c1-Imunologie

download c1-Imunologie

of 3

Transcript of c1-Imunologie

  • 7/30/2019 c1-Imunologie

    1/3

    IMUNOLOGIE

    Este domeniul stiintelor medicale, care se ocupa cu studiul componentelor domeniului medical si cu

    mecanismele de realizare a surselor.

    Sistemul Imunitar (S.I)=reprez un ansamblu de organe, celule si molecule reunite intr-o retea de

    interactiuni complexe, cu rol in asigurarea integritatii si individualitatii structurale a organismului.

    Un prim efect al functionarii S.I este recunoasterea si diferentierea structurilor proprii organisme

    denum Structuri SELF, de cele straine lui= Non-Self.

    Reactia normala a S.I urmareste neutralizarea si indepartarea structurii N-S in ved mentinerii intacte

    a homeostazei organismului.

    SELF= reprez totalitatea moleculelor solubile/structurale existente in celulele unui organism al unui

    animal, molecule care pot fi considerate in raport cu S.I al individului respectiv drept structuri proprii

    asupra carora in conditii normale S.I nu reactioneaza.

    Non-Self=e termenul care reprez generic o structura straina in raport cu S.I si deoarece structurile N-

    S se abat de la modelul informational propriu organismului , S.I raspunzand prin mecanisme specifice

    de aparare.

    Celulele si moleculele S.I sunt distribuite in toate organele, dar in unele structuri au o densiate mult

    mai mare decate cea medie, organele si tesuturile cu dens crescute de celule cu fct imunitare=

    organe si respectiv tesuturi limfoide. Ele sunt entitati anatomice distincte si pot reprez sediul de

    diferentiere si de maturizare functionala a celulelor imunitare sau pot reprez sediul de desfasurareefectiva a raspunsului imun.

    Reactiile imunitare se pot desfasura prin interventia a unor factori celulari si factori moleculari

    (umorale).

    Factori celulari=sunt reprez de celule care poarta pe suprafata lor molecule cu rol receptor, capabile

    sa recunoasca si sa reactioneze cu structurile N-S. Celulele S.I indeplinesc fct multiple:

    a) fct fagocitara (granulocite si macrofagele);b) fct citotoxicocitolitice (macrofagele, limfocitele, celulele K si celulele NK);c) fct secretorii (macrofagele si limfocitele).

    O parte din limfocitele implicate in rasp imun devin cel de memorie (cel cu viata lunga), capabile sa

    initieze mecanisme de rasp rapid la recontractul cu N-S care le-a generat existenta, aceasta fiind

    CELULA STEM.

    Factorii moleculari=sunt molecule sintetizate in mare parte de catre cel cu fct imune si ele pot fi

    grupate in 2 categorii:

    a) moleculele anticorpi de tip imunoglobulii;b) moleculele nespecifice care alc marea familie a citochinului.

    Circulatia celulara si moleculara a S.I prin reteaua vasculara si limfatica asigura supravegherea

    permanenta a organismului si indepartarea structurii N-S.

  • 7/30/2019 c1-Imunologie

    2/3

    Organe limfoide

    - centrale: timus si bursa Fabricius (maduva osoasa);- secundare: splina, ganglioni, tesuturi limfoide;

    Celule:

    - fagocitoza,

    - citotoxica-citostatica,

    - reglatoare ;

    Molecule:

    - imunoglobuline(Ig)(anticorpi),- citochine.

    Mecanismul de rasp imun este un proces fiziologic adaptativ, in care reactiile au o orientare specifica

    fata de N-S. In timpul rasp imun se selectioneaza si se activeaza numai anumite pop celulare,

    respectiv acelea care au recunoscut N-S. Restul celulelor raman in repaus fiind disponibile pt alte

    interventii.

    In realizarea r.i coopereaza un nr limitat de celule si molecule in fct de preponderenta

    celulare/moleculare in 2 categorii:

    a) r.i mediat celularb) r.i mediat moleculara) se caracterizeaza prin act directa a cel cu fct imune asupra struct N-S. Atacul se realiz de cele

    mai multe ori prin contact direct si sunt vizate cel organismului infectat de microbi/cel

    modificate tumoral.

    b) R.i.m.molecular se caract prin interventia moleculelor anticorpi, care patrund in circulatie seraspandesc in tot organismul si neutralizeaza toxinele elaborate de microbi/sensibilizeaza

    bact in ved realiz mecanismelor de fagocitoza/citotoxicitate imuna. In realitate o separare

    intre cele 2 tipuri de r.i este arbitrarea, deoarece exista o conditionare reciproca intre

    mecanismele celulare si moleculare. Formula ideala pt exprimarea tipului de r.i fiind r.i

    predominant celular/molecular.

