Embolia cerebrala: reprezinta obstructia unei artere cerebrale importante, produse de un asa numit embol, situatie care duce la un deficit cognitiv, motor sau senzorial, cu caracter tranzitoriu sau permanent.Embolul care realizeaza blocarea segmentului arterial poate fi aer, grasime sau un fragment de tromb aflat in circulatia sangvina. Pe departe insa, cauza cea mai frecventa a emboliei o reprezinta trombii rupti si migrati in circulatia creierului.Categoria de persoane cel mai frecvent afectate este reprezentata de femeile tinere, inima fiind sursa cea mai comuna de material embolic. Aria cerebrala afectata depinde de importanta arterei obstruate. Dincolo de locul obstructiei, creierul nu mai primeste sange prin artera respectiva, stiut fiind faptul ca celulele nervoase au nevoie de sange pentru a-si primi necesarul de oxigen si substante nutritive si pentru a-si elimina produsii de catabolism. In acest fel, o zona acreieruluisufera prin leziunile nervoase care se instaleaza.Chiar daca aceasta obstructie este rezolvata, reluarea circulatiei la acest nivel va determina eliminarea brusca in circulatie a unor mediatori chimici secretati de catre celulele nervoase in perioada deischemiea acestora, deversare care este extrem de nociva pentru celulele din jur. In functie de regiunea de creier afectata, simptomele emboliei cerebrale sunt variabile: paralizie, tulburari de vedere, tulburari de vorbire,tulburari de memorie, iar in cazuri mai grave, coma sau chiar moarte.Debutul emboliei cerebrale este de cele mai multe ori brusc. O treime din totalitatea emboliilor cerebrale sunt precedate de asa-numitulatac ischemic tranzitoriu, care reprezinta o intrerupere temporara, reversibila a circulatiei sangvine la nivel cerebral. Aceasta forma usoara de suferinta cerebrala se remite intr-un interval de cateva minute pana la cateva ore.Embolia cerebralareprezintaobstructia unui vas de sangeprin intermediul unui dop de origine diversa, migrat in fluxul sanguin. Aceasta obstructie poate fi reprezentata de aer, grasime, bucati de tesut s.a. Cel mai adesea este vorba despre o bucata de tromb (cheag de sange) care s-a rupt si a migrat in una din arterele de la nivelul creierului.

Atacul cerebralapare atunci cand fluxul sanguin dintr-o anumita zona a creierului se opreste.Cauzele emboliei cerebrale

Cele mai frecvente cauze ale emboliei cerebrale sunt:- diversele tipuri de tumori canceroase:cancerul de san, cancerele cu punct de plecare de la nivelul bazinului sau al stomacului;- bule de aer introduse in mod accidental in circulatia sangvina, prin anumite manopere medicale invazive administrarea unor medicamente pe cale intravenoasa sautransfuzia facute in conditii de tehnica deficitara;-sarcina;- utilizarea de medicamente cu continut estrogenic, de pilda, anumiteanticonceptionale orale;- interventii chirurgicale facute mai ales pe pancreas sau pe plamani;- proceduri medicale din sfera ortopedica sau de la nivelul aparatelor genital si urinar;- desprinderea unei placi aterosclerotice de pe peretele unei artere cerebrale si pozitionarea acesteia de-a curmezisul lumenului vascular.

Simptomele emboliei cerebrale

Chiar daca exista o mare variabilitate a semnelor care apar in embolia cerebrala, de fiecare data simptomele apar brusc si sunt precedate de ocefaleeintensa. Spre deosebire deaccidentele vasculare cerebrale, in embolia cerebrala rareori intalnim crize dehipertensiune arterialapremergatoare instalarii bolii.Simptomele cele mai frecvente sunt: cresterea frecventei cardiace, durere toracica, greturi severe insotite sau nu de varsaturi, senzatia de furnicaturi sau chiar de pareza sauparalizie, afectarea vederii in mod specific la un singur ochi, senzatia de frig, piele palida, convulsii, alterarea starii de constienta, care poate merge pana la coma.Diagnosticul de certitudine este dificil si se pune prin examinari imagistice ale creierului (examen CTsauRMN), precum si prin injectarea in sistemul vascular cerebral, prin metode angiografice, a unei substante de contrast care opacifiaza sistemul vascular pana la nivelul obstructiei cerebrale.

Modalitati de tratament in embolia cerebralaTratamentul specific al unei embolii cerebrale constituite in urma unui cheag de sange migrat in circulatie este asa-numita embolectomie, adica indepartarea pe cale chirurgicala a trombului respectiv. Este insa o procedura laborioasa, riscanta si depinde intr-o mare masura de pozitia trombului acesta trebuie sa fie abordabil pe cale chirurgicala.Situatia mai fericita este atunci cand boala este prinsa in primele 4-6 ore de la debut si bolnavul are acces la un serviciu medical capabil, prin dotarea si personalul specializat pe care il are, sa realizeze in timp util o dizolvare prin metode medicamentoase a acelui tromb care inca nu s-a structurat definitiv. Daca acest interval de timp este ratat, un asemenea tratament nu doar ca devine inutil, dar este chiar periculos prin riscurile de hemoragie pe care le induce.De cele mai multe ori, embolia cerebrala este o boala extrem de grava, care necesita suportul functiilor vitale (respiratia, circulatia). Bolnavii trebuie sa fie internati si tratati in sectii de terapie intensiva, iar prognosticul ei este extrem de rezervat.

