- Proiect de practica –

Realizat de :

l

Grupa :l

Nr. Matricol :

l

CUPRINS :

CAP. 1. Sistemul informational bancar...............................................................................31.1. Introducere...........................................................................................................31.2. Sistemul informaţional bancar...........................................................................13

1.2.1. Oportunitati create in organizatie pentru introducerea noilor tehnologii informationale si de comunicatie – tipuri de tehnologii si situatia implementarii lor....................................................................................................................................171.2.2. Analiza critica a aplicatiilor informatice existente in organizatie...................171.2.3. Propuneri de soluţii informatice pentru un domeniu aplicativ concret, funcţie de cerintele organizaţiei.............................................................................................26

1.3. Circuitul documentelor...........................................................................................27CAP. 2. Forme şi tehnici specifice relaţiilor financiare ale băncii cu autorităţile publice (impozitul pe venitul persoanelor fizice, contribuţiile la asigurările sociale, impozite şi

taxe locale).........................................................................................................................302.1. Elemente tehnice.....................................................................................................302.2. Modalitati de determinare, calcul si plata..............................................................31

2.2.1. Determinarea impozitului pe veniturile din salarii cu evidenţierea elementelor specifice la BRD........................................................................................................312.2.2. Bugetul asigurărilor sociale de stat.................................................................332.2.3. Contribuţiile la asigurările sociale...................................................................342.2.4.Bugetul asigurărilor sociale de sănătate...........................................................382.2.5. Bugetul local...................................................................................................39

CAP.3. Modalitati si instrumente de plata........................................................................44utilizate de banca...............................................................................................................44

3.1.Modalităţi şi instrumente de decontare utilizate în activităţile de decontare...........443.2. Decontarea pe baza ordinului de plată şi a cecului.................................................463.3. Decontarea pe baza cambiei şi biletului la ordin....................................................533.4. Tipurile de carduri emise de BRD- Groupe Societe Generale...............................55

CAP.4. Operaţiuni de creditare bancară a agenţilor economici.........................................594.1. Categorii de credite acordate de banca studiată......................................................59

4.1.1. Credite de consum...........................................................................................604.1.2. Credite imobiliare............................................................................................61

4.2. Analiza criteriilor luate în considerare în decizia de creditare pentru o categorie de credite............................................................................................................................62

4.2.1.Credite pentru achizitionare autovehicule comercializate prin reteaua de concesionari autorizati Dacia / Renault – Credite Autonet)......................................65

4.3. Descrierea procesului de creditare pentru categoria de credite aleasă, inclusiv documentele specifice completate şi circuitul lor ........................................................66

Bibliografie:.......................................................................................................................72

2

CAP. 1. Sistemul informational bancar

1.1. Introducere

Banca Romana de Dezvoltare este o banca cu vocatie universala, adepta unei

politici bine definite de crestere durabila, bazata pe o dezvoltare permanenta si

selectiva a produselor si serviciilor sale.

BRD-Groupe Société Générale isi concentreaza activitatea pe trei axe majore:

Banca de retail

Banca se bucura de o buna imagine in randul populatiei, avand peste 1,4

milioane de clienti si mai mult de 900.000 posesori de carduri, detinand o treime din

piata cardurilor si fiind lider dupa volumul tranzactiilor.

Cu o cota de peste 25% din piata creditelor de consum, BRD - Groupe Société

Générale ocupa primul loc in acest domeniu.

Banca de referinta a societatilor comerciale

BRD - Groupe Société Générale este banca de referinta pentru intreprinderile

private din Romania, avand peste 65% din plasamente in credite acordate sectorului

privat.

Cu peste 11.000 facilitati de credit acordate, BRD - Groupe Société Générale este

prezenta in toate ramurile economiei jucand un rol important fata de companiile

multinationale, franceze sau internationale, clienti pe care grupul Société Générale ii

urmează peste tot in lume.

Banca de investitii

Prin intermediul celor două entitaţi specializate - BRD/SG Corporate Finance,

care ofera consultanta in investitii si privatizari, precum si in domeniul fuziunilor si

achizitiilor si BRD Securities - Groupe Société Générale SA, una din primele cinci

societati de brokeraj de pe piata romaneasca - BRD - Groupe Société Générale ofera

servicii integrate marilor clienti romani si straini.

Printre clientii cu nume de rezonanta ai BRD - Groupe Société Générale se

numara importante societati multinationale dar si autoritătile romanesti, care au

beneficiat din partea BRD - Groupe Société Générale de servicii de consultanta pentru

privatizarea unor companii romanesti.

3

BRD - Groupe Société Générale beneficiaza de doua atuuri unice in peisajul

bancar romanesc:

este o institutie cu traditie, bine ancorata in economie si recunoscuta de catre

populatie prin intermediul unei retele de 173 de sucursale;

apartine Grupului Société Générale si are astfel acces la produsele si serviciile

cele mai inovatoare si la cele mai eficiente metode de gestiune.

Modernizarea informaticii, a retelei, simplificarea procedurilor, investitiile

importante dedicate pregatirii profesionale au ca scop marirea eficacitatii si a calitatii

ofertei comerciale a BRD - Groupe Société Générale.

Functiile principale ale B.R.D. sunt cele specifice unei banci comerciale, in

general, adica:

clientilor care solicita credite, folosind depozite atrase (plasarea fondurilor);

sa atraga depozitele banesti ale clientilor persoane fizice si juridice (atragerea

fondurilor);

sa acorde imprumuturi;

sa permita clientilor sa-si retraga banii sau sa-si transfere in alte conturi.

Realizarea acestor functii este mult mai usurata in conditiile in care banca:

mentine increderea clientilor;

inregistreaza toate tranzactiile (mentine evidenta riguroasa a operatiunilor);

asigura confidentialitatea bancara dovedind discretie fata de afacerile clientilor .

Banca Romana pentru Dezvoltare S.A. efectueaza operatiuni bancare in lei si in

valuta, in Romania si in strainatate pe cont propriu, in numele altora sau in colaborare cu

tertii, operatiuni care pot fi grupate in urmatoarele 4 categorii:

a) operatiuni pasive legate de depozitele la vedere si la termen, adica primirea

depunerilor spre fructificare si depozitelor de la unitǎtile cooperatiste asociate, de la

ceilalti asociati fondatori, de la unitatile cooperatiste neasociate si de alti agenti

economici, persoane fizice si juridice, romane si straine, inclusiv a garantiilor depuse de

catre gestionari;

b) operatiuni active referitoare la acordarea de imprumuturi pe termen mediu si

scurt organizatiilor si agentilor economici ai Cooperatiei de Consum si Credit,

producatorilor agricoli, meseriasilor, altor particulari precum si ai altor agenti economici

cu capital privat, public sau de stat;

c) operatiuni accesorii. In aceasta grupa pot fi incluse:

- decontarea operatiunilor interne privind livrarile de marfuri, prestarile de servicii;

4

- cumpararea, vanzarea, tinerea in custodie si/sau administrarea de active monetare;

- alte operatiuni de virament pe cont propriu sau in contul clientilor.

d) operatiuni conexe. Incadrǎm aici:

- plasamentul, subscrierea, gestionarea, pastrarea si comerţul cu titlul de stat, titluri de

credit si hartii de valoare pe cont propriu sau in contul tertilor, in tara si strainatate;

- prezentarea de efecte comerciale spre scontare la B.N.R., in conditiile stabilite de

aceasta;

- plasarea disponibilitatilor de fonduri sub forma de depuneri sau depozite la banci de

prim rang sau la institutii de credit din tara sau strainatate;

- cumpararea si vanzarea de valuta, aur şi metale pretioase, in lingouri sau obiecte

prelucrate din acestea, inclusiv cu pietre pretioase;

- efectuarea de operaţiuni bancare in valuta pe cont propriu sau la solicitarea tertilor;

- emiterea de obligatiuni si titluri de credit;

- participarea la operatiuni financiare si bancare in cadrul unor acorduri, conventii,

intelegeri incheiate de autoritatile romane pe plan intern si international;

- organizarea de societǎti de asigurari pe actiuni privind asigurarile si reasigurarile de

bunuri materiale, persoane şi riscuri de credit;

- acordarea şi primirea de credite si depozite de la alte banci sau institutii de credit, din

tara şi strainatate, in conditiile pieţei;

- participarea cu capital in lei sau valuta la societǎtile comerciale, in orice domeniu de

activitate şi inclusiv la societǎţile bancare române si straine;

- achizitionarea sau constituirea de imobile, cumpararea de mobilier, utilaje, echipamente

si altele pentru asigurarea desfasurǎrii activitǎţii proprii;

- realizarea de operaţiuni de consulting bancar, garantii, încheierea de tranzacţii

mandatare şi alte acţiuni legale ce pot fi asumate în cont propriu sau pentru clienţii ei;

- finalizarea de alte operaţiuni bancare si financiare, in lei si in valuta, solicitate de clienti,

cu respectarea legislatiei în vigoare.

Banca Romana pentru Dezvoltare S.A. este prima banca cu capital privat care a

fost infiinţata în anul 1990 pentru a sprijini procesul economiei de piaţă.

Ea are peste 220 de sucursale si filiale în prezent fată de 1991, si peste 5000 de

angajati. Dacă acestor unităti li se adaugă si cele 850 cooperative de credit prin care se

realizează tranzacţii, atunci se măreşte gradul de acoperire în teritoriul pentru ca banca să

fie lângă clientii sai.

5

Banca Romana pentru Dezvoltare S.A. este membră a Asociatilor Bancilor

Comerciale din Europa Centrala şi de Est deschizându-şi agenţii în New York, Bruxelles.

De asemenea, ea participă cu capital social în alte bănci din România şi alte ţări în

valoare de peste 20 de milioane de USD în 35 de companii.

Cele mai importante dintre atribuţiile centralei Băncii Românǎ pentru Dezvoltare

S.A. sunt următoarele:

elaborarea şi avizarea normelor metodologice ce reglementează obiectul de

activitate al băncii, precum şi a celorlalte instrucţiuni, circulare, reglementări emise de

către bancă pe probleme specifice;

îndrumarea şi controlul unităţilor teritoriale, în legătură cu activitatea desfăşurată,

cu modul de aplicare a legislaţiei bancare, precum şi normele metodologice şi

reglementările, interne emise de bancă pentru diverse domenii de activitate;

efectuarea de studii şi analize în legătură cu activităţile desfăşurate de bancă, în

vederea luării deciziilor pentru perfecţionarea activităţii;

întocmeşte periodic planurile de credit şi le supune aprobării conducerii;

în funcţie de nivelul resurselor de refinanţare, repartizează, pe sucursale nivelurile

de credit, stabileşte şi repartizează plafoanele;

întocmeşte periodic rapoarte referitoare la executarea programelor de creditare,

precum şi la principalele aspecte legate de acordarea şi rambursarea acestora;

formulează pe baza analizelor formulate, propunerile privind politica dobânzilor;

analizează şu prospectează posibilităţile şi condiţiile de asigurare a resurselor de

creditare ale băncii;

negociază şi propune contractarea de credite pe piaţa interbancară şi participă la

licitaţiile organizate de B.N.R. pentru obţinerea de credite de refinanţare;

stabileşte prognozele de trezorerie, pe diferite perioade;

realizează proiecte de emisiuni de hârtii de valoare şi coordonează evidenţa şi

plasarea acestora;

urmăreşte şi informează conducerea asupra situaţiei nivelurilor activelor şi

pasivelor băncii.

Rolul sucursalei din Iaşi este de a coordona, îndruma şi controla activităţile

operative desfăşurate în filialele din subordine. De asemenea, sucursala B.R.D. Iaşi

efectuează operaţiuni de creditare, decontări şi de casă în lei şi valută, controlul preventiv

asupra operaţiunilor ce se realizează în contul titularilor şi a altor operaţiuni bancare.

Principalele atribuţii ale B.R.D. Iaşi sunt:

6

coordonarea de ansamblu la nivelul judeţului a problemelor de creditare, a

operaţiunilor de încasări şi plăţi fără numerar şi de casierie;

defalcarea platformelor de credite transmise de centrale băncii, pe fiecare filială şi

agenţie din subordine cu urmărirea şi administrarea, în acelaşi timp, în bune condiţii a

resurselor de finanţare;

realizarea de lucrări de analiză şi informare privind creditele acordate, verificarea

garanţiilor, rambursare, credite restante;

analizarea activităţii desfăşurate la nivelul judeţului pe baza datelor proprii sau

primite de la unităţile din subordine şi luarea deciziilor ce se impun;

verificarea, analizarea şi centralizarea balanţelor, bilanţurilor şi dărilor de seamă,

bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor din subordine, a celorlalte situaţii legate de

acestea;

urmărirea şi asigurarea controlului asupra activităţilor desfăşurate de către

unităţile din subordine;

primirea, analizarea şi aprobarea propunerilor unităţilor din subordine privind

diferite aspecte desfăşurate de acestea;

luarea măsurilor ce se impun în legătură cu pregătirea profesională a personalului,

pe baza analizelor stadiului acestuia;

analizarea şi valorificarea materialelor întocmite de organele de control ale

serviciilor de coordonare, cu urmărirea îndeplinirii măsurilor stabilite;

analizarea cererilor de creditare ce depăşesc competenţele unităţilor teritoriale din

subordine;

evaluează cererile de credite bancare, în valută, solicitate de diverşi clienţi şi

propune acordarea acestora;

1) Biroul credite în lei

acordă credite în lei clienţilor conform metodologiei stabilite de către

centrala, cu respectarea legislaţiei în vigoare în limita competenţelor acordate de Centrala

Băncii în ce priveşte aprobarea de credite;

stabileşte potrivit reglementărilor legale în vigoare condiţiile în care

bunurile ce constituie garanţia creditului rămân în păstrarea clienţilor beneficiari de

credite, precum şi modalităţile în care clienţii pot dispune de aceste bunuri;

negocierea dobânzilor cu clienţii pentru creditele acordate, inclusiv

marjele peste dobânda de refinanţare şi comisionul de risc;

7

analizează in vederea creditării, situaţiile financiare şi posibilităţile de

rambursare a creditelor de către clienţi, ţine evidenţa şi urmăreşte rambursările la

termenele stabilite de Comitetul de Direcţie şi Comitetul de Risc şi credite din centrale

băncii.

2) Biroul credite în valută şi alte operaţiuni valutare

primeşte şi remite în ţară şi străinătate documentele privind

prestaţiile de servicii internaţionale;

urmăreşte încasarea valutei aferente, a comisioanelor şi spezelor

cuvenite băncii şi decontează valuta încasată;

decontează sumele în valută cu caracter necomercial pentru

prestaţii de servicii, pensii, ajutoare, cheltuieli de călătorie, onorarii, burse, diurne şi alte

cheltuieli de deplasare în interesul serviciului, amenzi, cauţiuni, taxe de participare la

târguri internaţionale, taxe pentru brevete şi invenţii, taxe vamale şi alte taxe vamale, alte

operaţiuni prevăzute în regulamentele privind efectuarea operaţiunilor valutare;

primeşte cererile, deschide şi administrează conturile în valută

liber convertibilă şi în lei pe numele cetăţenilor români sau străini;

colaborează la elaborerea de norme de lucru privind efectuarea de

operaţiuni de înacsări şi plăţi în valută, cecuri în valută, cecuri de călătorie, primiri şi

remiteri din şi în străinătate de valută efectivă şi cecuri în valută şi în lei;

colaborează la elaborarea tarifului intern şi extern a tarifului de

comisioane al Băncii Române de Dezvoltare S.A.;

efectuează controlul asupra bonităţii mijloacelor de plăţi autohtone

şi străine în vederea prevenirii de bancnote şi cecuri false, deteriorate;

analizează permanent stocul de valută existent în tezaur şi ia

măsuri în vederea transportului disponibilităţilor care depăşesc plafonul stabilit de

centrala B.R.D. pentru valorificare;

centralizează documentele contabile şi statistice de încasări şi plăţi

în valută, întocmite de celelalte compartimente din sucursale din sucursale;

acordă credite conform metodologiei stabilite de Centrala B.R.D.,

cu respectarea legislaţiei în vigoare;

realizează controlul valutar prin:

a) la efectuarea operaţiunilor dispuse de clienţi, se urmăreşte pe documentele prezentate

pentru operaţiuni de transfer bancar să fie menţionate destinaţiilor sumelor respective;

8

b) verificarea documentelor justificative corespunzătoare şi a autorităţilor prevăzute în

regulamente înainte de a efectua operaţiunile dispuse de către client;

c) pentru a se preveni eludarea normelor cu privire la limita mărimii de valută in numerar

pe care persoanele fizice o pot coate din ţară, băncile nu vor elibera mai mult de 5000 de

dolari în numerar persoanelor fizice şi juridice. Sumele peste această limită se transferă

numai pe cale bancară.

3) Serviciul juridic, contencios, secretariat se ocupa cu:

majorarea capitalului social al societăţilor existente (toate celelalte modificări-

fuziuni, dizolvarea şi lichidarea acestei societăţi);

emisiunea de obligaţiuni ale societăţilor pe acţiuni;

gestionarea valorilor mobiliare deţinute de bancă preluate sau cu alt titlu;

cunoaşterea şi aplicarea normelor fiscale în interesul băncii, al clientelei şi al

statului.

