Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia

7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia

1/27

Alcatuirea corpului uman

Topografia organelor si a sistemelor de organe:

a)Segmentele corpului uman

1.Cap - partea craniala (neurocraniu cu encefal)

- partea faciala (viscerocraniu) 2.Gat (regiunea cervicala)

- posterioara (dorsala ceafa, muchii,articulatii,oase) - anterioara ( muchi, articulatii, oase, si organe viscerale trahee,tiroida,laringe)

3.Trunchi - torace cavitate toracica

- adomen cav adominala(viscere) - pelvis cavitate pelvina(viscere)! reg fesiera

".#emre - centura - scapulara (s)

- pelvina (i)

- memrul propriu $is- seg pro%imal - rat (s)

- coapsa(i) - seg intermediar - anterat(s) - gama(i)

- seg.distal - mana (s)

- picior(i)- regiune palmara(volara)

- regiune plantara(talpa)

- deget mare(police)(mana)!halu%(haluce)picior

)Planuri si axe anatomice

- permit stailirea po$itiei organelor, a sistemelor de organe, fiind elemente de locali$are- corpul uman este tridimensional, cu simetrie ilaterala, fiind straatut de trei planuri si trei a%e&

a%e a%ul longitudinal (polul superior-cranialpolul inferior!caudal)

- a%ul sagital (antero-posterior) -' ventral si dorsal& - a%ul transversal -'stang drept

planuri - frontal paralel cu fruntea

- sagital stanga!dreapta - transversal superioara (craniana)

- inferioara (caudala)

c)Regiunile corpului

- cefalica - neurocraniu(craniana) - viscerocraniu

- cervicala

- reg trunchiului - toracica

- adominala

- pelvina- reg.memrelor

1


2/27

Niveluri de organizare in corpul uman

1.Nivel nuclear - iomolecule-aci$i nucleici si proteine&

2.Nivel subcelular - organite celulare &

3.Nivelul celular

- celula un sistem deschis iologic (transf factorii de mediu in factori proprii)

- proprietatile celulei - e%citailitate &

- metaolism

- crestere si diferentiere

- autoconservare - autoreproducere

- componente - memrana- citoplasma

- nucleu

".Nivelul tisular( histologia studia$a tesuturile)

- histogene$a celula ou divi$iuni mitotice--' emrion(t.emrionar) speciali$are--' organism

- tesuturi -slab specializateepitelial, conuctiv &

-puternic specializate muscular, nervos &

*.Nivelul organelor

- sisteme de organe(preponderent dintr-un tesut) sistem nervos, sist.osos, sist. #uscular - aparate (din mai multe tipuri de tesuturi) stomacul, intestinul

+.Organismul

Functiile fundamentale ale organismului uman

A.Functiile de relatie

istemul nervos

- dupa structura si functie

1) S.N.Somatic ( de relatie ) (C, ) 2) S.N.egetativ

1)SN!maduva spinarii&

encefaltrunchi cereral

cereel

diencefal

emisf, cererale

2


3/27

SNP nervispinali 31 perechi (micsti)

cranieni 12 perechi (motori, sen$itivi, micsti)

ganglioni nervosi

2)S.N.. simpatic (actionea$a in conditii neoisnuite, stress)

parasimpatic (intervine in conditii oisnuite)

-amele componente au- portiune centrala (centrii nervosi, C)

- portiune periferica (e%ista in )repr de nervi vegetativi,

fire vegetative si de ganglioni vegetativilatero-verterali&

pre-viscerali

intra-murali

Neuronul conducere centripeta (dendrite)

conducere centrifuga (a%on)

Functia reflexa a SN Somatic

Actul reflex/ procesul fi$iologic de raspuns, dat de organism la actiunea unui stimul asupra unui campreceptor&

Arcul reflex/ a$a anatomica a actului refle%&

timul0eceptor(cai sen$itive!aferente) Centru nervos(cai motorii!eferente)fector

0aspuns&

Receptorii/ receptionea$a informatii din mediul int si e%t si le transf in impulsuri nervoase&

- pot fi celule sen$oriale, corpusculi sen$itivi, dendritele neuronilor sen$itivi, organe speciali$ate(retina, organ cortic)

- e%teroceptori(piele)

- proprioceptori(in muschi, art.schim po$itiei)

- interoceptori (org interne)

!alea aferenta dendritele neuronilor din ganglionii spinali sau cei cranieni&

!entrii nervosi primesc inf, le anali$ea$a, le prelucrea$a si elaorea$a comen$i coresp

distriuiti pe 3 niveluri

-medular (mad. pinarii)

-sucortical(trunchi cereral, cereel,diencefal)

-cortical (scoarta cererala)&

!alea eferenta -a%onii neuronilor motori din maduva spinarii sau trunchiul cereral& - controlul cortical este reali$at de neuronii motori din scoarta cererala&

"fectorii muschii striati&

a)Functia reflexa a maduvei spinarii

0.somatice - monosinaptice (#) - polisinaptice ($)