Care sunt cauzele atacului cerebral?Daca fluxul sanguin este oprit pentru mai mult de cateva secunde, creierul nu mai poate primi sange si oxigen. Celulele pot muri, producand leziuni ireversibile.

Exista doua tipuri principale de atac cerebral:atac ischemicsiatac hemoragic.

Atacul ischemicse produce atunci cand un vas de sange care furnizeaza sange creierului este blocat de catre un cheag de sange. Acest lucru se poate produce in doua moduri: un tromb se poate forma intr-o artera care este deja foarte ingusta. In aceasta situatie afectiunea poarta denumirea deatac trombotic. un tromb se poate rupe dintr-un alt loc si sa ajunga in vasele creierului. In aceasta situatie afectiunea poarta denumirea deembolism cerebralsauatac embolic.

Atacurile ischemice pot fi cauzate deartere infundate. Grasimea, colesterolul si alte substante se pot acumula la nivelul peretilor arteriali, formand o substanta lipicioasa numita placa.

Unatac hemoragicse produce atunci cand un vas de sange devine slab si se fisureaza, producand scurgerea sangelui in creier. Unii oameni prezinta defecte ale vaselor de sange de la nivelul creierului, ceea ce reprezinta un factor favorizant pentru producerea atacurilor cerebrale hemoragice.

Care sunt factorii de risc pentru embolia cerebrala? hipertensiunea arterialareprezinta principalul factor de risc in producerea atacurilor cerebrale fibrilatia atriala diabet istoric familial de atac cerebral hipercolesterolemie varsta inaintata, mai ales peste varsta de 55 de ani rasa (oamenii de culoare neagra sunt mai predispusi) persoanele care prezinta afectiuni cardiace sautromboza venoasaprofunda sunt de asemenea mai predispuse sa faca un atac cerebral. riscul de a face un atac cerebral este mai mare in cazul in care pacientul are un mod de viata nesanatos:obezitatea, consumul excesiv de alcool, consumul excesiv de grasimi sau sare, fumatul, consumul de droguri. pilulele contraceptive pot de asemenea sa creasca sansele aparitiei unei embolii cerebrale. Riscul este cel mai mare in cazul femeilor care fumeaza si au varsta de peste 35 ani.

Care sunt simptomele de embolie cerebrala?Simptomele emboliei cerebrale sunt diferite in functie de care parte a creierului este lezata. In anumite cazuri, persoana ar putea sa nici nu prezinte simptome, fiind astfel complet inconstient de producerea atacului cerebral.

Simptomele apar in general brusc, fara niciun fel de anunt in prealabil sau simptomele pot aparea intermitent, pentru o zi sau doua. Simptomele sunt in general mai severe atunci cand debuteaza atacul, dar ar putea sa se si inrautateasca progresiv.

Cefaleea (durerea de cap)poate aparea, mai ales in cazul in care atacul este hemoragic. Cefaleea are debut brusc si poate fi severa, apare in decubit dorsa, trezeste pacientul din somn si se inrautateste in momentul schimbarii pozitiei sau cand pacientul tuseste, se intinde.

Alte simptome depind de gradul de severitate al atacului si de partea afectata a creierului: schimbarea starii generale (somnolenta, inconctienta sicoma) modificari in auz modificari in gust modificari care influenteaza simtul tactil si abilitatea de a simti durerea presiunea sau temperaturi diferite fatigabilitate confuzie sau pierderea memoriei dificultati in inghitire dificultati in scriere si citire ametealasauvertij lipsa controlului asupra vezicii urinare sau intestinelor lipsa echilibrului lipsa coordonarii slabire musculara la nivelul fetei, bratelor sau membrelor inferioare amorteala sauparesteziihemicorporeale modificari in personalitate, atitudine sau schimbari emotionale probleme cu vederea, inclusiv pierderea vederii, vedere dubla probleme in vorbire sau intelegere probleme motorii.

Cum se poate diagnostica o embolie cerebrala?Este necesar sa se realizeze o examinare completa. Medicul va verifica existenta problemelor de vedere, miscare, simtire, reflexe, intelegere si vorbire. Medicul si asistenta vor repeta aceasta examinare peste o anumita perioada de timp pentru a vedea daca atacul cerebral se inrautateste sau se imbunatateste. Medicul va utiliza stetoscopul pentru a asculta arterele carotide de la nivelul gatului pentru a auzi eventualele modificari produse de fluxul sanguin anormal.

Medicul va verifica tensiunea arteriala, care ar putea fi crescuta.

Testele efectuate il pot ajuta pe medic sa gaseasca tipul, locatia si cauza atacului cerebral si sa faca diagnosticul diferential cu alte afectiuni.

Alte investigatii: angiograma la nivelul creierului poate evidentia care vas de sange este blocat sau sangerand ecografia carotidiana poate arata ingustarea arterelor. examenul computer tomografic al creierului este adesea realizat imediat dupa debutul simptomelor se poate utiliza de asemenea IRM (imagistica prin rezonanta magnetica) in locul examenului CT. ecografia cardiaca ar putea fi realizata in situatia in care se suspecteaza ca trombul a plecat de la nivelul cordului. angiografia prin rezonanta magnetica sau angio-CT ar putea fi realizate pentru a verifica daca exista vase anormale la nivelul creierului.

