CHIRURGIA BOLII ULCEROASE. BOALA STOMACULUI OPERAT

1.CS. Gastrectomia totală este utilă în: A sindromul dumping precoce B sindromul dumping tardiv C ulcerul peptic recidivant cauzat de sindromul Zollingher – Ellison D gastrita alcalina de reflux E diarea postvagotomică

2.CS. Irigoscopia are o importanţă majoră în diagnosticul: A gastrostazei postvagotomice B fistulei gastrojejunocolice C ulcerului peptic recidivant al gastroduodenoanastomozei D dumping sindrom E toate sus numite

3.CS. Frecvenţa ulcerului peptic recidivant este determinată în primul rând de: A vârsta bolnavului B vechimea bolii C sediul si dimensiunile ulcerului D complicaţii ale ulcerului existente la momentul operaţiei primare E tipul operaţiei primare

4.CS. În urma cărui tip de operaţie, frecvenţa ulcerului peptic recidivant este cea mai mică? A gastroenteroanastomoză B rezecţie gastrică 2/3 C vagotomie tronculară cu operaţie de drenaj gastric D vagotomie tronculară cu rezecţie gastrică economă E vagotomie selectivă proximală

5.CS. Pentru sindromul cronic al ansei aferente cel mai caracteristic semn clinic este: A dureri în epigastriu, greţuri, vome B pirozis C anorexie D constipaţii E tahicardie

6.CS După care din intervenţiile menţionate poate apărea gastrita alcalină de reflux ? A vagotomie tronculară cu piloroplastie B rezecţia gastrică 2/3 tip Bilroth I C vagotomie tronculară cu gastroduodenostomie D vagotomie tronculară cu gastrojejunostomie E oricare din procedeele citate

7.CS. Cauza cea mai frecventă pentru apariţia ulcerului peptic recidivant este: A rezecţia economă a stomacului B vagotomia incompletă C rămăşiţa unui sector de ţesut a canalului piloric in bontul duodenal D gastrinoma E hiperparatireoidizm primar

8.CS. Excluderea gastrinomului la un bolnav ulceros, va începe cu: A ultrasonografie, computertomografie B angiografie selectivă C testul cu secretina D dozarea gastrinei serice E testele secreţiei gastrice

document.doc 1

9.CS. Ulcerul peptic recidivant este cel mai frecvent determinat de: A alegerea şi efectuarea incorectă a intervenţiei chirurgicale B hiperparatireoidizm C gastrinom D infecţie cu Heliobacter pylori E reflux duodeno-gastral

10.CS. La 5 zile după o rezecţie Bilroth-II bolnavul prezintă subicter scleroconjunctival, febră, dureri severe permanente în epigastru şi hipocondrul drept, greţuri şi vărsături, tahicardie, leucocitoză şi amilazemie. Local: abdomen mobil cu respiraţia, dureros şi rigid in epigastru şi hipocondrul drept unde palpator se depistează o formaţiune tumorală. Examenul radiologic pe gol evidenţiază o ansă intestinală dilatată conţinând aer. Tranzitul barietat - nesemnificativ. Examenul clinic repetat arată alterarea stării generale. La ce complicaţie va gândiţi? A gastropareza postvagotomică B dehiscenţa bontului duodenal C sindromul acut al ansei aferente D ocluzie dinamică postoeratorie E hepatită acută

11.CS. Pentru astenia agastrală sânt caracteristice următoarele semne, excluzând: A diareea B iritabilitate C anemie D vome repetate E somnolenţa

12.CS. Pentru anemia agastrală sunt caracteristice, excluzând; A slăbiciuni generale B ameţeli, vertijuri C eritropenie si hipohemoglobinemie D paliditatea tegumentelor E creştere în pondere

13.CS. Care maladii ale stomacului operat, ca regulă necesită reintervenţie chirurgicală: A dumping-sindrom de gr. I – II B anemia agastrală C ulcerul peptic recidivant al gastroduodenoanastomozei D diareea postvagotomică E maladsorbţia enterogenă

14.CS. Numiţi maladiile stomacului operat: A hemoragie intraabdominală la a IV-a zi după rezecţie gastrică B sindromul hipoglicemic C astenia agastrală D anemia postgastrorezecţională E dehiscenţa suturilor gastroduodenoanastomozei

15.CS. Numiţi patologiile care nu sunt calificate drept maladii ale stomacului operat: A gradul III al dumping-sindromului B fistula gastrojejunocolică C dehiscenţa suturilor carenei gastrice D ulcerul peptic al jejunului E pancreatita acută postoperatorie în urma rezecţiei gastrice

document.doc 2

16.CS. Marcaţi boala stomacului operat: A hemoragia gastrică postoperatorie la a 2 zi postoperatorie B diareea postvagotomică C ulcerul peptic recidivant duodenal D dehiscenţa bontului duodenal E dehiscenţa suturilor gastroenteroanastomozei

