Impactul Europenizarii Asupra Adm Pub

CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ: „IMPACTUL EUROPENIZĂRII ASUPRA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE”

Manifestarea este organizată cu sprijinul financiar al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică,

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

1

CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ: INTERNATIONAL CONFERENCE:

„IMPACTUL EUROPENIZĂRII ASUPRA ADMINISTRAŢIEI

PUBLICE”

„THE IMPACT OF EUROPEANIZATION ON THE PUBLIC ADMINISTRATION”

PALATUL PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

THE PALACE OF THE PARLIAMENT OF ROMANIA

Sala „Nicolae Bălcescu” „Nicolae Bălcescu” Hall 25 – 26 Mai 2007, Bucureşti 25 – 26 May 2007, Bucharest

Rezumate Abstracts

SESIUNEA PLENARĂ 1: PLENARY SESSION 1: “EUROPENIZAREA, INTEGRAREA ŞI

REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE” „EUROPEANIZATION, INTEGRATION AND

PUBLIC ADMINISTRATION REFORM”

Prezentări: Paper presentations: „Europenizarea, integrarea şi reforma

administraţiei publice: Comisia de Concurenţă a Greciei vs. Comisiile similare ale SUA şi UE”

“Europeanization, Integration and Public Administration Reform: The case of the Greek

Competition Commission compared to the US and EU respectively”

Harry Stamelos, Şcoala de Administraţie Publică, Atena, Grecia

Harry Stamelos, Greek School of Public Administration, Athens, Greece

Proiectul va explora cazul Comisiei de Concurenţă a Greciei în sistemul administraţiei Greciei şi în cel al UE, cu privire la funcţionarea directoratelor Comisiei şi la puterile sale de a pune în aplicare legile concurenţei, din Grecia şi din UE, în ordinea de drept din Grecia şi mijloacele pe care le foloseşte pentru a atinge efectiv rezultatele cerute Comisia Europeană pentru europeanizare şi integrare, în special pentru reformele administraţiei publice în reţeaua Comisiilor Naţionale pentru

The project will explore the case of the Greek Competition Commission in the Greek and EU administration system regarding the operation of the divisions of the Commission and its powers to enforce the EU and Greek competition laws in the Greek legal order and the means which uses to actually reach the results that the Europeanization and the integration of the European Commission demands, especially for public administration reforms in the network of the National Competition

INTERNATIONAL CONFERENCE: „THE IMPACT OF EUROPEANIZATION ON THE PUBLIC ADMINISTRATION”

This event is organized with the financial support of the National Authority for Scientific Research,

Romanian Ministry of Education, Research and Youth.

2

Concurenţă din fiecare Stat Membru al UE. O comparaţie specială va fi ilustrată pentru reţeaua respectivă de autorităţi ale statului în SUA şi pentru autorităţile federale pentru concurenţă din SUA (Comisia Federală pentru Comerţ, Departamentul de Justiţie) şi aspectele administrative interesante din SUA, similare cu cele din Uniunea Europeană.

Commissions of every Member State of the EU. A special comparison will be illustrated to the respective network of state authorities in the US and the US federal competition authorities (Federal Trade Commission, Department of Justice) and the interesting administrative issues in the US similar to the ones in the European Union.

„Democratizarea administraţiei româneşti” “Democratization of Romanian Administration” Ioan Alexandru, SNSPA, Bucureşti, România Ioan Alexandru, SNSPA, Bucharest, Romania

Din punct de vedere geografic, România a fost dintotdeauna considerată o ţară europeană. Chiar mai mult, putem spune fără a greşi că întreaga sa istorie a fost puternic determinată de evenimente politico-sociale care se declanşau în vestul continentului propagându-se inevitabil spre răsărit. Dinspre apus, veneau noutăţile ştiinţifice, culturale, artistice dar şi ideile de libertate, egalitate, fraternitate şi odată cu ele mişcările de eliberare naţională şi democraţia. Dinspre răsărit au venit mai mult necazuri: năvăliri succesive ale popoarelor migratoare, tătarii, avarii, gepizii, apoi, când abia apucasem în anii de după primul război mondial să ne aşezăm ţara la un nivel calitativ comparabil cu ţările din vest, a venit cele de-al doilea război mondial şi odată cu sfârşitul lui marea ruptură a Europei, în urma căreia, abandonaţi de „prietenii” din vest, am intrat în perimetrul de jurisdicţie a fostei Uniuni Sovietice, ea însăşi o construcţie statală autoritară, edificată de comunişti pe structura fostei Rusii imperiale. A urmat aproape jumătate de secol de regim totalitar în care, totuşi, a supravieţuit spiritul european prin literatură şi artă, prin rezistenţa tăcută a marilor oameni de ştiinţă care au încercat să conserve şi să transmită generaţiilor următoare ideile europene şi nu în ultimul rând, prin împotrivirea faţă de propaganda ateistă. Am făcut această scurtă, poate prea scurtă incursiune în istoria noastră pentru a putea înţelege că tot ceea ce se întâmplă după Revoluţia din decembrie 1989 nu înseamnă altceva decât revenirea României la locul ei firesc şi anume în rândul ţărilor europene. În acelaşi timp, trebuie să spunem că încă din vechime a existat o diferenţă semnificativă între nivelurile de dezvoltare economico-socială ale

From the geographical point of view, Romania was always considered a European country. Even more, we can say without being mistaken, that its entire history was strongly determined by political-social events that were commencing in the West of the continent, unavoidably spreading towards the East. From the West came the scientific, cultural, artistic news, but also the ideas of freedom, equality, fraternity and, together with them, the national liberty movements and democracy. From the East came more troubles: successive conquests of the migrating populations, then, in the years following the First World War, when we had just begun setting the country on a qualitative level comparable to the Western states, the Second World War came and, with its end, the large tear across Europe. Abandoned by the „friends” in the West, we entered the jurisdiction perimeter of the former Soviet Union, an authoritarian state construction, built by the communists on the structure of former Imperial Russia. It followed almost half a century of totalitarian regime, in which, still, the European spirit survived, through literature and art, through the silent resistance of the great scientists who tried to preserve and pass on to the next generations the European ideas and, not lastly, through the opposition towards the atheistic propaganda. I made this short, maybe too short, trip into our history, in order to understand that everything happening after the Revolution of December 1989 means that Romania returns to its natural position, namely, in line with the European countries. At the same time, we must say that even from the old times there was a significant difference between the economic-social development levels of the Eastern countries, in comparison to the Western ones, in the sense that the Eastern fell behind.




3

ţărilor din răsărit faţă de cele din apus în sensul rămânerii în urmă a celor din răsărit. De aceea, cred că ceea ce trebuie să constituie miezul preocupărilor noastre în această etapă istorică a evoluţiei României este ideea de a găsi modalităţile, soluţiile şi mijloacele prin care să progresăm în toate domeniile astfel încât să reducem şi în perspectivă să anulăm decalajele de orice fel între noi şi ţările din apus. Într-un astfel de demers, administraţia publică are un rol crucial. Dar, pentru a putea juca un asemenea rol determinant în progresul României, administraţia publică trebuie mai întâi să se schimbe ea însăşi. În opinia mea, această schimbare constă pe de o parte în democratizarea administraţiei iar pe de altă parte în modernizarea acesteia. Acestea sunt cele două direcţii de „europenizare” a administraţiei publice iar dacă prin „europenizare” înţelegem racordarea şi armonizarea structurilor şi procedurilor administrative din ţările europene în condiţiile edificării unei Uniuni Europene, atunci trebuie să spunem că „impactul europenizării” priveşte în mai mică sau mai mare măsură toate administraţiile publice naţionale din ţările membre ale U.E. În intervenţia mea, mă voi limita la punerea în discuţie a câtorva idei în legătură cu necesitatea democratizării administraţiei publice din România, nu ca sop în sine ci ca o condiţie a unei mai bune funcţionări şi a creşterii randamentului acesteia.

Therefore, I think that the focus of our preoccupations in this historical stage of Romania’s development is the idea to find the modalities, the solutions and the means by which to progress in all fields, such as to reduce and, in time, to cancel all types of disparities between us and the Western countries. In such a work, the public administration has a crucial role. But, in order to play such a determining role in Romania’s progress, the public administration must first change itself. In my opinion, this change consists, on one hand, in democratization of the administration and, on the other hand, its modernization. These are the two directions of the “Europeanization” of the public administration and if by „Europeanization” we understand the connecting and harmonizing of the administrative structures and procedures in the European countries in the conditions of building an European Union, then we must say that the „impact of Europeanization” refers to a larger or smaller extent to all national public administrations of the EU Member States. In my intervention, I will limit myself to discussing several ideas regarding the need for democratization of the public administration in Romania, not as a purpose in itself, but as a condition for a better functioning and for increasing its efficiency.

„Europenizarea prin prisma ajutorului de pre-aderare al UE: cazul administraţiei publice

poloneze”

“Europeanization through the EU pre-accession assistance: the case of Polish Public

Administration” Anna Kostrzewa, Şcoala de Economie din

Varşovia, Polonia Anna Kostrzewa, Warsaw School of Economics,

Poland Consiliul European de la Madrid din decembrie 1995 a informat toate statele care se pregăteau de obţinerea calităţii de membru al Uniunii Europene (UE) în legătură cu necesitatea de a-şi ajusta structurile administrative şi judiciare pentru a asigura implementarea acquis-ului comunitar. În lumina obligaţiei de mai sus, dar şi recunoscând ea însăşi semnificaţia enormă a structurilor şi mecanismelor administrative corespunzătoare

The Madrid European Council of December 1995 informed all countries preparing for the membership in the European Union (EU) about the necessity to adjust their administrative and judicial structures so that implementation of the acquis communautaire is ensured. In light of the aforementioned obligation, but also recognizing itself a tremendous significance of the proper administrative structures and mechanisms for the transformation from the previous political and




4

pentru transformarea vechiului sistem politic şi economic, Polonia a iniţiat activităţi de reformă la începutul anilor 1990. Orice discuţie academică cu privire la reforma administraţiei publice în Polonia, dar şi în celelalte state candidate trebuie să fie automat asociată cu sprijinul din partea Uniunii Europene, furnizat sub forma cadrului de asistenţă pre-aderare. Programul de Construcţie Instituţională Phare va fi accentuat în acest context, întrucât acesta a constituit un instrument-cheie pentru ajustarea graduală a cerinţelor identificate pentru administraţia poloneză, înainte de a putea funcţiona eficient la nivelul Uniunii Europene. A părut a fi o sarcină dificilă pentru comunitatea academică furnizarea unei conceptualizări satisfăcătoare a europenizării. În cazul Poloniei, s-a argumentat că se poate face referire la acest fenomen, iar acesta poate fi examinat în legătură cu modificarea structurală şi calitativă în domeniul administraţiei publice, care, la rândul său, va fi corelat cu conceptele de instituţionalizare şi reformă publică. În termeni generali, schimbările facilitate/provocate de proiectele de Construcţie Instituţională Phare se manifestă în sfera (i) aproximării legale care afectează aproape toate aspectele în care poate fi discutată administraţia publică, (ii) participării în procesul de luare a deciziilor la nivelul UE, (iii) implementării şi punerii în aplicare a politicilor UE. Presupunerea principală pare să fie că deşi se poate recunoaşte un element puternic de condiţionalitate în legătură cu introducerea regulilor cu privire la (i) protecţia intereselor financiare ale UE, (ii) stabilirea agenţiilor/organismelor responsabile pentru implementarea fondurilor de pre-aderare şi a celor structurale şi (iii) aplicare, control, procedurile de monitorizare şi evaluare, datorită câtorva factori, nu a fost posibilă stabilirea şi punerea în funcţiune a unui model anume de administraţie a UE. Trecând prin procesul de aderare la UE şi ajungând la etapa de membru cu drepturi depline, Polonia şi-a europenizat administraţia, prin păstrarea cadrului propriilor sale mecanisme, cu rădăcini adânci în sistemele instituţionale şi politice, în istorie şi cultură.

economic system, Poland initiated its reforming activities in the early 1990s. Therefore, any academic discussion concerning public administration reform in Poland but also in other acceding countries has to be automatically associated with the European Union support provided in the framework of the pre-accession assistance. The Phare Institution Building programme shall be emphasized in this context as it has constituted a key instrument of gradual adjustment to the requirements identified for the Polish administration before it could operate successfully on the European Union level. It has appeared to be a difficult task for the academic community to provide a satisfactory conceptualization of Europeanisation. Nevertheless, in the case of Poland, it is argued that this phenomenon can be referred to and examined in relation to the structural and qualitative change in the public administration, which in turn, shall be correlated with the institutionalisation and public reform concepts. In general terms, changes facilitated/provoked by the Phare Institution Building projects manifest themselves in the sphere of (i) legal approximation affecting almost all aspects in which public administration can be discussed, (ii) participation in the decision making process on the EU level, (iii) implementation and enforcement of the EU policies. However, the principal assumption seems to be that although strong conditionality ingredient can be recognized in relation to introduction of rules on (i) protection of the EU financial interests, (ii) establishment of agencies/bodies responsible for implementation of pre-accession and structural funds and (iii) application, control, monitoring and evaluation procedures, due to several factors, it was not possible to establish and make operational any particular model of the EU administration. Having gone through the EU accession process and arriving to the full membership stage, Poland has its administration Europeanised though preserved in its framework own mechanisms deeply rooted in institutional and political systems as well as history and culture.




5

„Românii, între identitate naţională şi europeană”

“Romanians between National and European Identity”

Ana Rodica Stăiculescu Brezeanu, Universitatea “Ovidius”, Constanţa, România

Ana Rodica Stăiculescu Brezeanu, University “Ovidius”, Constanţa, Romania

Lucrarea abordează în plan conceptual trecerea de la biografie la identitate, de la identitatea individuală la identitatea locală, naţională şi europeană. Cetăţenia europeană implică construcţia unui spaţiu public european, aflat abia acum la începuturile sale certe. În procesul de construcţie europeană şi de formare identitară, două întrebări se profilează la nivelul reflexiei: pe de o parte, care sunt valoarea şi pertinenţa conceptului de identitate şi a posibilităţilor punerii sale în opera în dinamica integrării europene şi, pe de altă parte, prin ce mijloace este legitimată identitatea europeană. Cultura şi educaţia apar ca element de transversalitate care poate crea şi asigura o relaţie formală cu celelalte segmente ale politicilor europene. Problematica actuală a încălzirii climei apare ca un factor de prim plan în unificarea europeană. Lucrarea prezintă şi concluziile unui studiu realizat în perioada 10-20.12.2006 în cadrul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative din Universitatea OVIDIUS Constanţa privind cunoştinţele despre Uniunea Europeană înainte de 01.01.2007 în rândul studenţilor.

The paper approaches in the conceptual way the passing from the biography to the identity, from the individual identity to the local, national and European identity. Being now at the confidence starting point, European citizenship involves the building of a public space in Europe. In the process of European construction and forming of the national identity, two questions are in my mind, the first “What is the value and the substance of the identity concept taking into account the actual dynamic process of the European integration?” and the second one, “Through which means is legitimated and easy recognized the European identity?” The culture, education and national customs are the important native elements which can create and insure an informal relation with the other components of the European policies. The papers comprises also the conclusion of a study achieved during 10 - 20 December 2006, among the students of the “Law and Administrative Science Faculty” from “OVIDIUS” University in Constanta, taking into account the knowledge about European Union, before 1st of January 2007.

„Europenizarea administraţiei publice atât pentru cetăţeni, cât şi pentru funcţionarii publici: câteva dovezi ale şansei aplicării

marketing-ului în sectorul public”

“Europeanizing public administration not only for citizens’, but also public servants’ benefit: some Evidence on the Chance for Internal Marketing

Application in the Public Sector” José Luis Vazquez Burguete, Universitatea Leon,

Leon, Spania José Luis Vazquez Burguete, University of Leon,

Leon, Spain Atunci când vorbim despre o „administraţie publică europeană”, nu ne referim numai la o simplă “standarizare” în acele proceduri administrative – şi birocratice – din toate statele membre UE. Acesta este, de asemenea, un sinonim al instituţiilor moderne, eficiente, care privesc serviciul public, prin căutarea şi folosirea fiecărei oportunităţi de a satisface nevoile cetăţenilor. În acest scop, ca rezultat al unei evoluţii clare în

When talking on a “European Public Administration” we are not only referring to a mere “standardization” in those administrative –and bureaucratic– procedures in all EU countries. It is also a synonymous of modern, effective institutions, aiming public service by seeking and seizing every opportunity to meet citizens’ needs. At this purpose, as a result of a clear evolution in previous paradigms on public sector working culture




6

paradigmele anterioare privind cultura şi activităţile din sectorul public, instrumentele de management care s-au dovedit a fi de succes într-un context privat sunt analizate, căutând apoi modificări necesare pentru o adaptare mai bună a performanţelor publice (adică, ţintind către modul în care acestea pot beneficia cel mai bine de performanţelor administraţiilor publice). În acest context, organizaţiile private caută, în mod clar, lucrători dedicaţi, prin îmbunătăţirea performanţei individului şi a atitudinilor legate de locul de muncă. Deci, managementul resursele umane (sau personalului) şi tehnicile şi procedurile de planificare devin din ce în ce mai obişnuite – putem spune esenţiale – în fiecare organizaţie. Totuşi, în acest moment, aplicarea lor în domeniile public şi/sau non-profit nu este atât de obişnuită sau, cel puţin, este în fază mult mai incipientă, atunci când nu este direct pusă sub semnul întrebării sau chiar respinsă (să luăm în considerare, de ex., argumente din dezbaterea prezentă la nivelul UE cu privire la posibilele stimulente pentru angajaţii din sectorul public). Din aceste declaraţii iniţiale, în lucrarea de faţă introducem unele consideraţii cu privire la posibilităţile reale de aplicare a tehnicilor interne de marketing în sectorul public, fie din perspectivă teoretică, fie din perspectivă practică. Un accent deosebit este pus pe cazul concret al administraţiilor locale, acolo unde rezultatele dintr-un studiu empiric asupra funcţionarilor publici ne permit să facem afirmaţii nu numai despre avantajul luării în considerare a şansei marketing-ului, dar şi despre o cerere şi o necesitate reală de a aplica marketingul intern în domeniul public.

and activities, management tools that proved to be successful in a private context are under analysis, then looking for required changes in order to their better adjustment for public performance (i.e., aiming the way in which they can most benefit the performance of public administrations). In this context, private organizations are clearly looking for committed workers by improving individual’s performance and job-related attitudes. Thus, human resources (or personnel) management and planning techniques and procedures are becoming more and more usual –we can say essential– in every business organization. However, at the time, their application in public and/or non-profit fields is not so usual or, at least, it is much more incipient, when not directly questioned or even rejected (let’s consider, e.g., arguments in current debate at EU level on possible incentives for public employees). From these initial statements, in this paper we introduce some considerations on real possibilities of applying internal marketing techniques in the public sector, either from a theoretical or a practical perspective. A special emphasis is made on the concrete case of Local Administrations, where results from an empirical survey on public servants allow us to state not only about the convenience of considering the chance, but even about a real demand and necessity of applying internal marketing in the public field.

„De la balcanizare la europenizare. Perspectiva federală în Europa”

“De la balkanisation á l’européanisation. La perspective fédérale en Europe”

Panagiotis Grigoriou, Universitatea Aegean, Grecia

Panagiotis Grigoriou, University of the Aegean, Greece

Actuala perioadă a integrării europeane este dominată de efectele de lărgire a Uniunii Europene către Europa centrală şi orientală; de ştiut către o zonă care acum aproximativ 20 de ani reprezenta un adversar rigid pentru o Europă comunitară

La période actuelle de l’intégration européenne est dominée par les effets de l’élargissement de l’Union européenne vers l’Europe centrale et orientale ; à savoir vers une zone qui constituait, il y a une vingtaine d’années, un adversaire rigide pour




7

clasică. Între acest proces de lărgire şi viitorul regiunii europene, s-a construit, deci, o relaţie structurată în jurul a trei concepte majore. Aceste axe puteau, pe de altă parte, să fie considerate drept cele mai bune instrumente de identificare a noţiunii de regiune în limbajul comunitar. Continuarea politicii de coeziune a Uniunii Europene, inspirată de noua strategie adoptată la Lisabona şi Goteborg, pare să favorizeze viitoarea creştere şi competitivitate comunitară în toate zonele Europei. Mecanismul instituit facilitează elaborarea de proiecte la care ar putea participa două sau mai multe regiuni, în domeniul acţiunilor care aduc o contribuţie efectivă la creşterea competitivităţii teritoriului. Creşterea vizibilităţii mecanismelor instituţionale care permit definirea valorii adăugate a strategiilor comunitare asupra regiunilor aduce în joc cetăţenii şi contribuie la încurajarea politicilor europene puse în operă la nivel local. În acest mod, toate subiectele unei viitoare federalizări a spaţiului european sunt afectate de problemele şi dificultăţile persistente ale eficacităţii şi valabilităţii unui scop atât de ambiţios. Faza actuală a integrării europene va reprezenta un moment decisiv în elaborarea procedurilor care trebuie să permită perceperea perspectivei europene, împărtăşită ex aequo de către toţi europenii. Marea majoritate a specialiştilor în construcţia europeană constată: această perioadă a permis promovarea unei importante socializări europene, mai cu seamă faţă de noile ţări sosite în Uniune. Cu toate acestea, lărgirea către Est nu va fi cauza terminării procesului de integrare europeană antamat, în anii ´50 la Paris şi Roma. Partenerii noştri din centrul şi din estul Europei, nu sunt favorabili faţă de noile mari proiecte federaliste din interiorul Uniunii Europene, dar poziţiile lor politice variate reflectă situaţii şi interese; acest lucru dovedeşte susceptibilitatea lor de a participa la proiecte de cooperare fie şi temporare, dar adecvate fiecăreia dintre problemele importante.

l’Europe communautaire classique. Entre ce processus d’élargissement et l’avenir de la région européenne, est construite, donc, une relation structurée autour de trois concepts majeurs. Ces axes pourraient, d’ailleurs, être considérés comme les meilleurs instruments d’identification de la notion de région dans le langage communautaire. La poursuite de la politique de cohésion de l'Union européenne, inspirée par la nouvelle stratégie adoptée à Lisbonne et à Göteborg, semble favoriser la croissance et la compétitivité communautaires futures dans toutes les parties de l'Europe. Le mécanisme mis en place facilite l'élaboration de projets auxquels pourraient participer deux ou plusieurs régions dans le domaine des actions qui apportent une contribution effective à l'accroissement de la compétitivité du territoire. Le renforcement de la visibilité des mécanismes institutionnels qui permettent de définir la valeur ajoutée des stratégies communautaires auprès des régions mettent en jeu les citoyens et contribuent à encourager les politiques européennes mises en œuvre au niveau local. De cette manière, tous les sujets d’une prochaine fédéralisation de l’espace européen sont affectés par les problèmes et les difficultés persistants de l’effectivité et de la viabilité d’un tel but ambitieux. La phase actuelle de l’intégration européenne sera un moment décisif dans l’élaboration de procédures qui doivent permettre la perception de la perspective européenne, partagée ex aequo par tous les européens. La grande majorité de spécialistes sur la construction européenne le constatent : cette période a permis la promotion d’une socialisation européenne importante vis-à-vis surtout des nouveaux venus à l’Union. Pourtant, l’élargissement à l’Est ne sera pas, la cause de la terminaison du processus d’intégration européenne entamé, dans les années ’50, à Paris et à Rome. Nos partenaires du centre et de l’est européens ne sont pas favorables à de nouveaux grands projets fédérateurs au sein de l’Union européenne, mais leurs positions politiques variées reflètent des situations et des intérêts ; cela donc témoigne de leur susceptibilité de participer à des schémas de coopération parfois temporaires, mais adéquates à chacune des questions importantes.




