Structurile functionale de rezistenta ale craniului9Structurile functionale de rezistenta ale craniuluiScheletul capului in cadrul ansamblului elementelor sale osoase prez o serie de struct de rez., o veritabila arhitectura a craniului care din unele ratiuni practice artificiale si in buna parte de ordin didactic a fost impartita intr-o arhitectura a neurocraniului si una a viscerocraniului, ambele constituind insa un tot inseparabil ce poarta amprenta actiunii factorilor filogenetici ai cefalizei.Struct funct de rezistenta ale craniului au constituit dintotdeauna si constituie inca interesul multor specialisti printre care:DUBECK, BRAUS, FELIZET, BENNINGHOFF, TANDLER, SICHER, TESTUT, FRANCIS RAINER, GR.T. POPA. Pt stabilirea diagosticului si tratamentului fracturilor la acest nivel.Arhitectura functionala a neurocraniuluiIn cadrul arhitecturii trb avut in vedere faptul ca struct boltii craniene este relativ omogena, in timp ce struct bazei craniului este heterogena atat prin alternanata dintre tesutul compact si spongios cat si prin existenta a numeroase orifice, canale, santuri care sunt sapate in oasele care o compun. De asemenea, struct prez la niv boltii craniene nu micsoreaza, ci din contra, cresc rez acesteia, marind in acelasi timp si elasticitatea boltii cutiei craniene. Avand in vdere moduol lor de agenare- suturi dintate- dintii se intrepatrund unii cu altii si solzoase, scuamoase- marg art sunt taiate piezis, una in dauna celeilalte. Trebuie luata in consideratie rezistenta care o confera craniunui aponevroza epicraniana dar si dura mater, aceasta din urma atat prin aderenta la oasele boltii cutiei craniene, cat si prin prelungirile pe care le emite: coasa creierului, corpul cerebelului, coasa cerebelului. Trebuie avut in vedere faptul ca legatura dintre struct funct de rez ale neurocraniului si viscerocraniului se face nu numai pe cale osoasa, ci si pe cale musculara prin intermediului m masticatori. Clasic, struct funct de rez ale neurocraniului sunt reprez de arcuri la niv boltii, capriori la niv bazei craniului si stalpi sau pilieri la locul de intalnire din arc si crapriori, stalpii realiz totodata si leg dintre struct de rez ale neurocraniului si cele ale viscerocraniului.Arcurile de rez se grupeaza in :-sagitale-transversale-suturaleA. Arcurile sagitale-in nr de 3: unul medio-sagital si 2 latero-sagitale(drept si stang)-fiecare are un segm sup cu concavitatea inf si un segm inf care este orizontal, transversal-port sup este insotita de un arc latero-sagital accesor situat sub arcul sagital principal care isi merita pe deplin denumirea de arc-port inf orizontala a fost denumita arc transv lat, fiind liniara nu isi justifica denumirea de arc. Descriindui-se 2 portiuni: una exocraniana lat ce trece prin arcada zigomatica si alta craniana mediala dispusa in acelasi plan cu precedenta care trece prin marg care separa fata temporala de fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului( strabate baza craniului)*Arcul medio-sagital-numit si fronto-occipital-porneste de la nodul frontal, merge de-a lungul crestei frontalului, de-a lungul suturii sagitale(reprez port suturala a arcului medio-sagital) si, trecand prin creasta occipitala, se termina la nodul occipital care este reprez de protuberanta occipitala ext*Arcurile latero-sagitale dr si stg-pleaca fiecare de la nodul zigomatic, urmeaza linia temp a frontalului, linia temporala inf a parietalului si ajunge la nodul mastoidian(adev arc) de unde se indreapta post-ant prin radacina long a proc zigomatic si arcada zigomatica pana la nodul zigomatic-arc accesor situat la 0,5- 1 cm sub segm sup al arcului principalB. Arcurile transversale-in nr de 2: ant si post-descrise de GR.T.POPA-au rolul de a solidariza extremitatea ant, respectiv post ale arcurilor sagitale*Arcul transv ant-corespunde crestei transversale