4) Biroul personal, salarizare, administrativ se ocupa cu:

organizarea, normarea şi asigurarea condiţiilor de muncă ale salariaţilor

sucursalei;

soluţionarea, încadrarea şi utilizarea forţei de muncă;

urmărirea sarcinilor ce revin sucursalei, din diferite acţiuni cu caracter

normativ şi dispoziţiile Centralei;

luarea măsurilor ce se întreprind în legătură cu pregătirea profesională a

personalului pe baza analizării stadiului acesteia;

întocmirea lucrărilor privind contractarea şi aprovizionarea cu diverse

materiale necesare sucursalelor, asigurând stocul necesar derulării normale a

operaţiunilor în bancă, precum şi contractarea, furnizarea energiei electrice, apei şi

combustibililor;

ţinerea evidenţelor cantitative, pe fişe de magazie, a stocurilor şi

mişcărilor, a tuturor materialelor pe care le achiziţionează sucursala pentru satisfacerea

nevoilor curente;

eliberarea din magazie a materialelor, rechizitelor şi a obiectelor de

evidenţă necesare pe baza cererilor serviciilor sucursalei;

răspunderea de bună funcţionare şi întreţinere a mijloacelor de transport

din dotarea sucursalei şi evidenţa consumului de combustibil pe baza foilor de parcurs;

9

realizarea lucrărilor de investiţie aprobate, achitarea facturilor în limitele

prevederilor din bugetele de venituri şi cheltuieli şi comunicarea la Centrul B.R.D. a

proceselor verbale de recepţie a lucrărilor executate;

întreţinerea şi funcţionarea construcţiilor, instalaţiilor din proprietatea

sucursalei;

inventarierea bunurilor materiale ale sucursalei potrivit normelor legale în

vigoare;

controlul posturilor de pază şi luarea măsurilor necesare pentru asigurarea

securităţii băncii;

efectuarea şi controlul curăţeniei zilnice a birourilor, sălilor, holurilor şi

imobilelor sucursalei;

asigurarea şi amenajarea spaţiului necesar arhivei sucursalei preluând pe

bază de inventar de la fiecare serviciu în baza nomenclatorului de clasificări specifice

Centralei băncii şi a normelor de păstrare, fondul de rezervă;

5) Serviciul informaţii şi operaţiuni interbancare

Asigură prelucrarea automată a datelor privind operaţiunile

bancare comerciale şi necomerciale în lei şi în valută pentru clienţii sucursalei, creditele

acordate de sucursală în baza documentelor predate de Serviciul Credite, pe sume şi

scadenţe de rambursare a acestora, deschiderile de acreditive ;

Colaborează cu serviciile şi celelalte compartimente la celelalte

compartimente la stabilirea tehnicii de lucru privind corecţii asupra documentelor în

vederea prelucrării lor la calculator;

Colaborează cu Centrala B.R.D. la elaborarea şi aplicare de

proiecte de lucru pentru executarea lucrărilor de evidenţă ale băncii pe calculator şi în

problemele privind tehnica de calcul a mecanizării şi automatizării operaţiunilor

sucursalei;

Deschide conturi pentru clienţi pe baza dosarelor primite de la

serviciile din bancă;

Actualizează soldurile conturilor cerute de compartimentele din

bancă pe baza cererii de actualizare sold;

Introduce în calculator notele contabile întocmite în manual de

compartimentele din sucursală şi verifică corectitudinea informaţiilor introduse;

10

Asigură şi urmăreşte exploatarea corectă a tehnicii de calcul din

dotarea sucursalei;

Asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru utilizatorii din

sucursală;

Preia de la Centrala B.R.D. pachete de programe noi sau

modificate şi le înlocuieşte pe cele existente în sucursală;

Participă la implementarea pachetelor de programe difuzate de

Direcţia de Informare a B.R.D.;

Verifică periodic dacă pe calculatoare au apărut greşeli şi

proceduri de eliminare a lor;

Participă la inventarierea periodică a tuturor mijloacelor de calcul

din cadrul sucursalei;

Propune îmbunătăţiri ale modului de calcul în servicii;

Răspunde de transmiterea corectă şi în siguranţă a informaţiei către

Centrala B.R.D.;

Asigură securitatea informaţiilor de pe calculatoarele sucursalei;

Asigură întreţinerea şi înnoirea sistemelor de operare de pe

calculatoarele sucursalei;

Întocmirea documentelor de decontare şi predarea acestora

împreună cu banda de control unităţilor bancare beneficiare, în cazul decontărilor

interbancare;

Realizează compensarea a plăţilor interbancare fără numerar pe

suport forte. 6) Serviciul casierie

Efectuarea operaţii de încasări şi plăţi în lei şi în valută pentru

persoanele fizice şi juridice, române şi străine, care au conturi deschise la sucursală;

Efectuarea de operaţii de cumpărare şi vânzare de mijloace de plată

străine în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind efectuarea de operaţii valutare;

Utilizează formulare tipizate si respecta termenele interne de

circuit ale documentelor de încasări si plăţi;

Asigură şi răspunde coordonarea şi urmărirea efectuării operaţiilor

cu numerar şi alte valori în strânsă legătură cu nevoile clienţilor;

Colaborează cu celelalte departamente în vederea urmăririi şi

anulării tendinţelor conjuncturale din sfera circulaţiei numerarului;

Ţine evidenţa numerarului şi asigură păstrarea acestuia;

11

Realizează prin operatorii de ghişeu controlul operativ asupra

corectitudinii datelor înscrise în documentele primite de la clienţi.

7) Serviciul contabilitate şi operaţiuni cu clienţii

Deschide în evidenţele proprii , conturile stabilite de

Centrala băncii cu defalcarea pe conturi analitice pentru derularea tuturor operaţiunilor

contabile ;

Ţine evidenţa conturilor de disponibilităţi în lei şi în valută

deschise la centrala B.R.D., întocmeşte extrasele de cont pe care le transmite zilnic la

Centrală împreună cu documentele justificative;

Ţine evidenţa patrimoniului sucursalei privind operaţiunile

bancare , a veniturilor şi a cheltuielilor sucursalei;

La sfârşitul fiecărei luni, se calculează dobânda cuvenită la

soldurile conturile de disponibilităţi î n lei ale persoanelor juridice , iar trimestrial şi

respectiv, anual dobânda la conturile de disponibilităţi în valută ale persoanelor fizice şi

juridice pe baza procentelor comunicate de către Centrala B.R.D;

Controlează calculul dobânzilor şi al comisioanelor plătite

şi încasate la contul de corespondent deschis la sucursala B.N.R., urmărind la timp şi, în

totalitate , a dobânzilor aferente soldurilor existente;

Organizează şi păstrează arhiva privind documentele şi

lucrările contabile din cadrul serviciului;

Urmăreşte respectarea graficului circulaţiei în cadrul

sucursalei a documentelor care se înregistrează în contabilitate;

Înregistrează telexurile primite, le descifrează şi le

repartizează serviciilor operative spre executare;

Pe baza datelor furnizate de celelalte servicii , întocmeşte

proiectul bugetar de venituri şi cheltuieli anual ce defalcare pe trimestre;

Efectuează la dispoziţia celorlalte servicii operaţiuni interne

de decontare în lei şi în valută solicitate de clienţii sucursalei;

Înregistrează operaţiunile în conturile clienţilor şi pune la

dispoziţia celorlalte servicii din sucursală extrasele de cont cu documentele anexate;

Întocmeşte notele contabile aferente extraselor de cont şi a

documentelor anexate de Centrala B.R.D. privind decontările interne efectuate de aceasta

pentru sucursală;

12

Efectuează calculul, controlul şi înregistrează dobânzile la

conturile de împrumut şi la disponibilităţile clienţilor;

Calculează toate drepturile ce se cuvin angajaţilor,

impozitul pe salarii şi alte reţineri şi întocmeşte statele de plată;

Întocmeşte, ţine evidenţa şi păstrează carnetele d muncă ale

angajaţilor , cu excepţia directorului şi a directorului adjunct.

1.2. Sistemul informaţional bancar

Ca orice bancă, S.C. B.R.D. S.A. întreţine în activitatea sa curent-operativă relaţii

cu toţi cei care acţionează asupra conturilor sale sau ale clienţilor ei. De asemenea se

exercită o serie de relaţii permanente între unităţi operaţionale şi funcţionale ale

întreprinderii bancare.

Toate aceste activităţi şi relaţii se materializează în evenimente pe care instituţia

B.R.D. trebuie sa le organizeze în cadrul sistemului sau informaţional pentru

profitabilitatea activităţii sale, corespunzător exigenţelor ce decurg din aplicare în

practică a cerinţelor mecanismelor economiei de piaţă .

Realizarea acestui deziderat presupune organizarea sistemului informaţional al

B.R.D. potrivit situaţiilor actuale, ţinând seama de realizările în acest domeniu pe plan

internaţional şi realizarea unei educaţii în acest sens a personalului propriu, personal ce

trebuie să fie în măsură a gestiona corect informaţia bancară cu costuri cât mai mici şi

utilitate cât mai ridicată.

Sistemul este un ansamblu de elemente materiale sau nemateriale, format în

general din echipamente, metode, tehnici, procedee, modele, personal utilizate în

interacţiune prin intermediul unui mecanism specific şi al unui sistem de control.

Acest sistem de control/conducere intră în legătură cu un sistem operant ce

asigură , la rândul său , pentru domeniul bancar transformarea unor fluxuri financiare de

intrare în fluxuri financiare de ieşire.

În sistemele bancare evoluate între sistemul de conducere şi cel operativ intervine

unul informaţional, definit ca un set finit de concepte, metode, tehnici, procedee, modele,

instrumente şi procese utilizate pentru prelucrarea informaţiilor şi a interacţiunilor lor

provenite de la sistemul lor operativ, în vederea transformării lor în date ce pot fi

furnizate sistemului de conducere în condiţiile de eficienţă economică acceptabilă, într-un

context operaţional controlabil, în limitele cadrului legal financiar- bancar, în scopul

13

realizării funcţiilor organismului financiar-contabil şi a atributelor conducerii acestuia

(comandă, coordonare, reglare şi control).

Astfel se poate afirma că legătura din activitatea de decizie şi cea operaţională se

realizează printr-un flux continuu de informaţii, în cadrul sistemului informaţional

bancar.

Acest sistem informaţional bancar lucrează ca un sistem de interfaţă între sistemul

decizional şi cel operativ, având la bază un mecanism de freed-back.

Se poate afirma că activitatea bancară de calitate este influenţată direct de

organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional, de operativitate, precizia şi calitatea

informaţiilor culese, prelucrate şi transmise ca date.

Sistemul informaţional bancar îndeplineşte rolul de prelucrare normală/automată a

informaţiilor transmise de către sistemul operant, în scopul furnizării datelor necesare

controlului activităţii globale asigurate de către sistemul de conducere.

Practic sistemul informaţional are următoarele funcţii:

1. cunoaşterea funcţionării şi specificul prelucrării realizate la nivelul subsistemului

operant;

2. furnizarea de date pertinente, exacte şi operative subsistemului de conducere;

3. implementarea funcţiilor esenţiale relative la informaţiile cu specific financiar-

contabil;

4. generarea de informaţii cu caracter particular financiar-bancar;

5. memorarea acestor informaţii;

6. prelucrarea informaţiilor.

O analiză a acestor funcţii ale sistemului informaţional bancar conduce la ideea că

acestea pot fi simplificate, diversificate şi exploatate prin intermediul tehnicilor operative.

În aceste condiţii, informatizarea sistemului informaţional cuprinde două nivele

distincte:

1. nivelul subsistemului informaţional organizaţional care reflectă activităţile asociate

întregului organism financiar-bancar prin prisma informaţiilor, a sarcinilor umane, a

sarcinilor informatice, inclusiv a modalităţilor de funcţionare (servicii, manageri, legături

informaţionale directe şi indirecte);

2. nivelul subsistemului informaţional informatizat prin care se înţelege memorarea,

prelucrarea si transferul automat al datelor prin intermediul sistemelor electronice de

calcul şi comunicaţie.

14

La nivelul operaţional acest sistem informaţional este format fizic din reţele de

calculatoare interdependente instalate la nivelul organismului bancar, iar logic din baze

de date manipulate prin intermediul unor baze de proceduri şi standarde

prelucrate/comunicaţie şi/sau generatoare de sisteme expert.

În sistemul actual de organizare a sistemelor financiar bancare la nivel naţional şi

internaţional, există patru tendinţe de organizare a subsistemului informaţional

informatizat:

sistem informatic standard (SIS);

sistem expert (SE);

sistemul interactiv de asistare a deciziei (SIAD) sau sistem executiv (ESS);

sistem informatic mixt (SIM).

În concluzie se poate observa că sistemul informaţional bancar structurat pe cele

două nivele trebuie să asigure derularea unui flux continuu de informaţii intre activitatea

de conducere şi cea operaţională, activităţi aflate într-o interdependenţă, în care fiecare

constituie suport pentru cealaltă.

Pentru o dinamizare accentuată a acestui flux informaţional se impune o

structurare a informaţiilor corespunzător necesităţilor curente şi de perspectivă în ceea ce

priveşte prelucrarea automată a datelor.

Astfel sistemul informaţional bancar este supus unui proces continuu de

îmbunătăţire, de perfecţionare a principalelor sale laturi. În primul rând, perfecţionarea

sistemului informaţional bancar presupune ca volumul de informaţii bancare să fie redus

la strictul necesar, utilitatea fiind principalul criteriu de selecţie.

S.C. B.R.D. S.A. în cadrul acestei problematici a sistemului informaţional bancar

pune accentul pe primul nivel al acestuia şi anume subsistemul informaţional

organizaţional care reflectă activităţile generatoare şi consumatoare de informaţii:

- operaţii curente de ghişeu;

- gestiunea depozitelor bancare;

- gestiunea clienţilor băncii;

- gestiunea şi controlul tuturor sistemelor de credite utilizate de către bancă;

- operaţiuni de scont cu efecte comerciale;

- operaţiuni valutare şi de plăţi;

- gestiunea operaţiunilor de decontări cu alte bănci;

- gestiunea operaţiilor de transfer şi clearing;

15

- gestiunea operaţiunilor specifice proiectelor de investiţii finanţate total sau parţial de la

bugetul statului;

- evidenţă contabilă analitică şi sintetică, inclusiv contabilitatea veniturilor şi

cheltuielilor;

- activitatea de personal.

Dacă se are în vedere complexitatea sistemului informaţional bancar se impune ca

dezvoltarea nivelelor sale să aibă în vedere o serie de principii cum ar fi:

1. conceperea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar în funcţie de structura

organizatorică a B.R.D.-ului ce va avea în vedere reducerea volumului şi frecvenţei

transmiterii informaţiilor pe măsura trecerii lor de la veriga inferioară spre cea superioară;

2. ierarhizarea informaţiilor bancare după importanţa şi gradul de operativitate ceea ce va

duce la o creştere a numărului de operaţiuni efective pe unitatea de timp şi implicit se vor

încasa mai multe dobânzi şi comisioane, iar pe ansamblu se va realiza o mai bună

circulaţie bănească;

3. concentrarea şi centralizarea informaţiilor bancare, acţiuni ce contribuie la înlăturarea

paralelismelor, la asigurarea informării operative şi o mai bună fundamentarea a

deciziilor;

4. tipizarea documentelor bancare ţinând cont de forma şi elementele pe care acestea le

conţin. Se are în vedere o unificarea a codificării operaţiunilor, a documentelor în care

cestea se reflectă şi totodată adoptarea documentaţiei bancare la cerinţele automatizării

activităţii bancare;

5. conceperea, organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar astfel încât

aplicarea în practică a măsurilor de îmbunătăţire să se realizeze cu cheltuieli cât mai

reduse şi într-o perspectivă de timp cât mai scurtă.

Dacă se consideră activitatea sucursalei B.R.D IAŞI ca reflectată de eficienţa

sistemului informaţional bancar se poate spune că acest sistem apare integrat 100% în

activitatea bancară contrar dificultăţilor cu care se confruntă banca la nivel central.

În ceea ce priveşte subsistemul informaţional informatizat S.C B.R.D S.A se

caracterizează printr-o slabă informatică la nivelul întregii structuri organizatorice.

Informatica bancară constă în totalitatea mijloacelor şi metodelor utilizate în

culegerea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor.

În viitor B.R.D S.A va trebui să realizeze un sistem informatic standard bancar

distribuit în sensul deplin al definiţiei care presupune:

1. computerizarea nucleului;

16

2. computerizarea punctelor din reţea ca sisteme gestionate de sistemul monetar;

3. descentralizarea şi optimizarea serviciilor de prelucrare automată la nivele inferioare;

4. proiectarea reţelei bancare;

5. informaţii şi servicii cu publicul.

1.2.1. Oportunitati create in organizatie pentru introducerea noilor tehnologii informationale si de comunicatie – tipuri de tehnologii si situatia implementarii lor.

Aplicaţia ebank cu care lucrează angajaţii BRD este constituită în Visual Fox Pro,

sub mediul Windows, datele fiind deasemenea socate într-o baya de date Fox Pro.

BRD are un site propriu ce poate fi consultat la adresa www.brd.ro .

1.2.2. Analiza critica a aplicatiilor informatice existente in organizatie

MultiX

Urmărindu-şi strategia de diversificare continuă a gamei de produse şi servicii,

Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale pune la dispoziţia clienţilor

săi un nou serviciu, din gama produselor Electronic Banking: MultiX - serviciu de tip

“banca la distanţă”, menit să faciliteze derularea afacerilor clienţilor.

MultiX se adresează tuturor persoanelor juridice clienţi BRD – Group Societe

Generale şi în special clienţilor care au nevoie să efectueze un număr mare de operaţiuni

de plată şi clienţilor cu mai multe conturi deschise la unităţi diferite.

Apelând la serviciul MultiX, clienţii vor putea stabili o legătură directă cu banca,

bazată pe un schimb permanent de date care va permite derularea diverselor operaţiuni de

la sediul firmei clientului.

MultiX este o solutie completa ce integreaza o legatura telematica si un soft, care

permite:

recuperarea prin teletransmisie si vizualizarea pe ecranul terminalului propriu

informatii atat despre conturile bancare ale intreprinderii cat si despre piata

valutara, şi

efectuarea de operatiuni bancare în deplină siguranţă.

