medicala c1

download medicala c1

of 89

Transcript of medicala c1

  • 8/13/2019 medicala c1

    1/89

    Curs 1

    Cardiologie I

    Aproximativ 10% dintre animalele de talie mica prezinta afectiuni cardiocirculatorii.

    La animalele de companie anomaliile cardiace sunt frecvent intalnite, reprezentand principala

    cauza a mortalitatii acestora.

    De obicei, bolile cardiace se clasifica in functie de nivelul la care apar:

    - Miocardice (cardiomiopatii, miocardie)- Pericardice (pericardite constrictive, efuziuni pericardice/epansament pericarduc,

    tumori)

    - Endocardice (endocardite)- Ale sistemului circulator excitoconducator (ischemii/congestii, aritmii)

    In ciuda clasificarilor, in functie de tipul si gradul de afectare, acestea pot fi incomplete si

    neconcludente:

    - Disnee si tahicardie- Tuse, stare de voma- Intre letargie si apt de efort fizic- Debilitate/colaps- Pareza membrelor posterioare, slabirea membrelor posterioare la efort fizic- Inapetenta- Pierdere in greutate- Balonare

    Aceste semne clinice pot fi corelate cu o probema respiratorie concomitent cu una cardicaca,

    sau cu ambele. De cele mai multe ori este dificil de precizat etiologia fara teste de diagnostic

    complementare (analize de sange, radiografie, EKG).

    Abordarea clinica a pacientului cardiac

    Simptomatologie:

    Unele afectiuni cardiace sunt influentate de:

    - Varsta- Sex- Rasa- Dezvoltare ponderala- Afectiuni intercurente de tip concurential, utile pentru diagnosticul diferential

    Varsta

    Animale tinere:

  • 8/13/2019 medicala c1

    2/89

    - Prezenta semnelor cardio-respiratorii la un animal foarte tanar sugereaza existentaunei boli/afectiuni congenitale, in special daca se coreleaza cu o dezvoltare

    subponderala

    - Animalele nevaccinate sunt expuse infectiilor specifice si/sau intercurenteAnimale adulte:

    - Au un risc mai mare de dezvoltare a afectiunilor neoplazice- Apar boli pulmonnare interstitiale, cardiomiopatii, paralizii laringiene, hipertensiune

    arteriala etc.

    Sexul pacientului

    Sunt citate corelatii drecte intre unele afectiuni cardiace si/sau respiratorii si sexul pacientului:

    - Exemplu:o Masculi predomina boala valvulara atrio-ventriculara; cardiomiopatiile

    dilatative etc

    o Femelepredomina afectiunile congenitaleRasa

    In general rasele pure, excesiv selectionate au o predispozitie pentru a dezvolta afectiuni

    cardiace, prin prisma vulnerabilitatii crescute.

    Acest lucru poate orienta un clinician catre o posibila cauza a afectiunii, desi trebuie avute in

    vedere si alte posibile diagnostice diferentiale:

    - Cainii de taie mica si medie- Rasele toy- Terrierii- Rasele brahicefalice- Rasele dolicocefalice- Rasele gigant- Colaps traheal, bronsite cronice, fibroza interstitiala pulmonara, afectiu ni congenitale

    ale cailor respiratoii superioare, paralizie laringiana, cardiomiopatia dilatativa

    La feline:

    - Cele din rasele Main Coon si Ragdoll sunt predispuse la cardiomiopatii hipertrofice- Cele din rasa Birmaneza sunt predispuse cardiomiopatiilor ventriculare drepte

    Dezvoltarea ponderala

    Aspectul supraponderal poate oferi indicii importante asupra susceptibilitatii dezvoltarii

    afectiunilor cardiorespiratorii

    Aspectul subponderal poate oferi indicii asupra gradului, tipului si progresiunii procesuluipatologic cardiorespirator.

  • 8/13/2019 medicala c1

    3/89

    Dezvoltarea ponderala este esentiala in abordarea terapeutica (stabilirea dozei) si in aprecierea

    gradului de raspuns si recuperare terapeutica (ex. Eficienta medicatiei diuretice).

    Regimul de exploatare fizica este important pentru stabilirea prognosticului pe termen lung a

    afectiunii cardiopulmonare.

    Evaluarea clinica cardiopulmonara

    De importanta capitala sunt metodele de evaluare cardiopulmonara si ordinea efectuarii

    acestora.

    INSPECTIEPALPATIE PERCUTIE

    Ordinea aplicarii metodelor de evaluare:

    - Anamneza (oboseala, dispneea, tusea, edemele, starile de lesin etc)- Statusul general al animalului (habitusul)- Examinarea minutioasa a sistemului cardiovascular si a celui respirator:

    o Evaluarea corduluio Evaluarea vaselor de sange:

    Evaluarea sistemului arterial Evaluarea sistemului venos Evaluarea mucoaselor (capilarelor)

    I. AnamnezaAditional examenului clinic amanuntit, cunoasterea trecutului medical al pacientului

    furnizeaza elementul cheie in identificarea si aprecierea afectiunii (modificari relevante ce pot

    fi corelate cu problema existenta).

    De multe ori anumite simptome nu sunt relevante de la inceput, dar pot fi utile pentru

    stabilirea unui diagnostic cat mai precis, o atentie deosebita acordata urmatoarelo aspecte:

    - Contactul cu alte animale si ultimul vaccin (posibil boala infectioasa)- Contactul/expunerea la materiale/substante toxice din mediul domestic (posibil

    otravire)

    - Antecedente medicale patologice (posibil secundare/consecutive)- Voma- Tulburari de deglutitie (megaesofag, afectiuni bucale etc)- Polipnee- Tuse (uscata sau grasa)- Dificultati locomotorii mers la pas, ritm aler etc (sincopa, letargie, intoleranta la

    efort)

    - Reducerea acuitatii vizuale (hipertensiune)- Evaluarea programului zilnic obisnuit si urmariea efortului fizic depus

  • 8/13/2019 medicala c1

    4/89

    Odata ce semnele cardio-respiratorii predominante au fost identificate, se impune stabilirea

    pentru fiecare dintre modificarile constatate.

    DEBUT ------------- DURATA -----------------FRECVENTA

    EVOLUTIE/PROGRESIUNE

    Daca 2 sau mai multe semne clinice sunt prezente, este important sa se stabileasca daca

    ambele se datoresc aceleiasi afectiuni/cauza primare, sau sunt secundare altor afectiuni.

    Examenul clinic trebuie sa includa o evaluare minutioasa a tuturor sistemelor (anterior

    examenului cardio-respirator)

    Cu toate acestea, o anamneza bine condusa ajuta clinicianul in a nu pierde nicio informatie

    utila.

    Chiar daca in cazul afectiunilor cardiorespiratorii primul pas firesc este ascultatia, serecomanda ca aceasta sa se efectueze numai dupa realizarea examenului fizic general.

    II. InspectiaStarea general si statutul ponderal:

    - Pacientii cu afectiuni cardio-respiratorii pot fi slabiti (chiar emaciati)- Obezitatea poate predispune/accentua afectiunile cardiovasculare

    Starea fizicaunii pacienti prezinta abdomen marit in volum.

    Roba in starile de deshidratare, boli endocrine (hipertiroidism, hiperadrenocorticism) pot

    avea semnificatie diagnostica.

    Comportamentul (ex anxios)

    Starea psihica (ex letargie/hiporeflectiv/hiporeactiv).

    Examenul fizic

    Elemente ce pot indica existenta unei afectiuni cardiovasculare:

    - Mucoase cianotice sau palide- Timp de reumplere capilara (>2 sec)- Mucoase uscate sau lipicioase/aderente- Temperatura rectala scazuta (temperatura externa scazuta)/temperatura rectala crescuta

    (boli infectioase)

    - Distensia venei jugulare- Fremisment la palparea precordiala- Tuse produsa prin palparea segmentului laringotraheal- Hepatomegalie si/sau splenomegalie- Edeme declive (subcutanate)- Epansamente cavitare

  • 8/13/2019 medicala c1

    5/89

    - Puls arterial slab- Puls neregulat cu ritm cardiac neregulat- Tahicardie, aritmii etc

    Examinarea mucoaselor

    Se examineaza facil mucoasa bucala, linguala, a buzei superioare, conjunctva.

    Nu se exclud mucoasele vainala, preputiala si rectala din examinare, mai ales in cazul

    existentei unor diferente evidente.

    Mucoasele normale roz-pal, cu aspect umed (exceptie rasele cu mucoasele pigmentate

    Setter irlandez, Chow-chow etc).

    Mucoasele palide alb portelanii pot sugera anemie sau o perfuzie tisulara deficitara.

    Mucoasele rosu inchis rosu caramiziu pot indica policitemia.

    Mucoasele violacee albastru inchis cianotice pot sugera un nivel crescut de methemoglobina

    sau de hemoglobina, hipoxie tisulara.

    Mucoase uscate sau cu aspect vascos pot indica diferite grade de deshidratare.

    Timpul de reumplere capilara

    Poate fi masurat prin aplicarea presiunii digitale pe o portiune de mucoasa orala (de obicei

    gingivala).

    Consecutiv aplicarii presiunii digitale se produse o golire a capilarelor pe portiunea

    respectiva, lasand la vedere o zona palida ce se va mentine pentru 1-2 secunde (pana cand

    sangele reumple capilarele).

    Timpul de reumplere capilara marit poate evidentia o circulatie periferica deficitara, asociata

    cu o contractie a sfincterelor pre-capilare secundara actiunii simpaticului (stres, durere fizica,

    temperatura scazuta a mediului inconjurator, insuficienta cardiaca).

    Daca TRC este sub 3 secunde circulatie periferica = normala.

    Daca TRC este peste 3 secunde = circulatia periferica = defectuoasa (insuficienta in sectorul

    microcirculatiei = colaps vascular periferic).

    Temperatura corporala

    Temperatura rectala redusa corelata cu racirea extremitatilor (urechi, trufa, extremitatile

    membrelor) de multe ori indica o activitate cardiaca redusa.

    Tendinta la hipotermie este frecvent inregistrata la Insuficienta Cardiaca ssi este severa.

    Temperatura corporala crescuta (rectala si a extremitatilor) sugereaza instalarea inflamatiei

    si/sau a raspunsului febril.

  • 8/13/2019 medicala c1

    6/89

    Metode de examinare cardiovasculara

    - Inspectia:o Cordo Vase de sange

    - Palpatia:o Cordo Vase de sange

    - Percutia:o Cord

    - Ascultatia:o Cord

    Investigatii preliminare:

    - Ascultatia toracelui (cardiaca si pulmonara)- Evaluarea mucoaselor aparente- Aprecierea pulsului arterial- Evaluarea sistemului venos (jugular)- Evidentierea retentiei de lichide

    Inspectia regiunii cardiace

    Modificari ce pot fi apreciate:

    - Anomalii la nivel toracic (leziunii, malformatii)- Identificarea si aprecierea socului apexian:

    o Localizare/dislocareo Intensitate/putere (redusa sau crescuta)

    - Modificari conexe/associate- Depistarea sensibilitatii dureroase pe aria cardiaca- Perceperea batailor cordului/socului cardiac (spatiile 3-6 stg, 3-5 dr)

    o Influentata de intensitatea contractiei cardiaceo Modificarea ariei de percepere a contractiei cardiace (tumori, abcese,

    pneumotorax, hernie diafragmatica)

    o Intensitatea contractiei cardiace Crescutaefort fizic, hipertrofie cardiaca, modificari topografice Scazuta cardiomiopatie dilatativa, efuziuni pleurale/pericardice,

    ingrosarea peretelui toracic

    o Perceperea fremismentului cardiac (endocardic, pericardic, extrapericardic).Ascultatia toracica cardicaca

    Suntele acute sunt cele mai bine auzite cu diafragma stetoscopului, iar cele joase cu clopotelul

    stetoscopului.

