7/22/2019 C17 Hemoragia cerebrala

1/5

Hemoragia cerebrala

Hemoragia cerebrala reprezinta 20 % din totalul AVC-urilor pt ca aterotromboza este

elementul etiologic in AVC, iar restul de 80 % este reprezentat de ischemia cerebrala.

Hemoragia intracraniana este in spatiul osos intracranian (creier, trunchi cerebral, entriculi!

CLASIFICARE HEMORAGII INTRACRANIENE:

Cerebrale: ".hemoragie cerebrala lobara # este legata de H$A care este actor etiologic

2.hemoragie cerebrala cu inundatie entriculara # in entriculii laterali, in

entriculul &

'.hemoragie cerebro-meningee # hemoragia este initial in parenchim, apoi se

etinde spre spatiul subarahnoidian (intre pia mater si arahnoida # aici se gasesc anerisme

care se rup, ele se pot opera!

&. hemoragie cerebro-meningee cu inundatie entriculara # este in parenchim,

prezinta etensie subarahnoidiana si in entriculul &) *+ se poate opera

Meningeale: .hemoragie meningo-cerebrala # incepe in spatiul subarahnoidian si aunge in

entriculul &) debuteaza cu sdr. meningeal

.hemoragie meningo-cerebrala # din spatiul subarahnoidian in teritoriul

parenchimatos) poate i data de malormatii sau de H$A

/. hematomul subarahnoidian # apare din cauza malormatiilor arterio-enoase

(anerisme rupte!8. hematomul subdural # se produce un hematom care se poate opera

. hematomul etradural # este post-traumatic

HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA

-se produce intre arahnoida si pia mater

-produce un tablou clinic caracteristic

-reprezinta o mare +13*$A

-interentia chirurgicala trebuie acuta in primele ' zile

-cauze # malormatii asculare cerebrale

-eista in populatia generala in proportie de "0 % purtatori sanatosi de anerisme, la unii se

pot eprima clinic, iar la altii *+ pt ca se calciica

-in hemoragia cerebrala trebuie acuta interentia chirurgicala in primele ' zile, pana se

instaleaza spasmul cerebral cu inarct intins (se produce dupa ce apare spasmul si duce la

moarte sigura!

-terapia medicamentoasa *+ are oarte mare eicacitate

-apare deces prin enomene de angaare si suerinta de trunchi cerebral

-aceasta hemoragie este intalnita la arsta milocie, iar la etreme (copii si batrani! sunt

malormatii arteriale care sunt mai benigne

-apare suerinta hipotalamica si de trunchi cerebral care duce la deces prin simptomemetabolice

1

7/22/2019 C17 Hemoragia cerebrala

2/5

-cauzele sunt reprezentate de anerisme si traumatisme cranio-cerebrale

-anerismul este un deect congenital al mediei, care nu se mai dezolta si ramane subtire,

apoi o data cu inaintarea in arsta, intima si media se apropie oarte mult iar daca creste

tensiunea arteriala mult, se rupe anerismul si apare hemoragia subarahnoidiana

-hemoragia subarahnoidiana poate aea cauza si bolile hematologice, unele colagenoze,

utilizarea substantelor toice si consumul cronic de alcool

-in cazul anerismelor trebuie olosit anticoagulant care trebuie monitorizat strict pt a *+ se

acilita hemoragia cerebrala

-in prezent *+ se mai oloseste punctia lombara pt a diagnostica hemoragia cerebrala, decat

daca *+ este disponibila alta metoda

-pe C$ se ede o hiperdensitate sangina) in " % din hemoragiile subarahnoidiene *+ se pot

obsera aceste hiperdensitati, atunci trebuie sa acem punctie lombara

-anerismele se localizeaza etraneraial, dar intracranian (intre cutia osoasa si creier!)

sangele este situat la inceput, in aara creierului

-cand se rupe anerismul, sangele se descompune in aproimati &0 de substante secundare

ale hemoglobinei, care dein toice pt pia mater (in special! si pt arahnoida) se produce

asospasm in ecinatatea anerismului, dar prin circulatie se etinde lichidul si apare edem

generalizat care insoteste asospasmul, care produce ischemie si mai tarziu apar inarcte

multiple

-apare sdr. de hipertensiune intracraniana care duce rapid la coma

-se asociaza si enomene de bloca entricular unilateral sau bilateral (in apeductul lui

45lius, in entriculul & si in oriiciul 6onroe!