Alte teste includ: teste de laborator: timpul desangerare, cholesterol, glicemie, timpul de protrombina sau timpul de tromboplastina partiala, numarul de eritrocite, de leucocite, trombocite, EKG si monitorizarea ritmului cardiac pentru evidentierea unui ritm neregulat, precum fibrilatia atriala care ar fi putut fi cauza atacului.

Care este tratamentul emboliei cerebrala?Embolia cerebralareprezinta o urgenta medicala de aceea este necesar tratamentul imediat pentru a salva viata pacientului si pentru a reduce dizabilitatile. Este necesar sa se apeleze 112 de urgenta sau un medic de urgenta, la primul semn al unui atac cerebral.

Este foarte important pentru persoanele care prezinta simptome care ar putea anunta o embolie cerebrala sa ajunga cat mai repede la spital. In situatia in care atacul este produs de un tromb, se poate utiliza medicatie anti-trombotica, cu scopul dizolvarii acestui cheag.

De cele mai multe ori, pacientii trebuie sa ajunga la spital in maximum trei ore dupa ce apar simptomele. Unii pacienti pot primi medicatia pana la 4-5 ore dupa ce debuteaza simptomele.

Tratamentul depinde de gradul de severitate al atacului si de cauza acestuia. Cei mai multi pacienti necesita spitalizare.

Care este tratamentul emboliei cerebrale in spital?Anti-tromboticele (terapie trombolitica) pot fi utilizate in cazul in care atacul cerebral este produs de un cheag de sange. Aceste medicamente sparg trombul si ajuta la revenirea fluxului sanguin in zona afectata. Totusi, nu orice pacient poate primi acest tip de medicatie.

Pentru ca aceste medicamente sa fie eficiente, pacientul trebuie sa fie vazut iar tratamentul trebuie inceput in maxim trei ore de la aparitia simptomatologiei. O scanare CT trebuie realizata pentru a depista etiologia atacului (ischemica sau hemoragica).

In situatia in care atacul cerebral este produs de sangerare si nu de ischemie, tromboliticele pot produce mai multa sangerare.

Alte tratamente depind de cauza atacului: anticoagulantele precum heparina sau warfarina (Coumadin) ar putea fi utilizate pentru tratamentul atacurilor cerebrale produse prin ischemie. Aspirina sau clopidogrel (Plavix) ar putea fi utilizate de asemenea. ar putea fi necesara de asemenea si medicatie antihipertensiva in anumite situatii, este necesara efectuarea unei angiografii, cu ajutorul medicilor de urgenta si a radiologistilor, pentru a evidentia vasul de sange ingustat si pentru a-l dilata. daca a aparut sangerarea, de cele mai multe ori este necesara interventia chirugicala pentru stoparea hemoragiei. ar putea fi de asemenea necesara interventia chirurgicala la nivelul carotidelor. ar putea fi necesar sa se perfuzeze pacientul cu nutrienti, fluide, mai ales daca pacientul are probleme cu deglutitia. Acestea ar putea fi introduse prin vena (intravenos) sau printr-un tub in stomac (tubul de gastrostoma).

Problemele de deglutitie ar putea fi temporare sau permanente. inca din spital se incep fizioterapia, terapia ocupationala si terapia pentru revenirea deglutitiei.Care este tratamentul pe termen lung in cazul unei embolii cerebrale? scopul tratamentului este ajutarea pacientului sa-si recapete functiile pe cat de mult posibil si prevenirea aparitiei unui nou atac. timpul de recuperare si necesitatea unui tratament pe termen lung depind de fiecare persoana in parte. Problemele de gandire, de miscare, de vorbire se pot imbunatati in saptamanile sau lunile urmatoare, unii pacienti progresand luni sau chiar ani dupa atac.Care este prognosticul emboliei cerebrale?Prognosticul depinde de: tipul accidentului cerebral cat de mult tesut este afectat care functii ale organismului sunt afectate cat de repede se initiaza tratamentul

Unii pacienti isi revin complet dupa embolia cerebrala, altii pot prezenta pierderi ale functiilor permanente. Aproximativ o jumatate din oamenii care au suferit o embolie cerebrala (atac cerebral ischemic) sunt capabili sa-si realizeze functiile obisnuite insa exista si unii care nu mai sunt capabili sa se ingrijeasca.

Daca tratamentul cu trombolitice este eficient, simptomele atacului pot disparea. Totusi, pacientii nu ajung in general suficient de repede la spital pentru a primi aceasta medicatie, sau nu o pot lua din cauza altor afectiuni asociate ale pacientilor.

Pacientii care sufera un atac cerebral din cauza unui cheag de sange (embolie cerebrala) au o sansa mai mare de supravietuire decat pacientii care au avut un atac cerebral hemoragic.

Riscul unui al doilea atac este cel mai mare in timpul saptamanilor sau lunilor dupa primul atac. Apoi riscul incepe sa scade.