    Puncte de maxim interes in ascultatia cordului (PMI)

  • 8/13/2019 medicala c1

    7/89

    - Mitral (M) - stanga- Aortic (A)stanga- Pulmonar (P) - stanga- Tricuspid (T) - dreapta

    Ascultatia cordului

    - Sunete cardiace perceptibileo Vibratii date de fluxul de sange sau de alte structuri cardiaceo Multe nu pot fi percepute stetoacustico Tranzitorii/succesive S1, S2, S3, S4o Murmurele

    Sunete cardiace normale:

    -

    S1

    inchiderea valvulelor atrioventriculare (mitrala si tricuspida)

    indica initiereasistolei

    o Are o frecventa inalta- S2inchiderea valvulelor semilunare (aortica si pulmonara) indica sfarsitul sistolei

    o Are o frecventa inalta si este de scurta durata (perceptibila la baza corduluistang)

    - S3marcheaza inceputul diastolei (si patrunderea sangelui in ventricule)o Are o frecventa joasa, devine evident in cazul dilatatiei ventriculare

    (perceptibil la nivelul apexului cordului stang)

    - S4marcheaza sfarsitul diastolei (zgomotul atrial dat pe fondul unui ventricul plin)o Are o frecventa joasa, devine mai evident in cazul unui ventricul dilatat sau

    hipertrofiat (perceptibil la nivelul apexului cordului stang).

    Ascultatia cordului

    Murmurele cardiace nu se intalnesc in mod normal si sunt extrasunete cu o durata relativ

    lunga. Apar ca rezultat al unui curs sangvin turbulent.

    Murmurele cardiace pot fi:

    - Sistolice- Diastolice- Continue

    Coordonate generale:

    - Murmurele regurgitante apar cand o valva trebuie inchisa dar nu se inchide- Murmurele stenodice apar cand o valva trebuie deschisa in totalitate dar nu se produce

    deschiderea ei in totalitate.

    In aprecierea murmurelor cardiace se au invedere:

    1. Timpii (sistolic, diastolic, continuu)

  • 8/13/2019 medicala c1

    8/89

    2. Grad de intensitate3. Calitatea (crescuta sau scazuta)4. Localizare5. Iradierea6. Schimbari datorate respiratiei sau pozitiei

    Grade de intensitate ale murmurelor cardiace

    Grad 1 intermitente, pot fi auzite cu dificultate

    Grad 2 persistente, mai joase decat suetele cordului, se aud clar dupa cateva secunde de

    auscultatie

    Grad 3 la fel de puternice ca suntele cardiace, perceptibile cu usurinta.

    Grad 4 puternic (mai puternice decat sunetele cardiace) nu se percepe fremismentul

    Grad 5 foarte puternic (mai puternice decat sunetele cardiace), se asociaza cu fremismentul

    cardiac.

    Grad 6 foarte puternic, fremismentul este perceptibil cu stetoscopul departe de zona de

    interes.

    Ascultatia pulmonara

    Sunetele pulmonare perceptibile denumite in functie de origine determinanta, perceptibile

    difuz (pe intreaga suprafata pulmonara) sau focal, central sau periferic, obisnuit corelate cu

    unul din timpii respiratori (sau prezente in ambii timpi respiratori):

    - Zgomote traheale/bronsice au frecventa inalta, sunt percepute central- Zgomote veziculare (alveolare) au fecventa joasa, sunt percepute periferic (greu de

    perceput la indivizii sanatosi)

    - Zgomote bronho-alveolare sunt combinate si caracterizeaza zgomotele pulmonarenormale.

    Zgomotele pulmonare anormale:

    - Raluri umede (alveolare, bronsiale, bronhoalveolare) au o frecventa inalta si suntcorespondente locului de producere si e circulatie a coloanei de aer.

    - Raluri ronflante/sibilante prezente la nivelul cailor respiratorii de mare calibru.- Sufluri (laringian/traheal) puternice, de joase frecventa, date de vibratia coloanei de

    aer la nivel lanringotraheal.

    - Crepitatii (similare impaturirii celofanului) afectiuni bronhiolare si/sau alveolare.Evaluarea pulsului arterial

    Pulsul arterial:

    - Indicator fidel al functiei ventriculului stang

  • 8/13/2019 medicala c1

    9/89

    - La caine si pisica se apreciaza la nivelul arterei femurale (sincron bilateral)- Diferentele de puls sunt date de variatia sistola (pozitiva) diastola (negativa).- Pulsul normal este gradual ascendent alternativ gradual descendent- Pulsul slab greu perceptibil indica o reducere a presiunii sistolice (evacuare redusa)- Puls puternic intens (de otel/metalic) indica o presiune sistolica crescuta si o presiune

    diastolica redusa

    Sfigmograma prezinta trei unde caracteristice care se succed cu regularitate in mod sincron cu

    sistola ventriculara:

    - Unda anacrota ascendenta consecutiva expansiunii peretilor arteriali in urmapatrunderii volumului sanguin sistolic in aorta

    - Unda catacrota descendenta consecutiva revenirii elastice a peretilor arteriali intimpul diastolei

    - Unda dicrota inflexiune consecutiva inchiderii valvelor aortice la sfarsitul sistolei siinceputul diastolei

    Amplitudinea undelor sfigmogramei este direct proportionala cu volumul bataie (volumul de

    sange impins de ventricul in aorta) ; invers proportionala cu elasticitatea peretilor arteriali.

    Pulsul normal la caine este de 70-180/minut, la pisica ajunge la 160-240.

    Frica, stresul, anxietatea si conditia fizica pot produce schimbari ale pulsului si respectiv ale

    frecventei cardiace.

    Cu toate ca s-a observat o asociere intre masa corporala si frecventa cardiaca la diferite specii

    de animale (cu cat greutatea corpului este ai mare, cu atat scade frecventa cardiaca), nu exista

    corelatii directe intre masa corporala si frecventa cardiaca.

    Amplitudinea pulsului corespunde dimensiunilor undelor pulsatile (presiunea pulsului =

    presiunea sistolica-diastolica)

    - O presiune mica a pulsului determina senzatia de puls mic, clasificat ca parvus- O presiune mare a pulsului determina senzatia de puls mare, clasificat ca magnus- Un puls inegal, poate fi determinat de aritmii, pericardita constrictiva (pulsus

    paradoxus)

    - Lipsa pulsului (puls inexistent) este specifica fibrilatiilor arteriale sau contractiilorpremature.

    Rimtul/ritmicitatea pulsuluidescrie regularitatea contractiilor cordului.

    Cainii sanatosi prezinta in general o aritmie cardiaca fiziologica (nu se intalneste la pisici)

    aritmia sinusala este indusa vagal.

    Un ritm cardiac constant si foarte lent este tipic pentru Blocul Atrioventricular Complet.

    Un ritm cardiac constant si rapid este tipic pentru cele mai multe forme de tahicardie.

    Un ritm neregulat si rapid se asociaza cu fibrilatia atriala si in corelatie cu modificari de puls.

  • 8/13/2019 medicala c1

    10/89

    Ritmul cardiac este foarte dificil de evaluat la frecventa de >120-140 bpm.

    Pulsul femural slab este de obicei corelat cu presiunea sistolica scazuta.

    Evaluarea sistemului venos (jugular)

    Venele jugulare trebuie intotdeauna examinate cand se suspecteaza o afectiune cardio-

    respiratorie.

    Evaluarea se va face in statiune patrupedala sau sezanda, cu gatul in extensie usoara (pentru

    evidentierea santului jugular).

    In mod normal venele jugulare:

    1. Nu sunt evidente (destinse)2. Consecutiv inlaturarii stazei, evacuarea trebuie sa se faca rapid

    Vena jugulara se va umple cu sange si se va deschide cand se compreseaza vena la nivelul

    intrarii in torace, iar apoi se va goli rapid cand presiunea va fi inlaturata.

    Daca presiunea din atriul drept este crescuta, ca in cazul insuficientei cordului drept, vena

    jugulara va ramane destinsa, sau va pulsa in timpul ciclului cardiac (puls venos).

    In cazurile grave de insuficienta de cord drept, venele periferice si superficiale de la nivelul

    toracelui si abdomenului suntectaziate (destinse).

    Percutia toracala

    Percutia la nivel toracal se efectueaza in scopul determinarii zonelor de proiectie caudale ale

    plamanilor si pentru a evalua starea pulmonului (cantitatea de aer de la nivelul parenchimului

    pulmonar).

    Este procedura utila pentru determinarea limitei ventrale a regiunii pulmonare si delimitarea

    proiectiei cardiace (aria de proiectie totala in care se percep zgomotele cardiace).

    Sonurile obtinute in urma percutiei:

    - Sonore/normale (atesta integritatea parenchimului pulmonar)- Mate (pneumonie lobara, epansament pleural/pericardic)- Hipersonore (emfizem, pneumotorax)

  • 8/13/2019 medicala c1

    11/89

    Curs 2

    Bolile aparatului cardio-vascularsincopa, socul

    Etiopatogeni

    1. Sincopa cardiaca (oprirea cordului)a. Apare in oricare din fazele insuficientei cardiace,

    b. In cele mai diverse suferinte cardiacei. Miocardoze

    ii. Endocardite acute sau croniceiii. Pericardita exsudativa sau constrictiva

    c. Apare in urma prabusirii presiunii sangelui din cauze extrem de diferitei. Hemoragii masive

    ii. Socul vasculariii. Soc termiciv. Soc anafilactic

    2. Sincopa respiratoriea. Poate apare drept urmare a afectaii centrilor respiratori bulbari datorita unor

    i. Toxineii. Anestzice

    iii. Procese inflamatoriiAtat sincopa respiratorie cat si cea cardiaca pot avea origine neurogena, adica se pot institui

    reflex ca urmare a:

    - Unor dureri intense- Unor iritatii vegetative sau- In stari emotive ale animalelor cu un sistem nervos dezechilibrat

    Simptomatologie

    Frecvent evolutia este fulgeratoare si animalele descoperite pot-mortem fara alte semne

    clinice anterioare. La examinarea cadavrelor se poate observa:

    - Cianoza mucoaselor sau- Pete cianotice pe tegumentele depigmentate si glabre

    o Care sugereaza mecanismul de instituire a mortiiAlteori animalele cad in decubit

    - Cu depresarea grava a activitatii nervoase pe o perioada scurta (cateva secunde saucateva zeci de secunde)

    - Dupa care animalele se pot redresa spontan, fara sechele (lipotimie)Aceste manifestari pot semnala anevrisme ale vaselor encefalice sau insuficienta cardiaca

    acuta

  • 8/13/2019 medicala c1

    12/89

    Frecvent sincopa prezinta semnele mortii clinice:

    - Depresiune- Incoordonare locomotorie- Tremuraturi musculare- Cianoza si- Cadere in decubit

    In decubit animalele pot prezenta:

    - Cateva convulsii- Rarirea sau oprirea activitatii cardiace si respiratorii si- Pierderea constientei

    !!!!!!!!!!!!!!!!!!! in aceasta faza se instituie moartea

    Diagnosticul

    Se bazeaza pe:

    - Instituirea brusca a unei stari de depresiune profunda- Cu rarirea sau oprirea activitatii cardiace si respiratorii

    DDX va exclude:

    - Insuficienta cardiaca acuta- Starile comatoase- Aplopexia cerebrala- Socul

    Evolutia

    - Este scurta de cateva minuteProfilaxia

    - Este grav-

    Frecvent, animalele care pot fi exploatate prin abataj sunt sacrificate de urgenta fara amai fi prealabil consultate

    Tratamentul consta in:

    - Activarea circulatiei cerebrale- Respiratie artificiala- Incercari de declansare reflexa a respiratiei- Administrarea de lobelina- Cardio-excitante

    o Adrenalina sau noradrenalina solutie 1/10000 intracardiaca- Pe cat posibil se incearca redresarea tensiunii arteriale si presiunii sangelui

  • 8/13/2019 medicala c1

    13/89

    Daca reanimarea reuseste, se procedeaza la completarea tratamentului in functie de

    etiopatogeneza

    Socul

    Starea de soc

    include colapsul si este o stare patologica caracterizata prin scadereaprogresiva a reactivitatii organismului in general, cu tendinta spte exitus datorita insuficientei

    perfuziei tisulare.

