Toata Engleza

8/18/2019 Toata Engleza

1/137

Articolul nehotarat si articolul hotarat

Articolul nehotarat a se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu

o consoana sau cu unul din sunetele w si y (semiconsoane):

a book = o carte ; a window = o fereastra ; a year = un an

Articolul nehotarat an se foloseste inaintea cuvintelor care incep

cu o vocala sau cu h mut:

an exercise = un exercitiu ; an hour = o ora ; an arm = un

brat

In limba engleza, articolul nehotarat este acelasi pentru toate

genurile si se foloseste numai la singular; el se traduce prin un sauo in functie de genul substantivului din limba romana:

a pupil = un elev, o eleva ; a desk = o catedra, un birou ; a boy =

un baiat

Spre deosebire de limba romana, articolul nahotarat se foloseste in

limba engleza inaintea numelor predicative desemnand sexul,

profesiunea, titlul,calitatea cuiva etc:

!ac" is a bo# Ann is a girl She is a teacher $e is a student

Articolul hotarat in limba engleza este the %l se aseaza

intotdeauna inaintea cuvintelor pe care le determina si are aceeasi

forma pentru toate genurile, atat la singular, cat si la plural:

the teacher = profesorul ; the students = studentii ; the girl = fata

Genul substantivelor

In limba engleza sunt trei genuri:

a) substantivele care desemneaza persoane de sex barbatesc si

uneori animale sunt de gen masculin:

father = tata ; dog = caine


2/137

b) substantivele care desemneaza persoane de sex femeiesc si

uneori animale sunt de gen feminin:

mother = mama ; cat = pisica

c) substantivele care desemneaza obiecte, notiuni abstracte sianimale, cand nu se specifica sexul, sunt de gen neutru:

chair = scaun ; horse = cal

&nele substantive care pot desemna atat persoane de gen masculin,

cat si de gen feminin sunt de gen comun:

teacher = profesor, profesoara ; student = student, studenta ;

pupil = elev, eleva ; friend = prieten, prietena

Pronumele personal

'ronumele personale in limba engleza sunt:

I = eu ; you = tu, d-ta, dv. ; he = el ; she = ea ; it = el, ea ; we

= noi ; you = voi, dv. ; they = ei, ele

'ronumele I (eu) se scrie intotdeauna cu litera mare, indiferent de

locul sau in propozitie He (el) se foloseste pentru persoane de gen

masculin, iar she (ea), pentru persoane de gen feminin; it este

pronumele personal pentru genul neutru, persoana a IIIa singular,

si inlocuieste restul substantivelor din limba engleza, adica cele ce

denumesc lucruri si animale In mod exceptional, se foloseste

uneori pronumele he sau she pentru unele animale domestice, ca

dog , cat.

Spre deosebire de limba romana, in engleza este obligatorie

prezenta pronumelui inainte de verb (intrucat engleza este o limba

analitica si nu are desinente deosebite pentru fiecare persoana)


3/137

I am a teacher (sunt profesor, profesoara)

you are bo#s (sunteti baieti)

he is a student (e student)

we are oman (suntem femei)

they are men (sunt barbati)

Pluralul substantivelor

'luralul substantivelor se formeaza in general adaugand terminatia

-s la forma singularului:

a boy - boys ; a desk - desks ; a pen - pens ; a cat - cats

Substantivele man si woman fac exceptie de la aceasta regula,

avand pluralul neregulat:

a man - men ; a woman - women

Verbul ! "#

Indicativul pre$ent %he Present Indicative&

Forma

afirmativa (*he

Affirmative

+orm)

Forma

Interogativa (*he

Interrogative

+orm)

Forma

negativa

(*he egative

+orm)

Forma interogativ-

negativa

(*he Interrogative

egative +orm)

I am = (eu)

sunt

am I - = sunt

(eu) -

I am not =

(eu) nu sunt

am I not - = nu

sunt (eu) -

#ou are = (tu)

esti

are #ou - = esti

(tu) -

#ou are not =

(tu) nu esti

are #ou not - = nu

esti (tu) -

he is = (el)

este

is he - = este

(el) -

he is not = (el)

nu este

is he not - = nu

este (el) -

she is = (ea)

este

is she - = este

(ea) -

she is not =

(ea) nu este

is she not - = nu

este (ea) -


4/137

it is = (el, ea)

este

is it - = este (el,

ea) -

it is not = (el,

ea) nu este

is it not - = nu este

(el, ea) -

e are = (noi)

suntem

are e - =

suntem (noi) -

e are not =

(noi) nusuntem

are e not - = nu

suntem (noi) -

#ou are = (voi)

sunteti

are #ou - =

sunteti (voi) -

#ou are not =

(voi) nu

sunteti

are #ou not - = nu

sunteti (voi) -

the# are = (ei,

ele) sunt

are the# - =

sunt (ei, ele) -

the# are not =

(ei, ele) nu

sunt

are the# not = nu

sunt (ei) -

In vorbirea curenta, se folosesc adesea forme contrase ale verbelor

auxiliare (la afirmativ si la negativ) +ormele contrase pentru

verbul to be se obtin fie prin reducerea primei vocale a verbului si

punerea unui apostrof intre subiect si verb, fie prin contragerea

vocalei o din negatia not si inlocuirea acestei litere prin apostrof:

Afirmativ egativ (. forme posibile)

I/m I/m not 0

#ou/re 1ou,/re not 0 #ou aren/t

he/s, she/s, it/s he/s, she/s, it/s not 0 he, she, it isn/t

e/re e/re not 0 e aren/t

#ou/re #ou/re not 0 #ou aren/t

the#/re the# /re not 0 the# aren/t

ota: 2a cea dea doua forma a negativului prescurtat negatia not este legata de verb, iar vocala o cade si se inlocuieste cu apostroful


5/137

Pronumele si ad'ectivele demonstrative HI( si H#(#

his desemneaza un obiect apropiat in spatiu sau timp

%l are aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin

acesta, aceasta, acest sau aceast! in functie de genul

substantivului romanesc pe care il determina:

"his student is good (Acest 0aceast30 student03 este bun03)

his poate fi atat pronume, cat si ad4ectiv demonstrativ

"his exercise is good (ad4ectiv)

"his is a good exercise (pronume)

+orma corespunzatoare plurala pentru this este these = acestia#

acestea.

"hese bo#s are pupils (ad4ectiv)

"hese are good boo"s (pronume)

ota: Ad4ectivul folosit atribut este asezat inaintea substantivului:

a good student, a bad pencil

Ad'ectivul

In limba engleza ad4ectivul este invariabil, avand o singura forma

pentru toate genurile si pentru ambele numere:

a good bo# = un baiat bun ; a good girl = o fata buna ; to good

bo#s = doi baieti buni ; to good girls = doua fete bune

In limba engleza, ad4ectivele folosite ca atribute, oricate la numar,

preceda in general substantivul pe care il modifica:

a good red pencil ; a bad brown paper


6/137

In exemplele: the s"# is blue; the chairs are brownad4ectivele

blue si brown sunt folosite ca nume predicative; ca atare, ele

urmeaza substantivele pe care le modifica

Genitivul in limba en)le$a

In engleza contemporana deosebim doua feluri de genitive:

5 6enitivul in *s $"he %ossessive &ase, numit uneori si 'axon

(enitive) sau genitivul sintetic, care se formeaza cu a4utorul

apostrofului plus s (*s) adaugat substantivului care indica pe posesor, atunci cand substantivul este la singular, si al apostrofului

fara s, atunci cand substantivul posesor este la plural (in cazul

substantivelor cu pluralul regulat):

the student*s teacher = profesorul studentului ; the students*

teacher = profesorul studentilor

insa: the children*s des"s = bancile copiilor

6enitivul in *s este folosit aproape exclusiv cu substantive caredesemneaza persoane sau uneori cu substantive nume de animale:

+ohn*s hair is bron

*he pupil*s boo" is on the table

*he dog*s name is Spot

. 6enitivul prepozitional $"he %repositional (enitive) sau

genitivul analitic, care poate fi folosit atat pentru fiinte, cat si

pentru lucruri:*he alls of the room are hite

*he chair of the teacher is bron


7/137

+onstructii cu prepo$itii

In lima engleza, ca regula generala si spre deosebire de limba

romana, substantivul se articuleaza cand este precedat de oepozitie:

*he floers on the table are pin" and blue (+lorile de pe masa

sunt roz si albastre)

*he man is in the room (7mul este in camera)

*he teacher/s pen is on the des" (Stiloul profesorului este pe

catedra)

Pronumele si ad'ectivele demonstrative HA si H!(#

'ronumele demonstrativ that desemneaza un obiect mai departat

in spatiu sau in timp %l are aceeasi forma pentru toate genurile si

se traduce prin: acela, aceea, acel , acea, in functie de genul

substantivului romanesc pe carel determina:

"hat is a student (Acela 0aceea0 este student0a0)

"hat poate fi atat pronume, cat si ad,ectiv demonstrativ:

"hat bo# is a pupil(ad,ectiv) (Acel baiat este elev)

"hat is a all( pronume) (Acela este un perete)

'luralul lui that este those %l se traduce prin aceia, acelea, acei,

acele:

"hose girls are pupils (Acele fete sunt eleve)"hose are good pupils (Aceiaa 0acelea0 sunt elevi 0eleve0 buni

0bune)


8/137

umeralele cardinale

a) umeralele cardinale reprezentand numerele intre 58 si 59 se

termina in sufixul -teen:

58 thir teen ; 5 four teen ; 5 fif teen ; 5< sixteen ; 5 seventeen ;5> eighteen ; 59 nineteen

b) umeralele cardinale reprezentand zecile intre .? si 9? se

termina in sufixul -ty:

8? thir ty ; ? four ty ; ? fif ty

c) Intre zeci si unitati se pun liniute de unire:

sixt#-eight ; .8 tent#-three

d) @upa sute, cand acestea sunt urmate de zeci sau unitati, se pune

con4unctia and:

5? one hundred and five ; 8> seven hundred and thirt#eight ;

.5 to hundred and seventeen

e) umeralele hundred, thousand si million nu primesc

terminatia -s cand sunt precedate de alte numerale:

