Buget Si Trez Pub

8/3/2019 Buget Si Trez Pub

1/59

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU BUCURESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

MIRELA - ANCA POSTOLE

BUGET SI TREZORERIE PUBLICA

BUCURESTI


2/59

CUPRINS :

CAP I : SISTEMUL UNITAR DE BUGETE .......................................................................2

CAP. II : PROCESUL BUGETAR LA NIVELUL BUGETULUI DE STAT.....................7

CAP. III : METODE DE FUNDAMENTARE A VENITURILOR SI

CHELTUIELILOR BUGETARE ........................................................................................12

CAP. IV : METODE DE FUNDAMENTARE A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR

BUGETARE ...........................................................................................................................16

CAP. V : METODE DE DIMENSIONARE SI FINANTARE A DEFICITULUI

BUGETAR ..............................................................................................................................19

CAP. VI : IMPRUMUTURILE DE STAT ..........................................................................22

CAP. VII : DATORIA PUBLICA.........................................................................................27

CAP. VIII : SISTEMUL DE ORGANIZARE A TREZORERIEI STATULUI ..............34

CAP. IX : MECANISMUL DE FUNCTIONARE A TREZORERIEI STATULUI........43

CAP. X : BUGETUL UNIUNII EUROPENE .....................................................................51

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................58

1


3/59

CAPITOLUL I

SISTEMUL UNITAR DE BUGETE

1.1 Continutul bugetului public

Din punctual de vedere al continutului sau, bugetul public poate fi analizat ca:

Document;

Lege;

Sistem de fluxuri financiare;

Instrument de politica economica.

Document- act in care sunt prevazute si aprobate in fiecare an, veniturile si

cheltuielile publice, sau dupa caz, numai cheltuielile in functie de sistemul de finantare a

institutiilor publice.

Lege actul juridic in care se prevad si aproba, prin lege, veniturile si cheltuielile

anuanle ale statului sau ale institutiilor publice. Bugetul public ca lege este un :

act de previziune - indica resursele banesti ale statului si destinatiileacestora sub forma cheltuielilor

act de autorizare - prin care puterea executiva este imputernicita deputerea legislativa sa cheltuiasca si sa perceapa venituri, potrivit

prevederilor legale

act anual - anul bugetar pentru care sunt aprobate veniturile sicheltuielile bugetare si in care se realizeaza executia indicatorilor

bugetari.

Sistem de fluxuri financiare- fluxuri financiare legate de formarea resurselorfinanciare publice (impozite, taxe, contributii si alte venituri publice) pe de o parte, si de

repartizarea acestora sub forma creditelor bugetare, pe de alta parte.

Instrument de politica financiara - este un instrument de politica a statului in

domeniul fiscalitatii si a cheltuielilor publice, intrucat prin acest document sunt stabilite

veniturile bugetare, ce reflecta politica fiscala, pe de o parte, si cheltuielile bugetare pe de alta

parte, care au un rol important in plan economic si social.

1.2.Sistemul unitar de bugete

Sistemul unitar de bugete este format din :

Bugetul de stat ;Bugetul asigurarilor sociale de stat ;

Bugetele locale ;

Bugetele fondurilor sociale ;

Bugetul trezoreriei statului ;

Bugetele institutiilor publice autonome ;

Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din BS,

BASS,BL,BFS, dupa caz ;

Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii ;

Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau generate de stat

si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice ;

Bugetul fondurilor externe nerambursabile.

2


4/59

Bugetul de stat- este documentul elaborat si administrat de Guvern, adoptat de

Parlament, prin lege, cuprinzand veniturile si cheltuielile aprobate prin legea bugetara anuala.

Legea bugetara anuala autorizeaza fluxurile financiare publice de formare a veniturilor

si de repartizare a cheltuielilor pe destinatii si pe ordonatori principali de credite, in

conformitate cu obiectivele de dezvoltare economico-sociala a tarii si ale politicii financiare

specifice anului pentru care este adoptat bugetul.Bugetul asigurarilor sociale de stat- este documentul ce se intocmeste distinct de

bugetul de stat si se aproba de Parlament prin lege separata, fiind administrat de Ministerul

Muncii si Solidaritatii sociale. Ministerul Muncii autorizeaza fluxurile financiare publice de

formare a veniturilor pe baza contributiilor si a altor varsaminte preluate de la persoane

juridice si fizice si de repartizare a acestora pe destinatii.

Bugetele locale- sunt bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor-administrativ-

teritoriale elaborate autonom, fapt ce stimuleaza initiativa locala in realizarea veniturilor si

satisfacerea cerintelor locale.

Bugetele fondurilor sociale- se intocmesc in vederea finantarii anumitor obiective si

actiuni necesare in perioada considerata, pentru care se instituie preluari obligatorii pe baza de

legi speciale.Bugetul trezoreriei statului- este documentul in care sunt inscrise veniturile si

cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfasurata de aceasta in scopul indeplinirii

functiilor sale.

Bugetele institutiilor publice autonome- includ veniturile si cheltuielile sau, dupa

caz, numai cheltuielile anuale ale institutiilor publice centrale care nu sunt subordonate nici

unei alte unitati de drept public.

Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din BS, BASS, BL sau

BFS.

o Includ cheltuielile anuale ale institutiilor publice ce functioneazadoar pe baza resurselor primite de la BS,BASS,BL sau BFS, in

functie de sistemul de finantare ;

o Cuprind veniturile si cheltuielile anuale ale institutiilor publicece primesc subventii de la BS, BASS, BL si BFS in completarea

fondurilor proprii.

Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii.- sunt

documentele in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile institutiilor publice, ce

functioneaza doar pe baza veniturilor proprii ce provin din chirii, organizarea de manifestari

culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte,

valorificari de produse din activatiti proprii sau anexe, prestarii de servicii, etc.

Bugetele creditelor externe rambursabile, contractate sau garantate de stat- sunt

documentele in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile creditelor externecontractate sau garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din

fonduri publice.

Bugetele fondurilor externe nerambursabile- sunt documentele in care sunt

prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile fondurilor externe care nu trebuie rambursate.

Componentele sistemului unitar de bugete pot fi grupate si reunite in 2 categorii,

respectiv :

- Bugetul public national : bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale destat, bugetele locale ;

- Bugetul general consolidat- cuprinde bugetul public national + celelaltebugete de la sistemul de bugete.

3


5/59

Principiile bugetare

In scopul asigurarii unei gestionari corecte a resurselor financiare publice se recomanda

respectarea unor reguli tehnice cunoscute sub denumirea de principii bugetare.

Potrivit Legii Finantelor publice, aceste principii bugetare generale sunt :

principiul universalitatii ;principiul unitatii ;

principiul neafectarii veniturilor ;

principiul anualitatii ;

principiul specializarii ;

principiul unitatii monetare ;

principiul echilibrului bugetar ;

principiul publicitatii ;

Principiul universalitatii

Avantajele respectarii principiului universalitatii sunt :

- permite cunoasterea cat mai exacta a volumului total al veniturilor sicheltuielilor publice, precum si a corelatiei existente intre anumite venituri

si cheltuieli care se afla in conexiune stransa ;

- confera Parlamentului dreptul de control asupra cuantumului total alveniturilor si cheltuielilor publice ;

- Veniturile si cheltuielile publice sunt inscrise in buget in totalitate, in sumebrute ;

- Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume,cu exceptia donatiilor si supervizarilor care au stabilite destinatii distincte.

Bugetul public, prin principiul unitatii, asigura o prezentare de ansamblu si o cunoastere

clara a surselor de venituri si a destinatiei cheltuielilor. Acest principiu permite

exercitarea controlului de catre Parlament asupra Guvernului privind perceperea

impozitelor, modului de cheltuire a fondurilor publice. De asemenea, veniturile si

cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document in vederea utilizarii eficiente a

fondurilor publice.

Desi unitatea bugetara prezinta o serie de avantaje, in tot mai multe state

contemporane s-a renuntat la respectarea deplina a acestui principiu prefernadu-se

procedeul pluralitatii bugetare, si anume, pe langa bugetul statului se intocmesc si alte

bugete care poarta denumirea de derogari de la principiul unitatii bugetare. Acestederogari sunt :

- conturile speciale ale tezaurului public ;- bugetele extraordinare ;- bugetele anexe ;- bugetele autonome ;- rectificarea legilor bugetare anuale ;- bugetele referitoare la unele cheltuieli accidentale sau in caz de urgenta.

Principiul neafectarii veniturilor nu permite perceperea unui venit public pt finantarea unei

anumite cheltuieli publice. Existenta resurselor financiare este o conditie generala a

acoperirii cheltuielilor publice pe ansamblu. Majorarea cheltuielilor in cursul anului

4


6/59

bugetar se efectueaza cu conditia ca initiatorii sa prevada si resursele necesare acoperii

acestora.

Nerespectarea intocmai a acestui principiu este, de fapt, un rezultat al nerespecatirii

depline a altor principiuu, in special cele privind universalitatea si unitatea bugetara.

Principiul anualitatii bugetului public se refera la durata de timp pentru care Parlamentulautorizeaza Guvernul sa incaseze veniturile publice si sa efectueze cheltuielile publice,

precum si la perioada in care se realizeaza executia bugetului, fiind de un an. Anul

bugetar dureaza 12 luni. In practica bugetara internationala, anul bugetar coincide sau

nu, cu anul calendaristic.

