Boala Neuro Degenerativa

7/24/2019 Boala Neuro Degenerativa

1/23

-boala neuro-degenerativa: Impactulasupra societatii sistudiile efectuate in

vederea gasirii unuitratament

Alzeihmer


2/23

Ce esteAlzeihmer?

Introducere


3/23

Boala Alzeihmer este cea maicunoscuta forma de dementa; o

tulburare neurologica a creierului,numita astfel, dupa un ziciangerman, Alois Alzeihmer, care adescris-o pentru prima data in anul1906


4/23

Pe cineafecteaza?


5/23

!aladia Alzheimer este cea maifrec"ent# form# de demen$# la persoanele

%n "&rst# 'i reprezint# (um#tate din

totalitatea cazurilor de demen$# )n cazul unui debut precoce, %nainte de"&rsta de 6* de ani - ca %n cazulprincepsallui Alzheimer - se folose'te termenul

de "demen presenil", cazurile ap#rutetardi", la persoane %n "&rst# de peste 0de ani, corespund no$iunii mai "echide "demen senil"


6/23

Boala Alzheimer constituie o problem# ma(or# des#n#tate public# Impactul economic, social i nanciar estein.uen/at de frec"en/a mare a bolii actorii care inter"in %ndeterminarea costurilor bolii Alzheimer sunt multipli i serefer# %n principal la gradul de dependen/#, declinulcogniti", utilizarea de ser"icii i %ngri(ire, pe l&ng# acetiainter"enind i al/i factori asociati comportamentali,func/ionali, sociali i economici

ratamentul constituie o problem# comple2# idicil# Boala Alzheimer nu afecteaz# doar

pacientul,afecteaz# i persoanele din antura(ul acestuia,impactul asupra persoanelor %ngri(itoare ind imensAbordarea terapeutica trebuie sa e global# i adaptat#ecarui pacient, a"&nd scopul de a men/ine autonomiapacientului c&t mai mult timp posibil


7/23

Ce cauzeaza aceasta maladie?Cum se prezinta?


8/23

!anifestarea cea mai caracteristic#a bolii este demen$a cu caracter

progresi" 3ierderea memorieiestede cele mai multe ori primul semn%ngri(or#tor al bolii Alzheimer
http://ro.wikipedia.org/wiki/Memoriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Memorie


9/23

Metode:

1. tudii efectuate in !omania.


10/23

4ercet#tori rom&ni au lucrat%mpreun# cu medici din alte cinci /#ri pentru a reuidiagnosticarea maladiei Alzheimer din fazele incipiente prin nanoscopie 3roiectulinterna/ional de cercetare a costat *,5 milioane de euro i propune nanoscopia drepto modalitate de a studia /esutul cerebral f#r# inter"en/ie chirurgical#, %ntr-un felnonin"azi"

r 78ed ofail, de la !aterials and 7urface 7ience Institute din cadrul ni"ersit#/ii din

:imeric, a coordonat acest proiect la care au participat 11 centre de cercetare dinBelgia, "aluarea depunerilorde pl#ci de pe /esutul cerebral al pacien/ilor se poate face cu uurin/# doar %n cazulautopsiilor )n prezent nu e2ist# tehnici imagistice care s# contribuie la detectareaacestei maladii din fazele sale incipiente c&nd tratamentul poate foarte ecient

!"#$%&A&":)n cadrul noului proiect se %ncearc# patentarea unui nou sistem de imagistic# bazatpe radia/ii infraroii, ce le "a permite medicilor s# e2amineze /esutul cerebral f#r# a-lafecta %n "reun fel Acest nou sistem urmeaz# s# ofere imagini de detaliu ale/esutului cerebral, ind capabil s# identice forma/iuni de dimensiunea unei singureparticule "irale


11/23

'.tudii efectuate in

strainatate


12/23

Boala apare cu mult %nainte ca cine"a s#poat# obser"a 7tudii anterioare au ar#tatc# efectele asupra creierului pot a"ea loccu 10-1* ani %nainte ca simptomele s# %ifac# prezen/a Abia dup# moarteacelulelor cerebrale apar semnele

specice demen/ei, iar %n aceast#perioad# este posibil ca degenerareacerebral# s# e prea a"ansat# pentru amai permite tratarea pacien/ilor


13/23

De aceea, noul studiu de la Banner Alzheimer?s Institute, din Arizona aurm#rit un grup de pacien/i din 4olumbia, pro"eni/i din familii cu membriibolna"i de Alzheimer ac# subiec/ii de/in o anumit# muta/ie genetic#,atunci ei au un risc ma(or de dez"oltarea a bolii dup# 50 de ani otui,

Alzheimer-ul de"ine e"ident abia %n (urul "&rstei de 0 de ani)n studiu, au fost implica/i @0 de participan/i care a"eau membrii aifamiliei bolna"i de Alzheimer i @5 subiec/i care nu erau destina/i s#sufere de aceast# boal# o/i subiec/ii a"eau %ntre 1 i @6 de ani 4ua(utorul tehnicilor de imagistic# s-au constat diferen/e %ntre creierelesubiec/ilor care a"eau rude bolna"e de aceast# boal# degenerati"# i celeale celorlal/i participan/i e asemenea, %n cazul celor @0 de participan/i,

lichidul care %mb#iaz#C creierul i m#du"a spin#rii a"ea un con/inutcrescut de protein# beta-aminoid#