8?? three hundred ; ,??? five thousand (fift# hundred) ;

.,???,??? to million

ota: Aceste numerale (inclusiv ten) cand sunt folosite

nedeterminat devin substantive si primesc terminatia -s:

"housands and thousands of #oung people practise sports (ii

si mii de tineri fac sport)

*here are hundreds of old trees in the par" (Sunt sute de copaci batrani in parc)

f) 6rupele de trei cifre reprezentand sute, mii, milioane etc se

despart prin virgula:


9/137

In schimb, zecimalele se despart prin punct:

5 one point five ; >< eight point fift#six sau eight point five

six ; ?() (ou) point four

g) umeralul a (one) billion are sensul de un trilion in Anglia si unmiliard in S&A

h) Anii se citesc in grupe de doua cifre:

59 nineteen sixt#eight sau nineteen hundred and sixt#eight

i) umerele de telefon se citesc pronuntanduse fiecare cifra:

5?9 onesixthreeeighto(ou)nine

4) umeralul cardinal se foloseste cand se indica numarul unei

case, al unui tramvai, al lectiei etc si el urmeaza substantivului

respectiv:

no5.number telve ; tram tram five ; lesson .lesson to

umeralele adverbiale

once = o data ; tice = de doua ori ; three times = de trei ori ;

four times = de patru ori samd (aso = and so on)

Bele patru operatii aritmetice de baza se numesc :

addition = adunare ; subtraction = scadere ; multiplication =

inmultire ; division = impartire

H## I( - H## A#

5 here is (forma de singular) si there are (forma de plural)

reprezinta o constructie cu intelesul de se afla, este, se gaseste se

afla, sunt , se gasesc @e cele mai multe ori there is si there are se

folosesc la inceputul propozitiilor precedand subiectul:


10/137

"here is a bag on the ritingtable

"here are not man# mista"es in the dictation

Are there man# chairs in the room-

Is there a long ruler on the table-

. +orma interogativa se obtine prin inversarea celor doi termeni:is

there, are there

8 +orma negativa se construieste prin adaugarea negatiei not dupa

verb: there is not, there are not

ota: %xpresia there is sau there are nu trebuie confundata cu

adverbul there (acolo)

"here is a man there (Se afla un om acolo)"here are not man# chairs there (u sunt multe scaune acolo)

Pluralul (ubstantivelor

a) 'luralul substantivelor in limba engleza se formeaza prin

adaugarea desinentei -s la singular:

a student - students ; a teacher -teachers ; a pencil - pencils

Substantivele compuse din doua elemente formeaza in general

pluralul prin adaugarea desinentei -s la forma de singular a

ultimului element:

*he test-papers are good (2ucrarile de control sunt bune)

b) 'ronuntarea desinentei -s:

5 @esinenta -s se pronunta C$D dupa substantivele terminate invocala sau consoane sonore ca b # d # ) # l # m # n # v sau thC/D:

a table - tables ; a pupil - pupils ; a pen - pens ; a chair -

chaairs ; a wall - walls ; a flower - flowers


11/137

. @esinenta -s se pronunta CsD dupa substantivele terminate in

consoane surde ca 0 # 1 # p # t sau thCD:

a book - books ; a set - sets ; a mistake - mistakes ; a sheett -

sheets 8 Substantivele terminate la singular in consoane sibilante (-s,

-ss, -se, -2, -$, -sh, -)e, -ch) formeaza pluralul prin adaugarea

desinentei -es pronuntata Ci$D; substantivul primeste astfel o silaba

in plus:

a class - classes ; a box - boxes ; an exercise - exercises ; a

brush - brushes ; a page - pages ; a bus - buses

Verbul ! HAV#

Indicativul pe$ent

Forma

afirmativa

Forma

interogativa

Forma

negativa

Forma

interogativ-

negativa

I have=(eu)

am

have I- = am

(eu)-

I have not =

(eu) nu am

have I not- = nu

am (eu)-

#ou have=(tu)

ai

have #ou- = ai

(tu)-

#ou have not =

(tu) nu ai

have #ou not- =

nu ai (tu)-

he,she,it has =

(el,ea) are

has he,she,it- =

are (el,ea)-

he,she,it has

not = (el,ea) nu

are

has he,she,it not-

= nu are (el,ea)-

e have =

(noi) avem

have e- =

avem (noi)-

e have not =

(noi) nu avem

have e not- = nu

avem (noi)-

#ou have =

(voi) aveti

have #ou- =

aveti (voi)-

#ou have not =

(voi) nu aveti

have #ou not- =

nu aveti (voi)-


12/137

the# have =

(ei,ele) au

have the#- = au

(ei,ele)-

the# have not =

(ei,ele) nu au

have the# not- =

nu au (ei,ele)-

+ormele contrase, la afirmativ, negativ si interogativnegativ sunt:

"he

Affirmative

"he egative $ forme

posibile)

"he Interrogative-

egative

I/ve I/ve not 0 I haven/t haven/t I-

#ou/ve #ou/ve not 0 #ou haven/t haven/t #ou-

he/s, she/s, it/s he/s, she/s, it/s not 0 he, she,it hasn/t hasn/t he, she, it-

e/ve e/ve not 0 e haven/t haven/t e-

#ou/ve #ou/ve not 0 #ou haven/t haven/t #ou-

the#/ve the#/ve not 0 the# haven/t haven/t the#-

ota: %xpresiile have )ot si has )ot se folosesc in limba vorbita cu

acelasi sens ca si have si has:

She has got much or" to do (she has much or" to do)

Ee have got man# lessons toda# (e have man# lessons toda#)

Ehat have #ou got in this bag- (hat have #ou in this bag-)

Ad'ectivele nehotarate (!3#, A4, !

5) (ome se foloseste in propozitii afirmative:

# friend has some boo"s of geograph#

*he# have some ne curtains at the indo.) Any se foloseste:

a) in propozitii interogative:

$as #our friend any boo"s of %nglish histor#-

$ave #ou got any red pencils-


13/137

b) in propozitii negative:

Ee haven/t any lessons no

*here isn/t any map on the all

ota: Any folosit in propozitii afirmative are sensul de orice,oricare, orice fel de, indiferent ce, indiferent care:

Fead any of these boo"s (Bititi oricare din aceste carti)

As" any student here (Intrebati pe oricare student de aici)

8) o se foloseste pentru exprimarea negatiei, atunci cand verbul

propozitiei este la afirmativ:

Ee have no lessons no*here is no map on the all

ota: Ad4ectivul nehotarat no nu trebuie confundat cu cuvantul de

negatie no, asezat inaintea unei propozitii si despartit de aceasta

din urma printro virgula:

o, e have no lesson no

Are #ou bus# no- o, I am not

(ome si any pot fi folosite si ca pronume nehotarate

*here are no mista"es in this exercise, there are some in the

translations

I have no Guestions to as" $ave #ou any-

7bservatia5: 'ronumele nedefinit corespunzator lui no este none =

nici unul , nici una:

Ee have some %nglish boo"s, the# have none

7bservatia.: (ome poate fi folosit in propozitii interogative, cand

are sensul de ceva, cativa, parte din, un oarecare numar

Bomparati:


14/137

$ave #ou some mone#- (Ai ceva, niste bani-)

$ave #ou any mone#- (Ai vreun ban-)

a# I see some of #our exercises- ('ot vedea cateva din

exercitiile tale-)

$ave #ou any exercise in this cop#boo"- (Ai vreun exercitiu inacest caiet-)

Ad'ectivele nehotarate 5I5#, A 5I5# ; 6#7, A 6#7

5ittle (putin) si a little (putin, ceva) ca ad4ective preceda

substantivele desemnand nume de materie sau abstractiuni

(substantive folosite numai la singular):

*he# "no little %nglish (%i stiu putina engleza)

Ee are not so bus# no, e have a little time for %nglish (u

suntem asa de ocupati acum, avem putin $ceva) timp pentru

engleza)

@eosebirea intre ele este ca:

a) little se traduce prin putin, indicand o cantitate insuficienta;

b) a little se traduce prin ceva# putin, indicand o cantitate mica

dar totusi suficienta

$e has little spare time for his friends (Are putin $aproape

deloc) timp liber pentru prietenii sai)

$e has a little spare time *uesda# (Are $ceva) putin timpliber marti)

ota: Atat little cat si a little pot fi intrebuintate si ca adverbe:

$e spea"s little (Horbeste putin, aproape deloc)

$e spea"s %nglish a little (Horbeste putin englezeste)


15/137

6ew si a 0ew sunt ad4ective determinative sau pronume si preceda

substantivele folosite la plural:

Few students are absent $ad,ectiv) ('utini studenti sunt absenti)

A few students are in the teachers/ stud# $ad,ectiv) (Bativa

studenti sunt in cabinetul de lucru al profesorilor)

$ave #ou man# boo"s- 1es, I have a few $pronume) (Ai multe

carti- @a, am cateva)

Indicativul pre$ent al verbelor principale

Acesta se formeaza din infinitivul scurt (fara to) la care se adauga

terminatia -s (sau -es) numai la persoana a IIIa singular:

*he da# begins ; *hen comes noon ; # atch goes too slol# ;

It loses ; It gains ; It stops

Bon4ugarea verbului to be)in la 'rezent ( %resent Indefinite "ense):

I begin = (eu) incep ; #ou begin = (tu) incepi ; he, she, it begins

= (el,ea) incepe ; e begin = (noi) incepem ; #ou begin = (voi)incepeti ; the# begin = (ei) incep

5) 'ronuntarea desinentei -s:

a) @esinenta -s se pronunta surd CsD dupa sunetele consonantice

surde: CpD, CtD, C1 D, C0 D si C8D (in scris th):

to want - he# she# it wants ; to ask - he# she ask ; to look - he#

she# it looks ; to stop - he# she# it stops

b) @esinenta -s se pronunta sonor C$D dupa sunetele vocalice si

dupa sunetele consonantice sonore: CbD, CdD, C)D, C/D (in scris th),

CmD, CnD, ClD:


16/137

to gain - he# she# it gains ; to see -he# she# it sees ; to give - he#

she# it gives

c) @esinenta -s(-es) se pronunta ca o silaba separata Ci$D dupa

sunetele consonantice, in scris: -ss, -ce, -2, -$e, -ch, -sh, -)e:to lose - he# she# it loses ; to teach - he# she teaches ; to dress

