23.11.2010

1

GLASS IONOMERI

SAU

CIMENTURI IONOMERE DE

STICLA

1

CURS 7

23.11.2010

2

Istoric

� Cimenturi silicatice 18..

� Cimenturi ionomere 1972 Wilson & Kent

� Cimenturi ionomere 1988 - Antonucci

modificate cu răşini

� Compomeri 1990

2

23.11.2010

3

Fac parte din clasa cimenturilor polielectrolitice:

1. cimenturi policarboxilat de zinc

2. cimenturi ionomere de sticlă

3

23.11.2010

4

COMPOZIłIE

1. Componenta acidă (poliacid, -COOH, donor de H+) = soluŃie apoasă concentrată de polimeri şi copolimeri ai unor acizi carboxilici nesaturaŃi – LICHID

2. Componenta bazică = silicat de Al, Ca şi F, receptoare de protoni (H+), donoare de ioni metalici – PULBERE

3. +/- răşini (lichidul conŃine monomeri) = glassionomeri modificaŃi cu răşini

4

23.11.2010

5

COMPOZIłIE

Pulbere (%)- variabil� Si O 29,0

� Al O3 16,6

� Ca F2 34,3

� Na3 Al F6 5,0

� Al F3 5,3

� Al PO4 9,9

dimensiune particule

� pina la 50µm pt obturatii

� pina la 20µm pt cimentare

Lichid – diverşi copolimeri ai

� soluŃie 47,5 % de:

� acid poliacrilic� acid itaconic = reduce

viscozitatea acidului poliacrilic, împiedicând gelificarea acestuia

� în apă

� acid tartaric = influenŃă

asupra timpului de lucru şi depriză

5

23.11.2010

6

MOD DE PREZENTARE� Pulbere şi lichid = dozare + mixare (multe

dezavantaje)

� Capsule predozate şi mixare automată cu pistol

6

23.11.2010

7

REACłIA DE PRIZĂacid - bază

OS•SiO2 + H2A → MA + SiO2 + H2OOxizi + acid → sare + silica gel + apade sticlă

3 stadii ale reacŃiei de priză, datorită eliberării treptate a ionilor de sticlă primii se eliberează ionii de Ca:

1. dizolvare2. gelificare3. întărire

7

23.11.2010

8

1. Dizolvare:

După amestecul lichidului cu pulberea,

• Acidul atacă suprafaŃa externă a sticlei care eliberează cationi –Al+++, Ca++, F+

• ionii din H eliberaŃi de grupările carboxil ale lanŃurilor poliacide difuzează în sticlă, determinând pierderea cationilor

REACłIA DE PRIZĂacid - bază

8

23.11.2010

9

• altfel:• ionii de Al se pot dizolva în salivă = nu stabilizează gelul = proprreduse• pierderea apei din GIC = nefinalizarea reacŃiei de priză• absorbŃie de apă / sânge = modificări ale esteticii restaurării, reducerea prop mecanice

REACłIA DE PRIZĂacid - bază2. Gelificare:

Priza iniŃială se datorează acŃiunii rapide a ionilor de Ca care reacŃionează primii cu grupările carboxil ale acidului (Ca bivalent, Al trivalent) → rezultă astfel faza de gel a GIC

• fază critică – necesită izolare perfectă

9

23.11.2010

10

3. Întărire:

Proces ce poate să dureze până la 7 zile

• în general e nevoie de cca 30 min pentru ca ionii de Al să se lege în reŃea, ducând la transformarea fazei de gel într-una solidă (prin cross-linking –sunt trivalenŃi)

REACłIA DE PRIZĂacid – bază

•GIC eliberează după priză, lent ioni de Ca şi F – cu efecte benefice

• GIC modificat cu răşini realizează concomitent şi polimerizare indusă chimic sau foto 10

23.11.2010

11

PROPRIETĂłI

1. Manipulare

CompoziŃia sticlei are efecte importante asupra procesului de priză şi a manipulării:

- Raportul Al : Si este mai mare ca la cimenturile silicatice = timp de lucru mai redus

- Acidul tartaric reacŃionează cu ionii de Ca prelungind timpul de lucru, dar în acelaşi timp stimulează formarea reŃelei tridimensionale cu ionii de Al şi deci reduce timpul de priză