!ezultat:)n urma studiului, oamenii de tiin/# au concluzionat c# aceste

diferen/e pot detectate i cu mai bine de dou# decenii %nainte dedebutul clinic al bolii Alzheimer

Metoda:


14/23

Un alt studiu, efectuat in Franta, prezentat la o conferinmedical internaional organizat la Boston, indica capersoanele care %i am&n# retragerea din acti"itateprezint# un risc mai sc#zut de a face boala Alzheimersau alte forme de dementa

=ezultateD 7tudiul a implicat aproape o (um#tate de milion de

persoane, ind cel mai amplu pe aceast# tem# realizat

p&n# %n prezent 3otri"it concluziilor sale, faptul de acontinua s# lucreze p&n# la "&rste mai %naintate %imen/ine pe oameni acti"i din punct de "edere zic,conecta/i din punct de "edere social i stimula/i %n planmintal, toate acestea ind aspecte despre care se tie

c# sunt legate de pre"enirea declinului neuronal


15/23

?4u ecare an de munc#%n plus, riscul confrunt#riicu demen/a se reduce cuE,@F?, a armat 4arole

ufouil, cercet#tor lainstitutul public francezde cercet#ri medicaleIG7>=! i autoare astudiului prezentat la4onferin/a interna/ional#a Asocia/iei pentruAlzheimer


16/23

)n studiu au fostimplicate peste5@9000 de persoane,liber-profesioniti sau

de/in#tori de miciafaceri - magazine,brut#rii sau t&mpl#rii -cu o "&rst# medie de5 de ani, pensiona/i %nmedie de 1@ ani icontributori la sistemulasigur#rilor des#n#tate, ale c#rui dateau fost de altfelfolosite

Aproape EF dintre acetia aufost afecta/i de demen/#,riscul %n acest sens sc#z&nd%ns# cu ecare an lucrat %nplus 3entru a e2cludeposibilitatea ca declinul mintals#-i determinat pe subiec/is# se pensioneze maide"reme, cercet#torii auefectuat o analiz# care i-aeliminat pe cei care au fostatini de demen/# %n inter"alde cinci ani de la pensionare irespecti" %n inter"al de 10 ani


17/23

endin/a este absolut aceeai, ceea ce indic#faptul c# men/inerea acti"it#/ii in.uen/eaz#cogni/ia i nu in"ers, a men/ionat cercet#toarea

francez#

)n ran/a, ieirea la pensie este obligatorie %ndiferite acti"it#/i, func/ionarii publici ind, de

pild#, ne"oi/i s# ias# la pensie la 6* de ani, darnoul studiul sugereaz# c# ?oamenii ar trebui s#lucreze c&t de mult "or?, pentru c# acest lucruaduce a"anta(e %n planul s#n#t#/ii, a conchis4arole ufouil


18/23

&ratamente

e'i nu e2ist# %nc# un tratamentecace care s# "indece boala

Alzheimer, o serie de mi(loacetrebuiesc folosite pentru a%mbun#t#$i calitatea "ie$ii bolna"ului'i a-i men$ine pe c&t posibilacti"itatea %n familie 'i societate


19/23

Acestea pot ( :

ratamente simptomatice -7e recomand# modicarea

comportamentului 'i a dispozi$iei afecti"e

Hst#ri de depresie a pacien$ilor cumedicamente psihotrope, pentru a diminuaan2ietatea, agresi"itatea sau st#rile deagita$ie !edicamentele cu ac$iuneputernic# Hneuroleptice, benzodiazepine cuac$iune %ndelungat# sunt %ns# de e"itat,datorit# efectelor ad"erse sau parado2ale


20/23

!edicamente inhibitoare ale acetilcholinesterazei

)nprima faz# a bolii, se recomand# medicamente inhibitoareal enzimei acetilcholinesteraz >le inhib# degradareaacetilcholinei, neurotransmi$#tor la ni"elul sinapselor

anumitor neuroni din creier )n prezent se folosescurm#toarele preparate H%n parantez# numele comercialD Clorhidratul de DonepezilHAricept RivastigminaH>2elon GalantaminaH=emin8l, Gi"alin, =azad8ne e'i inhibitorii acetilcholinesterazei pot diminua

temporar intensitatea simptomelor, ei nu in.uen$eaz#e"olu$ia progresi"# a bolii Aceste preparate sunt foartecostisitoare 'i au o serie de efecte ad"ersenu lipsite depericlitate
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Efecte_adverse&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Efecte_adverse&action=edit&redlink=1


21/23

Alte tratamente %n curs de dez"oltare -Xaliproden- %n studii pe modele

e2perimentale la 'oareci reduce procesul de

neurodegenerare -TramiprosatHEA37 sauAlzhemed este un


22/23

)ibliogra(e

Anthon8 JopinsD Clinical eurolog# K2ford-GeL Mor-o8o, K2ford ni"ersit8 3ress -@00@


23/23

3roiect realizat deDA"ram Oeronica->manuelaAn II grupa 1

Boala Neuro Degenerativa

Documents

Transcript of Boala Neuro Degenerativa