8

„Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului în ordinea de drept a Uniunii Europene”

“Fundamental Human Rights and Freedoms in the European Union’s Legal Order”

Emil Bălan, SNSPA, România Emil Bălan, SNSPA, Romania Stringenta actualitate a discuţiei asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale constă în legătura inseparabilă a problematicii cu cerinţa edificării şi consolidării statului de drept ca model în procesul decizional pe plan politic şi social. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale din 4 nov. 1950, precum şi tradiţiile constituţional comune ale statelor membre UE constituie garanţii ale recunoaşterii şi respectării acestor valori şi principii. În preambulul Tratatului Constituţional se precizează faptul că Uniunea Europeană este o comunitate de valori, care se întemeiază pe demnitatea omului, pe libertate, egalitate şi solidaritate, bazîndu-se pe principiile democraţiei şi statului de drept . În procesul de asigurare a respectării drepturilor fundamentale sunt angajate atît structurile comunitare, cît şi Statele Membre U.E. care implementează dreptul comunitar şi îl pun în executare în plan administrativ. Din acest punct de vedere, pentru instituţiile naţionale aceasta înseamnă că ele sînt supuse unei duble obligaţii în privinţa drepturilor fundamentale, şi anume decurgînd din dreptul statului respectiv şi din dreptul comunitar şi avînd ca efect pe termen lung consolidarea acestui proces .

The pressing present-day issue of the discussion on fundamental rights and freedoms consists in the inseparable link of the topic with the demand to build and consolidate the state of law as a model in the decisional process on the political and social level. The European Convention of Fundamental Human Rights and Freedoms on November 4th, 1950, as well as the common constitutional traditions of the EU Member States constitute guarantees of the recognition and the observance of these values and principles. In the preamble of the Constitutional Treaty it is indicated the fact that the European Union is a community of values, grounded on the dignity of man, on freedom, equality and solidarity, basing itself on the principles of democracy and the state of law. In the process of ensuring the observance of the fundamental rights there are committed both the communitarian structures, and the EU Member States, which implement Community law and apply them on the administrative level. From this point of view, for the national institutions this means that they are subject to a double obligation in the matter of the fundamental rights, namely, deriving from the law of the respective state and from the Community law, having on long term as effect the consolidation of this process.

„Aspecte istorice şi metodologice ale înţelegerii justiţiei ca principiu al administraţiei publice”

“Historical and Methodological Aspects of Understanding of Justice as a Principle of Public

Administration” Natalyia Shevchenko, Academia Naţională de

Administraţie Publică, Kiev, Ucraina Natalyia Shevchenko, National Academy of the

Public Administration, Kiev, Ukraine Prima interpretare a justiţiei în istoria

conştiinţei publice a fost legată de caracterul indiscutabil al normelor alinierii primitive. Aici justiţia a fost înţeleasă ca urmarea simplă a ordinii general acceptate. În practica socială o astfel de înţelegere a justiţiei avea un sens negativ, de pedeapsă pentru încălcarea unei norme generale.

O înţelegere mai dificilă, pozitivă a justiţiei, care se referă la parcelele de teren ale oamenilor, apare în perioada separării indivizilor de familie. La

The First in history of public consciousness of understanding of justice was linked with indisputability of norms of primitive line-up. Here justice was understood as the simple following to the generally accepted order. In this sense characteristically, that, for example, an ancient Greek word and proper our word “justice”, meant a “consuetude”, “mode of life only”. In social practice such understanding of justice had negative sense, is a requirement of punishment for violation of general




9

început, marchează în primul rând egalitatea tuturor oamenilor în utilizarea facilităţilor şi drepturilor. A început să se facă o distincţie între justiţie şi egalitate.

Faimosul filosof grec, Aristotel, considera că justiţia înseamnă, pe de o parte, egalitate pentru egali, şi, pe de altă parte, inegalitate pentru inegali. Mai exact, Aristotel a împărţit justiţia în echitabilă şi distributivă, arătând că un tip special de justiţie apare în distribuirea onorurilor, banilor şi tot ceea ce se poate împărţi între oamenii care fac parte din societate. Astfel, Aristotel a formulat cu succes o teorie fundamentală pentru înţelegerea modernă a contradicţiei dintre ideea de egalitate în justiţie şi ideea de merit şi demnitate, ceea ce presupune recunoaşterea inegalităţii sociale.

În Evul Mediu, egalitatea ca bază a justiţiei a fost recunoscută limitat.

Noua înţelegere europeană a justiţiei a fost legată de formarea noii imagini a omului. Omul a început să fie privit ca individ independent care deţine drepturi inalienabile şi îşi poate controla şi reglementa conduita în societate pe baza unor norme. Astfel, ideea de justiţie presupune (chiar ca ideal pe care trebuie să-l atingem) asigurarea, pe de o parte, a egalităţii tuturor indivizilor în realizarea drepturilor lor inalienabile şi, pe de altă parte, a posibilităţilor de realizare personală fără a aduce prejudicii altor membri ai societăţii. Afirmarea drepturilor inalienabile ale omului a permis extinderea considerabilă a sferei de acţiune a justiţiei şi dezvoltarea mecanismelor prin care aceasta se poate realiza. Înţelegerea justiţiei se cristalizează în perioada modernă, când au apărut teoriile acordului public. Teoriile acordului public separă statul ca instituţie politică şi juridică de societate. Din punct de vedere moral, prioritatea justiţiei înseamnă că valoarea legii morale nu constă în aceea că ea este esenţială pentru atingerea unui scop sau întruparea unor aspiraţii. Dimpotrivă, ea reprezintă un scop în sine. Înţelegerea parţial publică a justiţiei devine stabilită ferm în timpuri noi, apărând în principal în teoriile acordului public. Teoriile acordului public separă

norm. More difficult, more positive understanding of

justice which includes the parcel of land of people blessings arises up in the period of selection of individuals from family. At first it marks mainly equality of all of people in using facilities of life and by rights. However, with the origin of peculiar and inequality it is begun to distinguish justice from simple equality, plugging in it differences in position of people in obedience to their dignities.

The famous Greek philosopher, Aristotle considered that justice meant, from one side, equality for even, and, from other side, is inequality for unequal. Exactly Aristotle first divided justice even and distributive, marking that one type of the special justice appears in the division of honors, or money, or in general all of that, which can part between people which take part in the known society (here can be one even and unequal parcel of land before other). Other kind it appears in equalization of that which makes the article of exchange. Therefore Aristotle succeeded to be formulated fundamental for the modern understanding of justice contradiction between the idea of equality and idea of merits and dignity which assumes confession of social inequality and proportion of gratitude.

It got differentiating of equality and proportion the development in the socially legal mind of Middle ages and New time. Equality as basis of justice was acknowledged here limitedly, that in some certain relation.

Forming of the new European understanding of justice was linked with forming of new picture of man. A man here began to be examined as an independent individual which owns inalienable rights and able independently to control and regulate the conduct in society on the basis of some meaningful norms. Thus, the idea of justice assumes (even as an ideal to which it follows to aim) providing, from one side, to equality of all of individuals in realization of them inalienable rights, and, from other side, possibilities of social self-realization each without a loss for other members of society and proportion of public estimations and requital for this self-realization. Confession of inalienable rights for a man




10

statul ca instituţie politică şi legală de societate, declarându-l crearea voinţei poporului. Din punct de vedere moral al acestei perioade, prioritatea justiţiei înseamnă următoarele: valoarea legii morale nu constă în faptul că este instrumentală în realizarea unui scop sau întruchiparea unor aspiraţii de viaţă care sunt considerate binecuvântate. Contrar, reprezintă un scop în sine, care este dat tuturor celorlalte ţeluri şi este relevant în relaţie cu principiile reglementare. În opinia lui Kant, prioritatea justiţiei într-o relaţie morală este posibilă (şi necesară) prin prioritatea fundamentelor sale. Justiţia este mai mult decât una a valorilor, ele născându-se în mod independent. Printre teoreticienii ultimelor decenii care au examinat această problemă, John Rawles a propus un model de înţelegere a justiţiei ca o categorie politică şi socială, dar nu formal legală. Dintre toate instituţiile sistemului politic şi social, justiţia ocupă un loc prioritar şi reprezintă în sine o valoare absolută. Justiţia este o importantă problemă filosofică şi publică, care are o valoare specială pentru filosofia şi teoria statului şi dreptului. Justiţia este un ideal al vieţii societăţii şi, prin urmare, statul şi dreptul sunt părţile sale componente. Un aspect important al problemei justiţiei este acela al funcţionării normale a instituţiilor democratice.

allowed considerably to extend the sphere of action of justice and successfully to develop the mechanisms of its realization. The publicly-convectional understanding of justice becomes firmly established in New time, that foremost appeared in the theories of public agreement. The theories of public agreement separate the state as political and legal institute from society, declare him creations of will of people. From point of moral grounds of this period priority of justice means the following: the value of moral law consists not in that he is instrumental in achievement of some purpose or embodiment in life of some aspirations which are considered blessing. Opposite, he is a purpose in itself, which is given to all of other aims and comes forward in relation to them regulative principle. From the Kant point of view, priority of justice in a moral relation is possible (and necessary) through priority of its grounds. Justice - it something greater, than simply one of values, as its principles hatch independently. From the theorists of the last decades which examined this problem, most popularity John Rawlz purchased: a model is his understanding of justice as a category political and social, but not formal legal. From all of aims of institutes of the political and legal system of society justice occupies a priority place and shows by itself an absolute value which can not be brought to the victim presentation of its efficiency. Justice is a major philosophical and public problem which has the special value for philosophy and theory of the state and right. Justice is an ideal of life of society, and, consequently the state and right as his component parts. A wide consent on the question of justice is one of normal operating of democratic institutes’ conditions.

Intervenţii: Interventions: „Ecologizarea şi ecologo-politizarea diferitelor

niveluri ale societăţii sunt garanţia dezvoltării de succes a societăţii civilizate în noile state

independente”

“Ecologization and Ecologo-politization of Different Strata of Society is the Guarantee of Successful Development of Civilized Society in

Newly Independent Countries” Telman Zeynalov, Centrul Naţional de Previziune

în domeniul Mediului, Baku, Azerbaijan Telman Zeynalov, National Center of Environmental

Forecasting, Baku, Azerbaijan




11

Dezvoltarea democratizării în noile state independente, în spiritul bunei vecinătăţi, depinde în totalitate de ecologizarea tuturor nivelurilor societăţii. Efectuarea periodică a reformelor rapide şi terapia de şoc în energie şi în alte domenii, fără a lua în considerare poziţia reală socială şi ecologică a populaţiei din noile state independente rezultă în consecinţe negative majore. Unele niveluri ale societăţii devin excesiv de bogate, în dauna altora. Corupţia în straturile cele mai de sus ale structurilor statului se dezvoltă rapid. Toţi factorii numiţi promovează distrugerea tineretului existent, a societăţii civile care încă nu este suficient de puternică în noile state independente. Metodele oferite de noi sunt capabile să ecologizeze şi să politizeze-ecologic toate straturile societăţii şi să întărească sistemul democratic în noile state independente în dezvoltare, în spiritul bunei vecinătăţi în spaţiul eurasiatic.

Development of democratization in the newly independent states, in spirit of good neighbourliness, completely depends on ecologization of all strata of society. Periodic carrying out of rash reforms and a shock therapy in energy and other spheres, without taking into account real social and ecological position of the population in the newly independent states results in big negative consequences. One layers of society excessively grow rich on account of others. The corruption in the supreme layers of state structures develops rapidly. All worded factors promote destruction of existing young, yet not strong enough civil society in the newly independent states. The methods offered by us are capable ecologize and ecologo-politize all strata of society and to strengthen democratic system in developing newly independent states in spirit of good neighbourliness in the Eurasian space.

“Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor în pragul europenizării ”

“Community Public Services for People Registry facing Europeanization”

Renata - Mihaela Marin, Direcţia locală de evidenţă a persoanelor, Iaşi, România

Renata - Mihaela Marin, Local Direction for People Registry, Iaşi, Romania

Integrarea României în Uniunea Europeană a fost „un pas mic pentru Uniunea Europeană, dar un pas uriaş pentru România”.A fost un pas uriaş deoarece a fost necesar să „sărim” peste 40 de ani de sistem comunist şi să întrunim condiţiile unei democraţii autentice. Acest pas a impus în principal armonizarea atât a cadrului legislativ şi instituţional românesc cu cel al Uniunii Europene cât şi reformarea tuturor sistemelor din România. În cadrul reformei administraţiei publice centrale şi locale din România în baza cerinţelor Uniunii Europene au fost adoptate o serie de măsuri care au avut ca obiectiv demilitarizarea şi reorganizarea activităţii de evidenţă a persoanelor în subordinea administraţiei publice locale prin crearea Serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor. Astfel, prin Ordonanţa de Guvern nr. 84/2001 au fost înfiinţate în subordinea consiliilor locale, consiliilor judeţene, consiliilor de sector şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti servicii publice locale de evidenţă a persoanelor prin reorganizarea serviciilor de evidenţă a

The integration of Romania in the European Union was „a small step for European Union, but a huge one for Romania”. It was a huge because we had to „jump” over 40 years of communist system till an authentic democracy system. This step asked mainly for harmonization of the Romanian legislative and institutional system with that existing in the European Union but also for a reform of all the Romanian systems. The reform of the Romanian local and central public administration system adopted a series of measures for demilitarization and reorganization of citizens’ evidence activity in the local public administration subordination as Local Public Services for Citizens Evidence. So through the Governmental Decree 84/2001 were set up local public services for citizens evidence subordinated to the local, county, department and Bucharest General council base don the reorganization of the citizens evidence and civil registers services. From juridical point of view, these services are a special „presence” on local public services „market” in Romania deserving a short




12

persoanelor şi a serviciilor de stare civilă. Din punct de vedere juridic, aceste servicii sunt o prezenţă inedită pe piaţa serviciilor publice de interes local din România, ceea ce justifică o scurtă incursiune în procesul de organizare şi funcţionare al acestora.

overview of their organizational and functional process.

“Etica în administraţia publică-cerinţă pentru realizarea unei administraţii publice specifice

secolului XXI ”

“Ethics in Public Administration – Conditions for Achieving a Public Administration in the 21st

Century” Teodor Dragoş Troanţă Rebeles, SNSPA,

Bucureşti, România Teodor Dragoş Troanţă Rebeles, SNSPA,

Bucharest, Romania Spaţiul Administrativ European, spaţiu caracterizat de existenţa unor principii comune (încredere, previzibilitate; deschidere şi transparenţă; responsabilitate; eficienţă şi eficacitate), trebuie să fie un spaţiu în care aceste principii sunt întâlnite în practica administrativă de zi cu zi a Statelor Membre trebuie să fie un spaţiu care promovează un comportament etic şi integru atât în interiorul structurilor administrative cât şi în relaţiile dintre administraţie şi cetăţenii. Din considerente ce ţin de importanţa promovării unui spaţiu administrativ european în care valorile fundamentale sunt respectate, această lucrare aduce în discuţie aspecte noi specifice domeniului nostru de activitate, urmărind în principal să prezinte importanţa şi efectele în cazul dezvoltării unui spaţiu public - etic şi integru prin promovarea în principal a eticii în administraţia publică. Lucrarea va dezvolta noi concepte promovate pe plan internaţional ca de exemplu - etica în administraţia publică, management etic, leadership etic, standarde şi comportament etic şi de asemenea va încerca să proiecteze câteva dintre caracteristicile şi principiile pe care un nou tip de administraţie publică specifică sec. XXI, modernă, eficientă, capabilă să respecte şi să promoveze interesele şi drepturile cetăţenilor.

The European Administrative Space characterized by the existence of common principles must be a public space that respects principles like lawfulness, openness, transparency, efficiency and effectiveness in the daily administrative practice of the Member States and also it must be promoting an ethical and fair conduct inside the administrative structures and in the relations between public administration and citizens. Regarding considerations that may promote a European Administrative Space in which the fundamental values are respected, this paper will discuss new aspects specific to our field of study, presenting the importance and the effects related to the development of an ethic and fair public space by promoting ethics in public administration. The paper will develop new concepts promoted at international level as - ethics in public administration, ethical management and leadership, ethical standards and conduct and also it will try to project some of the characteristics and principles of a new type of public administration specific to the 21st century, modern, efficient, capable to respect and promote citizens interests and rights.

“Coordonate etice în administraţia publică din România după integrarea în UE”

“Ethical Coordinates for the Romanian Public Administration after the EU accession”

Adela Voicu, Universitatea “Spiru Haret”, Constanţa, România

Adela Voicu, “Spiru Haret” University, Constanţa, Romania

(0). Ca stat de drept, în baza consensului politic, România a realizat armonizarea administraţiei publice cu Directivele U.E. prin implementarea

(0). As any state of law, on the basis of political consensus, Romania achieved the harmonization of its public administration with the EU Directives, by




13

unui sistem de de reforme şi strategii specifice. (1). Strategiile reformei în administraţie includ adoptarea de noi reglementări legale privind statutul funcţionarilor publici având drept obiective profesionalizarea acestora, prevenirea corupţiei şi descentralizarea activităţii instituţiilor publice. (2.0.) Codul de conduită a funcţionarilor publici (Legea nr.7/2004) asigură respectarea valorilor şi principiilor constituţionale şi etice în activităţile publice. (2.1.) Etica profesională în administraţia publică implică armonizarea valorilor şi normelor instituţionale cu cele morale individuale ale funcţionarilor publici. (2.2.) Principiile Codului de conduită a funcţionarilor publici din România reflectă caracterul european al legislaţiei române. (3.0.) Restructurarea principiilor etice în actul de guvernare implică o abordare complexă la nivelul autorităţii întrucât aceste principii obiective trebuie asumate şi aplicate în practică de către factorul uman, ceea ce determină un grad de relativ subiectivism şi creează potenţiale disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte coordonarea şi controlul activităţii instituţionale (Fukuzama, 2004). (3.1.) În prezent, contribuţia eticii ca ştiinţă la profesionalizarea şi eficienţa instituţională în administraţia publică este evidentă, rezultatele unei cercetări desfăşurate de noi pe un eşantion reprezentativ de funcţionari publici din administraţia publică locală fiind un argument în acest sens.

implementing a system of specific reforms and strategies. (1). The strategies of reform in administration include the adopting of new legal regulations regarding the statute of the public servants, having as objectives their professionalization, the prevention of corruption and decentralization of the activity of the public institutions. (2.0.). The Code of conduct of the public servants (Law no. 7/2004) ensures the observance of the constitutional values and principles and ethics in public activities. (2.1.). The professional ethics in public administration implies harmonizing of the institutional values and norms with the individual moral ones of the public servants. (2.2.). The principles of the Code of conduct of the public servants in Romania reflect the European character of the Romanian legislation. (3.0.). The restructuring of the ethic principles in the government act implies a complex approach at the level of authority, since these objective principles must be assumed and applied into practice by the human factor, which determines a degree of relative subjectivism and creates potential irregularities with respect to the coordination and control of the institutional activity (Fukuyama, 2004). (3.1.). In present, the contribution of ethics in the professionalization and institutional efficiency in public administration is obvious, the results of a research we developed on a representative sample of public servants in the local public administration being an argument in this sense.

“Funcţionarul vamal român-funcţionar public european ”

“The Romanian Custom Officer – European Civil Servant”

Florin Tudor, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi, România

Florin Tudor, “Dunărea de Jos” University, Galaţi, Romania

Intervenind în primele linii, serviciile vamale veghează la execuţia politicilor comunitare în majoritatea domeniilor legate de comerţul internaţional. Serviciile vamale fac cu greu faţă astăzi dificilei sarcini de a gestiona un evantai tot mai lărgit de atribuţii şi unui număr ridicat al controalelor comunitare într-un mediu al cărui volum, rapiditatea schimburilor internaţionale, nu

Working in the first lines, the customs services watch out for the execution of the Community policies in most fields related to the international trade. The customs services cope with difficulty with the task of administering an increasingly larger range of tasks and a high number of communitarian controls in an environment whose volume, the rapidity of international exchanges, does not cease growing.




14

încetează să crească. Din perspectiva aderării la Uniunea Europeană, serviciile vamale din România participă la punerea în practică a regulilor comunitare referitoare la schimburile exterioare, nu numai în ceea ce priveşte aplicarea drepturilor vamale şi comerciale, dar de asemenea şi în ceea ce priveşte protecţia mediului sau consumatorului, lupta contra dumpingului sau măsuri aplicabile bunurilor culturale şi produselor agricole. Recrutarea funcţionarilor vamali în România se face prin concurs organizat în limita funcţiilor vacante prevăzute anual în acest scop prin planul de ocupare a funcţiilor publice. În structura vamală sunt astfel încadraţi funcţionari de diferite orientări profesionale, dar fără o pregătire prealabilă specifică acestui domeniu complex de activitate. Administraţiile vamale europene dezvoltă programe de training funcţie de tipul de activitate şi de gradul agentului vamal vizat. Există responsabilitate în programele de training care au în atenţie o tematică atent definită, un conţinut cuprinzător dar concis al prelegerilor, teme pentru dizertaţie. Toate acestea sunt valori către care tindem şi care ne situează în urma programelor de pregătire profesională atent selecţionate, cu pedagogi bine pregătiţi, din ţările membre ale UE.

From the perspective of the accession into the European Union, the customs services in Romania participate to applying the Community rules regarding outer exchanges, not only with respect to applying the customs and commercial laws, but also as far as the environmental or customer protection, the fight against dumping or measures applicable to cultural assets and agricultural products are concerned. Recruiting of customs officers in Romania is done through competition, organized within the limit of the free positions established annually for this purpose by the schedule for occupying public functions. In the customs structure there are, thus, employed officers with different professional orientations, but without a prior training specific for this complex activity field. The European customs administrations develop training programs, depending on the type of activity and rank of the customs agent in question. There is responsibility in the training programs that focus on a carefully defined subject field, a comprehensive but concise content of the lectures, dissertation paper. All these are values towards which we aim and which locate us after carefully selected professional training programs, with well-prepared teachers, from the EU Member States.

“Benchmarking-ul în UE, cunoaşterea şi

utilizarea lui în România” “The Benchmarking in EU and its Knowledge and

Practice in Romania” Alexandra Cristescu, SNSPA, Bucureşti, România Alexandra Cristescu, SNSPA, Bucharest, Romania Lucrarea prezintă conceptul de benchmarking şi evoluţia acestuia de la analiza produselor concurenţiale la benchmarking-ul concurenţial realizat prima oară de către Rank Xerox, la benchmarking.-ul de proces din anii ‘80 până la cel global în care sunt incluse şi analizate diferenţele culturale dintre companii la nivel mondial. Benchmarking-ul este o tehnică specifică managementului calităţii. Ea constă în evaluarea aprofundată şi analizarea în detaliu a procedurilor şi rezultatelor unei anumite organizaţii considerată ca referenţial în scopul adoptării „bunelor practici” ale acesteia şi al obţinerii unor rezultate la fel de bune

The paper presents the concept of “benchmarking” and its evolution, starting with the analyze of the competing products to the competitor benchmarking, achieved for the first time by Rank Xerox, to the process benchmarking from the 80s and to the global benchmarking which includes analyses about the cultural differences between companies at world level.

Benchmarking is a specific technique of quality management. This technique consists of a profound evaluation and detailed analyse on the procedures and results of a certain organization considered as a reference with the goal of adopting its




15

de către organizaţiile care efectuează benchmarking-ul. Este un proces de măsurare continuă şi sistematică a activităţilor unei organizaţii cu organizaţiile cele mai performante în lume în vederea obţinerii informaţiilor care vor ajuta organizaţia să întreprindă măsuri pentru îmbunătăţirea performanţei. În lucrare mai sunt prezentate şi cele 4 faze ale procesului şi anume: planificarea, strângerea informaţiilor, analiza datelor şi adaptarea rezultatelor împreună cu etapele pe care le conţine fiecare fază. În ultima parte, a lucrării este prezentat acest concept la nivelul Uniunii Europene cu iniţiativele, grupurile şi instituţiile create în aceste domeniu precum şi evoluţia şi necesitatea lui în România.

“good practices” and achieving the same results for the companies that achieve the benchmarking. It is a process of continuing and systematic measurement of the activities of an organization related to the most competitive organizations in the world, with the goal of achieving information able to help the organization to undertake measures for the improving of competitiveness.

In the paper there are also presented the four phases of the process: planning, gathering the information, data analysis, and adjusting the results and the stages contained in each phase.