a frontalului sau creasta frontofaciala a lui POIRIER, unind un nod zigomatic cu cel de partea opusa si trecand ant si median prin nodul frontal*Arcul transv post-merge de-a lungul liniei nucale sup a occipitalului, intinzandu-se intre cele 2 noduri mastoidiene si trecand median si post prin nodul occipitalC. Arcurile suturale-in nr de 2: ant(coresp suturii coronare) si post(coresp suturii lambdoide)-primul este cuprins intre nodurile zigomatice, trecand supero-median prin nodul bregma-cel de-al doilea este cuprins intre nodurile mastoidiene, trecand supero-median prin nodul lambdaArcurile de rez ale boltii sunt intarite prin suturile de la acest niv care intervin ca arcuri de rez datorita felului de angrenare a oaselor care le constituie. Majoritatea suturilor sunt dintate, dintii interpatrunzandu-se, asigurand rez, iar aripa mare a sfenoidului si solzul temporalului au marg taiata piezis, in dauna lamei compacte interna, in timp ce parietalul si frontalul au marg articulara taiate piezis in dauna lamei compacte externa, a.i aripa mare a sfenoidului si solzul teporalului impiedica deplasarea in afara a frontalului si parietalului.Capriorii/ barne- baza craniuluiClasic, au fost descrisi: capriorul etmoido-frontal(neperecehe, dispus sagital), sfeoindo-frontal(orientate usor oblic, spre ant si lat), temporali(drept si stang, dispusi oblic dinspre ant si med spre post si lat), occipital(unic/ preche).1 median post spre lat, ant, la cel accesor oblicitate mai mareA. Capriorul occipitalPorneste de la coprul sfenoidului postero-lat prin 2 brate care reprez segm ant al capriorului occipital si ajungand la foramen magnum, fiecare brat se trifurca: o ram. med- care inconjoara gaura occipitala si se uneste cu ramura similara de partea opusa in partea post si mediana a foramen magnum, constitutind un inel de rez in jurul acesteia; se indreapta cate pilierul occipital; o ram mijl care merge la stalpii pterigoidieni; o ram lat merge spre nodul mastoidian.Din partea post si med a foramen magnum pleaca catre nodul occipital segm post al capriorului occipital, care este unic si este socotit de multi drept adev caprior occipital. Faptul ca segm ant este dublu, iar cel post este unic, explica de ce unii autori descriu capriorul occipital ca un caprior pereche, iar altii ca un caprior unic. Multi cons ca segm ant si inelul de rez din jurul gaurii occipitale intra in complexul de rez de la baza craniului alaturi de corpul sfenoidului, motiv pt care numele de caprior occipital il merita doar segm post al clasicului caprior occipital si de aceea ramura de trifurcatie lat este denumita drept caprior occipito-mastoidian; 1 in plus.B. Capriorul etomoido-frontal(frontal)-de la nodul frontal, trece prin crista galli a etmoidului pana la corpul sfenoidului, antero-mediana corp sfenoid, orientarea sa fiind sagitala/ antero-postC. Capriorul sfeno-frontal(drept si stang)-cuprins intre partea antero-lat a corpului sfenoidului si nodul zigomatic, mergand de-a lungul aripii mici a sfenoidului si a suturii dintre aceasta si marg post a portiunii orizotale a frontalului-dublat de un caprior accesor care, dupa unii merge pe marg post a aripii mici a sfenoidului, dupa altii pe marg libera a aripii mari a sfenoidului, fiind dispus intre partea lat a corpului sfenoidului, inapoia celui principal si nodul zigomatic la care ajunge impreuna cu cel principal-orientarea este oblica, din partea lat corpului sfenoidului, indaratul celui principal la aprox 1 cm; dinspre med si post spre lat si antD. Capriorul temporal drept si stang-dispus oblic dinspre ant si med spre post si lat-coresp axului stancii temporalului sise intinde de la partea post-lat a corpului sfenoidului la nodul mastoidului -capriorul temporal dintr-o parte este parca situat in prelungirea capriorului sfeno-frontal, si mai ales a carpiorului accesor de