Introducere în

Psihologia Educației

C1

Educația: artă sau știință?

cât de mult din activitatea de predare este știință și în ce măsură este ea o artă?

● Activitatea didactică implică aspecte sociale și etice importante– Școala oferă un important cadru de socializare

– Acțiunile (intenționate sau neintenționate ale profesorului poate crea avantaje pentru unii elevi și dezavantaje pentru alții

Profesorul eficient– Are simțul umorului

– Face ora să fie interesantă

– Cunoaște foarte bine disciplina pe care o predă

– Explică lucrurile clar

– Alocă timp pentru a ajuta elevii

– Este corect cu elevii săi

– Își tratează elevii ca pe adulți

– Are o relație bună cu elevii

– Este atent la sentimentele elevilor

– Nu arată favoritism față de elevi● (NASSP, 1997)

Psihologia pozitivă

Starea de bine a individului este determinată de :– emoții pozitive,

– relații interumane pozitive,

– angajament,

– (auto)realizare,

– semnificație (sens).– (Seligman, 2007)

Educație pentru o dezvoltarea pozitivă a elevilor

● Competența socială și emoțională● Emoții pozitive● Relații pozitive ● Angajament bazat pe puncte forte (realizare)● Un puternic sentiment de sens și scop

1. Competența socială și emoțională

● Atunci când elevul are un bun nivel de competență socială și emoțională crește probabilitatea de a avea:

– atitudini pozitive; un nivel mai ridicat al comportamentului pro-social, o mai bună înțelegere a consecințele comportamentului lor;

– performanțe școlare îmbunătățite; abilități mai bune pentru a-învăța-să-înveți;

– o mai bună capacitate de planificare și rezolvare de probleme;

– o mai intensă utilizare a unor strategii de raționament / gândire de nivel înalt

1. Competența socială și emoțională

Un curriculum pentru dezvoltarea socială și emoțională trebuie să se concentreze pe:

● Valori pro-sociale (de exemplu, respect, colaborare, acceptarea diferențelor, compasiune, onestitate, incluziune și prietenie).

● Capacitatea de reziliență (mod de gândire optimist, a acționa cu curaj, abilități de coping, distanțare adaptativă, utilizarea adecvată a umorului, capacitatea de a direcționa gândirea spre aspecte utile într-un anumit context sau situație etc.)

● Abilități sociale (a oferi și altora / a împărtăși cu ceilalți informații și resurse, volumul de muncă, cooperare, a nu fi de acord într-un mod respectuos, negociere, a avea o conversație interesantă, a face o prezentare în fața unui public, gestionarea adecvată a conflictelor etc.)

1. Competența socială și emoțională

Un curriculum pentru dezvoltarea socială și emoțională trebuie să se concentreze pe:

● Alfabetizare emoțională (gestionarea sentimentelor puternice, cum ar fi furia, frica și dezamăgirea, recunoașterea și înțelegerea sentimentele altora; amplificarea emoțiilor pozitive, demonstrează empatie și oferă sprijin pentru alții etc.)

● Autorealizarea personală (identificarea propriilor punte forte și a limitărilor personale, abilități metacognitive (capacitatea de a gândi despre propriul mod de gândire), stabilirea de scopuri personale și planificarea acțiunilor necesare pentru a le atinge (de exemplu, stabilirea unui calendar, prioritizarea), persistența în sarcină etc.

2. Emoțiile pozitive

● Emoțiile pozitive :– au un rol determinant în extinderea capacității

persoanelor de a învăța și în dezvoltarea capacității unei organizații de a prospera.

– fac să crească "flexibilitatea comportamentală" și sprijină construirea de resurse cognitive și emotionale.

– pot spori capacitatea oamenilor de a gândi optimist, de a rezolva probleme și de lua decizii și conduc la soluții mai flexibile, inovative și creative

– au capacitatea de a anula efectele stresului și de a crește atât rezistența fizică, cât și cea emoțională

2. Emoțiile pozitive Școala poate creea oportunități care să ofere elevilor ocazia de a trăi în mod obișnuit emoții și sentimente precum:

– Sentimentul de apartenență la școala și clasa din care fac parte.

– Sentimentul de siguranță, de a se simți la protejat față de eșec, intimidare / bullying și violență.

– Sentimente de satisfacție și mândrie prin oportunitățile oferite pentru a cunoaște și a celebra succesul.

– Sentimente de emoție și bucurie prin participaticiparea la activități distractive, evenimente speciale și jocuri educaționale.

– Sentimente de optimism cu privire la propriul succes și al școlii din care fac parte.

3. Relații pozitive

Relații pozitive între colegi și relațiile pozitive profesor-elev îi ajută pe elevi:

– Să se simtă conectați la școală și să trăiască sentimente de sprijin și acceptare.

– Să crească motivația de a deveni și de a se comporta în conformitate cu o cultură prosocială a școlii

Promovarea sistematică și facilitarea relațiilor positive la școală este un factor important pentru îmbunătățirea stării de bine, consolidarea unei culturi a școlii, prevenirea violenței și a intimidării / terorizare / bullying în școală, angajarea cu succes a motivației intrinseci a elevilor de a învăța și de a-și îmbunătății rezultatele academice

4. Angajament bazat pe puncte forte (realizarea potențialului elevului)

● Starea de bine (wellbeing), comportamentul pozitiv și de (auto)realizare se manifestă cu o mai mare probabilitate atunci când elevii:

– sunt conștienți de abilitățile lor cognitive și intelectuale, de punctele forte ale personalității lor

– au ocazia /posibilitatea de a pune în valoare / de a demonstra punctele forte

– sunt sprijiniți să le dezvolte în continuare la școală.

5. Scop și semnificație

● Starea de bine și (auto) realizare sunt sporite atunci când elevilor li se oferă posibilitatea la școală și în comunitate de a dezvolta un sentiment de sens și scop. – Elevii trăiesc sentimentul de scop / obiectiv atunci

când urmăresc obiective valoroase.

– Elevii au sentimentul că ceea ce fac are un sens, atunci când ceea ce fac are un impact mai larg, și asupra celorlalți, nu doar asupra propriei persoane.

–

● Tendințe în practica psihoeducațională:

– în ultimii ani: deplasare de la un model focalizat pe compensarea deficitelor (intelectual, afectiv, comportamental etc.) la abordări proactive, pozitive care se concentrează asupra puntelor forte ale elevului, școli și a familiei acestuia.