Care sunt posibilele complicatii ale emboliei cerebrale? aspiratia dementa sincopa pierderea mobilitatii parestezii sau paraplegii spasm muscular nutritie proasta dificultati in vorbire si intelegere dificultati in gandire, de memorie si concentrare

Cand este cazul sa se apeleze la ajutor medical de specialitate?Imediat ce observati ca cineva prezinta simptomele care ar putea anunta o embolie cerebrala, este necesar sa se apeleze de urgenta la ajutor specializat, intrucat rata de vindecare e invers proportionala cu timpul scurs pana la ajungerea la spital si primirea tratamentului antitrombotic.Accidentul Vascular Cerebral

Hipertensiunea, fumatul si diabetul favorizeaza accidentele cerebrale

Cauzele accidentelor vasculare

Ascuns sub un nume neutru, facut sa nu sperie - AVC -, accidentul vascular cerebral este una din cele mai raspandite cauze de mortalitate.

Ce anume il declanseaza?

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci cand fluxul sanguin este intrerupt brusc catre o parte a creierului. Din cauza lipsei aportului de sange, oxigenul si glucoza nu mai pot fi transmise catre creier, ceea ce duce la moartea celulelor cerebrale. Este important sa precizez ca fluxul sanguin poate fi dereglat prin mai multe mecanisme: * Blocarea unei artere- Ingustarea unor artere mici din creier poate determina un AVC lacunar (dat de aparitia unui spatiu gol, prin cicatrizare in timp). Blocarea unei singure artere poate afecta o zona mica a creierului, ducand la moartea tesutului din acea zona. Blocarea unei artere a creierului de un cheag de sange (tromboza) este cea mai frecventa cauza a AVC. De regula, cheagul se formeaza intr-un vas de sange mic din creier, care a fost ingustat anterior ca urmare a mai multor factori, printre care: hipertensiune arteriala, colesterol crescut, diabet si fumat. *Intarirea (ateroscleroza) arterelor care duc la creier.Exista patru mari vase de sange care duc la creier. Circulatia anterioara a creierului, care controleaza mare parte a activitatii motorii, simturile, gandirea, vorbirea si emotiile, este asigurata de arterele carotide. Circulatia posterioara a creierului, care alimenteaza cu sange centrul creierului si cerebelul, controland functiile automate ale creierului si coordonarea, este asigurata de arterele vertebrale. Daca aceste artere se ingusteaza ca rezultat al aterosclerozei, pe placile de aterom se formeaza trombi sanguini, din care se pot desprinde resturi care vor inainta odata cu fluxul sanguin, blocand aprovizionarea cu sange a unei parti din creier. Spre deosebire de AVC lacunar, pot fi lipsite de flux sanguin si parti mai mari ale creierului, ceea ce produce simptome mai grave. *Accidentul vascular cerebral embolic - un alt tip de AVC, poate sa apara atunci cand un cheag de sange se desprinde, migreaza prin artere si se fixeaza intr-o artera a creierului cu un diametru mai mic. Astfel, fluxul de sange catre creier este blocat si apare AVC. Spre exemplu, un cheag de sange se poate forma initial intr-o camera a inimii, ca rezultat al unui ritm cardiac neregulat sau o neregularitate a peretilor valvelor mitrale. De regula, aceste cheaguri raman prinse de peretele intern al inimii, dar uneori se rup, iar bucati din ele pornesc prin fluxul sanguin, formeaza un dop intr-o artera cerebrala si duc la AVC. * Ruptura unei artere (hemoragie)- Hemoragia cerebrala (sangerarea la nivelul creierului) este cauzata in principal de presiunea sanguina mare, necontrolata. Hemoragia cerebrala apare atunci cand un vas de sange din creier se rupe si sangereaza in tesutul cerebral inconjurator. De asemenea, sangele scurs este foarte iritant pentru creier si poate duce la inflamarea tesutului cerebral (edem cerebral). Edemul si acumularea de sange cresc presiunea in masa cerebrala (sindromul de hipertensiune intracraniana) si duc la deteriorari succesive, prin presarea creierului de cutia craniana. Alte cauze de hemoragie cerebrala includ anevrismele care se rup sau malformatiile artero-venoase, in care apar aglomerari anormale de vase sanguine fragile (congenitale) care se pot sparge. Hemoragia subarahnoidiana determina acumularea sangelui in spatiul dintre membrana arahnoida (care inveleste creierul) si creier. Sangele provine dintr-un vas de sange anormal (anevrism = o balonare anormala, formata pe peretele unui vas de sange, care se fisureaza sau chiar se rupe). Hemoragia subarahnoidiana se manifesta, de regula, printr-o durere severa de cap si intepenirea gatului. Daca nu este recunoscuta si tratata, poate avea consecinte neurologice majore, cum ar fi coma sau chiar moartea.* Vasculita- O alta cauza (foarte rar intalnita) a AVC este vasculita, o afectiune in care vasele de sange, fragile, se inflameaza, devin friabile si se rup. * Durerile de cap asociate cu migrenele- Persoanele care sufera de migrene (cu dureri puternice de cap paroxistice) par a fi predispuse la AVC, deoarece mecanismul acestor migrene include ingustarea vaselor de sange din creier. Unele episoade de migrene pot chiar sa mimeze un AVC, cu pierderea functiilor motorii sau senzitive pe o parte a corpului sau cu probleme de vorbire si de vedere. De regula, aceste simptome inceteaza cand durerea de cap trece. * Atacul ischemic tranzitoriu (AIT)este un episod scurt (dureaza mai putin de 24 de ore) de afectare a creierului, care conduce la pierderea functiilor senzitive sau motorii care sunt controlate de zona de creier afectata. Diminuarea fluxului sanguin la creier este cel mai adesea determinata de un cheag care se formeaza spontan intr-un vas de sange care alimenteaza creierul. Totusi, ea poate rezulta si dintr-un cheag care se formeaza oriunde in organism, dar care se rupe din acea locatie si migreaza intr-o artera cerebrala. Mai poate aparea si ca urmare a unui spasm si, mai rar, a unei sangerari la nivelul creierului. Unele atacuri ischemice tranzitorii se dezvolta lent, pe cand altele au o evolutie rapida. In principiu, orice AIT se rezolva in 24 de ore. Atacurile ischemice tranzitorii care se rezolva mai greu (si la care functionarea completa nu se restabileste dupa 24 ore) pot duce la sechele permanente. Cu toate ca cele mai multe AIT dureaza numai cateva minute, toate ar trebui evaluate cu aceeasi urgenta ca si un AVC, pentru a preveni reaparitia lor sau degenerarea intr-un AVC. Atacul ischemic tranzitoriu poate sa apara o data, de mai multe ori, sau poate precede un AVC permanent. Un atac ischemic tranzitoriu trebuie sa fie considerat o urgenta, pentru ca nu exista garantii ca situatia se va rezolva si ca functiile cerebrale vor fi reluate. Un AIT la ochi poate determina pierderea temporara a vederii, descrisa adesea de pacienti ca si coborarea unei cortine. Un AIT la artera carotida (cel mai mare vas de sange care alimenteaza creierul) poate determina probleme de miscare sau de simt pe partea corpului opusa zonei de creier pe care apare blocajul. Pacientul poate avea paralizie a mainii, piciorului si fetei, toate pe aceeasi parte. Vederea dubla, ameteala (vertigo), pierderea vorbirii, a capacitatii de intelegere si a echilibrului pot fi, de asemenea, simptome ale AIT, in functie de partea creierului care este privata de fluxul sanguin.Care sunt factorii de risc pentru atacul ischemic tranzitoriu? Principalii factori de risc sunt: * presiunea sanguina ridicata; * colesterolul crescut; * fumatul; * diabetul; * varsta inaintata. Dereglarile de ritm cardiac precum fibrilatia atriala sau boala valvei mitrale pot constitui, de asemenea, cauze de AVC. Atunci cand AVC apare la persoane mai tinere (sub 50 de ani), pot fi luati in considerare si factori mai putin frecventi, cum ar fi consumul de droguri (cocaina sau amfetaminele), anevrisme sau predispozitii mostenite genetic la coagularea sangelui.Simptomele boliiPrimele masuri