Exemplu:

in Austria, Belgia, Brazilia, Franta, Germania anul bugetar coincide cu anul

calendaristic;

in Marea Britanie, Canada, Japonia anul bugetar incepe la 1 aprilie si se incheie la

31 martie

in Australia intervalul este 1 iulie-30 iunie

in SUA intervalul este 1 octombrie- 30 septembriein Romania, anul bugetar coincide cu anul calendaristic ;

Factorii ce influenteaza data inceperii anului bugetar sunt:

structura economiei;

nivelul de dezvoltare al tarii;

perioada de lucru a Parlamentului ;

numarul si durata sesiunilor in care Parlamentul dezbate bugetul ;

traditia ;

alti factori specifici fiecarui stat ;

In ultimele decenii, tot mai multi economisti sustin necesitatea renuntarii la principiul

anualitatii si trecerea la adoptarea bugetelor plurianuale.

Principiul specializarii bugetare se bazeaza pe clasificatia bugetara, si anume :

sursele de provenienta ale veniturilor, care sunt impozitele directe, cele indirecte,

locul pe care il ocupa fiecare impozit in ansamblul veniturilor fiscale si care

sunt veniturile extraordinare.

Destinatiile cheltuielilor, in cadrul gruparii economice (curente si de capital), in

cadrul gruparii functionale (pe ramuri si domenii de activitate catre care sunt

orientate resursele) si al gruparii administrative, pe institutii ai caror

conducatori sunt ordonatori de credite bugetare.

In legislatia finantelor publice din Romania este consacrat acest principiu al

specializarii bugetare. Clasificatia bugetara tip este elaborata de Ministerul Finantelor

Publice. Ea cuprinde ca subdiviziuni : parti, titluri, capitole, subcapitole, paragrafe si

articole si alineate daca este cazul.

Principiul unitatii monetare se refera la faptul ca toate operatiunile bugetare sa fie

exprimate in moneda nationala.

Principiul echilibrului bugetar nu este respectat in practica bugetara intrucat bugetele

publice sa intocmesc ca deficit. In aceste conditii, pt acoperirea cheltuielilor bugetului

5


7/59

public se interzice recurgerea la emisiunea monetara sau la finantarea directa de catre

banci.

Principiul publicitatii presupune ca bugetul public sa fie adus la cunostiinta opiniei

publice prin mijloacele de informare mass-media, atat in faza de proiect, cat si in

timpul dezbaterilor parlamentare, urmand ca dupa adoptarea de catre Parlament, legea

bugetara sa fie publicata in Monitorul Oficial si in culegeri legislative.

La nivelul bugetelor locale nu avem principiul neafectarii veniturilor, iar conform

principiului echilibrului - cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile

bugetului respectiv.

6


8/59

CAPITOLUL II

PROCESUL BUGETAR LA NIVELUL BUGETULUI DE STAT

2.1 Competente si responsabilitati in procesul bugetar

Procesul bugetar reprezinta o succesiune de etape ce constau in elaborarea, aprobarea,

executarea, incheierea, controlul si raportarea rezultatelor executiei bugetului. Procesul

bugetar al fiecarui an se incheie cu aprobarea contului general de executie a acestuia.

In derularea procesului bugetar, responsabilitatile revin Parlamentului, Guvernului,

Ministerului Finantelor publice, autoritatilor administratiei publice locale, precum si

ordonatorilor de credite.

Parlamentul- adopta legile bugetare anuale elaborate de Guvern, in contextul strategiei

macroeconomice asumate de acesta ; legile rectificative si legile contului general anual de

executie.

Guvernul- stabileste politica fiscal-bugetara luand in considerare perspectivele economice si

prioritatile politice cuprinse programul de guvernare acceptat de Parlament. Elaboreaza

raportul privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar respectiv si proiectia acesteia in

urmatorii 3 ani.

Autoritatile administratiei publice locale formuleaza propuneri de transferuri si de sume

defalcate pe care le comunica Ministerului Finantelor Publice.

Ministerul Finantelor Publice :

- dispune masurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare ;- emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor si forma de

prezentare a acestora;

- solicita rapoarte si informatii oricaror institutii care gestioneaza fonduripublice ;

- Analizeaza propunerile de buget in etapele de elaborare a bugetelor ;- Colaboreaza cu BNR la elaborarea balantei de plati externe ;- Participa in numele statului, in tara si in strainatate la tratative privind

acordurile bilaterale si multilaterale de promovare si protejare a investitiilor

si la conventiile de evitare a dublei impuneri, combaterea evaziunii fiscale,

etc.

Ordonatorii de credite se impart in 3 categorii : principali, secundari si tertiari.

Ordonatorii principali de credite sunt : ministrii, conducatorii celorlalte organe de

specialitate ale administratiei publice centrale, conducatori ai altori autoritati publice sau

conducatorii institutiilor publice autonome.

Ordonatorii secundari sau tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu

personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali.

Rolul ordonatorilor de credite :

- ordonatorii principali de credite repartizeaza credite bugetare aprobatepentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor ierarhic inferioare ai

caror conducatori sunt ordonatorii secundari si tertiari de credite ;.

7


9/59

- Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobatepentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordonate,

ai caror conducatori sunt ordonatorii tertiari de credite ;

- Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare care le-au fostrepartizate numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc,

potrivit bugetele aprobate .

2.2 Elaborarea proiectului bugetului de stat

Elaborarea proiectului bugetului de stat reprezinta prima etapa a procesului bugetar la nivelul

acestui buget, care consta in formularea propunerilor privind veniturile si cheltuielile

bugetare, comunicarea acestora Ministerului Finantelor Publice, la nivelul caruia are loc

centralizarea intr-un document numit proiect al legii bugetului de stat.

Elaborarea proiectului de buget se bazeaza pe :

- prognozele indicatorilor macroeconomici si sociali din anul bugetar pentrucare se intocmeste bugetul si ale celor pentru urmatorii 3 ani ;

- politicile fiscale si bugetare ;- propuneri de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite ;- posibilitati de finantare a deficitului bugetar ;- politicile si strategiile sectoriale ;- prevederile prognozelor de finantare, de intelegere sau ale altor acorduri

internationale, semnate si/sau ratificate.

Procesul elaborarii proiectului de buget se desfasoara pe baza unui calendar ce stabileste

termenele limita pentru fiecare subetapa a acestuia.

2.3 Examinarea si aprobarea proiectului bugetului de stat

Dupa intocmire, proiectul de buget este supus dezbaterii si aprobarii Parlamentului. In cadrul

celei de a 2-a etape a procesului bugetar distingem urmatoarele faze :

- dezbaterea la nivelul comisiilor de specialitate, la care are loc avizareaproiectului ;

- intemeierea Raportului comun ;- dezbaterea generala in sedinta comuna acelor doua camere ale

Parlamentului ;

- votarea legii Bugetului de stat;- promulgarea legii bugetului de stat de catre Presedintele tarii ;- publicarea legii bugetului de stat in Monitorul Oficial.

Legile bugetare cuprind:

- la venituri- estimarile anului bugetar;- la cheltuieli- creditele bugetare determinate de autorizarile continute in legi

specifice, in structura functionala si economica a acestora ;

- deficitul sau excedentul bugetar, dupa caz ;- reglementari specifice exercitiului bugetar.

Anexele legilor bugetare cuprind:

- Sintezele bugetului de stat, bugetului Fondului National Unic de asigurarisociale de sanatate;

- Bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele la acestea ;

8


10/59

- Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si criteriile derepartizare a acestora ;

- Alte anexe specifice ;2.4 Executia bugetului de stat

Executia bugetului de stat inseamna activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de

efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin acest buget.

In Romania, executia de casa a bugetului se realizeaza prin trezoreria statului,

implicand si operatiuni prin sistemul bancar.

Inainte de trecerea la executia efectiva a bugetului are loc operatiunea de repartizare a

veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre si pe institutii, in functie de termenele legale

de incasare a veniturilor de termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a

deficitului bugetar si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor.

a) Executia veniturilor bugetului de statExecutia veniturilor bugetului de stat este activitatea de incasare a impozitelor, taxelor,

contributiilor si a altor venituri cuvenite acestui buget.

Principiile ce stau la baza executiei veniturilor bugetare sunt :

-nici un impozit, taxa sau alte obligatii de natura acestora nu pot fi inscrise in buget si

incasate, daca acestea nu au fost stabilite prin lege ;

-legea bugetara anuala aproba pentru fiecare an, lista impozitelor, taxelor si a cotelor

acestora precum si a celorlalte venituri ale statului care urmeaza sa se perceapa ;

-este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de contributii directe sau

indirecte in afara celor stabilite prin lege.

Executia bugetara se incadreaza strict in anul financiar, care aceeasi durata ca si

exercitiul bugetar, atat pentru stat, cat si pentru agentii economici. Colectarea veniturilor se

realizeaza in cadrul unitatilor financiare publice. Orice venit neincasat pana la data de 31

decembrie a anului, se va incasa in contul bugetului pe anul urmator.

Etapele executiei veniturilor bugetare

Asezarea veniturilor bugetare ;

Lichidarea veniturilor bugetare

Emiterea titlului de percepere ;

Perceperea veniturilor bugetare ;

Asezarea veniturilor bugetare- reprezinta prima etapa in cadrul executiei veniturilor

bugetare ce consta in identificarea materiei impozabile care constituie baza pentru

pereceperea de venituri la bugetul de stat si determinarea marimii acesteia.

Lichidarea veniturilor bugetare se refera la stabilirea cuantumului aferent materiei

impozabile, pe baza cotelor si altor elemente prevazute de lege.

Emiterea titlului de percepere consta in inscrierea cuantumului venitului bugetar intr-un act

pe baza caruia se autorizeaza organul fiscal pentru perceperea unui anumit nivel in contul

bugetului.

Perceperea veniturilor bugetare reprezinta activitatea de incasare efectiva a impozitelor,

taxelor si a altor venituri prevazute in bugetul de stat.