    IMUNITATEA NATURALA/NESPECIFICA

    Reprez capacitatea innascuta a unui organism de a se opune unei agresiuni microbiene. Aceasta

    capacitate nu este conditionata de un contact anterior cu un agent microbian, fiind o stare nativacaracteristica omului /tuturor indivizilor unei specii de animale.

    Prin aceasta stare la contactul agentului microbian cu organism uman declansarea unui proces

    infectios este stopata prin mecanisme care se opun patrunderii supravietuirii si multiplicarii

    microbului. Aceste intervin prin:

    a) o linie de aparare la suprafata,b) o linie de aparare la profunzime;a) este constituita la randul ei din bariere mecanice, chimice, biologice, strans integrate

    functional a.i act lor sa fie combinata. Ex de bariere:

    - mecanici: pielea si mucoasa- chimici:acizi grasi secretati de glandele sebacee si sudoripare, care scad pH-ul local.- acidul clorhidric din sucul gastric, lizozomii=molecule prezente in mod normal in secretii si

    excretii(saliva, lacrimile, laptele);

  • 7/30/2019 c1-Imunologie

    3/3

    - biologice: reprez de flora microbiena comensala existenta la nivelul pielii/a unor mucoase sicare actioneaza altagonic fata de microbii patogeni mentinand un echilibru local.

    Linia de protectie este fundamentata de reactii declansate de prezenta agentului microbian la nivelul

    tesutului conjuctiv, cele mai importante reactii: fagocitoza si limfocitoza.

    IMUNITATEA DOBANDITA/SPECIFICA

    - care este o stare de rezistenta antimmicrobiana cu un caracter individual conditionata decontactul interior al organismului animal cu microbul. Aceasta stare poate fi diferentiata in

    fct de origine si de modul de instalare. Ea se poate instala printr-o modalitate naturala/prin

    mod artificial. Ambele tipuri de imunitate, pot fi dobandite in mod activ (prin r.i propriu la

    stilul microbian )/in mod pasiv prin transfer de anticorpi exogeni.

    IMUNITATEA DOBANDITA NATURAL IN MOD ACTIV

    - ea se instaleaza la animale trecute prin boala; durata acestei stari de imunitate este variabilasi este conditionata de natura care a cauzat boala si de o serie de particularitati individuale.

    Aceasta stare poate dura luni, ani/sau chiar toata viata. Ca mecanism acest tip de i este

    conditionata de faptul ca organismul animal, a dobandit o memorie imunologica si la

    recontactul cu acelasi microb va actiona rapid eficient blocand infectia.

    IMUNITATEA DOBANDITA NAT IN MOD PASIV

    - este rezultatul transmiterii transplancentare de anticorpi de la mama la fat, dar si rezultatultransmiterii de anticorpi prin colstru de la mama la fat. Acest transfer asigura fatului o

    protectie impotriva bolilor infectioase, pt care organismul mamei este imun.

    IMUNITATEA DOB ARTIFICIAL IN MOD ACTIV

    - se realiz prin interventia omului, respectiv prin inocularea unui produs biologic num vaccin,care contine o mica cant de corpi microbieni inactivati, care vor declansa un r.i finalizat prin

    sinteza de anticorpi specifici.

    IMUNITATEA POSTVACCINALA

    - se instaleaza m lent (2-3 sapt) si dureaza un interval de timp variat dependent de tipulvaccinului utilizat, deoarece instalarea este........... acest tip de imunizare e utilizat in scop

    profilactic, in scopul evitarii unei infectii.

    IMUNITATEA DOB IN MOD ARTIFICIALIN MOD PASIV

    - consta in administrarea unor preparate biologice=seruri imune, care contin anticorpisintetizati de catre un alt organism (anticorpi exogeni). Procedeul se num serumizare, I se

    instaleaza foarte rapid (1-2h), dar durata este de aprox 30 de zile. Serumizarea se realiz in

    scop profilactic, pt a preveni o infectie intr-un focar de boala/in scop terapeutic.