    Este o consecinta a insuficientei microcirculatiei.

    Etiologa socului este extrem de vasta

    - Factori etiologici actioneaza sinergic, putand fi mentionate mai multe tipuri de soc:o Hipovolemic produs in urma pierderii sau sechestrarii in anumite organe sau

    cavitati a unor mari cantitati de sange sau de plasma astfel incat volumul

    circulant nu mai satisface nevoile fiziologice ale organismului

    o Toxic Endotoxic (ruminopatii, autointoxicatii intestinale, soc ocluziv,

    insuficienta renala, insuficienta hepatica, dismetabolii, hipoglicemii

    severe, insuficiente corticosuprarenale severe, etc)

    Exotoxico Septic (infectios) produs de agresiunea unor agenti patogenio Alergic, consecutiv unor factori de sensibilizareo Anafilactic el insusi cu etiologie extrem de complexa (stari de

    hipersensibilizare la diferiti alergeni, de exemplu fata de anumite proteinealimentare; administrari repetate de ser de iapa gestanta, transfuzii sau perfuzii

    si multe altele

    o Anafilactoid, produs la recontactul organismului cu os ubstanta sensibilizantao Cardiogen, in insuficienta cardiacao Termic, produs de temperaturi extremeo Electric, produs la contactul cu fire sau prize electriceo Chirurgical

    In patogeneza socului este necesara sublinierea anumitor aspecte care sunt in relatie directa

    cu prognosticul si terapia.

    Sistemul circulator este un sistem hidraulic inchis, care dispune de:

    - Opompa (cordul)- Conductele (vasele)- Lichidul hidraulic (sangele)

    Indiferent care component al sistemului functioneaza defectuos o circulatie periferica

    deficitara nutritie tsulara incoerenta si consecutiv malfunctie organica progresiva

  • 8/13/2019 medicala c1

    14/89

    Astfel dupa un timp toata caile etiologice converg spre un punct comun, acela al malfunctiilor

    organice.

    Tinand cont de componentele sistemului hidraulic mentionate anterior, se poate vorbi de:

    - Soc cardiac- Soc hipovolemic- Soc vasculopatic

    1. Socul cardiac presupune afectarea miocardului prin:- Anumite modificari de ritm- Penumotorax- Tamponada inimii2.

    Socul hipovolemic este mentionat:

    - In cazul scoaterii necompensate din circulatie a unui volum mai mult sau mai putinimportant de lichid extracelular asau sange.

    Cauze:

    - Hemoragii ninterne sau externe- Pierderile de lichid in cursul arsurilor- Peritonitele exsudative- Socul endotoxic- Deshidratarilor masive3. Socul vasculopatic- Pierderea integritatii vasculare pierderea partiala de lichid- Se intalneste in:

    o Stari septiceo In intoxicatiio In stari anafilacticeo In faza finala starilor de soc

    Indiferent de fora socului in evolutia lui apare o succesiune de evenimente a carei cunoastere

    are importanta clinica.

    Initial apare un raspuns rapid cortico-diencefalo-hipofizar la factorii socogeni, caracterizat

    prin cresterea brutala si sustinuta a epinerinei, norepinefrinei si cortizonului plasmatic, cu

    colmatarea microcirculatiei.

    Rezultatul este scaderea volumului e sange circulant efectiv, a modificarii vasculare (spasm,

    dilatatie si atonie cu dissinergismul sfincterelor pre- si post..... si modificari ale fluidului

    sangvin.

    Hipoxia consecutiva provoaca acidoza prin fermentatie glucidica, ceea ce duce la sefacerea

    sacilor lizozomali si distrugerea celulelor de catre enzimele astfel eliberate.

  • 8/13/2019 medicala c1

    15/89

    Exista forme de soc care nu parcurg in intregime aceasta cale dar cel utin doua etape ale sale

    sunt comune tuturor starilor de soc si anume:

    - Suferinta mircocirculatiei- Suferinta intracelulara enzimatica.

    Astfel rezulta ca in soc se constata:

    - Hiper- sau hipotonie vasculara in microcirculatie- Hipovolemie prin scoaterea din circulatie a unui volum important de sange- Agregare celulara intravasculara, consecutiva modificarilor hemodinamice si fizico-

    chimice ale sangelui

    - Coagularea intravasculara difuza si ca un corolar- Insuficienta schimbului hemotisular cu toate consecintele sale

    Alaturi de aceasta vom urmari si stadializarea socului aceasta avand o mare importanta instabilirea protocolului terapeutic.

    Stadializarea socului inseamna activarea in cascada a unor mecanisme complementare cu

    menirea primordiala de a restaura dereglarile induse de factorul socogen, mecanisme care

    devine socogene ele insele.

    Stadiul 1 (centralizare)

    In stadiul initial al socului apare:

    - Reducerea volumului circulant de sange- Scaderea out-put-ului cardiac.Urmeaza o reactie simpatico-adrenergica urmata de o vasoconstrictie puternica si persistenta

    (pentru protejarea creierului si cordului) care insa afecteaza prin staza pulmonul, ficatul

    muschii si tesutul conjuctiv subcutanat.

    Rezultatul este anoxia si acumularea de metaboliti.

    Stadiul 2 (activarea metabolica)

    Eliberarea catecolaminelor duce la constrictie arteriolara cu suntare an=rterio-venoasaaparand hipoxia.

    Etabolitii acumulati vor determina aparitia acidozei metabolice ce va duce la stagnarea

    sangelui in sectorul precapilar

    Stadiul 3 (insuficienta crculatorie periferica)

    Stagnarea sangelui favorizeaza:

    - Plasmexodia- Agregarea eritrocitara- Aparitia CID

  • 8/13/2019 medicala c1

    16/89

    Odata cu consumarea factorilor de coagulare apare hipocoagulabilitatea coagulopatie de

    consumfavorizandu-se astfel declansarea unei stari hemoragipare.

    Stadiul 4

    Ca un ultim stadiu apare colapsul vascular, cu leziuni ireversibile si exitus.

    Modificari morfopatologice

    Exprima in special alterarile vasculare.

    Astfel la nivelul aparatului digestiv se poate constata

    - Fie staza in circulatia mezenterica- Fie hemoragii sau necroze intestinale, din care pot aparea enteroragii capabile sa

    agraveze starea subiectului

    Uneori la nivelul stomacului se pot descoperi:

    - De la mici hemoragii diseminate- La eroziuni gastrointestinale sau- Chiar ulcere

    Ficatul de soc este caracterizat prin:

    - Staza eritrocitara pericentrolobulara, intrasinusoidala- Tromboze masive diseminate si- Consum de glicogen initial pericentrolobular

    In cazurile grave se pot institui icterul de retentie consecutiv hipoxiei hepatocitare (la care se

    pot adauga si efectele hepatotoxice).

    Rinichiul de soc se caracterizeaza in stadiile avansate:

    - Printr-o insuficienta renala claraOricare ar fi factorul socogen primar, in cazul rinichiului de soc sunt mentionate doua forme

    anatomo-clinice:

    - Tubulopatia acuta caracterizata prin retinerea diurezei si aparitia de necroze reversibilein 24-48 ore si

    - Necroza corticala cu anurie considerata frecvent ireversibilaIn pulmon se pot observa frecvent:

    - Embolii acute- Edem pulmonar acut, mai ales interstitial

    La modificarile mentionate se mai pot adauga si leziuni majore care pot sa ateste ca uneori

    sediul si/sau natura factorului socogen.

  • 8/13/2019 medicala c1

    17/89

    Tablou clinc:

    Frecvent o deficienta circulatorie grava caracterizata prin:

    - Mucoase palide, gri murdare sau cianoticeTimpul de reumplere vasculara este foarte crescut

    - Frecvent venele sunt sterse sau- Uneori venele sunt turgescente (cand starea de soc apare in urma unei insuficiente

    cardiace congestive acute)

    - Cresterea frecventei cardiace- Cordul este tumultos, aritmic si- Frecvent apar suflurile de insuficienta a caror aparitie este considerata de rau augur- Pielea este rece, inelastica, animalul prezintand transpiratii reci- Scaderea temperaturii mult sub limita normala si- Oligo- sau chiar anurie- Frecvent se constata aparitia depresiunii corticale mergand pana la sincopa

    La efectuarea examenului biochimic:

    - Hipoglicemie- Hipocloremie- Hiperazotemie- Uneori hiperpotasemie

    Diagnosticul

    In starea de soc diagnosticul este destul de dificil

    Se are in vedere:

    - Alterarea calitatilor pulsului- Hipotermia- Culoarea mucoaselor si- Activitatea nervoasa

    Natura patogena

    - Greu de precizat dar- Ea este esentiala pentru abordarea unei conduite terapeutice adecvate

    Pentru detectarea si indepartarea factorului socogen primar se recurge la efectuarea si

    coroborarea minvestigatiilor clinice si paraclinice.

    Evolutiaeste scurta, de cateva ore.

  • 8/13/2019 medicala c1

    18/89

    Prognosticul este grav.

    Frecvent se poate produce oprirea inimii la animalele socate.

    Obiectivele terapeutice in soc

    - Combaterea durerii- Tratarea leziunii socogene (daca aceasta este identificata)- Tratarea socului cardiogen daca el este real- Redresarea tonusului vascular si modificarilor circulatorii- Combaterea acidozei metabolice si a hipoxiei- Restaurarea volemiei- Inhibarea proteinazelor- Inhibarea agregarii eritrocitare si plachetare- Terapia coagulopatiilor (CID si starea hemoragipara)

    Tratarea starii (leziunii) socogene

    In cazul hemoragiilor exterioare se va face pensarea, sutura, ligaturarea, aplicarea garoului (se

    va mentine garoul mai putin de 30 minute, apoi devine el insusi factor socogen)

    Animalele care sunt suspectate de hemoragii interne vor beneficia de prudenta in manipulare

    si examinare.

    Trasnfuzia in cazul hemoragiilor maridoar daca organismul a pierdut 30% din volumul total

    de sange.

    In general se admite ca orice stare de soc cu colaps beneficiaza de hemotransfuzie.

    Se va aisgua compatibilitate grupelor de sange (aglutinare pe lama, sticla de ceas, eprubete

    Wasermann).

    O metoda prin care se poate verifica daca grupele de sange sunt compatibile este urmatoare:

    - Se administreaza lent sange citratat sau heparinat in doza de 1-100 ml in functie detalie

    - Daca nu apar semne clinice de intoleranta se poate administra: 0,5-1l sange la canii detalie mare.

    Trebuie avut in vedere ca prin intermediul hemotransfuziei se pot transmite boli infectioase.

    Terapia socului hipovolemic

    Un soc prin deficit de volum este previzibil atunci cand inima nu mai este capabila sa creeze

    un minut-volum adecvat, datorita unui volum intravascular insuficient.

    Se vorbeste de socul hipovolemic cand exista pierderi de masa circulanta (deficit volemic

    absolut).

  • 8/13/2019 medicala c1

    19/89

    In plus, pproblemele de volum intravascular pot sa apara si cand, brusc, patul vascular se

    dovedeste a fi dintr-o data prea mare pentru masa circulanta existenta (deficit volemic relativ).

    Acesta este cazul in socul de distributie, respectiv in socul anafilactic, neurogen si in cel

    septic.

    Forma speciala de soc hipovolemic cu semnificatia maxima pentru medicina de urgenta este

    socul hemoragic, sau mai rar, arsurile sau pierderile excesive de lichid la nivel gastrointestinal

    (tabel 1).

