49

Capitolul 7

Haşurarea în desenul tehnic. Reprezentări convenţionale şi reprezentări simplificate în

desenul tehnic de construcţii

7.1. Haşurarea în desenul tehnic

Haşurarea este modalitatea prin care se reprezintă secţiunile obiectelor reprezentate

pe desen, indiferent de natura materialului din care sunt reprezentate obiectele respective.

STAS 104-80 –“Haşurarea în desenul industrial”.

- linii continuii subţiri, paralele, înclinate la 450

45 0

45 0

45 0

a b c

Fig. 45

50

45 0

Fig. 46

300

a b

Fig. 47

51

Distanţa dintre două haşuri - se recomandă ca această distanţă să nu fie mai mică de 0,7 mm.

50

a b

Fig. 48

7.2. Reprezentări convenţionale

Reprezentările convenţionale sunt acelea care utilizează simboluri pentru indicarea pe

desen a materialelor şi a structurilor din care sunt executate obiectele reprezentate.

Standardele în vigoare care reglementează regulile pentru reprezentările convenţionale

sunt: STAS 104-80–“Haşurarea în desenul industrial” şi STAS 1434-83–“Linii, cotare,

reprezentări convenţionale, indicator” (Tabel nr. 8).

52

Tabel nr.8 – Simboluri pentru reprezentarea convenţională a materialelor şi structurilor

Materialul Reprezentare

Materialul Reprezentare

Pământ

Stâncă

Beton armat

monolit

Sc > 1:50

Sc < 1:50

Lichide

Beton armat

prefabricat

Sc > 1:50

Umplutură

Metal: profile şi bare rotunde

Piatră

naturală

Lemn în secţiune longitudinală

Zidărie în

general

Lemn în secţiune transversală

Zidărie de

dărâmat

Izolaţie termică, fonică etc. (cu

explicaţii)

53

Tencuială

Izolaţie

hidrofugă

Mozaic

Azbociment, produse ipsos

Rabiţ

Geam

Beton

simplu

Indiferent de material pentru

dimensiuni mici ale câmpului

Pentru fiecare dintre acestea, regulile pentru reprezentarea convenţională sunt stabilite în

standarde speciale:

54

7.3. Reprezentări simplificate

Reprezentările simplificate sunt acelea în care obiectele sunt desenate la scară dar

sunt reprezentate doar formele esenţiale şi, dacă se poate, doar prin conturul acestora.

Pe desenele de ansamblu sau de montaj, acele elemente care sunt detaliate sau prezentate

în alte documente, pot fi reprezentate într-un mod simplificat.

Gradul de simplificare depinde de scopul documentaţiei, de scara desenului şi de felul

obiectului reprezentat.

Reprezentările simplificate pot fi completate cu simboluri grafice, notări sau texte.

a) Reprezentarea simplificată a uşilor şi ferestrelor

În plan, pe desenele executate la scara 1:100 şi mai mici, sau pe desenele stadiilor

preliminare proiectului de execuţie, uşile şi ferestrele se reprezintă simplificat, cu linie

continuă subţire, astfel:

- uşile, prin desenul tăbliei uşii, într-un unghi de 300, fără arc de cerc (Fig.49 a), sau într-

un unghi de 900 cu un arc circular (Fig.49 b)

- ferestrele, prin desenul tocului şi, dacă este necesar, se reprezintă şi geamurile cu o linie

subţire continuă(Fig.49 c)

55

a b c

Fig.49

În plan, pe desenele executate la scara mare, 1:50 sau mai mare, uşile şi ferestrele se

reprezintă cu indicarea tipului, poziţiei pragului, etc. (Fig.50)

a) uşi cu prindere laterală fără prag

b) uşi cu prindere laterală cu prag

56

c)uşi batante

cu deschidere vizibilă cu deschidere în intrând

d) uşi glisante

e) uşă turnantă f) uşă basculantă

g) uşi pliante şi glisante

57

h) ferestre

Fig. 50 – Reprezentarea uşilor şi ferestrelor la scară mare

b) Reprezentarea simplificată a scărilor

Scările se reprezintă simplificat cu linie continuă subţire, prin indicarea vangurilor, a

treptelor şi a liniei pasului.

Secţiunea orizontală printr-o scară trebuie să fie reprezentată simbolic printr-o linie

subţire oblică, continuată cu un zig-zag.

a) fără secţiune b) cu secţiune

Fig.51 - Reprezentarea simplificată a scărilor

58

c) Reprezentarea simplificată a plafoanelor suspendate

În plan, pe desenele de ansamblu, plafonul suspendat se reprezintă cu linie –două puncte,

de tip K trasată pe diagonală şi se indică nivelul feţei inferioare a plafonului. Conturul

plafonului care nu atinge pereţii se reprezintă cu acelaşi tip de linie (Fig.52).

plaf

on s

uspe

ndat

+3,

50

Fig.52

59

d) Reprezentarea simplificată a golurilor şi a nişelor

În vedere şi în secţiune, golurile se indică prin două diagonale trasate cu o linie subţire

continuă.

În vedere şi în secţiune, nişele se indică printr-o diagonală trasată cu linie subţire continuă

a) goluri b) nişe

Fig.53 - Reprezentarea simplificată a golurilor şi a nişelor

e) Reprezentarea simplificată prin săgeţi

Pentru a transmite diferite indicaţii sau informaţii pe desen se utilizează săgeţi, desenate

cu linii continui subţiri, groase sau foarte groase, în funcţie de importanţa lor.

N

a) direcţie b) nord c) intrare d) sens de pozare a placajelor

Fig. 54

60

7.4. Reprezentarea rupturilor

Sunt reprezentărilor convenţionale, deoarece folosesc simboluri prin care se delimitează

obiectul, când acesta nu este desenat în întregime, utilizând categorii de linii şi simboluri:

a

c b

d

e Fig. 55

întreruperea unui element, indiferent de material (Fig. 55 a) - prin două linii paralele -

linie – punct subţire (tip G);

întreruperea unui element din metal (Fig. 55 b) - prin două linii paralele - linie continuă

ondulată subţire (tip C);

întreruperea conturului unei suprafeţe mari (Fig. 55 c) - prin linie continuă subţire (tip

C), cu intercalări de linie în zig-zag (tip D);

întreruperea barelor sau a ţevilor (Fig. 55 d) – prin buclă din linie continuă ondulată

subţire (tip C);

întreruperea elementelor de lemn ecarisat (Fig.55 e) - prin linie continuă subţire în zig-

zag (tip D);