- he# she dresses

.) 7rtografia desinentei -s:

a) Herbele terminate la infinitiv in consoana sibilanta (in -s, -ss,

ch, -sh, -2) primesc la persoana a IIIa singular desinenta -es

b) %xista numai doua verbe terminate in -o la infinitiv, care

primesc desinenta -es:

to go - he# she# it goes = a merge ; to do - he# she# it does = a

face

c) Herbele terminate in litera -y formeaza persoana a IIIa

singular in felul urmator:

y precedat de o consoana se transforma la persoana a IIIa

singular in i, la care se adauga desinenta -es:

to try - he# she it tries

y precedat de o vocala ramane neschimbat; el este urmat de

desinenta -s:

to play - he# she# it plays ; to say - he# she# it says

umeralele ordinale si numeralele

a)umeralele ordinale:

(5) the first (>) the eighth (5) the fifteenth(..) the tent#

second


17/137

(.) the

second(9) the ninth (5) the

eighteenth(?) the fourtieth

() the fifth (5.) the telfth(59) the

nineteenth(?) the fiftieth

(


18/137

arch 5


19/137

&n al treilea pronume interogativ este who = cine Acesta nu poate

fi folosit ca ad4ectiv interogativ:

ho is this bo#- (Bine este acest baiat-)

ho is #our teacher- (Bine este profesorul vostru-)

6olosirea catorva prepo$itii in limba en)le$a

at = la (static) arata locul I am at the facult#

to= la (arata directia si se foloseste

dupa verbe de miscare)

I go to the

blac"board

%xceptie: I go home

on

= pe*he boo" is on the

des"

= in /iua de (folosit pentru a arata

data, ziua)

*here are no classes

on Sunda#

$e returns on the .nd

of !une

= la*he# live on a farmI am or"ing on a

report

upon = pe (implicand si miscare)'ut these boo"s upon

the others

in = 0n (in cateva cazuri corespunde cu

pe din limba romana)

*he# are in the

garden

*here is a plane in

the s"#

*here are bo#s and

girls in the street

*he farmers are in

the fields


20/137

in se foloseste deasemenea cu

substantive care exprima anul , luna,

anotimpul sau partile /ilei (cu sens

adverbial)

In summer e go on

holida#s

It often rains in

7ctober

I go to m# lectures in

the morning

into= 0n (implica directia si

patrunderea)

Bome into the

garden

6o into the stud#

between = 0ntre (doua persoane sau lucruri)

At the table I sit

between other and

+ather*he boo"case is

between the indo

and the door

amon)= printre (mai multe persoane sau

obiecte)

*he teacher is

among his students

1ou are happ#

among #our friends

o0 = folosit in special pentru genitiv

*he pages of this boo"

*he cildren of m#

brother

0rom = din, de la (aratand provenienta)

$e comes from

2ondon

*hese apples are

from that tree

Ad'ectivele posesive

+ormele ad4ectivului posesiv sunt paralele cu formele pronumelui

personal: ele corespund celor trei persoane (singular si plural),


21/137

avand forme deosebite pentru cele trei genuri ale persoanei a IIIa

singular:

I have a name 1y name is *om

1ou have a teacher 2our teacher is a man$e has a hat 3is hat is gre#

She has a ne ristatch 3er ristatch is fast

It (the room) has to indos Its indos are open

Ee have some friends 4ur friends are here

1ou have to 4umpers 2our 4umpers are made of ool

*he# have fine shirts "heir shirts are hite

Ad4ectivele posesive sunt:

my = meu, mea, mei, mele

your = tau, ta, t3i, tale

his = s3u, sa, s3i, sale, lui

her = ei, s3u, sa, s3i, sale

its = s3u, sa ; lui, ei

our = nostru, noastra, nostri, noastre

your = vostru, voastra, vostri, voastre

their = lor

Spre deosebire de limba romana, in limba engleza ad4ectivul

posesiv se acorda in persoana si numar cu posesorul, nu si cu

obiectul posedat:

my sister = sora mea ; my teacher = profesorul meu ; my friends

= prietenii mei ; my clothes = hainele mele

In timp ce in limba romana, ad4ectivul posesiv se aseaza dupa

substantiv, in limba engleza el precede substantivul, nemaifiindnecesara si folosirea unui articol:

Ehat time is it b# your atch-

"heir soc"s have a nice pattern (Sosetele lor au un desen

frumos)


22/137

In limba engleza, substantivele care desemneaza parti ale corpului

si obiecte de imbracaminte sunt deseori insotite de un ad4ectiv

posesiv:

It is cold 'ut on your overcoat (% frig 'uneti pardesiul)Ee see ith our e#es (Hedem cu ochii)

$e has a boo" in his hand (Are o carte in mana)

'ut #our hat on your head ('uneti palaria pe cap)

Pronumele posesive

'ronumele posesive inlocuiesc numele unui obiect posedat %le au

forma asemanatoare cu cele ale ad4ectivelor posesive u exista pronume posesive pentru persoana a IIIa neutru, singular

'ronumele posesive sunt:

Ad,ective posesive %ronume posesive

*his is my boo" It is mine

*his is your hat It is yours

*his is his coat It is his

*his is her bag It is hers

*his is its leg

(the leg of the table)

*hese are our gloves *he# are ours

*hese are your umbrellas *he# are yours

*hese are their suits *he# are theirs

'ronumele posesive se acorda in numar si persoana cu posesorul,

nu si cu obiectul posedat, ca in limba romana:

*his dog is mine (Acest caine este al meu)

*hese clothes are mine (Aceste haine sunt ale mele)


23/137

6orma nepersonala 9IG

5) +orma nepersonala -in) poate fi interpretata ca:

a) un participiu nedefinit ( Indefinite %articiple), aratand o

actiune in desfasurare sau o stare:

bris"l# walking to or comig from ducanduse

repede sau intorcanduse de la

getting off the tram dandune 4os din tramvai

'articipiul nedefinit se traduce de obicei prin gerunziul romanesc

b) un ad4ectiv verbal, traducanduse in acest caz printrunad4ectiv sau printrun substantiv cu valoare de atribut:

shining e#es ochi stralucitori ; loving parents parinti

iubitori

c) un substantiv verbal:

"he building of a house ta"es about six months (Bonstruirea

unei case dureaza circa sase luni)

d) un gerund, constructie specifica limbii engleze, caracterizata

prin natura sa dubla verbala si substantivala Se poate traduce in

limba romana fie printro forma verbala, fie printruna

substantivala:

5earning a foreign language is not difficult (A invata o limba

straina nu este greu 0 Invatarea unei limbi straine nu este grea)

*he# all en4o# seeing a good performance (2e place sa vada

un spectacol bun 0 Hederea unui spectacol bun ii incanta)

Fetineti ca forma verbala folosita dupa o prepozitie in limba

engleza este gerundul si nu infinitivul sau con4unctivul ca in limba

romana:


24/137

I thin" of going to a concert (a gandesc sa merg la concert)

$e persists in making spelling mista"es (Bontinua sa faca

greseli de ortografie)

.) Bonstruirea formei nepersonale in -in):+orma nepersonala -in) se construieste cu a4utorul terminatiei -in)

adaugata la infinitivul scurt al verbului:

to read reading ; to be being

dupa urmatoarele reguli ortografice:

a) verbele terminate la infinitiv in e mut pierd aceasta vocala

inaintea desinentei -in):to rite writing ; to come coming ; to love loving

b) verbele monosilabice terminate intro consoana precedata de

o vocala scurta dubleaza consoana finala inaintea terminatiei -in),

precum si verbele bisilabice, cand accentul cade pe ultima silaba:

to sit sitting ; to stop stopping ; to beg begging ; to begin

beginning ; to prefer preferring

c) verbele terminate la infinitiv in y precedat de o consoana sau

de o vocala pastreaza terminatia neschimbata inaintea desinentei

-in):

to stud# studying ; to pla# playing

ota: *rei verbe terminate la infinitiv in ie schimba aceste vocale

in y inaintea desinentei -in):

to lie lying (a sta culcat, a zacea) ; to die dying ; to tie tying (a lega)

Adverbul de mod

Adeverbele de mod se formeaza prin adaugarea terminatiei -ly la

ad4ective:


25/137

new(ad4) - newly(adv) ; brisk - briskly ; usual - usually ; bad -

badlly ; nice - nicely ; slow - slowly

&nele ad4ective au doua forme adverbiale, una identica cu aceea a

ad4ectivului, cealalta formata din ad4ectiv prin adaugarea sufixului-ly; cele doua adverbe au sensuri deosebite:

ad'ective adverbe traducerea

hard (tare, greu)hard din greu, staruitor

hardly deabia, cu greu

late (tarziu)

late tarziu

lately in ultimul timp

near (aproape)near aproape

nearly aproape ca, aproximativ

*he# or" hard (%i muncesc staruitor) I can hardly

understand hat the# sa# (@eabia inteleg ce spun)

$e never comes home so late (u vine niciodata tarziu acasa)

5ately he has been bus# (%ste ocupat in ultimul timp)

*he# live near (Stau aproape) She nearly cut her finger(Apropape ca sa taiat la deget)

&nele adverbe au aceeasi forma ca si ad4ectivele corespunzatoare:

fast (ad4) fast (adv) = rapid, repede, iute ; far far = departe ;

hard hard = din greu

(ubstantivele care denumesc o materie ; Anotimpurile

Substantivele care denumesc o materie se folosesc fara articol:

&halk is hite (Breta este alba) ; (rass is green (Iarba este

verde) ; Ink is blac", red and blue (Berneala este neagra, rosie si

albastra)


26/137

In limba engleza substantivele care denumesc anotimpurile se

folosesc:

a) fara articol, daca sunt folosite ca substantive, in sens general:

Autumn has three months (*oamna are trei luni)

b) insotite de prepozitia in daca sunt folosite adverbial:

In autumn the da#s are not ver# long (*oamna zilele nu sunt

prea lungi)