Ce simte un pacient in timpul unui accident vascular cerebral?

Cand celulele creierului sunt lipsite de oxigen, ele inceteaza sa-si mai indeplineasca functiile obisnuite. Simptomele AVC depind de zona creierului care a fost afectata si de cantitatea de tesut cerebral distrus.Accidentele vasculare cerebrale mici pot sa nu dea nici un simptom, dar aceasta nu inseamna ca nu exista tesut cerebral distrus. Uneori, aceste simptome pot aparea si disparea, astfel ca pacientul nu se alarmeaza si nu se prezinta la medic. Acest fapt este agravant, deoarece - in timp - se ajunge la aparitia lacunarismului cerebral. Medicii neurologi iau in calcul cinci semnale majore ale unui AVC: 1. Amortirea brusca sau senzatia de slabiciune aparute brusc la fata, mana sau picior, in mod special pe o singura parte a corpului. Pierderea miscarii voluntare poate fi completa sau partiala. In zona afectata se poate asocia si o senzatie de furnicaturi sau de anestezie. 2. Instalarea brusca a starii de confuzie, de dificultate in vorbire sau in intelegere. Uneori, slabirea muschilor fetei poate cauza o asimetrie faciala (pareza faciala centrala), ca o grimasa. 3. Probleme bruste de vedere, cu unul sau cu ambii ochi, privire incetosata sau dubla, lipsa vederii in jumatatea dreapta sau stanga a campului vizual (hemianopsie). 4. Probleme bruste de mers, ameteli, pierderea echilibrului sau a coordonarii, stare inexplicabila de somnolenta sau greata. 5. Dureri severe de cap aparute brusc, fara o cauza precisa.

Ce trebuie sa facem daca observam aceste simptome? Se pot lua masuri pana la sosirea medicului?

