Buget şi Trezorerie Publică

Sistemul unitar de bugete (II)

Principiile bugetare Vizează standarde ce sunt respectate în cadrul

procesului bugetar Principiile bugetare clasice se axau în principal

pe etapa de pregătire şi adoptare a bugetului. Acestea erau specifice în principal Europei continentale

În zona anglo-saxonă se pune un accent mai mare pe reguli bugetare ce ţin de etapele de execuţie şi raportare

Principiile bugetare OECD şi FMI (I) Principii de bază

• Principiul reglementării Principii clasice

• Principiul anualităţii• Principiul universalităţii• Principiul unităţii• Principiul specificităţii• Principiul echilibrului

Principiile bugetare OECD şi FMI (II) Principii moderne

• Principiul răspunderii• Principiul stabilităţii• Principiul stabilităţii• Principiul performanţei

Principiul universalităţii (I)Veniturile şi cheltuielile sunt înscrise în

buget în totalitate, în sumă brută.Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct

unei cheltuieli bugetare anume (cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor)

Principiul universalităţii (II)Avantaje:- Permite cunoaşterea exactă a volumului

veniturilor şi cheltuielilor publice, precum şi a corelaţiilor dintre acestea

- Controlul se realizează asupra sumelor integrale reprezentând venituri şi cheltuieli

Principiul universalităţii (III)Neafectarea veniturilor – nu se poate

percepe un anumit venit pentru finanţarea unei anumite cheltuieli. Veniturile trebuie să se depersonalizeze în momentul colectării, urmând să fie utilizate pentru acoperirea nevoilor

Principiul unităţii (I) Veniturile şi cheltuielile bugetare se

înscriu într-un singur document în vederea utilizării eficiente şi monitorizării fondurilor publice

Principiul unităţii (II) Motivaţii:- Financiare – regulă de ordine şi claritate

în vederea prezentării stării reale a politicilor financiare publice

- Politice – se referă la controlul Parlamentului care este mai facil când toate veniturile şi cheltuielile sunt în acelaşi document

Principiul anualităţii (I) Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt

aprobate prin lege pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar

Principiul anualităţii (II) Anul bugetar se poate suprapune cu

anul calendaristic sau poate diferi:• 1 ian.-31 dec. – România, Austria, Belgia,

Brazilia, Franţa, Germania etc.• 1 apr.-31 mart. – Marea Britanie, Canada,

Japonia etc.• 1 iul.-30 iun. – Australia• 1 oct.-30 sept. – SUA

Principiul anualităţii (III)Sisteme de execuţie bugetară:- Sistem de exerciţiu bugetar (accrual) –

veniturile şi cheltuielile se înregistrează în conturile anului bugetar la care se referă respectivul venit/respectiva cheltuială. Conturile funcţionează 2-3 ani bugetari

Principiul anualităţii (IV)- Sistem de gestiune bugetară (cash) – în

conturi se înregistrează doar veniturile şi cheltuielile exigibile în acel an (unele putând să aparţină bugetelor altor ani)

Principiul specializării (I)Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu

şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi pe categorii de cheltuieli (grupate după conţinutul economic şi destinaţie) potrivit clasificaţiei bugetare

Principiul specializării (II)Clasificaţia economică- La venituri în funcţie de provenienţă, la

cheltuieli în funcţie de natura economică a cheltuielilor

- Veniturile se împart în capitole şi subcapitole; cheltuielile se împart în titluri, articole şi aliniate

Principiul specializării (III)Capitole de venituri:- Impozit pe profit- Impozit pe venit- Impozite şi taxe pe

proprietate- TVA- Accize- Contribuţii- Venituri din proprietate

- Venituri din dobânzi- Venituri din prestări de

servicii- Venituri din amenzi- Venituri din donaţii- Venituri din valorificarea

unor bunuri- Încasări din credite

Principiul specializării (IV)Titluri de cheltuială- Cheltuieli de personal- Bunuri şi servicii- Dobânzi- Subvenţii- Fonduri de rezervă- Transferuri- Proiecte finanţate din

FEN- Asistenţă socială

- Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă

- Active nefinanciare- Active financiare- Împrumuturi- Rambursări de credite- Plăţi din anii precedenţi

recuperaţi în anul curent

Principiul specializării (V)Calsificaţia funcţională- Evidenţiază funcţiile statului (domeniile

de intervenţie ale statului)- Cheltuielile se împart în părţi, capitole şi

subcapitole

Principiul specializării (VI)Părţi de cheltuială- Servicii publice generale- Apărare, ordine publică şi siguranţă

naţională- Cheltuieli social-culturale- Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe,

mediu şi ape- Acţiuni economice

Principiul specializării (VII)Clasificaţia administrativă- Urmăreşte repartizarea sumelor din

punct de vedere instituţional- Gruparea se face pe ordonatori principali

de credite bugetare

Principiul specializării (VIII)Alte clasificaţii- Pe programe/proiecte- Pe surse de finanţare- Pe criterii geografice

Principiul unităţii monetareToate operaţiunile bugetare se exprimă în

monedă naţională

Chiar dacă execuţia bugetară se realizează în valută, evidenţa bugetară trebuie condusă în monedă naţională

Principiul publicităţii Sistemul bugetar este transparent Se fac dezbateri privind proiectele de

buget şi conturile de execuţie Bugetele se publică în Monitorul Oficial,

se afişează la avizier sau pe site

Principiul echilibruluiCheltuielile trebuie să fie acoperite cu

venituri

Se aplică în România la nivel local

Principiul bunei gestiuni financiare (I) Creditele bugetare se utilizează în

conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, adică în conformitate cu principiile economiei, eficienţei şi eficacităţii

Principiul bunei gestiuni financiare (II) Principiul economiei prevede ca

resursele utilizate de instituție pentru desfăşurarea activităților sale să fie puse la dispoziție în timp util, în cantitatea şi la calitatea adecvate şi la cel mai bun preț

Principiul bunei gestiuni financiare (III) Principiul eficienței vizează cel mai bun

raport între resursele utilizate şi rezultatele obținute.

Principiul eficacității vizează îndeplinirea obiectivelor specifice stabilite şi obținerea rezultatelor scontate.