    Cauzele socului hemoragic

    Etiologie traumatica Traumatism toracic

    Traumatism al abdomenului superior

    Traumatism al abdomenului inferior

    Fracturi ale extremitatilor

    PolitraumatismEtiologie netraumatica Hemoragie gastrointestinala

    Eroziune vasculara prin tumori

    Ruptura de anevrism al aortei abdominale

    Ruptura unui anevrism al aortei toracice

    Hemoragii postpartum

    Hemoragii intraabdominale prin ruptura de

    organ

    Intr-o hemoragie, pierderea de volum se insoteste de pierderea de componente celularea le

    sangelui, in celelalte cauze se pierde predominant plasma (arsuri) precum si apa si electroliti

    (diureza, transpiratii, diaree, varsaturi).

    Socul hemoragic poate avea o etiologie traumatica sau una netraumatica.

    Hemoragia se poate realiza inspre exteriorul sau spre interiorul tesuturilor, al cavitatilor

    (craniu, torace sau abdomen) sau in tractul gastrointestinal.

    Hemoragiile externe se pot recunoaste usor, pe cand hemoragiile interne se pot doar

    suspiciona.

    In principiu este valabil ca:

    - Si in absenta unei sangerari evidente poate sa existe un soc hemoragic sever!Terapia socului hemoragic

    In primul rand intr-un astfel de soc este esentiala oprirea hemoragiei, indiferent de durata

    acesteia.

    Atunci cand hemoragiile sunt masive , depasind 30-40% din volum sanguin circulant al

    pacientului este necesara transfuzia cu sange integral.

  • 8/13/2019 medicala c1

    20/89

    Acest lucru presupune anumite riscuri, dar este esential sa se faca o transfuzie atunci cand

    cerintele impun acest lucru, fiind singurul mijloc de a salva viata unui animal care apierdut un

    volum important de sange.

    Transfuzia de sange la caini

    De la un donator sanatos se preleva sange din vena jugulara 13-17 ml.

    Se face proba biologica.

    Se utilizeaza un stabilizator (raportul stabilizator/sange este 100/500 ml).

    Transfuzia la aceasta specie se face intr-un ritm de 60-80 picaturi/minut si se foloseste un

    volum de 10-20 ml de sange/kg la o transfuzie.

    Si la caini este foarte importanta efectuarea testelor de compatibilitate sanguina si numai dupa

    aceea se trece la efectuarea transfuziei.

    Recent, pe langa solutii obisnuite perfuzabile se foloseste asocierea dintre hidroxi-etilamidon

    si solutia de NaCl 7,5%. Aceasta asociere este folosita des pentru resuscitarea circulatiei.

    In loc de hidroxietilamidon (polizaharid) se poate folosi si combinatie dintre NaCl hipertonic

    si Dextran.

    Dupa folosirea acestor asocieri se folosesc intotdeauna solutii cristaloide izotonice (pentru

    intretinere).

    In tratamentul socului hemoragic, care este de fapt un soc hipovolemic, se administreaza ingeneral solutiile perfuzabile izotonice.

    Pentru a restaura volumul sanguin mai poot fi utilizate si solutiile hipertonice si coloidale, in

    diferite asocieri, rezultatele fiind spectaculoase.

    In tratamentul socului hemoragic se folosesc o categorie de medicamente din grupul

    vasodilatatoarelor, care si-au dovedit utilitatea deoarece s-a constatat ca perfuzia tisulara este

    mai eficienta in conditiile unei hipotensiuni indusa farmacodinamic, cu pat capilar dilatat

    medicamentos.

    Se pot folosi blocante de tipul:

    - Hydergin- Fenoxibenzamina- Levomepromazina

    Acest tratament trebuie sa fie urmat de administrarea i.v. a unor substante macromoleculare

    necesare pentru umplerea patului vascular.

    Este foarte important de retinut aspectul ca: administrarea blocantelor fara masa sanguina sau

    fara administrarea macromoleculelor conduce la hipotensiune brutala si exitus.

  • 8/13/2019 medicala c1

    21/89

    Pentru efectul antisludge si actiunea sa blocanta se poate utiliza cortizonul, in felul acesta

    vasoconstrictia periferica fiind mult mai diminuata.

    Combaterea acidozei

    Acidoza metabolica este o stare deosebit de grava mai ales cand la aceasta se adauga si ceaventilatorie.

    In astfel de situatie deseori apare lipsa de raspuns la tratamentul unui socat.

    Prevenirea acidozei respiratorii se face folosind aspiratia si metode de proteza a respiratiei, la

    nevoie chiar si traheotomie.

    Se urmareste:

    - Reluarea functiilor renale de excretie- Reluarea filtrarii glomerulare- Compensarea acidozei printr-o reumplere volemica buna.

    Acidoza metabolica se combate cu

    - Bicarbonat de sodiu- Lactat de sodiu- Acetat de sociu

    Bicarbonatul de sodiu se administreaza solutie izotona 1,4

    1,6%, dar se poate administra si5% (500-1000 ml la animalele mari). La animalele mici se poate administra pana la 20 ml

    solutie 3%.

    De obicei in cazul unui animal socat este bine ca tratamentul perfuzabil sa fie initiat cu

    administrarea de bicarbonat in bolus, urmat apoi de solutii cristaline.

    !!!!!!!!!!!!!nu se administreaza cu glucoza pentru ca se inactiveaza

    Combaterea hipoziei

    Se face cu oxigenoterapie

    - 5 reprize timp de 5 minute la intervale de 5-10 minuteStimularea diurezei:

    - Se face cu prudenta- Daca se restabileste volemia se restabileste si diureza- Diuretice de urgenta:

    o Manitolo Furosemid

  • 8/13/2019 medicala c1

    22/89

    Noi perspective in tratamentul socului hemoragic

    Se discuta astazi rolul NO (monoxidului de azot) atat in procesele fiziologice (in special

    reglarea tonusului muscular) cat si implicarea acestei molecule in procesele fiziopatologice

    ale organismului.

    Recent s-au efectuat studii care au aratat ca excesul de NO este implicat in medierea unor

    mecanisme patologice din soc care au consecinte nefaste pentru organismul socat.

    De aici a rezultat ideea ca utilizarea factorilor care scad productia de NO in astfel de situatii ar

    reduce mult consecintele unui soc hemoragic, protejand organismul in special ficatul de

    leziunile care il afecteaza in acest caz.

    Socul traumatic si sindromul de strivire

    Socul din aceasta categorie este foarte complex, deoarece se stie ca un soc traumatic are riscul

    sa se complice cu un soc hemoragic sau CID, sau cu un soc bacterian.

    Sindromul de strivire este deosebit de grav, pentru ca exista risc de producere in aceastsa

    situatie a nefropatiei maligne si a insuficientei renale acute.

    Compresiunile si distrugerile de masa musculara masiva realizeaza in acest caz o toxemie

    foarte importanta si o crestere a produsilor de catabolism si substantelor locale eliberate cu

    efecte in mecanismul fiziopatologic de producere a nefrozei miohemoglobinurice.

    In aceste cazuri este necesara efectuarea hemodializei. In lipsa acesteia, situatia evolueaza

    dramatic spre nefropatie maligna (mioglobinurie cu blocarea tubilor renali).

    In acest tip de soc este necesara:

    - Tratarea tulburarilor de ritm cardiac, care apar datorita cresterii potasemiei (K > 6-7mEg/l).

    - Tratarea tulburarilor metabolice (acidoza metabolica, azotul proteic are valoricrescute)

    - Tratarea fenomenelor digestive in special a varsaturilor ce conduc la grave tulburarihidro-electrice care nu trebuie neglijate

    Tratamentul preventiv

    Se refera la:

    - Prevenirea starii de ireversibilitate a acestui tip de soc alaturi de- Refacerea hemodinamicii (prin administrarea de macromolecule si solutii cristaloide

    perfuzabile, glucozate si usor hipertone)

    Astfel se are in vedere producerea unui efect osmo-diuretic cu efecte benefice organismului.

  • 8/13/2019 medicala c1

    23/89

    Prevenirea vasoconstrictiei catecolaminice si mentinerea unui flux tisular adecvat se

    realizeaza cu blocante, sporind astfel si fluxul glomerular (efect diuretic pentru prevenirea

    insuficientei renale).

    Prevenirea socului bacterian se face administrand antibiotice cu spectru larg.

    Tratamentul socului anestezic

    Incidenta si intensitatea socului anestezic depind de:

    - Particularitatile individuale ale pacientului- De modul cum organismul acestuia reactioneaza la administrarea substantei

    anestezice.

    De asemenea, aceste accidente (socuri anestezice) sunt favorizate de insuficienta

    corticosuprarenalei, dupa frecventele tratamente cortizonice, de diabet, neuropatii.

    In general socul anestezic consta in instalarea unei hipotensiuni (in special dupa efectuarea

    anesteziilor locale sau spinale).

    In chirurgia abdominala si toracica socul anestezic se manifesta si prin hipoxie si

    hipoventilatie. In aceasta situatie medicul trebuie sa intervina prompt pentru resuscitarea

    cardio-respiratorie a animalului.

    Pprognosticul este in functie de rapiditatea si de eficienta masurilor si terapiei aplicate.

    Tratamentul socului septic

    Socul septic este deosebit de periculos pentru viata animalului socat. De la debut pana la

    exitus exista o durata de timp de 48h (deci un timp extrem de scurt). Aceasta face ca pentru

    salvarea unui pacient cu soc septic sa se intervina precoce si in primele ore de la debut.

    In general principiile de tratament in cazul unui soc septic sunt urmatoarele:

    - Corectarea deficitului de volum fluid-

    Administrarea de blocante si stimulente- Administrarea cortizonului- Corticoterapia

    Eficienta tratamentul se urmareste prin urmatorii parametri:

    - Presiunea venoasa centrala (PVC)- Presiunea arteriala (PA)- Debitul cardiac (DC)- Temperatura- Diureza- Culturi umorale repetate

  • 8/13/2019 medicala c1

    24/89

    Antibioticele folosite trebuie sa aiba:

    - O eficienta deosebita- Efectul sa fie bactericid- Masiv si sinergic- Sa acopere un spectru larggram pozitiv si gram negativ

    Antibioticele (in unele situatii) pot sa precipite evolutia unui soc septic prin eliberarea unor

    endotoxine rezultate din moartea bacteriilor.

    Pentru a rezolva o astfel de situatie se admnistreaza corticosteroizi.

    Prevenirea CID trebuie sa fie in atentia medicului, aceasta putand fi deseori o complicatie a

    socului septic.

    Si in socul septic exista si acum noi conceptii, un nou mod de a aborda mecanismele

    fiziopatologice ce in aceasta situatie si deci, noi solutii de terapie, ce reprezinta adevarate

    promisiuni de rezolvare a cazurilor critice, ce raspund mai greu la tratamentul clasic.

    Se stie ca o trasatura esentiala a socului septic este criza vasculara caracterizata prin lipsa de

    raspuns la medicatia vaso-constrictoare simpatica si prabusirea tensiunii arteriale.

    Socul septic reprezinta o situatie patologica ca si in inflamatii, cand exista crestere importanta

    a radicalilor liberi, mai ales a anionilor superoxid.

    S-a constatat ca administrarea de superoxid dismuteaza (SOD) in cazul unui model

    experimental de soc septic, a avut ca efect restabilirea raspunsurilor vasopresoare lanorepinefrina.

    Astfel se propune tratamentul cu SOD mimetice, ca fiind o noua perspectiva a socului septic.

    Prin inlaturarea O2 catecolaminele exo- si endogene sunt protejate de autooxidare. Ca urmare,

    hiporeactivtatea si hipotensiunea sunt rezolvate, iar rata de supravietuire creste simtitor.

    Alte studii pun in prim planul preocuparilor socul septic indus experimental la canine si

    efectele pentoxifilinei (vasodilatator) administrata in doze mari, in aceste cazuri.