Instalarea aplicaţiei la client cât şi instruirea acestuia cu privire la utilizarea

serviciului sunt realizate în mod gratuit de către bancă.

17

Se poate opta pentru urmatoarele formule:

MultiX START - utilizarea principalelor functionalitati pe baza unui

abonament atractiv ;

MultiX "à la carte" - crearea propriului produs prin combinarea anumitor

module.

Structurat pe patru module puse în bloc la dispoziţia clientului, serviciul MULTIX

are următoarele funcţii:

1. Modulul de bază (Cash Management)

Administrarea generală a programului:

- selectarea parametrilor;

- selectarea opţiunilor disponibile;

- crearea şi gestiunea limitelor de competenţa de utilizare a produsului la client;

- acordarea drepturilor de acces la anumite module în funcţie de alegerile clientului;

- organizarea bazelor de date.

Vizualizarea şi tipărirea datelor primite de la bancă (baze de date disponibile: conturi,

extrase de cont, solduri, tranzacţii). Pentru limitarea volumului de date afişate sau tipărite

se pot impune criterii de selecţie cum ar fi: data, suma, număr cont, valuta contului,

banca.

Planning – permite efectuarea unor estimări privitoare la situaţia ordinelor de plată.

Înregistrările se pot introduce automat sau manual.

2. Modulul de plăţi în lei – introducerea, aprobarea şi transmiterea ordinelor de plată în

lei;

3. Modulul de plăţi în valută – introducerea, aprobarea şi transmiterea ordinelor de plată

în valută;

4. Modulul de semnătură electronică –ridicarea nivelului de securitate al operaţiunilor.

MULTIX permite efectuarea plăţii salariilor angajaţilor prin emiterea unui singur ordin

de plată a salariilor pe card-uri cu BRD – Groupe Societe Generale.

Dacă utilizează acest produs, clienţii beneficiază de următoarele avantaje:

Acces la serviciile băncii 24 de ore din 24, 7 zile din 7;

Evidenţa zilnică a operaţiunilor efectuate în cont;

Simplificarea procedurilor legate de efectuarea plăţilor în lei şi valută, precum şi a

celor legate de obţinerea extrasului de cont;

Securitate, confidenţialitate şi control mai bun al operaţiunilor;

Accelerarea schimbului de informaţii între client şi bancă;

18

Reducerea costului legate de comisioane;

Înregistrări operative în contabilitate proprie, cu condiţia existenţei la client a unui

soft care să îi permită efectuarea acestui tip de operaţii.

Urmărind furnizarea de servicii de calitate clienţilor, securitatea serviciului este asigurată

pe trei nivele:

I. La nivelul clientului:

Restricţionarea accesului la diverse funcţii şi meniuri din program prin definirea de

utilizatori, grupuri de utilizatori, grupuri de conturi şi acordarea de drepturi de acces

acestora sau pe acestea;

La emiterea ordinului de plată este necesară minim o aprobare pentru executarea

acestuia. Pentru ridicarea nivelului de securitate al operaţiunii, clientul poate opta pentru

două aprobări în vederea executării ordinului de plată;

Instalarea semnăturii electronice.

II. La nivelul legăturii client – bancă: se foloseşte un sistem de încriptare cu schimbarea

cheilor publice (cheia se află în posesia unei persoane autorizate şi este protejată cu una

sau două parole de comunicaţie).

III. La nivel de server: la definirea clientului pe server-ul băncii, acestuia i se pot acorda

anumite drepturi.

Comisioane aferente:

Tarifarea serviciului MULTIX are la bază perceperea unui comision de utilizare

lunar fixat în prezent la 3 USD/sediu (plătibil în lei la cursul BNR al ultimei zile

lucrătoare a lunii).

În afară de comisionul de utilizare, continuă să fie plătite comisioanele aferente

operaţiunilor de plăţi emise, cu precizarea că numai pentru ordinele de plată emise în lei

se aplică o reducere a nivelului comisioanelor standard cu 10%.

Western Union

Western Union, este liderul mondial în transferul de bani, oferă posibilitatea de a

trimite sau primi bani din toată lumea, în câteva minute.

Utilizarea sistemului global Western Union, este un mijloc sigur, rapid şi simplu

pentru transfer de bani.

Western Union este o soluţie:

19

Rapidă: fondurile sunt disponibile în unităţi la aproximativ 10 minute după efectuarea

transferului de către expeditor.

Simplă: chiar dacă nu aveţi un cont deschis, puteţi primi banii într-una din unităţile

noastre.

Sigură: transferul are un număr de referinţă pe care îl cunoaşte numai persoana care

trebuie să primească banii şi expeditorul. Acest număr va fi folosit la recunoaşterea lui.

Prin serviciul Western Union se pot primi din străinătate sume de până la 5.000 USD.

Se poate afla dacă transferul de bani aşteptat din străinătate a sosit apelând gratuit

numărul de telefon: 0800 803 803. De asemenea, operatorul va indica şi cea mai

apropiată unitate BRD agent Western Union de la care se pot ridica banii primiţi.

În fiecare an, milioane de oameni apelează cu încredere la sistemul Western

Union, care se adresează în special familiilor susţinute financiar de către cei dragi aflaţi

în străinătate, turiştilor aflaţi în situaţii critice sau oamenilor de afaceri care trebuie să

transfere rapid numerar. Pentru aceasta nu este nevoie de cont bancar şi nu trebuie plătită

taxă de membru. Banii vor ajunge în posesia destinatarului în cel mai scurt timp şi în

numerar.

Fiecare transfer este protejat cu ajutorul unui sistem electronic de securitate şi

poate fi verificat printr-un Număr de Control şi printr-o parolă selectată de către

utilizator. Western Union asigură plata rapidă şi integrală a sumelor, în exclusivitate

persoanei indicate.

Banii sunt disponibili în câteva minute de la expedierea acestora. Western Union

foloseşte tehnologie electronică de vârf şi reţeaua globală unică de calculatoare pentru

plata imediată a sumelor trimise în peste 195 de ţări şi teritorii.

Agenţii Western Union din străinătate sunt amplasaţi în locaţii avantajoase: oficii

poştale, bănci, farmacii, magazine, supermarketuri, gări sau aeroporturi. Majoritatea

agenţilor au un orar de funcţionare convenabil, chiar şi la sfârşit de săptămână. Cele peste

165.000 de locaţii ale agenţilor din întreaga lume fac din Western Union cea mai extinsă

reţea de transfer de bani.

Oricine poate utiliza cu uşurinţă sistemul internaţional de transfer de bani..

Western Union transferă bani din 1871, ceea ce a făcut ca acesta să devină unul

dintre cele mai de încredere nume în transferurile de bani. Reţeaua globală de

calculatoare, sistemele de comunicaţii şi de verificare au atât la baza stabilirii unor

standarde de securitate de clasă mondială. De aceea anual realizează milioane de

transferuri, în cel mai scurt timp posibil, fără erori.

20

iBank

Fiecare entitate are un server propriu-XUI si utilizatorii acceseaza aceeasi baza de

date comuna situate la Centrala Bucuresti.Aceeasi schema este prevazuta si la Botosani

cu Dorohoi si Vaslui cu Husi si Barlad, etc.

Entitate contabila-entitate unde se intocmeste balanta de verificare.

Entitate noncontabila-sunt punctele de lucru propriu zise.

Aplicatia utilizata de BRD-iasi se numeste iBank scrisa pe arhitectura CLAIN

SERVER. In acest mod informatia se scrie direct pe serverul de la Bucuresti.

Programul iBank a fost conceput spre sfarsitul anilor ’80 de catre o firma

specializata din SUA. BRD a achizitionat produsul in 1994/1995 pentru a inlociu

programul PCBANK, fara insa a transforma aceasta achizitie intr-un veritabil proiect.

08.04.2002 este prima zi de lucru in iBank.Vechea aplicatie in PCBANK era scrisa in

FOX.Se lucra in DOS, iar iBank este sub sistemul de operare UNI B. R. D. a

implementat sistemul IT, bazat pe aplicaţia de software bancar „iBank”. În decembrie

1996, B. R. D. a încheiat un contract cu ICL, prin care B. R. D. a cumpărat dreptul de a

folosi iBank în România pentru un comision anual stabilit în funcţie de numărul de

utilizatori autorizaţi. În calitate de integrator de sisteme, ICL s-a angajat să instaleze

iBank, în 9 din sucursalele B. R. D. şi să pună la dispoziţie hard-ul necesar (inclusiv

servere).

ICL a transferat B. R. D. răspunderea privind derularea iBank în întreaga reţea de

sucursale. Pentru a realiza acest lucru, B. R. D. beneficiază de asistenţa Sociétè

Générale, şi, în plus, intenţionează să folosească furnizori locali de servicii în calitate de

subcontractori. Simultan, B. R. D. analizează procedurile de operare pentru a le face

compatibile cu folosirea iBank. Sub-sistemul de cărţi de credit a devenit operaţional în

septembrie 1999. interfaţa dintre sistemul de cărţi de credit şi sistemul informatic

principal B. R. D. a fost dezvoltată în anul 1999.

B. R. D. a implementat un sistem internaţional compatibil pentru tranzacţiile

internaţionale, prin instalarea unui pachet software pentru tranzacţii financiare, numit

Bank Trade, care procesează acreditive, scrisori de garanţie, ordine de plată şi încasare.

O condiţie de bază necesară pentru funcţionarea tuturor acestor sisteme este

existenţa unei infrastructuri eficiente de telecomunicaţii. În 1999 cu asistenţă din partea

Global One, B. R. D. a introdus o reţea de telecomunicaţii X.25, capabilă să susţină noul

sistem bancar integrat iBank li operaţiile reţelei de ATM-uri. Reţeaua X.25, care

21

utilizează linii închiriate, înlocuieşte treptat procesul de transfer al fişierelor. În acest

moment, centrala şi 100 de sucursale sunt deja conectate la noua reţea.

Toate aceste progrese au permis testarea întregului proces în unităţi – pilot,

agenţia Tei trecând la iBank în luna noiembrie. Această operaţiune a fost urmată de

trecerea la iBank a Grupului Unirea la începutul lunii martie 2002. în cursul lunii aprilie

trecerea la iBank a Grupului Iaşi.

Mai întâi se cuvine să notăm că iBank este orientat către client şi nu către cont,

ceea ce va permite să dispunem de o imagine globală despre client, adică să putem alcătui

în orice moment un inventar al situaţiei patrimoniale a clientului, oricare ar fi agenţia sau

agenţiile cu care el lucrează. Această bază de date clienţi va putea fi după aceea definitivă

ca sistem de referinţă pentru toate celelalte aplicaţii utilizate de B. R. D.

Obiectivele de dezvoltare pentru următorii ani depind de capacitatea băncii de

adaptare şi de anticipare a „mişcărilor” pieţei. Este vorba de asigurarea structurilor şi a

instrumentelor potrivite şi din acest punct de vedere proiectul de reorganizare şi

modernizare a reţelei este cheia de boltă a viitoarei evoluţii a băncii.

Chiar dacă este de concepţie mai veche, programul iBank răspunde nevoilor B.

R. D. mai bine decât Pcbank, atât în ceea ce priveşte concepţia (arhitectură – client, timp

real), cât şi în modul de funcţionare, centralizat, care va permite transferul anumitor

funcţii de suport, şi în special a informaticii, dinspre agenţii către Centrală, permiţând

astfel unităţilor din reţeaua B. R. D. să se concentreze pe funcţia lor esenţială, cea

comercială.

Bineînţeles, clienţii B. R. D. vor beneficia, în mod indirect, de funcţionalităţile

sistemului. Toate avantajele de care va beneficia reţeaua vor avea un impact asupra

clientelei. Noţiunea de imagine globală a clientului va permite o mai bună abordare,

tradusă printr-o ofertă personalizată de servicii şi un proces decizional mai rapid.

Trecerea la iBank benefică şi în perspectiva introducerii, în momentul în care toate

unităţile vor lucra cu acest program, a funcţiei „Any branch banking”, care va permite

accelerarea operaţiunilor intrabancare (viramente etc.) şi va conferi astfel un avantaj atât

clienţilor, cât şi băncii, în competiţia cu concurenţa.

În 2000 a fost implementat sistemul Multicash, care permite B. R. D. să pună la

dispoziţie clienţilor săi servicii avansate de gestionare a numerarului. Costurile pentru

acest proiect se ridică la aproximativ 250.000 USD (fără taxe). B. R. D. este de asemenea

în proces de introducere a sistemului Intranet, care va înlocui sistemul de poştă

electronică cu un sistem mai performant.

22

Începând cu decembrie 2000, banca a pus la dispoziţia clienţilor întreprinderii un

nou serviciu bancar din gama produselor Electronic Banking, MultiX. Acesta permite

clientului să realizeze o serie de operaţiuni bancare de la propriul sediu. Oferind servicii

de bancă la distanţă şi bazat pe schimbul de date între client şi bancă, MultiX se

adresează în special clienţilor care au relaţii de afaceri frecvente cu B. R. D. şi care fac în

mod regulat viramente naţionale şi internaţionale.

Pentru client MultiX înseamnă un acces la serviciile băncii 24 ore din 24, 7 zile

din 7, operaţiuni în cont urmărite zi de zi, proceduri simplificate pentru operaţiunile

bancare, o securitate mai bună, confidenţialitate şi controlul informaţiilor, schimburi mai

rapide de informaţii între client şi bancă, mai puţine costuri legate de comisioane.

Cea mai modernă metodă de administrare a conturilor la îndemâna clienţilor B. R.

D. – G. S. G., având acces rapid la bancă de oriunde şi oricând, pentru a obţine informaţii

în timp real despre situaţia conturilor şi având posibilitatea gestionării eficiente a

fondurilor, direct din faţa calculatorului 24 ore din 24, 7 zile din 7, prin On-Line

Banking. Astfel pot fi controlate soldul şi tranzacţiile din conturile personale, pot fi

transmise ordine de plată interne sau se pot iniţia transferuri interne. Ratele de schimb

valutar, precum şi ratele dobânzilor, sunt afişate în meniul principal al site-ului

www.brd.ro. În cazul plăţilor interne sau al schimburilor valutare, clienţii trebuie să mai

ţină cont de ora-limită de procesare a acestor tranzacţii. Toate ordinele de plată primite de

bancă vor fi procesate în următoarea zi lucrătoare. Ora limită de procesare va dispărea,

pentru plăţile interne, în momentul în care B. N. R. va implementa o platformă

electronică de prelucrare naţională a datelor şi sistemul său de compensare naţională va

funcţiona on-line.

O noua aplicaţie paralelă este TRANSACT-ul şi este falosită în vederea

industrializarii creditelor pentru personae fizice.

Fiecare utilizator are parolă proprie cu care utilizează programul iar modificările

efectuate sunt vizualizate şi de ceilalţi utilizatori.

O altă aplicaţie este MEGARA folosită pentru Fondul deschis de investitii-

SIMFONIA, pentru achiziţionare de titluri.

Aplicaţia FCEX (folosită pentru achiziţionarea şi răscumpararea de titluri prin

BRD).Pentru tranzacţiile WESTERN UNION este folosit un program cu acelaşi nume

care face transferuri cu strainatatea. BRD-ul mai are o aplicaţe care gestionează carduri la

nivel de convenţie şi de utilizatori-plata salariilor se face pe card. Aflarea informaţiilor

despre clienţi (nume,adresa,cod numeric personal,cod fiscal) se face cu ajutorul aplicaţiei

23

INFO.Această aplicaţie are legatura cu aplicaţia carduri.Pentru licitaţia valutară este

folosită o aplicaţie generală numită LICIT- banca se comportă ca un dealer pentru client.

Aceasta exportă informaţia către iBANk şi este preluată în contul clientului.

Particularitati in sistemul de codificare a conturilor clientilor:

CODIFICAREA CATEGORIILOR DE CLIENTI IN IBANK

A-clienti uzuali

B-personalul unitatilor bancii (inclusiv directori executive)

D-personalul Centralei BRD (inclusiv director executiv)

F-familiile personalului propriu din unitatile bancii

G-familiile personalului Centralei

I-personalul unitatilor bancii, actionarii care si-au desemnat un reprezentant

J-personalul Centralei, actionatii care si-au desemnat un reprezentant

K-personalul unitatilor bancii care se incadreaza in categoria persoanelor fizice

prevazute in Norma 8, art.1, lit.n,

L-personalul Centralei bancii care se incadreaza si in categoria de “familie” a

persoanelor fizice prevazute in Norma 8, art.1, lit.n,

M-actionari care detin cel putin 10% din capitalul persoanelor juridice, actionari

BRD si administratorii acestora

N-actionari semnificativi ai BRD (care detin cel putin 5% din actiunile bancii)

O-actionari care si-au desemnat un reprezentant avand una din calitatile prevazute

la art.1, lit.n, din norma 8/1999 BNR

P-personalul BNR care exercita atributii de control sau de supraveghere bancara

R-membrii CA ai BNR

S-familiile persoanelor fizice prevazute in norma 8, art.1, lit.n,

T-persoane fizice care sunt in acelasi timp familii ale personalului BRD din

unitatile bancii si familii ale persoanelor fizice prevazute in norma 8

V-persoane fizice care sunt in acelasi timp conform definitiilor din norma 8,

familii ale personalului BRD din Centrala bancii.

In conformitate cu adresa numarul 60/22/01.1999 a Directorului de Informatica,

codificarea documentelor care se transmit prin telex, fax, cu scopul de a evita intarzierile

provocate de PRIORIPOST, se va face astfel:

704-prin documente ce pleaca telex la comanda clientului

517-prin salariatii BRD care doresc sa transmita telex, fax un ordin de plata

24

722-prin documente ce pleaca telex, fax din unitatile bancii.

Programul Xicom V2.6 face parte din Proiectul URSA (Uniformizarea Retelei de

Sucursale si Agentii BRD).