9


11/59

In executia veniturilor, nerespectarea obligatiilor ce revin platitorilor poate imbraca

forma :

- de nerespectare a termenilor de plata, sau prin sustragerea de la plataimpozitului a unei parti din obiectul impozabil, sau prin calcularea gresita a

impozitului ceea ce duce la evaziune fiscala, urmand a se a aplica

sanctiuni, penalitati, majorari, etc.

b) Executia cheltuielilor bugetului de statExecutia cheltuielilor bugetului de stat reprezinta activitatea de efectuare a

cheltuielilor prevazute si aprobate prin acest buget.

In legile bugetare anuale sunt stabilite si aprobate creditele bugetare pentru cheltuielile

fiecarui exercitiu bugetar, dupa clasificarea economica, functionala si pe surse de finantare.

Creditul bugetar este suma aprobata prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se

pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar, pentru angajamente contractate in

cursul anului bugetar si/sau din exercitii anterioare pentru actini multianuale. Pentru actiunile

multianuale, in bugetul de stat, se inscriu distinct credite de angajament si credite bugetare.Credite de angajament = limita maxima a cheltuielilor ce pot fi angajate, in cursul

exercitiului bugetar, in limitele aprobate prin legea bugetara anuala.

Credite destinate actiunilor multianuale =sumele alocate pentru programme, proiecte,

subproiecte, obiective si care se desfasoara pe o perioada mai mare de un an si dau loc la

credite de angajament sau credite bugetare.

Executia cheltuielilor bugetare se bazeaza pe urmatoarele de principii :

Creditele bugetare sunt nerambursabile si nepurtatoare de dobanda, ele vizand finantarea

bugetara definitiva si gratuita ;

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pentru tot anul bugetar ;

Creditele bugetare aprobate nu pot fi majorate fara a se preciza sursele de finantare

(exceptie fac alocatiile pentru cheltuielile de personal)

Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si

utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite, etc ;

Etapele executiei cheltuielilor bugetare :

a) Angajarea ;b) Lichidarea cheltuielilor bugetare ;c) Ordonantarea cheltuielilor bugetare ;d) Plata cheltuielilor bugetare ;Angajarea este actul care genereaza obligatia unei institutii publice de a plati o suma de

bani unui tert pe baza unui act juridic (lege, contract, decizie ministeriala, hotarare

judecatoreasca).

Lichidarea cheltuielilor bugetare - faza in procesul executiei bugetare ce consta in

verificarea existentei angajamentelor, a sumelor datorate, a conditiilor de exigibilitate ale

angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunea respectiva.

Ordonontarea cheltuielilor bugetare- se confirma ca livrarile de bunuri si servicii au

fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.

Plata cheltuielilor bugetare reprezinta actul final prin care institutia publica achita

obligatiile sale fata de terti.

2.5 Contul general al executiei bugetului de stat

10


12/59

Executia bugetului de stat se incheie la 31 decembrie a fiecarui an. Conform sistemului de

gestiune bugetara, efectele sunt :

Orice venit neincasat pana la 31 decembrie sa va incasa in contul bugetului pe anul

urmator ;

Orice cheltuiala neefectuata se va pute aplati numai in contul bugetului noului an.

Incheierea exercitiilor bugetare reprezinta, de fapt, un procedeu de contabilitate.

In ceea ce priveste incheierea executiei bugetului public, Guvernul este obligat sa prezinte in

fata Parlamentului modul in care a fost efectuata executia.

Situatiile ce se prezinta de catre Guvern la sfarsitul anului sunt :

- contul general al executiei bugetului de stat ;- rezultatul executiei, sub forma excedentului sau deficitului ;- conturile anuale ale executiei bugetului asigurarilor sociale de stat,

bugetelor locale, bugetele fondurilor speciale si ale ordonatorilor de

credite ;

- contul general al datoriei publice ;- raportul public anual.

11


13/59

CAPITOLUL III

PROCESUL BUGETAR LA NIVELUL BUGETULUI ASIGURARILOR SOCIALE

DE STAT, A BUGETELOR LOCALE SI A INSTITUTIILOR PUBLICE

3.1Procesul bugetar la nivelul bugetului asigurarilor sociale de stat.Bugetul asigurarilor sociale de stat este o componenta a sistemului bugetului public, ce

reflecta constituirea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor,

salariatilor, mamelor cu copii mici in ingrijire, anumitor categorii de refugiati si membrilor

familiilor lor.

Procesul elaborarii proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat se desfasoara sub

coordonarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, care stabileste, cu avizul

Ministerului Finantelor Publice, metodologia elaborarii, executarii si incheierii bugetului

asigurarilor sociale de stat. Ministerul Muncii elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor

sociale de stat pentru anul viitor, pana la data de 30 septembrie a anului curent si il prezinta

MFP, in vederea avizarii.

Dupa intocmirea proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat de catre MinisterulMuncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, urmeaza etapa examinarii si aprobarii acestuia.

Etapele examinarii si aprobarii proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat sunt :

Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de asigurari sociale trimite indicatorii de

fundamentare catre Ministerul Muncii, care timite proiectul bugetului spre avizare MFP ; in

urma avizarii, acest proiect ajunge la Guvern, care il inainteaza Parlamentului. In urma

dezbaterilor care au loc in diferite comisii, proiectul legii este avizat de Parlament si supus

dezbaterii generale unde se va vota legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Urmeaza apoi

promulgarea legii si publicarea ei in Monitorul Oficial.

In cazul bugetului asigurarilor sociale de stat, executia vizeaza tot activitatea de

incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin acest buget,

operatiuni ce poarta denumirea de executie de casa a bugetului asigurarilor sociale de stat,

operatiuni ce se realizeaza prin trezorerii, implicand si operatiuni prin sistemul bancar.

Etapa intermediara a executiei bugetului asigurarilor sociale de stat consta in

repartizarea pe trimestre si pe institutii a veniturilor si a cheltuielilor acestui buget.

Executia veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat reprezinta activitatea de

incasare a veniturilor cuvenite acestui buget.

Incasarea se realizeaza prin urmatoarele procedee :

calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor, in cazul contributilor

pentru asigurari sociale datorate de angajatori ;

Calcularea, retinerea si varsarea la bugetul asigurarilor sociale a contributiei

datorate de catre o terta persoana (angajator) in cazul contributiilor datoratede angajati ;

Calcularea de catre Casa Nationala de Penstii si alte drepturi sociale a

contributiilor datorate de persoanele care se asigura facultativ.

Executia cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat reprezinta activitatea de

efectuare a cheltuielilor prevazute si aprobate prin acest buget.

Ca etape avem :

a) repartizarea trimestriala a creditelor bugetare, in conformitate cucompetentele ordonatorilor de credite bugetare ;

b) deschiderea creditelor bugetare de catre Ministerul Finantelor Publice, lanivelul trezoreriei statului;

12


14/59

Etapele executiei veniturilor si a cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat sunt

identice cu cele de la executia bugetului de stat.

Executia bugetului asigurarilor sociale de stat se incheie la data de 31 decembrie a

fiecarui an, iar veniturile neincasate si creditele bugetare neutilizate pana la sfarsitul anului se

vor incasa, respectiv plati in contul bugetului anului urmator.

3.2 Procesul bugetar la nivelul bugetelor locale

Bugetul local este documentul prin care sunt prevazute si aprobate, in fiecare an,

veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale.

Sistemul bugetar local este format din :

bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor

municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti ;

bugetele institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele

locale, dupa caz ;

bugetele institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii ;

bugetul imprumuturilor externe si interne, pentru care rambursarea, platadobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri se asigura din

bugetele locale si care provin din : imprumuturi externe contractate de

stat si subimprumutate autoritatilor administratiei publice locale si/sau

agentilor economici si serviciilor publice din subordinea acestora ;

bugetul fondurilor externe nerambursabile ;

Autoritatile administratiei publice locale, cu responsabilitati in elaborarea si aprobarea

bugetelor locale, se impart in doua categorii :

autoritati deliberative : consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul

General al Municipiului Bucuresti ;

autoritati executive : primarii, presedintii consiliilor jufetene, primarul

general al Municipiului Bucuresti. Autoritatile executive sunt si

ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale.

Autoritatile deliberative au urmatoarele competente si responsabilitati :

aproba bugetul local ;

aproba contul anual de executie a bugetului ;

aproba imprumuturile contractate de administratia publica locala ;

stabilesc impozitele si taxele locale.

Autoritatile executive au urmatoarele competente si responsabilitati :intocmesc proiectul de buget ;

elaboreaza prognoza pe urmatorii 3 ani ;

intocmesc programul de investitii publice ;

intocmesc contul anual de executie a bugetului.

Elaborarea proiectelor bugetelor locale se realizeaza de catre ordonatorii principali de

credite, luandu-se in considerare :

prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali, pentru

anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si

pentru urmatorii 3 ani.Politicile fiscale si bugetare, nationale si locale ;

13


15/59

Politicile si strategiile sectoriale si locale ;

Programele de dezvoltare economico-sociala in perspectiva ale unitatii

administrativ-teritoriale, in concordanta cu politicile de dezvoltare

la nivel national, regional, judetean, zonal sau local.

Dupa aprobarea bugetelor locale, urmeaza etapa executarii acestora in sensul incasarii

veniturilor si efectuarii cheltuielilor derulate prin intermediul unitatilor teritoriale aletrezoreriei statului, deci, este vorba de executia de casa prin trezorerii.

Ca etapa intermediara executiei distingem repartizarea pe trimestre a veniturilor si

cheltuielilor bugetelor locale. Repartizarea este realizata de catre Ministerul Finantelor

Publice si ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, astfel :

Ministerul Finantelor Publice aproba repartizarea sumelor defalcate

din unele venituri ale bugetului de stat si a transferurilor din

bugetul de stat catre bugetele locale la propunerea ordonatorilor

principali de credite ai bugetelor locale, in termen de 20 de zile

de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat.

