispus, `n momentul când plantele [i-au derulat toate frunzele [i

`ncepe formarea tulpinii florifere. De la aplicarea tratamentului [i pân\ la cosit

trebuie s\ treac\ cel pu]in 4-6 s\pt\mâni, pentru ca erbicidul s\ se transloce `n

rizomi.

Trifoliene infestate cu Cuscuta sp. Vetrele de cuscut\ din trifolienele noi

[i vechi se vor trata cu solu]ii de Reglone sau Gramoxone `n concentra]ie de

1% [i de Aretit sau Acetadin `n concentra]ii de 2-3%, folosindu-se 1 l/m2 vatr\.

Cele mai bune rezultate se ob]in când tratamentul se face dup\ cositul vetrelor

infestate, a[teptând `ns\ reparti]ia noilor l\stari din colet [i a veget\rii

filamentelor de cuscut\ pe noii l\stari. ~n aceast\ faz\ filamentele de cuscut\ nu

mai sunt protejate de plantele de lucern\ fiind astfel mai bine acoperite de

solu]ia care se administreaz\.

Pentru ca aceste tratamente s\ fie economice se vor face `n primul an,

dup\ ce plantele s-au dezvoltat bine, adic\ `n lunile iulie-august, când vetrele

ocup\ suprafe]e mult mai reduse decât dup\ 2-4 ani.

7.6.15.10 Erbicide folosite pentru combaterea buruienilor de pe canale de

iriga]ii, lacuri [i ele[tee

Pe canalele de iriga]ii lacuri [i ele[tee, precum [i pe alte locuri

necultivate, cresc numeroase specii de buruieni care pot s\ infesteze culturile

153

agricole pe diverse c\i de r\spândire: vânt, ap\, animale etc. Pentru acestea se

impune folosirea tuturor mijloacelor de combatere a lor, printre care erbicidele

au un rol deosebit de important.

Pe canalele de iriga]ie cresc numeroase specii de buruieni terestre, pe

taluzul acestora, cât [i specii acvatice (submerse, emerse), care creeaz\

dificult\]i mari `n exploatarea sistemelor de iriga]ii. Astfel, debitul apei ce

curge pe canale se reduce mult din cauza unor specii ca Typha, Phragmites [i

altele, iar pompele adesea sunt `nfundate de buruieni submerse (Spyrogira,

Lemna, Helodea etc.).

Pentru combaterea buruienilor de pe canalele de iriga]ie este necesar s\

se fac\ mai `ntâi un studiu temeinic asupra speciilor de buruieni, deoarece

combaterea lor trebuie f\cut\ diferen]iat, `ntrucât se `nregistreaz\ o variabilitate

mare a compozi]iei floristice chiar `n cadrul aceluia[i sistem de iriga]ii.

Buruienile anuale [i perene ce cresc pe taluzurile canalelor de iriga]ii pot

fi comb\tute folosind urm\toarele erbicide asociate:

PITEZIN 75 + SDMA sau ICEDIN, 10-40 kg/ha + 6-7 l/ha;

PITEZIN 75 + GRAMOXONE, 15-20 kg/ha + 5 l/ha;

PITEZIN 75 + ROUNDUP, 15-20 kg/ha + 6-10 l/ha.

Erbicidul Pitezin se aplic\ `ntotdeauna toamna. Când canalele sunt

infestate cu pu]ine specii perene, sau `n situa]ia când pe taluz trebuie s\ r\mân\

o vegeta]ie din graminee perene (Agropyron repens, Dathyrus tuberosus sau

Cynodon dactylon) se vor utiliza doze mai mici (10-20 kg/ha). Dac\ este

necesar\ o eradicare total\, atunci se vor folosi doze mari, 30-40 kg/ha.

Erbicidele SDMA sau Icedin forte se aplic\ prim\vara când buruienile

dicotiledonate perene (Cirsium, Sonchus, Convolvulus, etc.) au r\mas

necomb\tute de Pitezin. Tratamentul se face când au 10-20 cm `n\l]ime [i se

repet\ de 1-2 ori pe an, luând m\suri de protec]ie pentru culturile sensibile.