25

1.2.3. Propuneri de soluţii informatice pentru un domeniu aplicativ concret, funcţie de cerintele organizaţiei.

Aplicaţie de tip portal

După părerea mai multor specialişti în domeniul informatic, portalurile oferă cea mai

puternică legătură dintre utilizator şi Internet, o ieşire a utilizatorului către informaţie.

O definiţie mai abstractă îi aparţine vicepreşedintelui Meta Group, Matt Cain, care descrie

portalurile drept "un cadru ce oferă diferite niveluri de funcţionalitate (conţinut, aplicaţii) şi

interactivitate (comunităţi) pe baza preferinţelor utilizatorului şi a regulilor de business.

Portalurile furnizează un context mai bun pentru activităţile productive şi adaugă valoare siturilor

existente prin conexiuni personalizate".

Plecând de la avantajele portal-urilor (acces bun la informaţii, partajarea informaţiilor şi a

cunoştinţelor, creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea fluxului de utilizatori, interfaţa personalizată

automatizarea activităţilor şi recuperarea semnificativă a investiţiei) propun realizarea în cadrul

BRD unui portal pentru angajaţi.

Date generale despre portal-uri

Spre deosebire de o pagină WEB clasică, o pagină portal nu mai este un obiect unitar,

pagina de tip portal fiind de fapt o colecţie de obiecte numite portleţi. Portleţii se prezintă ca

porţiuni de cod HTML sau XML afişate intr-o anumită zonă a paginii. O caracteristică importantă

a portleţilor este că pot prelua informaţii din diverse locaţii. Un portlet se poate regăsi pe mai

multe pagini din portal, ceea ce usurează foarte mult întreţinerea portalului, modificarea acestuia

fiind ulterior vizibilă pe toate paginile în care este apelat.

Printre resursele tehnice ale unui portal se numără: serverul de aplicaţie, serverul WEB,

baze de date, roboţii de indexare, stocarea informaţiilor tip metadata, portlet, motorul de

categorizare, filtrele, serviciile WEB, profilarea membrilor şi a utilizatorilor ocazionali, sistemul

de management al conţinutului.

Securitatea serverelor web poate fi abordata la cel putin urmatoarele nivele:

protecţia criptografică a canalelor de comunicaţii ;

proiectarea unor extensii de securitate la standardele existente ;

administrarea sigură şi eficientă a serverelor ;

includerea în mediile Java a unor facilităţi de securitate şi criptografice puternice.

26

1.3. Circuitul documentelor

Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informational la nivelul

intregului sistem bancar, al fiecarei banci in parte, precum si al tuturor unitatilor subordonate lor.

In general, prin circuitul documentelor din cadru sistemului bancar se intelege

miscarea lor succesiva, din momentul intocmirii sau prezentarii la ghiseu de catre titularii de

conturi, in scopul efectuarii si inregistrarii operatiilor in conturilor analitice si sintetice si pana in

momentul arhivarii, in vederea pastrarii lor, sau extinderea acestora clientilor bancii.

Miscarea succesiva a documentelor bancare se realizeaza in cadrul unui circuit bine

precizat, ce presupune parcurgerea mai multor faze, astfel ;

-primirea documentelor la ghiseu sau intocmirea acestora de catre personalul bancii si

efectuarea asupra lor a controlului bancar operativ-curent,urmarindu-se indeplinirea conditiilor de

forma,cat si modul in care s-a respectat cadrul normativ si disciplina bancara privind continutul

operatiunilor solicitate ;

-contabilizarea documentelor,operatiune realizata fie prin transpunerea inregistrarilor in

note contabile,fie prin inscrierea directa,pe documentele respective a conturilor in care urmeaza

sa se efectueze

inregistrarea, corespunzator modului in care are loc prelucrarea automata a datelor cu ajutorul

echipamentelor electronice

-inregistrarea succesiva a documentelor bancare in evidenta contabila analitica si

sintetica ;

-confruntarea datelor din contabilitatea analitica cu cele din contabilitatea sintetica a se

urmari exactitatea operatiunilor efectuate. In acest scop se foloseste ca instrument de

evidentiere,balanta de verificare zilnica ;

-clasarea si pastrarea documentelor, respectiv expedierea acestora titularilor de

conturi.

Documentele bancare se claseaza si se pastreaza separat in functie de natura

operatiunilor pe care le releva.

27

Documentele de casa se pastreaza la serviciul tezaur si caserie,in dosare,pe zile,clasate in

urmatoarea ordine :

-documente de incasari in numerar ;

-documente de plati in numerar ;

-documente privind conturile in afara bilantului referitoare la casa de circulatie si

fondul de rezerva de semne monetare al Bancii Nationale.

Spre deosebire de acestea,documentele de decontare se claseaza pe zile,in ordinea

simbolurilor conturilor sintetice debitoare si pe principalele instrumente de plata :

-ordinul de plata

-ceul

-cambia

- biletul de ordin.

Acest mod de structurare a documentelor de decontare dupa instrumentele de

decontare folosite sta la baza intocmirii situatiei statistice a platilor fara numerar.

Fiecare dosar al zilei este insotit de un document de arhivare(« banda de arhivare » ),

semnat de catre cei responsabili pentru controlul arhivarii tuturor documentelor zilei respective.

Banda de arhivare este al doilea exemplar al jurnalului contabil de debit.

Documentele privind operatiunile proprii ale bancilor se clasifica anual, intr-un dosar

separat.

Documentele de casa pe timp de 1 an si documentele de decontare pe timp de 1 luna,de

la 15 ale lunii in curs la 15 ale lunii urmatoare,se pastreaza in arhiva curenta a bancii.

In functie de durata de pastrare,stabilita prin nomenclatorul termenelor de pastrare a

materialelor de arhiva,documentele bancare sunt depuse la arhiva generala.

Circuitul documentelor bancare trebuie astfel organizat, incat in activitatea bancara sa

se asigure o continua ritmicitate. In vederea primirii si prelucrarii si inregistrarii cu operativitate a

documentelor bancare,precum si a realizarii, pe cat posibil, uniform a eforturilor personalului

bancii pe tot parcursul zilei operative ,se intocmeste « graficul de prezentare a titularilor de

conturi la ghiseu ».I n grafic,sunt cuprinsi ,de regula, titularii de conturi cu sediu in aceeasi

localitate cu banca. Se realizeaza astfel, o programare pe ore, in functie de volumul operatiunilor

bancare ale titularilor de conturi, de distanta fata de banca si necesitatea asigurarii unei activitati

28

permanente pe intreaga zii operativa,masuri cu implicatii directe asupra calitatii lucrarilor

efectuate.

Realizarea unei activitati bancare de calitate presupune ca circuitul documentelor sa se

desfasoare respectand o serie de principii, bine determinate,si anume :

-incasarile in numerar efectuate de catre banci presupune primirea mai intai a

sumelor de catre casierii incasatori si numai dupa confirmarea acestor operatiuni are loc

inregistrarea sumelor in conturile depunatorilor ;

-platile in numerar,efectuate pe baza cecurilor sau ordinurilor de plata, se evidentiaza

mai intai in conturile titularilor, in limitele disponibilului propriu existent sau pe seama creditelor

si numai dupa aceea se elibereaza numerarul de catre caseria bancii ;

-virarea sumelor din unele conturi in altele se va evidentia in debitul contului

platitorului si numai dupa aceea in creditul contului beneficiarului.

-toate documentele bancare se inregistreaza mai intai in evidenta analitica si numai

dupa aceea in evidenta sintetica ;

-operatiunile privind activitatea de creditare trebuie sa fie efectuate cu operativitate,

pana cel mai tarziu la inceputul zilei operative ;

-confruntarea operatiunilor de casa de catre grupele operative cu evidenta din cadtru

serviciului de tezaur si caserie trebuie sa se realizeze zilnic,cel tarziu pana la sfarsitul

programului de lucru ;

-evidenta contabila analitica se puncteaza cu evidenta sintetica in aceeasi zi cu

efectuarea operatiunilor bancare,iar intocmirea balantei de verificare se intocmeste zilnic,cel mai

tarziu in dimineata zilei urmatoare ;

-toate documentele circula in interiorul unitatilor bancare numai prin personalul

propriu.

Acest mod de organizare a circuitului documentelor este specific unitatilor bancare,

contribuindu-se prin aceasta la accelerarea mijloacelor banesi, atat sub forma numerarului, cat si

a monedei scripurale, si implicit la sporirea vitezei de rotatie a capitalurilor.De asemenea, o buna

organizare a circuitului documentelor faciliteaza prelucrarea automata a informatiilor bancare si,

totodata, contribuie la o mai buna organizare a controlului bancar intern.

29

CAP. 2. Forme şi tehnici specifice relaţiilor financiare ale băncii cu autorităţile publice (impozitul pe venitul persoanelor fizice, contribuţiile la asigurările sociale, impozite şi taxe locale)

2.1. Elemente tehnice

Principalele elemente tehnice folosite in practicare impozitelor sunt: subiectul, suportatorul,

obiectul, sursa, unitatea de impunere, cota, asieta.

Subiectul reprezinta persoana fizica sau juridical in sarcina careia este stabilita, prin lege,

obligatia de plata a impozitului. Din acest motiv subiectul se mai numeste si platitor.Tot pentru al

desemna pe subiect este folosit si termenul de contribuabil, semnificand persoana fizica sau

juridical care, platind impozitul, cedeaza parti din veniturile sau averile sale sub forma de

impozite sau contributii obligatorii catre stat.

Suportatorul impozitului este persoana fizica sau juridica aflata in postura de a suporta efectiv

impozitul platit, in sensul cedarii unei parti din puterea sa de cumparare, prin efectul de

diminuare a venitului sau averii sale(antrenat de plata impozitului). Persoana suportatorului poate

fi identica sau nu cu cea a subiectului. In masura in care suportatorul este o alta persoana decat

subiectul, acesta din urma plateste impozitul catre stat dar transfera sarcina fiscala asupra

suportatorului de la care incaseaza suma platita ca impozit.

Obiectul impozitului este cunoscut si sub denumirea de materie impozabila, reprezentand

valori sub diferite forme ale veniturilor si averilor sau activitati aducatoare de valori ce intra sub

incidenta impozitarii.

Sursa impozitului reprezinta substanta sau valoarea din care se preia sau se suporta impozitul,

presupunand o diminuare a ei. Ea se confunda, adesea, cu obiectul impozitului, iar formele

obisnuite sub care se constituie sunt cele ale veniturilor realizate si, uneori, ale averilor detinute.

Unitatea de impunere este concretizata prin unitatea de masura in baza careia se

dimensioneaza material impozabila. In cazul impozitelor pe venit, unitatea de impunere se

confunda cu unitatea monetara a statului respectiv.

Cota impozitului, cunoscuta si sub denumirea de cota de impozare, exprima marimea

procentuala a impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabila a obiectului respectiv.

30

Asieta desemneaza un ansamblu de modalitati si procedee tehnice folosite de organelle fiscale la

asezarea, calculare, urmarirea si incasarea impozitelor, respective reglementarile prin care se

punein aplicare realizarea impozitului ca venit al statului. Uneori, asieta este definita sau

interpretata in sensul de baza de calcul a impozitului, tinzandu-se a fi confundatacu material

impozabila sau obiectul impozitului.

2.2. Modalitati de determinare, calcul si plata

2.2.1. Determinarea impozitului pe veniturile din salarii cu evidenţierea elementelor specifice la BRD

Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare

a unei relaţii contractuale de muncă între angajat şi Brd, precum şi orice alte sume de natură

salarială primite în baza unor legi speciale.

Prin urmare salariile sunt formate din sumele primite pentru munca prestată reglementată

prin Contractul Individual de Muncă, Contractul Colectiv de Muncă, Decizie numire pe post,

Regulamentul de Ordine Interioară.

Veniturile din salarii cuprind: salariul de bază; sporuri, îndemnizaţii şi adaosurile de orice

fel (stabilite şi reglementate în CCM); recompense şi premii prevăzute în CCM; sumele prevăzute

pentru concediul de odihnă; ajutoarele, îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi

cele pentru concediul de creştere a copilului până la doi ani.

Grila de salarizare, activităţile care beneficiază de sporuri, grila de acordare a

îndemnizaţiilor de conducere, modul de realizare a pontajului la BRD, precum şi un exemplu de

calcul al impozitului pe venit sunt prezentate în continuare.

Exemplu de calcul al impozitului pe venit pentru o persoană cu două persoane în întreţinere:

Ore lucrate: 162 (din 172)

Salar tarifar: 7.000.000 lei

Sporuri permanente: 350.000 lei

Salar bază (ore lucrate): 6.631.759 lei

31

Total salariu: 6.981.579 lei

CAS (contribuţia la asigurările sociale): 9.5% x 6.981.579 = 663.250 lei

CASS (contribuţia la asigurările sociale de sănătate): 6.5% x 6.981.579 =453.803 lei

CFS (contribuţia la fondul de şomaj): 1% x (7.000.000+350.000) =73.500 lei

Venit net = Total salariu – CAS – CASS – CFS = 5.791.026 lei

Deducerea de bază = 4.500.000 lei

Impozit calculat = 16% x (5.791.026 - 4.500.000) = 206.560 lei

Salariu net = Venit net – Impozit = 5.791.026 – 206.560 = 5.584.466 lei

BRD S.A. are obligaţia să determine venitul anual impozabil din salarii şi să stabilească

diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi cel calculat şi reţinut lunar anticipat în

cursul anului fiscal, până la ultima zi lucrătoare a lunii februarie a anului fiscal următor. BRD

S.A. are obligaţia să efectueze regularizarea acestor diferenţe în termen de 90 de zile de al aceasta

dată pentru peroanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

- au fost angajaţi permanenţi ai societăţii

- nu au declarat că au alte surse de venit care se cuprind în venitul global impozabil.

În vedera efectuării regularizării, societatea are obligaţia să acorde deduceri personale

cuvenite şi neînregistrate în cursul anului, precum şi corectarea celor acordate şi necuvenite cu

ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.

Plătitorul venitului bugetar este BRD S.A.. Conform prevederilor în vigoare „plătitori de

salarii au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul pe veniturile din salarii pe baza statelor de

plată”

Termenul de plată – impozitul calculat şi reţinut lunar se virează la bugetul de stat până la

data de 25 (inclusiv) a lunii următoare celei pentu care se plătesc aceste venituri. Calculul şi

reţinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectuează de BRD. la data ultimei plăţi a

drepturilor salariale aferente fiecărei luni.

Diferenţele de impozit rezultate din operaţiunile de regularizare influenţează obligaţia de

plată pentru bugetul de stat a impozitului pe venituri din salarii a angajatorului, BRD, pentru luna

în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectivă.

32

Asieta sau modul de aşezare:

- se face pe baza declaraţiilor privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi afişe fiscale

- se întocmeşte formular cod 100

- se întocmeşte formular Fişa fiscală F1.

Fişa fiscală va fi completată de BRD S.A. pentru toţi salariaţii înregistraţi într-un an fiscal

după cum urmează:

date de identificare angajator

date de identificare angajat

date privind îndeplinirea condiţiilor pentru calculul impozitului anual şi pentru

regularizarea acestuia

menţiuni referitoare la deducerile personale

veniturile din salariu obţinute, impozitul reţinut şi virat în cursul anului

date referitoare la regularizarea impozitului.

Datele personale înscrise în Fişa fiscală se preiau pe baza documentelor justificative: carte

de identitate/buletin, certificat de căsătorie, certificat de naştere pentru copii.

BRD S.A. este obligată să păstreze fişa fiscală pe întreaga durată a angajării şi să

transmită organului fiscal competent şi angajatului, sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an,

până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul expirat.

Încasarea venitului bugetar – impozitul pe venit se face prin metoda plăţii directe de către

BRD S.A. prin întocmirea unui ordin de plată în favoarea trezoreriei până la data scadentă a plăţii

impozitului pe salarii.

2.2.2. Bugetul asigurărilor sociale de stat

Aceste buget, care se întocmeşte distinct de bugetul de stat, cuprinde relaţiile financiare

de constituire, repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti necesare asistenţei şi protecţiei sociale.

Existenţa şi conţinutul său sunt determinate de necesitatea asigurării protecţiei unor categorii

sociale defavorizate.

Elaborarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat este asigurată de Ministerul

Finanţelor Publice în conformitate cu prevederile Legii 500/2002 privind finanţele publice,

33

modificată şi completată, legilor bugetare anuale, ale altor acte normative referitoare la protecţia

socială.

Aprobarea bugetului asigurărilor sociale are loc odată cu aprobarea bugetului de stat,

procedura de prezentare şi aprobare fiind similară celei urmată pentru bugetul de stat, astfel

aprobarea acestui buget este de competenţa Parlamentului. După promulgarea de către

Preşedintele României se va publica în Monitorul Oficial.

Încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat se realizează prin următoarele

procedee:

1. calcularea şi plata directă de către subiecţii impozitelor, în cazul contribuţiilor pentru

asigurări sociale datorate de angajator;

2. calcularea, reţinerea şi vărsarea la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor

datorate de către o persoană (angajator) în cadrul contribuţiilor pentru asigurări sociale

datorate de angajaţi.

2.2.3. Contribuţiile la asigurările sociale

Cadru normativ.

Legea numărul 19/2000 modificată şi completată prin OUG nr. 49/2001 şi OUG nr.

107/2001 şi OMMSS 340/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii 19/2001.

Legea nr. 519/2003, M. Of. nr.864/2003.

Legea nr. 512/2004 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2005.

Elemente specifice la BRD S.A.

Subiectul venitului bugetar:

- asiguraţii (salariaţii BRD S.A.) care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale.

- Angajatorul BRD S.A.

34

Obiectul venitului bugetar este dat de veniturile obţinute din salarii respectiv fondul de salarii

pe total şi pe salarii indivuale.