-anerismele se pot rupe in timpul unui eort izic (alergat, act seual! sau spontan

-se produc si alte enomene precum deicit motor, hemipareza sau hemiplegie, aazie care seaccentueaza) se ormeaza un hematom care se comporta ca un proces tumoral si eplica

deicitul motor) trebuie scos hematomul si apoi trebuie clipat anerismul

-aceste anerisme sunt la niel!l an"erior al #oligon!l!i $illi%(la nielul comunicantei

anterioare si posterioare! sunt cele mai recente si la niel!l ar"erei ba&ilare(arterele

cerebeloase si artera cerebrala posterioara!

-anerismul arterial este un deect de medie, cu absenta mediei) sunt cazuri amiliale pt care

trebuie screening la descendenti

-eista anerisme in aara cutiei craniene (la nielul mandibulei # se pot opera!) cele

intracraniene au neoie de tratament special

Clinic

'( )orma meningeala

-redoare de ceaa

-semn 7ernig

-hiperestezie cutanata

-otoobie

-)ebra NU elimina *emoragia %i NU con)irma meningi"a+ ebra apare daca

hemoragia atinge suturile hipotalamice ) trebuie acuta punctie lombara pt ca poate i

meningita hemoragica (in $C, in meningita carbunoasa!

2

7/22/2019 C17 Hemoragia cerebrala

3/5

,( )orma er"iginoa%a

-erti, senzatie de coborare sau prabusire

-dureri de cap (oarte importante!

-arsaturi

-este conundata cu ertiul din ischemia ertebro-bazilara

( )orma e#ile#"ica

-daca pacientul este tratat pt crize epileptice si isi reine, a aea dureri de cap si

simptome meningeale

.( )orma c! "!lb!rari #%i*ice

-pacientul prezinta teama, agitatie, arsaturi si dureri de cap

-cauza poate i o tumora care sangereaza in interior, un anerism sau un hematom

/( )orme narcole#"ice

-pacientul doarme toata ziua, dar somnul este supericial

-este dierita de narcolepsie

-pacientul are dureri de cap

0( )orme #%i*ogene

-pacientul are depresie, usoara anietate si dureri de cap

1( )orme coma"oa%e

-malormatia este oarte mare si apare rapid coma care duce rapid la deces, ara sa se

poata intereni

9a aceste orme eamenul C$ poate i normal si trebuie sa acem punctie lombara, apoi

angiograie.

Cazurile amiliale trebuie controlate la descendenti.

9a eamenul angio C$, depunerile de calciu alsiica putin lumenul ascular.3amenul angio 16* *+ este oarte bun.

C$-ul *+ are rezolutie buna pt trunchi, iar 16*-ul este mai bun pt trunchi.

:iagnosticul hemoragiei subarahnoidiene presupune un eamen clinic pt a sugera eistenta.

:urerea de cap este oarte importanta, mai ales la emei (raport emei ; barbati este de ' ; "!.

3amenul :oppler se ace pt a eidentia asospasmul ascular, ischemia cerebrala si luul

sanguin.

$rebuie acut C$ cerebral t a stabili daca pacientul are malormatii trebuie sa acem angiograie pe cale emurala, cu

izualizarea anerismului (se introduce si balonas degonlat la capatul cateterului, se umla

balonasul si se trateaza malormatia) este un tratament endoascular, balonasul produce ohemostaza locala!.

3

7/22/2019 C17 Hemoragia cerebrala

4/5

E3#lorari 2e labora"or

-trebuie acuta ionograma

-trebuie ealuat corect echilibrul hidric

-poate aparea diabet insipid sau mielinoliza centropontina

-mielinoliza centropontina produce dezechilibru ionic care decompenseaza pacientul

chiar daca a ost operat

:upa operatie, pacientul intra intr-o camera izolata.

3demul cerebral trebuie tratat cu 6anitol) edemul da dureri de cap.

6eningele au receptori de durere si dau dureri de cap) receptorii trigeminali dau dureri de cap.

$rebuie monitorizata unctia cardiaca pt ca apar aritmii.

$rebuie mentinuta balanta hidroelectrolitica.

$rebuie tratata durerea de cap, cu antialgice simple sau cu benzodiazepine, astel se diminua

si asospasmul.

$ratamentul medical este hemostatic, el este o combinatie intre un tratament antiischemic

(blocanti de calciu! si un tratament antiibrinolitic.

$ratamentul principal al hemoragiei subarahnoidiene este interentia chirurgicala a

anerismului, cu autorul microscopului operator.

$rebuie clipat coletul anerismal, cu un clip nemetalic, autoreglabil care se adapteaza in

raport cu presiunea din interiorul asului.