Ordonatorii principali de credite aproba repartizarea pentru celelalte

subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii sipentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetari sau a

ordonatorilor tertiari de credite, in termen de 15 zile de la

aprobarea sumelor defalcate si a transferurilor pentru bugetele

locale.

Contul anual de executie a bugetelor locale este intocmit de catre ordonatorii principali

de credite in structura urmatoare :

la venituri avem : prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare

definitive, incasari realizate.

la cheltuieli avem : cheltuieli bugetare initiale, cheltuieli

bugetare definitive, plati efectuate.

Contul de executie a bugetelor locale este prezentat de ordonatorii principali de credite

in vederea aprobarii de catre consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului

Bucuresti si consiliile locale, pana la data de 31 mai a anului urmator.

Daca rezultatul executiei bugetelor locale este excedent, acesta se utilizeaza, dupa

regularizarea cu bugetul de stat in limita transferurilor din bugetul dec stat sau din alte

bugete, astfel :

rambursarea eventualelor imprumuturi restante, plata dobanzilor,

comisioanelor, spezelor si a altor costuri aferente acestora ;constituirea fondului de rulment ce se pastreaza intr-un cont

distinct deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului.

Poate fi utilizat temporar pentru acoperirea golurilor de casa

provenite din decalajele dintre veniturile si cheltuielile

anului curent. Fondul de rulment mai poate fi folosit si

pentru finantarea unor proiecte de investitii sau pentru

dezvoltarea serviciilor publice locale.

14


16/59

3.3.Procesul bugetar la nivelul institutiilor publice

Institutiile publice pot fi de subordonare centrala (ministere, alte institutii

publice de interes national, precum si toate institutiile din subordinea acestora) si de

subordonare locala. Marea majoritatea a institutiilor publice din Romania sunt de

subordonare locala. Numarul mare de institutii publice a condus la crearea unei ierarhiipe criteriul sectorial sau geografic. Institutiile publice sunt conduse de ordonatori de

credite principali, secundari sau tertiari.

Ordonatorii principali de credite sunt conducatorii institutiilor publice, care nu

sunt in subordinea altor institutii. In aceasta categorie se numara ministrii,

conducatorii altor institutii nesubordonate, conducatorii institutiilor publice autonome,

presedintii consiliilor judetene, primarii. In subordinea acestor institutii pot fi alte

institutii publice, conduse de ordonatorii de credite secundari sau tertiari. Exista si

cazuri cand nu exista nici o institutie in subordine.

Ordonatorii secundari de credite sunt conducatorii institutiilor publice aflate in

subordinea altor institutii (conduse de ordonatorii principali de credite) si care au la

randul lor institutii in subordine (conduse de ordonatorii tertiari de credite).Ordonatorii tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor publice aflate in

subordinea unor institutii publice (conduse de ordonatorii de credite principali sau

secundari, dupa caz) si care nu mai au alte institutii publice in subordine.

Din punctul de vedere al finantarii, intalnim urmatoarele tipuri de institutii publice :

o institutii publice finantate integral de la bugetul de stat sau local sau dinfondurile speciale ;

o institutii publice finantate din venituri proprii si subventii (alocatii) dela bugetul de stat, local sau fondurile speciale- in acest caz subventiile

primite (care apar la partea de venituri vin in completarea veniturilor

proprii obtinute din activitatile specifice desfasurate (vanzari de bilete,

inchirieri de spatii, prestari de servicii, etc) ;

o institutii publice finantate integral din venituri proprii ;o institutii publice finantate de la bugetul de stat si din fonduri externe.

Gruparea institutiilor publice din Romania se face dupa mai multe criterii, cel mai

concludent o reprezinta structura clasificarii functionale :

a) Servicii Publice Generale ;b) Aparare Nationala ;c) Ordine publica si siguranta nationala ;d) Invatamant ;e) Sanatate ;f)

Cultura si Religie ;g) Actiuni privind activitatea sportiva si de tineret ;

h) Asistenta Sociala ;i) Servicii de dezvoltare publica ;

j) Locuinte ;k) Mediu si ape ;l) Industriem)Agricultura si silvicultura ;n) Transporturi si Comunicatii ;o) Alte actiuni economice ;p) Cercetare stiintifica ;q) Alte actiunir) Administrare fonduri speciale ;

15


17/59

CAPITOLUL IV

METODE DE FUNDAMENTARE A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR

BUGETARE

Metode de fundamentare a indicatorilor bugetari sunt atat clasice, cat si moderne.

Din modelele clasice fac parte :

a) metoda automatab) metoda majorarii (diminuarii)c) metoda evaluarii directe

a) Metoda automata- se bazeaza pe fundamentarea indicatorilor bugetari pentru anulbugetar n si se realizeaza pe baza veniturilor si a cheltuielilor anului n-2, al carui

exercitiu a fost incheiat, intrucat nu se cunosc realizarile anului in curs n-1.

Avantajele acestei metode:- este usor de aplicat- nu necesita un volum mare de lucrari

Dezavantaje- prevederile noului an bugetar nu corespund cu realitatea pentru ca nu

sunt luate in considerare modificarile conditiilor economico-sociale, politice, ce

intervin in timp.

b) Metoda majorarii (diminuarii)Fundamentarea bugetului pe anul n se realizeaza prin aplicarea ritmului mediu annual

de crestere sau descrestere a indicatorilor bugetari la veniturile si cheltuielile bugetare ale

anului in curs n-1.

Ritmul mediu anual se calculeaza pe baza rezultatelor executiei bugetare intr-un interval

de cinci sau mai multi ani consecutivi.

Dezavantaje :

- necesita un volum mare de lucrari- prevederile noului an bugetar nu corespund cu realitatea pentru ca

noii factori nu sunt luati in considerare.

c) Metoda evaluarii directeFundamentarea bugetului pe anul n se realizeaza pe baza executiei preliminare abugetului pe anul in curs n-1 si a previziunilor economico-sociale pentru anul n

Avantaje- este usor de aplicat

Dezavantaje- necesita un volum mare de lucrari legate de formularea previziunilor pentru

anul n .

In cazul evaluarii directe determinarea indicatorilor veniturilor si cheltuielilor bugetare se

face pe baza evolutiei PIB-ului si se realizeaza prin relatiile urmatoare :

CBn= PIBn x1

1

n

n

PIB

CB;

16


18/59

VBn= PIBn x1

1

n

n

PIB

VB

CB= cheltuieli bugetare

VB= venituri bugetare

Metode moderne de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetare

Datorita dezavantajelor metodelor clasice de fundamentare a indicatorilor bugetari, ce

se bazeaza pe un volum limitat de informatii si nu vizeaza eficienta actiunilor, s-au

elaborat noi metode care sa puna accent pe eficienta utilizarii banului public.

Astfel, multe tari au renuntat la metodele traditionale in favoarea celor moderne de

fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetare.

Metodele moderne sunt:

-

In SUA s-au conceput si utlizat metodele :o Planing Programming Budgeting System cunoscut sub denumirea de P.P.B.S

(planificare, programare si bugetizare);

o Management By Objectives (M.B.O)- Management prin obiective;o Zero Base Budgeting Z.B.B (Baza bugetara zero).

- In Franta, metoda cunoscuta sub denumirea de R.C.B (Rationalizarea OptiunilorBugetare)

- Alte state (Canada, Marea Britanie, Japonia, Norvegia, Olanda, tari din AmericaLatina, Israel), au elaborate metode proprii de rationalizare a optiunilor bugetare

adoptate la conditiile economico-sociale existente.

Metoda Planificare, Programare si Bugetizare este diferita de procesul bugetar traditional,care il precede, deoarece:

- se bazeaza mai mult pe obiective, scopuri si alternative de realizare a acestora petermen lung;

- asigura unificarea planificarii si bugetizarii prin intermediul programelor, ceurmaresc o distribuire echitabila a resurselor disponibile intre programele posibile.

Metoda Planificari, programare si bugetizare are 3 etape :

1. Planificarea, in cadrul careia se identifica nevoile,si se elaboreaza ;2. Programarea, la nivelul careia planurile strategice sunt in programme ;3. Bugetizarea, ce exprima programul in termenii necesarului anual de finantat.

Rationalizarea optiunilor bugetare a rezultat din necesitatea adoptarii si innoirii principiilor debaza ale elaborarii deciziilor bugetare si ale gestiunii finantelor publice.

Aplicarea metodei R.C.B. implica urmatoarele principii moderne ale gestiunii sau

managementului administratiilor publice :

a) planul strategic ;b) directionarea pe obiective sau participativa ;c) controlul bugetar al rezultatelor ;d) sistemul informarii complete si ferme a administratiilor ;

Principiiule managementului bugetar :

- planul strategic- este sistemul decizional prin care se stabilesc obiectiveleaccesibile si se realizeaza o programare ; implica alegerea dintre alternativele de

17


19/59

utilizare a mijloacelor si planurile ce pot fi revizuite o data cu evolutia mediului

economic, social si politic.

- Directionarea pe obiective- este modalitatea care asigura descentralizareadeciziilor bazata pe obiective precis conturate, destinate sa redea tuturor ( ?),

implicate in procesul decizional, o motivatie pentru actiune.

- Controlul bugetar al rezultatelor presupune utilizarea indicatorului productivitate la nivelul administratiei publice ; nu se refera numai la actiuneaasupra consumului de credite bugetare, ci si asupra rezultatelor precise, care indica

eficacitatea cheltuielilor publice.