In winter it is sometimes ver# cold (Iarna uneori este foarte

frig)

c) folosim articolul hotarat daca ne referim la un anumitanotimp:

"he winter of 59. (Iarna anului 59.) ; "he summer of

59


27/137

continuu arata ca actiunea are o oarecare durata in prezent, se

petrece in momentul vorbirii:

Ehat are the# doing no- (Be fac ei acum-)

*he# are listening to a beautiful concert (Asculta un concertfrumos)

'rezentul continuu ("he %resent &ontinuous "ense) se formeaza cu

a4utorul timpului prezent al auxiliarului to be, urmat de participiul

nedefinit al verbului de con4ugat

Bon4ugarea verbului to read la %resent &ontinuous "ense

Affirmative Form

Interrogative Form

egative Form

Interrogative- egative Form

I am reading

(citesc)

am I reading-

(citesc-)

I am not

reading (nu

citesc)

am I not reading-

(nu citesc-)

#ou are

reading

(citesti)

are #ou reading-

(citesti-)

#ou are not

reading (nu

citesti)

are #ou not

reading- (nu

citesti-)

he, she is

reading

(citeste)

is he, she

reading-

(citeste-)

he, she is not

reading (nu

citeste)

is he, she not

readig- (nu

citeste-)

e are reading

(citim)

are e reading-

(citim-)

e are not

reading (nu

citim)

are e not

reading- (nu

citim-)

#ou arereading (cititi) are #ou reading-(cititi-)

#ou are not

reading (nucititi)

are #ou not

reading- (nucititi-)

the# are

reading

(citesc)

are the#

reading-

(citesc-)

the# are not

reading (nu

citesc)

are the# not

reading- (nu

citesc-)


28/137

+ormele contrase:

Affirmative

Form

egative Form Interrogative-egative

FormI/m reading I/m not reading

#ou/re reading#ou/re not (#ou aren/t)

readingaren/t #ou reading-

he/s, she/s

reading

he/s, she/s not (he isn/t, she

isn/t) readingisn/t he, she reading-

e/re readinge/re not (e aren/t)

reading

aren/t e reading-

#ou/re reading#ou/re not (#ou aren/t)

readingaren/t #ou reading-

the#/re reading the#/re (the# aren/t) reading aren/t the# reading-

ota5: Atat formele prezentului nedefinit, cat si cele ale

prezentului continuu din limba engleza se traduc la fel in limba

romana:

$e reads interesting boo"s (%l citeste carti interesante)$e is reading a ver# interesting boo" (%l citeste o carte foarte

interesanta)

Bomparati:

%resent &ontinuous "ense %resent Indefinite "ense

!ohn is doing his homeor" $e does his homeor" ever# da#

I am learning %nglish no I learn %nglish at the +acult#

ota.: 'rezentul continuu poate fi folosit in locul viitorului pentru

a exprima actiuni de care suntem siguri ca se vor infaptui:


29/137


30/137


31/137

Pronumele relativ pentru persoane

7ho, pronume interogativ are aceeasi forma ca si pronumele

relativ who folosit atunci cand substantivul antecedent desemneaza

o persoana:ho is there- (pronume interogativ) (Bine e acolo-)

*he bo# who is singing is !ohn (pronume relativ) (Jaiatul care

canta este !ohn)

Verbe modale

Herbele can, may, must se numesc verbe modale, pentru caexprima atitudinea vorbitorului fata de actiunea pe care urmeaza sa

o indeplineasca Actiunea este considerata ca:

posibila: I can read %nglish no ('ot sa citesc 0stiu sa citesc0

englezeste acum)

necesara: 1ou must do it toda# (*rebuie sa o faci azi) ; *he#

must sta# here (%i trebuie sa ramana aici)

permisa: 1ou may go there (at) an# time ('oti 0ai voie0 sa teduci acolo oricand)

probabila: It may rain (Se poate 0e posibil0 sa ploua)

Aceste verbe se numesc si verbe defective pentru ca nu pot fi

folosite la toate timpurile si modurile con4ugarii, ele avand cel mult

doua forme verbale (prezent si trecut):

%re/ent Trecut

can could

may might

must pentru trecut se foloseste had to


32/137

Herbele can, may, must au urmatoarele caracteristici:

sunt urmate de alte verbe la in0initivul scurt:

1ou ma# go there hen #our classes are over*e poti duce

acolo cand se termina orele

Ee can go there b# bus or e ma# ta"e a trame putem

duce acolo cu autobuzul sau putem lua tramvaiul

$e must keep indoors*rebuie sa ramana in casa

0ormea$a intero)ativul si ne)ativul ca si verbele au2iliare:

&an #our friend spea" %nglish- Stie prietenul tau sa

vorbeasca englezeste-

$e cannot spea" it ver# ello vorbeste prea bine

1ust #ou or" all the time-*rebuie sa lucrati tot timpul-

1ou must not smo"e so muchu trebuie sa fumezi atat de

mult

1ay I as" #ou a Guestion'ot sa va pun o intrebare-

$e may not find m# addressSar putea sa numi gaseasca

adresa

ota: 6orma ne)ativa a verbului can se scrie intr-un sin)ur

cuvant: cannot, iar 0orma contrasa este can*t

verbele modale nu primesc terminatia -s la 'rezent, persoana a

IIIa singular:

She can translate an %nglish text%a stie sa traduca un textenglezesc

It may be late $e must leave'oate sa fie tarziu *rebuie sa

plece


33/137

ota: Verbul can este adeseori 0olosit cu sensul de a sti sa:

I can spea" %nglish $e can read ell

6orma intero)ativa

2a %re/ent , spre deosebire de verbele auxiliare si de verbele

modale care formeaza interogativul prin simpla inversiune,

celelalte verbe formeaza interogativul cu a4utorul verbului auxiliar

to do la prezent (do pentru persoana I si a IIa singular si plural,

precum si pentru persoana a IIIa plural; does pentru persoana a

IIIa singular) urmat de infinitivul scurt al verbului principal

umai auxiliarul (do, does) se con4uga, verbul principal

ramanand invariabil (la infinitiv)

7rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:

Se remarca o inversiune partiala in ordinea cuvintelor:

verbauxiliar

(do, does)

grupul subiect (pronume sau

substantiv)

infinitivul scurt al

verbului

principal

alte elemente

sintactice

@o #ou li"einter

sports-

@oes 6eorge help #ou-

@o these students stud# ell-

%resent "ense ("he Interrogative Form):

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)

do I "no- do I do-


34/137

do #ou "no- do #ou do-

does he, she, it "no- does he, she, it do-

do e "no- do e do-

do #ou "no- do #ou do-

do the# "no- do the# do-

6orma ne)ativa

2a %re/ent , forma negativa a verbelor (cu exceptia verbelorauxiliare si modale) se construieste cu a4utorul verbului auxiliar do

urmat de particula negativa not si de infinitivul scurt al verbului de

con4ugat

7rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

subiect

(pronume sausubstantiv)

verbul

auxiliar (do, does)

negatianot

infinitivul

scurt al verbului de

con,ugat

alte

elemente sintactice

I do not li"e rain

She does not come ith us


I do not "no I do not do

#ou do not "no #ou do not do

he, she, it does not "no he, she, it does not do

e do not "no e do not do


35/137

#ou do not "no #ou do not do

the# do not "no the# do not do

In vorbirea de toate zilele se foloseste forma negativa contrasa (sau

forma negativa scurta) Aceasta forma se obtine din contragerea

negatiei not cu auxiliarul to do:


I don/t "no I don/t do

#ou don/t "no #ou don/t dohe, she, it doesn/t "no he, she, it doesn/t do

e don/t "no e don/t do

#ou don/t "no #ou don/t do

the# don/t "no the# don/t do

6orma intero)ativ-ne)ativa+orma interogativnegativa se caracterizeaza prin folosirea

inversiunii partiale (ca la interogativ) si a negatiei not (ca la

negativ)

7rdinea cuvintelor in propozitia interogativnegativa:

verbauxiliar

(do, does)

subiect (pronume)

negatianot

infinitivul scurt

al verbului

principal

alte elemente sintactice

@o the# not learnforeign

languages-


36/137

@oes it not suit #ou-


do I not "no- do I not do-

do #ou not "no- do #ou not do-

does he, she, it not "no- does he, she, it not do-

do e not "no- do e not do-

do #ou not "no- do #ou not do-

do the# not "no- do the# not do-

2a forma contrasa, folosita in vorbirea curenta, se observa o

schimbare in ordinea cuvintelor egatia not se contopeste cu

formele verbale ale auxiliarului si de aceea preceda subiectul:


don/t I "no- don/t I do-don/t #ou "no- don/t #ou do-

doesn/t he, she, it "no- doesn/t he, she, it do-

don/t e "no- don/t e do-

don/t #ou "no- don/t #ou do-

don/t the# "no- don/t the# do-

ota: Band subiectul propozitiei interogativnegative nu esteexprimat prin pronume, ci printrun substantiv, grupul negatiei

verbale do not (sau does not) va fi asezat inaintea subiectului:

o you not like m# compositions- (subiect pronume)

oes not the teacher like m# composition- (subiect substantiv)


37/137

Insa prin folosirea formelor prescurtate, aceasta deosebire se

elimina de la sine:

8on*t you like m# composition-

8oesn*t the teacher like m# composition-eclinarea pronumelui personal

Buvintele me, you, him, her, it, us, them sunt formele de

dativ si acuzativ ale pronumelui personal @eoarece 4oaca rolul de

complement in propozitie, cazurile dativ si acuzativ sunt denumite

si 4b,ective &ase - cazul complementului 'ronumele care

urmeaza o prepozitie este intotdeauna la 4b,ective &ase:

ominativ9 I #ou he she it e #ou the#

8ativ9(to)

me

(to)

#ou

(to)

him

(to)

her

(to)

it

(to)

us

(to)