3


4/27

(#) % miotatice sau osteotendinoase sau de e%tensie

- arc refle% cu 2 neuroni 1 sen$itiv si 1 motor( din coarnele anterioare) - caract - sunt strict limitate

- nu iradia$a- timp de latenta scurt

- e% icipital, rotulian, ahilian&

($)- de fle%ie sau nociceptive& - reactia de aparare

- arc refle% cu cel putin 3 neuroni (cel putin 1 neuron intercalar)

- ref de indepartare a mainii la o intepatura&

b)Functia reflexa a trunc&iului cerebral

Centrii nervosi ai refl. somatice din trunchiul cereral sunt locali$ati in nucleii motori, din ul, punte,

me$encefal.

-ul stranut, voma, tuse,deglutitie&-punte supt, clipire, masticatie&

-me$encefal - statice si stato-inetice(pt po$itie) - nucleul rosu are rol in reglarea tonusului muscular&

- coliculii cvadrigemeni sup.ref de orientare a capului spre o sursa

luminoasa&

- coliculii cvadrigemeni inf.ref de orientare a capului spre o sursa sonora&

c)Functia reflexa a cerebelului

-dpdv functional si filogenetic

- arhicereel 1) - paleocereel 2)

- neocereel 3)

1) - reglarea echilirului& - inf de la ap. vestiular si de la sensiilit. roprioceptiva&

2) reglarea tonusului muscular&

3) reglarea miscarilor fine&

d)Functia reflexa a emisferelor cerebrale

- refle%e neconditionate

- refle%e conditionate

Functia de conducere a S.N.Somatic

sig de - sust ala!prelungirile neuronilor, care contine fascicole conducatoare&

- nervi perifierici spinali si cranieni&

Functia de conducere a maduvei spinarii - asig de sustanta ala si nervii spinali&

- sust ala 3 p. de cordoane- in cordoane e%ista cai de conducere

-scurte (de asociatie!intersegmentale)

-lungi (de proiectie) - ascendente &

"


5/27

- descendente&

a)!aile ascendente - cai sen$itive (ale sensiilitatii) - conduc impulsul nervos de la 0 la centrii nervosi&

- specifice(sens e%teroceptive si proprioceptive)

- nespecifice(sens. 4nteroceptive)

!aile sensibilitatii exteroceptive(tactila, termica, dureroasa)

-formate din 3 neuroni&1.calea sensibilitatii exteroceptive tactilo-grosiera(protopatica) a sensiilitatii termice si dureroase

- primul neuron locali$at in ganglionul spinal (de pe rad. post. a nerv. spinal)

- dendrite culeg informatii de la receptorle transf in impuls nervos&

- a%onul primului neuron (deutoneuron) (cornul posterior)

- fie patrunde in cord. ant. de pe partea opusa, formand fascicolul spino-talamicanteriorinformatii tactile

- fie patrunde in cordonul lateral de pe partea opusa, formand fascicolul spino talamic lateral inf

termice si dureroase& - fascicolele fac sinapsa cu 444 neuron (tritoneuron), din talamus& a%onul lui va proiecta in corte%, in aria

someste$ica primara (termica si dureroasa) sau aria someste$ica secundara&

2.calea sensibilitatii tactile fine(epicritica)- 4 neuron este locali$at in gangl. spinal&

- dendritele aduc informatii de la 0eceptor&

- a%onul patrunde in maduva, in cordonul posterior, formand fascicole spino ulare (Goll si 5urdah)&- fac sinapsa cu 44 neuron, din ul

- a%onul lui444 neuron(din talamus)

- se proiectea$a in corte%, in aria someste$ica primara&

!aile sensibilitatii proprioceptive

1.calea sensibilitatii proprioceptive constiente(ineste$ice)- simtul po$itiei si al miscarii (constiente)

- identica cu calea sensiilitatii tactile fine

2.calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente

- are 2 neuroni

- protoneuron (in ganglionul spinal)

- dendriteinf de la proprioceptori

- a%onulal 44-lea neuron (din cornul post. medular)

- a%onul celui de-al 44-lea neuron

- patrunde in cord lat. 6e pe aceeasi partefasc. spino-cereelos direct

- patrunde in cord lat de pe partea opusa fasc spino-cereelos indirect(incrucisat)

- proiectea$a in paleocereel

!aile ascendente nespecifice

*


6/27

- fac parte din sust reticulata medulara, primesc colaterale de pe caile specifice si transmit inf.

nespecifice intr-o $ona imprecisa a scoartei cererale ( pe ariile someste$ice) determinand o stare dehipere%citailitate a scoartei cererale&

b)!aile descendente- cai ale miscarii

- pleaca de la encefal

maduva

muschi, organe (efectori)

4.cai piramidale

- transmit comen$i care coordonea$a miscarile voluntare, rapide, precise&

#) cortico-spinale&

2) cortico-ulare&

1)cai cortico-spinale&

- controlea$a motilitatea voluntara, de la nivelul trunchiului, memrelor si o parte din regiunea gatului&