partea opusa, formandu-se astfel la baza craniului un caprior in X ale carui brate se incruciseaza la niv corpului sfenoidului si in componenta caruia intra capriorii sfeno-frontali si temporali.La inceput,bazandu-se pe faptul ca toti capriorii converg spre corpul sfenoidului, s-a considerat ca la baza craniului, cheia struct de rez a acesteia este reprez de corpul sfenoidului. Mai tarziu, FELIZET a opinat ca zona de max rez a craniului o constituie corpul sfenoidului si supr bazilara a occipitalului. Ulterior se cons ca piesa de rez max a bazei neurocraniului este corpul sfenoidului si procesul bazilar a occipitalului, care nu se fractureaza decat foarte rar, fracturile bazei craniului interesand in primul rand zonele mai slabe situate intre struct funct de rez. Altii considera ca piesa de rezistenta- numai procesul bazilar al occipitalului care nu se fractureaza decat f rar. Trebuie metionat de asemenea ca faptul ca la niv clavariei/ boltii, liniile de fractura situate intre arcurile de rez vizeaza in primul rand tablia sau lama interna.Stalpi, pilieri sau noduri de rezClasic, au fost denumiti stalpi sau pilieri, insa in ultimul timp, pt unii, s-a adoptat denumirea de noduri de rez deoarece reprez locul de intalnire dintre arucile boltii si crapiorii bazei, precum si leg dintre struct de rez ale neurocraniului cu cele ale viscerocraniului si deaceea s-a considerat ca notiunea de pilier sau stalp este total indadecvata, propunandu-se utilizarea notiunii de nod de rez, care este mult mai apropiata de adevarul morfologic corespunde totodata si noilor concepte morfologice.Aceste struct se grupeaza in componente principale si accesorii, notiunea de stalp sau pilier pastrandu-se numai pt cele accesorii. Nodurile de rez principali sunt:2 nepereche: nodul frontal si celalat occipital2 pereche dr si stg: zigomatic si mastoidianCei accesorii sunt pereche, reprezetati de stalpii pterigoidieni si cei condilieni. Se includ in nodurile nepereche si nodurile bregmatic si cel lambdamic. Cel bregmatic este situat la intalnirea arcului sagital cu arcul sutural ant superior. Nodul de rez lambdamic copresp locului de intersectare al arcului med-sagital cu arcul sutural post. Sfenoid, proces bazilar al occipitaluilui reprez zona centrala de rez a bazei craniului, se remarca faptul ca arcurile si capriorii se intal sau se castreaza in noduri care sunt situate la jonctiunea boltii cu baza.*Nodul frontal este sit la niv glabelei si la niv port nazale a frontalului. De la el incepe arcul medio-sagital, prin el trece arcul transv ant si intre el si corpul sfenoidului este capriorul etomoido-frontal.*Nodul occipital coresp protuberantei occipitalului. La el se termina arcul medio-sagital si capriorul occipital si prin el trece arcul transversal post.*Nodul zigomatic este sit la niv osului zigomatic, intre nodurile zigomatice incluzandu-se arcul zigomatic ant, spre el se indreapta arcul sutural ant de la ei incep si se termina arcurile latero-sagitale si intre ei si corpul sfenoidului se intind capriorii sfeno-frontali principal si accesor.*Nodul mastoidian(dr si stg) este sit la niv mastoidei si la el vin capriorii temporali ramurile lat de trifurcatie ale capriorului ocipital. Spre ei se indreapta extremitatiile arcului sutural post. Prin ei trec arcurile latero-sagitale si intre ei se intinde arcul transversal posterior.Stalpii sau pilierii pterigoidieni/ant-coresp proceselor pterigoidiene si ram verticale ale palatinului-legati de corpul sfenoidului-dr si stg reprez de condilul occipitalului- inelului de rezist care inconjoara foramen magnumStalpii sau pilieri sit la intanirea arcurilor boltii cu capriorii bazei solidarizeaza aceste struct de rez realizand totodata leg dintre arhitectura funct a neurocraniului si cea a viscerocraniului ale caror struct de rez preiau fortele de masticatie si prin