17.CS. Care patologie nu este complicaţia bolii ulceroase şi nu este boală a stomacului operat: A insuficienţa cardiei B gastrita biliară de reflux C stenoza pilorică D fistula gastrojejunocolică E penetraţia ulcerului

18.CS. Boala stomacului operat este: A ulcerul peptic al jejunului B pancreatita acută postoperatorie C ocluzia acută a ansei eferente prin strangulaţie cu bride D hemoragia din ulcerul duodenal exclus E dehiscenţa suturilor bontului duodenal

19.CS. Boala stomacului operat se numeşte: A suferinţă ce apare în perioada postoperatorie tardivă după operaţiile la stomac curative, etiopatogenice pentru boala ulceroasă B patologiile ce se dezvoltă numai după rezecţiile gastrice C patologiile organice şi funcţionale postvagotomice D maladiile ce apar în urma intervenţiilor de drenare gastrică E maladiile ce apar în urma operaţiilor pentru boala ulceroasă

20.CS. Sindrom postvagotomic este: A stenoza cicatricială a gastroenteroanastomozei B ulcerul acut al jejunului C gastrostaza D gastrita atrofică E dumping – sindromul

21.CS. Sindrom postgastrorezecţional este: A anemia agastrală B sindromul cronic al ansei aferente cauzat de malrotaţia duodenală C reflux – gastrita biliară D stenoza piloroduodenală după suturarea ulcerului duodenal perforat E ulcerul peptic recidivant după vagotomie selectivă proximală

22.CS. Cel mai util în diagnosticul dumping-sindromului se consideră: A aprecierea manifestărilor clinice ale maladiei B anamneza C datele examenului radiologic cu masă baritată a tractului digestiv D examinarea funcţiei de secreţie a HCl de către stomac E testul cu soluţie de glucoză de 50%

23.CS. Semnul clinic principal a ulcerului peptic recidivant este: A pirozisul B dureri epigastrale C greţuri şi vome D pierdere ponderală E constipaţii

document.doc 3

24.CS. Care investigaţie va începe diagnosticul ulcerului peptic recidivant: A irigoscopie B testul ureazic pentru aprecierea Helicobacter pylori C examenul radiologic baritat al etajului superior al tractului digestiv D examenul endoscopic E studierea secreţiei gastrice

25.CS. Operaţia de elecţie în sindromul Zolinger – Ellison de tip II este: A rerezecţie gastrică tip „Roux” B rerezecţie cu vagotomie tronculară C vagotomie tronculară D gastrectomie totală indiferent de faptul înlăturări gastrinomei E înlăturarea gastrinomei depistate

26.CS. Metoda de elecţie în diagnosticul sindromului stomacului mic este: A FEGDS B biopsia stomacului C pH-metria gastrică D examenul radiologic baritat E toate cele enumerate

27.CS. Frecvenţa maladiilor stomacului operat este cuprinsă în limitele: A 3 – 5% B 5 – 10% C 10 – 25% D 25 – 50% E 50 – 75%

28.CS. Disfagia în urma operaţiilor pentru ulcere gastrice şi duodenale este cauzată de: A rezecţia înaltă a stomacului B anastomozită C gastrita biliară de reflux D denervarea esofagului E vagotomia incompletă

29.CS. Sindromul Dumping tardiv apare postprandial la: A 30 min B 1 oră C 2 – 3 ore D 3 – 4 ore E 6 ore

30.CS. Metilen blau administrat per os, poate fi util în diagnosticul: A diareei postvagotomice B gastritei de reflux C fistulei gastrojejunocolice D gastrinomei E Dumping sindromului

31.CM. Următoarele explorări sunt utile pentru a stabili cauza ulcerului peptic recidivant: A esofagogastroduodenoscopia B examenul biopsic C dozarea gastrinemiei D dozarea calciului seric E testele de evaluare a secreţiei gastrice

document.doc 4

32.CM. Tratamentul conservator preoperator al ulcerului peptic recidivant poate include: A antagonişti H2

B diclofenac, cu ţel de micşorare a edemului periulceros C vitamine D infuzii cu soluţii de aminoacizi E omeprazol

33.CM. Cauze ale ulcerului peptic recidivant sunt considerate următoarele, exceptând: A rezecţia economă a stomacului B gastroenteroanastomoza largă C evacuarea continue, rapidă a conţinutului gastric D hiperplazia celulelor parietale E reflux-gastrita

34.CM. Enumeraţi operaţiile în urma cărora poate survine boala stomacului operat: A suturarea ulcerului perforat B rezecţia gastrică tip Bilroth I C gastrojejunoanastomoza pe ansa „omega” D vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie tip Djudd E rezecţia gastrică cu aplicarea gastrojejunoanastomozei pe ansa „omega”