Gramoxone se aplic\ de 2-3 ori pe an pentru a men]ine pe loc cre[terea

buruienilor rezistente la Pitezin. Tratamentul se efectueaz\ când buruienile au

154

20-30 cm. La al II-lea [i al III-lea tratament se poate stropi [i luciul apei pentru

a combate [i buruienile acvatice (Phragmites, Typha etc.), dac\ acestea au 50-

100 cm `n\l]ime.

Erbicidul Roundup se aplic\ localizat (1-2 tratamente pe an) numai pe

por]iunile de canale infestate puternic de buruieni perene [i arbu[ti greu de

comb\tut: Sorghum halepense, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Cirsium

arvense, Convolvulus arvensis, Rubus sp.etc. Primul tratament se execut\ când

Agropyron [i Cynodon au 10-20 cm `n\l]ime, Cirsium 20-40 cm, Convolvulus

`n faza de `nflorire, Sorghum 50-80 cm, iar Rubus 20-50 cm. La al doilea

tratament se va stropi [i luciul apei dac\ speciile Phragmites, Typha, Carex,

Juncus etc. au atins `n\]limea de 40-100 cm.

Buruienile acvatice emerse: Phragmites, Typha, Juncus, Carex,

Butomus, Iris, Glyceria, Alisma, Cyperus etc., precum [i cele submerse:

Spyrogira, Helodea, Myriophyllum, Vaucheria etc. pot fi comb\tute cu

erbicidele Gramoxone `n doz\ de 5 l/ha, Tratamentul repetându-se de 3-4 ori pe

an. Tratamentul `ncepe `n luna mai, când buruienile emerse au dep\[it cu 40-80

cm luciul apei, iar cele plutitoare au ap\rut pe luciul apei.

Buruienile emerse: Phragmites, Typha, Carex, Cyperus etc. pot fi

comb\tute [i cu Roundup, 5 l/ha. Primul tratament se face `n luna august, când

buruienile au ajuns la cre[terea maxim\. Dup\ aplicare se transloc\ `n stolonii

[i rizomii buruienilor. Al doilea tratament se face dac\ au regenerat noi plante

din rizomi. Pe por]iunile de canal unde este prezent\ [i specia Phragmites, doza

de Roundup se m\re[te la 10 l/ha.

Pe lacuri [i ele[tee, pentru combaterea buruienilor acvatice emerse [i

plutitoare, se vor folosi erbicidele:

ROUNDUP, 8-10 l/ha;

GRAMOXONE, 5-20 l/ha;

OMNIDEL + GRAMOXONE, 10-20 kg/ha + 5 l/ha.

155

Pentru lacurile [i ele[teele cu buruieni emerse [i plutitoare, `n special cu

Phragmites, Typha, Carex etc. este indicat `n primul rând erbicidul Roundup.

Tratamentul se face `n luna iulie–august când trestia [i papura au atins

`n\l]imea maxim\. Pentru o combatere total\ pe o durat\ de 3-4 ani se va mai

efectua un tratament de corec]ie `n al doilea an.

Pentru combaterea buruienilor plutitoare [i submerse, cel mai indicat

erbicid este Gramoxone. Pentru buruienile plutitoare se folosesc 3-5 l/ha, iar

pentru cele submerse, 10-20 l/ha. ~n lacurile [i ele[teele `n care se g\se[te pe[te,

pentru a se evita asfixierea acestora prin c\derea la fund [i putrezirea

buruienilor, tratamentele se vor face frac]ionat, pe câte 1/3 din suprafa]a

luciului de ap\.

Erbicidul Omnidel (pe baz\ de Dalapon), asociat cu Gramoxone, este

indicat numai pentru buruienile emerse Phragmites, Typha, Junchus etc.

Tratamentul cu Omnidel se face `n lunile iunie-iulie, iar dup\ 10-14 zile se va

repeta tratamentul cu Gramoxone.