- Sistemul informarii si centralizarii- reprezinta schimbul de date dintre unitatileadministratiei publice si globalizarea lor in vederea obtinerii unor informatii

generale ; sunt necesare atat elaborarii programelor, cat si executarii corecte a

acestora, conform aprobarii primite.

Mecanismele procesului decizional descrise in metodele moderne presupune o colaborare

frecventa si un dialog intre analiza de sistem si decidentul politic. Analistii folosesc variante

pe care le supun aprobarii decidentului. Programele propuse pot fi acceptate, modificate sauadaptate, conform evolutiei obiectivelor.

Etapele decizionale pot fi :

studiul ce consta in :

- formularea problemei- analiza de sistem- identificarea mijloacelor existente si definirea obiectivelor de realizat

decizia, ce vizeaza :

- optiunea asupra programelor- determinarea creditelor bugetare

actiunea si gestiunea

observarea si controlul

Metodele de evaluare a efectelor directe si indirecte ale proiectelor sunt urmatoarele :

Analiza cost-avantaje ce utilizeaza drept criteriu de evaluare raportul avantaje/cost pentru

estimarea eficacitatii deciziilor posibile ;

Analiza cost-eficacitate al carui criteriu de evaluare este raportul avantaje/cost, fara o evaluare

monetara a avantajelor, in vederea estimarii eficacitatii deciziilor publice ;

Metode multicriteriale care utilizeaza o multitudine de criterii de evaluare ce nu pot fi grupate

pe baza unui singur indicator.

18


20/59

CAPITOLUL V

METODE DE DIMENSIONARE SI FINANTARE A DEFICITULUI BUGETAR

5.1METODE DE MASURARE A DEFICITULUI BUGETARDezechilibrul financiar public este rezultatul cererii prea mari de resurse financiarepublice, in comparatie cu fondurile ce se pot constitui la nivelul statului. Pentru a se

exprima valoric acest decalaj, se utilizeaza cel mai frecvent conceptul de deficit

bugetar.

Pentru masurarea dezechilibrului financiar public se folosesc metode diferite, in

functie de care se identifica un anumit tip de deficit bugetar si anume :

deficitul/surplusul bugetului general consolidat ;

deficitul/ surplusul conventional ;

deficitul/ surplusul primar ;

deficitul/surplusul operational ;

deficitul/surplusul structural ;deficitul/surplusul cvasi-fiscal.

Deficitul/surplusul bugetului general consolidat exprima dezechilibrul existent la

nivelul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate,

pentru a forma un intreg. Este expresia cea mai utilizata in analizele privind

dezechilibrul intre resursele si nevoile sectorului public. Deoarece, de-a lungul

timpului, in tara noastra s-au produs o serie de modificari in ceea ce priveste

componentele bugetului general consolidat, mecanismul calcularii

deficitului/surplusului acestuia a prezentat o serie de particularitati.

Deficitul/surplusul conventional, calculat ca diferenta intre incasarile si platile

efective, reprezinta necesarul de finantare a sectorului public. In metoda de

masurare a acestui tip de dezechilibru public, veniturile nu includ imprumuturile

interne si externe, iar la cheltuieli nu sunt luate in considerare rambursarile datoriei

publice din acel an, insa se regasesc dobanzile la datoria publica.

Deficitul/surplusul primar exclude din deficitul conventional cheltuielile

reprezentand dobanzile la datoria publica. Acest indicator este utilizat in analiza

ajustarilor ce trebuie realizate la nivelul politicii fiscale.

Deficitul/surplusul operational include deficitul primar si dobanda reala platita in

contul datoriei publice interne.

Deficitul/surplusul structural exclude din deficitul conventional incasarile dinprivatizare, ce sunt considerate surse de finantare si nu de venituri.

Deficitul cvasi-fiscal evidentieaza deficitul conventional si operatiunile cvasi-fiscale

ce iau forma :

- subventiilor pentru dobanzile la imprumuturile acordate de BNR si de bancilecomerciale societatilor cu capital de stat din sectoarele agricultura si energie ;

- subventiilor pentru cursul de schimb de care beneficiaza sectorul energetic ;- imprumuturile preluate de stat pe baza de legi speciale ;- imprumuturilor garantate de stat ;- arieratelor fata de buget a agentilor economici ;Deficitele cvasi-fiscale pot apasa foarte mult asupra bugetului general consolidatmarind deficitul si impingand guvernul sa se imprumute de pe piata externa tot mai

19


21/59

mult. Intre datoria externa si deficitele cvasi-fiscale si cel operational exista o legatura

direct proportionala, atata timp cat investitiile directe sunt reduse, iar exporturile sunt

prea mici in comparatie cu importurile.

5.2Instrumente si mecanisme de finantare a deficitului bugetarFinantarea deficitului bugetar din punct de vedere teoretic se poate face prin :

creatie monetara, imprumuturi.

Soldul bugetar cunoaste doua abordari complementare, exprimand diferit

aceeasi realitate :

in prima abordare, soldul care trebuie sa fie finantat, exprimat in moneda nationala,

rezulta din operatiile de executie ale legii bugetare ce afecteaza direct lichiditatea

trezoreriei, adica diferenta dintre incasarile si cheltuielile bugetare ;

in cea de-a doua abordare, este definit soldul executiei bugetare, care se finanteaza

prin orice mijloace. Aceasta a doua abordare ofera posibilitatea de intelegere si

operationalizare a finantarii deficitelor de trezorerie.

Conceptele cu care se opereaza in aplicarea celei de-a doua abordari sunt :

Distinctia intre sistemele executiei bugetare de gestiune si de exercitiu. Pentru

trezorerie, notiunea care intereseaza nu este aceea a exercitiului bugetar, ci

aceea a gestiunii pe o perioada stricta de un an.

Efectul de profil se refera la neconcordanta ritmurilor de miscare a veniturilor,

pe de o parte, si de efectuare a cheltuielilor, pe de alta parte. Intre aceste

ritmuri intervine datoria publica. Pentru limitarea costului datoriei publice

trebuie analizate fluctuatiile in timp, in cursul anului bugetar, ale incasarii

veniturilor si ale efectuarii cheltuielilor, care genereaza iregularitati si

dezechilibre de-a lungul anului respectiv.

Impactul amortismentelor imprumuturilor deja contractate. In timp ce statul se

confrunta cu problema finantarii noilor deficite, el trebuie sa ramburseze

imprumuturi anterioare, ajunse la scadente.

Confrunandu-se deseori cu situatia de gol de resurse, trezoreria apeleaza la

imprumuturi.

Dupa ce se stabileste nevoia de finantare a deficitului, se apeleaza la instrumente

financiare care se grupeaza in instrumente nenegociabile si instrumente negociabile.

Instrumentele nenegociabile. Pe langa depozitele corespondentilor trezoreriei, din

aceasta categorie fac parte :

a)

bunurile de trezorerie garantate. Acestea sunt la purtator, au scadenta unica ; ratadobanzii este garantata si fixa. In tarile occidentale sunt plasate intreprinzatorilor

particulari, micilor comercianti, artizanilor etc.

b) Fondurile particulare ;c) Finantarile de la Banca Centrala. Trezoreria poate apela la ajutoare de la Banca

Centrala sub forma imprumuturilor.

Instrumente negociabile :

a) Emisiunea de bunuri de trezorerie in contul curent. Trezoreria emite pe piatamonetara efecte de termen scurt in cont curent, conform procedurilor de

adjudecare la care participa bancile si marile institutii financiare, care fac oferte de

subscriere, indicand volumul si ratile de dobanda propuse.

20


22/59

b) Imprumuturi obligatare pe piata financiara - operatii cu caracter exceptional,bazate pe reglementari speciale, pentru emisiuni si plasamente de titluri de stat

denumite obligatiuni, pe termene medii si lungi.

c) Imprumuturile externe. Sunt folosite mai ales in perioadele de criza, de refacere siconstructie economica ; sunt contractate pe termene lungi, in special pentru

investitii.

In gestiunea finantarii deficitului bugetar apar o serie de restrictii :

a) limitarea sarcinii datoriei publice. Sarcina datoriei publice cuprinde dobanzile,careau cunoscut o crestere importanta.

b) Respectarea restrictiilor politicii monetare prin limitarea creatiei monetare generatede trezorerie, care este plafonata anual si definita de autoritatea monetara.

5.3Finantarea deficitului bugetar in RomaniaIn Romania, finantarea deficitului bugetar se efectueaza, atat din resurse de

provenienta externa, cat si interna :imprumuturi de stat pe piata interna

imprumuturi de stat pe piata externa

sustinere temporara din resursele contului general al Trezoreriei Statului

Pe piata interna, furnizorul de resurse pentru finantarea deficitului bugetar este

sectorul bancar si nebancar. Populatia impreuna cu persoanele juridice bancare sau

nebancare pun la dispozitia Trezoreriei Statului fonduri :

in lei, prin subscrierea la emisiunile de titluri de stat denominate in lei

(certificate de trezorerie in lei ; obligatiuni de stat in lei) lansate de

Ministerul Finantelor Publice cu scadente variind de la 3,4,6 luni si chiar 1

sau 2 ani ;

in valuta, prin subscrierea la emisiunile de titluri de stat denominate in valuta

(certificate de trezorerie sau obligatiuni de stat in dolari, euro) lansate de

MFP, cu scadenta pe un an, un an si jumatate.

Emisiunile de titluri de stat sunt individualizate, in sensul ca distingem emisiuni

adresate fie numai populatiei, fie numai persoanelor juridice bancare sau nebancare.

Imprumuturile de stat pe piata externa sunt reprezentate de :

imprumuturile din echivalentul in lei al creditelor externe guvernamentale;

bonuri de tezaur cu dobanda exprimate in valuta.

Sustinerea temporara din resursele contului general al Trezoreriei Statului imbracaforma imprumuturilor din disponibilatile existente temporar in contul curent general al

Trezoreriei deschis la BNR. Rata dobanzii pentru aceste imprumuturi se determina la

nivelul ratei medii lunare a dobanzilor platite de trezoreria statului la disponibilatile si

depozitele pe termen constituite din disponibilitati pastrate in trezoreria statului.

21


23/59

CAPITOLUL VI

IMPRUMUTURILE DE STAT

Imprumuturile de stat reprezinta obligatiile generate de contractele de pe piata

financiara interna si/sau internationala prin care statul, in calitate de imprumutat, obtinefonduri financiare de la o persoana fizica sau juridica creditoare si se angajeaza sa le

ramburseze, impreuna cu dobanda si cu alte costuri, intr-o perioada specificata. Aceste

obligatii sunt rezultatul atat a imprumuturilor contractate direct de catre stat, cat si a

imprumuturilor garantate de stat.

Deci, distingem urmatoarele forme ale imprumuturilor de stat : imprumuturi interne

sau externe contractate /garantate de catre autoritati ale administratiei publice centrale ;

imprumuturi interne sau externe contractate /garantate de catre autoritati ale administratiei

publice locale.

Imprumuturile angajate direct de catre autoritatile administratiei publice centrale si

locale sunt contractate pe baza de :

titluri de stat (denominate in lei si in valuta, in forma materializata sau dematerializata,respectiv cu dobanda sau cu discont plasate atat pe piata interna, cat si pe piata externa)

emise de Ministerul Finantelor Publice si de autoritatile publice localeb (direct sau prin

intermediul unor agentii sau al unor institutii specializate ) si plasate pe piata interne sau

externa. In aceasta categorie includem : certificatele de trezorerie, obligatiunile

municipale, obligatiunile pentru finantarea deficitului bugetar, obligatiunileb emise in

baza unor legi speciale ;

conventii incheiate cu Banca Nationala a Romaniei, precum si ci institutii specializate caredobandesc calitatea de agent al statului. De exemplu, in scopul mentineriiunui sold

corespunzator in contul general al Trezoreriei Statului, pe baza conventieie incheiate intre

Banca nationala a Romaniei si Trezoreria Statului, BNR acorda acesteia imprumuturi cu

termene de rambursare de cel mult 180 de zile si in conditii de dobanda la nivelul pietei.

Suma totala a imprumuturilor acordate nu poate depasi in nici un exercitiu financiar anual

echivalentul a 7% din veniturile bugetului de stat realizate in anul precedent, iar soldul

permanent al imprumuturilor acordate si nerambursate nu poate depasi in nici un moment

suma totala rezultata din dublarea capitalului si a fondului de rezerva al Bancii Nationale a

Romaniei.

acorduri cu guvernele altor tari si cu institutiile financiare internationale.

IMPRUMUTURILE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE :

INTERNE :

angajate in nume propriu, prin Ministerul Finantelor, sunt contracte pe piata

financiara interna pe termen scurt, mediu si lung. Sunt destinate :

finantarii si/sau refinantarii deficitelor bugetare si a datoriei publice

interne constituite in baza unor legi speciale ;

finantarii unor obiective de investitii de inters national, aprobate in

conditiile legii ;

mentinerii unui sold corespunzator in contul general al trezoreriei

statului ;

asigurarii reurselor banesti necesare in vederea convertirii in datoriepublica interna a garantiilor pentru imprumuturile interne

22


24/59

executate, pentru suma neacoperita din fondul de risc si din

prevederile bugetului de stat cu aceasta destinatie.

garantate de stat sunt o obligatie a statului roman, executata de creditor in cazul in

care beneficiarul imprumutului (garantatul), persoana juridica, nu are

capacitatea sa achite, integral sau partial, imprumutul, dobanda si alte costuriaferente acordului de imprumut. Sunt destinate :

finantarii din resurse de pe piata financiara interna a unor proiecte

sau activitati de importanta prioritara pentru Romania ;

finantarii unor destinatii stabilite si aprobate de Guvern.

EXTERNE :

angajate in nume propriu sunt contractate direct de catre stat prin Ministerul

Finantelor, de la guvernele altor tari, de la institutiile financiare

internationale, si/sau de pe piata financiara internationala, pe termen mediu

si lung. Sunt destinate :sustinerii balantei de plati ;

consolidarii rezervei valutare a statului ;

realizarii unor proiecte de investitii si finantarii exporturilor,

modernizarii si dezvoltarii unor domenii prioritare ale

economiei ;

realizarii unor reforme sectoriale ;

realizarii unor importuri stabilite de Guvern ;

finantarii si refinantarii deficitului bugetului de stat .

garantate de stat sunt contractate pe termen mediu si lung de persoane juridice

(societati comerciale, regii autonome, companii/societati nationale si

autoritati ale administratiei publice locale0, pentru care Ministerul

Finantelor in conditiile reglementarilor legale in vigoare, a emis o scrisoare

de garantie, in numele si in contul statului, sai a incheiat un acord de

garantie, dupa caz. De asemenea, acestea sunt o obligatie a statului roman.

Sunt destinate :

finantarii din resursele de pe piata financiara externa a unor

proiecte sau activitati sustinute de ministerele de resort si

considerate de importanta prioritara pentru Romania.

IMPRUMUTURILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

INTERNE :

angajate in nume propriu, de catre Consiliile locale, judetene si Consiliul

general al municipiului Bucuresti sau prin intermediul unor angentii sau

al altor institutii specializate. Sunt destinate ;

finantarii investitiilor publice de interes local ;

refinanatarii datoriei publice locale ;

acoperirii golurilor temporare de casa ca urmare a decalajului dintre

veniturile si cheltuielile bugetelor locale.

23


25/59

garantate de catre Consiliile locale, judetene si Consiliul general al

municipiului Bucuresti sunt contractate de unitatile administrativ-

teritoriale, precum si de institutiile si serviciile publice de interes local

de la institutii financiare interne. Sunt destinate :

refinantarii datoriei publice locale ;finantarii investitiilor publice de interes local.

EXTERNE :

angajate in nume propriu sunt contractate, cu aprobarea comisieide autorizare, direct de catre Consiliile locale judetene si Consiliul

local al municipiului Bucuresti sau prin intermediul unor agentii sau

ala altor institutii specializate de la guvernele altor tari, de la

institutii financiare internationalesi/sau de pe piata financiara

internationala. Sunt destinate :

finantarii investitiilor publice de interes local ; refinantarii datoriei publice locale.

garantate de catre Consilii locale, judetene si Consiliul general alminicipiului Bucuresti, numai cu aprobarea comisiei de autorizare

a acestor imprumuturi, sunt contractate de unitatile administrativ

teritoriale, precum si de institutiile si serviciile publice de interes

local de la institutii financiare internationale. Sunt destinate :

finantarii investitiilor publice de interes local.

De asemenea, Ministerul Finantelor Publice, cat si autoritatile administratiei publice

locale (Consiliile locale, judetene si consiliul General al municipiului Bucuresti ) pot angaja

imprumuri si din disponibilitatile existente in contul general al trezoreriei statului, in vederea

acoperirii golurilor temporare de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile

bugetului de stat, respectiv a bugetelor locale.

Imprumurile garantate de stat sau de autoritatile administratiei publice locale sunt contractate

de societati comerciale, regii autonome, companii /societati nationale, unitati administrativ-

teritoriale si institutii publice de interes local, in scopul finantarii unor proiecte de investitii,

pe baza scrisorilor de garantie emise de Ministerul Finantelor Publice, in numele si in contul

statului, sau de catre autoritatile administratiei publice locale. Scrisorile de garantie reprezinta

documentul ce exprima angajamentul asumat, in contul si in numele statului, de catrteGuvern, prin Ministerul Finantelor Publice sau de catre autoritatile administratiei publice

locale, in calitate de garanti, fata de institutiile creditoare de a plati la scadenta obligatiile

neonorate ale garantului.

In practica, intalnim si situatii in care un imprumut de stat este schimbat cu un alt imprumut

de stat, in anumiti termeni. Operatiunea se numeste conversiune si este realizata de Ministerul

Finantelor Publice cu acordul Guvernului, caruia ii prezinta, in acest scop, un memorandum

prin care sunt propuse astfel de operatiuni.

Conversiunea este o operatiune de schimbare a unui imprumut de stat angajat in conditiile

legii, in anumiti termeni, cu un alt imprumut de stat, cu o dobanda mai mica si/sau cu untermen mai mare de rambursare.

24


26/59

Scopul urmarit prin conversiune este de a se reduce costurile imprumutului de stat initial, de a

se usura serviciul datoriei publice a statului, prin majorarea termenului de rambursare a ratelor

de capital si de plata a dobanzilor si a altor costuri aferente imprumutului de stat.

Ministerul Finantelor Publice angajeaza imprumuturile interne contractate direct de stat pebaza autorizatiei de :

- a emite titluri de stat in lei si in valuta, in forma materializata si /saudematerializata, atat in mod direct, prin unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului,

cat si prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei si a institutiilor financiare

specializate care dobandesc calitatea de agent al statului;

- a incheia acorduri de imprumut cu institutii financiare interne.Aceasta calitate de agent al statului este obtinuta pe baza conventiei incheiate cu institutia

respectiva, in cadrul careia se stabilesc conditiile generale privind titlurile de stat sau acordulde imprumut, caracteristicile acestora, precum si obligatiile partilor implicate.

Titlurile de stat sunt instrumente financiare care atesta obligatiile financiare ale statului sub

forma de bonuri, certificate de trezorerie, certificate de trezorerie pentru populatie

nerascumparate la scadenta si transformate in ceritificate de depozit, obligatiuni sau alte

instrumente financiare constituind imprumuturi ale statului inn moneda nationala sau in

valuta, pe termen scurt (pana la un an ), mediu (intre un an si cinci ani inclusiv) si lung (peste

5 ani). Aceste imprumuturi sunt contractate, in scopul finantarii si refinantarii obligatiilor

financiare ale statului, de Ministerul Finantelor Publice pe baza unui calendar previzional

anual, semestrial, trimestrial, lunar sau ori de cate ori este cazul, stabilit de comun acord cu

Banca Nationala a Romaniei.

Titlurile de stat pot fi emise in forma materializata (fizica) sau dematerializata (prin

inregistrari in conturi ), nomitative sau la purtator, negociabile sau nu, cu dobanda sau cu

discont .

Vanzarea titlurilor de stat pe piata interna se realizeaza pe piata interbancara, prin trezoreriile

locale, precum si prin intermediul bursei de valori.

Imprumuturile interne de stat reprezinta totodata si o obligatie neconditionata si irevocabila a

statului de rambursare la scadenta a imprumuturilor contractate si de plata a dobanzilor si acosturilor aferente, ce se realizeaza din surse bugetare, ale contului general al trezoreriei

statului si din imprumuturi de stat pentru refinantarea datoriei publice .

Forme ale titlurilor de stat :

Titluri de stat cu dobanda inscrisuri ce constituie imprumuturile statului in moneda sau in

valuta care au o valoare nominala la care se plateste o dobanda stabilita, la date

specificate.

Titluri de stat cu discont titluri de stat fara cupon de dobanda, care este vandut la o valoare

mai mica decat valoarea sa nominala.

25


27/59

Titluri de stat dematerializate titluri de stat care se evidentiaza prin inregistrare in cont de

catre Ministerul Finantelor Publice sau de agentul desemnat de acesta. Aceste

instrumente pot fi utilizate de catre detinatori garantii pentru imprumuturi.

Titluri de stat materializate titluri de stat in forma fizica, ca inscrisuri imprimate,

cuprinzand mentiuni obligatorii referitoare la emitent, valoarea nominala, rata

dobanzii sau a discontului, scadenta, modul de transmisiune si alte elemente specificefiecarei categorii de titluri. Aceste instrumente pot fi utilizate de detinatori drept

garantii pentru imprumuturi.

Titluri de stat pe termen scurt bonurile de tezaur si certificatele de trezorerie, fie

purtatoare de dobanda, fie cu discont , cu scadenta de pana la 1 an inclusiv, precum si

alte instrumente financiare ce pot fi create de emitent (Ministerul Finantelor Publice ),

in conditiile legii.

Titluri de stat pe termen mediu si lung obligatiuni de stat cu o scadenta de peste 1 an si

maximum 5 ani de la emisiune, respectiv de peste 5 ani de la emisiune, respectiv de

peste 5 ani de la emisiune, fie purtatoare de dobanda, fie cu discont, emise conform

clauzelor imprumutului de stat.

26


28/59

CAPITOLUL VII

DATORIA PUBLICA

CONCEPTE CHEIE

Datorie publica Datorie publica guvernamentala Datorie publica locala Datorie publica guvernamentala

interna

Datorie publica guvernamentalaexterna

Datorie publica locala interna Datorie publica locala externa Datorie publica garantata

Datorie publica flotanta Datorie publica consolidate Plafon de indatorare publica

Registru al datoriei publica Cont general al datoriei publice Management datorie publica Gestiune datorie publica Risc de piata Risc de refinantare Risc de lichiditate Risc de credit Risc operational Indicatori ai datoriei publice Indicatori ai indatoririi Indicatori de adecvare a rezervelor

Datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale

statului, la un moment dat, provind din imprumuturi contractate direct sau garantate de

Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, sau de autoritatiile administratiei publice locale

de la diversi creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente in Romania.

Obligatiile reprezinta angajamentele care decurg din contractarea imprumuturilor, si

anume : rambursarea imprumuturilor, plata dobanzilor, a comisioanelor, a unor avantajespeciale acordate creditelor.

Datoria publica se stabileste si se gestioneaza in mod distinct pe cele doua forme ale

ei: datoria publica guvernamentala si datoria publica locala.

DATORIA PUBLICA :

- Datoria publica guvernamentala : - parte din datoria publica carereprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la

un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate

de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe

pietele financiare.

- Datoria publica locala : - parte din datoria publica, care reprezintatotalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor

administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi

contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare.

Imprumuturile contractate de autoritatile administratiei publice locale, ce sunt

intrumente ale datoriei publice locale, fac parte din datoria publica a Romaniei, dar nureprezinta datorii sau raspunderi ale Guvernului.

27


29/59

De asemenea, datoria publica in functie de termen se clasifica astfel : datoria publica

pe termen scurt (flotanta) ; datorie public ape termen mediu si lung (consolidata)

Datoria publica se poate prezenta si in functie de inscrisurile emise sau alte modalitati

de gestionare, precum si pe categorii de creditori (in cazul datoriei externe)

In functie de calitatea creditorilor, datoria publica poate fi : datorie publica bruta, fiind

data de valoarea totala a imprumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea ; datorie publicaneta, in care nu intra valoarea imprumuturilor plasate la institutiile statului.

Obligatiile statului rezultate din imprumuturile contractate si garantate de stat pe o

perioada de un an sunt limitate de plafonul de indatorare publica stabilit prin lege. Plafonul de

indatorare publica, respectiv totalitatea obligatiilor financiare pe care le pot contracta si

garanta autoritatile administratiei publice centrale si locale pe o perioada de un an, care este

stabilit anual prin lege. Acesta cuprinde plafonul de indatorare publica interna si plafonul de

indatorare publica externa.

PLAFONUL DE INDATORARE PUBLICA :

- Plafonul de indatorare publica interna suma maxima a imprumuturilorcontractate si garantate de autoritatile administratiei publice centrale si

locale de pe piata interna, pe o perioada de un an

- Plafonul de indatorare publica externa suma maxima a imprumuturilorexterne contractate si garantate de autoritatile administratiei publice centrale

si locale pe o perioada de un an.

Valoarea totala a datoriei publice este inscrisa in Registrul datoriei publice .

Registrul datoriei publice, in care este evidentiata situatia datoriei publice in ordine

cronologica, are patru componente :

- Subregistrul datoriei publice guvernamentale interne ;- Subregistrul datoriei publice guvernamentale externe ;- Subregistrul datoriei publice locale interne ;- Subregistrul datoriei publice locale externe ;

Fiecare din cele patru subregistre are doua pozitii distincte, respectiv pentru datoria

publica directa si datoria publica garantata.

La sfarsitul anului datoria publica angajata este evidentiata in documentul numit contul general al datoriei publice . Acesta este insotit de un raport in care se analizeaza

principalele probleme legate de nivelul datoriei publice, de serviciul datoriei publice, precum

si de garantiile statului pentru creditele contractate de agentii economici.

DATORIA PUBLICA GUVERNAMENTALA

Datoria publica guvernamentala interna

Datoria publica guvernamentala interna este partea din datoria publica

guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind dinimprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice

28


30/59

rezidente in Romania, in lei sau in valuta, inclusiv sumele utilizate temporar din

disponibilitatile contului general al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a

deficitelor bugetare.

Platile legate de datoria publica sunt realizate pe baza autorizarii bugetare permanente

pentru efectuarea acestor cheltuieli.

Datoria publica guvernamentala interna este generata de :

Titlurile de stat in moneda nationala, inclusiv titlurile de stat in valuta plasate

pe piata interna, rambursarile din resurse bugetare ; daca resursele nu

sunt suficiente pentru a asigura plata serviciului datoriei publice

interne, se emit noi inscrisuri, determinand, astfel, consolidarea

datoriei publice ;

Imprumuturile de stat de la Banca Nationala a Romaniei destinute acoperirii

golurilor de casa intre incasarile si platile bugetare ;

Imprumuturile de stat de la banci comerciale ;Imprumuturile de stat de la alte institutii financiare interne, persoane juridice

romane, in conditii rezultate in urma negocierilor ;

Imprumuturi temporare din disponibilatile contului general al Trezoreriei

Statului ;

Garantii de stat la imprumuturi interne contractate de diversi debitori.

Datoria publica guvernamentala interna efectiva este o parte a datoriei publice

guvernamentale interne, intrucat evidentiaza obligatiile directe si indirecte ale statului fata de

creditorii interni, altii decat Trezoreria statului. Deci, datoria publica guvernamentala interna

efectiva nu include imprumuturile temporare din disponibilitatile contului curent general al

Trezoreriei Statlui.

Ministerul Finantelor Publice este contractantul si administratorul datoriei publice

guvernamentale, avand, totodata si autoritatea de a stabili balanta zilnica a contului general al

Trezoreriei Statului, viitoarele cerinte de lichiditate, scadenta datoriei publice

guvernamentale, costurile cu dobanda corespunzatoare si refinantarea/diminuarea datoriei

publice guvernamentale.

Datoria publica guvernamentala externa

Datoria publica guvernamentala externa este partea din datoria publica

guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind dinimprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice

nerezidate in Romania.

Datoria publica guvernamentala externa este generata de :

- Titlurile de stat in valuta plasate pe piata financiara externa ;- Imprumuturile de la guverne si agentii guvernamentale straine,

institutii financiare internationale sau de la alte organizatii

internationale ;

- Imprumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung ;- Imprumuturile de la persoane juridice straine ;- Imprumuturile de la bancile straine sau de la companii straine ;- Garantii de stat de la imprumuturi externe contractate de diversidebitori.

29


31/59

Banca Nationala a Romaniei actioneaza si ca agent al statului privind datoria publica

guvernamentala externa, intrucat serviciul datoriei publice guvernamentale externe contractate

in numele statului se plateste de catre B.N.R.

DATORIA PUBLICA LOCALA

Datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor de plata, interne si externe,

ale autoritatii administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din

imprumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piata interna si externa de

capital.

La nivelul autoritatilor administratiei publice locale, datoria publica locala limitata.

Astfel, Consiliilor locale, judetene si Consiliului general al municipiului Bucuresti li

se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul

datoriilor anuale, reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau

garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului careurmeaza sa fie angajat si/sau garantat in anul respectiv, depaseste limita de 20% din

totalul veniturilor proprii formate din impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte

venituri si cote defalcate din impozitul pe venit.

Instrumentele datoriei publice locale sunt :

- Titlurile de valoare (obligatiunile municipale)- Imprumuturile de la societatile comerciale bancare sau de la alte

institutii de credit ;

- Imprumuturile temporare din disponibilitatile contului curent generalal Trezoreriei Statului ;

- Garantiile acordate de autoritatile administratiei publice locale.Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administratiei publice locale este

inscrisa in registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autoritati si se raporteaza

anual prin situatiile financiare. Acest registru include informatii care sa specifice suma totala

a datoriilor autoritatilor administratiei publice locale, precum si detalierea datoriilor si alte

informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a datoriei publice

locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.

De asemenea, valoarea totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice

locale se inscrie in registrul garantiilor locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin

situatiile financiare. Acest registru cuprinde informatii care sa specifice suma totala a

garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale, precum si detalierea garantiilorsi alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a garantiilor

locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a transmite Ministerului

Finantelor Publice, in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a contractului de

imprumut, copii de pe fiecare document primar care atesta :

- contractarea/ garantarea imprumutului ;- actul aditional la contractul/ acordul de imprumut/garantare, daca au

fost aduse modificari la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.

Pe perioada utilizarii si rambursarii imprumutului contractat/ garantat, raportarea la

Ministerul Finantelor Publice a datelor privind datoria publica locala se efectueaza lunar, intermen de 20 de zile de la sfarsitul perioadei de raportare.

30


32/59

In scopul evaluarii datoriei publice locale, orice obligatie de plata, exprimata in alta

moneda decat cea nationala, este calculata in moneda nationala, utilizandu-se cursul de

schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi din perioada la

care se face raportarea.

Serviciul datoriei publice locale nu reprezinta obligatii sau raspunderi ale Guvernului

si acesta va fi platit din bugetele locale si din imprumuturi pentru refinantarea datoriei publicelocale.

MANAGEMENTUL DATORIEI PUBLICE

Continutul si importanta managemntului datoriei publice

Managementul datoriei publice consta in stabilirea unei strategii de gestiune a

datoriei statului apta de a mobiliza sumele necesare finantarii, de a realiza obiectivele de risc

si de cost stabilite de catre autoritati, precum si celelalte obiective fixate de acestea, cum ar fi

dezvoltarea si mentinerea unei piete a titlurilor de stat performante.

In contextul mai larg al politicilor economice nationale, statele trebuie sa vegheze caatat nivelul, cat si ritmul de crestere al datoriei publice sa fie sustenabile, iar serviciul datoriei

publice sa poata fi asigurat in diverse situatii, respectand obiectivele de cost si risc. Este

necesara, de asemenea, mentinerea indatorarii sectorului public pe o traiectorie viabila,

precum si punerea in practica a unei strategii credibila de reducere a nivelului datoriei, daca

acesta este excesiv.

Datoria publica trebuie structurata adecvat in ceea ce priveste ratele dobanzii,

scadentele si moneda in care sunt contractate imprumuturile. O slaba structurare, referitor la

elementele prezentate mai sus, precum si existenta unui nivel ridicat al garantiilor acordate de

Guvern imprumuturilor contractate de institutiile publice sau de agentii economici privati au

constituit factori ce au contribuit la declansarea sau propagarea crizelor economice. De

exemplu, crizele au fost deseori declansate de strategii care au privilegiat excesiv economiile

de costuri ale imprumuturilor, concretizate prin imprumuturi pe termen scurt sau cu o rata

variabila a dobanzii. Acestea expun bugetul de stat unui risc grav daca, in momentul

refinantarii, conditiile pietei se modifica nefavorabil.

In functie de natura regimului de schimb, o recurgere excesiva la imprumuturile in

valuta ar putea exercita presiuni asupra cursului de schimb si/sau asupra ratei dobanzii daca

investitorii devin reticenti in refinantarea datoriei statului. Reducand riscul ca gestiunea

portofoliului datoriei statului sa devina sursa de instabilitate pentru sectorul privat, o gestiune

prudenta a datoriei publice poate permite tarilor sa fie mai putin expuse riscului de contagiune

si celui financiar.

Portofoliul datoriei publice este portofoliul financiar cel mai important al unei tari. Elcontine structuri financiare complexe si riscante si poate genera un risc substantial asupra

patrimoniului statului, precum si a stabilitatii financiare a tarii. Crizele recente au evidentiat

necesitatea ca statele sa-si limiteze expunerea la riscul de lichiditate si la alte riscuri ce fac ca

economiile lor sa devina vulnerabile la socurile externe. O gestiune sanatoasa a riscului in

sectorul public este, deci, capitala pentru gestiunea riscului in alte sectoare ale economiei,

deoarece entitatile economice din sectorul privat se confrunta cu mari probleme atunci cand

slaba gestionare a riscurilor, la care este expus statul, deschide posibilitatea unei crize de

lichiditate.

Alaturi de practicile sanatoase de gestiune ale datoriei s-a afirmat, o data cu

numeroasele crize survenite pe pietele datoriei, necesitatea unei piete a capitalurilor

performanta si robusta. Cu toate ca politica de gestiune a datoriei publice nu a fost unica, nicimacar principala cauza a crizelor economice, este evident ca structura inadecvata a

31


33/59

scadentelor, ratelor dobanzii si componentei in valute a portofoliului datoriei au contribuit la

agravarea acestor fenomene. Chiar in cazul unor directii adecvate ale politicii

macroeconomice, practicile riscante de gestiune a datoriei fac economia mai vulnerabila la

socurile economice si financiare.

Indatorarea slab structurata si riscanta este, adesea, consecinta unor politici fiscale,

monetare si a cursului valutar inadecvate. Aceste fenomene se interconditioneaza reciproc,manifestarea in sens invers a lor fiind, de asemenea, constatata. O politica prudenta de

gestiune a datoriei nu poate inlocui, insa, masuri adecvate in planurile bugetar si monetar.

Daca orientarile macroeconomice sunt gresit directionate, gestiunea datoriei nu poate in sine

sa evite o criza.

Experienta recenta demonstreaza ca o piata dezvoltata a datoriei publice interne, prin

diversificarea intrumentelor se poate substitui finantarii bancare (si invers), atunci cand

aceasta sursa se epuizeaza, ajutand economia sa suporte socurile financiare.

Tarile in curs de dezvoltare si cele in tranzitie sunt mai vulnerabile la socurile externe

intrucat economia lor este mai putin diversificata, au o baza de economisire interna mai

redusa si sisteme financiare mai putin dezvoltate si, ca atare, mai receptive la fenomenul de

contagiune financiara.In concluzie, chiar daca socurile economico-financiare isi au originea in sectorul

financiar intern sau provin dintr-o contagiune financiara mondiala, o politica prudenta de

gestiune a datoriei publice, asociata unei politici macroeconomice sanatoase, este

indispensabila pentru reducerea costurilor pe plan uman si cel al productiei.

Riscurile aferente managementului datoriei publice

Obiectul gestiunii datoriei publice il reprezinta satisfacerea nevoilor de finantare ale

statului si ale obligatiilor sale de plata la un cost cat mai redus pe termen mediu si lung, in

conditiile mentinerii riscurilor la un nivel tolerabil.

O gestiune prudenta a datoriei, vizand evitarea structurilor si strategiilor de imprumut

periculoase (de exemplu : finantarea deficitului bugetar prin emisiune monetara, ce este

interzisa, de altfel prin lege) este cruciala, dat fiind consecintele macroeconomice grave pe

care le antreneaza incapicitatea de plata a datoriei, marile pierderi de productie si costurile

mari. Aceste costuri pot conduce la falimente de intreprinderi si banci, precum si la pierderea

credibilitatii si capacitatii administratiei de a mobiliza resurse interne si din exterior.

Riscurile ce apar in gestionarea datoriei publice trebuie sa faca obiectul unei urmari

atente si trebuie evaluate cu grija. Aceste riscuri sunt : riscul de piata ; riscul de refinantare ;

riscul de lichiditate ; riscul de credit ; riscul operational.

Riscul de piata - Are in vedere riscurile legate de evolutia preturilor pietei (rata

dobanzii, cursul de schimb valutar, preturile produselor de baza, etc). De asemenea se

refera si la problemele generate, in cazul imprumuturilor in moneda nationala sau in

valuta, de variatia ratei dobanzii, ce determina modificarea serviciului datoriei publice.

Astfet de riscuri apar si in cazul refinantarii datoriei publice prin noi imprumuturi cu o

rata fixa a dobanzii sau atunci cand se stabileste o noua rata a cuponului pentru

imprumuturile cu rata a dobanzii variabila. Datoria pe termen scurt, la o rata a

dobanzii fixa sau flotanta, este considerata mai riscanta decat datoria pe termen lung

cu o rata fixa a dobanzii, cu toate ca o concentrare excesiva a datoriei, insa cu scadente

foarte lungi poate fi riscanta intrucat nevoiele de finantare viitoare sunt necunoscute.

32


34/59

Datoria publica externa sau indexa

Buget Si Trez Pub

Documents

Transcript of Buget Si Trez Pub