Daca oricare dintre simptomele mentionate apare brusc, putem considera ca este o stare de urgenta, bolnavul avand nevoie de asistenta medicala. Trebuie apelat imediat numarul de urgenta 112, precum si medicul de familie sau neurologul. Persoana afectata trebuie sa stea intinsa la orizontala, pentru a asigura un flux sanguin optim catre creier. Daca sunt prezente greata si ameteala, bolnavul trebuie pus in pozitie fetala, pe o parte, pentru a preveni inecarea cu voma. Cu toate ca aspirina are un rol important in prevenirea AVC, nu se recomanda sa fie administrata pana la sosirea medicului, pentru ca daca AVC este cauzat de o hemoragie cerebrala, aspirina nu face decat sa inrautateasca starea pacientului. Medicii neurologi folosesc trei comenzi pentru persoanele suspectate a avea un AVC: * Zambeste! * Ridica ambele maini! * Repeta propozitia... (de obicei, una simpla). Daca persoana respectiva are dificultati in executarea oricareia dintre cele trei comenzi, trebuie chemat imediat serviciul de urgenta.

Este greu de diagnosticat un AVC, tinand cont de multitudinea de factori care il pot provoca?

Daca o persoana are vorbirea ingreunata sau amorteala pe o parte a corpului, nu inseamna neaparat ca a suferit un AVC. Sunt multe alte afectiuni care pot fi responsabile de aceste simptome, printre care: * tumori cerebrale; * un abces cerebral (o colectie de puroi in creier, cauzat de bacterii sau de ciuperci); * migrene; * sangerari in creier (hematom cerebral) - fie spontane, fie ca urmare a unei traume; * meningita sau encefalita; * supradoza medicamentoasa; * un dezechilibru de sodiu, calciu sau glucoza in organism, care poate sa determine modificari in sistemul nervos ce pot imita un AVC. In procesul de evaluare al unui AVC acut, medicul va intocmi mai intai istoricul medical al pacientului si va face examinarea fizica a acestuia, in timp ce personalul de asistenta medicala va monitoriza semnele vitale ale pacientului, va face analizele de sange si investigatiile imagistice necesare (electrocardiograma si electroencefalogra- ma). Medicii neurologi au la dispozitie un ghid pentru examinarea sistemului nervos, in vederea stabilirii severitatii unui AVC si a necesitatii unei interventii medicale agresive. In cazul unui AVC acut, timpul de interventie pentru restabilirea fluxului sanguin catre creier este foarte scurt. Pacientul trebuie sa fie evaluat corespunzator si stabilizat inainte de administrarea oricarei medicatii care sa distruga cheagul de sange. Pentru a determina cauza atunci cand se suspecteaza un AVC, se efectueaza tomografia computerizata (CT) a creierului, prin care medicul va cauta sangerari sau cheaguri de sange in creier, situatii mult diferite fata de un accident vascular cerebral trombotic, care trebuie tratat diferit. Rezonanta magnetica imagistica (RMI) este o alta metoda eficienta de diagnostic. Imaginile RMI sunt mult mai detaliate decat cele de la tomografia computerizata, dar dureaza mai mult (peste o ora, in timp ce la tomografie nu este nevoie decat de cateva minute). Un test RMI poate fi facut ulterior, dupa ce pacientul a fost stabilizat. In plus, persoanele care au implantate anumite dispozitive medicale (de exemplu, peacemaker sau alte metale in corp) nu pot fi supuse campului magnetic puternic al unui test RMI. In diagnosticare se pot folosi si alte metode de rezonanta magnetica imagistica: testul RMI poate fi folosit si pentru a vedea vasele de sange printr-o metoda non-invaziva (fara a se folosi tuburi sau injectii), o procedura numita angiograma de rezonanta magnetica. De asemenea, cantarirea imagistica a difuziei poate detecta zona de anormalitate in decurs de cateva minute dupa ce fluxul sanguin catre creier a fost intrerupt. Un test RMI conventional poate detecta anormalitatea in decurs de 6 ore dupa ce AVC a inceput, iar tomografia computerizata necesita uneori chiar si 12-24 de ore. Angiograma conventionala este un test folosit pentru a vizualiza vasele sanguine. Se introduce un cateter lung printr-o artera (de regula, in zona inghinala) si se injecteaza o substanta de contrast, simultan cu efectuarea unor radiografii. Aceasta procedura ofera unele dintre cele mai detaliate imagini ale anatomiei vaselor de sange, insa este invaziva si se aplica numai daca este absolut necesar. Ea se poate folosi, de exemplu, dupa o hemoragie, atunci cand trebuie identificata sursa sangerarii, ori atunci cand trebuie evaluata cu acuratete starea arterei carotide, in vederea efectuarii unei operatii de deblocare a acesteia. Testul Doppler cu ultrasunete pe carotida este o procedura non-invaziva, care foloseste unde sonore pentru gasirea portiunilor carotidei care s-au ingustat sau care nu mai au flux sanguin normal. Testele de inima sunt utilizate pentru evaluarea starii functionale a inimii la pacientii cu AVC, pentru depistarea sursei embolismului. Astfel, se poate face o ecocardiograma transesofagiana, pentru a se vedea camerele cordului, sau se poate monta un aparat Holter, pentru identificarea ritmului cardiac anormal. Testele de sange, cum ar fi VSH sau proteina C reactiva, se fac pentru a identifica semne ce pot indica artere inflamate. De asemenea, se masoara anumite proteine din sange care pot creste riscul unui AVC prin faptul ca provoaca subtierea sangelui. Aceste teste se fac pentru a identifica potentiale infectii, anemii, probleme ale rinichilor sau anormalitati ale electrolitilor din organism, posibile cauze tratabile ale unui AVC.