Anerismele etracraniene necesita clipare a anerismului sau balonas pe as.

6alormatiile arterio-enoase de comunicanta anterioara sunt usor de operat) malormatiile

care sunt greu de operat necesita iradiere.

HEMORAGIA CEREBRALA DIFU4A-este cea mai graa

-elementul cauzal principal este H$A (nu se mai considera un actor de risc, ci un actor

etiologic!

-mai sunt si alti actori cauzali, precum iatrogenia si bolile sistemice

-actorii de risc sunt alcoolul in doza mare (mai mult de '0 g alcool pur pe zi!, umatul

(produce ischemie si hemoragie!, diabetul zaharat (produce ischemie!, drogurile, bolile

hematologice (hemoilia!, medicamentele luate ara prescriptie

Mecani%m!l 2e #ro2!cere e%"e:

-o leziune care se produce la nielul aselor capilare (necroza ibrinoida in care se

depune hialin si dispare elasticitatea si contractilitatea capilarelor, ele dein rigide, iar la un

puseu de H$A, capilarele pleznesc # se intalneste la asele perorante, mici si produce

hemoragii mici, lacunare sau hemoragii mari, diuze!

-eista anerisme miliare ale lui Charcot-uchard care dau hemoragii la nielul

capsulei interne

-alt mecanism este prin electrodiapedeza in care peretele ascular este modiicat, iar

sangele are eect toic dupa ce iese din as si apare hemoragie ca intr-un anerism, dar *+

prin ruptura ci prin oriicii mici

3ste oarte important tratamentul H$A pt ca eectul H$A se instaleaza lent, in "0-20 ani, panacand se rupe asul.

4

7/22/2019 C17 Hemoragia cerebrala

5/5

Clinic:

-)orma %!#raac!"a# duce la moarte "00 % in '0 minute # o ora umate) cedeaza

cordul rapid) este ara posibilitati terapeutice

-)orma %!bac!"a# pacientul are ameteli, erti, dureri de cap, sincopa, tensiune

arteriala crescuta, deicit motor agraat rapid) dureaza catea zile) necesita entilatie

mecanica) cordul cedeaza si apare deces in 0 % din cazuri

-)orma ac!"a# dureaza catea zeci de ore) mortalitatea este de 0 %

Cei care scapa din ormele subacute si acute, recupereaza mai repede decat cei cu inarct

cerebral pt ca leziunea este in substanta alba) trebuie o recuperare stricta.

Forme "o#ogra)ice:

-ca#%!lo-%"ria"a # in capsula interna si nucleii striati

-*i#o"alamica- de obicei este enoasa) decesul surine din cauza tulburarilor

metabolice, diabet insipid, hipertemie

-"alamica# poate i unilaterala sau bilaterala) apare stare de somnolenta sau coma,

tulburari talamice hemoragice) se poate complica sau pacientul isi poate reeni

-in "r!nc*i!l cerebral

-in mezenceal # apare un tablou gra acut, cu coma

-la nielul protuberan?ei # prinde acialul, trigemenul si oculomotorul) apare

sdr. altern

-la nielul bulbului # nu prea eista hemoragie cerebrala la acest niel) bulbul

suera mai mult prin ischemie

-me2!lara# apare o suerinta globala prin sdr. de sectiune medulara cu paraplegie,

escare, tulburari troice, dar cu pastrarea actiitatii cerebrale

Diagno%"ic!l 2e *emoragie cerebrala 2i)!&ase pune pe argumente clinice (de obicei apare

la persoane cu H$A!, trebuie acut C$ (arata hiperdensitate sangina) daca nu se poate pune

diagnosticul pe C$, trebuie sa acem punctie lombara!) *+ trebuie acuta angiograie, decat

daca banuim ca este un angiom (el se dezolta in parenchim si sangereaza in interior! sau

caernoame (se ad bine la 16*, se dezolta la el ca angioamele!.

Tra"amen"!l *emoragiei cerebrale 2i)!&eeste lipsit de eicacitate) trebuie entilatie

mecanica pt tulburarile respiratorii, terapie adecata pt tulburarile cardiace si reechilibrare

hidroelectrolitica.

Moar"ea cerebrala #re%!#!ne ca #acien"!l:

-sa aiba traseu 33 nul

-sa *+ respire decat prin entilatie mecanica

-sa *+ aiba relee de trunchi cerebral

-sa *+ aiba lu sangin

>t cei care supraietuiesc unei hemoragii cerebrale trebuie acuta o recuperare motorie stricta.

5