- Timp mixare = 20s

- Timp lucru = 75s

- Timp priză = 2min

- Finisare după = 7min 11

23.11.2010

12

2. a. Adeziune la Ńesuturile dure dentare

Avantaje majore:� Adeziune directă la Ńesuturile dure dentare� Aplicare în bloc (nu straturi succesive

ca RDC foto)

Grupările –COOH ale poliacidului reacŃionează chimic fie:- cu grupe –OH ale hidroxiapatitei din smalŃ şi dentină (înlocuind Ca)

- cu Ca din apatită

Legăturile formate sunt:- Legături de H (reduse 2-7 MPa, dar durabile dacă GIC e utilizat în cavităŃ cls V)

- Fracturile sunt în general coezive (în GIC)

- Deci veriga slabă este rezistenŃa redusă la tensiune a GIC (7MPa) = casante

- Adeziune mai puternică la smalŃ decât la dentină.

12

23.11.2010

13

Adeziune eficientă dacă:� Se face condiŃionarea acidă

� PAA (poliacrilic acid 10%) timp scurt = curăŃă suprafaŃa dentară, îndepărtează smear-layer şi expune fibrele de colagen (0,5-1µm)

CondiŃionare acidă

Rezist. leg adezive (MPa)

SmalŃ

Fără 3,2

Acid citric 5,6

Acid poliacrilic 7,1

Dentină

Fără 3,1

Acid citric 3,7

Acid poliacrilic 6,8

13

23.11.2010

14

� Rezultă formarea unei adeziuni similare cu sistemele self-etch� DiferenŃa – masă moleculară mare a polimerului policarboxilic care

limitează capacitatea lui de a se infiltra în dentină:� strat hibrid subŃire,� nu pot infiltra în profunzime dentina decalcifiată cu acid fosforic (nu trebuie folosit pentru GIC)

14

23.11.2010

15

2. b. Adeziune la alte substraturi

- Aderente la suprafeŃe polare active:

- metale nenobile pentru tehnica metalo-ceramică

- Nu aderă de ceramică şi metale nobile

- Adeziunea ca cimenturi scade odată cu creşterea vâscozităŃii

şi deci după ce aspectul nu mai e lucios (deshidratare)

15

23.11.2010

16

3. Estetica- SuprafaŃă poroasă, mai redus la cele modificate cu

răşini- Rugozitate accentuată prin:

- prelucrare mecanică (turaŃii mici, răcire continuă)- în timp datorită condiŃiilor din cavitatea orală

- microfisuri datorate deshidratării după priză –acoperire imediat cu lac protector (nu la cele modificate cu răşini)

- Transluciditate redusă faŃă de RDC

- Modificarea cromaticii în timp mai rapid decât la RDC (absorbŃia apei), mai ales pe suprafaŃă, mai rar marginal

- Colorare la interfaŃă mai redusă datorită stres mai mic la interfaŃă în cursul prizei (r. acid – bază generează o contracŃie de priză mai redusă decât polimerizarea liniară) 16

23.11.2010

17

4. Mecanice

Valori max la 24h după priză

ProprietăŃile mecanice:

- mai reduse decât a RDC şi amalgam (casante, duritate redusă)

- a glassionomerilor modificaŃi mai mari decât a celor simpli

Duritate:

- creşte cu raportul pulbere / lichid

- finisare grosieră după 7 min. de la priză (cele modificate pot fi finisate imediat)

- finisare finală şi lustruire după 24h

17

23.11.2010

18

5. Chimice

- Solubilitatea influenŃată de:

- CompoziŃia cimentului (mai redusă la modificate cu răşini)

- Timpul scurs de la aplicare

- ParticularităŃile mediului oral

- datorată – solubilizării ionilor de Al, Ca, F, R-COO – protecŃie cu lac

- maximă în prima oră după priză, ulterior mai redusă

- mai mare iniŃial decât a cimenturilor FOZ şi policarboxilat (izolare perfectă, !!!! spălare resturi ciment)

- După priza completă sunt cele mai puŃin solubile cimenturi

18

23.11.2010

19

6. Biologice

- Ionii de fluor sunt eliberaŃi continuu datorită procesului de solubilitate – înlocuirea ionilor HO- din hidroxiapatită cu ioni de F-

- Se acumulează în zonele învecinate de smalŃ şi dentină - acŃionează pe o rază de 3 mm