intermediul acestor stalpi le transmit spre capriorii bazei si arcurile boltii. Cea mai mare parte a fortelor de masticatie se indreapta spre porcesul bazilar al Nodul frontal, cele 2 noduri zigomatice, stalpii accesori pterigoidieni precum si nodurile mastoidiene au rol in integrarea struct funct de rez ale neurocraniului si viscerocraniului si in transmiterea fortelor de masticatie.Nodurile mastoidiene si occipital precum si stalpii condilieni joaca rol in miscarile capului. Numai stalpii condilieni intervin si in transmiterea greutatii capului pe coloana vertebrala prin intermediul articulatiei atloido-occipitale.Centrul de rez al bazei craniuluiIn prezent se considera ca in centrul struct de rez de la niv bazei craniului se afla un complex reprez de corpul sfenoidului, procesul bazilar al occipitalului si inelul de rez ce inconjoara foramen magnum extinzandu-se astfel parerile clasice ale unora care considerau ca pct de maxima rezist corpul sfenoidului, altii corp sfenoid si proces bazilar al occiputalului. Prin acest complex sau centru de rez situat in centrul struct funct de rez de la niv craniului trec aproape toate centurile de rez din cadrul arhitecturii neurocraniului, centurile fiind rezultatul continuitatii arcurilor boltii/ calvariei cu capriorii bazei.Noduri- intersectie arc- capriori; continuitatii!Notiunea de centura este o notiune relativ noua si centurile de rez se pot grupa intr-o centura transversala si centuri in plan sagital, frontal si oblic.Centura de rez transversalaOrizontalaSituata la limita dintre calvaria/bolta si baza craniuluiAnt- arcul transv antLat, la stg- arcul transv lat- port inf, orizontala a arcului latero-sagital(caniana,extracr)Post- arcul transversal postCenturile de rez in plan sagitalNr de 3- 1 med si 2 latCentura de rez medio-sagitalaPorneste la nodul frontalParcurge arcul med-sagital, a carui port mijl cuprinde intre nodurile bragmatic si lambdamic este de natura suturalaAjunge la nodul frontal si apoi merge dinspre post spre ant, trecand prin capriorul occipital unic pana la foramen magnumTrece prin complexul de rez al bazei craniului si apoi prin capriorul etmoido-frontal, ajungand la stalpul de rez frontal/nod.Centura de rez latero- sagitala-dr si stgCoresp arcului lat-sagitalPleaca de la nodul zigomaticMerge de-alungul arcului lat sagital pricipal si lat sagital accesor pana la nodulde rez mastoidian si prin arcul transversal lat ajunge din nou la nodul zigomaticCenturile de rez frontale: ant si postAnt: -are o port sup reprez de arcul sutural ant si una inf constituia de cei 2 capriori sfeno-frontali dr si stgPost: -2 port: sup-arc sutural post si inf-capriorul occipito-mastoidianCenturi de reistenta oblice- una dreapta si una stanga, fiecare avand 5 potiuni, dintre care doar 2 cele reprezentate de capriorul temporal si sfeno-frontal accesor sunt proprii.Celelate 3 portiuni sunt portiuni de imprumut de la ceilalti centrii/celelalte centuri.Prima portiune- reprez de capriorul temporal, continuata de la niv nodului zigomatic de a 2 a portiune reprez de jum sup a arcului sutural postA3-a port- comuna ambelor centuri oblice, situata pe linia mediana, formata din portiunea mj suturala a arcului medio-sagital cuprinsa intre nodurile lambdatic si bregmaticA4-a si a5-a situate de partea opusa fata de primele 2. A 4-a jum sup a arc ant; a 5 a de capriorul sfeno-frontal accesor, coreand aceasta port cu prima port de parte opusa se realizeaza conform clasicilor o strct de rezistenta, care se intersecteaza la niv corpului sfenoid.Arhitectura functionala a viscerocraniuluiPrezinta o serie de struct funct de rez care sunt indisolubil legate de struct de rez ale neurocraniului. In cadrul architect viscerocraniului se disting struct de rez care apartin etajului sup a viscerocraniului si struct care apartin etajului inf. Privite in ansamblul