#ou

(to)

them

Acu/ativ9 me #ou him her it us #ou them

+orma dativului este uneori precedata de prepozitia to

Aceasta se intampla ori de cate ori intro propozitie, complementul

indirect, exprimat printrun pronume (sau substantiv), se aseazadupa complementul direct Aceasta reprezinta un mod de a

sublinia, de a scoate in evidenta, complementul indirect Astfel

ordinea normala a cuvintelor este:

subiect

!ohn

predicat

gives

complement

indirect

Ann

complement direct

a boo" of s"etches sau

subiect

!ohn

predicat

gives

complement

direct

a boo" of s"etches

complement indirect $cu

prepo/itia to )

to Ann


38/137

ota: *rebuie retinut ca ordinea cuvintelor in limba engleza este

stricta si ca pozitia unui substantiv, inainte sau dupa predicat,

determina functia lui sintactica (subiect sau complement):

!ohn sees the bear (complement direct) (!ohn vede ursul)"he bear (subiect) sees !ohn (&rsul il vede pe !ohn)

+a$uri speciale de orto)ra0iere a pluralului

Substantivele terminate in y precedat de o vocala formeaza

pluralul, in mod obisnuit, prin simpla adaugare a lui -s:

a boy - boys ; a day - days ; a toy - toys

Substantivele terminate in y precedat de o consoana schimba pe y in i si se adauga -es:

a study - studies ; a copy - copies ; a library -

libraries ; factory - factories ; cityy - cities

Substantivele woollies (lucruri de l3na) si undies (len4erie de corp)

se folosesc numai la plural

impul recut

Herbul in limba engleza are trei forme de baza: Infinitivul ,

"recut si %articipiul

*oate verbele din limba engleza contemporana se grupeaza in

functie de formele lor de baza (forma a IIa si a IIIa) in doua mari

categorii: verbe regulate ( :egular 7erbs) si verbe neregulate

( Irregular 7erbs)

Herbele regulate formeaza "impul trecut si %articipiul trecut prin adaugarea desinentei -ed sau -d la toate persoanele:

to call - ed - ed ; to dress - ed - ed ; to watch - ed - ed ; to love -

d - d

Bon4ugarea unui verb la "impul trecut : to wor1 - ed - ed:


39/137

I or" ed 0 #ou or" ed 0 he, she, it or" ed 0 e or" ed 0 #ou

or" ed 0 the# or" ed

@esinenta -ed se pronunta CtD cand verbul se termina in

consoana surda $ she asked a9skt


40/137


41/137

the# ere ere the#-the# ere not

(eren/t)

ere the# not-

(eren/t the#-)

to have

Affirmative

Form

Interrogative

Form

egative

Form

Interrogative-

egative Form

I had had I-I had not

(hadn/t)had I not- (hadn/t I-)

#ou had had #ou-

#ou had not

(hadn/t)

had #ou not- (hadn/t

#ou-)

he, she, it had had he, she, it-he, she, it had

not (hadn/t)

had he, she, it not-

(hadn/t he, she, it-)

e had had e-e had not

(hadn/t)

had e not- (hadn/t

e-)

#ou had had #ou-#ou had not

(hadn/t)

had #ou not- (hadn/t

#ou-)

the# had had the#- the# had not(hadn/t)

had the# not- (hadn/tthe#-)

recutul continuu

Se formeaza din "impul trecut al verbului auxiliar to be si

participiul nedefinit al verbului de con4ugat

"impul trecut continuu prezinta de obicei o actiune in

desfasurare, in trecut, si se traduce in limba romana cu a4utorul

imperfectului


42/137

Bon4ugarea verbului to wal1 la "impul trecut continuu:

Affirmative Form Interrogative

Form

egative

Form

Interrogative-

egative FormI as al"ing

(eu) umblamas I al"ing-

I as not

al"ing

as I not

al"ing-

#ou ere al"ing

(tu) umblai

ere #ou

al"ing-

#ou ere not

al"ing

ere #ou not

al"ing-

he, she, it as

al"ing (el, ea)

umbla

as he, she, it

al"ing

he, she it as

not al"ing

as he, she, it not

al"ing-

e ere al"ing

(noi) umblam

ere e

al"ing-

e ere not

al"ing

ere e not

al"ing-

#ou ere al"ing

(voi) umblati

ere #ou

al"ing-

#ou ere not

al"ing

ere #ou not

al"ing-

the# ere al"ing

(ei, ele) umblau

ere the#

al"ing-

the# ere not

al"ing

ere the# not

al"ing-

Participiul trecut

Aceasta forma este echivalenta cu participiul trecut din limba

romana:

covered acoperit ; looked after ingri4it

2a verbele regulate participiul trecut englez are aceeasi forma ca

"impul trecut , iar la verbele neregulate el poate avea forme

deosebite:

to wash - ed - ed ; to eat - ate - eaten

'rintre verbele neregulate se numara si verbele auxiliare si verbele

modale


43/137

Absenta articolului la unele substantive

In limba engleza nu se articuleaza numele meselor:

brea10ast, lunch, dinner, supper

@e asemenea nu primesc articol: numele alimentelor, numele

de substante si materiale in general, decat atunci cand sunt

determinate de un atribut sau propozitie atributiva, sau cand

acestea sunt cunoscute dinainte de cititor sau vorbitor, fiind

determinate (in acest caz) printrun ad4ectiv demonstrativ sau prin

folosirea articolului hotarat, cu valoare anaforica (aratand ca

notiunea este cunoscuta in prealabil de vorbitor sau cititor):

Ee have breakfast 'upper is Guite nice

Ee have plent# of bread and butter-Avem paine si unt din

belsug

dar:

"he hot milk (hich e get for brea"fast) tastes good

$elen regretted the cake (hich she refused)

ota: 7bservati, de asemenea, ca sunt lipsite de articol:

a) substantivele nume de abstractiuni:

"ime is upK 5ife is beautiful (Hiata e frumoasa)

b) substantivele nedeterminate, folosite la plural, intrun sens

general, nedefinit:

meeting friends ; arranging things ; climbing hills ; social

evenings

Prepo$itii e2primand miscare; Prepo$itii care arata

starea pe loc


44/137

Prepo$itii e2primand miscare %Prepositions showin) direction&

over = peste *he cat 4umps over the box

to = la, spre

(directie)

I go to the Institute ever# da# dar: In the evening

I go home

into = n

(miscare)

*he# come into the room Ee translate from

%nglish into Fomanian

down = n 4osul *he# climbed down the mountain

up = n susul *he# climbed up the the mountain

throu)h = prin *he# passed through a forrest

out o0 = (afara)

din

$e al"ed out of the house *he girl loo"ed out

of the indo

0rom = de la, dinar# comes from the librar# I am bus# from 9

am to 8 pm

Prepo$itii care arata starea pe loc %Prepositions showin) place&

between = ntre *here is a picture between the to indosamon) = printre 'arents are happ# among their children

round = n 4urul *here is a large garden round the house

above = deasupra A lamp hangs above the table

behind = n spatele,

ndaratul*he blac"board is behind the teacher/s des"

at = la (static)

At < o/cloc" e shall be at the librar# Ehen

ill #ou be at home-

in = n (stare pe loc) Ee are all in the classroom

on = pe *he cloc" is on the table

under = dub,

dedesubt*he floor is under our feet


45/137

by, near = lnga,

alaturi deBome and sit by me near the fire

be0ore = naintea, in

fata

In the morning he leaves before me *he man

as aiting before the doorin 0ront o0 = n fata *here are some trees in front of m# stud#

Viitorul

Hiitorul este un timp analitic Atat verbele regulate, cat si cele

neregulate formeaza viitorul in acelasi fel:

Ee shall walk up to our room

I shall tell #ou some 4o"es

And# will sing us some songs

1ou will tell us some interesting stories

Hiitorul se formeaza cu a4utorul auxiliarelor shall la persoana I

(singular si plural) si will la persoana a IIa si a IIIa (singular si

plural) la care se adauga infinitivul scurt al verbului principal

2a forma interogativa a viitorului are loc inversiunea partiala intre

subiect si predicat:

Au2iliar (ubiect In0initiv scurt %al verbului principal&

Shall I come -

Eill #ou sing -

2a forma negativa, negatia not urmeaza dupa auxiliarul shall sau

will:

(ubiect Au2iliar In0initiv scurt %al verbului principal&

Ee shall not come

*he# ill not al" up


46/137

2a forma interogativnegativa, negatia not se aseaza dupa

subiect cand acesta este exprimat printrun pronume, iar in cazul

unui subiect exprimat printrun substantiv, negatia not se pune

inaintea subiectului:

Eill they not tell us some interesting 4o"es- (subiect = pronume)

Eill not the man tell us a 4o"e- (subiect = substantiv)

2a forma contrasa, insa, negatia not se contopeste cu auxiliarul

shall sau will si intotdeauna preceda subiectul:

'han*t e go to the movie- u vom merge la film-

on*t the three men tell us the end of the stor#- Bei trei barbati

nu ne vor spune sfarsitul povestirii-

Bon4ugarea verbului la viitor exemplu: verbul to come -

came - come = a veni

A00irmative

6orm

Interro)ative

6orm

e)ative

6orm

Interro)ative-

e)ative 6orm

I shall (I/ll)come

Shall I come- I shall not(shan/t)

come

Shall I not come-(Shan/t I come-)

1ou ill

(#ou/ll) comeEill #ou come-

1ou ill not

(on/t) come

Eill #ou not come-

(Eon/t #ou come-)

$e ill (he/ll)

comeEill he come-

$e ill not

(on/t) come

Eill he not come-

(Eon/t he come-)

She ill

(she/ll) come Eill she come-

She ill not

(on/t) come

Eill she not come-

(Eon/t she come-)

It ill (it/ll)

comeEill it come-

It ill not

(on/t) come

Eill it not come-

(Eon/t it come-)

Ee shall

(e/ll) comeShall e come-

Ee shall not

(shan/t) come

Shall e not come-

(Shan/t e come-)


47/137

1ou ill

(#ou/ll) comeEill #ou come-

1ou ill not

(on/t) come

Eill #ou not come-

(Eon/t #ou come-)

*he# ill

(the#/ll) come

Eill the#

come-

*he# ill not

(on/t) come

Eill the# not come-

(Eon/t the# come-)

ota: 'rezentul continuu al verbului to )o este adesea folosit, in

special in vorbirea curenta, pentru a exprima, impreuna cu

infinitivul lung al verbelor notionale, actiuni ce urmeaza sa fie

savarsite sau sa aiba loc intrun viitor apropiat fata de momentul

vorbirii

Bonstructia to be )oin) 6 infinitiv inlocuieste viitorul cushall si will si are de obicei o implicatie modala, de intentie (a avea

de gand sa, a intentiona sa), de certitudine sau probabilitate (redata

in romana prin viitor)