- au 2 neuroni 4.neuron neocorte%ul motor (in aria motorie primara)

44. neuron

cornul anterior medular - a%onul 4 neuron trece printre corpii striati ( sau ganglioni a$ali), avand traseu descendent prin trunchiulcereral, aungand la piramidele anterioare ale ulului, unde 7*8-9:8 din fire se incrucisea$a( in

decusatia motorie) si patrund in maduva prin cordonul lateral, aungand la al 44-lea neuron& restul de 2:-

2*8(fire) au traseu descendent prin maduva spinarii, patrund in maduva prin cordonul anterior, dupa

care trec(se incrucisea$a) in cornul anterior opus&in primul ca$fascicol piramidal incrucisat& in al

doilea ca$fascicol piramidal direct&

- a%onul celui de-al doilea neuron aunge, prin rad anterioara a nervului spinal, la musculatura striata

- ganglioni a$ali / 2 reg dense de sustanta cenusie situate la a$a emisferelor cererale

2)cai cortico-bulbare

- motilitatea voluntara din reg capului si restul gatului&- 2 neuroni&

- 4 neuron neocorte% motor, aria primara

- 44 neuron in nucleii motori ai trunchiului cereral ( adica in nucleii de origine pt nervii cranieni)- a%onul 4 neuron se incrucisea$a la dif. iveluri alre trunchiului cereral&

44.cai extra piramidale

- coordonea$a!controlea$a miscarile involuntare, lente, automate, stereotipe, asociate cu unele activitatidoandite(mers, scris, vorit)&

- controlea$a alaturi de corpii striati, tonusul muscular, po$itia organismului&

- intervin in declansarea miscarilor det de unele stari emotive

1.cai care pleaca din corte%(2 neuroni)

4.neocorte% &

44.corpii striati&

cai corticostriotectospinale&

2.cai corticostriorurospinale

4.trunchiul cereral

44.cornul anterior medular

+


7/27

Nervi spinali'istributianervilor spinali

- 31 perechi de nervi spinali micsti

- 9 perechi cervicali form ple%ul cervical ; p.rahial&

- 12 perechi toracali (dorsali) distr. #etameric intercostal&

- * perechi lomariple%ul lomar

- * perechi sacraliple%ul sacrat

- 1 pereche cocigieniple%ul coccigian&

- ple%ul rahialse desprind nervii memrelor superioare

- ple%ul lomarnervii femurali

- ple%ul sacratnervii rusinosi si sciatici

- $onele tegumentului inervate de perechile de nervi spinali, poarta numele de dermatoame&

Sistemul nervos vegetativ- coordonea$a activitatea org interne&

- < - simpatic&

- parasimpatic& - maoritatea organelor au dula inervatie ( simp si parasimp)

- cele 2 componente pot avea actiune antagonica ( asupra inimiisimp stimulea$a activitatea inimii, determina cardioacceleratia, tahicardic si hipertensiunea

arteriala& parasimp inhia activitatea inimii, determinand scaderea cardioacceleratiei, radicardie si

hipotensiune) act similar ( e% gl salivare)

- pancreas inervatie parasimpatica

Arcul reflex vegetativ

0eceptorivisceroceptori&

!alea aferentadendrite ; a%oni ai neuronilor viscerosen$itivi din ganglionii spinali&

- Centrii nervosi

- de comanda in coarnele lat. #edulare (sunt repre$entate de neuronii visceromotori) cervicala,

dorsala si lomara (simpatic) si mad. sacrata(s2-s") (parasimpatic)

- in nucleii vegetativi ai trunchiului cereral (apartine


8/27

-unul postganglionar simpaticganglion latero-verterali si in ple%ul celiac, me$entelic

superior si me$entelic inf.

- parasimpaticgangl pre-viscerali si intramurali&

-firele preganglionare - mielinice

- scurte pt simp.- lungi pt parasimpatic

- acetilcolina mediator

- fire post ganglionare amielinice

- lungi pt simp - scurte pt parasimpatice

- adrenalina simp.- acetilcolina parasimpatice&

Analizatorii

- formatiuni morgo functionale, cu rol in receptionare ingormatiilor, transformarea acestora in impuls

nervos, conducerea impulsurilor nervoase, anali$a, prelucrarea si elaorarea sen$atiilor cerespun$atoare- 3 segmente - receptor

- de conducere

- central ( de anali$a)

egmentul receptor

- dupa natura stimulului termoreceptori

- mecanoreceptori- nocivoreceptori

- fotoreceptori

- chemoreceptori

- aroreceptori

- dupa modul de actiune al stimulului

- tonici- fa$ici

- dupa locul de actiune- de contact ( r gustativi, tactili)

- de distanta (fotoreceptori, r.acustici)

timulul produce la nivelul receptorului un potential de receptor, cu urm caract

- este cu atat mai mare cu cat creste intensitatea stimulului& - depinde de supr pe care act stimulul