lor, toate struct viscerocraniului au ca rol esential preluarea fortelor de masticatie si transmiterea acestora spre struct de rez ale neurocraniului. Descrierile clasice ale lui BRAUS si BENNINGHOFF prezinta 2 arcuri de rez, ambele dispuse in plan transversal si concave post: unul maxilar(et sup) si unul madinbular(et inf).Suturile funct de rez ale etajului supLa acest niv este descris un arc maxilar reprezentat de o condensare la niv radacinilor dintilor implantati in maxila. De la arcul maxilar pornesc in sus spre struct de rez ale neurocraniului 3 perechi de stalpi: fronto-nazal, zigomatic si pterigoidian sau pterigopalatin.Stalpul fronto-nazal(ant)-are originea in arcul maxilar corespunde celor 2 incisivi sup si caninii-de la origine se indreapta ascendent si se trifurca intr-un ram medial spre nodul frontal si 2 ramuri lat sup/supraorbitala si inf/infraorbitala care merg pe port coresp ale marg supra si infraorbitaleSalpul zigomatic(lat)-porneste din dreptul premolarilor si 1 lui molar-traiect ascendent-se trifurca intr-un ram lat spre nodul zigomatic si 2 ramuri mediale:sup si inf pe marg supra si infra orbitale a orbitei-se intalneste, uneste cu ramurile lat similar provenite din stalpul fronto-nazal astfel se formeaza la baza orbitei un veritabil inel de rez periorbital la formarea caruia participa frontalul, maxila, osul zigomatic si procesul frontal al maxileiStalpul pterigoidian(post)-incepe la niv ultimilor 2 molari sup-ia traiect ascendent, terminandu-se in stalpul pterigoidian-ulterior celor 3 prechi de stalpi verticali li s-a adaugat si un stalp vertical median reprezentat de portiunea osoasa a septului nazal(lama perpendiculara a etmoidului si vomerul)-acest stalp vertical median se intinde de la bolta palatina la capriorul etomoido-frontal si corpul sfenoidului, unind astfel suturile de rezist corespunzatoare.Concavitatea arcului maxilar este umpluta de bolta palatina care solidarizeaza bratele arcului maxilar. In cadrul boltii palatinului au fost descrise BENNINGHOFF de catre o serie de linii de forta unele transversale, altele arciforme, paralele cu arcul maxilar. Tot in descrierile clasice sunt prezentate si 3 struct orizontale: sup, mijl, inf care leaga intre ei stalpii verticali. Struct orizontala sup coresp marg supraorbitale, cea mijl de marg infraorbitale, cea inf corespunde arcului maxilar.Cercetari bazate pe sectiuni osoase, imagini radiografice, tomografie computerizata si pe sectiuni anatomice aduc noi concepte referitoare la struct funct de rezist al etajului sup al viscerocraniului: descriu 8 struct lamerale: 5 verticale si 3 orizontale.Struct lamelare verticale: una med si 2 paramediane (lat si med):Lama mediana este reprez de portiunea osoasa a septului nazal.Lama mediala este formata din struct osoase ce formeaza peretele lat al cav nazale.Lama lat este reprez de peretele osos al fetei ant a maxilei. In struct acesteia se includ stalpii vertical fronto-nazal, zigomatic, pterigoidian din descrierile clasice.Fortele de masticatie preluate de arcul maxilar urmeaza practic 3 directii:Prima- urca prin lama latCea de-a 2- prin lama medCe-a de-a 3- are un traiect mai complex: se orienteaza transversal la niv boltii palatine pt a se articula/uni cu cea de partea opusa, urmand sa urce pe lama mediana.Se poate considera ca intalnirea pe linia mediana a fortelor orientate transversal la niv boltii palatinului cu cu lama mediana a port orientate transv prin bolta palatina cu rezistenta opusa de stalpul vertical med duce la bolta palatina. Tonus palatinStruct lamelare orizontale3: sup,mijl infsolidarizeaza lamele de rez verticaleLama sup este reprez de port orbitale ale frontalului: plafonul cav orbitale si lama orizontala a etmoiduluiLama mijl este intrerupta pe linia med de prezenta foselor/cavitatilor nazale, fiind reprez de peretele osos care formeaza fata