*heir professor is going to lecture to them on *uesda#

'rofesorul lor le va tine o conferinta marti (are sa le tina ;

intentioneaza a le)

6orma intero)ativa, 6orma ne)ativa si 6ormaintero)ativ-ne)ativa a verbelor la Past ense

+ormele interogativa, negativa si interogativnegativa se

construiesc la fel atat pentru verbele regulate, cat si pentru cele

neregulate

Ba si la *impul present , aceste forme se construiesc analitic,

folosinduse timpul "impul trecut al verbului auxiliar to do (did) si

infinitivul scurt al verbului principal: 8id it upset #ou- I did not wish an# other tea

7rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:


48/137

Auxiliar subiect verb principal $infinitiv

scurt)

alte elemente

gramaticale

@id the# come in time-

@id i"e see #our or"-

7rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

'ubiect auxiliar 6

not

verb $infinitiv

scurt)

alte elemente

gramaticale

*he# did not come in time

i"e did not see #our or"

7rdinea cuvintelor in propozitia interogativ negativa:

a) cand subiectul este exprimat prin pronume:

Auxiliar subiect negatie

$not)

verb $infinitiv

scurt)

alte elemente

gramaticale

@id the# not call #ou up-

@id e not meet last ee"-

b) cand subiectul este exprimat prin substantiv:

Auxiliar negatie

$not) subiect

verb $infinitiv

scurt)

alte elemente

gramaticale

@id not ar# "no #our address-

@id not the bo#s

understand the lesson-

Bon4ugarea verbului to brin) brou)ht brou)ht ( = a aduce) la

"impul trecut


49/137

Affirmative

Form

Interrogative

Form egative Form

Interrogative-

egative Form

I brought @id I bring-I did not (I

didn/t) bring

@id I not (didn/t I)

bring-

1ou brought @id #ou bring-1ou did not (#ou

didn/t) bring

@id #ou not (didn/t

#ou) bring-

$e,she,it

brought

@id he,she,it

bring-

$e,she,it did not

(he,she,it didn/t)

bring

@id he,she,it not

(didn/t he,she,it)

bring-

Ee brought @id e bring-Ee did not (e

didn/t) bring

@id e not (didn/t

e) not bring-

1ou brought @id #ou bring-1ou did not (#ou

didn/) bring

@id #ou not (didn/t

#ou) not bring-

*he#

brought

@id the#

bring-

*he# did not

(the# didn/t)

bring

@id the# not (didn/t

the#) not bring-

ota: 2a forma contrasa a interogativnegativului ordinea

cuvintelor este:

Auxiliar 6 negatie

$forma contrasa) subiect

verb principal

$infinitiv scurt)

alte elemente

gramaticale

@idn/t the# follotheir teacher/s

advice-

@idn/tthe

visitorsdrin" coffee-

ipuri de propo$itii intero)ative

a) Intrebarile generale, privitoare la predicat incep, de obicei, cu un

auxiliar (to have # to be # to do) 'rintro intrebare generala,

vorbitorul se intereseaza daca relatia intre subiect si predicat este

pozitiva sau negativa:


50/137

Are #ou a student-

Is he ver# bus# no-

ere #ou here at < o/cloc"-

3ave #ou an# Guestion to as" me-

3as he man# lessons for tomorro- 3ad #ou an# mista"es in #our last translation-

8oes he spea" %nglish-

8o #ou go there b# tram-

8id the# help #ou-

Intrebarile generale cer raspunsuri insotite de yes sau no:

Are #ou ver# tired- 2es, I am (tired) o, I am not (tired)

b) Intrebarile speciale,privitoare la orice parte a propozitiei, incep

cu un cuvant interogativ (who, what, when, which(care-),

where, how many(cati-, cate-), how much(cat-, cata-), how

lon)(cat timp-) etc):

ho is he-

hat are #ou reading-

hen did #ou come-

hich %nglish riter do #ou prefer-here does he live-

3ow many people did #ou invite-

3ow much did #ou pa# for it-

3ow long did it ta"e #ou to come here-

Faspunsurile la intrebarile speciale cer un raspuns precis, formulat

printro propozitie enuntiativa care poate fi uneori si eliptica:

Ehat is #our name- # name is ic"Ehere is ar#- She is at the librar#, sau At the librar#

Ehen is #our birthda#- It is on @ecember 5?th sau 7n @ecember

5?th


51/137

ota: Atat pronumele, cat si ad4ectivele interogative exclud

folosirea auxiliarului do atunci cand sunt subiecte ale propozitiei

(sau fac parte din grupul subiectului):

ho speaks %nglish here-hich trolley goes to the Institute-

hat lesson comes no-

ho came to #our house #esterda#-

aspunsul scurt

In limba engleza vorbita, la o intrebare generala se poate da

un raspuns scurt Intrun raspuns scurt, adverbul afirmativ sau

negativ (yes # no) nu se foloseste singur; el este urmat de un subiect

(in general, un pronume personal sau o particula introductiva ca de

pilda there) la care se adauga verbul (la negativ, insotit si de

negatia not)

Herbele to be, to have, to do si verbele modale sunt repetate

singure in raspuns (infinitivul sau participiul verbului principal

respectiv este omis):

Are the students here- 1es, the# are o, the# are not (aren/t)

ust there be a comma here- 1es, there must o, there mustnot (mustn/t)

Is it eight o/cloc"- 1es, it is o, it isn/t

Ban #ou ring me up later- 1es, I can o, I cannot (can/t)

@o the# understand %nglish- 1es, the# do o, the# do not

(don/t)

@id he rite to #ou- 1es, he did o, he did not (didn/t)

@oes she en4o# the boo"- 1es, she does o, she does not

(doesn/t)

$ad #ou man# classes #esterda#- 1es, I had o, I had not

(hadn/t)

@id it upset #ou- 1es, it did o, it did not (didn/t)


52/137

(ubstantive cu sens de plural si 0orma de sin)ular

&nele substantive au forma de singular dar sens de plural

@in aceasta categorie fac parte:

advice sfaturi

information informatii

knowledge cunostinte

furniture mobila, mobilier

luggage baga4e

$e ala#s gives me some good advice%l intotdeauna imi da

sfaturi bune

Ee have ver# little information on this sub4ectAvem putine

informatii asupra acestui subiect

$is knowledge of %nglish is perfectBunostintele lui de engleza

sunt excelente

*he furniture in this room is neobila din aceasta camera

este noua

*he# are sending the luggage b# bus%i trimit baga4ele cu

autobuzul

Singularul poate fi exprimat cu a4utorul expresiilor a piece o0

(o bucata de), an item o0 :

a piece of advice un sfat

an item of information o informatie

a piece of furniture o mobilaa piece of luggage un baga4, o valiza

Substantivul news (stiri) intra in aceeasi categorie %l are

forma de plural, sens de plural, care se acorda intotdeauna cu un

verb la singular:


53/137

Ehat is the nes- Be vesti sunt)

$ere is the nesK(Iata stirileK

*he nes is goodHestile0 stirile sunt bune

I heard a ver# good piece of nesAm auzit o stire foarte buna

Viitorul de promisiune, hotarare sau comanda

I will be thereHoi fi acolo

I will finish the or" tonightHreau 0sunt hotarat0 promit0 sa

termin lucrarea asta seara

on*t #ou have a cup of tea-u vrei sa iei un ceai-

Auxiliarul will din exemplele de mai sus folosit in locul lui

shall reda ideea de promisiune, intentie ferma sau hotarare In

aceste exemple, will este folosit cu valoarea sa modala, echivalenta

cu a vrea, a dori

*ot cu valoare modala poate fi folosit verbul shall 6 infinitivul

unui verb principal , redand ideea de necesitate, obligatie, ordin:

1ou shall not go to the picturesu te vei duce la cinema

$e shall come ith #ou%l trebuie sa vina cu voi

Hiitorul in care will si shall apar cu implicatiile lor modale si nu ca

simple auxiliare prezentand actiuni viitoare independente de vointa persoanei respective, se numeste viitor de promisiune, hotarare sau

comanda

%l se prezinta deci sub urmatoarea forma:


54/137

I ill come ; #ou shall come ; he, she, it shall come ; e ill

come ; #ou shall come ; the# shall come

ota5: (hall folosit in propozitii interogative se traduce, de obicei,

printro forma a con4unctivului:'hall I stop no- (Sa ma opresc acum-)

Ehat shall I do- (Be sa fac-)

ota.: 7ill 6 infinitivul unui verb, folosit intro propozitie

interogativa, reprezinta o formula de politete:

ill #ou help me ith m# exercise, please-Hreti sa ma a4uati la

acest exercitiu-

ill #ou close the door-Hrei (vreti) sa inchizi (inchideti) usa-

+ompusii pronominali ai ad'ectivelor nehotarate %some,

any, no, every&

Bompusii pronominali ai ad4ectivelor nehotarate some, any, no si

every se formeaza cu a4utorul cuvintelor body, one, thin) si sefolosesc astfel:

a) In propozitii afirmative:

somebody (cineva) someone (cineva) something (ceva)

anybody (oricine) anyone (oricine) anything (orice)

everybody (fiecare,toti) everyone (toatalumea) everything (tot,toate)

b) In propozitii interogative sau negative (cu verbul la forma

negativa):


55/137

anybody (cineva,

nimeni)

anyone (cineva,

nimeni)

anything (ceva,

nimic)

c) In propozitii negative (cand verbul este la forma afirmativa):

nobody

(nimeni)

no one# none (nimeni, nici unul

(dintre))

nothing

(nimic)