The final part of the paper presents this concept at the European Union’s level, the initiatives, the groups and the institutions created in this field as well as its evolution and its necessity in Romania.

SESIUNEA PLENARĂ 2: PLENARY SESSION 2:

“ABORDĂRI INTERDISCIPLINARE ALE IMPACTULUI EUROPENIZĂRII ASUPRA

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE” (Prima parte)

„INTERDISCIPLINARY APPROACHES OF THE IMPACT OF EUROPEANIZATION ON

PUBLIC ADMINISTRATION” (Part 1)” Prezentări: Paper presentations:

“Europenizarea – noi provocări la nivelul managerial al sectorului public. Studiu de caz

danez”

“Europeanization – New Challenges to the Management Level in the Public Sector. A Danish

Case Study” Palle Damkajer, PD Consult, Aalborg, Danemarca Palle Damkajer, PD Consult, Aalborg, Denmark Danemarca în schimbare – situaţia în 2007 În discursul pe care l-am ţinut la seminarul „Transparenţă şi participare. Pentru o guvernare mai aproape de cetăţean” din decembie 2005 (Bucureşti) am vorbit despre faptul că sectorul public danez urma să fie restructurat în 2006, astfel încât actualele 14 districte vor fi înlocuite cu 5 regiuni şi cele 271 de municipalităţi vor fi înlocuite cu 98 municipalităţi noi. La începutul anului 2007 în Danemarca a avut loc cel mai mare proces de transformare a sectorului public. Noua structură funcţionează în prezent, iar guvernele noilor regiuni şi municipalităţi sunt deja în funcţie. Este evident faptul că un astfel de proces de transformare va fi o mare provocare pentru cei ce lucrează în sectorul public – şi nu una fără probleme. Unul din lucrurile ce a devenit vizibil este că o mare parte a managerilor din sectorul public nu are

The changing Denmark – status 2007 In my speech at the seminar “Transparency and Participation: Making Governance more Citizen – Friendly” in December 2005 in Bucharest I spoke about the fact that the Danish public sector would be restructured in 2006 so that the present 14 counties would be replaced by 5 regions and the present 271 municipalities would be replaced by 98 new municipalities. At the beginning of 2007 Denmark has passed the biggest transformation process ever in the public sector. The new structure is now working and the governments for the new regions and municipalities have been appointed. It is obvious that such a transformation process will be a big challenge for the people working in the public sector and not unproblematic. One of the things that have become visible is that a great part of the managers in the public sector lack the




16

competenţele manageriale necesare în noile structuri. Cel puţin în municipalităţi, unităţile considerabil mari pun presiuni serioase asupra managerilor cu privire la diverse probleme atât naţionale, cât şi internaţionale. UE şi municipalităţile – o influenţă europeană mai mare Multe din iniţiativele UE vor influenţa munca zilnică din cadrul municipalităţilor. Există două motive în acest sens. În primul rând, municipalităţile daneze au mai multe responsabilităţi şi vor trebui să abordeze şi alte sectoare precum sănătatea, piaţa muncii, educaţia ş.a. În al doilea rând, instituţiile UE (Comisia şi Parlamentul) au început să îşi îndrepte atenţia şi spre sectoare în care înainte decidea doar statul naţiune. În următorii ani, instituţiile UE vor să creeze condiţii mai omogene în ţările UE, pentru ca acestea să fie mai competitive în raport cu SUA, China, India ş.a. Multe dintre domeniile politice asupra cărora UE se concentrează pot fi găsite în portofoliul de sarcini al municipalităţilor. Exemple ar fi: piaţa muncii, mediu, politicile sociale şi educaţia. Aşadar, municipalitaăţile sunt cele care vor trebui să implementeze atât legislaţia UE, cât şi iniţiativele care vin prin aşa-zisa metodă deschisă de coordonare, în care statele membre îşi stabilesc ţinte comune pentru a fi implementate într-o ţară. Aceste solicitări cad în sarcina politicienilor şi a funcţionarilor publici, care trebuie să ştie cum UE influenţează municipalităţile şi cum municipalităţile pot influenţa cooperarea UE astfel încât deciziile să fie armonizate cu munca zilnică din cadrul municipalităţilor. Astfel, ar putea fi interesant să observăm diversele abordări ale europenizării, care alcătuiesc fundalul proceselor şi influenţa pe care o au asupra „comportamentului” din cadrul municipalităţilor. 3 abordări ale europenizării

1. O abordare bazată pe cerere, în care UE adresează directive şi regulamente care TREBUIE să fie urmate de către fiecare ţară. Un exemplu în acest sens este cel al negocierilor pe care noile state membre

management competences needed in the new structure. Not least in the municipalities the considerably bigger units put heavier demands on the managers as regards both national and international matters. EU and the municipalities – a bigger influence from Europe Many of the initiatives taken in the EU will influence the daily work in the municipalities. This is primarily due to two things. Firstly the Danish municipalities have got more responsibilities and will have to deal with new areas in e.g. health, labour market, education etc. Secondly the EU institutions (The Commission and the Parliament) have begun to focus on areas where it earlier only was the nation state that could decide. These years EU’s institutions want to create more homogeneous conditions in the EU countries so that they will be more competitive in relation to USA, China, India etc. Many of the politic fields that the EU focuses on can be found in the portfolio of tasks in the municipalities. Examples are labour market, environment, social politics and education. It is thus the municipalities that will have to implement the EU legislation as well as the initiatives that come from the so-called open coordination method where the member states set up common goals to be implemented in the single country. This puts heavy demands on the politicians and the civil servants who need to know how the EU influences the municipalities and not least how the municipalities can influence the EU-cooperation in a way where the decisions are in harmony with the everyday work in the municipalities. Therefore, it might be interesting to look at the different approaches to Europeanization that form the background of the processes and their influence on the “behaviour” in the municipalities. 3 approaches to Europeanization

1. A demand based approach, where EU addresses directives and regulations that the single country MUST follow. An example of this is the negotiations that the new member states have been going through where they have been forced to accept the EU Charter.




17

le-au purtat şi în care au fost forţate să accepte Carta UE. ( „Legea grea”)

2. O abordare bazată pe idee, în care nu există cereri, ci doar o înţelegere comună între statele membre cu privire la corectitudinea unei anumite organizări sau conduită a unei sarcini. Bineînţeles că aceasta nu înseamnă că metoda este cea „corectă”, ci doar că există un consens cu privire la ea. („Legea blândă”)

3. O abordare economică ascendentă, în care membrii crează indirect, prin structuri şi stimulente economice de la UE, dorita europenizare, fără a face în mod direct regulamente detaliate sau cereri. („Legea benevolă”)

Ultima - abordarea de jos în sus – este probabil cea mai puţin cunoscută, însă în practică ea este cea mai importantă, deoarece, în acest model, funcţionarii publici şi politicienii locali dezvoltă soluţii adecvate armonizate cu societatea înconjurătoare, influenţată indirect de UE. Este nevoie astfel de manageri inovatori şi cu orientări internaţionale într-o măsură mult mai mare decât cea de până acum din Danemarca. Este o problemă amplu dezbătută la ora actuală în Danemarca!

(“Hard law”) 2. An idea based approach, where there are no

demands but a common understanding in the member states that a certain organisation or conduct of a task will be the correct one. Of course this does not imply that this is the “right” method, but that there is a joint consensus about the method. (“Soft law”)

3. An economy based bottom-up approach, where the members via structures and economic incentives from the EU indirectly create the desired Europeanization without directly making detailed regulations or demands. (“Voluntary law”)

The last one – the bottom-up approach – is maybe the least known but in practice the most important one because in this model the civil servants and the local politicians develop appropriate solutions in harmony with the surrounding society indirectly influenced by the EU. This requires innovative and internationally oriented managers to a far higher degree than seen before in Denmark. A problem very much in focus in Denmark for the time being!

“Clauza socială în relaţiile comerciale ale statelor membre ale Uniunii Europene”

“The Social Clause in the Commercial Relations of the EU Member States”

Andrei Popescu, SNSPA, Bucureşti, România Andrei Popescu, SNSPA, Bucharest, Romania Problema clauzei sociale a fost abordată în cadrul Acordului general pentru Tarife şi Comerţ (GATT) şi, ulterior, Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) discuţiile au fost ample şi nu s-au soldat cu vreun rezultat concret. În esenţă, se intenţiona ca în acordurile de comerţ să se introducă o clauză (socială) care să condiţioneze derularea unor acte de comerţ de respectarea normelor minime prescrise de Organizaţia Internaţională a Muncii. Problema a fost declanşată de faptul că unele ţări în curs de dezvoltare se suspectau reciproc de nerespectarea normelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, creându-şi un avantaj determinant pentru vânzarea produselor lor, finanţându-şi astfel dezvoltarea economică prin limitarea drepturilor lucrătorilor. Rezistenţa politică la implementarea unei asemenea

The social clause issue was approached within the General Agreement on Tariffs and Trade and, subsequently, extensive talks but with no actual result took place in the World Trade Organisation. Basically, the intention was to introduce in the trade agreements a (social) clause guaranteeing that the commercial activity would be carried out while observing the minimum standards prescribed by the International Labour Organisation. This problem occurred because certain developing countries suspected each other of non-complying with the standards of the International Labour Organisation, this way benefiting from a decisive advantage when selling their products and financing their economic development at the expense and in detriment of their workers’ rights. The political resistance to the implementation of such




18

clauze şi problemele tehnice au determinat, între timp, ţări ca SUA sau organizaţii regionale ca Uniunea Europeană să adopte „soluţii de rezervă”. Astfel, SUA a introdus în relaţiile sale cu ţările din zona Caraibe şi, ulterior, cu ţările andine şi africane clauze prin care acestea se angajau la respectarea drepturilor minime ale lucrătorilor. Exemplul SUA a fost urmat şi de Canada. Uniunea Europeană, pe de altă parte, prin

acordurile sale de comerţ cu ţările din Africa, Caraibe şi Pacific a condiţionat relaţiile comerciale preferenţiale de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv drepturile sociale fundamentale şi existenţa statului de drept. Organizaţia Internaţională a Muncii la rândul ei, pentru a răspunde acestei probleme, a adoptat Declaraţia din 1998 relativă la libertăţile şi drepturile în muncă, document care reprezintă în fapt poziţia OIM relativă la clauza socială. Discuţia legată de clauza socială în relaţiile

comerciale dintre state rămâne însă deschisă inclusiv unei abordări teoretice.

a clause and the technical problems made countries such as the United States of America or regional organisations like the European Union to adopt „backup plans”. Thus, the United States introduced in its relations with Caribbean countries and, later on, with Andine and African countries clauses stipulating that those countries should commit themselves to respect the workers’ minimum rights. The United States example was followed by Canada. On the other hand, the European Union concluded trade agreements with African, Caribbean and Pacific countries, providing for preferential commercial relations on the condition that those countries should respect human rights and fundamental freedoms, including the fundamental social rights and the state of law. As an answer to this question, the International Labour Organisation adopted the 1998 Declaration on fundamental principles and rights at work, a document which actually reflects the ILO standpoint relating to the social clause. The debate concerning the social clause in the trade relations between the states is still open even for a theoretical approach.

„Europenizarea finanţelor publice naţionale” “Europeanization of National Public Finances” Nico Groenendijk, Universitatea Twente, Twente,

Olanda Nico Groenendijk, University of Twente, Twente,

The Netherlands Administraţiile publice ale statelor membre UE nu mai sunt sisteme naţionale închise. Ele sunt tot mai mult influenţate de ceea ce se întâmplă la nivel internaţional. Ceea ce este valabil pentru administraţiile publice în general, este valabil şi pentru sistemele naţionale de finanţe publice. Prezenta lucrare se ocupă de impactul europenizării asupra acestor sisteme naţionale ale finanţelor publice. Ea îşi propune să prezinte pe larg fenomenul multilateral al europenizării pentru o anumită parte a administraţiei publice. Astfel, lucrarea are o structură predominant descriptivă. Lucrarea este structurată după cum urmează. În secţiunea a doua este prezentată pe scurt literatura cu privire la europenizare. Pornind de la definiţiile anterioare, definim europenizarea ca set de procese prin care trăsăturile europene comune sunt diseminate prin sistemul de guvernare european, structurat pe mai multe niveluri. În această privinţă,

The public administrations of EU member states are no longer closed national systems. Increasingly they are influenced by what is happening on the international level. What goes for public administrations at large also goes for national public financial systems. This paper deals with the impact of Europeanization on these national public financial systems. It aims at broadly outlining (“mapping”) the many-sided phenomenon of Europeanization for a particular part of public administration. As such the paper is of a predominantly descriptive nature. The paper is structured as follows. In section two a brief overview is given of the literature on Europeanization. Building on earlier definitions we define Europeanization as a set of processes through which common European features spread through the European multi-level governance system. In that regard it is useful to –analytically- distinguish




19

este util să facem o distincţie – analitică – între trei procese de europenizare. În primul rând, este procesul de jos în sus, prin care administraţia şi guvernarea UE se realizează şi sunt influenţate de tradiţiile şi practicile naţionale. În al doilea rând, există un proces de sus în jos, prin care UE (ca organ administrativ cu diferite moduri de guvernare) influenţează administraţiile naţionale, regionale şi locale. În al treilea rând, există procesul orizontal prin care administraţiile şi guvernarea (naţionale) au un impact reciproc, în parte ca rezultat al imitaţiei într-un context al competiţiei dintre sisteme, în parte ca rezultat al învăţării şi transferului de politici. În secţiunea a treia, sunt descrise pe scurt principalele elemente ale sistemelor naţionale de finanţe publice. Cele cinci elemente principale privesc puterea de impozitare, aspectele procesului bugetar public, administrarea fiscală, politica şi disciplina fiscală şi (des)centralizarea fiscală în cadrul statelor naţiune. Secţiunile 4, 5 şi 6 se concentrează asupra proceselor de europenizare care au un impact asupra acestor cinci elemente principale. Secţiunea a şaptea conţine concluziile.

between three sub-processes of Europeanization. First there is the bottom-up process by which EU administration and governance is realised and influenced by national traditions and practices. Secondly, there is the top-down process by which the EU (as an administrative body with its various modes of governance) influences national, regional and local administrations. Thirdly, there is the horizontal process by which (national) administrations and governance have an impact on one another, partly as a result of mimicry within a context of systems competition, partly as a result of policy learning and policy transfer. In section three the main elements of national public financial systems are briefly described. The five main elements concern the power to tax, issues of public budgeting, fiscal administration, fiscal policy & discipline, and fiscal (de)centralization within nation states. Sections four, five and six focus on the respective Europeanization sub-processes that have an impact on these five main elements. Section seven concludes.

“Reforma administraţiei publice în Republica Moldova

în contextul integrării europene”

„Public Administration Reform in Republic of Moldova in European Integration Context”

Tatiana Şaptefraţi, Academia de Administraţie Publică, Chişinău, Republica Moldova

Tatiana Şaptefraţi, Academy of Public Administration, Chişinău, Republic of Moldova

Dorinţa Republicii Moldova de a deveni membră UE atribuie noi sarcini sistemului administraţiei publice. Astfel, nu numai reforma sectorului public a devenit o prioritate, ci şi înfiinţarea unui nou sistem al administraţiei publice, modern, responsabil, previzibil şi transparent – un sistem care să nu poată fi atins de corupţie – constituie de asemenea o prioritate. Acest sistem va putea consolida procesele democratice din ţara noastră. De asemenea, el va fi imparţial şi eliberat de orice ingerinţă a politicului şi va funcţiona pe baza unei avansate practici europene. Strategia de reformă a administraţiei publice se concentrează în primul rând asupra perfecţionării guvernării politice şi economice,

Republic of Moldova’s desire of becoming an EU member assigns new tasks to the public administration system. Thus, not only the public sector reform became a priority, but the establishment of a new, modern, accountable, predictable and transparent public administration system - a system which cannot be touched by the corruption - is a priority as well. This system will be able to consolidate the democratic processes in our country. It will also be impartial and freed from any political interference, and which will function on advanced European practice basis. The public administration reform strategy is primarily focused on: improvement of political and economic governance, private sector development, the re-establishment of the public




20

dezvoltării sectorului privat, restabilirii rolului administraţiei publice, pentru a se asigura o administraţie eficace.

Principiile de bază ale reformei administraţiei publice sunt următoarele:

- definirea clară a rolului şi funcţiilor de bază ale autorităţilor administraţiei publice;

- consolidarea proceselor de descentralizare fiscală şi administrativă;

- managementul eficace al resurselor, pentru a se evita paralelismul şi suprapunerea funcţiilor în sistemul administraţiei publice, precum şi între sectorul public şi cel privat;

- utilizarea raţională a resurselor financiare şi perfecţionarea managementului acestora prin atribuirea lor către zonele prioritare;

- abordarea unică a elementelor reformei funcţionale, structurale şi organizaţionale a autorităţilor administraţiei publice;

- înfiinţarea unui sistem de salarizare care să permită recrutarea şi dezvoltarea top managementului şi a unui personal cu înaltă calificare;

- delimitarea funcţiilor politice de cele administrative în cadrul sistemului administraţiei publice;

- armonizarea standardelor administraţiei publice cu cele ale UE.

Obiectivul integrării europene, ca principală prioritate politică, este promovat de Guvernul Republicii Moldova prin implementarea Planului de Acţiune „Uniunea Europenă – Republica Moldova”, precum şi prin Planul Naţional de Implementare a Programului, care se bazează pe politicile de integrare. Astfel, procesele de integrare europeană vor domina agenda optimizării instituţionale şi funcţionale a structurilor administraţiei în următorii 7 – 10 ani.

Pentru construirea unui sistem modern al

administraţiei publice în Republica Moldova, cunoaşterea sistemelor străine este absolut necesară. Astfel, ar trebui să se pună accent în primul rând pe studierea experienţei vecinilor noştri, în special a României, o ţară cu care avem multe lucruri în comun.

administration role, in order to ensure effective administration.

These are basic principles of the public administration reform:

- clear definition of the basic role and functions of public administration authorities;

- consolidation of the fiscal and administrative de-centralization processes;

- effective resource management, in order to avoid parallelism and overlapping of functions in the public administration system, as well as between the public and private sector.

- rational use of financial resources and improvement of their management by targeting them to priority areas;

- unique approach to the elements of functional, structural, and organizational reform of public administration authorities;

- establishment of a pay system enabling the recruitment and development of top management and highly qualified staff;

- delimitation of political functions from administrative functions within the public administration system;

- harmonization of public administration standards with EU ones.

The European integration objective, as a top policy priority, is promoted by the Government of Republic of Moldova, through the implementation of the “European Union – Republic of Moldova” Action Plan, as well as through the National Plan of Program’s Implementation, which are based on integration policies. Thus, the European integration process will dominate the agenda on institutional and functional optimization of administration structures in the next 7 to 10 years.

While building a modern administration system in

Republic of Moldova, the knowledge of foreign administration systems is imperative. Thus, the primary focus should be on studying the experience of our neighbours, mostly Romania, a country we have a lot in common with.




21

“Un exemplu de europenizare a dreptului administrativ francez:

Exemplul descentralizării în domeniul aeroportuar”

“Un Exemple d’Europeanisation du Droit Administratif Français : L’exemple de la

Decentralisation dans le Domaine Aeroportuaire”

Marie-Luce Pavia, Universitatea Montpellier I, Montpellier, Franţa

Marie-Luce Pavia, University Montpellier I, Montpellier, France

În urma revizuirii constituţionale din anul 2003 cu privire la descentralizare, două legi din 13 august 2004 şi 20 aprilie 2005 organizează o reformă complexă în domeniul aeroportuar (I). Ele invită la întrebarea asupra definiţiei însăşi a descentralizării în acest sector. I - O organizare complexă a descentralizării aeroportuare. 1. Noul rol al colectivităţilor teritoriale. În primul rând, conform legii din anul 2004, se prevăd trei soluţii pentru gestionarea aerodromurilor. Statul poate gestiona direct micile terenuri pe care se pot face aero-cluburi; gestiunea poate fi delegată unei camere de comerţ şi industrie sau unei alte entităţi; prin mutare domenială, un creator de aeroport poate deveni pe deplin responsabil de amenajarea, dezvoltarea, gestiunea platformei pe care a devenit proprietar. În al doilea rând, legea din anul 2005 a înţeles să ofere, marilor aeroporturi regionale de interes naţional, care în cea mai mare parte au mai mult de 1 milion de pasageri pe an, mijloacele necesare dezvoltării lor pe termen lung, bazându-se pe capacitatea de gestiune a camerelor de comerţ şi industrie, pe mobilizarea colectivităţilor teritoriale şi neexcluzând posibilitatea de a face apel la investitori privaţi în caz de necesitate a unei investiţii majore. 2. Noul rol al Statului. Datorită reglementării europene „Cer unic” care impune separaţia dintre Autoritatea naţională de supraveghere şi prestatorii de navigaţie aeriană, serviciile franceze de navigaţie aeriană au fost reorganizate.

II- O complexitate cu repercusiuni asupra definiţei descentralizării aeroportuare 1. Referire necesară la descentralizare. Ca şi doctrina juridică, Adunarea Naţională definişte transferul de competenţe care vizează „să ofere colectivităţilor locale competenţe proprii, distincte

Dans le sillage de la révision constitutionnelle de 2003 sur la décentralisation, deux lois du 13 août 2004 et du 20 avril 2005 organisent une réforme complexe dans le domaine aéroportuaire (I). Elles invitent donc à s’interroger sur la définition même de la décentralisation dans ce secteur (II).

I) Une organisation complexe de la décentralisation aéroportuaire

1) Le nouveau rôle des collectivités territoriales En premier lieu, dans le cadre de la loi de 2004, trois solutions sont prévues pour la gestion des aérodromes: l’Ētat peut gérer directement des petits terrains où peuvent être basés des aéro-clubs; la gestion peut être déléguée à une chambre de commerce et d’industrie ou à une autre entité; par mutation domaniale, un créateur d’aéroport peut devenir entièrement responsable de l’aménagement, du développement, de la gestion de la plate-forme dont il est devenu propriétaire. En second lieu, la loi de 2005 a entendu donner aux grands aéroports régionaux d’intérêt national, dont la plupart ont plus d’un million de passagers par an, les moyens de leur développement à long terme en s’appuyant sur la capacité de gestionnaire des chambres de commerce et d’industrie, sur la mobilisation des collectivités territoriales et en n’excluant pas la possibilité de faire appel à des investisseurs privés en cas de nécessité d’investissement majeur. 2) Le nouveau rôle de l’Etat. Du fait de la réglementation « Ciel unique » européen qui impose la séparation entre l’Autorité nationale de surveillance et les prestataires de navigation aérienne, les services français de la navigation aérienne ont été réorganisés.

II – Une complexité qui retentit sur la définition de la décentralisation aéroportuaire

1) La nécessaire référence à la décentralisation.




22

de cele ale statului...”[1]. Definiţia obişnuită a descentralizării nu pare suficientă pentru a caracteriza modificările semnalate în cadrul lucrării. Este deci vorba de guvernare? 2. Insuficienţa referirii la descentralizare. Contrar descentralizării, discursul juridic francez nu face referire la noţiune de guvernare [2], chiar îi este ostilă. Totuşi, descentralizarea poate trece la guvernare, fiind mai ales vorba despre sectorul aeroportuar? În domeniul aeroporturilor, izvorul juridic al raportului dintre stat şi colectivităţile locale nu este unic, acesta organizându-se între o pluralitate de actori. Procesul decizional nu este liniar de sus în jos iar reforma aeroportuară se referă la organizarea teritoriului republican. Se cuvin făcute două remarci în chip de concluzii provizorii: Reforma aeroportuară se bazează pe un dublu soclu noţional: descentralizarea şi guvernarea. Prima, într-o mai mare măsură conformă cu un discurs etatizat al dreptului public francez, retroactivează asupra celui de-al doilea, conform într-o mai mare măsură cu dreptul comunitar, mai deschis pieţei în domeniul aeroporturilor, şi invers. Pe larg, influenţa dreptului comunitar asupra dreptului public francez se face resimţită din ce în ce mai mult, în situaţia în care Consiliul de Stat ajunge să publice la data de 22 martie 2207 un raport cu titlul: „Administraţia franceză şi Uniunea Europeană: ce influenţe? Care strategii?”[3]

[1]http://assemblee-nationale.fr/histoire/decentralisation.asp - page1. [2]En revanche, dans le cadre de l’Union européenne, le thème de la gouvernance a donné lieu à deux textes importants : le Livre blanc sur la gouvernance européenne publié par la Commission en 2001 et le Traité constitutionnel signé à Rome en octobre 2004. [3]Cf. http.//www.ladocumentationfrancaise.fr/rapports-publics/0740000224/index.shtml.