Tratamente

Cum se trateaza un AVC?

In cazurile depistate imediat, se poate administra alteplaza (TPA), un medicament care dizolva cheagurile de sange. Cu cat este administrat mai repede, cu atat rezultatul este mai bun, iar riscul de complicatii datorate sangerarii in creier este mai redus. TPA trebuie administrat in cel mult trei ore de la instalarea primelor simptome de AVC si este injectat intravenos, in mana. Timpul de administrare poate fi extins pana la sase ore, daca este injectat direct in vasul de sange blocat din creier, ceea ce in spitalele din tara noastra se face foarte rar. Un ritm cardiac neregulat (in special fibrilatia atriala) este asociat cu un risc crescut de accident embolic, pentru ca cheagurile de sange desprinse din inima migreaza catre creier. Warfarina este un medicament care previne formarea cheagurilor si este administrat adesea pacientilor cu fibrilatie atriala, pentru a diminua acest risc. Totodata, warfarina se foloseste si pentru unele afectiuni ale inimii sau atunci cand sangele are tendinta de coagulare. Pacientii care iau warfarina trebuie sa isi faca periodic analize de sange, pentru a se urmari efectul medicamentului si pentru ca sunt predispusi la sangerari - fie externe, fie interne. Aspirina reduce tendinta de coagulare a sangelui, dar creste riscul de sangerari, chiar daca nu atat de mult ca warfarina. La unii pacienti, aspirina administrata imediat dupa instalarea simptomelor AVC are un efect mic asupra recuperarii. Decizia de administrare trebuie sa apartina medicului, in functie de specificul fiecarui pacient. Daca pacientul are alergie la aspirina sau daca are un AVC chiar daca lua aspirina, atunci se pot folosi alte medicamente anticoagulante, cum ar fi clopidogrel (Plavix) sau dipyridamole (Persantine). Heparina are efect anticoagulant, subtiaza sangele si se administreaza victimelor AVC in vederea grabirii timpului de recuperare al acestora. Nu se stie insa exact daca acest medicament ajuta efectiv la recuperare sau doar la prevenirea unor AVC ulterioare. In multe cazuri, ingustarea arterei carotide este cea care provoaca accidentul vascular cerebral. Daca aceasta problema nu se poate trata, pacientul prezinta riscul de a face un AVC major in viitor. Endarterectomia de carotida este o operatie care curata carotida si restabileste fluxul sanguin normal, procedura reducand semnificativ sansele de producere a unui AVC ulterior. La pacientii care au artera carotida ingustata, dar nu au simptome, aceasta operatie poate fi indicata pentru prevenirea aparitiei unui AVC.

Tratamentul problemelor medicale conexe

Tinerea sub control a hipertensiunii arteriale si a colesterolului este esentiala in preve- nirea unor atacuri vasculare cerebrale ulterioare. In cazul atacului ischemic tranzitoriu, pacientul poate fi externat dupa 24-48 ore daca nivelurile acestora sunt acceptabile, cu medicatia corespunzatoare. In caz de AVC acut, hiper- tensiunea arteriala trebuie neaparat reglata, pentru a preveni agravarea afectarii. La pacientii cu diabet, nivelul glucozei din sange este adesea ridicat dupa un AVC. Tinerea sub control a glucozei reduce amplitudinea unui AVC.Reabilitarea Dupa ce trece faza acuta a unui AVC, personalul medical se concentreaza pe cresterea capacitatilor functionale ale pacientului. Acest lucru se face de regula intr-o institutie specializata de reabilitare sau intr-o zona speciala a spitalului (sectie de recuperare motorie sau a vorbirii). Acest lucru trebuie facut cat mai rapid, atunci cand bolnavul este constient, pentru a se evita instalarea spasticitatii ce survine dupa AVC. Procesul de reabilitare poate include: * terapia de vorbire - pentru recapatarea capacitatii de vorbire si inghitire; * terapia ocupationala - pentru redobandirea dexteritatii bratelor si degetelor; * terapia fizica (gimnastica medicala) - pentru recapatarea fortei fizice si pentru reinvatarea mersului; * educarea familiei pacientului, pentru a invata cum sa aiba grija de pacient acasa si caror probleme va trebui sa faca fata. Scopul final este ca pacientul sa isi poata relua majoritatea activitatilor si functiilor anterioare AVC. Pentru ca AVC presupune pierderea permanenta a unor celule din creier, restabilirea totala a pacientului nu este insa un scop realist, in cele mai multe cazuri. Pentru familie, ingrijirea unui pacient care a suferit un AVC poate fi uneori usoara, alteori aproape imposibila. In unele cazuri, pacientul poate fi internat permanent intr-o unitate de asistenta medicala, pentru a-i putea fi recuperate aptitudinile.

Ce complicatii pot sa apara dupa un accident vascular cerebral?