Prestaţiile de asigurări sociale sub formă de indemnizaţii, ajutoare, prestări pentru prevenirea

îmbolnăvirilor nu se supun şi nu fac parte din obiectul venitului bugetar.

Cota de impunere - cotele de contribuţii sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă

normale, deosebite sau speciale şi se aprobă anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de

stat. Pentru anul 2004 şi anul 2005 cotele de contribuţii au fost stabilite prin lege astfel:

31,5% pentru condiţii normale de muncă

36,5% pentru condiţii deosebite de muncă

41,5% condiţii speciale de muncă.

Contribuţia individuală de asigurări sociale datorată de asiguraţi reprezintă o parte din

cota de contribuţii la sigurări sociale stabilită anual pentru condiţii normale de muncă respectiv

9,5 % pentru anul 2004 cât şi pentru 2005.

Contribuţia de asigurări sociale datorată de angajatori reprezintă diferenţa faţă de

contribuţia individuală de asigurări sociale până la nivelul cotelor de contribuţie de asigurări

sociale stabilite prin legea anuală a bugetului de stat, funcţie de condiţiile de muncă.

Contribuţia individuală de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale datorată de

angajatori se calculează şi se plăteşte lunar de către angajator, asiguraţi, angajatorii suportând

fiecare contribuţia proprie.

Baza de calcul lunară a contribuţiei individuale de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor o

constituie:

a. salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate

prin lege sau prin contractul colectiv de muncă

b. venitul lunar asigurat prevăzut în declaraţia sau contractul de asigurare, care nu poate fi

mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie.

Baza de calcul a contribuţiei individuale nu poate depăşi plafonul de 5 ori salariul

mediu brut pe economie.

Exemplu: salariul mediu pe economie (20051) = 9.211.000.

Baza de calcul maxim admisă = 9.211.000*5=46.055.000

1 Legea nr. 512/2004 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, art. 34, M.Of. nr. 1128/2004.

35

Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contibuţia de asigurări sociale o

constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi şi nu poate fi mai mare decât

produsul dintre numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi

valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute lunare pe economie.

Angajatorul calculează lunar şi virează contribuţia de asigurări sociale pe care o datorează

bugetului asigurărilor sociale de stat împreună cu contribuţiile individuale reţinute de la asiguraţi.

Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale sunt (OG nr. 92/2002 republicată, modicată

de OG 101/2005):

data stabilită pentru plata impozitelor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care

efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de date de 25 a lunii

următoare celei pentru care se datorează plata;

data stabilită pentre plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor care efectuează plata

drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei

pentru care se datorează plata.

în situaţia în care plata drepturilor salariale se face după data de 25 a lunii următoare celei

pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, termenul scadent pentru plata

contribuţiei este data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia.

Atunci când data de 25 a lunii este şi nelucrătoare termenul scadent este prima zi imediat

lucrătoare.

Neplata la termen a contribuţiilor de asigurări sociale generează dobânzi şi penalităţi de

întârziere pentru ambele contribuţii.

Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune la bancă o dată cu

documentaţia pentru plata salariilor şi documentele pentru plata contribuţiilor datorate bugetului

asigurărilor sociale.

Asieta – BRD S.A. are obligaţia să întocmească şi să depună la Casa Judeţeană de pensii

„declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul

asigurărilor sociale de stat pentru luna ...”.

Angajatorii au de asemenea obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la fondul pentru

ajutorul de şomaj, o cotă de 3 % aplicată asupra fondului de salarii lunar realizate de asiguraţi.

Fondul pentru ajutorul de şomaj se constituie şi din o cotă de 1% din salariul de bază lunar al

36

angajaţilor. Angajatorul are obligaţia de a reţine şi de a vira contribuţia individuală la fondul

pentru ajutorul de şomaj. Termenul de plată al contribuţiilor la fondul pentru ajutorul de şomaj

este de cel mult cinci zile de la data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul în care

angajatorii calculează plata drepturilor salariale chenzinal. Asieta – BRD S.A. are datoria să

declare lunar obligaţiile de plată faţă de fondul pentru ajutorul de somaj. Directorul economic

întocmeşte „Declaraţia privind obligaţia de plată către fondul pentru plata ajutorului de şomaj”.

Declaraţia lunară se depune în termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii pentru care

se datorează contribuţiile, odată cu dovada efectuării plăţii acestora. Declaraţia lunară se depune

într-un exemplar inclusiv prin poştă sau sistem electronic şi este, potrivit legii documentul de

evidenţă ce reprezintă titlul de creanţă.

Calculul contribuţiilor la asigurările sociale şi fondul de şomaj

1. Fond salarii realizat lunar conform statului de plată (ianuarie 2005)

Valoare=996.545.957

2. Total CAS datorat de angajator: 996.545.957 x 0.22=212.640.110 lei

3. Total CAS datorat de angajaţi: 996.545.957 x 0.095=91.821.866 lei

4. Total ajutor şomaj datorat de angajator: 996.545.957 x 0.03=29.896.378 lei

5. Total ajutor şomaj datorat de angajaţi: 996.545.957 x 0.01=9.654.596 lei

Se întocmeşte ordin de plată pentru fiecare obligaţie de plată în parte care se depune la

bancă pentru a fi virate sumele în conturi distincte la Trezoreria Finanţelor Publice.

2.2.4.Bugetul asigurărilor sociale de sănătate

Plătitorii contribuţiei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt

persoane fizice sau juridice sau orice altă entitate în beneficiul căreia una sau mai multe persoane

fizice prestează muncă în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile de

prestări servicii, organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti, alte persoane fizice, pensionari

(asiguraţi), şomeri (asiguraţi).

37

Termenul de plată al contribuţiei la Fondul naţional unic de asigurări de sănătate este

acelaşi cu termenul de virare a impozitului pe salarii şi pe venituri din activităţi independente. În

cazul neplăţii contribuţiei la Fondul de asigurări sociale de sănătate la termenele prevăzut se

percep majorări de întârziere la nivelul celor aferente impozitelor.

Fondul naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate este administrat de Casa

Naţională a Asigurărilor de Sănătate

În anul 1997 s-a instituit sistemul asigurărilor sociale de sănătate conform legii 145/1997. În

prezent contribuţiile datorate fondului de sănătate sunt reglementate prin ordonanţa de urgenţă nr.

150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Angajatorii au obligaţia să participe la Fondul de asigurări sociale de sănătate în cotă de

7% calculată asupra fondului de salarii.

Prin fond de salarii se înţelege suma câştigurilor brute salariale lunar de către salariaţii

angajaţi cu contract individual de muncă, inclusiv sumele plătite, potrivit legii, din acest fond

pentru concediile medicale. Asiguraţii (salariaţii) au obligaţia să participe la fondul naţional unic

de asigurări sociale de sănătate cu o cotă de 6.5 % aplicată asupra veniturilor salariale brute

realizate lunar, precum şi asupra veniturilor brute realizate de persoanele aflate în concediu

pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani.

Calculul contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate

1. Fond salarii realizat lunar conform statului de plată (ianuarie 2005)

Valoare=996.545.957

2. Total CASS datorate de angajator: 996.545.957 x 0.07=69.758.217 lei

Contribuţiile calculate se varsă de către persoanele juridice în conturile deschise la Trezoreria

statului.

BRD S.A., în calitate de angajator, are obligaţia să declare lunar la organele teritoriale

respectiv Casa de Asigurări de Sănătatea Iaşi obligaţiile de plată pe care le datorază Fondului

naţional pentru asigurări sociale de sănătate. Directorul economic întocmeşte „Declaraţia privind

obligaţiile de plată, pe luna.................. anul......... la Fondul asigurărilor de sănătate” şi o depune

în termen de 20 de zile de la expirarea lunii / trimestrului pentru care se datorează contribuţiile.

38

2.2.5. Bugetul local

Alături de bugetele prevăzute de Legea 500/2002 cu modificările şi completările

ulterioare, în sistemul bugetar al ţării sunt întâlnite şi bugetele locale. Bugetele locale sunt

bugetele unităţilor administrativ teritoriale care au personalitate juridică. Fiecare unitate

administrativ-teritorială – comună, oraş, municipiu, sector al capitalei, judeţ, respectiv municipiul

Bucureşti-întocmeşte bugetul local propriu. Întocmirea bugetelor locale intră în competenţa

organelor executive ale acestora. Proiectele bugetelor departamentelor întocmite de către prefecţi

şi proiectele bugetelor comunelor întocmite de către primar sunt supus consiliilor respective, spre

examiare şi votare.

Bugetele locale pot fi definite ca intrumente de planificare şi de conducere a activităţii

financiare a unităţilor administrativ-teritoriale, a căror structură reflectă gradul de autonomie a

administraţiei locale, faţă de puterea centrală şi legăturile existente între diferitele administraţii

teritoriale.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, bugetele locale se aprobă de către

organul local – consiliul local al acestora (art. 38 alin 2 Legea 215/2001).

Contribuabilii de impozite şi taxe sunt persoane juridice, persoane fizice, asociaţii

familiale, asociaţii agricole, organizaţii politice şi obşteşti, instituţii publice, fundaţiile, unităţile

de cult, etc.

BRD S.A. datorează impozite şi taxe la bugetul local astfel:

- impozitul pe clădiri;

- impozitul pe terenuri;

- impozitul pe mijloace de transport.

Cadrul normativ cu referirire la impozitele şi taxele locale cuprinde:

Legea nr. 571/2003 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, Ordonanţa nr. 92 din 24

decembrie 2003 (*republicata*) privind Codul de procedura fiscală, Hotărârea nr. 783 din 19 mai

2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte

taxe asimilate acestora, precum şi pentru amenzile care se indexează/ajustează/actualizează anual

39

pe baza ratei inflaţiei, aplicabile în anul fiscal 2005, Ordonanţa nr. 83 din 19 august 2004 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanta de urgenta 123/24

noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,

Ordonanţa de urgenţă 138/29 decembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanţa de urgenţă 24/24 martie 2005 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanţa de urgenţă nr. 138 din 29

decembrie 2004 intrată în vigoare, cu câteva excepţii, la data de 1 ianuarie 2005.

2.2.5.1. Impozitul pe clădiri

Subiectul impozitului pe clădiri îl reprezintă BRD S.A. şi îl datorează pentru clădirile

aflate în proprietatea sa, indiferent de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora.

Prin clădire se înţelege orice construcţie care serveşte la adăpostirea de oameni, de

animale, de obiecte de producere, de instalaţii, etc.

Obiectul impozitului pe clădiri îl reprezintă clădirile proprietate BRD S.A..

Pentru stabilirea impozitului pe clădiri datorat se are în vedere dimensiunea ei, suprafaţa

construită desfăşurată.

Baza de calcul – valoarea impozitată a clădirilor proprietate BRD o constituie valoarea de

inventar înregistrată în contabilitate. În situaţia „Registrul inventar” care este anexată este

prezentată lista clădirilor aflate în proprietatea firmei, înregistrată la o valoare reevaluată.

BRD S.A. a procedat la activitatea de reevaluare a mijloacelor fixe conform

HG/403/2000 şi totodată înregistrarea valorilor rezultate din această operaţiune în anii 2000,

2001, 2002, 2003. Acest lucru a dus şi la creşterea impozitului pe clădiri.

Clădirile care au fost dobândite în cursul anului, se impun cu începere de la data de întâi a

lunii următoare celei care au fost dobândite. Impozitul se calculează proporţional cu perioada

rămasă până la sfârşitul anului

Cota de impozitare – este stabilită de consiliul local. Cotele sunt proporţionale cu valori

cuprinse între 0,5% şi 1,5% şi care se aplică asupra valorii de inventar şi clădirii înregistrată în

contabilitate. În cazul în care persoanele juridice nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor

începând cu anul 1998, cota de impunere este între 5-10% aplicată asupra valorii de inventar.

40

Asieta – BRD S.A. are obligaţia să depună o declaraţie specială “Declaraţia de impunere

pentru stabilirea impozitului pe clădiri în cazul contribuabililor persoane juridice” la

compartimentul de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale (Iasi).

Termenul de plată – impozitul pe clădiri este anual, se stabileşte pe baza declaraţiei de

impunere şi se plăteşte trimestrial în patru rate egale astfel:

- până la 15 martie;

- până la 15 iunie;

- până la 15 septembrie;

- până la 15 noiembrie;

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre persoanele

fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%,

stabilita prin hotarare a consiliului local. Sancţiuni - pentru neplată la termen se datorează

dobânzi şi penalităţi de întârziere conform dispoziţiilor legale.

Calculul impozitelor pe clădiri

1. Valoarea de inventar – baza impozabilă conform declaraţiei de impunere : 8.244.695.876

2. cota 0,5%

3. impozite pe clădiri datorate anual lei

8.244.695.876 * 0,5% 41.223.479

care se achită astfel:

15 martie 2004 10.305.870

15 iunie 2004 10.305.870

15 septembrie 2004 10.305.870

15 decembrie 2004 10.305.870

2.2.5.2. Impozitul pe teren

41

Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit

anual. Acest impozit, impozitul pe teren, se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-

teritoriale în raza căreia este situat terenul. Pentru terenurile proprietate publică sau privată a

statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori

în folosinţă, dupa caz, impozitul pe teren reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor,

titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, dupa caz.

Elemente tehnice ale impozitului pe teren:

Subiectul - BRD S.A.. Obiectul impozabil – terenurile neocupate de clădiri în proprietatea

BRD S.A.. Pentru terenurile ocupate de clădiri nu se datorează impozit pe teren. Baza de calcul –

impozitul pe teren se stabileşte anual în sumă fixă pe metru pătrat de teren, diferenţiat pe

localităţi şi zone în intravilanul localităţilor, iar în extravilan pe randuri de localităţi şi categorii

de folosinţă a terenului.

Încadrarea terenului pe zone se face de Consiliul Local, ţinând cont de:

- poziţia terenurilor faţă de centrul localităţii

- caracterul zonei respective (zonă de locuit, zonă industrială)

- apropierea faţă de căile de comunicaţii.

Asieta – impozitul pe teren se stabileşte pe baza „Declaraţiei de impunere pentru stabilirea

impozitelor pe teren în cazul contribuabililor persoane juridice depusă la organul fiscal teritorial

în raza căruia îşi are sediul contribuabilul, în 30 de zile de la data dobândirii terenului.

Termen de plată – impozitul stabilit anual se plăteşte trimestrial în rate egale până la data

de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru (mai puţin sem. IV). Pentru plata cu anticipatie

a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15

martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a

consiliului local

Calcul impozit pe teren

1. Baza impozabilă – suprafaţa neconstruită – 119, 48 m2.

2. Cota de impunere – zona A, rand II – 5095 lei/m2 x 119, 48 m2 = 608.751 lei.

Martie – 152.188 lei

Iunie – 152.188 lei

Sepembrie – 152.188 lei

Noiembrie – 152.188 lei.

42

2.2.5.3.. Taxa asupra mijloacelor de transport

Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în

România datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport. Această taxă, denumită în

continuare taxa asupra mijloacelor de transport, se plăteşte la bugetul local al unităţii

administrativ – teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz.

În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra

mijlocului de transport se datorează de locator.

Subiectul venitului bugetar – sunt contribuabilii – BRD S.A. – care deţin autovehicule

pentru transportul banilor.

Obiectul impunerii – taxa asupra mijloacelor de transport se datorează pentru două

categorii de mijloace de transport: mijloace de transport rutier (BRD S.A.).

Baza de calcul – baza impozabilă o reprezintă capacitatea cilindrică a mijloacelor de

transport şi anume pentru fiecare 500 cm3 sau fracţiune din aceştia. Capacitatea cilindrică a

motorului se adevereşte cu cartea de identitatea a autovehicului, cu factura de cupărare sau alte

documente legale din care să rezulte aceasta. Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileşte

anual pentru fiecare mijloc de transport. Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează

începând cu data de 1 a lunii în care au fost dobândite. Ea se determină de către compartimentele

de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale.

Exemplu de calcul pentru un mijloc de transport cu o capacitate cilindrică de 2400 cm3 :

2400 cm3/500cm3 = 4.8 . Către bugetul local se va achita 5 x 86.000 = 430.000 (lei).

Asieta – impozitul pe mijloacele de transport se stabileşte pe baza „Declaraţiei de

impunere pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de tranport deţinute de persoane juridice” care

se depune la organul fiscal teritorial până la 31 ianuarie a anului curent pentru anul expirat.

Termenul de plată – taxa se stabileşte anual şi se plăteşte trimestrial în rate egale, până la

data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Necalcularea la termen a taxei atrage

majorări – dobânzi de întârziere şi penalităţi calculate în funcţie de sumele datorate.

43

CAP.3. Modalitati si instrumente de plata

utilizate de banca

3.1.Modalităţi şi instrumente de decontare utilizate în activităţile de decontare 

Activitatile de decontare se pot efectua prin intermediul urmatoarelor instrumente: numerar,

virament, compensatie, cambie, bilet la ordin, cec-uri, ordin de plata, sistemul electronic de transfer

al fondurilor (carduri).

Numerarul in circulatie este constituit din bancnotele si monedele metalice aflate la

agentii economici si persoanele fizice. In practica bancara, numerarul aflat in casieria bancilor se

evalueaza si raporteaza separate. Numerarul joaca un rol major prin faptul ca este folosit pe scara

larga in calitate de instrument de plata pentru reglarea numeroaselor acte economice desfasurate

de si pentru satisfacerea unor mase largi ale populatiei. Firmele si persoanele sunt deosebit de

interesate de a avea lichiditate. Aceasta reprezinta atat pentru firme cat si pentru persoane, o

conditie vitala in contextual economiei de piata unde “cine nu plateste, nu traieste”. Rezervele de

numerar reprezinta o cale importanta de a avea posibilitati de plata in orice moment si de a

satisface cerintele de lichiditate.