- depinde de gradul de diferentiere intre stimuli si de durata lui&

6upa atingerea potentialului de repausse transf in potential de actiune(consta in schimarea

polaritatii memranei)

t pot de actiune

- stimulul indeplineste 2 coordonate- are o intensitate min(prag.) se aplica legea tot!nimic

9


9/27


10/27

c)eg central- repr de aria vi$uala, locali$ata in loul occipital, in urul santului calcarin si de aria de asociatie,

locali$ata in urul ariei vi$uale, cu rol in interpretarea imag si in memoria vi$uala&

Bormarea imaginilor

- selectarea ra$elor luminoase(in iris-pupila)- conducerea si refractia ra$elor luminoase,pana la proiectia lor(retina)

- stimularea celulelor fotoreceptoare(retina)

- marimea irisului radiari - inervati de fire simpatice ale maduvei cervico-dorsale&

- contractia lor det dilatarea pupilei(mitrio$a)

Circulari

- inervati de firele parasimpatice ale nervului al 444(oculomotor)

- prin contractiemio$a(micsorea$a pupila)

- 3 refractiefata aut a corneii&

2 fete ale cristalinului&

Tulurarile vederii

- acromatopsia vederea in al-negru&

- hemerolopia(orul gainilor) afectata vederea la intuneric, cau$ata de lipsa vit

#ecanismele fotoreceptiei

- ra$ele luminoase det descomp. sust fotosensiile (reodopsinaretinen si scitipsina si iodopsina

fotopsina)apare un potential de receptordet un potential de actiunecreste permeailitatea ionului

de a;.. deplasarea ionilor de ;)conducerearia vi$uala&

comodarea ochiului- +m1* cm are loc acomodare

- +mpunct remotum

- 1*cmpunct pro%imum

- modificarea cururii fetei anterioare a cristalinului

- muschii ciliali circulari, prin contractie, det rela%area lig, suspensor si omarea cristalinului(pt

vederea de aproape) (r.parasimpatic)- muschii ciliali radiari det contractia ligamentului suspensor si aplati$area cristalinului(pt

vederea la distanta)(r.simpatic)

- mio$a (micsorarea pupilei)

- corectarea a%elor oculare amii ochi sa priveasca acelasi oiect&- campul vederii inoculare este suprapunerea campurilor monoculare&

daptarea vi$uala

- intuneric3: min

- lumina3," min

ehmholt$3 tipuri de conuri, pt 3 culori fundamentalerosu, alastru, verde&

- diferitele nuantee%citarea conurilor diferite

1:


11/27

- alstimularea tuturor in prop. gala

- negrulipsa stimularii

Analizatorul auditiv- principalul rol perceperea sunetelor

- stimulul undele sonore E4(:-1": d)& frecv. 2:-2::::>$F

- acuitate auditiva ma%ima 1:::"::: >$&

1.eg receptor

agina 11 din 27- locali$at in urechea interna

- melcul osos este straatut de lama spirala, care se continua cu memrana a$ilara&- cele 2 structuri separa canalul cohlear in 2 rampe vestiulara(rampa superioara) si timpanica(situata

inferior)

- la vf melcului, cele 2 rampe comunica printr-un orificiu helicotrema&

- pe memrana a$ilara se gaseste org Corti, format din celule receptoare ciliate (la polul apical), cuterminatii nervoase sen$itive (dendrite ale 4 neuron)

- e%ista si celule de sustinere&

- pe organul Corti, se afla memrana reticulara si peste ea, memrana tectoria (aici sunt ancorati ciliicelulelor receptoare medial1 strat&

lateral3," straturi&

2.eg de conducere

- 4 neuronganglionul spiral Corti&

- a%onul 4 neuron formea$a ramura cohleara a nervului 9&- a%onul 4 neuron face sinapsa cu al 44-lea neuron, loc in nucleii auditivi din untea lui


12/27

- org receptor - celule receptoare cili &

- terminatii nervoase sen$itive&- celule de sustinere

acoperite de o memrana gelatinoasa&

- aparatul otolitic (macula) loc in utricula si sacula&- memr gelatinoasa are otolite ( cristale de CaC3)

2.Calea de conducere

- 4 neuronganglionul spiral carpa&- a%onii protoneuronilor formea$a ramura vestiulara a nervului 9 (vestiulo cohlear)

- sinapsa cu 44 neuron, din nucleii vestiulari din ul&- a%onul 44 neuron - face sinapsa cu cel de-al 444-lea neuron din talamus

- colaterale spre arhicereel, maduva spinarii, nucleul rosu din me$encefal, nucleii

nerilor cranieni&- a%onul celui de-al 444-lea neuroncorte%&

3.eg central

- loul tamporal, in girusul temporal superior

#ecanismul echilirului- stimulii repr de - acc. circulara(misc de rotatie a corpului sau doar a capului) - acc. lineara (inainte inapoi si lat)recep din ap. otolitic&