    Socul a fost indus cu E.coli la o specie de caini de vanatoare avand greutatea de 10-12 kg sivarsta de 2 ani.

    Tratamentul socului anafilactic

    Tratamentul socului anafilactic are ca scop diminuarea cantitatii de anticorpi preformati si

    impiedicarea reactiei dintre antigen si anticorpi cat si a efectelor acesteia pe anumite celule

    tinta.

    Cortizonul este util in ambele cazuri.

    Inhibitorii de histamina sunt, de asemenea utili, si se folosesc cu succes.

  • 8/13/2019 medicala c1

    25/89

    La radacina membrului injectat cu substanta care este implicata in producerea socului se poate

    aplica un garou (dar numai pentru 20-30 minute).

    In caz de asistolie se injecteaza adrenalina i.v., i.c., apoi hemisuccinat de hidrocortizon si

    metilprednisolon.

    Important este ca de cand pacientul a fost diagnosticat sa se asigure oxigenoterapie cu

    intubatie sau chiar cu traheotomie.

    Stadiile si terapia socului anafilactic

    STADIUL SIMPTOMATOLOGIE ATITUDINE

    TERAPEUTICA

    I Edeme, eritem, prurit - Intreruperea expuneriila alergen (daca este

    posibil)

    - Antihistaminice(Clemastin +

    Cimetidina)

    II Greata, varsaturi, tahicardie,

    prabusirea arteriale, dispnee,

    bronhospasm incipient

    - Administrare deoxigen

    - Perfuzii cu substantecristaloide sau

    coloidale, corticoizi

    (Metilprednisolon)

    - In bronhospasm mimetice

    III Soc sever, bronhospasm,

    coma

    - Perfuzii cu substantecoloidale, adrenalina,

    corticoizi in doza

    mare

    (Metilprednisolon)

    - In bronhospasmulseverTeofilina

    - In insuficientarespiratorie severa si

    coma intubatie si

    respiratie asistataIV Stop circulator si respirator Reanimare cardiorespiratorie

    Tratamentul socului cardiogen

    Socul cardiogen este de fapt secundar al unei afectari miocardice majore, care ulterior ia

    aspectul unui soc clasic cu tulburari hemodinamice periferice.

    Primele masuri, dupa ce s-a diagnosticat un soc cardiogen constau:

    -

    In administrarea de oxigen- Inlaturarea durerii

  • 8/13/2019 medicala c1

    26/89

    - Sedarea pacientuluiIn continuare este bine ca pacientul sa fie monitorizat si sa existe posibilitatea de a se efectua

    electrocardiograma.

    Masuri generale:

    - Reducerea durerii si inlaturarea anxietatii- Asigurarea aportului de O2- Optimizarea presarcinii prin administrarea intravenoasa controlata de fluide (PVC la

    caine = 1 la +5 coloana H2O 86)

    Tratamente medicamentoase

    Agentii inotropi pozitivi:

    - Dopamina 40 mg in 500 ml solutie Ringer lactat i.v. cu o rata de administrare de 2-8ml/kg/min (la caine si pisica)

    - Dobutamina caine 250 mg in 1000 ml glucoza 5% i.v. cu o rata de perfuzie de 2,5ml/kg/min (la pisica nu se administreaza)

    - Amrinone (Inocar) caine 1-3 mg bolus i.v., ulterior 30-100 mcg/kg/min i.v. (la pisicanu se administreaza)

    Medicatia inotrop pozitiva trebuie utilizata cu prudenta deoarece prezinta efecte aritmogene

    si de crestere a consumului de O2 la nivelul miocardului ventricular.

    Amrinona, desi creste consumul de O2 pare sa aiba un profil hemodinamic mai bun.

    Vasoddilatatoare

    - Caine - Nitroprusiat de Na 1-20 mcg/kg/min i.v.- Pisica Nitroprusiat de Na 0,25-15 mcg/kg/min se dilueaza in 250 ml ser fiziologic

    sau glucoza 5% si se administreaza 15ml/ora.

    Dintre vasodilatatoare se prefera nitroprusiatul in locul nitroglicerinei, deoarece nitroglicerina

    determina cresterea sunturilor pulmonare accetuand hipoxemia.

    Trombolitice si anticoagulante

    - Heparinao Caine250-500 U/kg la 8h s.c.o Pisica 250-375 U/kg la 8h s.c.

    - Vasopresinao Numai la caine0,1-0,2 mg/kg/24h

    - Aspirinao Caine5-10 mg/kg la 24 48ho Pisica 80 mg/48h

    Anticoagulantele se administreaza sub monitorizarea timpului de sangerare.

  • 8/13/2019 medicala c1

    27/89

    Alte medicamente

    - Hidrocortizon hemisuccinato Caine 50-150 mg i.v.o Pisica 50-100 mg i.v.

    - Tratamente chirugicaleo In tamponada cardiaca se va practica peri-cardio-centeza cardiaca, sau

    tratamentul chirurgical in stenoza valvulara etc.

    Glucorticoterapia in soc

    Efectele glucocorticoizilor:

    - Cresc perfuzia tisulara- Cresc intoarcerea venoasa-

    Cresc debitul cardiac- Stabilizarea membranelor lizozomale- Modereaza reactiile imunologice- Restabilesc tonusul muscular si permeabilitatea vasculara

    Administrarea de glucocorticoizi in soc va fi precedata de administrarea de lichide care

    restabilesc hipovolemia.

    Se vor folosi compusi solubili care intra rapid in teraia HHC 40-50 mg/kg in soc

    posthemoragic, doza dubla in celelale tipuri de soc administrate i.v.

    La caini se mai poate administra:

    - Metilprednisolon- Prednison, dexametazona

    Socul hipotermic beneficiaza si el de o serie de proceduri terapeutice de urgenta.

    Initial se va scoate pacientul din mediul in care a aparut hipotermia.

    Apoi se va stabili gradul acesteia:

    - Mica- Moderata- Severa

    Rapiditatea cu care se instituie procedurile in cazul hipotermiei este hotaratoare pentru

    evolutia animalului deoarece la un animal hipotermic administrarea medicatiei antisoc este de

    multe ori inutila, organismul neputand metaboliza medicamentele.

    In hipotermia usoara (1 2,5 grade Celsius) se face reincalzire pasiva externa (de cele mai

    multe ori aceasta se face prin propriile procese metabolice ce produc caldura spontan

    tremuratul).

  • 8/13/2019 medicala c1

    28/89

    In cazul hipotermiei moderate (2,5 3,5 grade Celsius) aplicam reincalzirea activa externa.

    Caldura rezulta prin frictiuni energice, masaje, paturi electrice etc.

    Pentru hipotermiile severe (sub 3,5 grade Celsius) trebuie avut in vedere ca iminenta unei

    sincope cardio-respiratorii este foarte mare. (in conditii normale: de obicei in jurul

    temperaturii de 29-32 apare pericolul fibrilatiei atriale. La 20 grade Celsius apare pericolul

    fibrilatiei ventriculare).

    Reincalzirea activa interna se realizeaza prin:

    - Lichide calde pe linie i.v. (37 pana la 40-42 grade Celsius)- Oxigenoterapie cu oxigen umed si cald (42-46 grade Celsius)- Lavaj peritoneal cu lichide calde libere de KCl- Clisme calde, sondaj gastric si introducerea de solutii calde

    Se mai poate realiza reincalzirea activa externa.

    Manevrele de reincalzire activa interna se repeta pana cand temperatura corporala ajunge la

    cea din nivelul hipotermiei moderate usoare.

    In momentul in care pacientul a iesit din hipotermia severa, circulatia este spontana, riscul

    unei sincope este foarte redus. In acest moment se introduce medicatia (organismul creste

    metabolismul).

    Lichidele administrate i.v. vor aduce un aport de energie organismului (care prin

    accelerareametabolismului va fi capabil sa produca singur caldura):

    - Ser glucozat 5%- Glucoza 10%- Ringer lactat etc

    Mentionam ca administrarea de Ringer lactat la un organism hipotermic sever sau chiar

    moderat, sau al carui ficat nu este perfect sanatos este inutila (el nu va fi transormat in

    glucoza, deci nu aduce niciun aport caloric).

    Socul hipertermic urmareste schimbarea conditiilor de mediu in care a aparut.

    Se vor aplica comprese reci pe cap (edem cerebral) si vom adminstra diuretice.

    Durerea in soc

    Combaterea durerii in soc devine un obiectiv important atata vreme cat durerea devine insasi

    un factor socogen.

    Putem folosi Algocalminul (Metamizol sodic) in doza de 1-2 ml, inj. i.v. lent.

    Medicatia socului se va completa cu mijloace etiotrope (antiinfectioase, antitoxice etc).

  • 8/13/2019 medicala c1

    29/89

    Pentru sustinerea marilor functii alaturi de mijloacele terapeutice mentionate mai sus, este

    binevenita administrarea de vitamine din complex B, a vitaminei C, a sorbitolului, levulozei si

    a solutiilor glucozate.

    Hemoterapia se poate aplica ca metoda nespecifica de tratament. Ea se poate face pe cale s.c.

    sau i.p.

    Pe cale i.p. dupa 30 minute resorbtia este integrala.

    Medicatia contraindicata in soc

    Cardioexcitantele (Cafeina, Camfor, Stricnina) nu se adminstreaza in stadii avansate ale

    socului.

    Analepticele (Pentetrazol) si cardiotonicele (Strofantina, Digitalicele) sunt de asemeni

    contraindicate. Ele se vor folosi doar in cazul socului cardiogen.

    Cu toate ca duc la disparitia durerii, narcoticele tranchilizante (fenotiazinice) nu se vor folosi

    in soc. Ele vor produce depresia respiratori si un efect vasodilatator.

    Vagotropele prin efectul vasodilatator produc colica, maresc durerea abdominala.

    Dexametazona si solutiile glucozate se vor folosi doar cu prudenta sau chiar deloc in cazul

    aniamlelor suspecte sau diagnosticate anterior cu diabet.

  • 8/13/2019 medicala c1

    30/89

    1. Insuficienta cardiaca2. Boala de altitudine3. Bolile pericardului

    a. Pericardita acuta netraumaticab. Pericardita traumaticac. Pericardita cronica

    4. Sindromu de pseudopericardita sau compresiunea cordului5. Epansamentele pericardice neinflamatorii6. Hemopericardul

    Insuficienta cardiaca

    Incapacitatea miocardului de a se mai adapta la efort si in cele din urma, la necesitatile

    obisnuite ale organismului, fapt care se soldeaza cu reducerea out-put-ului/debitului cardiaccu un deficit de perfuzie tisulara.

    In cazuri grave se instituie o iportanta modificare hemodinamica:

    - Stagnarea unei semnificative cantitati de sange in sistemul venos, realizandu-secongestia pasiva a viscerelor

    Congestia pasiva suferinta organelor afectate (asa-numita visceralizare a insuficientei

    cardiace), ceea ce completeaza un tablou clinic polimorf care agraveaza evolutia bolii.