Tout comme la doctrine juridique, l’Assemblée Nationale définit le transfert de compétences, qui vise « à donner aux collectivités locales des compétences propres, distinctes de celles de l’Ētat… » [1]. La définition habituelle de la décentralisation paraît donc insuffisante pour caractériser les modifications signalées dans notre étude. S’agit-il alors de gouvernance?

2) L’insuffisance de la référence à la décentralisation. Contrairement à la décentralisation, le discours juridique français ne se réfère pas à la gouvernance [2] et y est même hostile. Pourtant, la première peut-elle échapper à la seconde, notamment lorsqu’il s’agit du secteur aéroportuaire? Dans le domaine des aéroports, la source juridique du rapport entre l’Ētat et les collectivités territoriales n’est pas unique et ce rapport s’organise entre plusieurs acteurs. Le processus décisionnel n’est plus linéaire du haut vers le bas et la réforme aéroportuaire concerne bien sûr l’organisation du territoire républicain. Il convient de faire deux remarques en guise de conclusion très provisoire :

La réforme aéroportuaire reposerait elle aussi sur un double socle notionnel: la décentralisation et la gouvernance. La première, plus conforme au discours étatiste du droit public français, rétroagissant sur la seconde plus conforme au discours du droit communautaire plus ouvert au marché dans le domaine des aéroports, et inversement ; Plus largement, l’influence du droit communautaire sur le droit public français se fait de plus en plus sentir, au point que le Conseil d’Etat vient de publier un rapport le 22 mars 2007 intitulé : « L’administration française et l’Union européenne : quelles influences ? Quelles stratégies ? »[3]

„Stiluri de management şi leadership în administraţia publică românească”

“Management and Leadership Styles in the Romanian Public Administration”

Magdalena Platis Iordache, Universitatea Bucureşti, Bucureşti, România

Magdalena Platis Iordache, University of Bucharest, Bucharest, Romania

Sectorul public deţine un rol important în societatea românească în procesul de creare şi producţie de bunuri publice. Administraţia publică are rolul de a reprezenta statul în relaţia cu cetăţenii, dar nu

Public sector holds an important role in the Romanian society and economy in the process of creating and supplying public goods. Public administration has the role of representing the state in relation with citizens,




23

într-un sens rigid, ci de susţinere şi dezvoltare de acţiuni în vederea satisfacerii nevoilor colective. Ca şi în sectorul privat, în sectorul public funcţiile procesului de management se sprijină pe organizare, coordonare şi adoptarea deciziilor. Relaţia management-leadership, respectiv relaţia manager-leader capătă noi valenţe în sfera administraţiei publice. Lucrarea de faţă îşi propune ca pornind de la realităţile concrete din administraţia publică în România, să se poată contura portretul unui manager/leader eficient. În acest sens, sunt urmărite: − Elementele descriptive ale practicii manageriale în administraţia publică românească; − Identificarea stilurilor de management în administraţia publică din România; − Caracteristicile relaţiei manager-leader în sectorul public; − Delimitarea stilurilor de management eficient şi ineficienţe în administraţia publică; − Identificarea punctelor forte şi limitelor activităţii curente de management în administraţia publică; − Recunoaşterea principalelor caracteristici ale managementului/leadership-ului eficient. Relaţia manager-leader în administraţia publică permite îmbunătăţirea activităţii funcţionarilor publici în sensul unei mai bune satisfaceri a nevoilor cetăţenilor. Aceasta înseamnă promovarea unui management susţinut de trei componente în administraţia publică românească: − Managementul schimbării; − Managementul îmbunătăţirii continue; − Managementul calităţii. În vederea extinderii cercetării, sunt considerate principiile de organizare a administraţiei publice, relaţia dintre descentralizare şi centralizare în manifestarea regimurilor administrative precum şi contextul real de îmbunătăţire a standardelor în sectorul public sub toate aspectele. În vederea dezvoltării unui model de manager şi leader în administraţia publică românească sunt analizate competenţe personale, cognitive şi sociale, stilurile

but not in a rigid forced way, but in the sense of supporting and developing actions in the favour of collective need satisfaction. Like in the private sector, in public sector the activity of organization, coordination and decision-making basically expresses the main management functions. The management-leadership relation, respectively the manager-leader relation gets new valences in the area of public administration. The main objective of the research is that starting from the concrete realities in public administration in Romania, to succeed in developing the portrait of an efficient manager/leader. In this manner, the paper aims: • The descriptive elements of the managerial

practice in the Romanian public administration; • Identification of the management styles in

public administration in Romania; • Tracking out the manager-leader relation in

public sector; • Delimitation of efficient and inefficient

management styles in public administration; • Identifying the strengths and limits within the

current management activity in public administration;

• The identifying of the main characteristics of an efficient management/leadership.

The manager-leader relation in public administration enables to improve the civil servants’ work in order to better meet the citizens’ needs. This means to promote a management with three components in the Romanian public administration: • Change management; • Management of continuous improvement; • Quality management. In order to fulfil the research, there are considered the principles for public administration organisation, the relation between decentralization and centralization in implementing the administrative regimes and the real context for improving the standards in public sector from all points of view. In order to develop the efficient model of a manager and leader in the Romanian public administration there are analyzed the personal, cognitive and social




24

de management, temperamentul, trăsăturile individuale şi nevoile motivaţionale. Desigur, un bun leader se poate distinge de unul slab din punctul de vedere al competenţelor şi performanţelor, ca şi un manager eficient, de altul ineficient în administraţia publică. Măsurile principale şi instrumentele de schimbare a stilurilor ineficiente de management şi leadership în altele eficiente pot fi identificate. Recunoaşterea acestora reprezintă un element de bază pentru îmbunătăţirea lor în sensul unei administraţii publice maximizatoare de rezultate şi durabile.

competences, management styles, temperament, individual features and motivational needs. Finally, a good leader could be distinguished from a weak one from the competences and performance point of view, as well as an efficient manager from an inefficient one in public administration. Above all, the main measures and instruments for changing inefficient management and leadership styles into efficient ones will be identified. Their understanding is the core element in order to improve them in the sense of an efficient and sustainable public administration.

„Procesul de transformare în administraţia publică”

“Transformation Process in Public Administration”

Nora Štangová & Dagmar Fillová, Universitatea Pavol Jozef Šafárik, Košice, Slovacia

Nora Štangová & Dagmar Fillová, Pavol Jozef Šafárik University, Košice, Slovak Republic

În acest articol am urmărit schimbările şi dezvoltarea administraţiei publice, în special reconstrucţia ca schimbare a abilităţilor – ceea ce înseamnă cultura organizaţională. Aceasta organizează comportamentul după anumite principii şi factori. Noua cultură este rezultatul noilor condiţii din administraţia publică din Slovacia. Luând în considerare procesul continuu de transformare din administraţia publică, izvoreşte nevoia unei abordări flexibile a transformării deoarece reprezintă o parte semnificativă a administrării politicilor publice. În acest sens, este nevoie să se utilizeze experienţe pozitive ale mediului antreprenorial pentru a mări eficacitatea şi eficienţa administraţiei publice. Procesul de transformare aduce cu sine procesul de transformare a culturii administrative la toate nivelurile şi, de asemenea, rezultatele finale se vor reflecta în satisfacţia cetăţenilor, clienţi ai administraţiei publice. Cetăţenii vor fi cu siguranţă satisfăcuţi dacă angajaţii administraţiei publice au un comportament politicos, adecvat şi îi asistă în calitatea lor de experţi bine pregătiţi, rezolvându-le rapid şi corect cererile. Va întări încrederea cetăţenilor în administraţia publică şi importanţa poziţiei administraţiei publice în mediul extern.

In this article we followed the changes and development in the public administration, mainly reengineering as the change in soft skills – it means organisations culture. This appoints the behaviour after some principles and factors. New culture is result of the new conditions in public administration in Slovakia.

Taking into consideration the ongoing

transformation processes in public administration there arises a need of flexible approach to transformation because it is a significant part of managing public affairs. In this context it is necessary to utilize positive experience from entrepreneurial environment in order to increase effectiveness and efficiency in public administration. The transformation process brings about the transformation of administrative culture at all levels as well; the final result will be reflected in satisfaction of citizens, clients of public administration. The citizen will be certainly satisfied if the employees of public administration behave in a polite, suitable way, and can assist them as well-prepared experts and they meet all needs quickly and correctly. It will strengthen the belief of citizens in public administration and importance of position of public administration to external environment.




25

“Construcţia instituţională în Kosovo ca instrument de promovare a subsidiarităţii şi

participării la guvernare”

“Capacity Building Facility in Kosovo as an Instrument to promote Subsidiarity and

Participatory Governance” Admir Duraj, Capacity Building Facility [UNDP],

Pristina, UNMIK Kosovo Admir Duraj, Capacity Building Facility [UNDP],

Pristina, UNMIK Kosovo Cunoştinţele, pregătirea şi abilităţile, reţelele şi atitudinile liderilor din sectorul public stau la baza performanţei guvernelor pentru că prin ele sunt planificate şi prestate serviciile, sunt concepute inovaţiile importante şi înfăptuite reformele necesare. Indiferent dacă instituţiile sunt considerate provizorii sau permanente, dacă tendinţa este de a se trece de la conducere la guvernare, sau de la o guvernare pe verticală la una unificată, rolul resursei umane în realizarea oricărei strategii de transformare este esenţial. Pentru a muta accentul de pe controlul personalului pe investiţia în oameni, de pe procese pe rezultate, sau chiar pentru a putea răspunde adecvat provocărilor cu care se confruntă regiunea SEE (precum implementarea EPA şi SAA, munca în cadrul unor pieţe ale forţei de muncă în continuă schimbare, tratarea problemelor legate de exportul de inteligenţă, reducerea sărăciei, utilizarea beneficiilor globalizării şi limitarea impactului său negativ), instituţiile au nevoie de o înaltă capacitate de conducere. Pentru a acoperi „golurile” instituţionale, în Instituţiile Provizorii de Auto-Guvernare din Kosovo trebuie să se aplice un complex de măsuri bine planificate de construire a instituţiilor, inclusiv sprijin pentru dezvoltarea strategiilor de recrutare, evaluările funcţionale, reatribuirea anumitor funcţii şi investiţii materiale. Proiectul CBF caută să construiască un mediu pro-activ care să permită o sinergie a interacţiunilor între toţi actorii implicaţi şi o dezvoltare dinamică şi progresivă a instituţiilor şi răspunderii acestora. Pentru realizarea CBF, Directorul Coordonator a conceput următoarele obiective pentru numirea în funcţie în cadrul biroului juridic al Ministerului Transporturilor, Poştei şi Telecomunicaţiilor: Sporirea capacităţii locale de a întocmi prevederi legale coerente şi inteligibile în domeniul respectiv; Introducerea legislaţiei relevante în vigoare în

The knowledge, training and skills, networks and attitudes of leaders in the Public Sector are at the heart of the performance of governments because it is through them and by them that services are planned and delivered, critical innovations conceived and realized and needed reforms carried out. Whether the institutions are being considered provisional or permanent, whether the trend is to move from government to governance, or to move from a vertical to a joined up government, the role of the human resource in realizing any transformational strategy is critical. To shift emphasis from control of personnel to investment in people, from process to results, or even to adequately address the challenges confronting the SEE region (such as implementing EPA and SAA, working within constantly changing labour markets, addressing issues related to brain drain, reducing poverty, harnessing the benefits of globalisation and limiting its negative impact), the Institutions need a high level of leadership capacity. In order to cover institutional ‘gaps’ a complex of well-planned institution-building measures has to be applied in Kosovo’s Provisional Institutions of Self-Government, including support for the development of staffing strategies, functional reviews, reassignment of certain functions and material investments. The CBF Project seeks to build a proactive environment that enables synergies of interaction between all concerned actors and dynamic and progressive development of institutions and their accountability. In achieving the CBF Coordination Executive designed the following objectives within the respective terms of reference for an assignment at legal office of the Ministry of Transport, Posts and Telecommunications. Enhancing local capacity to draft coherent and comprehensible legal provisions in the respective area; Introducing relevant legislation in force within EU




26

cadrul UE şi descrierea relevanţei pentru procesul de întocmire a legilor în domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor; Sprijinirea unui dialog eficace în cadrul departamentelor Ministerului şi cu alte părţi interesate pentru completarea şi perfecţionarea legislaţiei; În aceşti ultimi ani de programe intensive de asistenţă tehnică au fost dezvoltate în Kosovo forme de dezvoltare a capacităţii umane. Publicarea de manuale, programele de pregătire şi vizitele de studii sunt deja forme bine-cunoscute de activitate de dezvoltare. Adevărata problemă pentru sectorul transporturilor şi telecomunicaţiilor astăzi este de a se înfiinţa structuri şi programe durabile care să poată răspunde permanent cererii locale şi să funcţioneze într-un mediu al pieţei libere. Acesta ar trebui să fie obiectivul programelor de dezvoltare şi, acolo unde există, aceste structuri ar trebui implicate în proiecte de dezvoltare a capacităţilor. Ar trebui să fie susţinute şi alternative de consultanţă în dezvoltarea capacităţilor pentru formularea de politici privind participarea la guvernare, pentru a se asista instituţiile de auto-guvernare pentru a face faţă provocărilor procesului de consolidare. Asistenţa în construirea unor instituţii care să poată oferi sprijin planificării strategice şi analizei politice ar putea umple un „gol” important în capacităţile instituţionale. Implicarea donatorilor este benefică la nivelul central pentru a sprijini dezvoltarea sistemelor de evaluare a impactului proiectelor legislative, în particular în raport de efectul asupra sectoarelor economice şi asupra grupurilor vulnerabile şi minorităţilor etnice din societate.

and describing the relevance to the law drafting process in the area of transport and telecommunications; Assisting an effective dialogue within MTC Departments and other interested stakeholders in legislation completion and improvement; Forms of human capacity development have been developed in the Kosovo during these recent years of intensive technical assistance programs. Publication of manuals, training programs and study tours are already well-known forms of development work. The real issue for transport and telecommunications sector is to establish sustainable structures and programs that are able to respond continuously to local demand and to operate in a free market environment. This should be the objective of development programs and, where they exist, these structures should be involved in capacity development projects. Advisory alternatives in building capacities for policy formulation on participatory governance should be supported in order to assist self-government institutions in coping with the challenges of the empowerment and consolidation process. Assistance in building institutions that can provide support to strategic planning and policy analysis could fill an important ‘gap’ in institutional capacities. Donor involvement is beneficial at the central level to assist the development of systems for impact assessment of draft legislation, in particular in relation to the effect on economic sectors and vulnerable groups and ethnic minorities in society.

„Dimensiunea europeană a reformei administraţiei publice în România ”

„European Dimension of the Public Administration Reform in Romania”

Constanţa Călinoiu, Departamentul Legislativ, Senatul României, Bucureşti, România

Constanţa Călinoiu, Legislative Department, Romanian Senate, Bucharest, Romania

Cercetarea înfăţişează principalele trăsături ale dreptului administrativ în concepţia autorilor de specialitate şi în practica statelor europene, definind totodată elementele convergente între doctrinele naţionale de drept administrativ, care permit conturarea conceptului de drept administrativ

The present study presents the main features of the administrative law as they are seen by the field authors and as they appear in the practice of the European states, defining at the same time the converging elements of the national administrative law doctrines, which enable the shaping of the




27

european. În studiu se subliniază că un rol esenţial în

elaborarea conceptului de drept administrativ european îl ocupă bogata practică a Uniunii Europene, tratatele, celelalte acte comunitare, precum şi jurisprudenţele Curţii de Justiţie de la Luxemburg şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Se arată că principalele fundamente ale dreptului administrativ european se regăsesc în tradiţiile administraţiei naţionale, în bazele constituţionale europene şi în mecanismele cu ajutorul cărora funcţionează justiţia administrativă.

În prezent dreptul administrativ naţional exercită o puternică influenţă asupra procesului de apariţie şi de afirmare a dreptului administrativ european, tot aşa precum reglementările comunitare, prevederile cuprinse în documentele adoptate de Uniunea Europeană, exercită un impact de netăgăduit asupra evoluţiei dreptului administrativ al statelor membre ale Uniunii Europene.

O idee importantă care este subliniată în cadrul studiului este şi aceea că există o deosebire esenţială între dreptul administrativ european şi dreptul constituţional european, primul aflându-se într-un stadiu foarte avansat de elaborare şi de aplicare, pe când cel de al doilea rămâne încă în stadiul de principii, până în momentul în care va fi adoptat Tratatul Constituţional European.

Un spaţiu important în cadrul studiului este acordat dreptului administrativ român, influenţei pe care procesul de „europenizare” a acestuia l-a avut asupra perfecţionării şi definirii unor capitole importante ale programului legislativ. Sunt înfăţişate principalele prevederi constituţionale şi legislative care atestă procesul de „europenizare” a dreptului administrativ român, ca şi principalele direcţii ale programului de reforme administrative ce se înfăptuieşte în prezent în ţara noastră.

European administrative law concept. The study emphasizes that an essential role in

designing the administrative law concept is played by the rich European practice, the treaties, the other Community documents, as well as by the Luxembourg Court of Justice and the Strasbourg European Court of Human Rights practice. The study points out that the foundations of the European administrative law are to be found in the traditions of the national administration, in the European constitutional bases and in the mechanisms which help the functioning of the administrative justice.

At present, the national administrative law exerts a strong influence on the emergence and assertion process of the European administrative law, just as the Community regulations, the provisions in the documents adopted by the European Union have an undisputable impact upon the evolution of the administrative law of the EU Member States.

An important idea which is emphasized within this study is that there is an essential difference between the European administrative law and the European constitutional law, with the former being at a very advanced stage of its drafting and enforcement, whereas the latter is still at the principle stage, until the European Constitutional Treaty will be adopted.

An important part of the study is devoted to the Romanian administrative law, to the influence that the “Europeanization” process had upon the improvement and definition of important chapters of the legislative program. The study outlines the main constitutional and legislative provisions, which attest to the “Europeanization” process of the Romanian administrative law, as well as the main directions of the administrative reform program which is currently being carried out in our country.

Intervenţii: Interventions: „Contribuţia României la bugetul Uniunii

Europene” “Romanian Contribution to the European

Union’s Budget” Maria Andrada Georgescu, SNSPA, Bucureşti,

România Maria Andrada Georgescu, SNSPA, Bucharest,

Romania




28

Veniturile bugetului general al Uniunii Europene pot fi împărţite în două mari categorii: resurse proprii şi alte venituri. Acest aspect este prevăzut în art. 269 al Tratatului CE, care statuează că „Fără a aduce atingere altor venituri, bugetul trebuie finanţat în întregime din resurse proprii”. Resursele proprii ar putea fi definite ca fiind acele venituri ce revin automat Uniunii Europene pentru finanţarea bugetului său, fără a fi necesară o decizie ulterioară a autorităţilor naţionale. Marea majoritate a cheltuielilor bugetare este finanţată prin resurse proprii, alte venituri având o pondere minoră în totalul finanţărilor. Există trei categorii de resurse proprii: resurse proprii tradiţionale, resursa TVA şi resursa VNB. Ca parte a sistemului resurselor proprii amintim şi mecanismul de corecţie referitor la dezechilibrul bugetar. Acest mecanism reduce contribuţia Marii Britanii la resursele proprii proporţional cu „dezechilibrul bugetar” şi creşte corespunzător plăţile pentru compensarea acestei reduceri, plăţi pe care le au de făcut alte state membre. Resursele proprii pot fi împărţite în următoarele categorii (cifrele de mai jos se referă la bugetul pe anul 2007): 1. Resursele proprii tradiţionale reprezintă în jur de 14,9% din veniturile totale ale Uniunii, respectiv 17.307,7 milioane euro (România 165,7 milioane euro). 2. Resursa bazată pe TVA reprezintă în jur de 15,3% din veniturile totale ale UE, respectiv 17.827,4 milioane euro (România 128 milioane euro). 3. Resursa bazată pe VNB reprezintă în jur de 68,7% din veniturile totale ale Uniunii, respectiv 79.152,8 milioane euro (România 696,2 milioane euro). 4. Corecţia britanică înscrisă în bugetul pe anul 2007 este de 5.251,2 milioane euro (România 78 milioane euro). Totalul resurselor proprii prevăzute în bugetul pe anul 2007 este de 114.287,9 milioane euro, România contribuind cu 1.067,9 milioane euro.

The revenues of the general budget of the European Union can be divided into two main categories: own resources and other revenues. This aspect is laid down in Article 269 of the Treaty establishing the European Community, which states that: “Without prejudice to other revenues, the budget shall be financed wholly from own resources”. The main bulk of budgetary expenditures is financed by own resources. Other revenues represent only a minor part of total financing. There are three categories of own resources: traditional own resources, the VAT resource and the GNP resource. A correction mechanism in respect of budgetary imbalance is also part of the own resources system. This mechanism reduces the own resources payments of the United Kingdom in proportion to what is know as its “budgetary imbalance” and increases the own resources payments of the other Member States correspondingly. Own resources are of three kinds (the figures below refer to the 2007 budget): 1. Traditional own resources (TOR) — these mainly consist of duties that are charged on imports of products coming from a non-EU state. They bring in approximately EUR 17.3 billion or 15 % of the total revenue (Romania EUR 0.166 billion) 2. The resource based on value added tax (VAT) is a uniform percentage rate that is applied to each Member State’s harmonised VAT revenue. The VAT-based resource accounts for 15 % of total revenue, or some EUR 17.8 billion (Romania EUR 0.128 billion) 3. The resource based on gross national income (GNI) is a uniform percentage rate (0.73 %) applied to the GNI of each Member State. Although it is a balancing item, it has become the largest source of revenue and today accounts for 69 % of total revenue or EUR 80 billion (Romania EUR 0.696 billion). 4. The UK correction in the 2007 budget amounts to around EUR 5.3 billion (Romania EUR 0.078 billion).




29

“Impactul funcţiilor managementului ştiinţific asupra organizării serviciilor publice şi a

serviciilor sociale în România ”

“The Impact of the Managerial Functions on the Organization of the Public and Social Services in

Romania” Simona Mina, Universitatea “Ovidius”, Constanţa,

România Simona Mina, “Ovidius” University, Constanţa,

Romania Organizarea sistemului serviciilor publice şi a serviciilor sociale ar fi mult mai eficientă dacă principiile managementului ştiintific şi funcţiile acestuia (planificare şi prognoza, organizarea, coordonarea, antrenarea/motivarea şi control-evaluarea) ar fi respectate în practica instituţională. Prognoza şi planificarea obiectivelor şi a activităţilor pe termen lung ar crea un mediu propice performanţei şi eficacităţii manageriale; prin intermediul acestui demers ştiinţific propunem ca activitatea de planificare pe termen mediu şi lung să constituie regula şi nu excepţia în comportamentul organizaţional al serviciilor publice. În ceea ce priveşte funcţiile manageriale de organizare şi coordonare, managerii publici conducători ai serviciilor publice trebuie să aibă o altă atitudine în ceea ce priveşte cultura organizaţională, comunicarea formală, sistemul de norme şi valori(ce creează imaginea instituţiei), raportul obligaţii/sarcini de serviciu-drepturi între angajat şi angajator, conform cerinţelor fişei postului,s.a. Funcţiile de control evaluare şi de motivare/antrenare aplicabile organizării serviciilor publice trebuie să respecte şi ele cu rigurozitate managementul ştiinţific, în tot ceea ce înseamnă aplicabilitatea practică (evitându-se de exemplu erorile şi limitele standard ale procesului de evaluare: efectul de Haloo, eroarea de contrast, limita evaluării de moment…)

The organization of the social services system could be more efficient if the principles of the scientific management are ruled and respected. The prognosis and planning of objectives and activities could create a medium adequate to managerial performance and efficiency on long term; this scientific paper is proposing that the medium and long time prognosis will be the rule in behaviour for the public services management. Regarding the organization and coordination as principles in scientific management, the managers of the public services should have a different attitude about culture of the public institutions, formal communication, the rules and values (which create an image of institution), the ratio between obligations and motivations and rights between the emplozee and employer according to job description. The control, evaluation and motivation functions applicable to public service organisation should respect the principles of scientific management (passing over the errors and limits in the evaluation process: the Haloo effects, the error of contrasting …).

