C8 Supervizare AS.pdf

download C8 Supervizare AS.pdf

of 5

  • date post

    07-Dec-2015
  • Category

    Documents

  • view

    238
  • download

    5

Embed Size (px)

Transcript of C8 Supervizare AS.pdf

  • CURS 8

    Su perviza rea apreciativi

    8.1. Ce este supervizarea apreciativaEvaluarea bazald pe problerna incuraieazd explicatii de tip individualist asupra

    problemelor cu care se confrurntd clientr"rl, pe cdrrd evaluarea apreciativi recorrsiderdsituatia clientului prin explicatir de ordin social gi de mediu ,.Atunci cdnd conditiile sociale,cum ar fi sdrdcia, par sa lirniteze abilitatile persoanelor de a-gi organiza viala. atentia este

    indreptatd deseori exclusiv spre eforturile de a schinrba comportamentul celor afectati. "

    (Weick et al., 1989 351) Deprivdrile de ordin econorric san altele care limtieazdoportunitdtile persoanelor pot fi depagite atunci cand asistentul soctal propune ointerventie apreciativd. prin identificarea 9i evaluarea modului cum au fost rezolvateproblemele in trecut gi a resurselor disponibile pentru a depagi situatia prezentS.

    Trecutul este vizut nu numai ca o suma de nereugite. problente Et tragedit ci ca ogama variatd de solutii identificate pentru dep6grrea acestora in momentele respective.

    Perspectiva interventiei apreciative, bazala pe punctele tari ale clientului, refuza sdidentifice clientri cir lipsLrrile. egecurile sau sitr-ratiile patologice Orice sitiratie este reginditidin perspectiva aspectelor pozitive qr a potentialulr-rr pe care clierrtul il are.

    Perspectiva punctelor tari obligi asistentii sociali sd irrteleagi ca indivlzii aflati intr-osituatie de cnzd supravreturesc sau clriar se dezvolta Ei lac fata deseori, folosindresursele proprii pe care le identificd in perioade de criza lfdra a fi obligatorie o interventiespecializata

    -

    n.n.]. Trebuie sd gtim ce au facut. cLrm au ficut. ce au invitat dinexperienta dificila gi ce resurse au fost utilizate pentru a trece peste necazurile lor.Oamenri intotdeauna actioneaza pentru rezolvarea propriei srtuatii. chiar dacd deseori doar

    decid sd fre resernnati in acea situatie Ca practrcieni in donreniul social, trebuie sirabordAm srtuatia, sd o elucrdanr, si gisinr gi sa construirn solutii, pornind de la acesieposibilitati (Saleebey. 1992 171-172)

    Din punctul de vedere al interventiei apreciative, indrvizii. fanrrliiie gi comunititilepentru care lucreazd profesionigtir sunt experti ?n problenrele cu care se confrunt5 pentruca traiesc situatia gl o inteleg cel mai brne. ceea ce reprezirrta o inrportantd resursa pentrurezolvarea problemelor. Perspectiva aprecrativd transforrla profesionrstul dintr-un actorprincipal intr-o resursd pusi la dispozitia clientilor. acegtia din urma fiind principatiiprotagonigti. Practicienii sunt instruiti pentru a vedea clientii ca fiinte umane inteligente,utilizdnd punctele tari gi resursele acestora pentru a depagi situatiile dificile gi pentru a lernari gansele de a-gi imlrunatati propria situatie , astfel. o parte a interventiei urmiiregte

    t3

  • transferul de competente dirrspre specialist spre client sau ceilalti actori aflati inproxirnitatea clientuh-ri (de exemplu. farrtilia)

    ,.A incepe cu ceea ce este clientul" (Saleebey. 1994 . 353) e un imperativ ce' mutaaccentul interventiei de pe problenrele clientului pe ceea ce face el 9i ceea ce este capabilsa faca in situatia in care se afla Atunci cand clientul apeleaza la asistentui social, el iiprezirrtd acestuia de la inceput .,perspectiva vulnerabilS" gi agteaptd ca asistentul social sdenrpatizeze cu el cu nepldcerile gi suferintele lui. si inteleaga sa irrtparlSgeasca situatiasa. ,,ldentificarea punctelor tarr nu este relevant pentru client in timpul primelor intalniri gi ocentrare prematuri pe punctele tari poate fi interpretatd de client ca o lipsi de ?ntelegeresai-r chiar ca un refuz drn partea asistentr-rlui social [de a-i oferi sprijin]." (McQuaide giEhrenreich, 1997,209) Ur-rii autori pun accent pe dirilarea clientilor in autoidentrficareapunctelor tari ; modul de interventie apreciativa nranagemerrtul de caz aprectativ nu ignoraproblemele cu care se confrunta clientul. Perspectiva punctelor tari ne invati insd cd nutrebuie si neglijSm mecanisnrele pe care le folosegte clientul pentru rezolvareaproblemelor gi dificultdtilor sale.

    Diferentele dintre interventia bazala pe problerne gi interverrtia apreciativd(construitd pe punctele tari gi pe interpretarea apreciativa a situatiilor) se regasesc ai inrrrodul diferit ?n care sunt vdzute supervizarea clasica gi supervizarea apreciativS. insupervizarea apreciativa, accentul se pune pe evaluarea situa(iilor favorabile, caregenereazd noi oporturnitati de ir-rvdtare Aturrci cand. in cadrul intalnirtlor de supervizare,asistentul social prezinta probleme sau puncte slabe ale sale. supervizorul poate incurajaviziunea apreciativd. plecAnd de la ideea cd aceste problemele pot fi ignorate, tocmaipentru a exersa gi a irrvata. ?rnpreunA cu asistentul social. cum ar putea fi fdcuta analizasituatiei plecAnd de la identificarea succeselor Williams sugereaza ca supervizorul trebuiesi aiba in vedere,,starea supervizatului" (1995 . 24). Bineinteles ca acesta poate descriestarea sa in termeni de probleme sau limitari. Rolul supervizorului este de a transferainteresirl, atentia asistentr:lr,rr social asLlpra punctelor tari gi de a reevalua starea clientuluidin aceste perspective Acest transfer oferd posibilitatea reflectrer asupra dezvoltiriipersonale a asistentului social.