- deplasarea engolimfei determina deplasarea memranelor gelatinoase (; otolitic) si determina

deformarea cililor celulelor receptionate re$ultand potentialul de receptor si de actiune& transmis prin segde conducere, informea$a ..C asupra modificarii po$itiei corpului, asigurand comen$i pt redresarea po$

corpului&

Analizatorul cutanat

-are receptorii la nivelul pielii

Straturile pielii

1.piderm tesut epitelial de acoperire, pluristratificat si cheretini$at

- strat cernos (superior) - strat generator a$al (inferior)

2.6erm tesut conuctiv dens&

- la contactul cu memrana a$ala, formea$a cute / papile dermice&

- prin conturarea cutelor (inregistrarea) / amprenta digitala&3.>ipoderm tesut conuctiv ogat in celule adipoase(re$erva de grasime a organismului)

roductiunile pielii - cernoase unghii, par

- glandulare sudoripare, seacee

A)Sensibilitatea tactila presionala si vibratorie- stimuluideformarea tegumentului superficiala (tact)

- profunda (presiune)

- rapid repetata (viratie)1.Receptorii- corpusculii #eisner situati in epiderm si derm H receptori pt tactili

- discurile #erel epiderm si derm ( foloculii pelosi si papile dermice) H

12


13/27

- corpusculii 0uffini H- corpusculii


14/27

- produc hormonii care sunt descarcati in mediul intern Glande endocrine tipice tiroida, hipofi$a, epifi$a, timus, suprarenale, paratiroide&

Glande endocrine temporare placenta

Glande endocrine mixte pancreas, genade& lte structuri cu rol endocrin formea$a sistemul paracrin (antru piloricsecreta glucogen, mucoasa

duodenalagastrina, pancreo$imina, colecistoilina, secretina, rinichieritropoetina(stimulea$a formarea

gloulelor rosii, renina)

,ipofiza- locali$are la a$a encefalului, su diencefal, in saua turceasca a osului sfenoid&

- glanda hipofi$a este legata de hipotalamus prin tia pituitala, formata din sist. port hipotalamo-hipofi$ar (sistem vascular care incepe si se termina cu acelasi tip de vase

capilare vena capilare) (intre hipotalamusul milociu si hipofi$a anterioara)

tractul nervos hipotalamus-hipofi$ar(form din a%onii neuronilor hipotalamusului anterior ce conduc

hormonii in loul posterior hipofi$ar)

- structura- parenchim(celule dispuse su forma de cordoane) glandular ( tesut epitelial glandular)

- stroma(rol structuraltesut conuctiv ; vase de sange ; fire nervoase )

A)-obul anterior ( adeno&ipofiza )- 7*8 din masa glandei

#. &ormonul de crestere S, somatotrop&efecte stimulea$a patrunderea aminoaci$ilor in celule

- intensifica sinte$a proteinelor

- cresterea masei musculare, a masei osoase si a masei visceralecresterea organismului&

- stimulea$a o%idarea lipidelor, elierand energia, necesara sinte$ei proteice& - det. >iperglicemia&

- retine ionii de a;, ;, Ca;, #g;&

-reglarea secretiei este reali$ata de hipotalamusul milociu, prin 2 neurohormoni&-hipoglicemia stimulea$a secretia de S,hiposecretia S, - copil nanism hipofi$at(piticism) (de$voltare somatica redusa, dar armonioasa si

de$voltare psihica normala)

- adult cose%ia hipofi$ata (caderea unghiilor,parului, dintilormoarte)

hipersecretia T> - copil gigantism

- adult acromegalia(marirea carpienelor, metacarpienelor, falange, tarsiene, a nasului,

a urechilor, .. )

$. &ormonii glandulari tropi/a)corticotropina(A!, adenocorticotrop)

- stimulea$a cresterea si secretia glandelor corticosuprarenale&

) pirotropina ( S, tireotrop)c) gonadotropineFS, (foliculostimulant)

- cresterea si maturarea foliculilor ovarieni- stimulea$a productia hormonala de estrogen

- diferentierea tuilor seminiferi si spermatogene$a

-.,.(luteotrop)

1"


15/27

- stimulea$a secretia corpului galen

- secretia de progesteron- ovulatia

- secretia de testosteron

0. prolactina secretia lactata&

1) -obul intermediar- 28 din masa glandei&

- 2S, h.melanocitostimulator& - det. dispersia granulelor de melanina in melanocita( celule. pidermice cu melanina), efect

asupra pigmentarii pielii&

!) -obul posterior (neuro&ipofiza)- legat de hipotalamusul anterior prin tractul hipotalamohipofi$ar (a%onii neuronilor din hipotalamusul

ant.)- depo$itea$a si descarca in mediul intern 2 hormoni produsi de neuronii hipotalamusului anterior

- hormoni

#.A',( anti-diuretic) 2. Ocitocina(o%itocina)