sup orbital a maxilei, adica planseul cavitatii orbitaleLama inf este formata de bolta palatina.Struct lamelare din cadrul arhitecturii viscerocraniului realizeaza prin minimum de material un maxim de rezistenta. Pneumatizarea oaselor de compune etajul sup al visecerocraniului este o materializare a actiunii factorilor filogenetici ai cefalizarii. Cercetari recente TIMISOARA au condus la descrierea unor struct de rez realizate prin participarea struct lamerare, descriindu-se cilindrii si conurile de rez.Cilindrii de rez-orientati ant-post, turtiti transv -reprez de peretii foselor nazale.Conurile de rez-flancheaza de-o parte si de alta cilindrii de rez -cate 2 conuri: sup si inf-conul sup coresp peretilor cav orbitale, avand axul orientat oblic, dispre ant si lat spre post si medial, baza fiind orientat ant-conul inf coresp peretilor sinusului maxilar, avand axul dispus oblic dinspre post si lat spre ant si medial, baza fiind orientata post.Se poate considera ca acesti cilindrii de rez ca si conurile de rez nu sunt numai elem struct de rez ci si de elasticitate, un veritabil ansamblu functional de rez elastica.Suturile de rez ale etajului inf al viscerocraniuluiEste descris un arc mandibular, reprezentat de o condensare la nivelul radacinii osoasa a dintilor implantati in mandibular. Pornind de la arcul mandibular o serie de linii de forta se orienteaza spre post si inf, marea maj mergand de-a lungul liniilor oblice ale mandibulei, spre ramura mandiblara, de unde liniile de forta se impart in 2 directii: prima urmeaza procesul coronoidian de la care pleaca fibrele m temporal si indreptandu-se spre arcul transversal/latero-sagital al neurocraniului.Ce-a de-a2 directie are ca pct terminal condilul mandibulei->nodul mastoidian. Ulterior a fost descris si un arc mandibular accesor care coresp marg inf a corpului mandiblulei si astfel vechiul arc mandibular deschis initial, devine arc mandibular sup, iar arcul mandibular accesor ia denumirea de arc mandibular inf. Arcul mandibular inf preia oparte din fortele de masticatie provenite de la arcul mandibular sup precum si fortele care provin de la niv unghiului mandibular/gonion. La niv ramurii mandibulare, fortele de la niv arcului mandiular inf se orienteaza sup/ascendent, alaturandu-se celor care provin de la arcul mandibular sup urmand aceleasi directii, adica procesul coronoidian si procesul condilar.Se poate considera ca exista un al treilea arc mandibular- orientare oblica care coresp liniilor oblice ale mandibulei. Acest arc isi are portiunea sa ant in contatct cu arcul mandibular inf, iar extremitatile post situate la intalnirea cu extremitatile coresp ale arcului mandibular sup.Concluzionand, la niv etajului inf al viscerocraniului se disting 3 arcuri mandibulare (sup,mij,inf) legate intre ele. De la niv ramurii mandibulare transimiterea fortelor pe linie osoasa; se face si pe linie musculara prin intermediul m masticatori. Acestia preiau fortele de la mandibula si le orieneaza spre struct funct de rez ale neurocraniului astfel:M temporal transmite fortele de la procesul coronoidian la arcul latero-sagital al neurocraniuluiM pterigoidian lat preia fortele de la condilul manidbulei si le transmite stalpului de rez pterigoidian. Spre acelasi stalp de rez se indrepta si fortele preluate de la fata med a ramurii mandibulare de catre m pterigoidian medial m maseter transmite fortele de la niv fetei lat a ramurii mandibulare spre port exocraniana a arcului transversal lat, adica arcada zigomatica.Cunoasterea struct funct de rez ce intra in constitutia arhitecturii de rez a viscerocraniului are o importnta nu numai din pct de vedere anatomic, ci si practic in diagnosticul si prognosticul fracturilor, in chirurgia maxilo-faciala, estetica, plastica si reparatorie, precum si in aplicarea protezelor din practica stomatologica curenta.