Organizarea operatiilor bancare cu publicul presupune doua principale modalitati:

a). lucratori operative + casieri exclusive. Acest sistem a fost folosit pe scara larga in

trecut si presupune desfasurarea operatiunilor de incasari si plati in 2 etape: initial clientul se

prezinta la ghiseu si solutioneaza cu lucratorul operativ, in principiu, problematica sa, dupa care

dotat cu un document vizat sau emis de lucratorul operativ, seprezinta la casieria bancii, unde

casierul exclusive efectueaza propriu-zis plata sau incasarea respectiva.

b). casieri oficianti universali. Acest sistem este propriu tarilor dezvoltate, si in general

tarilor cu economie de piata, unde activiatatea economica a agentilor economici si a populatiei se

reflecta in relatiile cu banca in mod specific: circulatia bancnotelor si monedelor are o sfera mai

restransa de ultilizare, in conditiile incare populatia utilizeaza instrumente specifice: cecuri, carti

de credit.

44

Elemente ale lucrului cu numerar in cadrul bancii sunt prezentate in Anexa

1.1( reprezentand un formular ce trebuie completat pentru depunere numerar), anexa 1.2(un

formular ce trebuie complatat pentru ridicare numerar).

Dezvoltarea bancilor si atragerea treptata a firmelor si persoanelor in cadrul clientelei

bancilor a dus la extinderea si generalizarea celei mai importante simplificari ale relatiilor de

plati, la generalizarea viramentelor ca modalitate de efectuare a platilor. Prin existenta in cadrul

aceleasi banci sau, in general in sistemul bancar, a conturilor celor doua subiecte ale raportului de

plati, devine posibila efectuarea platii printr-o singura operatiune scriptica: trecerea sumei intr-un

cont (din contul persoanei platitoare) in alt cont (al persoanei beneficiare). Viramentul se

caracterizeaza ca fiind un procedeu special de plata care se infaptuieste prin transferal sumei

dintr-un cont in altul, respectiv prin debitarea contului platitor si creditarea contului beneficiar.

In raport cu alte instrumente de plata reglementate prin lege, ordinal de virament prezinta unele

restrictii:

- ordinul de plata nu se inmaneaza beneficiarului el fiind o relatie directa intre titular si

banca, el reprezinta doar o ipoteza ce se materializeaza daca sunt conditii, de exemplu

daca exista disponibil in cont.

- ordinul de virament este revocabil. Revocarea este posibila daca operatiunea nu s-a

efectuat pana in acel moment.

- Ordinul de virament are o ordine de preferinta dezavantajoasa. Daca cocncomitent se

exercita pretentii de palta asupra unui cont, pe de o parte printr-un cec si, pe de alta

parte, printr-un ordin de virament, iar disponibilul din cont nu este suficient pentru

efectuarea ambelor plati, se da prioritate cecului.

In Anexa2 (cerere de constituire depozit la termen cu dobanda variabila) si Anexa 3 (cerere de

inchidere cont current), sunt prezentate formulare ce trebuie completate pentru a opera cu conturile

bancare.

Compensatia inseamna compararea o doua caracteristici ale unui fenomen de regula diametral

opuse, si notate pozitiv si negativ (debit si credit in cazul nostru). Caracteristica cea mai mica da

dimensiunea compensarii in sensul ca da marimea in care cele doua caracteristici se compenseaza,

respective se anihileaza reciproc.

Etapele procesului de compensare sunt:

1. inventariere-structurare;

45

2. soldare-compensare;

3. stingerea datoriilor reciproce intre banci.

In conditiile extinderii generalizate a bancarizarii, a cuprinderii agentilor economici si

persoanelor in sistemul bancar ca titulari de cont, efectuarea platilor intre subiectele economice

nu poate fi desfasurata decat prin cooperare intre banci prin sistemul de compensare a platilor.

Astfel sistemele de compensare centralizeaza zilnic intregul cicuit de plati initiate de titulari

dispersati in intreaga economie nationala si asigura stingerea acestora, primordial prin procedeul

de compensare. Compensarea reprezinta astfel, pe de o parte singura modalitate de a satisface

realtiile de plati intre parteneri aflati in diferite parti ale tarii si inclusi in unul sau altul din

circuitele sau subcircuitele monetare.

3.2. Decontarea pe baza ordinului de plată şi a cecului

3.2.1. Ordinul de plată ( anexa 1.3.) este o dispoziţie necondiţionată de către emitentul

acesteia unei unităţi bancare acceptoare, de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă

de bani. O astfel de dispoziţie este considerată ordin de plată numai dacă:

societatea bancară receptoare dispune de fondurile reprezentate prin respectiva sumă de

bani, denumite fonduri băneşti - fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea

acesteia de la emitent;

nu prevede că plata trebuie făcută la cererea beneficiarului.

În cadrul unui ordin de plată, plătitor poate fi:

un client al unităţii băncii iniţiatoare;

unitatea bancară iniţiatoare;

un client al unităţii bancare destinatare;

unitatea bancară destinatară.

Menţiuni obligatorii ale ordinului de plată

Ordinul de plată pentru a fi valabil trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele

menţiuni:

denumirea de ordin de plată înscrisă în clar şi la vedere pe aceeaşi faţă a

formularului de ordin pe care se află înscrisă suma;

46

ordinul necondiţionat de a plăti o sumă de bani indicată în cifre şi litere, care

trebuie să fie clar şi precis exprimat.

Transfer-credit este o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de către plătitor a unui

ordin de plată dat unei societăţi bancare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de

bani şi care se finalizează prin acceptarea respectivului ordin de plată de către societatea bancară

destinatară. Emitentul este persoana care emite un ordin de plata pe cont propriu. Plătitorul este

prima persoană care emite, în nume şi pe cont propriu, ordin de plata în cadrul unui transfer

credit. Plătitorul poate fi:

un client al societăţii bancare iniţiatoare sau,

societatea bancară iniţiatoare.

Beneficiarul este o persoană desemnată de către plătitor să primească o anumită sumă de

bani. Beneficiarul poate fi:

un client al bancii destinatare,

banca destinatara.

Unitatea bancară destinatară este unitatea bancară care recepţionează şi acceptă un ordin

de plată, fie în numele său, fie pentru a pune la dispoziţia beneficiarului, o anumită sumă de bani

în cadrul unui transfer-credit.

Unitatea bancară initiatoare este orice unitate bancară cu excepţia unităţii bancare

destinatare care emite un ordin de plată, inclusiv unitatea bancară iniţiatoare.

Unitatea bancară intermediară este orice unitate bancară emiţătoare sau receptoare, alta

decât unitatea bancară iniţiatoare sau destinatară.

Unitatea bancară receptoare este unitatea bancară care recepţionează un ordin de plată în

vederea executării acestuia.

Recepţia este producerea prin care o unitate bancară recunoaşte că a primit spre

autentificare, acceptarea şi executarea unui ordin de plată.

Autentificarea este procedura prin care o unitate bancară stabileşte dacă un ordin de plată

este emis de persoana indicată de ordinul de plată ca emitent la această calitate.

Acceptarea este procedura prin care o unitate bancară recunoaşte ca valabil un ordin de

plată recepţionat în vederea executării, obligându-se să execute serviciul de a trasfera fondurile

băneşti la termenele şi condiţiile dispuse de emitent prin ordinul de plată.

47

Refuzul este procedura utilizata in cazul in care o banca receptoare decide ca nu este

posibil sa se execute un ordin de plata dat de un client sau ca executarea ar determina costuri

excesive ori intarzieri in finalizarea transferului-credit.

Executarea este procedura de emitere de către o societate bancară emiţătoare a unui ordin

de plată cu scopul de a pune în aplicare un ordin de plată acceptat anterior.

Ziua bancară este acea parte a zilei lucrătoare pe parcursul căreia o unitate bancară

recepţionează şi emite un ordin de plată cu data acelei zilei.

Ziua recepţiei este ziua bancară în care unitatea bancară recunoaşte şi consemnează pe un

act care rămâne la emitent că a efectuat recepţia.

Ziua acceptării este ziua bancară pe care unitatea bancară consemnează pe ordinul de

plată că a efectuat acceptarea.

Ordinul expres este menţiunea înscrisă în mod sistematic, pe răspunderea sa, de către

plătitor pe un ordin de plată care urmează să facă obiectul transferului credit, referitoare la

ordinul dat de plătiror către unitatea bancară iniţiatoare ca aceasta să folosească o anumită

societate bancară intermediară în efectuarea transferului credit.

Perioada de executare este perioada de o zi sau două zile bancare consecutive care începe

cu prima zi şi care se sfârşeşte cu ultima zi în care o plată poate fi executată.

3.2.2. Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu

disponibilul corespunzător în aceste conturi. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar din

operaţiuni de încasări sau prin acordarea unui credit bancar.

Cecul este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării trei persoane:

trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Instrumentul este creat de tragător care în baza unui disponibil

constituit în prealabil la societatea bancară, dă un ordin necondiţionat acestuia, care se află în

poziţia de tras, trebuie să plătească la prezentare, o sumă determinată, unei terţe persoane sau

însăşi trăgătorului emitent aflat în poziţia de beneficiar. Cecul trebuie să îndeplinească condiţii de

formă şi de fond obligatoriu descrise de prezentele norme cadru.

Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiunile legate de acest

instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl

plăteşte.

48

Cecul trebuie să îndeplinească condiţii de formă şi de fond obligatorii prevăzute de prin

lege şi normele BNR. Menţiunile obligatorii ale unui cec sunt:

Denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului;

Ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;

Denumirea şi adresa celui care trebuie să plătească;

Locul unde plata trebuie făcută;

Data şi locul emiterii;

Numele şi denumirea după caz, adresa sau locul fiscal al celui care a emis

ceul (trăgătorul);

Semnătura celui care a emis cecul;

Numărul contului trăgătorului şi contul unităţii băncii trase;

Numărul contului beneficiarului, ultimul posesor al cecului unitatea

bancară unde acesta are deschis contul şi codul acestuia în cazul în care plata se

face într-un cont bancar.

Condiţiile de emitere a cecului

Trăgătoul poate emite un cec numai în condiţiile existenţei prealabile la unitatea băncii

acestuia a unor fonduri proprii disponibile în conturile deschise la aceaste în momentul emiterii

cecului care să-i facă posibilă trasului efectuarea plăţii.

Disponibilul trăgătorului poate proveni dintr-un depozit bancar,dintr-o deschidere de

credit, din operaţiuni de încasări şi alte asemenea.

Disponibilul trebuie să fie constituit şi de valoare mai mare sau egală cu cea a cecului.

Disponibilul trebuie să fie lichid, cert şi exigibil, adică să nu fie nici un impediment de ordin

juridic sau material care să împiedice efectuarea plăţii cecului.

Emiterea unui cec de către un trăgător, fără ca acesta să dispună de fondurile necesare la

unitatea băncii - tras în momentul emiterii cecului, trage sancţiuni civile şi penale. Acest fapt nu

duce la nulitatea cecului, el putând fi totuşi onorat de unitatea băncii la prezentare adică în

intervalul de timp între emitere şi prezentare, trăgătorul procură fondurile necesare pentru

acoperirea cecului respectiv.

Pentru a putea trage cecuri, orice trăgător trebuie să aibe, respectiv să depună la

societatea bancară la care are disponibil, specimenul semnăturii sale.

49

Obligaţia prin mandatar

Obligaţia asumată prin cec, poate fi făcută printr-un mandatar sau printr-un reprezentant.

O persoană se va putea obliga pe cecuri, prin mandatar, cu condiţia ca prin mandatul

general să se specifice acest drept pentru mandatar. Această acordare de puteri este suficientă,

legea necerând un mandat special pentru fiecare cec, în parte.

Din momentul în care mandatarul sau reprezentantul semnează cecul trebuie să rezulte

calitatea de mandatar sau reprezentant.

Mandatul general în care trebuie să fie şi specimenul de semnătură al mandatarului sau

reprezentantului se depune unităţii băncii, care la plata cecului, verifică autenticitatea acestuia.

Cecul în alb

Trăgătorul poate emite cecul în alb caz în care acesta este un instrument de plată ce

cuprinde numai semnătura trăgătorului iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de formularul

cecului.

Primitorul cecului în alb ca şi oricare altul dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul

de a completa instrumentul respectiv, conform înţelegerilor care au avut loc anterior între

semnatarii cecului fără a mai fi necesară intervenţia trăgătorului. Dreptul de completare trece de

la un posesor la altul o dată cu predarea cecului.

Tipuri de cec din punct de vedere al beneficiarului

Din punct de vedere al persoanei către care este plătibil cecul poate fi:

cec plătibil unei persoane cu sau fără clauză la ordin (cec girabil). Clauza „la ordin” nu

este obligatoriu să figureze pe cec deoarece simpla înscriere a cuvântului „cec” implică prin ea

însăşi posibilitatea transmiterii prin gir;

cec plătibil unei anumite persoane cu clauza „nu la ordin”. Acest tip de cec nu poate fi

transmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare.

cec la purtător. Pe acest cec la emitere nu se implică expres numele beneficiarului sau

poartă menţiunea „la purtător” ceea ce înseamnă că va fi plătit purtătorului. Cecul la purtător se

transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtător la altul.

50

Cecul certificat

Cecul fiind un instrument de plată la vedere nu poate fi supus acceptării trasului care

plăteşte pentru trăgător din disponibilităţile create de acesta. Cecul poate fi confirmat de unitatea

băncii, aflată în poziţia de tras, în ceea ce priveşte existenţa fondurilor necesare efectuarii plăţii

ordonate prin respectivul instrument de plată.

Confirmarea se face prin aplicarea ştampilei „certificat” însoţită de numele şi prenumele

redactate cu claritate, ale contabilului şef al unităţii băncii, care va efectua aceasta operaţie

precum şi de semnătura acestuia şi ştampila bănci, în spaţiu liber din dreapta unităţii bancare

trase.

Prin certificarea cecului, unitatea băncii în calitate de tras, are obligaţia ca, în caz de

neplată să despăgubească pe posesorul care a suferit o daună din acest motiv, care trebuie însă

dovedită pe cale judecătorească.

Cec de virament

Pe cec, tragătorul sau unul dintre purtători poate stipula clauza exprimată prin cuvintele

„plătibil în cont”, „numai pentru virament” sau o altă expresie similară. În acest caz plata cecului

se efectuează numai prin cont, prin creditarea contului beneficiarului şi debitarea contului

trăgătorului.

Cec netransmisibil

Clauza „netransmisibil” poate fi pusă pe un cec de către trăgătorul său la cererea

beneficiarului sau de un girant. În anumite cazuri efectele acestei clauze sunt aceleaşi respectiv se

opreşte circulaţia instrumentului şi se stabileşte definitiv ultimul posesor care are dreptul de a

intra în posesia sumei înscrise pe cec.

Cecul purtând clauza „netransmisibil” poate fi plătit numai acestui ultim posesor,

respectiv beneficiar sau la cererea acestuia suma va putea fi creditată în contul său. Beneficiarul

are dreptul de a gira cecul purtând clauza „netransmisibil” numai unei societăţi bancare. Girul

efectuat în aceste condiţii poartă denumirea de gir pentru încasare, el nefiind redactat pe

instrument prin expresia „girant pentru încasare”.

Cecul barat şi cecul de călătorie

În afara cecului obişnuit, în circulaţie se poate pune şi alte tipuri de cecuri:

51

cecul barat;

cecul de călătorie

Cecul barat este cecul care poartă două linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale

pe faţa instrumentului ceea ce înseamnă că beneficiarul va recurge la serviciile unei bănci pentru

încasarea sumei înscrise pe cec, încasare în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind

posibilă. Cecul barat poate fi:

cu barare generală - care nu are nimic înscris în spaţiul delimitat de aceste

linii;

cu barare specială - în spaţiuldelimitat de aceste linii se înscrie denumirea

unităţii bancare.

Bararea poate fi făcută la emiterea cecului de către trăgător sau în cursul circulaţiei

acesteia de către oricare din posesorii cecului respectiv. Bararea generală poate fi trasformată în

barare specială prin redactarea denumirii unei societăţi bancare între cele două linii paralele.

Bararea specială nu se poate transforma într-o barare generala.

Cecul de călătorie

Este cecul pentru care, în momentul emiterii, trăgătorul condiţionează plata de identitatea

dintre semnătura persoanei care a primit cecul şi semnătura persoanei care încasează respectivul

cec la prezentare.

În cazul cecului de călătorie trăgătorul poate fi una şi aceeaşi persoană cu trasul.

În cazul unui cec de călătorie succesiunea operaţiilor este următoarea:

trăgătorul vinde cecurile de călătorie unei persoane denumită în continuare posesor;

în momentul cumpărării cecurilor de călătorie posesorul înscrie o primă semnătură pe

fiecare cec în parte în faţa trăgătorului;

posesorul cecurilor de călătorie le prezintă unităţii băncii plătitoare pentru încasarea de

numerar sau le remite altei persoane în schimbul obţinerii unor bunuri, servicii sau chiar numerar;

în momentul prezentării cecurilor de călătorie la bancă sau remiterii cecurilor către

beneficiar posesorul înscrie o a doua semnătură în faţa acestuia. Identitatea perfectă dintre cele

două semnături confirmă legalitatea cecului respectiv;

beneficiarul încasează contravaloarea cecurilor de călătorie de la unitatea bancară trasă

unde îşi are deschis contul trăgătorul sau de la altă unitate a societăţii bancare - tras.