Efectele unui AVC pot fi majore, chiar daca pacientul a ajuns foarte repede la spital si i s-a acordat asistenta medicala de urgenta. Uneori, un AVC se produce simultan cu un infarct miocardic sau poate precede un infarct. In perioada acuta, este foarte probabil ca pacientul sa nu poata inghiti. Imposibilitatea de inghitire poate sa apara impreuna cu inabilitatea de vorbire (mai ales in lacunarismul cerebral) sau independent de ea. De regula insa, un AVC care afecteaza vorbirea predispune pacientul si la un mecanism anormal de inghitire. In acest caz, daca mancarea sau saliva intra pe trahee, in loc de esofag, atunci cand pacientul mananca sau inghite, poate sa apara pneumonia. Deoarece AVC duce de regula la imobilizarea pacientului, se pot forma cheaguri de sange in venele picioarelor (tromboflebita) si apare riscul ca un cheag sa se desprinda si sa migreze spre plamani, ducand la embolie pulmonara, o stare potential fatala. Pre- venirea formarii cheagurilor de sange se face prin mobilizarea precoce (fizioterapie) a pacientului. Imobilitatea prelungita poate, de asemenea, provoca si escare. Acestea pot fi evitate prin repozitionarea frecventa a pacientului. Victimele AVC sufera, de regula, in cadrul procesului de recuperare, si de depresie, care trebuie identificata de medic si tratata corespunzator.

Ce sanse reale de recuperare au pacientii cu AVC?

Prognosticul sanselor de recuperare depinde atat de severitatea AVC, cat si de portiunea de creier afectata. Persoanele care intra in stare de inconstienta (coma) imediat dupa un accident vascular cerebral au cea mai mica sansa de vindecare completa. In functie de severitatea AVC, de timpul de interventie medicala si de rezistenta fizica (sau alte afectiuni preexistente) si psihica a fiecarui pacient, se pot recupera mai mult sau mai putin abilitatile fizice anterioare. Cu cat se pastreaza mai multe abilitati imediat dupa un accident vascular cerebral, cu atat sunt mai multe sanse ca pacientul sa fie independent dupa externarea din spital. Unii bolnavi se pot recupera mai putin, din cauza localizarii si a extinderii leziunii creierului, dar sunt si cazuri in care se recupereaza aproape complet. Am avut pacienti care au revenit la o stare aproape normala (desi AVC interesa o masa mare de tesut cerebral), cu efecte minime de stangacie fizica sau de vorbire. Totusi, exista multi pacienti care au ramas cu probleme permanente, cum ar fi hemiplegie (dificultati in folosirea unei parti a corpului), afazie (dificultate sau incapa- citate de vorbire), incontinenta urinara sau paralizia sfincterului anal. Circa jumatate din persoanele care au avut un accident vascular cerebral raman cu probleme legate de coordonare, de comunicare, de rationare sau de comportament, care le afecteaza munca si relatiile interpersonale. De asemenea, destul de multi pacienti raman inconstienti si mor dupa un accident vascular cerebral. Daca AVC are efecte majore asupra abilitatii pacientului de a gandi si de a functiona, familia va avea de luat decizii dificile. In aceste cazuri, este de preferat sa se limiteze interventia medicala ulterioara, iar medicul va trebui sa discute cu familia daca pacientul va fi resuscitat la un stop cardiac, de vreme ce calitatea vietii acestuia se va pierde.

Se poate preveni un AVC?

Preventia se adreseaza in primul rand principalelor cauze de producere a unui accident vascular cerebral, in special in cazul celor predispusi genetic la aceasta afectiune. * Tinerea sub control a hipertensiunii arteriale scade semnificativ riscul de a face un AVC. Daca presiunea sanguina a unei persoane este in mod constant ridicata (mai mare de 150/95), riscul de AVC creste proportional. * Fumatul favorizeaza ateroscleroza arterei carotide, ceea ce poate duce la blocarea acesteia. Ateroscleroza este accelerata de fumat in general, inclusiv la nivelul arterelor care aprovizioneaza inima cu sange. Asa ca, la o persoana fumatoare, principala intrebare este ce se va intampla mai intai: un AVC, un infarct miocardic sau un cancer pulmonar? * Diabetul favorizeaza ingustarea prematura a vaselor de sange. Cand aceste vase se inchid in creier, au loc accidente vasculare cerebrale mici. La fel se pot produce infarcte cardiace, renale sau ale membrelor inferioare. Controlul nivelului de zahar din sange este foarte important pentru diminuarea riscului de AVC la pacientii diabetici. * Nivelul ridicat al colesterolului este, de asemenea, un important factor de risc, pentru ca favorizeaza blocarea vaselor sanguine. El poate fi controlat printr-o dieta sanatoasa si prin medicamente anticolesterolemiante.

Se poate spera in viitor la un tratament mult mai eficient pentru pacientii cu AVC?

In prezent se fac cercetari pentru descoperirea unor noi substante, capabile sa dizolve cheagurile. De asemenea, se testeaza noi medicamente care sa ajute la stoparea degenerarii celulelor nervoase care au fost private de oxigen in timpul AVC. Aceste medicamente sunt agenti neuroprotectori, cum ar fi sipatrigina sau chlormethiazolul, care actioneaza prin modificarea genelor din creier.

In unele clinici din Occident se folosesc in tratament si celulele stem, in incercarea de a inlocui celulele din creier afectate de accidentul vascular. Cu toate ca sunt in studiu mai multe terapii pentru tratamentul pacientilor afectati de AVC, totusi ele nu sunt perfecte si nu pot restabili functionarea completa a unei victime.