- diure$a / cant de apa eliminata intr-o $i(2" h)

#. stimulea$a reasotia apei la nivelul tuilor uriniferi distali si colectori&

determina scaderea volumului urinar si cresterea concetratiei urinei&

in do$e mari, se numeste vasopresina&

determina contractia musculaturii netede din peretii arteriolelor (vasoconstrictie), declansand

cresterea tensiunii arteriale&

stimulea$a peristaltismul intestinal&

hiposecretie diaet insipid&

hipersecretie - poliuria ( elim. unei cant. prea mare de urina)

- polidipsia&

$.stimulea$a contractia celulelor mioepiteliale din peretii canalelor galactofere, declansea$a

eliminarea laptelui&stimulea$a contractia musculaturii netede din uterul gravid, declansand nasterea&

iroida

localizare

- 4n partea anterioara a gatului, in dreptul cartilaului tiroidian al laringelui

configuratie externa- cea mai mare glanda endocrina

- formata din 2 loi laterali, uniti prin istm tiroidian ( in forma lit. >)

configuratie interna

- stroma (tesut conuctiv, vase si nervi) - parenchim glandular (celule glandulare, dispuse in foliculi)

- folicul cavitate care contine un coloid (cu tirogloulina)

- epiteliu folicular ( cu celule glandulare)

1*


16/27

3in activitate epiteliu plat

3 in inactivitate epiteliu inalt& - prin iodarea aminoacidului tiro$ina din structura tirogloulinei se otin hormonii tiroidieni

(triiodotironina si tetraiodotireninatiro%ima)

efectele &ormonilor tiroidieni

- asupra metaolismului energetic

3 stimulea$a cataolismul (o%idari celulare)

3 stimulea$a consumul de o%igen3 efect calorigen

3 cresc metaolismul a$al(in tesuturile metaolic activepana la *:-+:8, cu e%ceptia uterului,

creierului si testiculelor)

% asupra metaolismului lipidic

3 stimulea$a cataolismul lipidic

3 scad re$ervele adipoase3 cant. de colesterol scade

% asupra metaolismului proteic

3 stimulea$a cataolismul proteinelor si e%cretia de a$ot

% metaolism glucidic3stimulea$a cataolismul gluco$ei

3 stimulea$a glicogenoli$a (degradarea glicogenului in gluco$a)hiperglicemie

*>ormonii tiroidieni cresc eliminarile apei su forma de urina.

efecte asupra sistemului nervos

- diferentierea neuronilor - formarea tecii de mielina

- formarea sinapselor

- iritailitate si neliniste

- de$voltarea gonadelor si mentinerea activitatii normale - actionea$a, alaturi de prolactina, asigurand mentinerea secretiei lactate&

hiposecretia

- in copilarie nanism, tiroidian ( sau cretinism gusogen) de$ fi$ica si psihica redusa,

hipersecretia tiroidiana

- determina intensificarea cataolismului

- hiperfagie, scadere in greutate

- caderea parului - anemie

- tremuraturi ale mainilor

- nevro$itate

- determina oala 5asedaJ-Graves(gusa e%oftalmica)

reglarea secretiei - in principal prin mecanism nevros (hipotalamus, hipofi$a) in functie de nivelul

sangvin al hormonilor tiroidieni

>ipotalamus sistem portK denohipofi$aLLLLKTiroidaLLLLKhormoni tiroidieni(tiro%ina)

T.I.>(;) T..>

1+


17/27

*de la hormoni tiroidieni la hipotalamus este feed-ac lung

*de la hormoni tiroidieni la adenohipofi$a este feed-ac scurt

Pancreasul endocrinlocalizare

- retroperitonial

morfologie externa

- cap - corp

% coada structura (glanda mi%ta)

1) componenta e%ocrina

- acinii glandulari (gl.tuulo-acinoasa, gl salivara adominala)% sucul pancreatic (se varsa in duoden)

2) componenta endocrina- insulele Iangerhans

- celule (2:8)-secreta glucagonul

- celule 5(7:8)-secreta insulina - celule 6(1:8)-secreta somastatina

efecte

4nsulina

a) hipoglicemiametaolism glucidic

- stimulea$a patrunderea gluco$ei in celulele a caror memrana plasmatica nu permite

patrunderea liera a gluco$ei si consumul celular (tisular) al acesteia

- stimulea$a glicogenogene$a (in ficat si muschi) - stimulea$a lipogene$a din gluco$a

- inhia gluconeogene$a

metaolism lipidic

- stimulea$a lipogene$a din gluco$a

metaolism proteic

- stimulea$a anaolismul proteic prin cresterea aminoaci$ilor si sinte$a proteica

b)reglarea secretiei- prin feed-ac in functie de concentratia gluco$ei din sange

c)hiporsecretia insulinei

diaet $aharat- prin hiperglicemie, gluco$urie, poliurie, polifagie

- se pot acumula corpi cetonici si se poate aunge la coma diaetica si chiar moarte

d)hipersecretia insulinei

- hipoglicemie accentuata coma hipoglicemica (moartea organismului)