“O abordare endogenă a procesului decizional circumscris cadrului dezvoltării locale”

“An Endogenous Approach of the Decision Making Process inside the Local Development

Process” Simona Catrinel Avarvarei, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Iaşi,

România

Simona Catrinel Avarvarei, University for Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Iaşi,

Romania Lucrarea urmăreşte priorităţile Uniunii Europene definite de Cadrul Strategic pentru dezvoltarea rurală. Acestea includ sectorul agricol, transferul de informaţie şi inovaţie, crearea de oportunităţi pe piaţa locurilor de muncă in condiţiile diversificării

The work will focus on the EU priorities defined in the Strategic Guidelines for rural development. These include the competitiveness of the agricultural sector, knowledge transfer and innovation, the creation of employment opportunities in the fields of




30

şi creşterii calităţii vieţii, îmbunătăţirea sistemului administrativ şi mobilizarea potenţialului de dezvoltare endogen pe care îl presupun zonele rurale. Pe lângă acestea există aspecte legate de guvernare şi de participare la procesul decizional în condiţii de compatibilitate cu politicile şi reglementările Uniunii Europene. ‚Conţinutul’ programului de dezvoltare europeană, circumscris Politicii de Dezvoltare Rurală 2007-2013 va include o serie de etape pe care programul de dezvoltare rurală le va presupune şi care vor trebui adaptate orizontului de aşteptări şi realităţi ale segmentului şi ariei de studiu. Aceste nivele, care variază de la o ţară la alta a Uniunii Europene, vor include una sau toate următoarele dimensiuni şi componente:

- Comisia şi Consiliul European (Directoratul pt Agricultură)

- Guvernele naţionale şi agenţiile naţionale - Autorităţile locale şi administraţia locală - Comunitatea locală

Această lucrare va încerca să surprindă astfel dimensiunea endogenă a accesului la procesul decizional circumscris unui areal de dezvoltare rural, dintr-o ţară recent aderată la Uniunea Europeană.

diversification and quality of life, improving governance and mobilising the endogenous development potential of rural areas. In addition there are issues of governance and participation (the mainstreaming of LEADER) and compatibility with other EU policies. The ‘content’ of the process of delivering the RDP 2007-2013 will comprise the programme cascading down a series of ‘levels’ before it finally impacts upon the target audience whom it is hoped will adopt the policy and operationalise it. These levels will vary across the Union but will include some or all of the following: • The European Commission and Council (DG Agriculture) • National Governments and national agencies • Local government / authorities • Local community – including representative associations and individual enterprises In complementing the established framework for monitoring and evaluating the Rural Development Policy 2007-2013, this paper will explore the understanding, interpretations and applications of the RDP 2007-2013.

“Analiză comparativă privind alegerile parlamentare europene”

“Comparative Analysis for the European Parliamentary Elections”

Mădălina Cocoşatu, SNSPA, Bucureşti, România Mădălina Cocoşatu, SNSPA, Bucharest, Romania Parlamentul European, cel mai mare

parlament democratic din lume, este format, începând cu data de 1 ianuarie 2007 din 785 de membri din cele 27 de State Membre ale UE , aleşi pentru un mandat de 5 ani.

Alegerile europene nu se desfăşoară după o procedură electorală uniformă în toate statele membre, procedura utilizată fiind o rezultantă a combinării dispoziţiilor naţionale cu ansamblul regulilor comunitare în materie. Astfel, inexistenţa unei proceduri comună a determinat necesitatea elaborării de către Parlamentul European a unui document referitor la alegerea deputaţiilor europeni prin vot universal direct, având la bază principii comune aplicabile în toate statele membre. Actul

The European Parliament, the biggest democratic Parliament in the world, is composed, starting with January the 1st 2007 by 785 members from 27 Member States of the European Union, elected for a five years mandate.

The European elections take place by a uniform procedure in all Member States; the method employed being the result of combining national provisions with the set of the Community rules governing this matter. Thus, the absence of a common procedure determined the necessity for the European Parliament to elaborate a document concerning the European deputy’s election by universal vote, based on common principles applicable in all Member States. The normative document adopted by the




31

normativ adoptat de Parlamentul României a avut la bază legislaţia statelor cu experienţă în acest domeniu, precum şi dispoziţiile în materie a Parlamentului European.

Lucrarea îşi propune să analizeze noua construcţie electorală existentă în România în condiţiile post-aderare, precum şi implicaţiile fenomenului europenizării asupra formulei electorale adoptată la nivel naţional. De asemenea, vom încerca o analiză comparativă a aspectelor referitoare la numărul de mandate şi modul de exercitare a acestora, organizarea circumscripţiilor electorale, modul de scrutin şi metoda care stă la baza atribuirii mandatelor, condiţiile de eligibilitate şi cazurile de incompatibilitate.

Romanian Parliament was based on the legislation of the states with experience in this field, as well as on the provisions regarding this matter of the European Parliament. The paper aims to analyze the new electoral construction existing in Romania in the post-accession conditions, as well as the implications of the Europeanization phenomenon on the electoral formula at the national level. We are going to try also a comparative analysis the aspects concerning the number of mandates and their way of exercise, the organization of electoral constituencies, the modality of voting and the method on which the mandates are distributed, the eligibility criteria and the cases of incompatibility.

SESIUNE APLICATIVĂ: APPLICATIVE SESSION:

“COOPERARE INTERUNIVERSITARĂ ÎN CERCETAREA ADMINISTRATIVĂ.

PROGRAME ŞI INSTRUMENTE EUROPENE”

„INTER-UNIVERSITY COOPERATION IN THE ADMINISTRATIVE RESEARCH.

EUROPEAN PROGRAMMES AND INSTRUMENTS”

Prezentări: Paper presentations: “FP7 – Oportunitate majoră pentru cercetarea

ştiinţifică europeană” “FP7 – Major Opportunity for the European

Scientific Research” Viorel Vulturescu, Autoritatea Naţională pentru

Cercetare Ştiinţifică, Bucureşti, România Viorel Vulturescu, National Authority for Scientific

Research, Bucharest, Romania “Cadrul instituţional al gestionării

instrumentelor structurale în România. Specificitatea noilor finanţări europene”

“Institutional Framework for Managing the Structural Instruments in Romania, The Specific

of New European Financing” Dragoş Jaliu, SNSPA, Bucureşti, România Dragoş Jaliu, SNSPA, Bucharest, Romania

Fondurile structurale si de coeziune reprezintã o parte semnificativã a fondurilor alocate pentru dezvoltare economicã. În perioada financiarã 2007-2013 aceste fonduri vor finanţa proiecte de infrastructurã de mediu, transport, resurse umane, turism, egalitate de şanse, IT etc. Totalul fondurilor europene alocate României pentru perioada 2007-2013 este de peste 30 miliarde de euro din care 19,667 miliarde reprezintã fondurile structurale şi de coeziune, restul reprezentând alocãri financiare pentru dezvoltarea sectorului agricol si a economiei rurale. Lucrarea de faţă işi propune să prezinte impactul implementării politicii de coeziune asupra administraţiei publice din România. Lucrarea

The structural and cohesion funds represent a significant part of the funds allocatted to the economic development. During the financial period 2007-2013, these funds will finance infrastructure, environment, transport, human resources, tourism, equal opportunities, IT projects. The total European funds allocatted to Romania for the period 2007-2013 amount to over 30 billion euro, out of which 19.677 billion represent the structural and cohesion funds, while the rest of the sum accounts for financial grants for the development of the agricultural sector and of the rural economy. This paper aims at presenting the impact of implementing the cohesion policy on the Romanian public administration. It analyses the institutional




32

analizează cadrul instituţional al gestionării instrumentelor structurale, actorii cheie şi principalele atribuţii ale acestora. Aceasta analiză nu poate fi pe deplin înţeleasă fără o trecere în revistă a particularităţilor cheltuirii fondurilor. Astfel, regula n+3/n+2, pre-finanţarea, decontarea cheltuielor şi regula flexibilităţii sunt detaliate în această lucrare, reguli ce au influenţat construcţia instituţională actuală. Responsabilitatea principală pentru coordonarea, implementarea şi controlul intervenţiilor, conform principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii revine statului membru, adică României. Guvernul Romaniei a optat pentru un process de descentralizare în tranziţia de la fondurile de pre-aderare la cele de post-aderare. Se prevede ca un mecanism mai flexibil, cu roluri şi responsabilităţi clare ale factorilor cheie implicaţi, cu mentinerea unei expertize corespunzatoare la fiecare nivel de competenţă va conduce la o utilizare mai eficienta a fondurilor europene.

framework for the management of the structural instruments, of the key actors and their main tasks. This analysis cannot be entirely understood without an overview of the distinctive features of fund spending. Thus, the n+3/n+2 rule, the pre-funding, the expenditure discount and the flexibility rule, which influenced the present institutional construction, are detailed in this paper. The main responsibility for coordinating, implementing and controlling the interventions, according to the subsidiarity and proportionality principles, lies with the member state, namely Romania. The Romanian Government opted for a decentralization process in the transition from the pre-accession funds to the post-accession funds. The forecast is that a more flexible mechanism, with clear roles and responsibilities for the key factors involved, with the maintaining of an appropriate expertise at each competence level will lead to a more efficient use of the European funds.

“Cooperări educaţionale şi de cercetare în cadrul programelor europene”

“Educational and Scientific Cooperation in European Programmes”

Birthe Jaegerum, PD Consult, Aalborg, Danemarca

Birthe Jaegerum, PD Consult, Aalborg, Denmark

“Prezentarea ReSPA” „ReSPA Presentation” Nicolas Dubois, Consultant, OECD, Secretar

ReSPA Nicolas Dubois, Consultant, OECD, ReSPA

Secretary “Un exemplu de proiect FP7: “Europenizarea administraţiei publice şi impactul său social şi

economic”

“An Example of FP7 project: “Europeanization of Public Administration and its Social – Economic

Impact” Ani Matei, SNSPA, Bucureşti, România Ani Matei, SNSPA, Bucharest, Romania


“ABORDĂRI INTERDISCIPLINARE ALE IMPACTULUI EUROPENIZĂRII ASUPRA

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE” (A doua parte)

“INTERDISCIPLINARY APPROACHES OF THE IMPACT OF EUROPEANIZATION ON

PUBLIC ADMINISTRATION” (Part 2) Prezentări: Paper presentations:

„Sistemul tip post versus sistemul tip carieră: eficacitate şi legalitate – lecţii de învăţat din

experienţa Italiei”

“Job System versus Career System: Matching Effectiveness and Legality – lessons to be learned

from the Italian experience” Massimo Balducci, Universitatea Florenţa,

Florenţa, Italia Massimo Balducci, University of Florence, Florence,

Italy În acordurile de aderare semnate de noile state membre ale CEE şi Comisie, standardele

In the accession agreements signed by the new Members States from CEE and the Commission




33

administrative au fost menţionate ca o condiţie anterioară pentru îndeplinirea calităţii de membru. Exerciţiul a forţat statele membre fondatoare să individualizeze şi să formalizeze principiile de bază – de obicei fără a fi menţionate în legislaţie dar înglobate în teoria dreptului şi în jurisprudenţă – conform cărora sunt organizate sistemele lor administrative. Exerciţiul a fost probabil justificat pentru noile state membre dar cu siguranţă s-a dovedit foarte util pentru statele membre fondatoare. Ele au descoperit că sistemele lor administrative ar putea (şi pot) fi divizate în categorii mari: una orientată de fapt către implementarea principiului legalităţii (administraţiile aşa-numit weberiene, numite astăzi şi sisteme administrative de carieră) şi unele orientate în principal către implementarea principiului de eficienţă (aşa-numitele administraţii common-law, numite şi administraţii pe sistemul tip post). În timp ce încă furnizăm standarde administrative confuze pentru noii noştri parteneri, am învăţat că sistemele noastre administrative glăsuiesc într-un fel de simfonie neterminată. Fie trec peste cerinţele legale, fie nu iau în considerare cerinţele de eficienţă. Lucrarea subliniază pe scurt modul în care sistemul administrative italian (la origine o administraţie de tip weberian bazată pe carieră) a achiziţionat de-a lungul ultimilor 10 ani elemente puternice ale sistemului tip post. În particular se va prezenta cum: (a) principiul stabilităţii în funcţie pe viaţă a fost îmbinat cu posibilitatea recrutării pentru un număr limitat de poziţii pe baze contractuale. (b) salarizarea în conformitate cu sistemul notelor a fost îmbinat cu o metodologie reală de evaluare a postului şi cu un management raţional bazat pe obiective. Experienţa durează deja de mai mult de 10 ani (în guvernele locale şi regionale) şi pot fi oferite atât exemple pozitive, cât şi negative (în special la nivelul guvernului central). Cazul regiunii Toscana şi cazul biroului primului ministru sunt prezentate în lucrare.

administrative standards were mentioned as a precondition to full membership. The exercise forced the Founding Member States to single out and to formalize the basic principles –usually not mentioned in the legislation but enshrined in the legal theory and in case law- upon which their administrative systems are based. The exercise was possibly justified for the new Member States but surely proved to be very useful for the Founding Member States. They discovered that their administrative Systems could (and can) be divided into great categories: one basically oriented towards the implementation of the principle of legality (the so called Weberian administrations, also called today the administrations of the career system) and one basically oriented towards the implementation of the principle of efficiency (the so called common law administrations, also called today the administrations of the job system). While we are still providing confusing administrative standards to our newly acquired partners, we have learned that our administrative systems are so to speak a sort of unfinished symphony. Either they overlook the legality requirements or they overlook the efficiency requirements. This lesson triggered off in most western European countries a series of efforts to encompass in each administrative system those elements of the “other system”. The paper briefly outlines how the Italian administrative system (originally a career Weberian administration) has been acquiring in the last 10 years strong elements of the job system. In particular it will be shown how: (a) the stability in the post for life principle has been matched with the possibility to recruit for a limited number of positions on a contractual basis; (b) the salary according to the grade system has been matched with a real job evaluation methodology and with the rationale of management by objectives. The experience is by now 10 years old and positive (almost in regional and local governments) examples can be mentioned as well negative ones (especially in central government). The cases of the Tuscany Regional and of the Prime Minister’s office are presented in the paper.




34

„Evaluarea conţinutului european al programelor de formare

în domeniul ştiinţelor administrative”

“Assessment of the European Content of the Training Programmes in the Area of

Administrative Sciences” Lucica Matei, SNSPA, Bucureşti, România Lucica Matei, SNSPA, Bucharest, Romania

Reformele politicilor educaţionale desfăşurate în ultima decadă a secolului 20 şi începutul secolului 21 în ţările europene sunt identificate cu perioada intensificării procesului de extindere a UE de la 15 la 27 de membri.

Ele sunt iniţiate de Declaraţia comună privind armonizarea sistemelor europene de învăţământ superior de la Sorbona, 25 mai 1998 şi Declaraţia de la Bologna, 19 mai 1999, privind „definirea spaţiului european al învăţământului superior” şi sunt determinate de nevoia întăririi internaţionalizării şi europenizării învăţământului superior, de creare a unui Spaţiu al Învăţământului Superior European şi a Spaţiului European al Cercetării, de nevoia creşterii gradului de mobilitate a resursei umane într-un spaţiu comun, în care există legi, norme, reguli comun acceptate de statele europene.

Lucrarea îşi propune să prezinte experimentul românesc privind „europenizarea” conţinutului curricular în învăţământul superior românesc în domeniul ştiinţelor administrative, utilizând un set de criterii ce sunt validate de expertiza europeană în domeniu, criteriile de acreditare şi studiile realizate de European Association for Public Administration Accreditation, standardele European Association for Quality Assurance in Higher Education (ENQA), fiind determinate cantitativ pe eşantionul românesc ales.

Încadrând spaţiul educaţional românesc în infrastructura naţională în care identificăm actorii politicii educaţionale şi instrumentele specifice acesteia, sensurile europenizării învăţământului superior în ştiinţele administrative, am încercat să delimităm ariile responsabilităţilor factorilor de interes în procesul de formare în domeniul ştiinţelor administrative, evidenţiind convergenţa sau divergenţa conţinutului acestora.

Eşantionare şi metodologia cercetării.

The educational policies reforms during the last decade of the 20th century and beginning of the 21st century in the European countries are identified within the period of enhancing the European Union enlargement from 15 to 27 members.

They are initiated by the Joint Declaration on harmonisation of European higher education systems in Sorbonne, on 25 May 1998 and Bologna Declaration on 19 May 1999, about „defining the European Higher Education Area”, being determined by the need to strengthen internationalization and Europeanization of higher education, to create an European Higher Education Area and European Research Area, as well as by the need to increase the mobility degree of human resource in a common area, with laws, norms, rules jointly accepted by the European states.

The paper aims to present the Romanian experiment on „Europeanization” of the curricular content in Romanian higher education in the area of administrative sciences, using a set of criteria that are validated by European expertise, criteria of accreditation, studies of European Association for Public Administration Accreditation, standards of European Association for Quality Assurance in Higher Education (ENQA), being quantitatively determined on the Romanian chosen sample.

Framing the Romanian educational area into the national infrastructure, where we identify the actors of the educational policy and its specific instruments, the meanings of Europeanization of higher education in administrative sciences, we have attempted to mark the responsibility areas for the stakeholders involved in the training process in the area of administrative sciences, emphasising the convergence or divergence of their content.

Sampling and research methodology.

The sample comprises 11 universities in Romania, from the public and private system, universities with




35

Eşantionul este reprezentat de un număr de 11 universităţi din România, din sistemul public şi privat, universităţi cu tradiţie în mediul academic românesc, sau nou înfiinţate, care organizează programe universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor administrative.

Lucrarea are la bază două cercetări empirice realizate anterior de autoare şi instrumentează indicatori bazaţi pe date valabile, comparabile şi disponibile.

Analizele comparative şi interpretările statistice, apelând la metodele SPSS, la corelaţiile variabilelor şi indicatorilor, au la bază datele furnizate de chestionarul instrumentat privind percepţia socială a europenizării programelor de masterat şi doctorat, în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative.

tradition in Romanian academic environment, or new created universities, organising Bachelor academic programmes in the area of administrative sciences.

The paper is based on two empirical researches, previously achieved by the author, applying indicators grounded on valid, comparable and available data.

The comparative analyses and statistic interpretations, using SPSS methods, correlations of variables and indicators are based on the data provided by the questionnaire concerning the social perception on Europeanization of master and doctorate programmes, within the framework of the National School of Political Studies and Public Administration.

„Fără comunicare nu există o administraţie publică românească europeană. Rolul cheie al

dialogului în crearea unor sisteme transparente şi responsabile pentru furnizarea serviciilor

publice”

“No communication – No European Romanian Public Administration. The key role of dialogue in

creating transparent, accountable systems to deliver public services”

Richard Linning, Asociaţia Intenaţională de Relaţii Publice, Eythorne, Marea Britanie

Richard Linning, International Public Relations Association, Eythorne, U.K.

Europeanizarea este numai unul din motivele pentru reforma administraţiei publice în România. Necesară pentru a atinge standardele şi pentru a adopta practicile Uniunii Europene, reforma este, de asemenea, un pas major pe drumul către atingerea ţintei globale a guvernării democratice. Acest lucru necesită ca serviciile publice să fie eficiente din punct de vedere al costului şi orientate către rezultate, să răspundă şi să fie trase la răspundere faţă de nevoile cetăţenilor. Dar, mai ales, să fie transparente.

Transparenţa este imposibilă fără comunicare. Comunicarea este necesară pentru a creşte gradul de conştientizare a dreptului la informaţii oficiale şi pentru a întâri mecanismele necesare pentru furnizarea şi accesarea informaţiilor, pre-cerinţe pentru asigurarea vocii şi participării necesare pentru o societate democratică.

Un exemplu unde europeanizarea cere transparenţă prin comunicare sunt Fondurile

Europeanization is only one reason for reform of the Romanian public administration. Necessary to meet the standards and adopt the practices of the European Union, reform is also a major step on the road to achieving the global target of democratic governance. This demands that public services are cost-efficient and results-oriented, responsive and accountable to the needs of citizens. But most of all transparent.

Transparency is impossible without communication. Communication is necessary to raise awareness of the right to official information and strengthen mechanisms to provide and access information, the prerequisites for ensuring the voice and participation necessary for a democratic society.

An example where Europeanization demands transparency through communication is the Structural Funds – the European Regional Development Fund, the European Social Fund and the Cohesion Fund.

The information shall be addressed to




36

Structurale – Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.

Informaţiile se vor adresa cetăţenilor şi beneficiarilor Uniunii Europene, în scopul evidenţierii rolului Comunităţii şi vor asigura că asistenţa de la Fonduri este transparentă.

Comunicarea implică acţiune şi interacţiune. A comunica înseamnă a exprima opiniile şi preferinţele cuiva şi a împărtăşi şi schimba idei. Guvernarea democratică este impulsionată de dezvoltarea instituţiilor democratice, a proceselor şi mecanismelor care au făcut acest lucru posibil.

Prezentarea va include rezultatele unui studiu asupra chestiunilor de comunicare ale membrilor din administraţia publică din România, însărcinaţi cu gestionarea fondurilor structurale 2007/2013, ca exemplu de prim pas pe drumul nefamiliat al guvernării democratice.

European Union citizens and beneficiaries with the aim of highlighting the role of the Community and ensure that the assistance from the Funds is transparent.

Communication implies action and interaction. To communicate is to express one’s opinions and preferences and to share and exchange ideas. Democratic governance is driven forward by the development of democratic institutions, processes and mechanisms which made this possible.

This presentation will include the results of a scoping survey on issues of communication of members the Romanian public administration charged with dealing with 2007/2013 structural funds as an example of the first steps along the unfamiliar road of democratic governance.

„Impactul integrării asupra stabilirii agendei politicilor publice susţinut de date empirice”

“The Impact of integration to policy agenda setting and empirical evidence”

Anzelika Serikova, Universitatea Siauliai, Siauliai, Lituania & Erika Furman, Universitatea Kaunas

de Tehnologie, Vilnius, Lituania

Anzelika Serikova, Siauliai University, Siauliai, Lithuania & Erika Furman, Kaunas University of

Technology, Vilnius, Lithuania Stabilirea agendei a fost dezvoltată, extinsă şi utilizată în numeroase studii ca o unealtă analitică. Totuşi, nu se acordă suficientă atenţie agendelor de politici legate de pregătirea pentru integrarea în Uniunea Europeană. Supra-încărcarea agendelor de politici are impact asupra luării deciziilor şi a elaborării de politici, astfel încât guvernul nu are suficient timp pentru a aproba amendamentele legilor legate de integrarea europeană.

Agenda setting has been developed, expanded, and employed in numerous studies as an analytical tool. However, not enough attention is given to policy agendas overload connected with preparation for the integration in European Union. Policy agendas overload impact decisions making and policy formation, so the government has not enough time to approve of the amendment of the laws connected with euro integration.