    Chiar dacd uneori actir"rnile intreprinse nLr au succes. acestea reprezintdevenirnente care pot fr resurse pentru provocarile ulterioare invatarea drn succese esteconsiderata ,,o conditie necesari perrtru generarea urrrei interventri inovative prin carepoate fi facilitate schimbarea situatiei clientilor" (Rosenfetd. 1997 361-378). Rosenfeld lerecomandi asistentilor sociali 9r supervizorilor. pentru a invata din succes, trei tehnici :

    1) sa adopte o atitudine reflexiva

    3o

  • 2) sa le acorde o atentie sporita clientilor care au dezvoltat o atttudtne flexibila ;

    3) sd intre intr-un veritabrl parteneriat cu clientit pentru a invata ceea ce gtiu ei.

    Supervizarea apreciativd utilizeazd idei postnroderntste, focallzandu-se mai mult pe

    punctele tari dec6t pe lipsuri gi limitdri pe potential tnai degrabd decdt pe constrdngeri, peposibilitdtile viitoare in defavoarea problemelor trecute, utilizand perspective multiple, prin

    abandonarea adev6rurilor universale

    Supervizarea apreciativa ii a.1uti pe asistentii sociali si depdgeasci situatiile decrrza 9i, pnn evaluarea implrcatiilor pe terrren lr-rng ca parte a strategiei dezvoltiriipersonalului, aceasta poate construi noi competente pentru provociri viitoare aleorganizatiei. Uneori echipa de management a organizatiei nu acceptd supervizareaapreciativd, deoarece aceasta presupune un grad ridicat de autononrie a practicienilor 9i a

    supervizorilor, considerate drept un factor de Incr-rrajare a independentei angalatilor 9i ascaderii loialititii lor fata de organizatie. Acest lt-tcru poate fi adevarat, dar printr-osupervizare apreciativi se realizeaza. in paralel, o interventie apreciativa, care conduce laimbunititirea serviciilor pentru clienti gi la atingerea unui nivel ridicat de succes alorganizatiei prin mobilizarea punctelor tari ale clientilor gi ale practicienilor

    8.2. Etapele procesului de supervizare apreciativa

    Pentru a clarifrca etapele supervizdrii apreciative. anr folosit modelele elaborate de

    Rrch. Van Kessel gr Haan, pe care le-am adaptat conform principrilor viziunii apreciative.Din analiza acestor modele orientate spre analiza problernelor gi identificarea celor maibune solutii, anr drrectionat supervizarea spre descoperirea, intelegerea 9i antplificareasituatiilor pozitive Provocarea experimeniarii unui asen'lenea model a venit ca expresie adorintei de a identifica noi strategii de intervetrtie in asistenta socialS. Modelulexperimentat are patru etape:

    a) Etapa cunoagter-lr este etapa descoperirir celor nrat nrari succese ale supervizatului inrelatia sa cu clientr-rl. in situatii srmilare intilrrite in experienta sa de asistent social.lnteresant este c5, in aceastd etapi, supervizorul se focalizeazd pe interpretSrile pe carele dA asistentul social situatiei clientului. mediuliri sdu de vrati, experientei proprii pozitivein relatie cu clientul, modului curn explici succesele sale gi ale clientului. intrebdrilesupervizdrii ar putea fi de tipt-tl:Ce anttme apreciezi cel ntai ntult la clienttil sdu 2 Ce aStreciezi cel mai rnult la farnilia sa ?

    Ce succese a avut clientul tdu de cand lucrezi cu el ? Cum explici acesfe succese a/e

    3t

  • clientttlni tau ? Cine a mai participat la realizarea acesfiri sr/cces ? Ce apreciezi cel mat

    r.;,ttlt la tine ca manager de caz al situatiei c{ientului ? Ce succese ai avut irt legdturd cusituatia clientului tau ? CAnclfe-ai sinrfit cel ntai bine in relatia cu clientttl tau ? Care esfe

    cel ntai imporlant lucru cu care ai contribuit la schimbarea sitttatiei clierttttlui tau ? Care

    esfe ce/ rnai important !ucrLt cLt care a contribuit organizatia la schimbarea situatieiclientttltri ? Care dintre procedurite cle lucru ti-au fost cele rnai utile ? Ce calitati ale tale ai

    folosrt pentru a schintba situatia clientttltti ?

    b) Etapa viziuniieste etapa in care supervizorul gi asistentul soctal construiesc o viziuneconruni privind potentialr,rl sr-rpervizatului gi al clientuluri sau, prin formularea unor,.propozrtii provocatrve". afirnrate la tirrpul prezeni. ca gi cutn aceasta viziune ar exista deja.Sensurile acestor propozitii provocative sunt ,,negociate" intre supervizor 9i supervizat prin

    dialog. Propunem mai jos forme in care se organizeaza propozitiile provocative irr ttmpulsupervizdrii. unele dintre ele intalnite in cadrul experimentului de implementare asr-rpervizdrii apreciative: cirentul igi cr-rnoagte brne situatia, resursele depdgeqte situatia in

    care se afld; clientul apreciaza sprilinul pe care-l prrmegte