- Scade pericolul cariilor secundare – indicaŃii la persoanele carioreceptive

- ReacŃii toxice reduse cu pulpa şi biocompatibil cu parodonŃiul marginal – indicaŃii dinŃi temporari (barieră de dentină mai mică de 1mm necesită liner hidroxid de Ca)

19

23.11.2010

20

RMGIC au apărut datorită dezavantajelor GIC:

• timp de lucru scurt şi timp de priză lung

• casante şi duritate redusă

• susceptibile la desicare şi fisuri

• rezistenŃă redusă la atacul acid

Înglobare răşini fotopolimrizabile

Prezentare:

• pulbere (aceeaşi) + lichid (acelaşi + monomeri hidrofili HEMA + CQ)

RMGIC=GI modificati cu rasini

20

23.11.2010

21

ReacŃia acid – bază se declanşează mai lent = timp de lucru mai lung

- priză rapidă prin fotopolimerizarea HEMA (30s)

- priza finală în 15-20 min

- pot fi şi variante autopolimerizabile (prezentate în capsule)

REACłIA DE PRIZĂ RMGICacid – bază + polimerizare

21

23.11.2010

22

PROPRIETĂłI RMGIC(comparativ cu GIC)

� Avantaje:

- rezistenŃă mai bună, duritate mai mare

- timp de lucru mai lung, timp de priză scurt

- posibilitate de finisare imediată

- rezistenŃă la deshidratare

- adeziune bună, în plus creşte flexibilitatea leg adezive

� Dezavantaje:

- tehnică de stratificare pentru cele foto

- contracŃie de priză mai mare (polimerizare) stres asupra leg adezive

- HEMA citotoxic şi alergen

- compoziŃii f variate = important de urmărit cu stricteŃe indicaŃiile fiecărui produs !!!!!

22

23.11.2010

23

PROPRIETĂłI RMGIC(comparativ cu GIC)

Proprietate GIC RMGIC

Timp lucru 2 min 3 min 45s

Timp priză 4 min 20s

Rezist compresiune 202 MPa 242 MPa

Rezist tensiune 16 MPa 37 MPa

Rezist leg adezive smalŃ

4,6 MPa 11,3 MPa

Rezist leg adezive dentină

4,3 MPa 8,2 MPa

23

23.11.2010

24

APLICAłII CLINICE

� leziuni cervicale erozive / abrazive

� cavităŃi cls III cu expunerea dentinei radiculare

� cavităŃi cls I şi II dinŃi temporari

� obturaŃii provizorii pe dinŃi permanenŃi

� lineri sau baze

� cimentare lucrări protetice

24

23.11.2010

25

� Tip I – cimenturi pt lucrări protetice

(lutting cements)

IndicaŃii: cimentari de coroane, inlay, onlay, stifturi, bracket, punŃi adezive metalice

25

23.11.2010

26

� Tip II – materiale de restaurare directă (Restaurative cements)

� II.1. Fizionomic (aesthetic)

� Glassionomeri (GIC si RMGIC)

� GIC:

IndicaŃii: cavităŃi clasa I, II dinŃi temporariAspect: matAplicare: +/- condiŃionare acidă-aplicare glassionomer -priză (2-4min)-aplicare lac protector

26

23.11.2010

27

� Glassionomeri modificaŃi cu răşini

RMGIC:IndicaŃii: cavităŃi clasa V, eroziunila pacienŃi cu risc crescut de carieAspect: luciosAplicare: -condiŃionare acidă

-spălare, uscare-Nu bonding pentru ca scade eliberarea de F-aplicare glassionomer modificat-priză prin reacŃie acid-bază + auto/fotopolimerizare-fără aplicare lac protector

27

23.11.2010

28

� Tip II – materiale de restaurare directă (Restaurative cements)

� II.2. Armate (reinforced) – Ag, Au, particule de amalgam

Cermet

IndicaŃii: reconstituiri de bonturi, cavităŃi clasa I, IIProprietăŃi mecanice inferioare amalgamului sau RDC hibrideNu mai sunt frecvent utilizate

28

23.11.2010

29

� Tip III – cimenturi pentru obturaŃii de bază (lining cements)

- Glassionomeri

- Glassionomeri modificaŃi cu răşini fotopolimerizabili

IndicaŃii: obturaŃii de bază sub RDC sau amalgam

29