„UE – Bulgaria: inovaţii şi schimbări pentru o mai bună administrare”

“EU – Bulgaria: innovations and changes for better administration”

George Manliev, Universitatea Tehnică, Institutul de Administraţie Publică si Integrare Europeană,

Sofia, Bulgaria

George Manliev, Technical University, Institute of Public Administration and European Integration,

Sofia, Bulgaria I. UE-Bulgaria cadrul pentru capacitatea administrativă şi schimbări 1. Puncte de vedere politice ale UE faţă de modificările administrative: administraţia publică bulgară trebuie să se modifice intensiv pentru a accepta cele mai bune practici formulate în obiectivele de aderare:

I. EU-Bulgaria framework for administrative capacity and changes 1.EU political viewpoints towards the administrative changes: Bulgarian public administration should change itself intensively in order to accept the best practices from membership-clear goals: A) to take measures for legality, transparency,




37

A) să ia măsuri pentru legalitatea, transparenţa, eficienţa, eficacitatea, tragerea la răspundere, neutralitatea, seriozitatea, abordarea cu accent pe client; B) să stabilească nivelul satisfăcător al acestor standarde la fel ca pre-solicitarea pentru aderare; C) să dezvolte capacitatea de management şi absorbţie a fondurilor UE; D) toate aceste modificări vor fi consultate, sprijinite (Phare), monitorizate şi evaluate în rapoarte anuale pentru pregătirea membrilor. 2. Răspunsul politic bulgar: A) Unele modificări din ţară conform opiniilor UE au fost începute şi realizate în perioada 1998-2002 B) noua strategie de modernizare a fost acceptată, 2003-2006, odată cu planul de acţiune pentru implementarea sa. II. Principalele inovaţii şi schimbări pentru o administraţie mai bună: 1. Urmăriţi direcţiile de dezvoltare: Managementul strategic şi planificarea în activităţile administrative. Planurile de acţiune pentru atingerea scopurilor strategice. Decodarea strategiilor şi planurilor guvernului. Abordare de sus în jos. Management operaţional: lucrul în echipă. Proces condus politic şi backstop al funcţionarilor publici entuziaşti. 2. Adoptarea acquis-ului: Armonizarea bazei legale şi un process mai bun de elaborare a politicilor: expert burden-learning a acquis-ului în multe domenii; copiere şi lipire sau redactare legală conform intereselor naţionale – consultări cu părţile implicate; evaluare a impactului de reglementare –prea târziu; etapa de implementare a politicii: evaluare şi modificare a actelor; presiune din partea mediului de afaceri pentru mai multe perioade de tranziţie; armonizare: 50% transparent - 50% cutie neagră politică şi administrativă; miracole ale eforturilor experţilor de a transfera şi adopta acquis-ul! 3. Schimbaţi-vă dumneavoastră: Măsuri pentru schimbarea modului şi a standardelor activităţilor administrative (Legea funcţiei publice, ofertarea competitivă, instruirea pentru inovaţii şi rezultate mai bune, implementare mai bună a politicii, lucrul cu parteneri, evaluarea performanţei,

efficiency, effectiveness, accountability, neutrality, reliability, client focused approach ;. B) to established the satisfactory level of these standards as one the of prerequisites for membership ; C) to develop capacity for management and absorption of EU funds ; D) all these changes would be consulted, supported (Phare), monitoring and appraised in annual reports for membership preparation. 2. Bulgarian political response: A) Some changes in the country according to the views of EU has been started and realized in the period 1998-2002 B) new strategy for modernization has been accepted 2003-2006 and action plan for its implementation II. Main innovations and changes for better administration: 1.Trace the directions of development: Strategic management and planning in the administrative activities. Action plans for reaching strategic goals. Decoding the government strategies and plans. Up-bottom approach. Operational management: working as one team. Political driven process and backstop of enthusiastic civil servants. 2.Adopt acquis: Harmonization of legal base and better policy making process: expert burden-learning the acquis in many fields; copy paste or legal drafting according the national interests-consultations with concerned parties; regulatory impact assessment-two late; policy implementation stage: appraisal and change of acts ; business pressure for more transitional periods; harmonization: 50% transperant-50% political and administrative black box; miracles of experts efforts to transfer and adopt acquis! 3. Change yourselves: Measures for change the ways and standards of administrative activities (Civil service act, competitive tendering, training for innovations and better results, better policy implementation, working with partners, performance appraisal, HRM and professional carrier; openness and accountability. 4.Understand the importance of clients and put them in your focus: Better service delivery –introducing one stop shop for administrative and business services. Business regulations: simplification versus EU requirements for business activities;




38

managementul resurselor umane şi cariera profesională; deschiderea şi posibilitate de tragere la răspundere. 4. Înţelegerea importanţei clienţilor şi concentrarea asupra lor: Furnizare mai bună a serviciilor – introducerea ghişeelor unice pentru servicii administrative şi de afaceri. Reglementări pentru afaceri: simplificare faţă de cerinţele UE pentru activităţile din domeniul afacerilor; 5. Gândiţi şi dezvoltaţi parteneriate eficiente public-privat: primele practici: unele succese şi unele eşecuri; lecţii învăţate: fără beneficii într-o singură direcţie; apăraţi interesele publice, în mod profesional şi transparent; provocările fondurilor structurale şi de coeziune – dezvoltarea the noi oportunităţi pentru PPP. 6. Introducerea comunicaţiilor moderne: Dezvoltarea E-guvernului este un instrument pentru un management şi comunicaţii moderne; abordare realistă şi inovatoare. Concluzii: Administraţia bulgară la începutul negocierilor şi la final. Se întâmplă efectiv modificări? Principale reuşite şi slăbiciuni. Soluţia cea mai bună: ceva mai mult decât jumătatea distanţei! Nu pierdeţi impetuozitatea reformelor! Avem nevoie şi trebuie să atingem optimul! Program operaţional pentru capacitatea administrativă: instrument pentru finalizarea procesului de modernizare.

5. Think and develop effective public-private partnership: first practices: some successes and some failures; lessons learned: no one way benefits; defend the public interests professionally and transparently; challenges of structural and cohesion funds-develop new opportunities for PPP 6. Introduce modern communications: E-government development is a tool for modern management and communications; realistic and innovative approach. Conclusions: Bulgarian administration in the start of negotiations and in the end. Do changes really happen? Main achievements and weaknesses. The way to the best passed: a bit more over the half of the distance! Don’t loose the impetus of the reforms! We need and have to reach the best! Operational programme for administrative capacity: the tool for completing the process of modernization.

“Guvernare şi europenizare în statele est -europene nou aderate la Uniunea Europeană”

“Governance and Europeanization in the Newest Member States of the European Union”

Natalia Cugleşan, Universitatea “Babeş – Bolyai”, Cluj-Napoca, România

Natalia Cugleşan, “Babeş – Bolyai” University, Cluj-Napoca, Romania

Impactul integrării europene asupra administraţiei publice din statele membre, recent aderate la Uniunea Europeană, este vizibil prin schimbările legislative şi instituţionale referitoare la responsabilităţile şi competenţele administraţiei publice centrale şi locale. Lucrarea urmăreşte să evidenţieze legătura dintre guvernanţă şi europenizare în noile state membre având în vedere că acestea trebuie să implementeze politicile comunitare. Statele din Europa Centrală şi de Est au parcurs perioada de tranziţie în ritmuri diferite, iar după

The impact of the European integration process upon the public administration of the newest Member States is visible through the legislative changes regarding their new competences. The newest Member States have to implement the Community legislation according to the schedule within the Accession Treaty and these structural changes often encounter resistance from some local actors. The paper seeks to establish which of the three paths of internal change are used: absorption, accommodation or transformation? It is very interesting to establish which predominates, transformation or




39

aderare, presiunea adaptării la procesele europene diferă de la un stat la altul. Statele din Europa Centrală au realizat o restructurare economică şi instituţională mai rapidă în timp ce alte state, precum România şi Bulgaria, au adoptat un ritm mai lent, reticenţa acestora faţă de trecerea la economia de piaţă şi schimbările instituţionale fiind datorată mai multor factori de natură politică, economică şi socială. Ritmul diferit al schimbărilor din statele candidate a fost ilustrat prin rapoartele anuale de ţară, precum şi prin evoluţia investiţiilor străine directe şi creşterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor, cei doi parametri importanţi fiind reprezentativi pentru capacitatea administrativă a fiecărui stat de a promova politicile europene. După aderare, fiecare din cele 10 state trebuie să continue schimbările, presiunile schimbării fiind resimţite în domenii precum protecţia mediului, infrastructura de transport, politica regională, educaţia şi sănătatea. Aceste schimbări constituie adevarate provocări pentru administraţia publică fiindcă necesită abordări noi privind raporturile cu sectorul privat şi societatea civilă, la nivel central şi local, precum şi între administraţia centrală, instituţiile europene şi autorităţile sub-naţionale în fiecare din domeniile menţionate. Toate schimbările efectuate în noile state membre UE reprezintă un răspuns la europenizare.

accommodation in the process of internal changes that should lead to the implementation of the acquis communautaire, because there are some differences regarding the rhythm of structural changes in the pre-accession period between the states from Central and Eastern European countries. The Central European countries resorted to massive privatizations in the early 1990s in order to accomplish a market economy, while the states from Eastern Europe, like Romania and Bulgaria, were more reluctant in this matter. As a result, the transition from the highly centralized system to market economy was performed with different speeds and these realities are reflected also through the annual values of the FDI and GDP. The accession to the EU of the former communist countries represents a challenge for the public administration because after the accession, it has to adopt another working manner, other style of cooperating with the civil society and private sector at central and local level. There are some domains of great interest for the society like: environment, transport infrastructure, regional policy and education or health, that require a new approach from the public administration and all these changes represent a response to Europeanization.

„Perpective europene asupra participării la procesul de luare a deciziilor: cazul Slovaciei”

“European Perspectives on Participation to Decision-Making Process: the Case of Slovak

Republic” Diana - Camelia Iancu, SNSPA, Bucureşti & Daniel Klimovsky, Universitatea Pavol Jozef

Šafárik, Kosice, Slovacia

Diana - Camelia Iancu, SNSPA, Bucharest & Daniel Klimovsky, Pavla Jozefa Šafárika University,

Kosice, Slovak Republic Treizeci şi două de naţiuni europene diferite vorbesc şaizeci şi şapte de limbi diferite (fără a număra dialectele). Ele folosesc totuşi o monedă unică (Euro), cântă acelaşi imn la arborarea unui steag comun, aleg un singur Parlament şi sunt apărate de o singură Curte de Justiţie. Europenii învaţă în universităţi europene (graţie procesului de la Bologna), citesc ziare europene (The European), joacă fotbal european (în Liga Campionilor Europeni) şi văd filme europene (la Cannes) (adaptare după J. Borneman şi N. Fowler, 1997.

Thirty two European states speak sixty seven different languages (not including the dialects). However, they use a unique currency (the Euro), sing the same anthem when raising the same flag, chose one Parliament and are defended by one Court of Justice. The Europeans study or teach in European universities (since the Bologna Process), read European papers (The European), play European soccer (in European Champion League) and watch European movies (at Cannes) (adapted after J. Borneman and N. Fowler, 1997. „Europeanization”,




40

„Europeanization”, Annual Review of Anthropology, vol.26, pp.487-514). Păstrând aceeaşi metaforă, prin urmare, fără a exclude ori diminua oportunitatea dimensiunii statale, sunt europenii clienţi ai aceleiaşi administraţii? Acesta este contextul în care care se plasează prezenta lucrare. Din 1995, când la Madrid a fost stabilit criteriul birocratic al condiţionării comunitare, Uniunea Europeană a deschis calea către creionarea formală a politicii informale de orientare a comportamentelor naţionale administrative. Fără a asuma legătura cazuală directă între eventualele impulsuri europene şi reformele naţionale cu specific administrativ, autorii propun dezbaterea teoretică şi practică a conceptului de bună administrare. Principiul participării cetăţeneşti va fi cel avut în vedere cu precădere, iar Slovacia statul membru ales pentru realizarea studiului.

Annual Review of Anthropology, vol.26, pp.487-514). Keeping the same metaphor, and not excluding the national state, are the Europeans clients of one administration as well? These are the generic question and context under which this paper is placed. Since 1995, when in Madrid the bureaucratic criterion of enlargement was being sketched, the European Union has formally begun its informal policy for guiding national administrative behaviours. Without directly linking the eventual domestic changes in Member States’ administrations to European impulses of such nature, the authors argue on the good administration concept, while including it in both a theoretical and practical debate. The principle of public participation is to be taken into consideration for a thorough investigation and Slovakia is chosen for the study case on this matter.

“Sarcinile administraţiei publice în domeniul protecţiei mediului conform reglementărilor

europene ”

“Public Administration Tasks in the Environmental Protection Field according to

European Regulations” Marilena Uliescu & Lucian Stângu, SNSPA,

Bucureşti, România Marilena Uliescu & Lucian Stângu, SNSPA,

Bucharest, Romania Intervenţii: Interventions:

“Europenizarea în reforma administraţiei publice. Cazul României”

“The Europeanization in the Public Administration Reform. The case of Romania”

Marius Cristian Catană, Consiliul Judeţean Mureş, Târgu Mureş, România

Marius Cristian Catană, Mureş County Council, Târgu Mureş, Romania

Europenizarea reprezintă o detaşare semnificativă de cele două teorii principale care au existat anterior apariţiei sale, interguvernamentalismul şi supranaţionalizarea. Cu alte cuvinte, europenizarea transcende dezbaterea dintre interguvernamentalism şi supranaţionalizare, în sensul că scopul europenizării nu este de a reacţiona, nici de a contribui la continuarea raţiunii oricăreia dintre cele două teorii. Din acest motiv, punctele de referinţă ale teoriilor interguvernamentaliste, respectiv ale celor supranaţionaliste, dispar: pentru teoreticienii europenizării, punctul de referinţă esenţial nu este statul naţional, nici instituţiile europene, ci efectele, procesele şi politicile.

Categoriile de teorii ale europenizării promovate de specialiştii domeniului (Olsen,

Europeanization represents a significant detachment from the two main theories that existed prior to its occurence, the intergovernmentalism and the overnationalization. In other words, the Europeanization goes beyond the debate between intergovernmentalism and overnationalization, in the sense that the purpose of Europeanization is not to react, nor to contribute to the continuation of the rationale of either of the two theories. For this reason, the reference points of the intergovernmentalist theories and respectively of the overnationalist theories disappear: for the theorists of Europeanization, the essential reference point is not the national state, nor the European institutions, but the effects, the processes and the politics.

The categories of the Europeanization theories promoted by field specialists (Olsen, Dyson,




41

Dyson, Radaelli, Haas, Knill) au ca punct de referinţă, în principal, statele membre UE, care sunt direct afectate de ceea ce se întâmplă la nivel comunitar, nu numai pentru că ele trebuie să respecte regulile elaborate la acest nivel, ci şi pentru că ele participă la elaborarea conţinutului acestor reguli şi la crearea şi dinamica instituţiilor.

Aplicarea conceptului de europenizare la realităţile politice ale României pleacă de la premisa că europenizarea se referă la ţările recent acceptate ca membri UE; pentru aceste state, europenizarea se referă mai mult la înfiinţarea mecanismelor naţionale şi introducerea adaptărilor instituţionale pentru a justifica dobândirea statutului de stat membru UE.

Radaelli, Haas, Knill) have as reference point, mainly, the Europeen Union Member States which are directly affected by what happens at the Community level, not only because they have to observe the rules elaborated at this level, but also because they participate to the elaboration of the content of these rules and to the creation and dynamics of the institutions.

The application of the Europeanization concept to the political realities of Romania is based on the premises that the Europeanization includes the countries recently accepted as Member States of the European Union; for these states, Europeanization has more to do with the setting up of national mechanisms and institutional adaptations to justify the acquirement of the statute of EU Member State.

“Statutul personalului angajat în serviciile publice europene. Sectorul public versus

sectorul privat”

“The Status of the Personnel Working in the European Public Services - Public Sector versus

Private Sector” Răzvan Viorescu, Universitatea “Ştefan cel Mare”,

Suceava, România Răzvan Viorescu, “Ştefan cel Mare” University,

Suceava, Romania De multă vreme, societăţile europene au

considerat că între funcţionarii publici şi autoritatea statală există o interdependenţă indisolubilă, şi că aceştia nu pot fi comparaţi cu angajaţii din sectorul privat. Angajaţii sectorului public erau consideraţi agenţi ai statului însărcinaţi cu respectarea regulii de drept şi cu implementarea politicilor guvernamentale. Astfel, funcţionarii publici trebuiau să se conformeze unor standarde înalte de etică şi integritate profesională şi să li se încredinţeze o singură îndatorire: slujirea interesului general (binelui comun). În această concepţie, în care statul s-a separat de societate şi cetăţeni, era de neconceput ca funcţionarii publici să deţină dreptul la grevă sau să încheie contracte colective privind condiţiile de muncă.

Astăzi, una dintre cele mai importante provocări pentru majoritatea serviciilor publice europene se referă la constrângeri bugetare. Adesea, serviciile publice sunt considerate prea costisitoare, ineficiente, suprareglementate, ineficace. Agenda Lisabona, în particular, joacă un rol important în acest context. În consecinţă, soluţiile trebuie să urmărească o mai mare eficienţă,

For a lengthy period, all European societies believed that civil servants were linked to the authority of the state and could not be compared to employees in the private sector. This group of public employees were seen as agents intended to uphold the rule of law and to implement governmental policies. Consequently, civil servants had to have high standards of integrity and be entrusted with a single task: working for the common interest. In this conception, where the state was separated from society and citizens, it was inconceivable that civil servants should have the right to strike or the right to conclude collective working conditions agreements. However, in the past years, many areas of the public sector have lost this uniqueness and have become quite similar to the general employment system. Does this mean that the idea of a civil service as a specific structure is outdated, at least in some countries? Today, there are now as many different categories of public employees as there are different public functions and organisations, e.g. employees in a ministry differ from those in an agency, the police, the health service, border control, public-private partnerships, a school or a food inspectorate. Working




42

eficacitate şi reglementări mai bune. Fundamentul acestui context constă în faptul că aspectele pozitive ale serviciilor naţionale nu au fost suficient discutate, iar funcţionarii publici sunt evidenţiaţi ca şi factori de cost şi mai puţin ca şi contribuitori la eficienţa organizaţiilor publice.

Începutul secolului 21 a cunoscut apariţia unor noi concepte precum guvernare, managementul schimbării, managementul cunoaşterii, educaţia continuă şi noul management public. În completare, în multe servicii publice, au fost introduse trendurile descentralizării, au fost modificate structuri organizaţionale şi proceduri de recrutare, au fot reduse bugetele, a fost schimbată durata timpului de muncă, au fost adoptate sisteme de management al performanţei, funcţionarii de top au fost numiţi pentru perioade determinate, sistemele de salarizare şi pensii au fost reformate, s-a urmărit alinierea trendurilor din sectoarele public şi privat. Procesul de integrare europeană a avut un impact important asupra serviciilor publice în ceea ce priveşte liberalizarea şi privatizarea acestora (audiovizual, poştă, căi ferate, electricitate, telecomunicaţii, gaz). Aceste reforme încurajează modificarea, reconstrucţia şi descentralizarea serviciilor publice din toate punctele de vedere. Mai mult, acum politicile publice sunt administrate prin structuri de guvernare descentralizate, parteneriate public-privat şi cooperări între sectorul non-guvernamental, consultanţi şi guvernanţi. În consecinţă, conceptul tradiţional de serviciu public ca unic angajator, cade în desuetudine. În schimb, introducerea schemelor privind performanţele individuale şi descentralizarea responsabilităţilor în domeniul managementului resurselor umane au transformat serviciul public într-o structură eterogenă. Astăzi, distincţia dintre serviciul public şi sectorul privat este mai dificil de sesizat din cauza numeroaselor noi forme de outsourcing (externalizare), parteneriatelor public-privat, uniformizarea statutelor etc.

conditions and working life have changed and – occasionally – differ from organisation to organisation. In some Member States, senior civil servants differ very little from senior managers in private companies. Are these managers still different from those in the private sector? Whatever the right answer is, one thing is sure: the term "civil servant" is more difficult to define than ever. He or she has very different tasks, positions, legal relationships and working conditions in the various Member States. The objective of this paper is neither to defend a specific civil service model nor to abolish it. Instead, the interest in this study is to illustrate who these public employees actually are, how they perform and how they work. Naturally, another interest is also to examine the many existing clichés, images and perceptions about public servants (are they right or wrong?) and whether public servants differ at all from those working in the private sector. Do public employees, civil servants and private sector employees have a different work ethos and work motivation? Are they performing differently? These questions are of more than academic interest, they are in fact highly sensitive, political and more and more relevant. An increasing number of Member States find it increasingly difficult to argue why certain tasks should be given to civil servants, why civil servants should be treated differently to other employees and why civil servants should have working conditions different to those of other employees in the public or private sector.

“De la comunicarea globală la comunicarea deschisă în construcţia instituţională”

“From Global Communication to Open Communication in the Institutional Design”

Rosemarie Haineş, SNSPA, Bucureşti, România Rosemarie Haineş, SNSPA, Bucharest, Romania




43

Organizaţiile contemporane nu mai pot fi organizaţii piramidale. Criteriul flexibilităţii, atât de proclamat, este apanajul unui alt model, modelul biologic. Paradigma biologică insistă pe relaţiile cu exteriorul, organizaţia devenind un mediu complex şi viu. Indiferent de nivelul de observaţie, de la moleculă la organism, înţelegerea unui mediu viu trebuie să ia în considerare deschiderea informaţională, pentru că fiecare nivel primeşte informaţiile din exterior. În orice mediu viu apar formaţiuni regulate autonome care se subordonează ansamblului printr-un mecanism de reglare la un anumit nivel de organizare mai complex. Fiecare nivel de organizare posedă mecanisme prin care se deschide, prin care se produc mutaţii care permit autotransformarea, fiecare nivel menţinându-se, în acelaşi timp, într-un cadru mai larg. Pentru ca fiecare nivel să se poată integra de o manieră funcţională ansamblului, trebuie să fie informat despre finalitatea ansamblului pentru ca, apoi, să participe activ la realizarea acestei finalităţi. Alegerea corespunde unei acţiuni în care se angajează părţile ca răspuns la o informaţie externă care să permită organismului respectiv să asigure un echilibru în raport cu mediul înconjurător.

Extrapolând, vom transfera acest model biologic la modelul organizaţional; în acest caz este vorba de a primi şi de a difuza informaţia tuturor partenerilor pentru a asigura coerenţa acţiunii ansamblului. Principiile de descentralizare, de delegare, de autonomie devin cardinale în organizaţii.

Comunicarea deschisă se înscrie în paradigma biologică prin faptul că se opune circulaţiei unidirecţionale a informaţiei, ceea ce presupune o dublă circulaţie retroactivă: de la celulă la organism şi de la organism la celulă. Comparaţia cu modelul biologist permite punerea în evidenţă a importanţei informaţiei pentru dezvoltarea unui mediu, făcând posibilă o mai bună descriere a societăţii informaţionale în care crearea bogăţiei rezidă din ce în ce mai mult în schimbul de date, de informaţii şi de cunoaştere.

Comunicarea deschisă stimulează informaţia-circulantă în organizaţie. De asemenea, comunicarea deschisă articulează noţiunea de

The contemporary organizations can no longer be pyramid organizations. The flexibility criterion belongs to a different model, the biological model. The biological paradigm focuses on the relations with the exterior, the organization becoming a complex and vivid environment. Irrespective of the observation level, from the molecule to the organism, understanding a living environment must consider the informational openness, because each level receives information from the outside. In any living environment, autonomous regular entities emerge, which are subordinated to the whole by a regulating mechanism at a certain more complex organization level. Each organization level has mechanisms through which it opens, through which mutations are produced which allow for self-transformation, each level remaining, at the same time, within a broader framework. In order for each level to functionally integrate within the whole, it has to be informed on the purpose of the whole to be able to actively participate later on in achieving this purpose. The choice corresponds to an action in which parties are engaged in reply to a piece of external information which allows the respective body to ensure a balance related to the environment.

We shall transfer this biological model to the organizational model: receiving and transmitting information to all partners in order to ensure the coherence of the action of the whole. The decentralization, delegation and autonomy principles become essential in the organizations.

The open communication is part of the biological paradigm as it is opposed to the one-way information flow, which presupposes a double retroactive flow: from cell to body and from body to cell. The comparison with the biological model allows the emphasis of the importance of the information for developing an environment, enabling a better description of the information society in which acquisition of wealth is increasingly based on the data, information and knowledge exchange.

The open communication stimulates the information flow within the organization. Also, it articulates the notion of information to the notion of social connection. And the movement from a closed society to a pluralistic universe (what Karl Popper




44

informaţie noţiunii de legătură socială. Iar trecerea de la o societate închisă la un univers pluralist (ceea ce Karl Popper numea societate deschisă) se face prin deschiderea către informaţie, iniţiată de Epoca Luminilor.