'omebody as"ed about #ouBineva a intrebat de tine

I met someone #ou "noAm intalnit pe cineva pe carel

cunosti

She told me something interestingia spus ceva interesant

Is anyone ta"ing his advice- Ii urmeaza cineva sfaturile-

@id he leave anything for me- ia lasat ceva-

*he# did not spea" to anybodyau vorbit cu nimeni

She did not meet anyone #esterda#a intalnit pe nimeni ieri

I don/t "no anything about heru stiu nimic despre ea

obody comes this afternoonu vine nimeni azi dupa amiaza

othing as too difficult for himimic nu era prea greu pentru

el


56/137

one of the students ill be absent tomorroici unul dintre

studenti nu va fi absent maine

L6ood morning, everybody (everyone)LJuna dimineata tuturor

In the evening I found everybody at homeSeara am gasit pe toti

acasa

verything in the house is clean and tid#*otul in casa este curat

si ordonat

ota5: @esi everybody, everyone si everythin) sunt intotdeauna

folosite la singular, ele se pot adesea traduce cu forme de plural:

verybody is or"ing ell+iecare, toata lumea, toti lucreaza

bine

ota.: +ormele anybody, anyone, sau anythin) folosite in

propozitiile afirmative au intelesul de oricine sau orice:

Anybody can do it7ricine poate sa o faca

1ou ma# as" anyone #ou li"e'oti sa intrebi pe oricine doresti

0vrei

*a"e anything #ou find in the refrigeratorIa orice gasesti infrigider

ota8: 'ronumele compuse nehotarate somebody, someone

precum si anybody, anyone sau nobody pot fi folosite si la cazul

genitiv


57/137

'omebody*s hat as there'alaria cuiva era acolo

I see someone*s letter on the tableHad scrisoarea cuiva pe masa

Is she anybody*s relative-%ste ea ruda cuiva-

I cannot see anyone*s fault in thatu vad sa fie greseala cuiva in

asta

+omparatia ad'ectivelor

+omparativul

a) +omparativul de superioritate se formeaza prin adaugarea

terminatiei -er ad4ectivului la gradul pozitiv Al doilea termen de

comparatie se introduce prin con4unctia than (= decat)

no bigger than ; no heavier than Sufixul -er se adauga numai ad4ectivelor de o silaba Belelalte

formeaza comparativul cu a4utorul adverbului more care se aseaza

inaintea unui ad4ectiv de mai multe silabe:

*he boo" as more interesting than the pictureBartea a fost

mai interesanta decat filmul

She is younger and more beautiful than her sister%a este maitanara si mai frumoasa decat sora ei

ota: Ad4ectivele bisilabice terminate in -y, -ow, -le, -ble formeaza

comparativul tot prin adaugarea terminatiei -er la cazul pozitiv:


58/137

*his lesson is easier than the other one2ectia aceasta este mai

usoara decat cealalta

# street is narrower than that oneStrada mea e mai ingustadecat aceea

In privinta ortografiei trebuie retinute urmatoarele reguli:

daca ad4ectivul se termina in -e se dauga numai r:

large - larger

daca ad4ectivul se termina in -y, acesta se inlocuieste cu i (dacay este precedat de o consoana):

heavy - heavier

daca ad4ectivul se termina in -y, precedat de o vocala,

terminatia -er se adauga dupa y fara nici o alta schimbare:

gay (vesel) gayer

daca ad4ectivul se termina intro consoana precedata de ovocala scurta, consoana se dubleaza adaugand terminatia -er:

hot - hotter

b) +omparativul de e)alitate este exprimat cu a4utorul unui

ad4ectiv precedat si urmat de con4unctia as:

In spring the da#s are as long as the nights'rimavara zilele sunt

egale cu noptile

*his boo" is as interesting as the other oneBartea aceasta este

la fel de interesanta ca cealalta


59/137

c) +omparativul de in0erioritate este exprimat printrun ad4ectiv

precedat de not so si urmat de as:

6asoline is not so heavy as oil

A car is not so fast as a planeAutomobilul nu este la fel de rapid

ca avionul

Se poate spune insa si: A car is not as fast as a plane

%o/itiv&omparativ de

superioritate

&omparativ de

egalitate

&omparativ de

inferioritate

hot hotter (than) as hot as not so (as) hot as

strong stronger (than) as strong asnot so (as) strong

as

happ# happier (than) as happ# asnot so (as) happ#

as

importantmore important

(than)as important as

not so (as)

important as

(uperlativul

Ad4ectivele scurte formeaza superlativul cu a4utorul terminatiei

-est:

big bigger the biggest

large larger the largest

thic" thicher the thickest

happ# happier the happiest

Ad4ectivele mai lungi de doua silabe formeaza gradul superlativ cu

a4utorul cuvantului most, asezat inaintea ad4ectivului:


60/137

important more important the most important $of all)

beautiful more beautiful the most beautiful $of all)

7bservati prezenta obligatorie a articolului inaintea

ad4ectivului la gradul superlativ si prepozitia o0 dupa acestaSuperlativul absolut se formeaza folosind adverbul very sau

most (fara articol) inaintea ad4ectivului la gradul pozitiv:

It is very (most ) important (%ste foarte 0 cat se poate de

important)

Si adverbele au grade de comparatie asemanatoare cu cele ale

ad4ectivelor; la superlativ insa acestea nu primesc articol:

Spea" louder , nobod# can hear #ouHorbeste mai tare, nimeni

nu te poate auzi

*his is the pla# I li"ed best Aceasta este piesa care mia placut

cel mai mult

Imperativul

2a persoana I singular si persoana a IIIa singular si plural,

imperativul se construieste cu a4utorul verbului to let, folosit ca

auxiliar, si a pronumelui personal in cazul acuzativ

Bon4ugarea verbului to say la imperativ:

2et me sa#K 2et us (let/s) sa#K

Sa#K Sa#K

2et him, her sa#K 2et them sa#K

Propo$itii eliptice

arly september and the leaves are beginning to fall.


61/137

%lipsa apare in exemplul de mai sus din motive stilistice, fiind mai

potrivita stilului descrierii 2ipseste subiectul si predicatul: It is

&ontains one kilogram ; (ives heat - aici lipsa subiectului este

un procedeu des folosit in anunturi, titluri de gazete, atunci candsubiectul se poate deduce din forma verbului la persoana a IIIa

Scopul este de a face anuntul mai scurt si deci mai izbitor

hat about electric cars> este de asemenea o propozitie

eliptica

Intotdeauna in propozitiile interogative care incep cu what

about... sau cu how about... lipseste subiectul si predicatul:

hat about your end-year exams> (Be se aude cu exameneletale de sfarsit de an-)

3ow about going to the pictures> (Beai spune sa mergem la

cinema-)

iate$a pasiva

'asivul se formeaza in limba engleza, ca si in limba romana,

cu a4utorul verbului to be si cu participiul trecut al verbului de

con4ugat:

*he earth can be seen-'amantul poate fi vazut

*he shados can be observed &mbrele pot fi observate

*he bra"ing s#stem was switched on-Sistemul de franare era

activat

*he earth is surrounded b# a blue halo'amantul este incon4urat

de o aureola albastra


62/137

ota5: Spre deosebire de limba romana, participiul trecut nu se

acorda in gen si numar cu subiectul, ramanand invariabil

ota.: Sa nu se confunde formele aspectului continuu cu cele alediatezei pasive

'rima se formeaza cu participiul prezent (forma in -in)), iar

cea dea doua, cu participiul trecut:

ar# is sending an emailar# trimite un email aspectul

continuu

*he email is sent b# ar#%mailul este trimis de ar#

diateza pasiva

Bonstructiile pasive sunt urmate, de regula, de prepozitia by M un

substantiv sau pronume, care arata sensul actiunii Acest

complement precedat de prepozitia by poate lipsi:

I was asked by our teacherAm fost intrebat 0rugat0 de profesorul

nostru

*he boo" must be read by ever# student in the groupBartea

trebuie citita de fiecare student din grupa

*he letter was posted (by him)Scrisoarea a fost expediata 0de

el0

Ba si in limba romana, trecerea unei propozitii din diatezaactiva in cea pasiva comporta unele schimbari sintactice

Bomplementul direct din propozitia cu verbul la diateza

activa devine subiect al propozitiei cu verbul la diateza pasiva:


63/137

Amundsen discovered the South 'ole in 5955Amundsen a

descoperit 'olul Sud in anul 5955

*he South 'ole was discovered b# Amundsen in 5955'olul Suda fost descoperit de Amundsen in anul 5955

$e will write an interesting novel%l va scrie un roman

interesant

An interesting novel will be written b# him&n roman interesant

va fi scris de el

Spre deosebire de limba romana, in engleza si complementulindirect al verbului la diateza activa poate deveni subiect al

constructiei pasive:

I shoed him his mista"esIam aratat greselile

3e was shown his mista"esI sau aratat greselile

I as"ed her some GuestionsIam pus cateva intrebari

'he was asked some GuestionsI sau pus cateva intrebari

Astfel de verbe tranzitive, ca: to o00er, to )ive, to tell, to re0use, to

show etc, care pot avea doua complemente, unul direct si unul

indirect, pot fi transformate in doua constructii pasive:

*he# offered her a bunch of floersIau oferit un buchet de

flori

a) A bunch of flowers was offered to her

b) 'he was offered a bunch of floersI sa oferit un buchet de

flori


64/137

ichael told me the good nes #esterda#ihai mia spus

vestea cea buna ieri

a) "he good news was told me b# ichael #esterda# b) I was told the good nes b# ichael #esterda#

(Hestea cea buna mia fost spusa de ihai ieri)

ota8: &nele verbe din limba engleza, desi la pasiv, se traduc in

limba romana cu diateza reflexiva:

an# problems have been solved-Sau rezolvat multe probleme

ota: @iateza pasiva a constructiilor in care subiectul este fostul

complement indirect al diatezei active se traduce in limba romanacu reflexivul insotit de un dativ:

I am shown-i se arata

*he# will be given-2i se va da

I was asked-i sa cerut

Ee were told- i sa spus

#chivalentii verbelor modale

Herbele modale can, may, must sunt si defective, ele

neavand decat timpul prezent si trecut (respectiv numai verbele

can si may), iar verbul must nu are decat prezent 'entru a

exprima celelalte timpuri ale acestor verbe, in limba engleza se

folosesc unele verbe echivalente ca sens:

a) can - to be able (to) = a putea, a 0i in stare


65/137

*he# won*t be able to return so soonu vor putea sa se

intoarca atat de curand

In the 8rd

#ear #ou will be able to spea" %nglishIn anul IIIveti fi in stare 0veti putea0 sa vorbiti engleza

b& may - to be permitted (to), to be allowed to = a avea voie,

permisiunea sa

i"e was allowed to leave sooner2ui i"e i sa permis sa

plece mai devreme

*he# were not permitted to spea" Fomanian at the %nglishlessonu li se dadea voie sa vorbeasca romaneste la lectia de

engleza

ota: Verbul may poate e2prima si ideea de probabilitate sau

presupunere. Aceeasi idee poate 0i e2primata cu a'utorul

cuvintelor perhaps sau maybe, la care se adau)a verbul

respectiv la timpul cerut:

I ma# spend m# summer holida#s at the seaside %erhaps I shall spend m# summer holida#s at the seaside

Se poate 0sar putea0 e posibil0 sami petrec vacanta de vara la

mare

1aybe he is right %erhaps he is right

'oate ca are dreptate 0se poate sa aiba dreptate

c& must - to have to %atunci cand verbul e2prima ideea de

necesitate& sau to be obliged to %ideea de obli)atie&.1ou will have to go and meet the delegationHa trebui sa te

duci sa intampini delegatia

Shall I have to sta# till six o/cloc"- I was obliged to get up


66/137

ver# earl#Ha trebui sa stau pana la ora


67/137

Fetineti:

(on the) east of = la est de ; (on the) south of = la sud de ; (on

the) est of = la vest de ; (on the) north of = la nord de

in the east of = in estul ; in the south of = in sudul ; in the estof = in vestul ; in the north of = in nordul

to the east of = spre est de ; to the south of = spre sud de ; to the

est of = spre vest de ; to the north of = spre nord de

6olosirea articolului cu nume proprii

Spre deosebire de limba romana, in engleza se foloseste

articolul hotarat cu substantive proprii, nume de rauri, fluvii, mari,oceane (the 8anube, the "hames, the ?lack 'ea)

@e asemenea, se articuleaza numele

lanturilor de munti (the &arpathians), a grupurilor de insule

(the 3ebrides), a deserturilor (the 'ahara) si a unor tari (the

@nited 'tates of America, the Argentine) precum si numele

vapoarelor (the "ransylvania) si al ziarelor (the conomist ), al

hotelurilor (the 3ilton, the 5ido)

umele de persoane precedate de un substantiv care indica

profesiunea, titlul etc nu primesc articol hotarat: Baptain Jron,

@octor !ohnson, iss 'in"erton, Sir !ohn Fobertson

umele de familie se pot articula numai cand sunt folosite

la plural, in vorbirea familiara, pentru a desemna, ca si in limbaromana, mai multi membri sau intraga familie:

*he# sa the 'miths and the +acksons at the seaside%i au vazut

familiile Smith si !ac"son la mare


68/137

Per0ectul compus

Acest timp se formeaza din prezentul verbului auxiliar to

have si participiul trecut al verbului de con4ugat

Bon4ugarea verbului to wor1 la 'resent 'erfect:

Affirmative Form $&ontracted Form)

I have or"ed = (eu) am lucrat I/ve or"ed

1ou have or"ed = (tu) ai lucrat 1ou/ve or"ed

$e, she has or"ed = (el, ea) a lucrat $e/s (she/s) or"edEe have or"ed = (noi) am lucrat Ee/ve or"ed

1ou have or"ed = (voi) ati lucrat 1ou/ve or"ed

*he# have or"ed = (ei, ele) au lucrat *he#/ve or"ed

Interrogative Form: $ave I or"ed- = am lucrat (eu)- etc

egative Form: I have not or"ed = (eu) nu am lucrat ; I haven/t

or"ed etc

Interrogative-egative Form: $ave I not or"ed- = nu am lucrat(eu)- ; haven/t I or"ed- etc

Spre deosebire de perfectul compus din limba romana,

'resent 'erfect nu poate exprima actiuni terminate in trecut, fara

legatura cu prezentul 7 propozitie ca: 'hakespeare a trait intre

anii BCD si CC nu poate fi tradusa in limba engleza decat prin

'ast *ense: 'hakespeare lived from BCD to CC

%re/ent %erfect exprima:5) 7 actiune petrecuta in trecut care are legatura cu prezentul

Aceasta legatura poate fi:

a) cauzala (actiunea trecuta are consecinte in prezent):

$e has come %l a venit (el este aici)


69/137

I have brought the boo" Am adus cartea (cartea este aici, iat

o)

b) temporala (actiunea inceputa in trecut se continua in prezent):

I have lived in Braiova for ten #ears2ocuiesc in Braiova de zece

ani

I have known ichael since childhoodIl cunosc pe ihai din

copilarie

ota5: 6or exprima durata actiunii, iar since exprima inceputul

actiunii

.) 7 actiune care a avut loc intrun moment neprecis in trecut In

acest caz, 'rezent 'erfect se foloseste cu adverbe de timp

nehotarat: always (intotdeauna), ever (vreodata), 'ust (chiar

acum), never (niciodata), o0ten (adesea), seldom (rareori),

sometimes (cateodata), already (de4a) etc:

I have never seen him beforeu lam vazut niciodata

$e has 'ust come-A sosit chiar acum

ota.: In schimb, locutiunea adverbiala 'ust now (adineaori) cere

folosirea timpului *impului trecut:

*he# arrived 'ust now I rang her up 'ust now

8) 7 actiune petrecuta intro perioada de timp nedeterminata

indicata prin adverbe sau locutiuni adverbiale de timp ca: this

mornin), today, now, these days (zilele astea), lately, o0 late (in

ultimul timp, de curand), (not) yet (0nu0 inca) etc:


70/137

$e has not arrived yet (%l nu a sosit inca)

Per0ectul compus continuu

Se formeaza din perfectul compus al verbului auxiliar to be

si participiul nedefinit al verbului de con4ugat

%l exprima actiuni incepute in trecut, de obicei recente, care

se desfasoara inca in prezent sau se pot continua in viitor, in mod

neintrerupt

$e has been working too hard all these da#sA muncit prea mult

in ultimele zile

'rezent 'erfect se traduce in limba romana cu perfectul compus si

uneori cu prezentul:

*he 6othic cathedrals have withdrawn ithin their alls

Batedralele gotice sau retras intre zidurile lor

*he %lectroputeremade poer transformers have been exported

for #ears*ransformatoarele de putere fabricate la %lectroputeresunt exportate de ani de zile

&neori atat %re/ent %erfect , cat si %re/ent %erfect &ontinuu se pot

traduce cu prezentul din limba romana:

It has been raining for three hours'loua de trei ore

*he# have been friends for #earsSunt prieteni de ani de zile

Bomparati:

%re/ent %erfect "impul trecut

*he# have studied %nglish for to #ears

(Au invatat 0invata0 engleza de . ani)

She studied %nglish last #ear

(%a a studiat engleza anul trecut)


71/137

$e has been to the @anube @elta three

times

(%l a fost in @elta @unarii de trei ori)

$e went there last #ear too

(%l sa dus acolo si anul trecut)

3ave #ou ever travelled b# air-

(Ai calatorit vreodata cu avionul-)

8id #ou travel b# air hen #ou ent toJucharest-

(Ai calatorit cu avionul cand ai fost la

Jucuresti-)

$e has 4ust come, give him a chair(A sosit chiar acum, dai un scaun)

$e came #esterda# afternoon(%l a sosit ieri dupaamiaza)

I have brought the dictionar#, here it isK

(Am adus dictionarul, iatalK)

2ast ee" Nevin brought me his dictionar#

(Saptamana trecuta Nevin mia adus dictionarul

lui)

In exemplele din coloana din stanga, apar unele adverbe de timp

nedefinit care cer intrebuintarea timpului %resent %erfect Indicatiile de timp din coloana din dreapta se refera la actiuni

terminate in trecut

+onditionalul pre$ent

Ba si viitorul, conditionalul prezent se formeaza cu a4utorulverbelor modale shall, will folosite ca auxiliare, la forma timpului

trecut (should, would), urmate de invinitivul scurt (fara to) al

verbului principal

Ba si la viitor, should se foloseste pentru persoanele I

singular si plural, iar would pentru persoanele a IIa si a IIIa

singular si plural

Bon4ugarea verbului to say la conditional prezent:

Affirmative Form $&ontracted Form)

I should sa# (as spune) I/d sa#

#ou ould sa# (ai spune) #ou/d sa#


72/137

he, she ould sa# (ar spune) he/d sa#, she/d sa#

e should sa# (am spune) e/d sa#

#ou ould sa# (ati spune) #ou/d sa#

the# ould sa# (ar spune) the#/d sa#

egative Form: I should not sa# (nu as spune) etc (I shouldn/t sa#)

Interrogative Form: should I sa#- (as spune-) etc

Interrogative-egative Form: should I not sa#- (nu as spune-) etc

(shouldn/t I sa#-)

2a forma interogativnegativa, not se aseaza dupa subiect

2a forma contrasa, not se contopeste cu auxiliarele should siwould si preceda subiectul

ota5: Herbele auxiliare should si would isi pastreaza uneori

sensul lor modal, respectiv would la persoana I forma afirmativa

exprima intentie, vointa (la forma negativa), rezistenta, opozitie iar

should (la persoanele a IIa si a IIIa) obligatie, necesitate,

recomandare, sfat:

I called him but he would not come-2am chemat, dar nu a vrutsa vina

1ou should not smoke in the librar#u trebuie 0nu ar trebui0 sa

fumati in biblioteca

Foarte adesea, forma should + infinitivul are un sens apropiat de

al verbului must.

1ou should or" moreAr trebui sa muncesti mai mult

$e should not smo"ear trebui sa fumeze

ota.: "impul trecut al verbelor may si can, respectiv mi)ht si

could sunt folosite si ca forme ale conditionalului:


73/137

1ight e not repeat-u sar putea sa repetam-

*he# could do it aloneAr putea sa o faca singuri

Retineti ca verbul to want (a vrea, a dori) nu se foloseste la

conditional si ca este inlocuit de verbul to lie (a dori,

Toata Engleza

Documents

Transcript of Toata Engleza