    Etiologie

    Cauzele pot fi grupate in mai multe categorii:

    - Cauze mecanice:o Supraincarcarea miocardului

    Fie acuta in cazul unor eforturi fizice intensive, parturitii laborioase Fie cronica

    o Decuplarea partiala de fibre miocardice intalnita in Miocardite Miocardoze Insuficienta coronariana

    o Tulburari de ritm Fibrilatia atriala Contractiile ventriculare sau supraventriculare Blocul atrioventricular complet

    o Compresiuni mecanice directe intalnite in Pericarditele exsudative In sindromul mediastinal

    In pneumotorax In dirofilarioza la caine

  • 8/13/2019 medicala c1

    31/89

    - Cauze biochimice ca de exempluo Carenta de substrat energetic care consta

    Fie in infometare Fie in subnutritie

    o Tulburari de utilizare a substratului nutritiv In dereglarile electrolitice In intoxicatie In hipotiaminoza etc

    o Deficienta (absenta), stimularii neurohormonale: In starile de stres cu origine diferite

    - Combinarile factorilor mai sus mentionatiDpdv etiopatogenetic IC poate fi

    - Miogena- Compensata- Decompensata

    La animalele de companie circumstantele aparitiei IC sunt:

    - Miocardopatiile- Compresiunile cordului- Alte cauze

    Patogeneza

    - Este dominata de consecintele reducerii eficientei cardiace- Aceasta provoaca

    o Insuficienta retrograda (back-ward failure) Staza Cresterea presiunii venoase inaintea ventriculului afectat

    o Insuficienta antegrada (forward failure) Scaderea presiunii arteriale si Reducerea minut-volumului

    Unul sau altul din acestea poate predomina conditionand

    - Fie insuuficienta cardiaca congestivao Caracterizata prin staza venoasa cu evolutie lenta

    - Fie insuficienta cardiaca acutao Cu prabusirea presiunii arteriale si care este, in ultima instanta, o stare de oc

    cardiogena

    Insufienta unui ventricol determina

    - Reducerea minut-volumului si- Cresterea cantitatii de sange rezidual la sfarsitul fiecarei sistole

  • 8/13/2019 medicala c1

    32/89

    Preiunea sangelui inapoia ventriculului ineficient este crescuta

    Mecanismele compensatoare constau in:

    - Tahicardie- Tahipnee sau disnpee- Tuse- Cardiomegalie- Vasoconstrictie arteriala si venoasa- Hipervolemie si reflex venos sporit

    Incapacitatea acestor mecanisme de a asigura hematoza determina insuficienta cardiaca

    congestiva propriu-zisa.

    Perfuzia defectuoasa a organelor determina visceralizarea IC putand duce la:

    - Un edem pulmonar mai mult sau mai putin discret- La ficatul cardiac si insuficienta hepatica- La congestia renala pasiva

    Edemele periferice cardiace care se instituie in IC isi au originea in retentia de sodiu si

    consecutiv de apa fiind determinate:

    - Pe de o parte de insuficienta renala, iar- Pe de alta parte de un sindrom de hiperaldosteronism care insoteste IC

    Descresterea volemiei din insuficienta cardiaca determina eliberarea de catre celulele renale areninei, care declanseaza producerea angiotensinei-1 din angiotensionogen si care este

    convertita, in sange, in angiotensina-2. Aceasta stimuleaza secretia de aldosteroni de catre

    cortexul suprarenal.

    Hipoxia, ca de altfel si dezechilibru ionic, duc la instituirea acidozei umorale.

    Modificari anatomopatologice

    Se disting leziuni ale cordului si modificari extracardiace:

    1. Leziuni ale corduluia. Cordul prezinta aspecte diferite:

    i. Hipertrofie sau dilatatie, diferentierea dintre aceste doua stari diindadesea destul de dificila, daca nu se recurge la masuratori

    ii. Peri-, endo- sau miocardita, uneori acestea coexistandiii. Arterioscleroza coronariana (inclusiv a ramificatiilor intra-miocardice)

    2. Leziuni extracardiacea. In insuficienta stanga

    i. Pulmonul este ferm, umed si nu colabeaza la deschiderea toraceluib.

    In insuficienta dreapta, ca de altfel in cea globala

    i. Edemele subcutanate

  • 8/13/2019 medicala c1

    33/89

    ii. Epansamenteleiii. Venele dilatateiv. Ficat, pulmon si rinichi cardiac, uneori subicter

    Adesea tabloul morfopatologic este completat de modificarile induse de o boala primara.

    Siptomatologia

    S-a mentionat anterior ca nu toate cardiopatiile echivaleaza cu insuficienta cardiaca propriu-

    zisa.

    SPECIFICARE CRITERII CLINICE DE DIFERENTIERE A FAZELOR

    Faza I Sunt prezente simptomele unei boli cardiace, dar activitatea fizica

    normala provoaca oboseala, dispnee sau tuse

    Faza II Sunt prezente simptomele unei boli cardiace, iar activitatea fizica normala

    provoaca oboseala, dispnee sau tuse

    Faza III Sunt prezente simptomele unei boli cardiace, iar un exercitiu minimprovoaca oboseala extrema, dispnee si tuse.

    Aceste simptome pot evolua si in caz de decubit

    Faza IV Sunt prezente simptomele unei boli cardiace.

    Sunt prezente simptomele insuficientei cardiace congestive, cu dispnee si

    tuse in repaus.

    Insuficienta cardiaca acuta

    - Se manifesta printr-o serie de simptome asemenea cu cele descrise la soc- Este legata de eforturi fizice excesive- De unele boli infectocontagioase- De stari carentiale acute (miodistrofie, hipovitaminoza)- De intoxicatii

    Insuficienta cardiaca congestiva

    - Se poate manifestao Subacut sauo Cronic

    In general aceasta forma evolueaza cronic mai mult la carnivore, ea evoluand subacut la alte

    specii.

    Dupa cum s-a aratat, insuficienta cardiaca se caracterizeaza prin:

    - Evolutia simptomelor cardiace, adica a celor implicate in boala de inima propriu-zisa,la care se adauga

    - Simptome din partea altor organe si sistemeSimptomele primordiale ale unei cardiopatii se pot sistematiza astfel:

    - Dilatatie sau hipertrofie

  • 8/13/2019 medicala c1

    34/89

    o Percutiao Radiografia si/sauo ECG

    - Sufluri endocardice organice, detectateo La ascultatie

    - Freamatul pericardic si diminuarea socului cardiac:o Prin palpatie

    Frecatura pericardica Diminuarea zgomotelor cardiace pana la disparitie

    o Prin ascultatie Zgomotul de balaceala sau de picatura

    - Modificari ale pulsului arterialo Prin palpatie (hiper- sau hipodinamic, aritmic, inegal)

    - Turgescenta jugulareloro Prin observatie

    Cu sau fara puls venos retrograd- Aritmii detectate

    o La ascultatienu au semnificatie identica la toate speciile- Sensibilitate crescuta

    o La palpatia ariei cardiaceSimptomele extracardiace se accentueaza din ce in ce mai mult fazele finale:

    - Hipoxia deterina aparitia semnelor nervoaseo Titubario Uneori tremuraturi musculareo Tetania si fenomene de excitatie corticalao Uneori poate aparea adinaie persistena

    - Simptomele respitatoriio Dispnee si tuseo Aparitia ralurilor umede decliveo Jetajului spumos bilateral discret (dupa efort)

    - Staza renala implica unele simptome urinare respectivo

    Oligurieo Albuminurie, mai ales de filtratieo Cilnidrurie si hematurie

    - Simptome digestive se datoreaza stazei venoaseo Hepatomegalie, staza biliara, bilirubinurie, uneori subictero Dimunare a secretiilor digestive stari dispneice

    Edemele periferice sunt vizibie in fazele III si IV si se caracterizeaza prin:

    - Localizarea decliva, simetrica-

    Consistenta pastoasa- Temperatura cutanata redusa la nivelul lor

  • 8/13/2019 medicala c1

    35/89

    - Accentuarea lor la efortRevarsarile cavitare, reprezentate prin:

    - Ascita- Hidrotorax- Hidropericard

    Modificarile mucoaselor aparente si/sau ale tegumentelor depigmentate constau in:

    - Injectarea vaselor sclerate si cianoza accentuata- Tegumentele sunt in general reci

    Temperatura interna:

    - Poate urca in subfebrilitate, sau- Se poate decela febra sau chiar hiperpirexie cand insuficienta cardiaca este secundara

    unor procese inflamatorii acute

    - Tendinta la hipotermie apare in dismetabolii, in intoxicatii si in stadiile avansate alebolii

    Simptomatologia insuficientei cardiace stangi:

    In principal modificarile cardiace propriu-zise:

    - Boala mitrala- Boala aortica- Hipertensiune arteriala- Coronaropatii- Miocardite

    Secundar apar si consecintele cresterii volumului sanguin in circulatia pulmonara si a

    hipertensiunii venoase si capilare asupra functiei pulmonului.

    - Tusea, uneori cu caracter paroxistic, emetizant- Dispneea de efort, accentuata si in decubit, avand caracterul de ... cardiac (cu raluri

    subcrepitante si iminenta la asfixie)

    - Edemul pulmonar, insotit uneori de jetaj spumos poate fi atat de sever incat subiectiise ineaca in propriile secretii

    - La instalarea complicatiilor pulmonare apare cianozaSimptomatologia insuficientei cardiace drepte:

    Este caracterizata de staza venoasa si de consecintele ei:

    - Turgescenta jugularelor, cu sau fara puls venos retrograd- Hepatomegalia insotita de dovezi ale suferintei hepatice

    o Transaminaze crescuteo Fosfataza alcalina crescuta

  • 8/13/2019 medicala c1

    36/89

    o Urobilinogenul sio Uneori chiar ascita (la cani mai ales)

    - Hidrotoraxul- Hidropericardul si- Edemele subcutanate- Cahexia cardiaca, aparenta la animalele care raman in viata timp indelungat

    Insuficienta cardiaca dreapta este favorizata de capacitatea mai redusa a miocardului

    ventricular drept de a se hipertrofia. Ea poate urma insuficientei stangi fiind determinata de:

    - Miocardite- Anemii- Afectiuni ale tricuspidei- Hipertensiune pulmonara- Dirofilarioza (caini)- Epansamentele pericardice (tamponada cardiaca) si- Cordul pulmonar, majoritatea anomaliilor congenitale ale inimii

    Diagnostic

    In stadiile incipiente diagnosticarea insuficientei cardiace impune o explorare cardiaca

    completa respectiv:

    - Probe de efort a inimii, prin care se evalueaza clar capacitatea organului, accentuandunele simptome (suflurile organice, dispnee etc)

    - Electrocardiografia, care permite depistarea unor afectiuni inclusiv carentiale, inainteca subiectii sa devina irecuperabili

    - Detectarea dovezilor visceralizarii, adica a implicarii altor organe si sitemeDiagnosticul diferential se face fata de:

    - Bolile pulmonare- Bolile pleurei- Bolile diafragmei- Hepato- si nefropatiile s.a. care prezinta o simptomatologie proprie destul de bine

    conturata si nu implica simptomele cardiace.

    Uneori aceste visceropatii se pot complica si cu cardiopatii sau chiar cu insuficienta cardiaca.

    Prognostic

    In general, insuficienta cardiaca acuta beneficiaza de prognosticul bolii primare care a

    precipitat-o si trebuie sa se tina cont de faptul ca subiectii pot fi recuperati odata cu inlaturarea

    cauzei primare.

    Prognosticul vital are o importanta deosebita pentru animalele de agrement si trebuie orientat

    in functie de faza insuficientei cardiace.

  • 8/13/2019 medicala c1

    37/89

    Astfel el este:

    - Rezervat in primele doua faze si- Devine net defavorabil in ultimele doua

    !!!!!!!!!!!!!!! In orice faza a bolii, moartea prin sincopa poate surveni in functie de factoriimentionati la evolutie.

    Igiena animalelor cardiopate recomanda:

    - Reducerea, dar nu excluderea, activitatii fizice (activitatea fizica moderata amelioreazaperfuzia periferica fara a creste efortul miocardului).

    - Asigurarea unui confort termic si higrometric optim,- Evitarea stresurilor emotionale

    Regimul alimentar

    - Exluderea oricarui supliment de sare si a alimentelor care o contin excesiv in modnatural (lactate, painea, preparate din carne si cele vegetale)

    - Alimentele trebuie sa contina vitamine din abundenta- Sa fie laxative, spre a preveni coprostaza (vegetale proaspete)- Hrana se administreaza in cantitati mici si repetate, evitandu-se distensia viscerelor

    abdominale

    Curs 3

    Medicatia insuficientei cardiace

    Obiectivele terapiei in IC sunt:

    - Ameliorarea tonusului cardiac- Comaterea aritmiilor- Stimularea diurezei si a eliminarii sodiului- Usurarea activitatii cordului prin reducerea stazei venoase

    La acestea trebuie adaugate si

    - Terapia afectiunilor primare, care implica insuficienta cardiaca si- Alte mijloace terapeutice generale

    Ameliorarea tonusului cardiac se realizeaza prin administrarea: medicamentelor cardiotonice:

    - Strofantina administrat iv 0,1 0,25 mg la animalele mici, preferabil asociata sauinclusa in solutii de glucoza cu efecte diuretice si energetice importanta

    - Glicozizi cardiacio Digitalicele au o actiune mai lenta, putandu-se cumula, ceea ce determina, in

    unele cazuri veritabile intoxicatii digitalice. Au doua efecte majore:

    Cresterea contractilitatii actino-miozinice miocardice si Incetinirea conductibilitatii prin nodul atrioventricular

  • 8/13/2019 medicala c1

    38/89

    ! rezultatul este cresterea minut-volumului sanguin, cu imbunatatirea circulatiei periferice,

    precum si un efect anti-aritmic avantajos in unele stari.

    o Se poate administra Tinctura de digitala 0,5 1,5 g la caine Digitoxina 0,5 1 mg la caine

    La animalele mici se pot utiliza in doze adaptate taliei, preparatele de uz uman Digoxin,

    Lanatozid

    Digitalizarea necesita supravegherea pacientilor pentru a intrerupe tratamentul imediat ce apar

    manifestarile intoxicatiei

    - Tahicardia ventriculara, precedata de grade diferite de bloc atrioventricular- Eventual intoleranta digestiva

    Combaterea aritmiilor

    - Se impune deorece aceste contractii neregulate ale miocardului sau a unor segmenteale acestuia reduc considerabile minut-volumul sanguin intretinand astfel insuficienta,

    sau pot precipita sau sai pot provoca deznodamantul fatal

    - Trebuie mentionat ca efectele antiaritmice au si digitaliceleo La animalele mici se recomanda

    Chinidina, oral sau im 5-10 mg/kg m.c. in: Tahicardia ventriculara

    Fibrilatia atriala Contractii ventriculare premature

    Propanolul iv lent 0,51 mg in urgente sau oral 5-10 mg in Tahicardia sinusala Fibrilatie atriala sau Extrasistole la caine

    Stimularea diurezei si a eliminarii sodiului

    - Utilizarea diureticelor in IC reprezinta o masura terapeutica de talia mmedicatieicardiotonice.

    - Rezultate bue se obtine cu ajutorul unor preparate cum ar fi sulfonamidele diureticeo Nefrix 1-2 comprimate pe zi la animalele micio Furosemidul 2,5 50 mg/zi la animalee micio Ederenul - 1 comprima pe zi

    Preparatele de mai sus sunt de uz uman si adaptarea posologiei lor la animale trebuie facuta

    diferentiat.

    Utilizarea lor impune suplimentarea alimentatiei cu potasiu

    Reducerea stazei si presiunii venoase

  • 8/13/2019 medicala c1

    39/89

    - Se realizeaza in general prin medicatia mentionata anterior- In urgente sau atunci cand dintr-un motiv sau altul dministrarea medicamentelor

    mentioate nu se poate face sau este ineficienta, se va recurge la:

    o VenisectieAceasta manopera usureaza rapid activitatea inimii, dar este contraindicata in

    - Anemii- Starile insotite de colaps.

    La animalele mici, morfina 7,5 15 mg, administrata s.c. repetata de mai multe ori pe zi, pana

    la ameliorarea manifestarilor IC, actioneaza prin:

    - Vasodilatatie periferica, reducand intoarcerea venoasa- Stimularea receptorilor beta-adrenergici ai miocardului si-

    Depresiunea centrului respirator

    Alte mijloace terapeutice, indicate in IC vizeaza

    - Corectarea eventualelor stari carentialeo Administrari de vitamina B1, E si vitamina A

    - Tratarea bolilor primare- Eventual antibioterapia, in cazurile cu febra si leucocitoza- Paracenteza lenta

    o La cazurile cu ascita excevsiva, care agraveaza dispneea

    Boala de altitudine

    O forma particulara a insuficientei cardiace la bovine (high-mountain disease)

    Frecventa la varstele de 1 - 2 ani si peste 5 ani, la inaltimi de peste 2500 m sau chiar mai

    jos.

    Morbiditatea poate ajunge pana la 10%, mai ales toamna si iarna.

    In tara noastra afectiune nu a fost semnalata dar este posibil ca ea sa existe si sa evolueze,fiind confundata cu pericardita traumatica.

    Etiopatogeneza

    Deficitul cronic de oxigen este responsabil de cresterea presiunii in mica circulatie o

    suprasolicitare a cordului drept.

    Rezultatul este instituirea graduala a unei insuficiente cardiace drepte necompensate, care se

    generalizeaza sub forma insuficientei cardiace congestive.

    Cercetarile lui McCrady si colaboratorii (1973) par sa demonstreze contributia

    etiopatogenetica a unei stari de hipotiroidism.

  • 8/13/2019 medicala c1

    40/89

    Modificarile anatomopatologice constau in:

    - Edeme generalizate- Epansamente cavitare inclusiv in pericard- Cardiomegalie (cordul pare rotund sau cu 2 varfuri)- Edem pulmonar si- Ficat muscad

    Simptomatologia

    Este exprimata prin modificarile insuficientei cardiace drepte congestive:

    - Adinamie- Oelcrane indepartate de trunchi, apoi- Turgescenta jugularelor cu puls venos retrograd pozitiv-

    Edem si emfizem pulmonar- Edem submandibular al salbei, la intrarea pieptului- Hepatomegalie

    In fazele avansate se instaleaza

    - Cahexia cardiaca si animalele mor, dupa o evolutie de catevas aptamani la cateva luniDaca animalele sunt coborate la altitudini de sub 2000 1000 m in stadiul initial al bolii, 50%

    din cazuri se vindeca spontan.

    Diagnosticul

    - Bazat pe manifestarile caracteristice ale insuficientei cardiace drepte, si respectivglobale plus cu ???? in care boala a aparut (la altitudine)

    Ddx se face fata de:

    - Pericardita traumatica a carei aparitie nu este legata de altitudini inalte, iar juguraleleturgescente sunt lipsite de puls venos

    - Diferitele compresiuni ale cordului care evolueaza la indivizi singulari sau- Endocarditele tricuspide care sunt insotite de febra

    Bolile pericardului

    Afectiunile pericardice inflamatorii pot fi:

    - Secundare unor procese septice invecinate sau metastazate- Unele stari toxice (azotemia) sau carentiale (distrofia seroasa), neoplazice sau

    parazitare ca si afectiunile proprii ale cordului sau chiar ale altor viscere (ficat) se pot

    solda cu acumulare excesiva de lichid in pericard.

    Pericardita acuta netraumatica

  • 8/13/2019 medicala c1

    41/89

    Descrierea separata a pericarditei acute netraumatice este dictata in principal de incidenta

    mare a celei traumatice la rumegatoare mari.

    Este relativ frecventa la pui, vitei, purcei, carnivore (circa 5% din totalul cardiopatiilor la

    aceasta specie) apoi la cai.

    Etiologie

    Pericarditele acute netraumatice surbin secundar:

    - Fie prin propagarea unor procese septice pleuro-pulmonare,- Fie prin metastazare

    Agentii microbieni implicati pot fi extrem de diferiti

    - Pasteurele- Clostridii- Bacili coliformi- Streptococi si chiar- Bacilii tuberculozei

    Instituirea pericarditelor este favorizata de:

    - Varsta tanara- Rezistenta scazuta a organismelor, consecutiva unor erori de intretinere- A unor stari de stres sau- A unor boli ca nerita azotemica la caini sau guta la pasari- Traumatisme pe aria cardiaca- Actiunea directa a unor corpi straini esofagieni, care realizeaza o adevarata pericardita

    traumatica si la alte specii decat la bovine

    Patogeneza

    Insamantarea pericardului rintr-una din caile mentionate:

    - Continuitate- Directa sau- Hematogena

    Declanseaza un proces inflamator acut care trece prin stadiile cunoscute de:

    - Sicitate- Exsudatie- Resorbtie sau- Complicare (cronicizare, organizare)

    Daca in faza de sicitate predomina:

    - Fenomenele dureroase locale si

  • 8/13/2019 medicala c1

    42/89

    - Reactia termicaDin momentul exsudatiei tabloul clinic este impus de:

    - Compresiunea miocardului- Mergand pana la insuficienta cardiaca congestiva, cu toate consecintele ei.

    Modificarile morfopatologice

    Variabile, in functie de stadiul evolutiv al inflamatiei pericardice

    In faza congestiva

    - Vasodilatatie- Puncte hemoragice pana la echimoze odata cu aparitia unor zone mate, epi- si

    pericardice

    In faza exsudativa

    - Prezenta excesiva a unui lichid seros (la caine in boala Carre, in leptospiroza)o Sero-sanguinolent (in tuberculoza)o Alteori sero-fibrinos

    - Uneori doar simple filamente de fibrina intre epicard si pericard- Alteori exsudatia fibrinoasa este abundenta, incat formeaza veritabile punti sau, dupa

    resorbtia fazei lichide, o pericardita uscata.

    Pericardita purulentamai rar, la purcei si vitei in tuberculoza.

    La taurine aspectul sugestiv pericardita perlata sau cazeoasa.

    La cainepericardita serofibrinoasa.

    Cantitatile de lichid acumulate in pericard pot atinge uneori proportii gigantice (35-40 l la cal,

    0,5-1 l la caine, 15-40 ml la pasari).

    Simptomatologie

    In faza initiala congestiva sau de sicitate se constata:

    - Agravarea starii animalului- Febra- Disfagie la toate speciile- Respiratie superficiala si accelerata- Sensibilitatea mare la palpatia ariei cardiace si- Uneori freamat pericardic care la ascultatie, echivaleaza cu frecatura pericardica (sub

    forma de zgomot aspru, prezent in ambele faze cardiace sincron cu acestea si nu cu

    respiratia).

    Durata frecaturii pericardice este efemera, nedepasind 36 de ore sau mai scurta.

  • 8/13/2019 medicala c1

    43/89

    Se mai poate inregistra:

    - Tuse uscata, foarte dureroasa- Dispnee- Tremuraturi ale muschilor anconati

    In faza exsudativa pe fondul simptomatologic al bolii primare si al sindromului de febra, se

    constata, in principal, triada:

    - Presiune venoasa crescuta- Presiune arteriala scazuta- Zgomote cardiace asurzite

    Simptomele cardiace constau in:

    - Reducerea sensibilitatii- Reducerea si disparitia socului cardiac- Marirea ariei de percutie

    La ascultatie

    - Diminuarea pana la disparitie a zgomotelor cardiace in locul carora se poate uneorisesiza cu intermitente zgomotul de balaaceala sau de picatura.

    Frecatura cardiaca creste mult

    Pulsul arterial este mic si moale.

    Punctia pericardului releva un lichid cu toate caracterele exsudatului.

    Simptomele extracardiace

    - Sunt dominate de staza venoasa- Turgescenta venelor superficiale si mai ales a jugularelor- Aparitia hepatomegaliei, a edemelor si/sau a asciei.

    Dispneea se accentueaza:

    - Datorita compresiuni exercitate de pericardul dilatat sau- Datorita edemului pulmonar pasic care nu intarzie sa se instituie cu toate simptomele

    sale

    Diagnosticul

    In faza initiala se stabileste tinand cot de:

    - Modificarile localeo Sensibilitateo Freamat sio Frecatura pericardica

  • 8/13/2019 medicala c1

    44/89

    In faza exsudativa, simptomele sunt caracteristice pentru precizarea diagnosticului.

    Dificultatile sunt totusi notabile cand:

    - Exsudatul este putin abundent si- Nici electrocardiografia sau radiografia nu sunt de real folos

    Diagnosticul diferential trebuie sa excluda:

    - In prima faza:o Pleuritele si pleuropleuritele, in cazul carora astuparea narile atrage dupa sine

    diminuarea sau disparitia zgomotului de frecatura

    o Endo- si miocarditele acute, care sunt caracterizate prin zgomote cardiaceputernice, iar sensibilitatea locala este moderata

    - In faza exsudativa trebuie excluse:o

    Pleureziile, in care matitatea este decliva si cu limita superioara orizontalao Hidro- si hemopericardul, in care febra lipseste.

    Evolutia

    - Este conditionata de boala primara- Vindecarea este posibila- Moartea consecutiva tamponadei cardiace poate surveni curand, mai ales la tineret, in

    timp ce

    - Cronicizarea coincide cu insuficienta cardiaca congestiva.Prognosticul

    trebuie considerat grav.

    Tratamentul

    Medicatia bolii primare se impune de la sine.

    In cazul exsudatiilor, este necesara pericardio-centeza (o interventie simpla si inofensiva daca

    se practica corect).

    Pe langa faptul ca prin intermediul ei este posibila prelevarea de lichid in scop de diagnostic

    (in tuburi sterile, pentru insamanatari si respectiv in eprubete uzuale pentru examenul

    morfologic si chimic) dupa efectuarea ei se costata ca activitatea inimii este usurata imediat.

    Pe acelasi ac se pot introduce:

    - Antibiotice diluate cu ser fiziologic caldut sau- Medicamente firbinolitice (alfachemotripsina)

    Pe cale generala se poate aplica:

    - O medicatie antiinfectioasa sustinuta si- Alte mijloace mentiomate in insuficienta cardiaca.

    Pericardita traumatica

  • 8/13/2019 medicala c1

    45/89

    Afectiunea este intalnita aproape exclusiv la rumegatoare mari (bovine si chiar la bubaline) cu

    evolutie foarte rara la alte specii (caprine, carnivore, cabaline).

    Semnificatia economica a pericarditei traumatice consta in faptul ca evoluand inevitabil spre

    moarte odata diagnosticata, boala reclama sacrificarea de necesitate sau chiar de urgenta.

    Etiologie:

    Cauza principala este reprezentat de

    - Progresia unor corpi metalici ascutiti din retea, transdiafragmatic.Uneori insamantarea pericardului are loc prin perforarea esofagului si migrarea unor

    asemenea corpi straini de la acest nivel.

    Corpii straini traumatizanti pot fi sarme, cuie, ace, chiar agrafe s.a.

    Alte cauze:

    - Legarea balotilor de nutreturi fibroase cu sarma, sau- Neigienizarea adaposturilor dupa efectuarea de diferite lucrari de reparatie sau chiar

    inainte de darea in folosinta a unor adaposturi noi.

    - Neglijarea sau tratarea superficiala a unor cazuri de reticulo-peritonita traumaticaFavorizant actioneaza:

    - Localizarea topografica a pericardului- Activitatea mecanica a miocardului si- Dupa unii autori curentii electromagnetici (desi de foarte redusa intensitate), produsi

    in cursul activitatii miocardului.

    Patogeneza

    Boala apare cand corpii straini ascutiti care migreaza din prestomace vehiculeaza o veritabila

    amsa de germeni piogeni si anaerobi.

    In urma traumatismului pericardic, epicardic sau miocardic, dupa o scurta faza congestiva sau

    un hemopericard urmeaza exsudatia.

    Urmarea este instituirea unui veritabil piopericard, iar in cazul dezvoltarii anaerobilor un pio-

    pneumo-pericard.

    Compresiunea exercitata de exsudat asupra atriilor mai ales, este responsabila de o staza

    venoasa foarte marcanta urmata de o insuficienta cardiaca congestiva acuta sau subacuta.

    Modificarile morfopatologice

    Necropsic se remarca:

    - Edemul gelatinos, uneori difuz al carcasei

  • 8/13/2019 medicala c1

    46/89

    - Staza venoasa- Uneori edem si emfizem pulmonar- Uneori apare reticulo-peritonita si diafragmatita, ca un adevarat tunel cu cotinut

    purulen gri-negricios, frecvent ramificat, care reprezinta traiectul de migrare al

    corpului strain.

    Corpul strain poate fi gasit:

    - Angajat in pericatd sau- Traumatizand epi- si miocardul

    Pericardul dilatat:

    - Are proportii enorme- Este ingrosat si-

    Contine cantitati variabile de lichid ihoros, cu sau fara gaze, uneori depoziteimportante de fibrina care pot imprima un aspect multilobular si/sau vilos.

    La cazurile cu evolutie indelungata se remarca si subtierea sau chiar fibrozarea miocardului.

    Simptomatologia

    In faza digestiva

    - Manifestarile asemanatoare cu cele din reticulo-peritonita traumatica- Durata acestei faze este scurta, simptomele fiind tratate ca simple indigestii

    In faza pericardica

    - Starea generala se deterioreaza vizibil- Apare febra de tip remitent- Tremuraturi ale muschilor anconati- Olecranele sunt departate de trunchi- Se constata expresia clinica unei sensibilitati locale crescute

    o Cifoza, gemete, respiratie superficiala, tuse seaca, mica, dureroasaLa palpatia superficiala a ariei cardiacese poate sesiza freamatul pericardic.

    La palpatia profunda o sensibilitate extrema.

    La auscultatie se pot percepe:

    - Frecatura pericardica- Aritmii si tahicardie (80-100 batai inn repaus si 140-150 la efort chiar moderat).

    Hipotonia prestomacelor este instita de meteorism si de diaree fetida.

    Exsudatia care se instituie uneori la cateva ore, modifica tabloul clinic.

    Intensitatea exsudatului provoaca:

  • 8/13/2019 medicala c1

    47/89

    - Febra mare (peste 41 grade C)- Stare de abatere profunda- Anorexie- Evitarea deplasarii si mai ales a decubitului- Adoptarea unei pozitii ortopneice- Turgescenta jugularelor fara puls venoss- Edem subglosian, apoi al salbei si al intrarii pieptului- Vasele sclerale sunt injectate, in timp ce mucoasele aparente devin cianotice.

    La palpatiei ariei cardiace:

    - Disparitia socului cardiac si- Disparitia freamatului pericardic si- O reducere considerabila a sensibilitatii locale, care ramane totusi prezenta

    La percutie se constata

    - Marirea uneori impresionanta a matitatii cardiace, limita superioara a matitatii fiindconvexa.

    La ascultatia cordului:

    - Se evidentiaza reducerea intensitstii zgomotelor cardiace. Uneori aceste zgomote nicinu se mai aud, putandu-se percepe, neregulat, zgomot de picatura sau de balaceala.

    Aderentele, lichidul si uneori gazul care pot coexista si se exprima la ascultatie printr-

    o adevarata uruitura.

    La punctia pericardului:

    - Se evidentiaza un lichid murdar, galbui sau cenusiu, tulbure, cu miros ihoros, foartecaracteristic (de varza putrezita).

    Respiratia este:

    - Superficiala, dispneica, accelerata- Corespunde cu murmurul vezicuar intensificat sau inasprit, uneori cu aparitia ralurilor

    subcrepitante umede.

    Diagnosticul

    In stadiul incipient este mai dificil tinand cont de cunoasterea anamnetice a unor episoade

    digestive asociate apoi cu

    - Modificari locale importante (sensibilitate, frecatura pericardica etc) si- Cu inrautatirea starii generale.

    In stadiul exsudativ, diagnosticul pozitiv nu comporta nicio dificultate

    - Turgescenta jugularelor fara puls venos

  • 8/13/2019 medicala c1

    48/89

    - Modificarile ariei de percutie a inimii si ale zgomotelor cardiace- Starea generala profund alterata nu lasa loc de dubii.

    Diagnosticul diferential se face fata de:

    - Pericardita netraumatica a bovinelor (foarte rara, neinsotita de o stare de toxiemie atatde grava si neprecedata de un prodrom digestiv)- Hidropericardul (in care lipseste febra, iar lichidul are caracteristicile transudatului)- Sindromul de pseudo-pericardita (in care febra poate lipsi iar la proba de efort

    tahicardia urca doar la cel mult 110 batai/minut in timp ce pericardita traumatica

    ajunge la 40-150 contractii pe minut)

    - Pleurezia exsudativa (in care matita prezinta o limita superioara rectilinie si nu covexasi in care lipseste staza jugulara)

    - Endo- si miocarditele (in care ascultatia inimii releva un zgomot destul de caracteristicspre a nu fi cofundate).

    Evolutia

    - Este inevitabila spre moarte prin:o Piemieo Septicemie sau chiar prino Tampoanda inimii

    Cazurile subacute sunt rare.

    Prognosticul este net defavorabil si impune valorificarea de urgenta a animalului, pentru a

    se putea recupera cel mai putin cea mai amre parte din carcasa, inaintea infiltrarii ei

    edematoase, care dicteaza confiscarea.

    Pericardita cronica

    Incienta absoluta a acestei afectiuni este redusa. Ea poate totusi evolua la pui, purcei,

    carnivore si la bovine.

    Etiopatogeneza:

    Endocardita cronica este frecvent:

    - Continuarea celei acute sau- Complicatie a unor procese inflamatorii limitrofe (mediastin, pleura)- Dar originea ei poate fi si tuberculoasa la carnivore si bovine.

    Datorita aderentelor fibroase care se realizeaza, dar si prin ingrosarea pericardului se

    realizeaza limitarea activitatii miocardului, consecinta fiind insuficienta cardiaca congestiva.

    Modificarile morfopatologice

    Constau:

  • 8/13/2019 medicala c1

    49/89

    - Fie in evolutia unei pericardite uscate, cu sau fara aderente intre epicard si pericard,care pot separa intre ele spatii care adapostesc diferite cantitati mici de lichid

    - Fie cu aspectul de pericardita exsudativa, pericardul ingrosat continand cantitatiimportante de exsudat seros, serosanguinolent, serofibrinos etc.

    Fibroza pericardului poate fi insotita de modificari similare

    epi- si miocardice severe.

    In pericarditele tuberculoase:

    - Noduli de marimea bobului de mei pe epi- si pericard,- Exsudat sero-sanguinolent caracteristic la caini- Uneori leziuni variabile ca severitate ale miocardului si endocardului si- Expresia stazei venoase generalizate

    La bovine, nodulii au dimensiuni mari in tuberculoza perlata.

    Simptomatologia

    Se caracterizeaza prin manifestarile insuficientei cardiace congestive. Simptomele cardiace

    sunt extrem de diferite.

    Aria de percutie cardiaca poate fi normala

    - Cand exsudatul este redus si- Cand predomina zgomotul de frecatura pericardica.

    Frecvent insa, matitatea cardiaca este marita

    - Datorita lichidului excesiv, care imprima simptomele unei pericardite exsudative, cumentiunea ca sensibilitatea locala este modesta sau poate lipsi.

    La punctielichid cu caracteristicile exsudatului.

    Frecventa cardiaca si pulsul:

    - Sunt marite- Frecvent apar aritmii.

    Simptomele extracardiace sunt consecinta insuficientei cardiace congestive.

    Febra lipseste.

    Diagnosticu

    - Este greu de stabilit mai ales in lipsa exsudatului si- Datorita discretiei simptomelor sugestive pentru un proces inflamator

    Se bazeaza pe:

    - Aparitia zgomotului de frecatura pericardita- A manifestarilor exsudatiei, inclusiv

  • 8/13/2019 medicala c1

    50/89

    - Examinarea lichidului obtinut prin punctieDiagnosticul poate fi completat prin:

    - Radiografie si- Tuberculinare

    Evolutia

    - Este lenta, conduce lao Casexia cardiaca sio La moarte p