Comunicarea deschisă privilegiază, în perspectiva refacerii legăturii sociale (coeziunii sociale), relaţia dintre sfera instituţională, sfera privată şi sfera publică. Problema democraţiei contemporane constă în a rearticula trecerea de la starea de individ la cea de cetăţean, care presupune o reevaluare a societăţii civile. Subminând clivajul între individ şi cetăţean, noţiunea de actor social care se prefigurează (actorii sociali realizându-se prin participare activă ale cărei resorturi sunt libertatea şi creativitatea) reuneşte sfera privată cu sfera publică, şi se angajează într-un proces de transformare a societăţii.

Comunicarea deschisă are ca obiectiv major să determine convergenţa dintre interesul organizaţiei şi aspiraţiile colectivităţii. Organizaţia devine, astfel, locul unde se exercită atât o solidaritate internă, cât şi o solidaritate externă. Comunicarea deschisă încearcă să structureze în mod coerent toate nivelele identităţii organizaţiei, atât cele interne, cât şi cele externe.

Comunicarea deschisă afirmă dimensiunea socioculturală a organizaţiei, valorizând dezvoltarea socială şi asigurând coerenţa acţiunilor constituind, în acelaşi timp, un liant între sfera instituţională, sfera privată şi sfera publică.

Astăzi, este necesar ca principiile comunicarii deschise să fie promovate în insituţiile publice, capitalul de încredere al unei organizaţii depinzând de gradul său de deschidere şi de gradul de adeziune a publicurilor faţă de obiectivele organizaţiei.

called an open society) is carried out through the openness to information, initiated by the Enlightenment era.

The open communication favours, with respect to the restoration of the social connection (social cohesion), the relation between the institutional sphere, the private sphere and the public sphere. The issue of the contemporary democracy consists in re-articulating the movement from the individual state to the citizen state, which presupposes a re-evaluation of the civic society. Undermining the cleavage between the individual and the citizen, the notion of social actor (the social actors are created through active participation based on freedom and creativity) reunites the private sphere with the public sphere and engages in a society transforming process.

The open communication has as its main objective the establishment of the convergence between the organization’s interest and the community’s aspirations. The organization thus becomes the place where there is both an internal solidarity and an external solidarity. The open communication tries to coherently structure all the levels of the organization identity, both the internal and the external ones.

The open communication states the socio-cultural dimension of the organization, valorising the social development and ensuring the coherence of the actions which constitute, at the same time, a binder of the institutional, the private and the public spheres.

Today it is necessary to promote the open communication principles within the public institutions, the trust capital of an organization depending on its openness level and on the level of the public adhesion to the organization objectives.

“Problema coordonării administraţiilor de stat şi a consiliilor locale în Ucraina”

“The Problem of Coordination of State Administrations and Local Councils in Ukraine”

Olena Mikhieieva, Institutul Naţional de Studii Strategice, Kiev, Ucraina

Olena Mikhieieva, National Institute for Strategic Studies, Kiev, Ukraine

Dezvoltarea guvernului local este un pas crucial înspre democraţie şi construirea societăţii civile. Din păcate, guvernul local în Ucraina nu

Development of the local government is the crucial step toward democracy and building of civil society. Unfortunately the local government in Ukraine is not




45

corespunde Cartei Europene a Autonomiei Locale. Consiliile locale intră adesea în conflict cu administraţiile locale de stat. Rezolvarea acestei probleme necesită o serie de măsuri de reformare a sistemului administraţiei publice şi de apropiere a acestuia de standardele europene.

corresponding to European Charter of Local Self-Government. Local councils often have conflicts with local state administrations. The solving of this problem demands a whole series of steps for reforming of public administration system and approaching it to European standards.


“SPAŢIUL ADMINISTRATIV EUROPEAN – STANDARD AL EUROPENIZĂRII

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE”

“EUROPEAN ADMINISTRATIVE SPACE – STANDARD OF THE EUROPEANIZATION OF

PUBLIC ADMINISTRATION” Prezentări: Paper presentations:

„Dreptul administrativ european, protecţia drepturilor omului şi administraţia publică

naţională”

“European Administrative Law, Human Rights Protection and National Public Administration”

Bill Tzemos, Universitatea Patras, Patras, Grecia Bill Tzemos, University of Patras, Patras, Greece 1. Ce este dreptul public european Dreptul public european cuprinde a) protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale în dreptul UE, b) structura de bază, funcţiile şi instituţiile CE, c) procedura legislativă în cadrul CE, d) principiile generale ale dreptului comunitar şi e) prevederile legale cu privire la relaţiile dintre statele membre şi CE. Două definiţii: Dreptul public european constă în reguli ale dreptului european care reglementează relaţiile dintre stat şi oameni şi dintre CE şi oameni. Dreptul public european este dreptul european care influenţează şi reformează dreptul public intern. 2. Dreptul constituţional european şi dreptul administrativ european 3. Factori care influenţează dreptul public european 4. Importanţa dreptului european Dreptul public european şi dreptul public intern nu sunt independente. Interacţiunea lor este esenţială. Dacă nu cunoaştem noile decizii ale CEJ, nu cunoaştem ultima versiune a dreptului public intern. CEJ este al doilea motor al dreptului. 5. Cea mai importantă problemă privind dreptul public european: protecţia drepturilor omului. 6. Conflictul ierarhic dintre dreptul UE primar şi dreptul constituţional intern. Care este legătura ierarhică dintre o normă a Tratatului şi o normă a Constituţiei unui stat

1. What is European Public Law The European Public Law includes a) the protection of fundamental rights and the liberties in the EU Law, b) the basic structure, the functions and the institutions of EC, c) the Law Making Procedure within the EC, d) the general principles of Community Law and e) the legal provisions for the relations between the Member States and the EC. Two definitions: European Public Law consists of the rules of the European law that regulate the relationships between the State and the people and the EC and the people. European Public law is the European Law that influences and actually reforms the national public law. 2. European Constitutional Law and European Administrative Law 3. Factors that influence the European Public Law 4. The importance of the European Law European Public Law and National Public Law are not independent. The interaction is very essential. If we do not know the new decisions of ECJ, we do not know the latest version of the national public law. ECJ is the second motor of actual law 5. The most essential question concerning the European Public Law: Human Rights’ Protection 6. The hierarchical conflict between primary EU Law and national Constitutional Law. Which is the hierarchical connection between a norm




46

membru? Este întotdeauna o problemă legală în cazul în care ele nu sunt compatibile? Cât de important este rolul interpretării sistematice? Ce primează? Este, în ceea ce priveşte problema superiorităţii, diferit punctul de vedere european faţă de cel naţional? 7. Este ordinea juridică europeană una de ordin constituţional sau internaţional? 8. Dreptul public european şi administraţia publică naţională 9. Rezultate

of the Treaty and a norm of a member state’s Constitution? Is there always a legal problem in case they are non-compatible? How important is the role of the systematic interpretation? Which comes first? Is, as far as the question of superiority is concerned, the European point of view different from the national one? 7. Is the European legal order a constitutional or an international one? 8. European public law and national public administration 9. Results

“Egalitate şi nediscriminare-principii fundamentale pentru spaţiul administrativ

european şi pentru administraţia publică din România”

“Equality and Non-discrimination – Fundamental principles for the European Administrative Space as well as the Public Administration in Romania”

Iulian Nedelcu, Universitatea Craiova, Craiova, România

Iulian Nedelcu, University of Craiova, Craiova, Romania

Lucrarea are ca scop să exprime concluziile analizei efectuate în legislaţia românească, în legislaţia Uniunii Europene şi în jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie cu privire la consacrarea şi aplicarea principiului egalităţii şi nediscriminării. Analizându-se practica judiciară a Curţii Europene de Justiţie s-au adus argumente exemplificate cu privire la afirmaţia că această instituţie a Uniunii Europene a avut şi are o contribuţie importantă la punerea în aplicare a principiilor egalităţii şi nediscriminării şi chiar are, deseori, rolul de izvor de drept în materie. Deşi Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa nu este încă ratificat de toate ţările membre ale U.E., totuşi, s-a analizat reglementarea principiului egalităţii în acest document. S-a analizat, de asemenea, modul în care pricipiile egalităţii şi nediscriminării se regăsesc reglementate în "Statutul funcţionarilor instituţiilor Comunităţilor Europene şi regimul juridic aplicabil altor agenţi ai Comunităţilor Europene". Analizându-se legislaţia românească s-a evidenţiat că egalitatea şi nediscriminarea sunt reglementate în majoritatea actelor normative de drept administrativ şi că există chiar o lege specială în România care consacră egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

The paper is intended to express the conclusions on the examination of the Romanian legislation, the European Union legislation, the jurisprudence of the European Court of Justice concerning the principles of equality and non-discrimination and their application. Analyzing the juridical application of the European Court of Justice, there have been found the arguments to demonstrate that this institution of the European Union had and has an important contribution in bringing the principles of equality and non-discrimination into operation and, often, has the role of justice source in the field. Though the convention regarding a Constitution for Europe has not been yet ratified this paper examines the regulation of the equality principle. There has also been analyzed the way in which the principles of equality and non-discrimination are to be found in the settlements of “the Regulations of Civil Servant in the institutions of the European Communities and the juridical procedure applicable to other agents in the European Community”. By analyzing the Romanian legislation there has been pointed out the fact the equality and non-discrimination are settled by the majority of the standard documents in the administrative law and there is a special law in




47

în societatea românească. Concluzia principală a lucrării este aceea că legislaţia referitoare la administraţia publică românească este, din punct de vedere al consacrării principiului egalităţii şi nediscriminării, armonizată cu legislaţia U.E., chiar dacă, pe ansamblu, rămân încă multe de îmbunătăţit în acest domeniu al practicii sociale.

Romania which affirms the equality between women and men in the Romanian society. The main conclusion of this paper is that the legislation concerning the Romanian public administration is, from the point of view of the principles of equality and non-discrimination, in harmony with the legislation of the European Community, even if, on the whole, there are still many improvements and amendments to be made as regards their social application.

“Evaluarea costurilor birocraţiei. Metode şi practici europene”

“The Assessment of the Costs of Bureaucracy. Methods and European Practices”

Ani Matei, SNSPA, Bucureşti & Ioan Oltean, Camera Deputaţilor, România

Ani Matei, SNSPA, Bucharest & Ioan Oltean, Chamber of Deputies, Romania

Preocupări de dată recentă privind măsurarea costurilor birocraţiei regăsim în multe ţări, printre care Marea Britanie, Olanda, Germania, Belgia, Danemarca, etc. În ţările din estul Europei acestea încă nu se materializează în preocupări şi măsuri concrete. Astfel în Marea Britanie a apărut, în 2005, lucrarea „Measuring Administrative Costs: UK standard Cost Model Manual” care, s-a bazat pe traducerea unui manual similar utilizat în Danemarca şi stabileşte, mergând până la detalii şi scheme logice, procedurile de determinare a costurilor birocratice pentru activităţi guvernamentale sau nonguvernamentale, business, reglementări, etc. Încă din 2003, s-a înfiinţat „International Standard Cost Model Network” (SCM Network) care, în 2004, a dat publicităţii un cadru pentru definirea şi măsurarea limitelor administrative din spaţiul afacerilor bazat pe experienţele Danemarcei, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Marii Britanii. În prezent problematica menţionată este dezvoltată prin proiecte internaţionale susţinute de U.E. sau OECD precum şi cross country benchmarking. Temele principale ale acestor proiecte vizează faptul că o parte importantă a costurilor administrative ale ţărilor U.E. îşi au originea în necesitatea implementării legislaţiei europene, (vezi EU AB Manual, http://ec.eunpe-eu/governance/impact/docs_en.htm) sau activităţi de simplificare administrativă în ţările OECD (vezi Red Tape Scoreboard, http://oecd.org/document/3).

Some recent concerns regarding the measurement of the bureaucratic costs are to be found in countries such as U.K., the Netherlands, Germany, Belgium, Denmark and others. Still, in the Eastern European countries these types of initiatives are far from becoming real measures or concerns. Thus, in 2005 in U.K., a paper was published – “Measuring Administrative Costs: UK Standard Cost Model Manual”. Based on the translation of a similar Danish manual, it establishes, by going into details and offering logical diagrams/charts, procedures for breaking down the bureaucratic costs for governmental or nongovernmental activities, business, regulation, and others. Yet from 2003, “International Standard Cost Model Network” (SCM Network) was created. In 2004, this Network released a framework for defining and quantifying administrative borders for businesses, based on the experiences of Denmark, the Netherlands, Norway, Sweden and U.K. Now, the mentioned issue is developed through international projects supported by EU or OECD, as well as cross country benchmarking. The main topics of these projects aim the fact that an important part of the administrative costs of the EU countries have their roots in the need of implementing the European legislation (see EU AB Manual, http://ec.europa-eu/governance/impact/docs_en.htm) or activities of administrative simplification in the OECD countries (see Red Tape Scoreboard, http://oecd.org/document/3).




48

Cercetările privind cross country benchmarking au în vedere, în prezent, aspecte sectoriale cum sunt: VAT Benchmark I (Danemarca, Olanda, Suedia şi Norvegia), Administrative Burdens related to selected EC Directives (Germania, Danemarca şi Olanda), Transport Beckmark (Polonia şi Olanda). Cele prezentate deschid perspectiva extinderii acestor preocupări de cercetare asupra costurilor birocratice determinate de procesul de europenizare a administraţiei publice dintr-o dublă perspectivă:

• costuri determinate de transformările organizaţionale impuse de convergenţa administrativă;

• costuri determinate de preluarea şi implementarea, în sectorul public, a legislaţiei comunitare.

Totodată, trebuie menţionată constatarea că, în conformitate cu strategia Comisiei Europene privind reducerea costurilor administrative, la aceste eforturi trebuie integrate toate statele U.E. prin urmare şi multe din cele ce au aderat în ultimii ani la U.E.

The research regarding the cross country benchmarking, currently takes into account sectoral aspects such as: VAT Benchmark 1 (Denmark, the Netherlands, Sweden and Norway), Administrative Burdens related to selected EC Directives (Germany, Denmark and the Netherlands), Transport Benchmark (Poland and the Netherlands). Those presented open the perspective of developing these concerns of researching the bureaucratic costs, determined by the process of public administration Europeanization, from two points of view:

• Costs determined by the organisational transformations imposed by the administrative convergence;

• Costs determined by the absorption and implementation of European Community law in the public sector.

At the same time, it must be mentioned the ascertainment that, according to the strategy of the European Commission regarding the reduction of administrative costs, all EU members must be part of these efforts, needless to say the ones that became members in the recent years.

„În căutarea unei strategii de reformare a administraţiei publice (cazul Bosniei şi

Herzegovinei)”

“In Search of a Public Administration Reform Strategy (Case in Bosnia and Herzegovina)”

Enver Išerić & Samra Ljuca, Agenţia Federală a Funcţiei Publice, Bosnia şi Herzegovina

Enver Išerić & Samra Ljuca, Federal Civil Service Agency, Bosnia and Herzegovina

Rolul administraţiilor publice s-a schimbat radical de-a lungul ultimelor două decenii. Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor a contribuit la o nouă dinamică a dezvoltării sociale, precum şi la o nouă percepţie a structurilor şi metodelor optime pentru administraţia publică. În locul unui model de administraţie publică ierarhic, tradiţional şi autoritar, un nou model câştigă importanţă: un model care este bazat pe transparenţă, dialog, încredere, predictibilitate, capacitate organizaţională şi participarea cetăţenilor. Perspectiva calităţii de membru al Uniunii Europene reprezintă o forţă conducătoare pentru reforme, solicitând modificări fundamentale ale principiilor şi standardelor Uniunii Europene, precum şi întărirea capacităţilor administrative

Role of public administrations have radically changed during last two decades. Rapid development of information and communication technologies has contributed to a new dynamic of social development, as well as to a new perception of the optimal structures and methods of public administration. Instead of a traditionally, hierarchical and authorative model of public administration, a new model is gaining on importance: the one which is based on transparency, dialogue, reliability, accountability, predictability, organisational capacity and citizens' participation. The perspective of EU membership represents an additional driving force of reforms, requiring fundamental adjustments to the EU principles and standards, as well as the strengthening of administrative capacities for the successful implementation of the acquis. The process of




49

pentru implementarea cu succes a acquis-ului. Procesul de reformă administrativă din Bosnia şi Hertzegovina are caracteristici şi dificultăţi specifice: structura administrativă a ţării nu a fost înfiinţată printr-o evoluţie şi o dezvoltare normală, ci prin Acordul de pace de la Dayton. Este atât de complexă, pe atât de multe niveluri aşezată şi divizată pe nivelul central, nivel de entitate, cantonal, municipal şi de district. Adevărata reformă a administraţiei publice in Bosnia şi Hertzegovina a început prin adoptarea documentului „Reforma administraţiei publice: Programul nostru.”, la data de 28 martie 2003 la Brussels. De aceea, adoptarea legilor aplicabile funcţiei publice la nivel statal şi de entitate (incluzând municipalităţile şi cantoanele) şi districtul Brcko, reprezintă un progres major în înfiinţarea sistemului administraţiei publice. Dincolo de adoptarea legilor funcţiei publice, Planul de Acţiune pentru reforma administraţiei publice a fost adoptat în mai 2003 şi a fost creat un Grup de Lucru Interministerial pentru elaborarea reformei în administraţia publică. [1] Strategia este implementată în decembrie 2006 şi are la bază, într-o viziune fermă să dezvolte o administraţie publică mai eficientă, mai eficace şi mai responsabilă; care va servi mai bine cetăţenii pentru mai puţini bani; şi care va opera cu proceduri transparente şi deschise, îndeplinind toate condiţiile impuse de integrarea europeană, şi care astfel devine cu adevărat un facilitator pentru dezvoltarea economică şi socială continuă şi durabilă. Strategia se va aplica în principal pentru îmbunătăţirea administraţiilor centrale la nivelul BiH, Entităţile şi districtul Brcko. Oricum, o reformă la acest nivel atrage modificări fundamentale în modalitatea de funcţionare a instituţiilor, care în mod firesc va afecta administraţiile municipale şi cantonale şi sectorul public lărgit. [2]

administrative reform in Bosnia and Herzegovina has its special features and difficulties: the administrative structure of the country was not established by normal evolution and development, but by Dayton Peace Agreement. It is so complex, multi-layered and divided into central, entity, cantonal, municipal and district levels. Real PAR in B&H started by the adoption of the document ''Public Administration reform: Our programme'', on 28 March 2003 in Brussels. Therefore, the adoption of civil service laws at the state level, entities (includes municipalities and cantons) and Brčko District represents major progress in the establishment of the public administration system. Besides the adoption of civil service laws, the Action Plan for Civil Service Reform was adopted in May 2003 and Inter -Ministerial Working Group for elaboration of the PAR Strategy was established. [1]

The Strategy is implemented in December 2006 and it is grounded in a firm vision to develop a public administration that is more effective, efficient, and accountable; that will serve the citizens better for less money; and that will operate with transparent and open procedures, while meeting all conditions set by European Integration, and thereby truly become a facilitator for continuous and sustainable social and economic development. The Strategy will mainly work to improve central administrations at the level of BiH, the Entities and Brčko District. Nevertheless, a reform of this scale entails fundamental changes in the way all institutions work, which will naturally affect the municipal and cantonal administrations and the broader public sector. [2] [1]At the meeting in Brčko, 15 April 2003. The working group was composed of the B&H Minister of Justice, RS Minister of Governance and Local Governance, FB&H Minister of Justice, Mayor of Brčko, heads of civil service agencies of B&H, RS and FB&H. The auditing institutions of B&H and entities, DEI, PRSP Coordinator and the international organisations involved in public administration reform projects [2]Strategy for PAR in B&H, available at: http://www.parco.gov.ba/

“Politicile publice şi guvernarea multinivel” “Public policy and multilevel governance” Luminiţa Gabriela Popescu, SNSPA, Bucureşti,

România Luminiţa Gabriela Popescu, SNSPA, Bucharest,

Romania Guvernarea multinivel se referă la

problema particulară a coordonării activităţilor In recent years, the concept of policy networks

has entered in to the discussion of political




50

desfăşurate pe diferite niveluri ale guvernării. În context macro, aceasta implică dezvoltarea unei relaţii noi, diferite de cele tradiţionale între structurile poziţionate la nivel local, regional, naţional, supra naţional şi transnaţional.

În absenţa unui mecanism politic suprem care să se impună hegemonic, sunt necesare abilităţi de negociere între entităţile situate la diferitele niveluri într-o manieră similară reţelelor de politici publice (L. G. Popescu, 2005, Public Policy, Ed. Economică, pp. 209-239).

Aceste tipuri de aranjamente administrative sunt luate în consideraţie în cazul procesului decizional în UE unde, pe de o parte, coordonarea orizontală a politicii la nivel local, regional, naţional, transnaţional sau supranaţional conduce la negocieri bilaterale şi multilaterale asupra unor probleme cum sunt poluarea, integrarea economică, reglementări în comunicare, în timp ce, pe de altă parte, coordonarea verticală a politicii necesită un comportamnt similar, dar care vizează, în acest caz, organizarea relaţiilor dintre diferitele niveluri administrative. (G.F. Thomson, 2004, Between Hierarchies and Markets, Oxford University Press, p. 159).

Un element cheie în acest concept al guvernării multinivel este realocarea mecanismelor de autoritate între diferitele niveluri, fie pe baza principiului subsidiarităţii, fie pe baza dispersiei puterii de elaborare a politicilor, în cazul descentralizării (Hooghe, L. şi G. Marks, 2001, Multi-level Governance and European Integration, Boulder: Rowman and Lifflefield, p. 254.).

În conţinutul lucrării voi încerca să detaliez structura multinivel şi să analizez legătura dintre acest concept şi politicile publice.

governance. This is the notion of multilevel governance. Multilevel governance refers to the particular problem of coordinating the activities of different layered dimensions of governance.

In a macro context, this can involve relations between local, regional, national, supra national, and transnational bodies. In the absence of overarching political mechanisms of hegemonic imposition, this requires the skills of negotiation and bargaining between parties situated at the different levels in a familiar pattern to that just discussed in case of policy networks (L. G. Popescu,2005, Public Policy, Ed. Economică, pp 209-229). These kinds of administrative arrangements are strongly emphasing certain aspects of EU decision making (joint decision systems, expert committees, open methods of coordination-all these will be presented in this paper) where on one hand, horizontal policy coordination at the local, regional, national, transnational, and supranational levels has been conducted through bilateral and multilateral negotiation on such issues as environmental pollution, economic integration, and communication regulation, while on the other hand, vertical policy coordination requires a similar pattern of behaviour aiming to organise relationships between these administrative levels (G.F. Thomson, 2004, Between Hierarchies and Markets, Oxford University Press, p. 159). One key element in this multilevel governance conception is the re-allocation of authority mechanisms between the different levels, either under the principle of subsidiarity in the EU case, or the dispersal of policy-making powers in the case of decentralization (Hooghe, L and G. Marks, 2001, Multi-level Governance and European Integration, Boulder: Rowman and Lifflefield., p. 254.). In this paper I shall try to explain in details the network forms of governance and to analyse the link between this concept and public policy.

„Între regiuni şi Uniunea Europeană: este statul într-o capcană?”

“Between Regions and European Union: the State in Trap?”

Mario Savino, Universitatea Viterbo, Italia Mario Savino, University of Viterbo, Italy Scopul lucrării mele este dublu. În primul rând,

se opune opiniei foarte răspândite conform căreia suveranitatea statului-naţiune este trecătoare sau, în

The aim of my paper is twofold. First, it contrasts the widespread opinion that nation-State sovereignty is transient or, at best, in danger, due to the apparent




51

cel mai fericit caz, în pericol, datorită apariţiei unei „Europe a regiunilor” şi a presupusei sale atitudini de a ocoli autorităţile statelor. Retorica şi realitatea, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori, sunt diferite. Pe de o parte, este adevărat că Uniunea Europeană cere, pentru ca politica sa regională să fie implementată, ca statele membre unitare să înfiinţeze autorităţi regionale (un nivel înalt al integrării regionale funcţionale). Pe de altă parte, în ciuda Tratatului de la Maastricht şi a schimbărilor introduse de acesta, însăşi Uniunea Europeană nu oferă regiunilor suficiente instrumente eficace de participare în cadrul procesului decizional supranaţional (un nivel scăzut de integrare instituţională). Mai mult decât atât, în virtutea principiului autonomiei instituţionale a statelor membre şi a corolarelor acestora (şi anume, responsabilitatea statelor pentru implementarea legilor CE şi dreptul exclusiv al administraţiilor centrale de a reprezenta poziţia statului la nivel european), cadrul bi-dimensional al UE induce presiuni centripete în rândul ordinilor naţionale, un rezultat absolut neaşteptat pentru cei care susţin aşa-numita „teorie sandwich” şi susţin că suveranitatea statelor este tot mai limitată de UE, pe de o parte, şi de regiuni, pe de alta. În al doilea rând, lucrarea îşi propune să evalueze comparativ cum reacţionează cele mai mari state membre federale şi regionale la aceste presiuni contrastante ale UE – atât de a-şi descentraliza cât şi de a-şi centraliza ordinile lor interne. Unele state protejează puterile constituţionale regionale aplicând „afacerilor europene” aceeaşi distribuţie a competenţelor cu cea stabilită pentru „afacerile interne” (aşa-numita „domesticire” a problemelor europene). Cazul Germaniei, Belgiei, Austriei şi, într-o oarecare măsură, al Spaniei, confirmă această tendinţă. Alte state, dimpotrivă, încă tind a asimila „afacerile europene” celor „externe, internaţionale”. Prin urmare, un primat al instituţiilor statului şi al puterilor substitutive a deranjat echilibrul constituţional dintre autorităţile centrale şi regionale. Aşa cum demonstrează experienţa italiană, această nefericită urmare prima facie are de fapt la bază serioase îngrijorări de natură funcţională: adeseori, motivul care stă la baza

emergence of a “Europe of regions” and its assumed attitude to by-pass State authorities. Rhetoric and reality, as it is often the case, diverge. On the one hand, it is true that the European Union requires, for its regional policy to be implemented, that unitary Member States establish regional authorities (high level of functional regional integration). On the other hand, despite the Maastricht Treaty and the changes thereby introduced, the European Union itself does not provide regions with effective participatory tools within the supranational decision-making process (low level of institutional integration). Moreover, by virtue of the principle of Member States’ institutional autonomy and its corollaries (namely, State responsibility for EC law implementation and central governments’ exclusive right to represent State’s position at the European level), the EU bi-dimensional setting induces centripetal pressures within national orders: a definitely unexpected result for those who support the so-called sandwich theory and claim that State sovereignty is increasingly constrained by the EU, on side, and the regions, on the other). Secondly, the paper aims at assessing, through comparative lenses, how the biggest federal and regional Member States react to these conflicting EU pressures – both to decentralize and to centralize their domestic orders. Some States protect regional constitutional powers by applying to “European affairs” the very same distribution of competences that is established for “internal affairs” (so-called «domestication» of the European issues). The case of Germany, Belgium, Austria and, to some extent, Spain, confirms this trend. Other States, by contrast, still tend to assimilate “European” to “foreign international affairs”. As a consequence, a primacy of State institutions and substitutive powers upset the constitutional balance between central and regional authorities. As the Italian experience demonstrates, this prima facie unfortunate outcome is actually grounded on serious functional concerns: often, the reason behind centralization is the lack of efficient and effective regional administrations. This concerns prevent observers from reaching simplistic sharp-cutting conclusions about the preferable model to follow.




52

centralizării este lipsa unor administraţii regionale eficiente şi eficace. Aceste îngrijorări îi împiedică pe observatori să ajungă la concluzii clare cu privire la modelul preferabil de urmat.

“Dimensiunea europenizării în spaţiul administrativ românesc”

“The dimension of Europeanization in the Romanian Space”

Cristina Nicolescu & Teodora Dinu & Corina Lazăr & Gabriela Varia & Dana Murgescu,

SNSPA, Bucureşti, România

Cristina Nicolescu & Teodora Dinu & Corina Lazăr & Gabriela Varia & Dana Murgescu,

SNSPA, Bucharest, Romania Procesul de europenizare se regăseşte în

sistemul de modernizare şi reformare al administraţiilor publice din ţările membre şi ale societăţii în general.

Termenul de europenizare conduce implicit la noţiunea de convergenţă.

Lucrarea prezintă o succintă şi timidă abordare a drumului parcurs de România de la statutul de ţară candidată până la obţinerea calităţii de membru al Uniunii Europene.

Convergenţa administrativă reprezintă, în opinia noastră, un concept încă imprecis datorită diversităţii sistemelor administrative europene şi se referă în principal la condiţiile impuse, în mod indirect, sistemelor administrative individuale şi la capacitatea acestora de a atinge anumite obiective.

Principiul „unitate in diversitate” este aplicat şi în sensul apropierii practicilor administrative. Convergenţa administraţiei publice europene este susţinută de consensul în privinţa componentelor-cheie ale bunei guvernări. [1]

Spre deosebire de convergenţa economică, concretizată la nivelul Uniunii Europene într-o anumită politică, convergenţa administrativă nu are o bază oficială, ci rezultă din răspunsurile pe care administraţiile naţionale le au faţă de procesul de integrare europeană.

La începutul lucrării se prezintă drumul parcurs de România până la închiderea provizorie a tuturor capitolelor de negociere cu Uniunea Europeană, urmând apoi o scurtă analiză cu privire la dispoziţiile constituţionale referitoare la funcţia publică din unele state membre ale Uniunii Europene. În prezent nu există nici un acquis comunitar, un model de urmat pentru toate statele din Uniunea Europeană, referitor la administraţia

The Europeanization process can be found in the modernising and reforming system of the public administrations of the Member States, or of the society in general.

The term Europeanization implicitly leads to the concept of convergence.

The paper offers a shy and short approach of the steps that Romania took from its candidate country status to being a EU Member State.

In our belief, the administrative convergence is a concept yet imprecise due to the diversity of the European administrative systems and it mainly refers to the indirect conditions enforced to the individual administrative systems and to their capacity of reaching certain targets.

The “Unity in Diversity” principle is also applied for the closeness of the administrative practices. The convergence of the European public administration is supported by the consensus regarding the key components of the good governance. [1]

Unlike the economic convergence, materialised at the EU level in a certain policy, the administrative convergence does not have an official foundation, but it results from the answers that the public administrations have in relation with the European integration process.

At the beginning of the paper, we show the steps taken by Romania until the provisory closing of all the negotiation chapters with EU. Going further, we present a short analysis with regard to the constitutional measures that refer to the civil service of some EU Member States. Presently, there is no acquis communautaire, as a model to follow for all the EU states, with regard to the public administration or civil service. So, the design of the organisational




53

publică sau funcţia publică. Astfel concepţia structurilor de organizare, dimensiunea administraţiei publice sunt apanajul statelor membre.

Modificarea şi completarea legislaţiei privind funcţia publică în România a răspuns atât priorităţilor fixate de Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008 şi de Planul de măsuri prioritare pentru integrarea europeană, cât şi necesităţii de aliniere a administraţiei publice din România la cerinţele şi standardele Uniunii Europene, existând limitări în ceea ce priveşte funcţia publică europeană, acestea datorându-se valorilor şi misiunilor specifice fiecărei ţări.

Principiile legale administrative alcătuiesc un acquis comun, întâlnit în literatura de specialitate sub denumirea de “acquis comunitar neformalizat” în sensul că nu există vreo convenţie formală, dar ar putea însă reprezenta şi o lege administrativă europeană comună.

CEJ determină modificări ale modului în care principiile legii administrative sunt aplicate într-un stat membru al UE, prin interpretarea proprie a actelor legislative ale Comunităţii Europene, în calitatea de garant al aplicării şi respectării dreptului comunitar la nivelul UE.

Aceste provocări, atât ale dreptului intern, cât şi ale dreptului comunitar-veritabil „drept în construcţie”- impun judecătorului român actual să se informeze permanent.

Se impune întărirea componentei de pregătire continuă în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii (aspect reţinut şi în Raportul Comisiei Europene asupra progreselor realizate de România pe calea aderării europene, dat publicităţii la 8 noiembrie 2000). UE a sesizat importanţa pe care un corp judecătoresc integru şi pregătit o are pentru corecta aplicare a dreptului comunitar, după aderare.

Europenizarea nu înseamnă pierderea identităţii statelor, ci o avansare pe plan regional şi naţional la o convergenţă dorită pentru o mai bună eficienţă şi un statut mai bun al cetăţenilor Europei.

structures, the dimension of the public administration are in the hands of the member states.

The modification and adjunction of the legislation regarding the civil service in Romania has responded both to the priorities stipulated in the Governance Program for 2005 – 2008 and the Plan of priority measures for the European integration, and to the need of alignment of the Romanian public administration to the EU requirements and standards; but, there are restraints with regard to the European civil service, due to the specific values and missions of each country.

The legal administrative principles form a common acquis that can be found in the branch literature under the name of “informal acquis communautaire”, in the way that there is no formal convention, but it could also represent a common European administrative law.

The ECJ modify the way the principles of the administrative law are applied in the EU Member State, through its own intendment of the European Community legislative acts, acting as the guarantor of the application and observance of the Community law at EU level.

These challenges, both of the domestic law and of the Community law – a truly “to be built” law – force the Romanian judge to be permanently updated.

The need to strengthen the ongoing training arises inside the National Magistrate Institute (viewpoint underlined in the European Commission Report on the Romanian progresses, released on 8 Nov. 2000). EU has noted the importance that an upright and well trained judicial body has in order to correctly apply the Community law after the accesion.

The Europeanization does not mean the loss of national identity, but advancement to a desired convergence for a better efficiency and a better status of the European citizens, on a national and regional level.

[1] OECD/Sigma, European Principles for Public Administration, SIGMA papers, nr. 27, Paris 1998, p.5




54

„Procesele de europenizare şi euro-integrare şi influenţa lor asupra infrastructurii

organizaţionale a coordonării intereselor naţionale. Cazul Lituaniei”

“Processes of Europeanization and Euro-integration and their Influence on the

Organisational Infrastructure of the Coordination of National Interests. The Case of Lithuania”

Zivile Sukyte, Universitatea Vytautas Magnus, Kaunas, Lituania

Zivile Sukyte, Vytautas Magnus University, Kaunas, Lithuania

Datorită reformelor instituţionale continue ale UE şi expansiunii sferelor de competenţe politice ale Uniunii, rolul pe care-l joacă organele administrative naţionale şi în special reprezentanţii acestora în comitetele pregătitoare şi consultative şi în grupurile de lucru de pe lângă Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Parlamentul European, unde sunt aprobate principalele proiecte de decizii, devine din ce în ce mai important. Reprezentarea intereselor naţionale la nivelul UE şi coordonarea acestora în sistemele instituţionale ale statelor membre – este o temă urgentă, deşi insuficient investigată. Şi acesta este un alt aspect al înţelegerii tradiţionale a europenizării. Scopul acestui articol – de a studia dacă Lituania, prin comparaţie cu alte state membre, utilizează eficient Reprezentanţa Permanentă a Lituaniei în cadrul Uniunii Europene şi infrastructura instituţională naţională ca sistem menit să reprezinte interesele naţionale ale ţării. Mai este un aspect important analizat pe scurt – transformarea rolului funcţionarului public naţional tradiţional, în special atunci când analizăm procesul pregătirii principalelor decizii în structurile Uniunii Europene. În cazul Lituaniei, trebuie să se recunoască faptul că organizarea activităţii în sistemul reprezentării intereselor naţionale şi interacţiunii acestui sistem cu alte instituţii naţionale este destul de fragmentată. Fragmentarea şi sectorializarea au o influenţă negativă asupra Reprezentanţei Permanente şi asupra uneia dintre principalele funcţii ale acesteia – reprezentarea poziţiei naţionale în UE. Aceasta se întâmplă datorită faptului că nu au fost formulate nişte criterii şi priorităţi comune pentru oficialii săi. În ceea ce priveşte formarea şi organizarea structurii interne a Reprezentanţei Permanente a

Due to the on-going EU institutional reforms and the expansion of the Union’s spheres of political competencies, the role played by national administrative bodies and especially by their representatives in preparatory and consultative committees and working groups near the Council of the European Union, European Commission, European Parliament, where the main decision projects are approved, is becoming more and more important. Representation of national interests on the EU level and their coordination in institutional systems of the Member States – is an urgent though not a thoroughly investigated theme. And this is another aspect of traditional understanding of the Europeanization too. The aim of this article - to ascertain if Lithuania, when compared to other Member States, makes an efficient use of the Permanent Representation of Lithuania to the European Union and the national institutional infrastructure as the system, which is meant to represent the national interests of the country. And there is an important aspect analyzed shortly – the transformation of the role of the traditional national civil servant, especially when we analyze the process of the main decisions preparation in the structures of the European Union. In the case of Lithuania it must be admitted that the organization of activity within the system of representation of national interests and the interaction of this system with other national institutions is rather fragmentized. Fragmentation and sectoralization have a negative influence on the Permanent Representation and on one of its main functions – the representing of national position in the EU. This is so because common criteria, landmarks and priorities for its officials have not been formulated. When forming and organizing the inner structure of the Permanent Representation of Lithuania to the EU




55

Lituaniei în UE şi coordonarea activităţii interne a acesteia, pot fi indicate anumite neajunsuri. Sistemul de organizare şi coordonare a activităţii infrastructurii instituţionale lituaniene are unele avantaje, care sunt analizate în articol. Există şi întrebări scrise pentru reprezentanţii permanenţi ai Lituaniei.

and when coordinating its inner activity certain drawbacks can be pointed out. The system of organization and coordination of activity of the Lithuanian institutional infrastructure has some advantages, which are analyzed in article. There are some writing questionings of the permanent representatives of Lithuania made too.

Intervenţii: Interventions: “Reforma resurselor umane din

administraţia publică din Bulgaria în contextul aderării la Uniunea Europeană“

“Human Resource Reform in Public Administration in Bulgaria in the context of

accession into the European Union“ Dragoş Dincă, SNSPA, Bucureşti Dragoş Dincă, SNSPA, Bucharest

1 ianuarie 2007 a reprezentant momentul aderării la UE atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria. Aparent, alegerea momentului comun a avut ca premiză un stadiu apropiat al reformelor, inclusiv în ceea ce priveşte reforma administraţiei publice.În acest context, investigarea direcţiilor strategice care au structurat reforma administraţiei publice din statul vecin reprezintă un demers deopotrivă interesant atât sub aspect epistemic, dar şi privit dinperspectiva utilităţii unei analize comparative cu reforma din ţara noastră.

The 1st of January 2007 represented the moment of Romania and Bulgaria's accession in to the European Union. Apparently, the choice of this joint momentfor the accession of both countries has had as premises the close stage of their reforms, including the reform of the public administration.Within this framework, the investigation of the strategic directions that have structured the reform of the public administration from the neighbouring country represents an interesting undertaking both from an epistemic point of view, but also from the point of view of the usefulness of a comparative analysis with the reform in our country.

„Rolul capitalului uman şi al pregătirii funcţionarilor publici în procesul de

europenizare”

“The Role of Human Capital and Training of Public Servants in Europeanization Process”

Mariusz Wypych, Institutul European, Lodz, Polonia

Mariusz Wypych, European Institute, Lodz, Poland

Calitatea resurselor umane este punctul central al succesului oricărui stat pe plan economic, social şi al guvernării. Statul se bazează pe propriul său cadru administrativ, format pe parcursul unei perioade de transformări conform nevoilor sale. Calitatea de stat membru UE creează necesitatea îmbunătăţirii şi adaptării capitalului uman la cerinţele UE dinaintea aderării, precum şi în faza post-aderare. Nu există un model unic de cadru instituţional pregătit de UE. Este la latitudinea statului să formuleze politica de dezvoltare a capitalului uman, modalităţile de pregătire a funcţionarilor publici şi procedurile operaţionale.

The quality of Human Resources is the key point for the success of every State in its economic, social and governance aspect. The State is based on its own administrative framework that was formed during transformation period according to its own needs. Membership in the European Union causes the necessity for improving and adjusting Human Capital to EU guidelines before accession as well as during the membership stage. There isn’t any single and only model of institutional framework prepared by the EU. It is at State’s decision to formulate the Human Capital development process, ways of training of Public Servants and operational procedures.




56

Responsabilitatea pentru formarea resurselor umane necesare pentru adaptarea cadrului naţional la cerinţele UE şi pentru rezolvarea problemelor legate de UE aparţine statului. Există multe posibilităţi de dezvoltare a resurselor umane, dar cea mai bună se bazează pe formarea conştientă a capitalului uman prin pregătire. În Polonia resursele umane au fost formate pe baza Centrelor de Pregătire existente, specializate pe problemele UE, cum este Centrul pentru Studii Europene din cadrul Universităţii din Lodz şi Fundaţia pentru Studii Europene – Institutul European din Lodz. Calitatea administraţiei publice este importantă nu numai la nivel central, ci şi la nivel regional şi local, în special în contextul în care trebuie să profităm de calitatea de membru UE, de exemplu prin absorbţia fondurilor UE. Exemplele Irlandei şi Greciei arată că trăsătura calitativă a capitalului uman este aceea de motor al performanţei statului în cadrul UE şi succesul implementării acquis-ului comunitar în contextul naţional. Lucrarea prezintă rolul capitalului uman şi al pregătirii funcţionarilor publici în procesul de europenizare pe baza experienţei dobândite. Ea se concentrează pe experienţa de 15 ani a Institutului European, arătând părţile sale bune şi pe cele slabe, precum şi riscurile, pericolele şi oportunităţile de pregătire adresate funcţionarilor publici de la diferite niveluri ale administraţiei publice.

Responsibility for forming Human Resources assigned for adjusting national framework to EU requirements and afterwards dealing with the EU-related issues lies at State’s side. There are many possibilities of Human Resources development, but the best is based on conscious forming of Human Capital by training. In Poland the HR were formed on the basis of existing and EU-specialised Education and Training Centres, like Centre for European Studies of University of Lodz and Foundation for European Studies – European Institute in Lodz. The quality of public administration is important not only at central, but also at regional and local level, especially in the context of making the most of EU membership, like absorbing the EU funds. Taking into consideration the example of Ireland and Greece shows that Human Capital quality is the driving force for States performance within the EU and the success in implementation of the EU acquis into national framework. The paper presents the role of Human Capital and Training for Public Servants in Europeanization Process basing on the acquired experience. It focuses on European Institute’s fifteen-year experience by showing strong and week sides, as well as risks, threats and opportunities of training addressed to Public servants from different levels of public administration.

“Contribuţia Curţii Europene de Justiţie la definirea Spaţiului Administrativ European ca

standard al europenizării administraţiei publice”

“The Contribution of the European Court of Justice in Defining the European Administrative

Area as Standard of a European Public Administration”

Alina Livia Nicu, Universitatea Craiova, Craiova, România

Alina Livia Nicu, University of Craiova, Craiova, Romania

Studiul are ca scop să sublinieze importanţa practicii judiciare a Curţii Europene de Justiţie în procesul de clarificări conceptuale necesare practicii sociale din ţările membre U.E. şi în precizarea elementelor definitorii ale Spaţiului Administrativ European. Concluziile lucrării ca dealtfel majoritatea punctelor de vedere afirmate, se bazează pe studiul de caz, fiind rezultatul analizei tuturor deciziilor conţinute în baza de date a Curţii Europene de Justiţie accesabilă cu ajutorul

The study is intended to underline the importance of the judicial procedures of the European Court of Justice in the process of the conceptual clarification necessary in the social application in all countries belonging to the European Union as well as the specification of the characteristic elements.

The conclusions of this paper, as well as all most all the advanced considerations, are based upon concrete studies, being the result of an analyze of all the decisions delivered by the European Court of




57

Internetului, în special a cauzelor înscrise la domeniul "Funcţia publică". Dintre multiplele aspecte prezentate în lucrare consider că prezintă interes deosebit consideraţiile referitoare la relaţia drept comunitar european-drept administrativ naţional al statelor membre şi aprecierile cu privire la întrebarea: "Dreptul administrativ european este un concept materializabil în viitorul apropiat?" De asemenea, în lucrare se încearcă formularea unui răspuns la întrebarea: "În ce măsură funcţia publică europeană poate fi punct de plecare şi ghid în reformarea administraţiei publice româneşti?”

Justice, which can be found on the internet, specially under the field of “Public Function”.

Among many aspects approached in this paper, one of the most interesting is represented by the considerations about the relation European Community law – National administrative Law and the assessments concerning the question: “Is the European administrative law a concept to be materialized in future times?”

The paper is intended to find an answer to the question: “To which extend the European public system can be considered a starting point and a reference in the process of reforming the Romanian public administration?

“Rolul subsidiarităţii în Spaţiul Administrativ European”

“The Role of Subsidiarity in the European Administrative Space”

Emilia Lucia Catană, Universitatea “Dimitrie Cantemir”, Târgu Mureş, România

Emilia Lucia Catană, “Dimitrie Cantemir” University, Târgu Mureş, Romania

Experienţa fostelor state candidate la aderarea la UE, actualmente state membre UE, evidenţiază rolul predominant al europenizării cu privire la motivarea reformelor administrative generale; programele de reformă administrativă desfăşurate în Spania, Portugalia sau Grecia au implicat o scădere a dimensiunii şi măsurii sectoarelor publice naţionale, perfecţionarea managementului sectorului public şi funcţiei publice, datorată în primul rând procesului de integrare europeană. Autorii citaţi în această lucrare arată de asemenea că cele mai mari schimbări administrative din ultimii ani au fost orientarea deciziilor către periferie şi regionalizarea (Italia, Belgia, Franţa şi Spania). În relaţia dintre Uniunea Europeană şi statele membre, o problemă importantă este îngrijorarea statelor membre privind propria independenţă şi suveranitate. În acest context, subsidiaritatea are rolul de a dispersa anxietăţile care sunt manifestate la nivelul statului. Înţelegerea deplină a ceea ce implică subsidiaritatea este şi mai importantă în contextul speculaţiilor născute din ideea subsidiarităţii, mai mult sau mai puţin înţelese, speculaţii conform cărora subsidiaritatea este o formă subtilă a eludării principiului suveranităţii. În ciuda unor critici, subsidiaritatea a devenit un

The experience of the former candidates to EU membership, currently members of EU, highlights the predominant role of Europeanization regarding the motivations for general administrative reforms; the administrative reform programs carried out in Spain, Portugal or Greece have implied a decrease in dimension and extent of the national public sectors, improving the management of the public sector and public function, due mainly to the European integration process. The authors quoted in this paper also show that the greatest administrative changes of the latter years have been the orientation of the decisions towards the periphery and regionalization (Italy, Belgium, France and Spain). In the relation between the European Union and the Member States, an important problem is the concern of the Member States for their own independence and sovereignty. In this context, subsidiarity has the role to disperse the anxieties that are expressed at state’s level. The comprehensive understanding of what subsidiarity implies is more important in the context of the speculations issued from the idea of subsidiarity, more or less understood, speculations according to which subsidiarity is a subtle form of eluding the principle of sovereignty. Despite some criticisms, subsidiarity has become a




58

concept cu o prezenţă permanentă în dezbaterea europeană, din perspectiva obiectivelor extinderii şi a realizării procesului de integrare şi conservării suveranităţii statelor membre. În această lucrare am arătat rolul subsidiarităţii în construcţia europeană, specificând dimensiunile normelor comunitare relevante, ca fundament al construcţiei instituţionale în europenizarea administraţiei publice.

concept with a permanent presence in the European debate, from the perspective of the enlargement objectives and of the thoroughness of the integration process and conservation of the sovereignty of the Member States. In this paper we have shown the role of subsidiarity in the European construction, specifying the dimensions of the relevant Community norms, as a foundation of institutional construction in the Europeanization of public administration.

Impactul Europenizarii Asupra Adm Pub

Documents

Transcript of Impactul Europenizarii Asupra Adm Pub