35.CM. Enumeraţi afirmaţiile corecte pentru sindromul Zollinger – Ellison: A simptomul dominant este hipersecreţia acidului clorhidric B se manifestă prin hipergastrinemie C poate fi cauzat de tumoră de celule D pancreatice D poate fi cauzat de hiperplazia celulelor G ale mucoasei antrale E gastrinomul poate fi localizat în peretele duodenului

36.CM. Hiperaparatiroidia primară se manifestă prin: A hiperclorhidrie B hiperacalciemie C fosfaturie D adenomatoză endocrină multiplă E osteocondroză a coloanei vertebrale

37.CM. Enumeraţi afirmaţiile ce definesc corect gastrina: A este produsă de celule G din mucoasa antrului B este produsă de celulele D ale pancreasului C nivelul seric la om sănătos este de 50 – 200 pg D nivelul seric la om sănătos este de 500 – 600 pg E se apreciază prin testul de stimulare maximă Key

38.CM. Semnele radiologice ale Dumping sindromului sânt: A stomac cu forma de „pâlnie” B refluxul duodeno-gastral C pasajul grăbit pe intestinul subţire D diaree peste 15 min de la administrarea masei baritate E „prăbuşirea” masei baritate din stomac în jejun

39.CM. Este caracteristic pentru gradul I al sindromului Dumping: A intensificarea pulsului cu 10-15 bătăi pe min după administrarea glucidelor B căderea TA cu 10-15 mm Hg C ineficacitatea tratamentului conservator D capacitate de muncă pierdută E deficit de masă corporală 5 kg

document.doc 5

40.CM. Cauzele sindromului cronic al ansei aferente sunt: A stenoza ansei aferente B gastrostaza postoperatorie C denervarea duodenului D maladsorbţia intestinală E stenoza ansei eferente

41.CM. Sindromului acut al ansei aferente este caracteristic: A stenoza gastroduodenoanastomozei B prezintă pericol pentru viaţa pacientului C apare în urma invaginatului ansei aferente D apare în urma cudurii ansei aferente E apare în urma denervării duodenului

42.CM. Enumeraţi operaţiile utile în sindromul acut al ansei aferente: A reduodenizare B rerezecţie cu refacerea GEA pe ansa în „Y” a la Roux C jejunoduodenostomie D reversiunea segmentului jejunal E desinvaginarea ansei aferente

43.CM. Enumeraţi sindroamele postvagotomice: A gastrostaza B sindromul Dumping tardiv C duodenostaza D sindromul cronic al ansei aferente E sindromul Dumping precoce

44.CM. Enumeraţi tipurile de maladsorbţie postoperatorie: A gastrogenă B enterogenă C pancreatogenă D hepatogenă E endocrină

45.CM. Enumeraţi semnele clinice ale maladsorbţiei: A caşexie B anemie C hiperhidroza tegumentelor D hirsutism E steatoree

46.CM. Enumeraţi factorii favorizanţi pentru instalarea diareei postvagotomice: A secreţie minoră de HCl B disbacterioza C hipergastrinemia D dereglările de motilitate intestinală E dereglări de metabolism al acizilor graşi

47.CM. Enumeraţi cauzele ulcerului peptic recidivant după vagotomie: A secţionarea incompletă a ramurilor gastrice ale nervilor vagi B rezecţia economă gastrică C drenajul gastric neadecvat D hipercalciemia E hipergastrinemia

document.doc 6

48.CM. Enumeraţi cauzele ulcerului peptic recidivant după rezecţia gastrică Bilroth II A invazie cu Helicobacter pylori B rezecţia gastrică economă C mucoasa antrală reziduală deasupra bontului duodenal D hipergastrinemia E maladsorbţia

49.CM. Enumeraţi operaţiile inutile în caz de ulcer peptic recidivant cauzat de mucoasă antrală reziduală deasupra bontului duodenal: A micşorarea dimensiunilor gastroenteroanastomozei B reduodenizare C rezecţia porţiunii antrale deasupra duodenului D reduodenizare prin gastrojejunoduodenoplastie E reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Bilroth I

50.CM. Enumeraţi operaţiile utile în tratamentul sindromului Dumping: A reversiunea segmentului jejunal B gastrojejunoplastia izoperistaltică C jejunoduodenostomie D reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Bilroth I E rerezecţie subtotală

document.doc 7

KEY (CHIRURGIA BOLII ULCEROASE. BOALA STOMACULUI OPERAT )

1C; 2B, 3E, 4D, 5A, 6E, 7A, 8E, 9A, 10C, 11D, 12E, 13C, 14B, 15C, 16C, 17A, 18A, 19A, 20C, 21C, 22E, 23B, 24D, 25D, 26D, 27C, 28D, 29C, 30C, 31ABCDE, 32ABCDE, 33BC, 34BDE, 35ABCDE, 36ABCD, 37ABC, 38ACDE, 39ABE, 40ACE, 41BCD, 42BC, 43AC, 44ABCDE, 45ABE, 46ABDE, AC, 47AC, 48BC, 49ABDE, 50ABD

document.doc 8