Glucagonul

- efecte inverse fata de insulina

- hormon hiperglicemian

17


18/27

- stimulea$a gluconeogene$a din aminoaci$i si glicogenoli$a (in special hepatica dar si musculara)

ADN & ARN

ARN mesager transcris de ARN polimeraza sub forma deARN mesager precursorce contineextroni

(segmente noninformationale), exoni(segmente informationale)

in urma prelucrarii enzimatice vor fi eliminate segmente noninformationaleARN

mesager matur ce va copia informatia genetica de pe ADN si o transporta la ribozomi unde

dicteaza ordinea de asamblare a aminoacizilor

ARN de transfer

transporta aminoacizi din citoplasma la locul de sinteza(la ribozomi)si se constituie mai

intai ca ARN precursor ce va fi prelucrat enzimaticARN de transport matur cu o structura

particulara(are si secvente monocatenare cu portiuni bicatenare)

pe o bucla - ANTICODON - = o tripleta de baze azotate complementare cu aminoacidul pe

care il transporta

ARN ribozomal

Intra in sinteza ribozomilor si are rol important in sinteza proteinelor

Se constituie din proteinele ribozomale si ARN de la nivelul nucleului

Gena sau segm pt. ARN ribozomal ce trebuie copiat se gaseste intr-un nr. mare de copii

=ADN repetitiv

19


19/27

Functiile materialului genetic

1.Autocatalitica(de replicatie)

2. Heterocatalitica(de biosinteza a proteinelor specifice organismului)

1. Functia autocatalitica

REPLICATIA ADN = capacitatea materialului genetic de autosinteza

-se realizeaza dupa modelul semiconservativ cu ajutorul mai multor enzime dintr-o molecula

de ADN dublu catenara obtinandu-se doua molecule de ADN dublu catenar in care o catena

este veche si una nou sintetizata.

Replicatia se desfasoara in mai multe etape :

1) Ruperea puntilor de H dintre bazele azotate si separarea catenelor moleculei de ADN in 2

monocatene sub actiunea unei enzime numite HELICAZA.

2)A) Refacerea catenelor noi pe matrita(modulul)monocatenara de ADN prin atasarea

nucleotidelor libere din citoplasma pe baza complementarietatii.

-Sinteza se face sub controlul enzimei ADN polimeraza.

ADN polimeraza trebuie sa gaseasca o zona dublu catenara de care sa se lege

-Intervine enzima primaza ce initiaza sinteza unui primer(secventa scurta de ARNcomplementara cu monocatena de ADN pe care se constituie)

B)Eliminarea primerului se face cu ajutorul enzimei ribonucleoza la eucariote si cu

ajutorul ADN polimerazei la procariote.

C)Deplasarea ADN polimerazei de-a lungul matrita polimerizand in sensul 53

-Catena nou sintetizata este catena conducatoare pentru ca sinteza ei decurge mai

repede ca la cealalta ;sinteza ei decurge continuu

-Daca deplasarea si polimerizarea porneste de pe catena 3 in directia 5 polimerizarea

se realizeaza discontinuu; catena nou sintetizata este fragmentata si se cheama catena

intarziata

-rezultatul replicarii este obtinerea a doua molecule de ADN dublu catenare dintr-o

molecula de ADN dulu catenara.

1A


20/27

Replicatia asigura transmiterea caracterului ereditar la descendenta.

2:


21/27

2. Functia heterocatalitica

Organismele heterotrofe preiau din mediu ?principii? nutritive

ce sunt prelucrate de organismele heterotrofe in elemente de biostructura.

-sinteza ?proteinelor? specifice se face dupa un cod chimic inscris in macromolecula de ADN

nuclear.

-sinteza se desfasoara in mai multe etape :

1)Transcriptia= copierea informatiei genetice de pe o catena a moleculei de ADN de catre

ARN mesajer in paralel cu formarea ARNului de transport

-ARN matur constituit paraseste nucleul pt a participa la sinteza proteica

-ARN matur nou constituit transporta informatia copiata la ribozomi asociindu-se cu acestia si

cunstituind poliribozomi.

POLIRIBOZOMI=unitatea ce dicteaza ordinea de asamblare aminoacizilor in citoplasma

-in paralel are loc activarea si atasarea aminoacizilor liberi din citoplasma de ARN de transport

sub actiunea unei enzime aminoacid sintetaza dar si energie de la ATP

-se ataseaza pe baza de complement

-catena de ARN are baze azotate

2)Traducereasau decodificarea(translatia)

-ea incepe mereu de la acelasi codon=codon initiator

-continuitatea traducerii este asigurata de enzime=factori de elongatie

-traducerea continua pana la codonul stop

-dupa asamblare => lanturi polinucleotidice

21

-vegetale

-animale

-minerale


22/27

CODUL GENETIC NUCLEAR

Este mecanismul de functionare a organismelor. El constituie legatura dintre

nucletidele molecuei de AND nuclear si modul cum se succed aminoacizii in ribozomi

pentru sinteza proteinelor specifice=alfabetul vietii

Alcatuire

E alcatuit din 64 de codoni care reprezinta 64 de combinatii ale celor 4 baze azotate ale ARN

mesager

-Codonul = unitatea de structura si functie a codului genetic.