52

3.3. Decontarea pe baza cambiei şi biletului la ordin

3.3.1. Cambia este un instrument de plata ce exprima obligatia asumata de un debitor de

a plati la scadenta o suma de bani determinata in favoarea unui beneficiar. O caracteristica

principala a cambiei este transferabilitatea ei. Aceasta poate fi transmisa de la o persoana la alta,

ceea ce inseamna, pe de o parte, ca obligatia platitorului, in termenii in care a fost formulata,

ramane valabila, in timp ce creditorul se poate schimba de nenumarate ori, pe masura ce cambia

trece, din diverse cauze, si cu diferite motivatii din mana in mana.

Aceasta operatiune are doua mari consecinte. Pe de o parte creditorii care vin sa preia

cambia au incredere sporita in instrumentul de plata, reprezentat de cambie, intemeiat pe obligatia

tuturor semnatarilor cambiei de a raspunde pentru creanta instituita prin cambie. Pe de alta parte,

la randul sau, fiecare din detinatorii cambiei vor manifesta o deosebita atentie fata de persoana

care preia calitatea de creditor,asa cum la preluarea cambiei a analizat capacitatea de plata a

persoanelor implicate in cambie.

Avand in fata perspectiva de a raspunde pentru plata daca ceilalti sau unul din ceilalti nu

vor plati, fiecare participant vegheaza la sigurarea garantiei privind plata cambiei.

Cambia are doua forme de existenta:

biletul la ordin;

trata.

Trata este denumirea istorica a cambiei in care sunt implicati trei participanti:

bebeficiarul, tragatorul si trasul. Tragatorul este cel care da ordin sa se plateasca, iar trasul este

cel obligat sa plateasca.

Mentiuni obligatorii in redactarea cambiei:

1. denumirea de cambie – orizontal,deasupra semnaturii tragatorului;

2. ordinul neconditionat de a plati o suma determinata – suma prevazuta in cambie trebuie

inscrisa in cifre si litere, dar daca intre cele doua expresii cantitative exista diferente se va

considera valabila suma inscrisa in litere;

53

3. numele platitorului (trasului) – trebuie sa fie amanuntit si complet, continand numele si

prenumele, respectiv toate elementele privind numele care suntcuprinse in actele de identitate ale

platitorului;

4. scadenta – in cazul in care lipseste termenul concret se va considera scadenta la vedere,

respectiv la solicitarea beneficiarului, de regula la termene convenite intre parti;

5. locul unde se efectueaza plata – trebuie exprimat in modul cel mai explicit;

6. numele beneficiarului sau purtatorului;

7. data si locul emiterii;

8. semnatura tragatorului.

Elemente facultative si situatii de exceptie in redactarea cambiei:

- mentiuni cu privire la rata dobanzii;

- domicilierea cambiei;

- persoanele implicate in cambie pot aparea in pozitii speciale, functie de cadrul general;

- in cambie este posibil sa fie scrisa participarea unui mandatar;

- cambia in alb este o speta speciala a cambiei;

3.3.2. Biletul la ordin este intrumentul prin care emitentul se angajeaza sa plateasca la un

anumit termen o suma determinata de bani in favoarea beneficiarului sau celui care-l detine. Spre

deosebire de trata biletul la ordin, in calitate de instrument de credit comercial, pune in legatura

in procesul crearii sale, doar doua persoane: emitentul si beneficiarul.

Principalele elemente obligatorii pe care trebuie sa le contina biletul la ordin si care il

definesc sunt:

data si locul emiterii,

numele emitentului,

denumirea bancii si numarul contului deschis emitentului,

scadenta si locul de plata,

suma de plata,

numele beneficiarului,

numele avalistului si semnatura acestuia,

felul biletului la ordin

54

Prin continutul biletului la ordin rezulta ca acesta reprezinta o promisiune de plata si

nicidecum un mandat de plata. Formula consacrata este „voi plati in schimbul acestui bilet la

ordin suma de...”. El se transmite prin girare.

3.4. Tipurile de carduri emise de BRD- Groupe Societe Generale

a). Tipurile de carduri emise de BRD pentru persoane fizice sunt:

Cardul VISA Electron: Portofelul tau la moda !

Cardul Maestro : Cardul tau de zi cu zi !

Cardul VISA Classic in lei: Iti permiti mai mult decat crezi !

Cardul VISA Classic in USD: €ste $implu sa calatoresti pretutindeni

Cardul MasterCard Standard in EUR: €ste $implu sa calatoresti pretutindeni

Cardul MasterCard Gold: Succesul se rasplateste!

VISA ELECTRON - Portofelul tau la moda!

Este un card de debit emis in lei, utilizabil in Romania, destinat persoanelor fizice.

Deplin securizat, VISA Electron reprezinta un instrument de

plata adaptat oricarui stil de viata. Cu acest card se poate cumpara orice produs si/sau serviciu de

la unul dintre comerciantii acceptanti dotati cu terminale electronice de plata (POS-uri), care

afiseaza sigla . De asemenea se poate retrage numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, de la

orice bancomat al BRD sau al oricarei alte banci comerciale din România care are afisata sigla

Nu se percepe comision la comerciantii acceptanti.

MAESTRO - Cardul tau de zi cu zi!

55

Este un card de debit emis in lei, utilizabil atat in tara cat si in strainatate destinat oricarei

persoane fizice. Angajatii companiilor cu care BRD a incheiat o

conventie de plata a salariilor pe card, beneficiaza de o linie de credit de pana la 70% din salariul

net. In anumite conditii, aceasta limita poate fi extinsa pana la 3 salarii nete.

VISA CLASSIC IN LEI - Iti permiti mai mult decat crezi !

Este un card de credit emis in lei, utilizabil atat in tara cat si in strainatate destinat

persoanelor fizice. Cu Visa Classic in lei se poate beneficia de o rezerva de lichiditati disponibila

in orice moment. Valoare creditului este determinata in functie de resursele fiecarei persoane, si

are rolul de a-i acoperi cheltuielile in ritmul care ii convine.

Detinatorii cardurilor Visa classic in lei au acces la un

pachet intreg de servicii gratuite cum ar fi:

- asigurare medicala obligatorie in cazul calatoriilor in strainatate, care acopera

cheltuielile medicale de urgenta (tratament, spitalizare, medicamente);

- asigurare in caz de accident pe parcursul deplasarilor, in Romania sau in strainatate, cu mijloace

de transport public (avion, tren) ;

- asistenta voiaj : asistenta medicala, transport medical de urgenta, repatriere medicala dupa

spitalizare sau tratament;

56

Accesul la aceste servicii este posibil prin simpla utilizare a cardului pentru achitarea

contravalorii cheltuielilor de calatorie. La aceste servicii detinatorii au acces 24 de ore din 24,

apeland numarul de telefon specificat pe voucher-ul de asigurare pe care il primesc odata cu

cardul. Voucher-ul va atesta detinerea de catre posesorul cardului a respectivelor asigurari.

VISSA CLASSIC IN USD: €ste $implu sa calatoresti pretutindeni

Este un card de debit emis in USD, utilizabil atat in tara cat si in strainatate destinat

persoanelor fizice. Mijloc de plata recunoscut pretutindeni in lume, destinat calatoriilor

pesoanelor in tara si mai ales in strainatate.

Ca si cardurile VISSA CLASSIC IN LEI, cardurile VISA CLASSIC IN USD ofera un

pachet gratuit de servici:

- asigurare medicala obligatorie in cazul calatoriilor in strainatate, care acopera

cheltuielile medicale de urgenta (tratament, spitalizare, medicamente);

- asigurare in caz de accident pe parcursul deplasarilor, in Romania sau in strainatate, cu mijloace

de transport public (avion, tren) ;

- asistenta voiaj : asistenta medicala, transport medical de urgenta, repatriere medicala dupa

spitalizare sau tratament;

MASTERCARD STANDARD IN EUR: €ste $implu sa calatoresti pretutindeni

57

Este un card de debit emis in EUR, utilizabil atat in tara cat si in strainatate destinat

persoanelor fizice. Mijloc de plata recunoscut pretutindeni in lume, destinat calatoriilor in tara, in

strainatate si mai ales in Europa.

Detinerea acestui card faciliteaza accesul la o serie de servicii:

- Servicii de urgenta in strainatate: asistenta telefonica privind utilizarea cardului,

inlocuirea in 48 de ore a cardului pierdut sau furat si primirea unui avans de numerar in regim de

urgenta, prin intermediul centrului specializat MasterCard;

- Reduceri pentru rezervarile facute in cadrul unor lanturi hoteliere din strainatate (5-10 %

reducere in reteaua de hoteluri Le Meridien - 150 hoteluri in 55 tari, si Starwood – Sheraton, Four

Points , Westin , St.Regis , W Hotels , The Luxury Collection.

MASTERCARD GOLD: Succesul se rasplateste!

Este un card de credit in lei sau EUR, recunoscut in intreaga lume destinat persoanelor fizice

cu potential financiar ridicat.

Cardul MasterCard Gold ofera o linie de credit - cuprinsa intre 3.000 si 10.000 EUR

(echivalent in lei) in cazul Mastercard Gold in Lei sau intre 5.000 si 10.000 EUR daca se opteaza

pentru MasterCard Gold in EUR - la care accesul este in functie de resursele financiare proprii.

b). BRD emite carduri si pentru pesoanele juridice: VISSA BUSINESS.

58

Este un card de debit emis in lei, utilizabil atat in tara cat si in strainatate destinat

persoanelor juridice si persoanelor fizice autorizate. Pentru ca

timpul personelor este foarte pretios, BRD ofera o alternativa sigura si comoda care simplifica

activitatea. Cu cardul Visa Business in lei se exercita un control mai bun asupra modului in care

au fost efectuate cheltuielile in interes de serviciu de catre colaboratorii oamenilor de afaceri. In

plus, se economiseste timp prin eliminarea avansurilor in numerar pentru cheltuielile de deplasare

si protocol.

c). Pe langa toate aceste oferte BRD mai are o oferta speciala pentru studenti CARDUL

10. Acesta poate fi detinut de orice tanar cu varsta peste 18 ani, care este student, masterand sau

doctorand. Daca aceste persoane folosesc cardul la cumparaturi in perioada 1 mai- 30 septembrie

2005 pot castiga premii inscriptionate BRD: la 3 tranzactii un pix sau un caiet, la 5 tranzactii un

tricou sau o sapca, la 8 tranzactii un rucsac.

Exista si posibilitatea de a plati facturi la ATM-urile Brd. Pentru aceasta trebuie completat

un formular precum cel din Anexa 4.

CAP.4. Operaţiuni de creditare bancară a agenţilor economici

4.1. Categorii de credite acordate de banca studiatăBRD acorda credite atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice.

Pentru personele fizice care doresc sa cumpere diverse bunuri, un automobil, o locuinta,

pentru acoperirea nevoilor temporare de bani sau dorinta de a finanta anumite proiecte cu

destinatie precisa, BRD ofera o gama variata de credite de consum si credite imobiliare care sa

raspunda tuturor asteptarilor.

4.1.1. Credite de consum

Tipurile de credite de consum pe care la ofera banca sunt:

59

Credit Expresso Dublu;

Credit Revolving;

Credit Expresso pentru nevoi personale;

Credit Expresso pentru nevoi personale nominalizate;

Credit pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata;

Credit Auto in lei sau euro.

Deasemenea in perioada 6 mai – 31 iulie 2005, BRD ofera un credit pentru nevoi

personale nenominalizate in Lei sau EURO, cu perioada de gratie totala de 3 luni ( atat pentru

rata creditului cat si pentru dobanda aferenta, pentru a da posibilitatea persoanelor de a-si realiza

planurile de concediu.

1. Creditul Expresso Dublu ofera posibilitatea personelor de a imprumuta o suma mare

de bani, pe o durata extinsa pentru a-si pune ideile in practica(de la amenajarea completa a

locuintei, si achizitii de orice fel, pana la cele mai indraznete si ambitioase proiecte).

2. Creditul revolving ofera prin intermediul Cardului VISA Classic in lei permite

personalor sa dispuna de o rezerva de bani capabila sa finanteze cheltuielile neprevazute.

Valoarea acestei rezerve, care poate merge pana la 120 milioane lei, este calculata in functie de

nivelul veniturilor disponibile.

3. Creditul Expresso pentru nevoi personale este acordat in functie de situatia financiara

a persoanelor care il solicita, si permite finantarea oricarui tip de proiect. Acest credit poate fi

solicitat si in Euro. Anexele 5, 6, 7, 8, 9 prezinta documentele ce trebuie completate pentru

obtinerea unui astfel de credit.

4. Creditul Expresso pentru nevoi personale nominalizate permite finantarea

proiectelor avand ca destinatie: vacante si calatorii in tara si strainatate; taxe de scolarizare pe

teritoriul Romaniei; tratamente medicale in tara si strainatate; participarea la conferinte si

simpozioane in strainatate. Acest tip de credit se acorda pe o perioada de pana la 5 ani prin

prezentarea documentelor care sa ateste obiectul creditului

60

5. Creditul pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata , prin intermediul

acestui credit banca finanteaza pana la 100% din valoarea bunurilor de folosinta indelungata pe

care persoanele doresc sa le cumpere (electrocasnice, aparate audio-video,…) pentru o perioada

de pana la 5 ani.

6. Credit Auto in lei sau euro .Aceste credite finanteaza pana la 90% (numai cu

prezentare de garantii personale din partea unor terti) din valoarea autovehiculului pe care il

cumpara persoana care solicita creditul, pe o durata de pana la 5 ani. Se poate opta pentru un

credit in lei sau euro.

4.1.2. Credite imobiliare

Fie ca se doreste cumpararea, constructia, extinderea, modernizarea de imobile cu

destinatia : locuinte, case de vacanta, terenuri intravilane pentru constructii, sau birouri,

restaurante, clinici private, pensiuni, mini-hoteluri, spatii comerciale, BRD poate furniza

finantarea necesara.

Tipurile de credite imobiliare oferite sunt:

Credit imobiliar in lei;

Habitat Plus;

Primo Plus;

Credit ipotecar ANL.

1. Creditul imobiliar in lei: poate finanta proiectele legate de cumpararea sau constructia

unei locuinte sau case de vacanta. In functie de posibilitatile de care dispune persoana respectiva,

poate fi stabilita atat valoarea avansului depus cat si durata de rambursare a creditului.

2. Habitat plus completeaza cu succes gama produselor de creditare oferite de BRD, cu un

credit in valuta, destinat finantarii proiectelor legate de cumpararea, constructia sau terminarea

unei locuinte sau case de vacanta. Disponibil atat in euro cat si in dolari Habitat Plus pune la

dispozitie o oferta avantajoasa din punct de vedere al dobanzii existente pe piata pentru aceste

tipuri de imprumuturi.

61

3. Primo plus este un produs de creditare care vine in intampinarea planurilor de investitii

precum si in sustinerea dezvoltarii afacerilor.Este flexibil, fiind disponibil atat in Euro cat si in

Usd, comod, cu rate de rambursat usor de calculat.

4. Creditul ipotecar ANL BRD finanteaza constructia de locuinte pe amplasamente ANL.

Ofera o finantare in EUR de pana la 70% din valoarea proiectului la o dobanda avantajoasa si pe

o perioada de creditare care poate ajunge pana la 20 ani.

BRD ofera credit si pentru persoanele juridice de genul:

- Credite de trezorerie (de exemplu: finantare stocurilor de materii prime pentru o

intreprindere cu activitate sezoniera);

- Garantii bancare;

- Scontare acreditive;

- Scontare efecte de comert;

- Factoring export;

- Factoring intern.

4.2. Analiza criteriilor luate în considerare în decizia de creditare pentru o categorie de credite

Pentru cunoaşterea şi evaluarea situaţiei economico-financiare prezentă şi de perspectivă

a clienţilor precum şi pentru aprecierea riscului bancar în activitatea de creditare, banca trebuie

să-şi asigure o bază de informaţii asupra fiecărui client.

Principalele surse de informaţii sunt:

Informaţii obţinute de la clienţi:

din cererea de deschidere a contului;

din dosarul juridic al clientului;

din bilanţurile contabile, contul de profit şi pierdere, raportul comisiei de cenzori,

raportul consiliului de administraţie, balanţele de verificare lunare şi alte situaţii

financiare.

Informaţii din evidenţa băncii privind:

62

Volumul total de credite aprobat, acordat şi existent în sold, pe naturi de credite şi

durate de rambursare;

Alte angajamente;

Alte produse bancare;

Volumul de încasări şi plăţi lunare;

Serviciul dotoriei;

Incidente apărute în derularea operaţiunilor de plăţi, rambursări de credite şi

dobânzi precum şi volumul şi frecvenţa acestora.

Informaţii din diverse surse exterioare care pot fi obţinte de la:

BNR (Centrala Incidentelor de Plăţi, Centrala riscurilor bancare) etc;

MFP, Direcţii Generale Judeţene a Finanţelor Publice;

Oficiul Registrului Comerţului;

Alte bănci;

Autoritatea Naţională de Statistică şi Studii Economice;

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;

BHFM - Paris, Group Societe Generale;

Agenţii economici care au relaţii contractuale cu clientul.

Aspecte nonfinanciare privind clienţii băncii

Analiza nonfinanciară vizează credibilitatea clientului, ca element psihologic esenţial cu

privire la formarea de către bancă a convingerilor referitoare la calităţile morale şi profesionale

ale conducătorilor agenţilor economici, solicitanţi de credite a principalilor asociaţi şi

colaboratori precum şi a reputaţiei privind calitatea produselor serviciilor şi modul de îndeplinire

a obligaţiilor asumate în relaţiile cu partenerii de afaceri.

Factorii nonfinanciari care influienţează activitatea clientului pot fi: forma juridică şi

structura acţionarului, capacitatea managerială, relaţiile şi reputaţia pe piaţă, implicarea financiară

sau angajarea acţionarilor sau asociaţiilor.

Analiza aspectelor nonfinanciare va fi completată de analiza aspectelor financiare.

Analiza bonităţii clienţilor. Bonitatea clientului se stabileşte cu ajutorul indicatorilor ce o

definesc şi exprimă capacitatea acestora de a-şi achita obligaţiile care urmează să şi le asume prin

semnarea contractului de credite.

63

Elementele de bază utilizate în determinarea şi cuantificarea indicatorilor bonităţii se

regăsesc în principalele situaţii financiar contabile întocmite periodic de agenţii economici:

„bilanţul”, „contul de profit şi pierdere”, „balanţa de verificare”, „situaţia patrimoniului”,

„rezultatele financiare”, „încasari şi plăţi în natură”.

În determinarea bonităţii clientului, analistul de risc utilizează în principal patru tipuri

fundamentale de indicatori financiari şi anume:

Indicatori ai îndatorării - care arată măsura în care firma se finanţează prin credite;

Indicatori de lichiditate - care măsoară capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile de

plată pe termen scurt;

Indicatori ai rentabilităţii - care arată măsura în care o firmă realizează vânzări care

depăşesc costul activităţilor şi reprezintă profit;

Coeficienţi de rotaţie - care arată eficienţa cu care firma îşi gestionează resursele.

Pentru fiecare indicator de performanţă financiară a clientului în funcţie de încadrarea

acestora în limitele stabilite se acordă următoarele punctaje:

10 puncte pentru indicatori care se încadrează în categoria A;

8 puncte la cei din categoria B;

5 puncte la cei din categoria C;

2 puncte la cei din categoria D;

0 puncte la cei din categoria E.

Prin însumarea punctelor obţinute de la client pentru fiecare indicator se obţine punctajul

total pe baza căruia se face încadrarea într-una din cele cinci categorii de performanţă,astfel:

Categoria de performanţă Caracteristici Punctaj total

APerformanţele financiare sunt foarte bune

Între 41 - 50

B

Performanţe financiare bune sau foarte bune dar nu pot menţine acest nivel în perspectivă mai îndelungată

Între 26 - 40

C

Performanţele financiare satisfăcătoare dar au o evidentă tendinţă de înrăutăţire

Între 11 - 25

D Performanţele financiare scăzute şi cu o evidentă ciclicitate la intervale scurte

Între 1 - 10

64

de timp

EPerformanţele financiare arată pierderi

0

În sitaţia în care clientul înregistrază pierderi se calculează indicatorii de performanţă

financiară şi obligatoriu, clientul va fi înregistrat la categoria de performanţă E cu punctaj total 0.

În cazul clienţilor băncii a căror activitate sau producţie are caracter sezonier, unde

cheltuielile evidenţiate pe posturi diferă de perioada când se încasează veniturile şi cu serviciul

datoriei constatat „standard” faţă de bancă, stabilirea categoriei de performanţă financiară se va

face pe baza concluziilor din analiza bilanţului încheiat în 31 decembrie a anului anterior sau

după caz 30 iunie.

În cazul clienţilor care sunt la începutul activităţii şi care la data analizei încă nu

funcţionează vor fi încadraţi în categoria B.

Pentru SC şi RA care au subunităţi în teritoriu, încadrarea într-una din categoriile de

performanţă se face portrivit punctajului obţinut în urma analizei indicatorilor de bonitate, din

„societatea mamă”.

În cazul în care un client are serviciul datoriei „standard”, iar punctajul obţinut se apropie

de limita superioară sau limita inferioară a punctajului aferent fiecărei categorii de performanţă,

banca poate în funcţie de aprecierea generală a activităţii clientului, majora sau diminua cu 1-3

puncte punctajul total. În acestă situaţie clientul respectiv poate să fie trecut într-o categorie de

performanţă superioară sau inferioară.

4.2.1.Credite pentru achizitionare autovehicule comercializate prin reteaua de concesionari autorizati Dacia / Renault – Credite Autonet)

În data de 22.11.2000 a fost încheiat acordul de cooperare între BRD si Renault

Finantare Romania (în prezent RCI Finantare România) - RFR, ambele părţi fiind interesate în

perspectivele dezvoltării sistemului de vanzare prin credit a autovehiculelor comercializate prin

reţeaua de concesionari autorizati. În scopul dezvoltării colaborării începând cu data de

01.03.2001 pentru Dacia, respectiv cu data de 04.06.2001, pentru Renault, analiza cererilor de

credite pentru achiziţionare autovehiculelor comercializate prin reteaua de concesionari autorizati

65

Dacia / Renault se face cu ajutorul aplicaţiei tip scoring Autonet, în cadrul căreia sunt gestionate

toate produsele de creditare (create în funcţie de solicitările RFR).

Beneficiaza de acest credit persoanele fizice rezidente din punct de vedere al

Regulamentului valutar.

Unităţile BRD de gestiune a creditului pot acorda credite cu condiţia ca solicitantul

creditului să îndeplinească separat sau cumulativ următoarele condiţii:

Să aibă domiciliul pe raza teritorială a judeţului în care unitatea băncii îşi desfăşoară

activitatea sau în localităţile cele mai apropiate din judeţele limitrofe;

Să aibă contractul de muncă la o societate comercială care are sediul sau îşi desfăşoară

activitatea pe raza teritorială a judeţului în care unitatea băncii îşi desfăşoară activitatea.

Nu pot beneficia de credite persoanele fizice care:

sunt înregistrate în baza de risc a băncii;

sunt înregistrate în baza de date a Centralei Riscurilor Bancare

(CRB) din cadrul BNR cu restante de tip C (rate restante de peste 30 zile) şi

X (contracte investite cu formula executorie).

Consultarea bazei de risc a BRD şi a bazei CRB se realizează

de către unitatea BRD de gestiune a creditului pentru solicitantul creditului,

soţul/soţia solicitantului de credit, giranţi (inclusiv girantul plătitor), dacă este cazul.

Analiza, aprobarea şi acordarea de credite salariaţilor BRD şi familiilor acestora,

precum şi persoanelor fizice aflate în relaţii speciale cu banca se face cu respectarea instrucţiunii

Credite pentru salariatii BRD si familiile acestora/Credite pentru persoane fizice in relatii

speciale cu banca.

4.3. Descrierea procesului de creditare pentru categoria de credite aleasă, inclusiv documentele specifice completate şi circuitul lor .

Operaţiunile specifice de procesare, analiză, aprobare şi acordare a acestor credite sunt

prezentate detaliat în procedura de lucru care reglementează acest produs.

Parametrii de creditare

- Pentru creditele în lei se regăsesc în Anexa 10

66

- Pentru creditele în devize se regăsesc în Anexa 11

Procesarea datelor în aplicaţia Autonet se va realiza pe baza informaţiilor cuprinse în Cererea

de credit - Anexa 13 şi în Declaraţia privind angajamentele de plată şi litigiile cu terţii

completate la sediul concesionarului autorizat şi transmise de acesta, prin fax, la BRD Centrala –

Centrul de Telemarketing.

Atât pentru solicitările de credite în lei cât şi pentru cele în devize introducerea valorilor

în aplicaţia Autonet se va realiza obligatoriu în lei (aşa cum este completată şi cererea de credit),

diferenţierea între cele 2 procesări fiind dată de completarea opţiunii „Moneda creditului” din

cererea de credit, respectiv alegerea corespunzătoare a produselor parametrizate special de CRPF

în aplicaţie.

În vederea simplificării documentaţiei şi a urgentării răspunsului nu mai este obligatorie

introducerea informaţiilor privind locul de muncă al soţului / soţiei solicitantului de credit, dacă

este cazul (ex: profesia, sectorul de activitate, locul de muncă, etc.).

Atenţie! Rămân obligatoriu de completat informaţiile privind identitatea soţului / soţiei

solicitantului, dacă este cazul.

Notă:

Pentru solicitările de credite în devize, se vor efectua următoarele operaţiuni:

a).verificare încadrare în Anexa 12 - Grilă aport minim/venit net în euro pe familie

(solicitant credit + soţ/soţie solicitant credit). Pentru această operaţiune se va utiliza cursul de

schimb BNR de la data receptionării pe fax a cererii /modificării de credit .

b).dacă regula prevăzută la punctul a) este îndeplinită, procesare cerere de credit

alegându-se în Autonet produsele specifice definite pentru devize. Valoarea creditului acceptată

de sistem este stabilită în lei.

Atenţie! Se va adapta manual conţinutul scrisorilor de răspuns către client editate de aplicaţie cu

următoarele precizări:

- pentru decizie preacceptat: „Nivelul creditului ce se va acorda în EURO va fi cel

corespunzător transformării creditului în lei specificat în prezenta scrisoare, la cursul BNR de la

data semnării contractului de credit, sub rezerva încadrării, în momentul prezentării dosarului de

credit complet şi corect, în oferta de creditare BRD: venit minim în euro/aport minim”

- pentru decizie refuzat cu contrapropuneri: „Nivelul creditului ce se va acorda în EURO

va fi cel corespunzător transformării creditului în lei specificat în contrapropunerile din prezenta

67

scrisoare, la cursul BNR de la data semnării contractului de credit, sub rezerva încadrării, în

momentul prezentării dosarului de credit complet şi corect, în oferta de creditare BRD: venit

minim în euro/aport minim”

c). dacă regula prevăzută la punctul a) nu este îndeplinită, procesare cerere de credit

alegându-se în Autonet produsele specifice definite pentru lei.

Analiza solicitării de credit se efectuează de aplicaţia AUTONET, pe baza informaţiilor

cuprinse în cererea de credit şi în Declaraţia privind angajamentele de plată şi litigiile cu terţii a

solicitantului de credit, a soţului/soţiei acestuia – dacă e cazul.

Decizia sistemului de scoring AUTONET, poate fi:

a. Acceptat

b.Refuzat cu contrapropuneri (ex: prezentare girant plătitor, varianta de rambursare fixa,

etc)

c. Refuzat total

Documente generate automat de aplicaţia AUTONET :

1. Scrisoare de răspuns către client – modelul scrisorii diferă în funcţie de decizia

sistemului:

- Scrisoare de preacceptare.

- Scrisoare de refuz cu contrapropuneri .

- Scrisoare de refuz total – model Anexa 14.

2. Scrisoare de răspuns destinată unităţii băncii – model Anexa 15, este editată de

aplicaţie numai dacă decizia sistemului este acceptat şi va fi transmisă exclusiv la unitatea BRD

aleasă de client în cererea de credit.

Analiza solicitarii de credit se efectuează la unitatea BRD de gestiune a creditului, în

baza documentelor prezentate de client (tipuri de venit şi documente de atestare a

veniturilor ),.Documente specifice emise de concesionarii autorizaţi DACIA/RENAULT ),

avându-se în vedere următoarele aspecte:

~ Verificarea existenţei si întocmirii complete şi corecte a tuturor documentelor care

compun dosarul de credit, inclusiv a formularelor de Declaraţii privind angajamentele şi litigiile

cu terţii (completate de solicitantul creditului, soţul/soţia acestuia şi girantul plătitor – dacă este

cazul) şi formularelor de Acord privind consultarea Bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare

68

din cadrul BNR (completate de solicitantul creditului, soţul/soţia acestuia, giranţi, girantul

plătitor – dacă este cazul);

Componenta dosarului de credit este prezentată în Anexa 16.

~ Verificarea prezenţei în baza de risc BRD a giranţilor (inclusiv a celui plătitor),

dacă este cazul.

~ Verificarea existenţei în baza de date CRB din cadrul BNR a solicitantului de

credit, soţului/soţiei acestuia, giranţilor (inclusiv a celui plătitor), dacă este cazul.

~ Verificarea veniturilor nete ale girantului plătitor având în vedere angajamentele

de plată declarate de acesta, identificate în sistemele proprii de gestiune.

~ Pentru creditele în devize, verificarea încadrării în anexa 12 - Grilă aport

minim/venit net în euro pe familie (solicitant credit + soţ/soţie solicitant credit). Pentru această

operaţiune se va utiliza cursul de schimb BNR de la data ultimei modificarii de credit.

~ Verificarea concordanţei datelor din documentele prezentate de client cu cele

din ultima scrisoare de preacceptare primită de bancă. Pentru orice neconcordanţă banca va

întocmi şi va transmite la BRD Centrala – Centrul de Telemarketing, o adresă de modificare a

datelor din cererea de credit, pentru care se va aştepta obligatoriu noul răspuns din Autonet.(cu

respectarea instrucţiunilor de completare a Fişei de verificare a dosarului de credit).

Aspecte sensibile în verificarea concordanţei:

Neîncadrarea în parametrii specifici poate fi datorată existenţei in vigoare a unor acţiuni

comerciale iniţiate de SC AUTOMOBILE DACIA SA şi susţinute de BRD (ex. Avans 0 %,

termen de rambursare 72 luni, etc), caz în care veţi respecta instrucţiunile specifice emise de

BRD Centrala - CRPF.

În cazul în care preţul autovehiculului din documentele emise de concesionar diferă de cel

din documentele editate de aplicaţia Autonet, acesta poate fi influenţat de: marca autovehiculului,

modelul, tipul acestuia, opţiunile alese de client, produsul finanţat, preţul de catalog, acţiuni

comerciale în vigoare.

Notă: Având în vedere că în prezent SC AUTOMOBILE DACIA SA garantează

preţul în euro, dacă intervine o modificare a preţului de catalog, a unei opţiuni la un model

DACIA sau modalitatea de achiziţionare a autovehiculului este pe bază de comandă, la

actualizarea de curs realizată în aplicaţia Autonet nu se mai poate îndeplini regula de

concordanţă. În aceste cazuri la efectuarea plăţii autovehiculului se va ţine cont de valoarea

69

autovehiculului indicată în documentele emise de concesionar. Dacă acestea sunt în termenul de

valabilitate, eventualele diferenţe de preţ se reglează prin majorarea / diminuarea avansului ce

trebuie depus de solicitantul creditului. În cazul diminuării avansului se va urmării menţinerea

încadrării şi în condiţiile de garantare de la aprobarea creditului

În fiecare marţi a săptămânii, o dată cu modificarea cursului de schimb leu/EURO, se

modifică preţul în lei al autovehiculului.

În cazul în care este necesară completarea dosarului sau corectarea unor documente

prezentate, se pot efectua completările sau corecturile necesare în termen de încă 4 zile în plus

faţă de cele prevăzute în scrisoarea primită din partea băncii.

Creditul se garantează cu:

- GAJ asupra autovehiculului care face obiectul creditului;

şi

- GIRANŢI (minim 1, maxim 3) dacă aport propriu este <25%.

În cazul în care aportul propriu este 25% din valoarea autovehiculului, nu mai este

necesară prezenţa giranţilor.

Pentru constituirea gajului, solicitantul creditului:

- va încheia un contract de garanţie reală mobiliară, cu respectarea Instrucţiunii privind

garanţiile reale în vigoare

- va solicita înscrierea garanţiei respective la Arhiva Electronica de Garanţii Reale

Mobiliare prin completare „Cerere de înscriere a garanţiei în Arhiva Electronică a Garanţiilor

Reale Mobiliare.

Banca va asigura transmiterea avizului de garanţie reală mobiliară la Arhiva Electronica

de Garanţii Reale Mobiliare.

Valoarea la care se constituie garanţia este:

~ Pentru autovehiculele noi – valoarea de factură exprimată în valuta creditului.

~ Pentru autovehicule de ocazie – valoarea luată în calcul la asigurarea CASCO.

Unitatea BRD aleasă de client verifică îndeplinirea condiţiilor descrise mai sus şi

întocmeste Fişa de verificare a dosarului de credit pentru cumpărare autovehicul nou - marca

DACIA / RENAULT - sau autovehicul de ocazie – de orice marcă .

Decizia de aprobare sau de respingere a creditului se va lua în cel mult 24 ore de la

primirea dosarului de credit corect şi complet, după care se întocmeşte Hotărârea de aprobare /

70

respingere a creditului – Anexa 17 (valoarea creditului aprobat va fi completat în lei). Creditele

se aprobă potrivit compeţentelor de aprobare pentru persoane fizice în vigoare.

După acordarea creditului, unitatea BRD va întocmi un ordin de plată (OPH) în lei

(indiferent de moneda creditului aprobat), semnat de client, pentru efectuarea plăţii

autovehiculului:

- pentru autovehicule noi marca Dacia, în contul SC AUTOMOBILE DACIA SA,

nr.SV16270260300, deschis la BRD Sucursala Argeş;

- pentru autovehicule noi marca Renault, în contul RCI FINANTARE ROMANIA,

nr.SV1041844500, deschis la BRD Sucursala Mari Clienţi Corporativi

- pentru autovehicule de ocazie, în contul curent al concesionarului autorizat Dacia /

Renault, deschis la BRD.

Urmărirea creditului se realizează pe toată perioada de derulare, pentru a se preîntampina

nerambursarea acestuia.

Se va urmări:

- Respectarea destinatiei creditului avute în vedere la aprobarea creditului. În termen de

15 zile de la utilizarea creditului, clientul trebuie să prezinte băncii factura finală, cu semnătura

de primire a clientului, de livrare a autovehicului care s-a cumpărat prin credit BRD.

- Prelungirea la termen a poliţelor de asigurare sau plata la termen a acestora.

71

Bibliografie:

1. Filip ,Gheorghe (coord), Finanţe, Editura Junimea, Iaşi, 2002

2. Turliuc, Vasile, Cocriş, Vasile, Monedă şi credit, Editura Ankarom, Iaşi, 1997

3. Basno, C., Dardac, N, Floricel, C. Moneda, credit, bănci, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1999

4. Dardac, Nicolae Operatiuni bancare- Instrumente si tehnici de plata, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001

5. Condor ,Ioan ; Impozitele, taxele şi contribuţiile datorate de persoanele juridice,

Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1998

6. „Raport anual” 2004 BRD-GSG Realizat la SC TIPOHOLDING SA Bucureşti 2004

7. Legea 58/1998 republicata, Legea activitatii bancare

8. www.brd.ro

72