-Codul genetic este universal = aceiasi 20 de aminoacizi sunt codificati de aceleasi triplete in

toata lumea vie.

-Din 64 de codoni 61 codifica cei 20 de aminoacizi iar 3 codoni au semnificatia de stop

UAA,UAG,UGA

22


23/27

REGLAJUL GENETIC AL ACTIVITATII CELULARE

Sistemul informational = ADN cu informatia genetica

Este ajustarea sintezelor celulare dupa necesitatile momentului

-nucleul = centrul de comanda si control pt toate procesele metabolice asigurand

plasticitatea functionala a celulei

Regaljul genetic la eucariote

Se manifesta la toate nivelurile de organizare:

-molecular(gene,cromozomi,acizi nucleici atat in sinteza ADN cat si in biosinteza proteinelor)

-celular(interactiunea materialului genetic nuclear cu citoplasma)

-individual

La nivel de biosinteza a proteinelor reglarea genelor se manifesta pe parcursul intregului

proces de biosinteza, actionand la 5 niveluri :

-de maturare a ARNului mesager

-de transport al ARN m in citoplasma(riboz)

-

-

Cel mai important nivel de reglare la eucariote este nivelul transcriptional prin care se

determina ce gene vor fi transcrise de ARN mesager

Cromozomul eucariot nu e liber ci e asociat cu proteine cromozomiale numite histone sau

monohistone, pt. a forma niste unitati care se repeta numite nucleozomi.

23


24/27

Mutatiile

Mutatiile = modificari de structura si functionalitate a materialului genetic

Modificarile constau in :

-erori in succesiunea nucleotidelor

-modificari in relatiile dintre gene

-anomalii in diviziune

-modificari in chimismul si metabolismul celulei

-modificari fenotipice majore (aspect anormal)

Dupa cantitatea de material genetic implicata exista 3 tipuri de mutatii :

-GENICEmodificari in structura anumitor gene sau segmente de gene, ce detin anumite

functii metabolice, care duc la maladii metabolice (guta, diabet, hipercolesterol)

-CROMOZOMIALErearanjarea unor segmente dintr-un cromozom (Crix-du-chat)

-GENOMICEmodificarea numarului de cromozomi dintr-o celula (trisomia, sindromul

Down)

Mutatiile genice

Exemple :

Albinismul este o maladie cauzata de mutatia genei ce determina o enzima responsabila de

pigmentii melanici din tegument

Cretinismul sporadic(gusegen) absenta unei enzime responsabila cu transformarea tirozinei in

tiroxina => inapoiere mentala

2"


25/27

Hemofilia produsa de o gena mutanta plasata pe cromozomul X, responsabila de coagularea

sangelui (femeile sunt purtatoare dar se manifesta la barbati)

Daltonismul mecanism de transmitere ca la hemofilie, doar ca persoana nu poate distinge rosu

de verde.

Mutatiile cromozomiale

Deletie = pierdere de segmente cromozomiale

Aditie = adaugare de segmente cromozomiale

Inversie = inversarea pozitiei

Translocatie = schimb de segmente intre cromozomi diferiti

Fiziune centrica = separarea cromozomilor metacentrici => 2 cromozomi acrocentrici

Fiziune cromozomiala = 2 cromozomi acrocentrici se unesc

Crix du chat = pierderea bratului scurt al cromoz. 5

Mutatii genomice

-Poliploidiile = multiplicarea nr. de seturi de cromozomi dintr-o celula

Valoroase la plante

Incompatibile cu viata la animale

-Aneuploidiile = mutatii genomice ce constau in aparitia unui cromozom suplimentar sau

absenta lui din garnitura cromozomiala a celulei (Sindromul Down)

Cauza aparitiei aneuploidiilor e nondisjunctia cromozomilor in meioza rezultand gameti

neechilibrati genetic. Acestia pot participa la fecundatie => maladii genetice.

2*


26/27

Sindromul Down :

craniu mic

profil facial plat

organe genitale slab dezvoltate

musculatura hipotonica

retardare mintala

Identificarea maladiilor cromozomiale se face dupa

dermatoglife

retardare

sterilitate

anomalii congenitale

organe genitale cu aspect ambiguu

viata scurta etc.

Factori cu potential mutagen

-fizici

-radiatii ionizate(X, gamma, beta, alpha)

-radiatii neionizate(UV)

-chimici

-coloranti sintetici

-conservanti alimentari

-aditivi alimentari

-insecticide etc.

-biologici

-virusuri ecogene (Simian, Poliomei)

2+


27/27

Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia

Documents

Transcript of Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia