ORI - Materia Din Manual

114 Drept international public. Sinteze

1. Cand o parte a teritoriului unui stat este transferata altui star, transferul datorii.for de stat ale predecesorului catre succesor trebuie stabilit printr-un acord reciproc.

2. In absenta unui asemenea acord, datoriile de star ale predecesorului vor trecestatului succesor intr-o proporlie echitabila, luand, in particular, in consideralieproprietatea, drepturile si interesele transferate statului succesorri legate de datoriileacestuia.

Articolul 38. Statele nou independente1. Cand statul succesor este unul devenit de curand independent, nici o datorie de

stat a predecesorului on va fi transferata statului nou independent, exceptii facand tineventual acord dintre ele care sA prevada altceva In perspectiva legaturii dintredatoria de star a predecesorului legata de activitatea sa in teritoriul ce face obiectulsuccesiunii sau de proprietatea, drepturile ;i interesele transferate statului proaspat,,independent.

2. Acordurile la care se refers paragraful 1 nu trebuie sA contravina principiului"suveranitatii permanente a fiecarui popor asupra bunAstArii ,si resurselor naturale, iaraplicarea sa ss nu pupa in pericol echilibrul economic fundamental al noului stat.

Articolul 39. Unirea statelorCand doua sau mai multe state se unesc formand un star succesor , datoriile de stat

ale predecesorului vor fi transferate statului succesor.Articolul 40. Separarea uneia san mai multor parti din teritoriul unui stat1. Cand o paste sau.mai multe din teritoriul unui stat se separa formand un air stat,'

fi nuntai data statele predecesor fl succesor nu an cAzut de acord all procedeze in altfel, datoriile de stat ale predecesorului vor fi transferate intr-o proporlie echitabilastatului succesor , luand in consideratie , In particular, proprietatea, drepturile ,si interesele care sum transferate statului succesor relativ Is datoria de star.

2. Paragraflul 1 se aplica atunci cand o parte a teritoriului unui star se separa deacel stat 1i se unefte cu alt stat.

Articolul 41. Dizolvarea unui statCand un stat se, dizolva 1i Iii inceteaza existenta si parlile statului predecesor

formeaza doua sau mai multe state succesoare, 1i numai dace statele. succesoare nus-au Inleles, datorule de star ale predecesorului vor fi transferate statelor succesoarein proporlii echitabile, luand in consideralie, in particular, proprietatea, drepturile ,si.interesele transferate statelor succesoare relativ la datoriile de stat.(..,)

Cursul 9

Organiza)iile internationale ca subiect de drept international.Organizatii cu caracter universal (ONU), regional , subregional

9.1.Organiza(ii internationale (interguvernamentale).Teoria generalA

9.11. Definitle = „o asociere de state, constituitA prin tratat, inzestrata cu o con-stitupe ^i organe comune;i posedand o personalitate juridica distinctA de cea a statelortembre" (definilie propusa de Comisia de Drept International).

Aiticolul 2 al Convenoei de Is Viena privind dreptul tratatelor (1969) definesteorganizaliile internationale ca find,,organizatiile interguvernantentale".

- Organizatiile internationale sunt rezultatul acordului de vointa al statelor carele'-au constituit, deci sent calificate ca subiecte derivate ale dreptului international.

9.1.2. Elemente constitutive• 0 asociere de state (subiectele primate ale dreptului international) -aceaua tra-

;turA be distinge de organizapile intemationale neguvernamentale, alcatuite dinpersoane fizice sau juridice de drept intern, 1i care se constituie in conformitate cudreptul intern al statului pe teritoriul caruia an fost create. Aceasta asociere se face pebaza unui tratat constitutiv (care se poate numi Statut, Carta, Constitulie, Pact etc.)

• 0 structure proprie de organePersonalitate Juridica proprie (personalitate juridicA internalionald) distincta

de cea a statelor membre . Fund create pe baza acordului de voinla al statelor,organizalia dobandeste o autonomic fnnctionali cc o transforms intr-un subiectaparte de drept international.

9.1.3. Personalitatea juridica a organizatiilor Internationale- Este opozabila erga omnes. in acest sens, CIJ, In Avizul consultativ dat Is

cererea AG a ONU (1949) asupra,,prejudiciilor suferite In serviciul ONU", a consi-derat ca „50 de state, reprezentand o large majoritate a membrilor comunitatii inter-nationale [membrii ONU In 1946, n.n.] an puterea, conform dreptului international,de a crea o entitate posedand personalitate juridica obiectiva, 1i nu numai unarecunoscuta doar de ele". Sunt autori cc sustin ca organizatiile cu caracter universalar avea o personalitate juridica opozabila erga omnes , In timp ce cele regionale nu,find necesar un acord tacit sau expres al statelor nemembre.

AceastA personalitate cafe de doua tipuri:• de drept international (desemneaza calitatea de subiect de drept international)• de drept intern.

116 Drept intemational public. Sinteze

a) Personalitatea juridica de drept internationalConform aceluia;i aviz consultativ al CIJ, ,Curtea a ajuns la concluzia ca

Organizajia este o persoana internationala ;i capabily sy posede drepturi ;i obli-gatii internationale (...)".

Din calitatea de subiect de drept international (titular de drepturi ;i obligatiiinternationale), deci din existenta personalitAtii internationale a organiza;iei, decurgeexistenta unei capacitate juridice internationale . Continutul acesteia este insalimitat prin acordul de vointa al statelor exprimat in special prin tratatul con-stitutiv, in functie de scopurile urmarite de statele fondatoare prin crearea orga-nizatiei.

De exemplu, In privinta capacitatii de a incheia tratate, art. 6 al Conventiei de laViena privind dreptul tratatelor Intre state ;i organizatii Internationale sau intreorganizatii Internationale (1986) araty: ,Capacitatea unei organizatii Internationale dea incheia tratate este reglementata de regulile organizajiei" (mai ales actele consti-tutive, deciziile ;i rezoluteile adoptate conform acestora ;i practica bine stability aorganizatiei - art. 2).

NOW., a) Sunt autori ce considers c6 din simplul fapt a! existentei personalitatiiinternationale or decurge o „capacitate legala nelimitata In baza dreptuluiinernafonal " (Kelsen). Se produce astfel o contopire a conceptelor de (per-sonalitate)) ,ti acapacitates.b) Personalitatea internationala nu rezulta, inerent, din chiar faptul existenteiorganiiatiei internationale . Ea trebuie conferita de statele membre (direct sauindirect). Astfel, marea majoritate a tratatelor constitutive prevad ca „ organi-zatia are personalitate Juridlca" sau » are personalitate internationala (cazulCEE sau CEEA sau al Autoritstii internationale a teritoriilor submarine).

De asemenea, continutul capacitatii juridice (de drept international ) trebuie pre-cizat In acelea;i documente , de multe on printr-o formula cu caracter general: ,arecapacitatea juridica ce ii este necesary exercitarii functiilor ;i atingerii scopurilor sale"(art. 176 din Conven;ia de la Montego Bay, pentru Autoritatea internationala ateritoriilor submarine).

- Exemple de drepturi cu caracter general:• de a incheia tratate• de reprezentare, de legatie (activa;i pasiva)• de protectie functionala a reprezentantilor, functionarilor sai• de a prezenta reclamatii Internationale• de a elabora norme;i reguli (de drept intern al organizatiei sau acorduri),

independent sau impreuna cu statele membre• de control ;i/sau sanctionare in raporturile cu statele membre.

- Obligatia generaly de a respecta dreptul international.- Incepand cu anul 2002, pe agenda de lucru a CDI se aflA tema ,RAspunderii

organizatiilor interna;ionale", un prim proiect de articole find adoptat in primalectura in 2009.

Cursul 9 117

b) Personalitatea juridicA de drept internConform art. 104 din Carta ONU,,,Organizatia se va bucura pe teritoriul fiecamia

drain membrii sai de capacitatea juridica necesara pentru indeplinirea functiilor ;irealizarea scopurilor sale." In practica este vorba despre contracte pentru bunuri,localuri, servicii.

Notd: Pot exista situatii in care o organizatie internationala ss nu posede, chiarconform dispozitiilor actului sau constitutiv, personalitate juridica inter-nationals. De exemplu: Banca Reglementelor Internationale care, deri inter-nationala prin stop ,ci compozitie, nu are deeds personalitate In dreptul internal fiecarei tare membre, dar nu si personalitate juridica internationala.

9.1.4. Primele organizatu internationale au fost comisule fluviale : Comisia Cen-trals a Rinului (1815) ;i Comisia Europeans a Dunarii (1856), urinate de o serie deuniuni administrative (organizatii tehnice): Uniunea Telegrafica Internationals (1865),t7niunea Generals a Po;telor (1874) etc.

9.1.5. Clasificare:a) Dupa aria de actiune:• cu vocatie univetsala (ONU;i institutiile specializate)• cu vocatie regionala (Consiliul Europei, OSCE)• cu vocatie subregionala (OCEMN, Comisia Dunarii).b) Dupa posibilitatea de a deveni membre:

deschise• inchise.c) Dupa obiectul lot:• generale• specializate.d) Dupa modul de afectare a exercitiului suveranitatii statelor membre:• de cooperate• de integrate.

9.1.6. Membrii organizatiilor internationaleMembrii organizatiilor internationale sunt, de reguly, statele.Exceptional, pot fi ;i alte entitati: ,dominioanele sau coloniile care se

guverneazy singure" puteau deveni membre ale Societatii Natiunilor conform art. Ialert, (2) din Pact; sau, in ONU, India a devenit membru Inainte de independents;OEP este membm al Ligii Arabe.

In ultimele decenii, ;i unele organizatii Internationale au devenit membri ai unorlto organizatii internationale.

Dobandirea calitatii de membru:• participare la elaborarea actului

aderare (conform diverselor proceduri prevazute in actul constitutiv ce tin decar'acterul organizatiei).

- Pierderea catitntii de memhnc

118 Drept internaponal public. Sinteze

• excludere• retragere voluntare (cu varianta retragerii temporare sau politica <<scaunului gob>).

9.1.7. Alti participanji• membri asociati (state care nu indeplinesc toate conditiile de a deveni membru

cu drepturi depline al organizaliei)• observatori (state nemembre, state membre pentru a participa Is reuniunile orga.

nelor restranse unde on sunt reprezentate, mi$cari de eliberare nationals, organizapiintemaponale)

• participanp cu statut consultativ (organizapi neguvernamentale).

9.1.8. Structura institu (ionals• organe plenare (sent reprezentate toate statele membre) cum ar fl: Adunarea

Generals, conferinla, congresul etc.; comisiile plenare (ca organe ale AG)• organe restrsnse (sunt reprezentate numai unele state, de regula cele care an un

rol preponderent In domeniul de activitate at organizapei sau prin rotape on prinalegeri periodice)

• Secretariatul (alcatuit din functionari intemaponali).Totodata, organele organizapilor intemaponale se mai pot clasifica In:• principale (create prin tratatul constitutiv)• subsidiare (create de cAtre organele principale, conform tratatului constitutiv).

9.2.Organiza$ii on earacter universal (ONU)

9.2.1. ONU a fost create in urma intrArii in vigoare a Cartel ONU (adoptatA la SanFrancisco, la 26 iunie 1945), Is 24 octombrie 1945.

Scopul esenpal era „de a feri generapile viitoare de flagelul razboiului", men-pnerea pacii $i securitapi internalionale, garantarea ca folosirea forfei armate nu vamai avea be decat in interes eomun. Cole patru scopuri ale ONU sent dezvoltate inart. 1 al Cartel.

9.2.2.Organele ONU (principale) sunt In numar de $ase:a) Adunarea Generals - organul deliberativ at ONU - cuprinde reprezentanli ai

tuturor statelor membre (maximum cAte cinci). Fiecare stat are un singur vot. Hots-rarile AdunArii Generale in probleme importante se iau cu 2/3 din voturile color par-ticipant $i prezenp.

Funcpi cu caracter general:discutarea problemelor ONU $i fonnularea de recomandari statelor $i Consi-

liului de Securitate;- examinarea principiilor generate de cooperate pentru menlinerea pAcii $i secu-

ritstii, inclusiv privind dezarmarea $i reglementarea armamentelor;- discutarea oricaror probleme privind menlinerea pacii $i securitAti, cu exceplia

color pentm care se impune luarea unor masuri $i care trebuie transmise CS;- incurajarea dezvoltarii progresive a dreptului international $i a codifrcarii lui.

Cursul9 119

• Functii cu caracter special:admiterea de not membri $i aplicarea de sanctiuni;administrarea teritoriilor sub tutela $i informarea asupra situaliei din teritoriile

care on se administreaza singure;- aprobarea bugetului, alegerea de membri in alte organe, crearea de organe sub-

sidiare;- dreptulde a core avize ale CIJ.b) Consiliul de Securitate este un organ cu activitate permanenta al csrui

obiectiv principal este luarea masurilor pentru asigurarea pacii $i securitetii inter-naponale $i inlAturarea incalcarii tor. Este alcatuit din 15 membri (5 permanenti $i 10nepermanenti ale$i pe doi ani de AG). In probleme de fond adopts hotarari cu votulafirmativ a 9 membri, Intre care obligatoriu votul afirmativ al color 5.membri per-manenti; in probleme de procedure - votul a 9 membri, indiferent care.

• Funcpi:,rezolvarea pe cale pasnica a diferendelor internaponale;constatarea unei amenintari la adresa pacii sau a unei violari a pAcii;luarea unei decizii sau recomandari pentru menpnerea sau restabilirea pacii $i

securitelii.c) Consiliul Economic $i Social - organul principal ales de Adunarea Generale

ce funcponeaza sub Indrumarea directs a acesteia $i are ca atribupi indeplinireaobiectivelor ONU in domeniul colaborarii economice, sociale $i respecterii drep-turilor omului. Este format din reprezentanli a 54 de state.

d) Consiliul de Tutels - a fost crest pentru a indeplini functiile ONU in ceprive$te sistemul.de tutela. In prezent, el $i-a Incheiat practic activitatea ca urmare afnalizarii procesului de decolonizare.

e) Curtea Internationals de Justipe - organul principal judiciar al ONU (a sevedea Cursul 20).

f) Secretariatul ONU - organul administrativ $i executiv al ONU (compus dinSecretarul general $i personalul necesar).

- Secretarul general este ales de AG la recomandarea CS pe 5 at, cu posibilitatede prelungire pe inca 5 ani.

- Secretarul general exercitA o serie de funcpi administrative $i executive, tehnice$i cu earacter fmanciar.

- Secretarul general poate atrage atenpa CS asupra oricArei probleme care, Inopinia sa, pune in pericol pacea $i securitatea internaponale.

O problema foarte actuala este legate de reforms ONU, mai ales a Consiliului deSecuritate (a se vedea Anexa 3 de Is Cursul 1).

9.2.3. Institutiile specializate = organizapi interstatale ce fac parte din sistemulONU $i care Indeplinesc functii In domeniul economic, social, cultural, educativ etc.(domenii legate de scopurile ONU). Sunt organizapi cu vocape universals, dar cuobiect de activitate limitat. Sunt In numar de 17: OIM, FAO, FIDA, OMS, UNESCO,UPU, UIT, OACI, OMI, FMI, BIRD, SFI, IDA, ONUDI, OMM, AIEA, OMPI.Coordonarea cu ONU se face prin Consiliul Economic $i Social.

120 Inept intemalional public. Sinteze

93. Organizatii regionale (cu caracter politic , economic, militar saucomplex)

- Carta ONU permite crearea unor acorduri sau organizalii regionale in vedereasolutionarii unor probleme privind mentinerea pAcii si securitatii internalionale caresent susceptibile a forma obiectul unor actiuni cu caracter regional . Consiliul deSecuritate le poate folosi pentru actiuni de constrangere (le poate autoriza in acestsens, urmand a fi informat asupra acestor action). Alte organizalii politice sau mili-tare trebuie sA aibA ca stop numai autoapararea colectiva (doar scopuri defensive).

Exemple: Organizatia Statelor American (OSA), Liga Arabs, Organizatia,Unitatii Africane (QUA), OrganizaPa pentru Securitate ,si Cooperate in Europa(OSCE), Consiliul Europei, NATO, UE, OCDE etc.

9.4. Organizatii subregionale(mai ales cu caracter tehnic §i economic,dar gi politic)

Exemple : Organizalia de Cooperate Economics a Marii Negre (OCEMN), ComisiaDunarii, Comisia Internationale pentru Proteclia Fluviului Dunarea (cu sediul laViena), Consiliul Nordic, Consiliul Baltic , Consiliul Arctic si altele.

Bibliografie minimali

1. D. Popescu, A. Ndstase, Drept international public, Ed. SSansa , Bucutesti, 1997,p.237-266

2. Al. Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, Drept international contemporan,ed. a 2-a, revazutsei adaugita, Ed. All Beck, Bucure;ti, 2000, p. 96-135

3. RM. Be,cteliu, Dreptinternational. Introducere in dreptul international public,Ed. All Beck, Bucure$ti, 2003, p. 133-149

4.RM. Be rteliu, Drept international public, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti,2010, p. 43-44

5. R.M. Beiteliu, Drept international public, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucuresti,2008, p.57-147,173-221

6. L Diaconu, Curs de drept international public, Ed. $ansa, Bucure;ti, 1993,p. 215-235

7. 1 Diaconu, Tratat de drept international public, vol. I, Ed. Lumina Ley,Bucure^ti , p. 447-468.

Bibliografie selectivd

1. G. Abi-Saab, Le concept d'organisation internationale, Paris UNESCO, 19802. R.M. Befteliu, Organizalii internationale interguvemamentale, Ed. C.H. Beck,

Bucuresti. 2006

Cursul 9 121

3. M. Bettatti, Le droit des organisations internationales, Collection Que sais-je?, PUF, Paris, 1982

4. 1 Boghez, Remodelarea Uniunii Postale Universale: Congresul de la Bucu-resti (septembrie-octombrie 2004), in RRDI or. 2, ianuarie-iunie 2006, p. 88-93

5. J. Boulouis, Droit institutionnel des communautds europdennes,ed. a IV-a, Paris, 1993

6. D.H. Bowett, The Law of International Institutions, 19827. J.-M. Coicaud, V. Heiskanen (coord.), The Legitimacy of International Orga-

nizations, UN University Press, 20018. N. Daccovici, M. Ghelmegeanu, Al. Bolintineanu, ONU - Organizare $i func-

lionare, Bucure$ti, 19619. M.C. Djiena Wembou, L'ONU et le ddveloppement du droit international,

Paris, 199110. 1. Donciu, Refleclii asupra dreptului de veto in cadrul Consiliului de Secu

ritate al ONU - din perspectiva sistemului decizional multilateral , in RRDI or. 1,octombrie-decembrie 2003, p. 188-208

11. B.B. Ghali, Le principe de l'dgalitd des Etats et les organisations intern-tionales, RCADI, 1960,11; vol. 100

University Press, 200213. J. Klabbers, An Introduction to International Institutional Law, Cambridge12. J.P. Jacque, Le Parlement europden , Paris, 1984

Carta Organizatiei Natiunilor Unite, 1945

Articolul 1. Scopurile Na(iunilor Unite sunt urmAtoarele:

; 14. Gk Moca, Dreptul organizatiilor intemationale , Ed. Universitatii ;,Gh.Cristea", Bucure§ti, 1997

15. D. Saaroshi, International Organizations and their Exercise of SovereignPowers, Oxford, 2005

16. H.G. Schermers, N. M. Blokker, International Institutional Law, ed. a 3-a,Dordrecht, .1995

17. R. Uzuna, Organizatia Cooperarii Economice a Mdrii Negre. Provocdrilereformei la 15 ani de la lansarea procesului, In RRDI nr. 4, ianuarie-iunie 2007,p. 79-87

* La CSCE, Dimension Humaine et rdglement des differends, Paris, 1993.

Anexa 1

1. Sa mentina pacea 5i securitatea internalionala, ,si, in acest stop: sa is masuricolective eficace pentru prevenirea gi inlaturarea amenint8rilor Impotriva pacii §ipentru reprimarea oricaror acte de agresiune sau altor incalcari ale p1cii §i sA infap-tuiasca, prin mijloace pa$nice ;i in conformitate cu principiile justiliei 0 dreptuluiinternational , aplanarea on rezolvarea diferendelor sau situaliilor cu caracter inter-

122 Drept international public . Sinteze

2. SA dezvolte relalii prietene$ti Intre natiuni, intemeiate pe respectarea princi-.piului egalitatii in drepturi a popoarelor $i dreptului for a de a dispune de ele insele, $1sA is oricare alte masuri potrivite pentru consolidarea pAcii mondiale;

3. SA realizeze cooperates intemalionale in rezolvarea problemelor internationalecu caracter economic, social, cultural sau umanitar, in promovarea $i incurajarearespectarii drepturilor omului $i libertatilor fundamentale pentru top, fArA deosebirede rasa, sex, limbs sau religie.

4. Sa fie in centru in care sA se armonizeze eforturile nalunilor cAtre atingereaacestor scopuri comune.

Articolul 4. 1. Pot deveni Membri ai Napunilor Unite toate celelalte State iubi.toare de pace careaccepta obligatiile din prezenta Carta $i care, dupa apreciereaOrganizatiei, sunt capabile si dispuse se le indeplineasca.

2. Admiterea ca Membru al Napunilor Unite a oricarui Stat care indepline$teaceste condipi se va face printr-o hotsrare a Adunerii Generale, la recomandareaConsiliului de Securitate.

Articolul 5. Un Membru al Naliunilor Unite Impotriva caruia Consiliul deSecuritate a intreprins o actiune preventive sau de constrangere poate fi suspendat decatre Adunarea Generals, la recomandarea Consiliului de Securitate, din exercipuldrepturilor $i privilegiilor decurgand din calitatea de Membru. Exercipul acestordrepturi $i privilegii poate fi restabilit de Consiliul de Securitate.

Articolul 6. Un Membru al Napunilor Unite care incalcA in mod persistentprincipiile cuprinse in prezenta Carta poate fi exclus din Organizaae de Adunareagenerals, la recomandarea Consiliului de Securitate.

Articolul 7 . 1. Se infiinteaza, ca organe principale ate Organizaliei NapunilorUnite: o Adunare Generals, un Consiliu de Securitate, un Consiliu Economic $iSocial, un Consiliu de Tutela, o Curte Internationals de Justilie $i un Secretariat.

2. Organele subsidiare care s-ar Invedera necesare vor putea fr infiintate in conformitate cu prezenta Carta.

Articolul & Natiunile Unite nu vor impune nici o restrictie participerii, in condipiegale, a barbatilor $i femeilor In orice funcpe din cadrul organelor ei principale $isubsidiare.

Articolul 9. 1. Adunarea Generala va fi alcatuita din top Membrii NapunilorUnite.

2. Fiecare Membru va avea cal mult cinci reprezentanp In Adunarea Generals.

Functu $i puteriArticolul 10. Adunarea Generals poate discuta orice chestiuni sau Gauze care

infra in cadrul prezentei Carte sau care se refers la puterile $i funcpile vreunuia dinorganele prevazute in prezenta Carta $i, sub rezerva dispozipilor articolului 12, poateface recomandari Membrilor Naliunilor Unite sau Consiliului de Securitate, oriMembrilor Organizaliei $i Consiliului de Securitate, in oricare asemenea chestiunisau Gauze.

Articolul 11. 1. Adunarea Generale poste examina principiile generate de coo-

Cursul 9 : ' . 123

guverneazA dezamiarea $i reglementarea inarnmarilor, $i poate face recomandari cuprivire Is asemenea, principii fie Membrilor Organizaliei Naliunilor Unite, fie Con-siliului de Securitate, fie Membrilor Organizaliei $i Consiliului de Securitate.. 2. Adunarea Generals poate discuta orice probleme privitoare In menlinerea pacii

$i securitetii intemalionale, care Ii vor fi fost supuse de cAtre oricare membru atNaliunilor Unite sau.de catre Consiliul de Securitate on, in conformitate cu artico-lul 35 paragraful 2, de cAtre on Stat care nu este Membru at Naliunilor Unite $i, subrezerva dispoziliilor Artticolului 12, poate face recomandari In privinla oricarei ase-menea probleme, fie Statului ori Statelor interesate, fie Consiliului de Securitate, fieStatelor $i Consiliului de Securitate. Orice asemenea problems care reclama sA seintreprinda o actiune va fi deferita de Adunarea Generals Consiliului de Securitateltiainte saudupa discutarea ei. -

3. Adunarea Generals poate atrage atenlia Consiliului de Securitate asupra situa-$ilor care at putea pune in primejdie pacea;i securitatea internationals.

Articolul 12. 1. Cat timp Consiliul de Securitate exercita, in privinla unui dife-

rend sau a unei situaai, funciile care ii sunt atribuite prin prezenta Carta, AdunareaGenerala-nu va face nici o recomandare cu privire la acel diferend sau situalie, decatdace Consiliul de Securitate ii-cere aceasta.

2. Secretarul general, cu asentimentul Consiliului de Securitate, va aduce lacuno$tinla Adunarii Generale, la flecare sesiune, toate problemele referitoare la men-tinerea pacii $i securitspi internaponale decare se ocupA Consiliul de Securitate; deasemenea, el va in$tiinta Adunarea Generals, iar daca Adunarea Generals nu este insesiune, pe Membrii Napunilor Unite, de indata ce Consiliul de Securitate inceteazade a se mai ocupa de acele probleme.

Articolul 13 . 1. Adunarea Generals va inipa studii $i va face recomandari inscopul:

a. de a promova cooperarea internationals In domeniul public $i de a incuraja dez-voltarea progresiva a dreptului international $i codificarea lui;

b. de a promova cooperarea internafonale in domeniile economic, social, cultural,at invatamantului $i sanatstii $i de a sprijini infAptuirea drepturilor omului $i liber-taplor fundamentale pentru top, fern. deosebire de rasa, sex, limbs sau religie.

2. Celelalte raspunderi, functii $i puteri ale Adunarii Generale referitoare la pro-blemele mentionate in paragraful 1 b de mai sus, sent enuntate in Capitolele XI $i X.

Articolui 14 . Sub rezerva dispoziliilor articolului 12, Adunarea Generals poaterecomanda masuri pentru aplanarea pa$nica a oricarei situali, indiferent de origine,tie care o considers de nature a dauna bunastarii generate sau relapilor prietene$tiIntre na;iuni, inclusiv a situatiilor rezultand dintr-o incalcare a dispoziliilor prezenteiCarte care enunls Scopurile $i Principiile Naliunilor Unite.

Articolui 15..1. Adunarea Generals va primi $i examina rapoarte anuale $i spe-ciale ale Consiliului de Securitate; aceste rapoarte vor cuprinde o dare de seamsasupra masurilor pe care Consiliul de Securitate le-a hoterat sau le-a luat pentrumenlinerea pacii $i securitalii internationale.

2. Adunarea Generals va primi $i examina rapoartele celorlalte organe ale Napu-nilor Unite.


Articolul 23 . 1. Consiliul de Securitate va fi alcatuit din cincisprezece membri aiNatiunilor Unite. Republica China, Franca, Uniunea Republicilor Sovietice Socia-lists, Regatul Unit al Marii Britanii;i al lrlandei de Nord ai Statele Unite ale Ame-ricii vor fi membri permanents ai Consiliului de Securitate. Adunarea Generala vaalege alts zece Membri ai Organizatiei ca membri nepermanenti ai Consiliului deSecuritate, tinand In special seama in primul rand de contributia Membrilor Natiu-nilor Unite la mentinerea pacii ,si securitatii intemationale ,si la infaptuirea celorlaltescopuri ale Organiza0ei ,si, de asemenea, de o repartitie geografica echitabila.

2. Membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate vor fi alegi pe o perioada dedoi ani. La prima alegere de membri nepermanenti, dupe sporirea numarului demembri al Consiliului de Securitate de Is unsprezece la cincisprezece, doi dintre ceipatru membri adsuga# vor f alesi pe o perioada de un an. Membrii ale caror mandateexpire nu vor mai putea fi realei imediat.

3. Fiecare membru at Consiliului de Securitate va avea un reprezentant toConsiliu.

Articolul 24. 1. Spre a asigura actiunea rapida ;i eficace a Organszatiei, Membriisai confers Consiliului de Securitate rsspunderea principala pentru mentinerea pacii,si securitatii intemationale ,si recunosc ca, tndeplinindu-§i indatoririle impuse deaceasta raspundere, Consiliul de Securitate actioneaza In numele ]or.

2. In indeplinirea acestor Indatoriri, Consiliul de Securitate va action in confor-mitate cu Scopurile si Principiile Natiunilor Unite. Puterile specifice acordate Con-siliului de Securitate pentru tndeplinirea acestor Indatoriri sunt definite in Capito-lele VI, VII, VIII si XII.

3. Consiliul de Securitate va supune spre examinare Adunarii Generale rapoarteanuale;i, cand va f necesar, rapoarte speciale.

Articolul 25. Membrii Natiunilor Unite sunt de acord sa accepte 4i sa executehotararile Consiliului de Securitate, in conformitate cu prezenta Carta.

Articolul 26 . In scopul de a promova stabilirea si mentinerea pAcii ;i securitd#iinternationale, Para a folosi pentru Inarmari decat un minimum din resursele umane ;ieconomice ale lumii, Consiliul de Securitate are sarcina de a elabora, cu ajutorulComitetului de Stat-Major, prevazut In articolul 47, planuri care vor fi supuse Mem-brilor Natiunilor Unite in vederea stabilirii unui sistem de reglementare a tnarmarilor.

Votare

Articolul 27. 1. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va dispune de unvot.

2. Hotararile Consiliului de Securitate in probleme de procedure vor fi adoptatecu votul afinnativ a noun membri.

3. Hotsrarile Consiliului de Securitate in toate celelalte probleme vor fi adoptatecu votul afirmativ a noun membri, cuprinzsnd si voturile concordante ale tuturormembrilor permanenti, cu conditia ca, In cazul hotararilor care se adopts In temeiulCapitolului VI si al articolului 52 paragraful 3, o parte de la un diferend ss se abtinsde la votare.

Cursul 9 125

ProcedureArticolul 28. 1. Consiliul de Securitate va fi astfel organizat Incat sA-§i poatA

exercita functiile fare intrerupere. In acest stop,, fiecare membru at Consiliului deSecuritate trebuie sa aiba oricind un reprezentant Is Sediul Organizatiei.

2. Consiliul de Securitate va tine;edinte periodice, la care flecare dintre membriisai poate, data doreste, sa fie reprezentat de un membru al guvernului sau on de unalt reprezentant special desemnat.

3. Consiliul de Securitate poate tine sedinte In site locuri decit Sediul Organi-

zatiei, pe care le socoteste cele mai indicate pentru a -i Inlesni lucrarile.Articolul 29. Consiliul de Securitate poate inftinta organele subsidiare pe care le

considers necesare pentru Indeplinirea functsilor sale.Articolul 30. Consiliul de Securitate va stabili propriile sale reguli de procedure;

inclusiv modul de desemnare a Pre;edintelui sau.. Articolul 31. Orice membru at Natiunilor Unite care nu este membru al Con-

siliului de Securitate poate participa, fare drept de vot, la discutarea oricArei pro-bleme supuse Consiliului de Securitate, on de cate on acesta considers ca intereseleacestui Membru sunt afectate to mod special.

Articolul 32. Orice membru al Na#unilor Unite care no este membru al Consi-liului de Securitate sau.on ce Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite, data esteparte intr-un diferend examinat de Consiliul de Securitate, va fi invitat saparticipe,Ears drept de vot, la discutiile cu privire la acel diferend. Consiliul de Securitate vadetermina conditiile pe care le considers juste pentru participarea unui Stat care nueste Membru al Natiunilor Unite.

(...)Articolul 61 . 1. Consiliul Economic $i Social va fi alcituit din cincizeci §i patru

de Membri ai Natiunilor Unite aleside Adunarea Generals2. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 3, optsprezece membri ai Consiliului

Economic;i Social vor fi alesi in fiecare an pentru o perioada de trei ani. Un membrual carui mandat expire va putea fi reales imediat.

3. La prima alegere dups sporirea numarului de membri ai Consiliului Economic§i Social de la douazeci ^i;apte la cincizeci *I patru, pe lings membrii alesi^mloculcelor noun membri ale caror mandate expire la sf&,itul acelui an, vor fi alesi Inca

douazeci ;ii ,apte membri. Mandatul a noun dintre acesti douazeci si $apte membriadaugap va expira dups un an, iar al altor noun membri dupa doi ani, potrivit dis-pozitilor Adunarii Generale.

4. Fiecare membru at Consiliului Economic;i Social va avea un reprezentant inConsiliu.

Funcjii ei puteriArticolul 62. 1. Consiliul Economic si social poste efectua sau initia studii ;i

rapoarte privind probleme interna#onale In domeniile economic, social, cultural, alinvatsmantului, al ssnatstii ,si in alte domenii conexe ;i poate face recomandAri inprivinta tuturor acestor probleme Adunarii Generale, Membrilor Natiunilor Unite ;iinstitupilor specializate interesate.


2. El poate face recomandari in scopul de a promova respectarea efectiva adrepturilor omului;i libertatilor fundamentale pentru toti.

3. El poate pregati, spre a fi supuse Adunarii Generale, proiecte de conventii inprobleme de competenja sa.

4. El poate convoca, in conformitate cu regulile fixate de Natiunile Unite, con-ferinje intemajionale In probleme de competenja sa.

Articolul 63 . 1. Consiliul Economic ,si Social poate incheia cu oricare dintre insti-tujiile In care. se refers Articolul 57 acorduri stabilind condipile In care institutiarespective va fi puss in legsturs cu Natiunile Unite. Aceste acorduri vor fir supuseaprobarii AdunMi Generale.

2. El poate coordona activitatea institujiilor specializate prin consultsri cu ele siprin recomandari adresate acestor institutii, precum si prin recomandari adresateAdunarii Generale si Membrilor Natiunilor Unite.

Articolul 64 .1. Consiliul Economic §i Social poate lua masurile potrivite spre aobtine rapoarte periodice din partea instituliilor specializate. El poate conveni: ouMembril Natiunilor Unite si cu institu;iile specializate spre a obtine rapoarte privindmasurile luate in executarea propriilor sale recomandari si a recomandarilor AdunariiGenerale in probleme de competenta Consiliului.

2. El poate comunica Adunarii Generale observa#ile sale asupra acestor rapoarte;Articolul 65 . Consiliul Economic si Social poate da in€ormatii Consiliului de

Securitate;iii va.da asistenja, la cererea acestuia.Articolul 66, 1. Consiliul Economic ,si Social va indeplini, in executarea recd-

mandarilor AdurAiii Generale, funcjiile ce intra in competenta sa.2. El poate, cu aprobarea Adunsrii Generale, sA indeplineasca serviciile pe care i

le-ar cere Membri ai Napunilor Unite sau institujii specializate.3. El va indeplini celelalte funcjii specificate in alte psrti din prezenta CartA sau

care Ii pot fi atribuite de Adunarea Generals..

Articolul 86. 1. Consiliul de Tutela se va compune din. urmAtorii Membri aiNatiunilor Unite:

a. Membri care administreaza teritorii,sub tutela;b. acei Membri desemnati nominal in articolul 23 care nu administreaza teritorii

sub tutela;c. atalia alts membri alqi de Adunarea Generals pe o perioada de trei ani, tail vor

fi necesari pentru• ca numkul total al membrilor Consiliului de Tutela sa fie egalrepartizat intre Membrii Natiunilor Unite care administreaza ,si cei care nuadministreaza teritorii sub tutela.

2. fiecare membru al Consiliului de Tutela va desemna o persoana cu calificarespecials care ss-1 reprezinte in Consiliu.

Articolul 87. Adunarea Generals si, sub autoritatea ei, Consiliul de Tutela pot, inindeplinirea functiilor lor:

a. sA examineze rapoartele supuse de autoritatea administrants;b. sA primeasca petitii si sa le examineze , in consultare cu autoritatea adminis-

trants;

Cursul 9 . 127

c. sA organizeze vizite periodice in teritoriile respective sub tutela, la date fixatede acord cu autoritatea administrana, si

d. sA intreprinda aceste atrium si aitele In conformitate cu dispoziliile acordurilorde tutela.

Articolul 88. Consiliul de Tutela va elabora un chestionar privitor la progresullocuitorilor din fiecare teritoriu sub tutela in domeniile politic, economic, social si aleducatiei; autoritatea administranta a fiecarui teritoriu sub tutela care intrs In com-petenla AdunArii Generale va inainta acesteia un raport anual pe baza chestionaruluimentionat.

Articolul 89. 1. Fiecare membrual Consiliului de Tutela dispune. de un vor.2. Hotararile Consiliului de TutelA vor fi adoptate cu majoritatea voturilor mem-

brilor prezenti.

Articolul 92. Curtea Intemationala de Justitie va fi organul. judiciar principal alNatiunilor Unite. Ea va function in conformitate cu Statutul anexat, care este stabilitpe baza statutului Curiii Permanente de Justitie Internationale ,si face pane integrantAdin prezenta Carta.

Articolul 93. 1. Toti Membrii Natiunilor Unite sunt ipso facto parti la StatutulCurjii Internationale de Justitie.

2. Un stat care nu este Membru al NaliunilorUnite poste deveni parte la StatutulCurtis Internationale de Justitie in conditii care urmeaza a fi determinate, pentrufiecare caz in parte, de titre Adunarea Generals, la recomandarea Consiliului deSecuritate.

Articolul 94. 1. Fiecare Membru al Natiunilor Unite se oblige sA se conformezehotsrsrii Cu4ii Internationale de Justitie in once cauza la care este paste.

2. DacA oricare dintre parlile la o cauzA nu va executa obligatiile ce-i revin intemeiul unei hotirari a Curtii, cealalta parte se va putea adresa Consiliului de Seen-ritate care poate, in caz cs socoteste necesar , sa face recomandari sau sa hotarascamasurile de luat pentru aducerea la indeplinire . a hotarsrii.

Articolul 95. Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va impiedica pe MembriiNatiunilor Unite se incredinteze rezolvarea diferendelor lot altos tribunale , in temeiulunor acorduri deja in vigoare sau care at putea fi Incheiate in viitor.

(...)Articolul 97 . Secretariatul va cuprinde un secretar general si personalul de care

Organizalia va avea nevoie . Secretarul general va fi numit de Adunarea Generals larecomandarea Consiliului de Securitate . El va fi eel mai malt funelionar administratival Organizaliei.

Articolul 9& Secretarul general va action in aceasta calitate la toate ,sedinteleAdunarii Generale, ale Consiliului de Securitate, ale Consiliului Economic si. Socialsi ale Consiliului de Tutela . El va Indeplini orice alte funclii ce-i sunt incredintate deaceste organe . Secretarul general va prezenta AdunArii Generale un raport anualasupra activitapi Organizatiei.

Articolul 99. Secretarul general poate atrage atentia Consiliului de Securitateasupra oricarei probleme care, dupe pArerea sa, at putea pune In primejdie mentinerea

128 Drept internaponal public. Sinteze

Articolul 100 . In Indeplinirea indatoririlor lot, secretarul general gi personalul onvor solicita gi nici nu vor primi instructiuni de la vreun guvern sau de la vreoautoritate exterioara Organizaliei. Ei se vor abline de la orice act incompatibil cusituatia for de functionari internalionali, respunzetori numai fall de Organizalie.

Articolul 101 . 1. Personalul va ft numit de secretarui general, potrivit regulilorstabilize de Adunarea Generala.

2. Un personal corespunzAtor va fi afectat in mod permanent Consiliului Eco-nomic gi Social, Consiliului de Tutela gi, dace este cazul, altor organe ale NatiunilorUnite. Acest personal va face parte din Secretariat.

3. Considerentul precumpAnitor la recrutarea gi stabilirea conditiilor de serviciuale personalului trebuie sA fie necesitatea de a se "asigura Organizaliei serviciile unuipersonal care sA posede cele mai Inalte calitAti de munca, de competennA gi deintegritate. Se va One seama in modul cuvenit de importanca recrutArii personaluluipe cea mai large bazA geografica posibila.

Anexa 2

Statutul Consiliului Europei, Londra, 1949

(...)

Capitolul L Scopul Consiliului Europei

Articolul 1 . a) Scopul Consiliului Europei este dea realiza o mai mare unitateintre membrii sai -pentru salvgardarea si realizarea idealurilor gi principiilor care suntmostenirea for comuna gi pentru facilitarea progresului for economic gi social .

b)Acest stop va f promovat prin organele consiliului , prin discutarea chestiu-nilor de interes comun gi prin incheierea de acorduri gi adoptarea unor acliuni

oc mune in domemile economic, social, cultural, stiinlific, juridic Si administrativ,precum Si prin salvgardarea gi respectarea penal departe a drepturilor gi libertAplorfundamentale ale omului.

c) Participarea membrilor la lucrarile Consiliului Europei nu va afecta activitateaacestora in eadr l ONU i ltu g a a os organizalii sau uniuni interna#onale In care ele suetpark.

d) Chestiunile referitoare la apArarea nalionala nu tin de competenta ConsiliuluiEuropei.

CapitoluLII. Componenla

Articolul 2. Membrii Consiliului Europei sunt partile la,acest Statut.Articolul 3. Fiecare membru at Consiliului Europei trebuie sA accepte principiile ,

statulM de drept gi principiul in virtutea ceruia fiecare persoana aflata sub jurisdic(iaa eb i e b e ds u se ucures e drepturile gi liberteple fundamentale ale omului.

Fiecare membru trebuie se se angajeze sA colaboreze , In mod sinter si efectiv, larealizarea scooului Consiliului conform de n; ria; nrnehria A;rr Con T

Cursul9 129

Articolul 4. Orice stat european, considerat ca find capabil de a se conforma

prevederilor art. 3 gi avand voinla de a le realizes, poate fi invitat de cAtre ComitetulMiiugtrilor se devind membru at Consiliului Europei. Once stat astfel invitat vadeveni membru In momentul depunerii, in numele sAu, la Secretarul general, a unuiinstrument de aderare la prezentul Statut.

Articolul 5. a) In circumstance speciale, o lard europeanA considerate ca findcapabilA a se confotma prevederilor art. 3 gi avand dorinla de a be pune In practicapoate fi invitatA de cAtre Comitetul Minigtrilor sA devina membru asocial at Con-siliului Europei. Orice tarn astfel invitata va deveni mentbru asocial la depunerea, Innumele sau, la Secretatul general, a unui instrument de acceptare a prezentului Statut.Un membru asociat este indreptACit sA fie reprezentat numai in cadrul Adunarii Con-sultative.

b) Termenul de omembru> folosit in acest Statut se refera gi la membrii asocial,cu exceptia cazurilor trod este folosit in legatura cu reprezentarea in Comitetul

Minigtrilor.

Capitolul IV. Comitetul Mlnigtrilor

Articolul 13. Comitetul Minigtrilor este organul competent sA aclioneze innumele Consiliului Europei in conformitate cu art. 15 gi 16.

Articolul 14 . Fiecare membru are cite un reprezentant In Comitetul Minigtrilor gifiecare reprezentant dispune de un vot. Reprezentanlii In Comitetul Minigtrilor sent

Inministrii afacerilor externe. Atunci cind un ministru at afacerilor externe nu este

mAsurA sA participe sau data alte circumstance recomandi acest lucru, poate fi desem-nat un supleant care sA ac (ioneze in locul sau . Acesta va fi, in mAsura PO HUM, unmembru at guvernului larii sale.

Articolul 15. a) Comitetul Minigtrilor exantineaza, la recomandarea Adunarii

Consultative sau din proprie initiative, mAsurile adecvate pentru realizarea scopuluicetrd eeConsiliului Europei, inclusiv Incheierea de convenpi gi acorduri gi adoptarea

guveme a unei politici comune referitoare la chestiuni specifice. .reco-ul cac a,zes este cb) Concluziile Comitetului Mmigtrilor pot fi formulate, da

mandari adresate guvernelor. Comitetul poate invita guvernele membrilor sa-i facescunoscute misurile luate cu privire la o atare recomandare.

Articolul 16. Cu exceplia competencelor Adunarii Consultative, astfel cum senttelecdefinite la art. 24, 28, 30, 32, 33 gi 35, Comitetul Minigtrilor va decide, cu

obligatoriu, asupra tuturor chestiunilor referitoare la organizarea §i la aranjamenteleinterne ale Consiliului Europei. Comitetul Mini$trilor va adopta reglementarile finan-ciaregi administrative necesare.

tArticolul 17. Comitetul Minigtrilor poate sA Infiinleze, in once scop, pe care iconsidera necesar, comitete sau comisii cu caracter consultativ sau tehnic.

- - urepxmtemaponal public. Sinteze

Capitolul VI. Secretariatul

Articolul 36. a) Secretariatul este compus dintr-un Secretar general, un Secretargeneral adjunct si personalul necesar.

b) Secretarul general $i Secretarul general adjunct sunt desemnaji de AdunareaConsultative, la recomandarea Comitetului Miniltrilor.

c) Ceilalli membri ai Secretariatului sent numiti de cAtre Secretarul general, con-form regulainentuluiadministrativ.

d) Nici un membru al Secretariatului nu poate detine o functfe remunerate decAtre un guvern, nu poate fi membm at Adunani Consultative sau al unui parlamentnagonal sau nu poate indeplini activitep incompatibile cu atributiile sale.

e) Fiecare membru al Secretariatului trebuie sa face o declarape solemnA prin caresa-,si afirme ata§amentul fata de Consiliul Europei si hotararea sa de a indepliniatribupile sale, in mod con;tiincios, neinfluentat de vreun considerent de ordin natio-nal, de a nu soticita sau accepta instrucpuni, in legatura cu exercitarea funcjiilor sale,de la nici un guvem sau alts autoritate din afara consiliului, precum si de a se abtinede la once act incompatibil cu statutul seu de functionar international respunzator .numai in fata consiliulu. Secretarul general §i Secretarul general adjunct vor faceaceasta declarape I-e comitetului, iar ceilalti membri in fora Secretarului eneral, g .

t) Fiecare membm trebuie sa respecte caracterul exclusiv internajional at func-iilj or Secretarului general ,si ale personalului Secretariatului 0 sA se abjine de a-i

infl iuents n exercitare funtiillacor sae.Articolul 37. a) Secretariatul este situat la sediul consiliului .b) Secretarul general raspunde. de activitatea Secretariatului in fata Comitetului

I fi iv n strilor El ofea in sil Adaii.r,pecaunr Consultative, sub rezerva art. 38 d), ser=vi iilc e adnilnistrative $ilteitta da assene care aceasta ar avea nevoie.

(...)

Anexa 3

Tratatul Atlanticului de Nord , Washington, 1949

Articolul 1 . Pantile se angajeaza ca, aka cum se stipuleaza in Carta ONU; sareglementeze prin mijloace pasnice toate diferendele interna;ionale in care elearputea fi implicate, in afa fel ca pacea î securitatea intemationala, precum 4i justitia,sA nu fie puse in pericol ,si sir se ablina in relapile for internationale de a recurge laforts sau la ameninjarea cu folosirea fortei, in once modalitate incompatibila cu sco-purile Najiunilor Unite.

Articolul 2. Pantile vor contribuila dezvoltarea relatiilor internalionale pasnice ,¢iamicale, consolidendu-$i institutiile libere, asigurand o mai buns in;elegere a prin-cipiilor pe care cunt fondate aceste institujii, favorizand conditiile adecvate pentru aasigura stabilitatea 0 bunestarea . Ele se vor strAdui sa elimine once opozilie inpolitica for economica intemationala ,si vor tncuraja colaborarea economica Intreoricare dintre ele sau intre toate.

Cursul9- 131

Articolul 3. Cu scopul de a asigura in mod cat mai eficient iniaptuirea obiec-dvelor prezentului Tratat, pantile, actionind in mod individual sau colectiv, intr-ontaniers continua;i efectivA prin dezvoltarea mijloacelor proprii ei acordandu-§i reci-proc asistenja vor menjine si intari capacitatea for individuals ;i colectiva de a

rezista unui atac armat.Articolul 4. Pantile se vor consulta de fiecare data cAnd, dupe pArerea uneia dintre

ele, integritatea teritorials, independenta politics sau securitatea uneia dintre Parli at

fi ameninjata.Articolul 5. Pantile convin cA un atac armat contra uneia sau mai multora din ele,

care ar surveni In Europa sau in America de Nord, va f considerat ca find Indreptatfntpotriva tuturor Partilor ,si, in consecinte, ele convin ca, dacs un,astfel de atac s-arproduce, fiecare din ele, in exercitarea dreptului la autoapArare individuals sau colec-tive, recunoscut de art. 51 al Cartel Napunilor Unite, va ajuta Partea sau Psrple ata-

cater intreprinzand , totodate, individual ,si in acord Cu celelalte Parti , acea actiune pe

care ova considers necesare, inclusiv folosirea fortei armate, pentru a restabili si

asigura securitatea in regiunea Atlanticului de Nord.sf di u enta vor i aMice atac armat de aceastA naturs î once magura luata in consec

imediat la cunostinta Consiliului. de Securitate. Aceste masuri vor inceta in momentulsand Consiliul de-Securitate va lua masurile necesare pentru restabilirea ,si menji-

nerea psciisi securitstii internalionale.(i..)

zentul. Tratat nu afecteaza $i nu va fi interpretat a afecta In vreunArticolul 7. Prefel drepturile ;i obligaliile ce decurg din Carta pentru Parjjle ce sunt membre aleNajiunilor Unite sau responsabilitstile primordiale ale Consiliului de Securitate inmentinerea pacii gi securitatii internajfonale.

Articolul & Fiecare . din Parti declare ca Si unul din angajamentele inter-nationale aflate in.vigoare intre state nu este in contradiclie cu dispozitiile prezentului

Tratat;i i;i asuma obligalia de a nu subscrie la nici un angajament international care

an fi In contradiclie cu Tratatul.Articolul 9 . Prin prezenta dispozitie, Pantile stabilesc un Consiliu in care va fi

reprezentats fiecare din ele, pentru a examina problemele referitoare la aplicarea

Tratatului . Consiliul va fi organizat in aea fel incst sa se poate intruni rapid , in once

moment. El va constitui organismele subsidiare care an putea fi necesare; In mod

deosebit; el va stabili imediat un comitet de aparare , care va recomanda masurile de

luat in aplicarea art. 3 î 5.Articolul 10. Psrtile pot, prin acord unanim, sA invite a adera la Tratat once all

stat european, susceptibil sA favorizeze dezvoltarea principiilor prezentului Tratat ,si

sa contribuie la securitatea regiunii -Atlanticului de Nord. Orice stat astfel invital

poate deveni Parte la Tratat, prin depunerea instrumentelor sale de aderare la Guver-nul.Statelor Unite ale Americii. Acesta va informs pe fiecare din Parti despre depu-

nerea fieesrui instrument de. aderare.C..)


Articolul 72. Consecintele suspendsril unui tratat1. Dace tratatul nu dispune sau partite nu convin in alt chip, suspendarea aplicarii

unui tratat pe temeiul dispozitiilor sale sau in conformitate cu prezenta Conventie:a) elibereaza psrtile, Intre care aplicarea tratatului este suspendata, de obligatia

executarii tratatului in relatiile for reciproce pe timpul perioadei de suspendare;b) nu afecteaza relatiile juridice stabilite de tratat Intre psrti.2. In timpul perioadei de suspendare, pantile trebuie sA se abtina de la savarsirea

oricaror acte care ar tinde sa impiedice reluareaaplicarii tratatului.

Cursul 19

solutionarea diferendelor internationale pe cale paanica . Notiunea dediferend . Clasificare . Mijloacele politico-diplomatice

19.1. Notiunea de odiferend»

19.1.1 . Definitie:- Diferendul reprezinta o neintelegere sau un dezacord declarat intre doua sau

mai multe state cu privire la un drept, o pretentie sau un interes sau, conform CurtiiPermanente de Justitie Internationale, ,un dezacord asupra unei probleme de dreptsau de fapt, o opozitie de teze juridice sau de interese intre state" (1924).

- In Carta ONU ;i In alte documente intemationale, alaturi de notiunea de <<dife-rend» figureaza;i notiunea de asituatie». Situatia reprezintA o stare de fapt care arputea duce la frictiuni intemationale sau ar putea da nactere unui diferend (conformart. 34 din Carta ONU).

19.1.2. Diferende politice versus diferende juridice:- Conventiile de la Haga din 1899 ;i 1907 pentru solutionarea paoca a dife-

rendelor internationale (art. 16, respectiv, art. 38) arats ca disputele de nature juridicaar trebui solutionate prin mijloace jurisdictionale (la acel moment, prin arbitraj), ceeacc implica o distinctie, dupe natura tor, intre diferendele internationale politice si,

respectiv, juridice.Pbtrivit Statutului Curtii Internationale de Justitie (art. 36), urmatoarele diferende

au caracter juridic:• interpretarea unui tratat• once problems de drept international• existents oricArui fapt, care daca ar fi stabilit, ar constitui incalcarea unei obliga-

tii internationalenatura si intinderea despagubirilor datorate pentru incalcarea unei obligatii inter-

nationale.- Relevanta distinctiei rezulta din Carta ONU [art. 36 alin. (3)] si este doar it

legaturA cu alegerea de catre parti a mijloacelor de reglementare. Diferendele deordin juridic urmeaza, ca regula generals, sa fie supuse spre rezolvare CIJ sau altorinstante jurisdictionale sau arbitrale, iar cele politice sa fie rezolvate prin mijloaccpolitico-diplomatice.

- Totu^i, in practics, clasificarea diferendelor concrete in politice ^i juridice estedificil de realizat:

• pe de o parte, insa;i defrnitia diferendului international presupune o opozilie deteze juridice

• pe de alta parte, „diferendele juridice tntre state an , prin 1nsi,§i nature tor

298 Drept intemalional public. Sinteze

diferend politic mai vast." (conform CU, ,Personalul diplomatic ,ti consular alSUA la Teheran, SUA c. Iran, 1981)

- Carta ONU (art. 33) enumera mijloeele de solutionare pe tale pasnica a dife-rendelor: negociere, ancheta, mediere, conciliere, arbitraj, reglementarea judiciare,recurgerea la organizatiile internationale sau la oricare alt mijloc la alegerea lot.

19.2. Clasifrcarea mijloacelor de solutionare pe tale pqnica adiferendelor

1. Mijloace politico-diplomatice:• negocierea• bunele oficii (pe care art. 33 din Carta ONU le omite, dar care sunt mentionate

de Conventicle de la Haga)• medierea• ancheta• concilierea2. Mijloace jurisdictionale:• arbitrajul international• jurisdictiile internationale propriu-zise3. Mijloace de solutionare a diferendelor in cadrul organizatiilor internationale

cu caracter universal sau regional.

19.3. Mijloace politico-diplomatice

19.3.1. Negocierile (tratativele, consultarile)- Presupun contactul direct intre reprezentantii pertilor In vederea identificsrll

circumstanlelor , cauzelor diferendului î pentru acomodarea pozitiilor qi inte-reselor partilor, In scopul solutionarit diferendului.

- Constituie, istoric, prima procedura diplomatice de solutionare pa;nica;i toto-data, de regula, prima modalitate la care se recurge In practice atunci cand seincearca solutionarea unui diferend. Tratativele diplomatice directe reprezintA unuldintre cele mai uzitate mijloace de solutionare pentru cd acestea se afle la indemanafiecarui stat, sunt cel mai putin costisitoare î In desfdsurarea lot pantile vin in contactuna cu alta In mod direct.

- Negocierile sunt considerate ca nefiind o modalitate bine defmita din punct devedere procedural. Ele se pot desf4ura prin contacte ,i tratative Intre reprezentantiipartilor, dar;i prin schimburi de documente scrise.

- Negociatorii sent, In general, diplomali (functionari ai ministerelor afacerilorexteme sau membri ai misiunilor diplomatice), membri ai guvemelor sau altepersonalitali care poseda experienta î prestigiu in domenlile ce formeaza obiectulnegocierilor. Until dintre avantajele negocierilor este acela ca ele se pot reins innivele diferite de reprezentare.

- In doctrine a aparut un curent de opinie conform ceruia at exista o regulaprivitoare la anterioritatea negocierilor , adica obligatia pdrlilor de a angaja nego-cieri directe tnainte de a recur2e la alte miiloace de solutionare paanice.

Cursul 19- .

- 0 alta regula este desfaqurarea negocierilor cu buns-credinta , adica cu inten-tia reala de a se ajunge la o solulie reciproc acceptabila. Obligatia de a negocia nuimplicA obligatia de a se ajunge neaparat la o solulie acceptabila (obligalie de mij-loace, nu de rezultat).

- Durata negocierilor variaza In functie de imprejurerile concrete ale fiecaruicaz, putand se dureze doar cateva zile sau mai multi ani. Prin tratate internationale se

stabilesc uneori termene limits.

19.3.2. Bunele oficii- Bunele oficii reprezinte actiunea unui tent menitA a crea conditii favorabile

pentru ca statele in litigiu s3 poats ajunge is rezolvarea diferendulul pe caleanegocierilor sau prin alt mijloc de solutionare pasnics.

- Scopul bunelor oficii consta in determinarea psrtilor la diferend ss fnceapi

negocierile sau ss le rela , data acestea an fost intrerupte. Cel care ofera bunele ofici

nu participa la tratative $i nu propune solutii pentru diferend, misiunea lui limitandu

se la facilitarea tratativelor.- Bunele oficii pot fi oferite de terti on solicitate de pantile la un diferend. Pentru;

se angaja in activitAtile de bune oficii, tertul are nevoie de acceptul partilor, bazat p,

Increderea acestora in impartialitatea sa.

19.3.3 . Medierea- Medierea desemneazd actiunea unui tent de participare la organizarea negc

cierilor, pe care de regula le conduce, participa in mod activ §i direct la negociei

examinand fondul diferendului;i facand propunerl pentru solutionarealui, care a

insa un caracter facultativ pentru parli.- Mediatorul este ales in virtutea calitatilor sale personale sau a functiilor pe cai

le indeplineste. Medierea mai poate fi realizata de unul sau mai multe state on deorganizatie internationald. Mediatorul trebuie sa fie acceptat de parti, care ii define:mandatul. $i in cazul mediatorului, increderea partilor in impartialitatea sa este c

element esential In acceptarea sa de cetre parti.- Din punct de vedere procedural, medierea intemationala se caracterizeazd pr

deplina sa adaptabilitate la imprejurarile concrete ale unui diferend fl prin absenunor forme sau etape care trebuie parcurse. In practice, actiunile de mediere se pintrepatrunde cu negocierile directe intre partile la un diferend, uneori revenireanegocieri directe fund rezultatul interventiei unui mediator.

- Penile la un diferend sunt l ibere ss refuze solutia propusa de mediator.

19.3.4. Ancheta internationals- Are ca scop stabilirea exacta a faptelor (fact-finding) si lamurirea Imp,

jursrilor Si circumstantelor care au dus la aparitia diferendului.

- in acest stop se creeaza comisii de ancheta internationals (conform art. 9-

din Conventia de la Haga din 1907 pentru reglementarea pa§nica a diferendelor int

nationale).- Temeiul constituirii comisiilor de ancheta 11 constituie no acord internatioi

inrheiat de nartile in litigiu. Acest acord poate sa rezulte dintr-o conventie bilater


eau multilaterala. in acord se vor preciza situatiile de fapt ce vor trebui examinate,compunerea comisiei de ancheta, termenele impuse acesteia.

- Comisiile de ancheta se alcAtuiesc dintr-un numAr impar de membri, denumilicomisari Ace tia t fi i i. $ po cetaten a statelor parti la diferend, dar $i ai unor state terte,Comisarii ale$i i$i indeplinesc misiunea in calitate de speciali$ ti, $i no in calitate dereprezentanti ai statelor. Desfe$urarea lucrarilor comisiilor de ancheta are on carac-ter contradictoriu . Psrtile sunt reprezentate de agents, care expun versiunea proprieasupra faptelor. Se. pot prezenta diferite documente, se pot audia martori $i experts,comisia se poate deplasa pe teren, dar numai cu acordul statelor pe teritoriul caromurmeaza sA ancheteze.

- In final, comisia intocme$ te un raport . Acesta este adoptat cu votul majoritatiimembrilor. Raportul comisiei de ancheta nu.este obligatoriu. In raport, comisia deancheta se va limita la stabilirea situatiei de fapt, firs a propune solutii referitoarela fondul diferendului.

- Ancheta internationals se aplica unei categorii relativ limitate de situapii:intervine in special in situatiile care on impute nici onoarea, nici interesele vitale alepartilor, respectiv in acelea care s-au treat in jurul unui dezacord care prive$ te fapteizolate $i care poate fi rezolvat printr-o investigatie impartiala $i con$tiincioasa(conform art. 9 din Conventia de la Haga privind aplanarea conflictelor).

- La 19 august 2004, Romania a declan$at procedura de create a unei Comisii deAncheta Internationals in baza art. 3 alin. (7) $i Anexei IV din Conventia privindevaluarea impactului asupra mediului In context transfrontalier (Espoo, 1991) pentrua stabili data lucrarile de constructie a canalului Bastroe In Delta ucraineana aDunsrii sunt de nature se produce un impact negativ transfrontalier semnificativ Inpartea romaneasca a Deltei, ceea cc a Comisia a $i constatat, in unanimitate, la 10iulie 2006.

19.3.5. Concilierea internationals- Concilierea internationals este un mod de reglementare a diferendelor inter-

nationale. de once nature, In care o comisie, constituita de perti, fie cu titlu perma-nent, fie pentru un anumit diferend, procedeaza la o examinare impartiala $i sestraduie$te sa defineasca termenii unui aranjament, susceptibil de a 11 acceptatde pare , on acords partilor once concurs care ii va fl cerut in vederea regle-mentarii (conform Institutului de Drept International). Membrii Comisiei se numescconciliators.

- Mind cel mai complex mijloc politico-diplomatic, face trecerea de la acestemijloace Is cele jurisdictionale , Mai exact la arbitraj , de care se deosebe$te prinaceea ca solutia propusA nu este obligatorie. Ea are un caracter complex, imbinsndelemente de ancheta cu cele de mediere.

- Temeiul declan$arii unei concilieri internationale it constituie acordul partilorla diferend.

- Procedura comisiilor de conciliere se deruleaza in doua faze : cea de ancheta,contend in examinarea faptelor $i administrarea probelor $i faze de conciliere pro-priu-zisa , care se desf'3$oara in contradictoriu, cu ascultarea partilor. Comisiaintocme$te un raport, ale carui concluzii trebuie motivate atat in fapt, cat $i In

Cursul 19

Bibliografie minimala

301

1. B. Aurescu, Sistemul jurisdictiilor intemationale, Ed. All Beck, Bucure$ti,

2005,P.2-812. Al. Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, Drept international contemporan, ed.

a 2-a, revazute $i adaugita, Ed. All Beck, Bucure$ti, 2000, p. 179-192

3. A. Nastase, D. Popescu, Drept international public, Ed. SSansa, Bucure$ti,

p. 320-3244.1. Diaconu, Curs de drept international public, Ed. SSansa, Bucure$ti, 1993,

p. 202-2145. RM. Be$teliu, Drept international. Introducere In dreptul international public,

Ed. All Beck, Bucure$ti, 2003, p. 325-3896. RM. Be$teliu, Drept international public, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bueure$ti,

2008, p. 1-15.

Bibliografie selective

I. B. Aurescu, Avanscena $i Culisele Procesului de la Haga, Ed. Monitorul

Oficial, Bucure$ti, 20092. Al. Bolintineanu , Methods to Strengthen the Role of the UN on the Peaceful

Sttlement of International Disputes, Hague Academy of International Law, 1980

3. J. W. Burton, Conflict resolution and prevention, 1990

4. T. Chebeleu, Reglementarea pa$nica a diferendelor internationale, Ed. Politics,

Bucure$ti, 19845. T. Chebeleu, D. Popescu, Solutionarea pa$nica a diferendelor internationale,

Bucure$ti, 19836.1. Clo$ca, Reglementarea panics a diferendelor dintre state, Bucure$ti, 1980

7. J. Collier, V. Lowe, The Settlement of Disputes in International Law, Institu-

tions and Procedures, Oxford University Press, 2000

8. I. Diaconu, Peaceful Settlement of Disputes Between States : History ant

Prospects in the Structure and Process of International Law, Haga, 1983

9. G. Geamanu, Principii fundamentale ale dreptului international, 1967

10. G. Geamanu, Theorie et practique des negotiations en droit international, it

RCADI, 1980, vol. 16611. M. Malija, Mijloace de reglementare panics a diferendelor, Bucure$ti, 1982

12. M. Malila, Jocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplomatie, Ed. C.H

Beck, Bucure$ti, 200713. J. G. Merrils, International Dispute Settlement, 1988

14. L William Zartman (coord.), Preventive Negotiation, Carnegie Commissiolon Preventing Deadly Conflicts, Rowman & Littlefield Publishers, Lanham-Boulder

New York-Oxford, 2001.


Conventii qi alte documente internationale

1. Pactul Ligii Natiunilor din 19192. Pactul Briand-Kellogg din 19283. Carta ONU4. Declaratia Adunarii Generale a ONU privind reglementarea pa§nica a dife-

rendelor internationale , adoptatA prin Rezolutia nr . 37/10 din 15 noiembrie 19825. Actul final de la Helsinki din 1975. Declaratia asupra principiilor care guver.

neazA relatiile dintre statele participante la CSCE6. Conventia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor7. Conventiile de la Haga din 1899 ;i 1907 privind reglementarea pasnica a dife-

rendelor

8. Declaratia asupra principiilor relatiilor amicale §i cooperarii Intre state, adop-tata de Adunarea Generals a ONU prim Rezolutia nr. 2625 din 24 octombrie 1970.

Anexa 1

Tratatul pentru renuntarea la rAzboi ca instrument de politicsnationals, Pactul Briand-Kellogg, Paris, 1928

1. Inaltele Parti Contractante declare solemn in numele popoarelor for respectiveca ele condanma recurgerea la rAzboi pentru reglementarea diferendelor interna-tionale ,si renunta la el ca instrument de politics nationals in relatiunile ]or mutuale.

2. Inaltele Psrti Contractante recunosc ca reglementarea sau rezolvarea tuturordiferendelor sau conflictelor, de once nature sau de once origine ar putea fi ele, carese vor putea ivi intre ele , nu va trebui niciodata urmarita decal prin mijloace pacifice.

3. Prezentul Tratat va fr ratiflcat de Inaltele Perti Contractante desemnate Inpreambul, conform cerintelor constitutiilor for respective si va produce efecte Intreele de indata ce toate instrumentele de ratificare vor fi fost depuse la Washington.

Anexa 2

Conventia de de£mire a agresiunii , Londra, 1933

Articolul 1. Fiecare din Inaltele Parti Contractante se angajeaza se accepte inraporturile mutuale cu fiecare din celelalte si cu incepere din ziua punerii in vigoare aprezentei conventiuni defnnitia agresorului, astfel cum a fost explicata in raportulComitetului pentru chestiunile de securitate cu data de 24 mai 1933 (raportul Politis),

Cursul 19 303

at Conferintei pentru reducerea $i limitarea armamentelor, raport Scut in unna pro-

punerii delegatiei Sovietelor.Articolul 2 . In consecinta, va fi recunoscut, ca agresor intr-un conflict inter-

national, sub rezerva acordurilor in vigoare intre pantile in conflict, statul care primulva fi comis una din acpunile urmAtoare:

- declaratie de rezboi unui alt stat;- invazia cu fortele sale armate, chiar Odra declaratie de razboi, a teritoriului unui

alt stat;- atacarea cu fortele sale terestre, navale sau aeriene, chiar fdra declaratie de

razboi, a teritoriului, navelor sau aeronavelor unui alt stat;- blocada navala a coastelor sau a porturilor unui stat;- sprijin dat bandelor armate care, formate pe teritoriul sau, vor fi invadat teri-

toriul unui alt stat sau refuzul, cu toatA cererea statului invadat, de a lua pe propriulsau teritoriu once masuri in puterea lui pentru a lipsi zisele bande de once ajutor sau

protectie.Articolul 3. Nici o consideratie de ordin politic, militar, economic sau de alts

nature nu va putea scuza sau justifica agresiunea prevazuta la art. 2. (cu titlul de

exemplu vezi anexa).(...)

Conventie AnexaIn acela;i timp, plenipotentiarii de mai sus an semnat 0 urmatoarea:Anew la art. 3 al Conventiei relative Is deflnitia agresiuniiInaltele Parti Contractante semnatare ale conventiei relative la definitia agresiunii,Dornice, sub rezerva express de a nu restrange Intru nimic aplicarea absolute a

regulii puse In art. 2 al zisei conventii, de a da anumite indicatii de nature a determinaagresorul, constatA ca nici un act de agresiune In sensul art. 2 al zisei conventii nu vaputea, Intre altele, sa fie justificat de una din Imprejurarile unnatoare:

A. Situatia intemA a unui stat, de exemplu, structura sa politica, economics sausocials; gre§elile atribuite administratiei sale; tulburarile provenite din greve, revo-lutiuni, contrarevolutiuni sau rAzboi civil.

B. Purtarea internationale a unui stat, de exemplu, violarea sau pericolul de vio-lare a drepturilor sau intereselor materiale sau morale ale unui stat strain sau alesupugilor sai; ruptura relatiilor diplomatice sau economise; masuri de boicot, eco-nomic sau financiar; diferendele relative la angajamentele economice, financiare saualtele fats de statele straine; incidentele de frontiers care nu intra in unul din cazurilede agresiune indicate la art. 2.

Inaltele parti contractante sunt, pe de alta parte, de acord a recunoa;te ca prezentaconventie nu va trebui niciodata sA serveasca la legitimarea violarilor dreptuluigintilor in care ar putea fi implicate ,si circumstantele cuprinse in enumerarea de maisus.


Anexa 3

Rezolutia Adunarii Generalea ONU nr. 3314 (XXIX) - Definitia agresiunii,1974

(...)Articolul 1. Agresiunea este folosirea fortei armate de cAtre un stat impotriva

suveranitatii, integritatii teritoriale sau independentei politice a unui alt stat sau inorice alt mod incompatibil cu Carta Natiunilor Unite, astfel cum reiese din prezentadefinipe.

Note explicative: in aceaste definitie termenul ,,stat°:a) este folosit fare a prejudicia problema recunoa;terii sau faptul de a;ti daca un

stat este membru at Organizatiei Natiunilor Unite;b) include, card este cazul, conceptul de ,grup de state".Articolul 2. Folosirea fortei armate, cu violarea Cartei, de catre un star care

actioneazs primul constituie dovada suftcienta prima facie a unui act de agresiune,deai Consiliul de Securitate poate, in conformitate cu Carta, sa conchida ca stabilireafaptului cii un act de agresiune a fost comis nu ar fi justificatA tinand seama de alteimprejurari pertinente, inclusiv faptul ca actele in cauzd sau consecintele lot on suntde o gravitate suficienta.

Articolul 3. Oricare dintre actele de mai jos, fie CA a existat sau nu o declaratie derazboi, sub rezerva prevederilor art. 2 si in conformitate on ele, descrie condipileunui act de agresiune:

a) invadarea sau atacarea teritoriului unui star de catre fortele armate ale unui allstar, sau orice ocupape militarA, chiar temporara, rezultand dintr-o asemenea invaziesau dintr-un asemenea atac, sau orice anexare, prin folosirea fortei, a teritoriului sau aunei pare a teritoriului unui all stat;

b) bombardarea, de catre fortele armate ale unui star, a teritoriului unui alt stat,sau folosirea oricaror arme de catre un stat impotriva teritoriului unui all star;

c) blocada porturilor sau coastelor unui stat de catre fortele armate ale unui allstat;

d) atacul sevarsit de catre forlele armate ale unui stat impotriva fortelor armateterestre, navale, sau aeriene sau impotriva flotelor maritime ai aeriene civile ale altuistat;

e) folosirea fortelor armate ale unui stat, care sunt stationate pe teritoriul unui altstat cu acordul statului gazda, contrar condipilor prevazute In acord, sau oriceprelungire a prezentei for pe teritoriul respectiv dupe data incetarii acordului;

f) admiterea de catre stat ca teritoriul sau, pe care 1-a pus la dispozipa unui alt stat,se fie folosit de cstre acesta din urma pentru comiterea unui act de agresiune hnpo-triva unui stat tert;

g) trimiterea de cetre un stat sau in numele sAu de bande sau grupuri inarmate, deforte neregulate sau de mercenari care sevarsesc acte de foria armate impotriva unuiair stat, de o asemenea gravitate incat ele echivaleaze cu actele enumerate mat sus,sau faptul de a se angaj a in mod substantial Intr-o astfel de actiune.

Cursul 19 3

Articolul 4. Enumerarea actelor de mai sus nu este limitativA, ConsiliulSecuritate putand califica ^i alte acte ca acte de agresiune pottivit prevederilor Cart(

Articolul 5. Nici un considerent de orice nature at fi, politica, economics, militasau de alt fel, nu poate justifica o agresiune.

Rezboiul de agresiune constituie o crims Impotriva pacii internationaAgresiunea de na$tere la raspundere internationals.

Nici o achizitie teritoriale ,si nici un avantaj special care rezulta de pe urma uragresiuni nu sunt licite si nici nu vor fi recunoscute ca atare.

Articolul 6. Nimic din prezenta definitie nu va fi interpretat ca largind arestringand in vreun fel dispozitiile Cartel, inclusiv prevederile sale referitoarecazurile in care folosirea fortei este legitims.

Articolul 7. Nimic din prezenta defmitie 1i, in special, art. 3, nu poate in nici ifel sA afecteze dreptul la autodeterminare, la libertate si la independents, aaa cudecurge din Carta, at popoarelor lipsite prin forts de acest drept §i la care se refeDeclaratia asupra principiilor dreptului international privind relapile de prieteniecooperarea Intre state conform Cartei Natiunilor Unite, Indeosebi at popoarelsupuse unor regimuri coloniale sau rasiste, sau altor forme de dominatie strainsnici dreptul acestor popoare de a lupta in acest scop ,ci de a solicita si obtine ajutpotrivit principiilor Cartel §i in conformitate cu declaratia sus-mentionata.

Articolul 8. in interpretarea si aplicarea lot, dispozitiile de mai sus suet legaintre etc si fiecare trebuie se fie interpretate in contextul celorlalte prevederi.

Cursul 20 307

Cursul 20

Solutionarea diferendelor internationale pe cale pasnicii.Mijloacele jurisdictionale

20.1. Arbitrajul international

20.1.1 . Definitie: Mijloc de solulionare pasnica a diferendelor internalionale incadrul cAruia partite la un diferend, printr-un acord formal (clauza compromisorie sautratat numit Compromis sau Acord Special), incredinteaza solutionarea diferenduluiunui tert - care poate fi reprezentat de a persoana sau mai multe - si se supundeciziei acestuia, ca urmare a unei proceduri contencioase, din care rezulta o hotararedefmitivA $i obligatorie.

20.1.2 . Scurt istoric:- Cunoscut din Antichitate (China, India, Grecia).- In Evul Mediu Bunt cunoscute numeroase arbitraje, incredintate in special Papei.- 1794: Tratatul de prietenie, comerl î navigatie (Tratatul Jay), incheiat intre

SUA si Anglia pentru reglementarea pe cale amiabila a problemelor multiple iviteintre cele doua tari in urma independentei americane.

- In secolul al XIX-lea se consacra trei forme de arbitraj: rolul de arbitru a fostincredintat unui tribunal arbitral cu arbitru unic (;ef de stat, jurist celebru), fie uneitribunal arbitral sub forma unei comisii mixte paritare, fie unui tribunal arbitral cunumsr impar de arbitri (cazul cel mai frecvent azi).

- 1899: se creeazA Curtea Permanents de Arbitraj prin Convenpa de la Haga.- 1907: se adopts la Haga Conventia pentru aplanarea conflictelor internatio-

nale care prevede mentinerea Curtii Permanente de Arbitraj de la Haga, care func-tiona din 1902. Pans In anul 1945 Curtea a fost sesizata cu 25 de litigii. Dupa anul1945 nu s-a mai recurs decat rar la serviciile sale, papa cand, dupe 1990, CPA aadoptat not reguli de procedure $i a deschis posibilitatea solutionarii de diferende cucaracter comercial, respectiv intre state ,si alte entitAti care se manifests in plan inter-national, ceea ce a determinat o relansare a activitatii CPA, inclusiv pentru diferendeinterstatale.

- In paragraful 1 al art. 3 din Pactul Societatii Natiunilor se precizeaza ca statelemembre an obligatia de a recurge la arbitraj sau la reglementarea judiciary In cazurilein care diferendele for nu an putut fi solutionate pe cale diplomatic&

- 1928: se adopta de catre Adunarea Societatii Natiunilor, Actul general pentrureglementarea diferendelor internationale , care a intrat in vigoare in 1929.

- 1949: Actul general pentru reglementarea diferendelor intemationale a fostrevizuit î adoptat de Adunarea Generals a ONU; nu a fost aplicat deoarece s-aconsiderat cA incearca sA supuna arbitrajului diferende de nature politics.

- 1948: Pactul de 12 Bogota intervenit intre statele de pe cele doua continenteamericane.

- 1957: Convenlia europeans pentru reglementarea pasnica a diferendeloradoptata In cadrul Consiliului Europei.

- In cadrul ONU se adopts de catre Comisia de Drept International, in 1955, uncod privind arbitrajul.

20.1.3. Fundamentul juridic al procedurii arbitrale:- Consimtamantul de a accepta arbitrajul poate fi dat Inainte de nasterea litigiului

(pentru ipoteza in care va aparea un diferend) $i imbraca forma unei clauze compro-misorii inserata intr-un tratat (bilateral sau multilateral), sau poate fi dat dupe declan-;area acestuia, caz In care imbraca forma unui tratat Intre parlile la diferend, denumitCompromis.

- Clauza compromisorie on vizeaza un litigiu existent si actual, ci diferendeeventuale, susceptibile sa intervina Intre statele contractante in legstura cu tratatulrespectiv.

- Compromisul este un acord international prin care doua state convin sa incre-dinleze unui arbitru unic, unui organ colegial ad-hoc sau unui tribunal arbitral pre-constituit, reglementarea unui litigiu existent. Compromisul este un tratat caruia i seaplica principiile si regulile dreptului tratatelor. Compromisul trebuie' sa contina:angajamentul de a recurge la arbitraj, obiectul diferendului, modul de constituire atribunalului arbitral ,si numArul arbitrilor (conform modelului regulilor de arbitrajIntocmite de Comisia de Drept International a ONU, î acceptat de Adunarea Gene-rals a ONU prin Rezolutia 1262/1958).

• Rolul p3rlilor In procedura arbitrale:Alegerea organului arbitral: statele an o libertate totals in alegerea fotmei de

arbitraj sau a arbitrilor.- Tribunalul arbitral este compus dintr-un numsr dat de membri, la alegerea

parlilor la diferend, fie de pe listele Curtii Permanente de Arbitraj, fie alte persoane.Numsrul arbitrilor este de regula impar (3 sau 5). Partile numesc un numar egal dearbitri, care aleg un supraarbitru (preaedintele tribunalului).

- Defmirea misiunii organului arbitral . Parlile determine Iimitele competenteiorganului arbitral si ii definesc misiunea. Dreptul aplicabil este dreptul hotarat de

ph•- Procedura. Parple pot fixa regulile de procedure fie prin compromis, fie printr-

un alt tratat. Procedura propriu-zisa cuprinde doua faze: scrisa ,si orals. Se pot citamartori, se pot ordona expertize, se pot decide masuri conservatorii. Ulterior fazeiorale an loc deliberarile, unnate de pronuntarea hotararii arbitrale.

20.1.4. Sentinta arbitrals nu produce efecte decat intre psrti , se bucurA deautoritatea de lucru judecat, dar nu are un caracter executoriu. Asadar, sentintaeste obligatorie pentru parti (decurge din principiul pacta sunt servanda), arecaracter definitiv (conform principiului relativitatii lucrului judecat), dar nu esteexecutorie (nu exista un organ care sa monitorizeze executarea hoterarii ,si sa sanc-lioneze partea care nu respects hotararea, ca in cazul instantelor jurisdictionalepropriu-zise).

308 Drept internatsonal public. Sinteze

20.2. Jurisdictia internationals propriu-zisA

20.2.1. Scurt istoric:- Ideea crearii unei structuri judiciare permanente pentru solutionarea diferendelor

internationale a fost evocata pentru prima data de secretarul de stat american ElihuRoot, la Conferinta de la Haga din 1907.

- Articolul 14 din Pactul Societatii Natiunilor prevedea Inflintarea unei CurtiPermanente de Justine Internationala . Statutul CPJI a Post adoptat de AG aSocietatsi Natiunilor in decembrie 1920 ,ci a intrat in vigoare in 1921. Curtea fund.tioneaza In mod efectiv din anul 1922, Limp de 18 ani, adics pans la izbucnirea celuide al doilea razboi mondial. In aceastA perioadA a emis 88 de decizii, din care 31 desentinfe, 27 de avize consultative;i 30 de ordonan;e.

- Articolul 92 din Carta ONU prevede Infrintarea, ca organ principal judiciar, aCurtii Internationale de Justitie.

20.2.2. Curtea Internationale de Justitie• Principiul caracterului facultativ al recurgerii Is jurisdictia CIJ este consacrat

in art. 36 alin. (1) din Statutul CIJ: intra In competenta contencioass a CIJ toate cau-zele pe care i le supun pArtile. Statele nu sunt supuse jurisdictiei Curtis declt inmAsura in care an consimtit la aceasta.

• Structure CU. Se disting trei elemente:1. Judeeetorii permanenti . Curtea este un corp de 15 magistrate independents.

Judecatorii se aleg pe termene de 9 ani si pot fi realesi. Ei trebuie sa aiba cetAteniidiferite; alegerea judecatorilor se face de catre Consiliul de Securitate ;i AdunareaGenerale a ONU, de pe o lists de candidati intocmitA de Secretarul General, la pro-punerea statelor membre ONU.

2. Judecetorii ad-hoc. Orice stat parte la un diferend supus Curtis poate sAnumeasca pentru soluteonarea acelui diferend, un judecator ad-hoc, dace nici unuldintre cei 15 judecatori nu este cetatean al situ.

3. Camerele Curtil. Curtea poate sA constituie oricand una sau mai multe camere,alcatuite din trei sau mac multe judecatori. Pentru a solutiona o cauzA cc prezintA uninteres particular, Curies poate sA instituie ad-hoe, Is cererea parfilor, o camera dejudecatA mai restransA, formatA din 3-5 judecatori. Conform art. 29 din Statut, Curteamai Infrinteaza anual o Camera compusA din cinci judecAtori care sA dezbatA fi SAsoluponeze cauzele care se preteaza unei proceduri sumare.

• Competenta Curtei este:contencioasa;necontencioasA (consultative).

a) Competenta contencioasA poate fl privitA din douA puncte de vedere: alsubiectelor de drept international care se pot prezenta in fata Curtis - rationpersonae, si al diferendelor care i se supun - ration materiae.

- Competenta ration personae. Potrivit art. 34 alin. (1) din Statutul CU, numaistatele pot fr pArti In cauzele supuse Curtii. Este vorba, In primul rand, de statelemembre ale ONU. Potrivit art. 35 alin. (2), Consiliul de Securitate poate stabili con-

Cursul 20 309

membre la Statutul CIJ. Alte subiecte de drept international in afara statelor, per-soanele fizice saujuridice nu an acces la jurisdicpa CIJ.

- Competenta ration materiae. Potrivit art. 36 din Statutul CIJ, in competenta saintra douA categorii de cauze: cele pe care i le supun partile si toate chestiunile pre-vi zute in mod special in Carta Natiunilor Unite sau in tratatele ;i conventicle invigoare.

• Exprimarea consimtemantului. Jurisdictia CIJ se bazeaza pe consimtAmantulstatelor pAfi In litigiu. Consimtamantul poate fl exprimat inainte gi indiferent deproducerea unui diferend (a priori) sau pentru solutionarea unui anumit diferend (aposteriori).

Acceptarea a priori se poate face prin douA modalitati distincte:- Declaratie facultativs pentru acceptarea jurisdictiei obligatorii a CIJ, care se

depune la Secretarul General al ONU fi care confine acceptul unui stat de a supunejurisdictiei Curtii toate diferendele care ar aparea in raport cu alt stat care acceptsaceea5i obligatse, dacA tipul de diferend acceptat coincide cu eel acceptat de celalaltstat.

- Poate rezulta din tratate bilaterale sau multilaterale, in care statele includ o cla-uzs compromisorie , prin care accepts sA supunA jurisdictiei CIJ eventualele dife-rende apArute Intre ele In cursul aplicArii tratatului respectiv.

Acceptarea jurisdictsei Curtii a posteriori se face prin:- Acord special denumit Compromis, care intervine intre statele respective. In

cuprinsul compromisului se stabilesc obiectul diferendului , respectiv problemeleasupra cilrora pArtile ii solicits Curtii sA se pronunte.

Forum prorogatum [art. 38 alin. (5) din Regulile de procedure ale CIJ].• Dreptul aplicabil . Conform art. 38 din Statut, Curtea va putea aplica (defi nu

exclusiv):- conventicle intema#onale, fie generale, fie speciale- cutuma internatsonala- principiile generate de drept- hotsrarile judecAtore§ti- doctrina celor mac calificat speciali§ti in drept international- echitatea.• Procedure

CIJ poate fi sesizata prin notificarea compromisului sau printr-o sesizareunilateralA adresatA grefierului (pe baza clauzei compromisorii, a declaratiilor facul-tative concordante sau in aplicareaforum prorogatum).

- Partile pot fi asistate de consilieri sau avocaV. Procedura cuprinde faza oralA *ifaza scrise, urmatA de deliberare fi pronuntarea hoterarii.

- Curtea examineazA cu prioritate excepteile preliminarii ,ci poate decide mesuriconservatorii.

- Dezbaterile sunt publice, ca regula, dar deliberarea este confidentialA . Deciziilese adopts cu majoritate de voturi ;i sunt motivate. Judecatorii pot formula decla-ratii, opinii separate sau dizidente.

- Deciziile Curtii sunt definitive ¢i nu pot fi atacate , dar se poate cere interpre-


Securitate care va putea lua masurile necesare pentru aducerea la indeplinire adeciziilor Curlii (art. 94 din Carta ONU).

b) Competenta consultative a CIJ. Curtea este imputernicita ss emita avizeconsultative , care pot fi cerute pentru orice problemajuridica de catre:

- Adunarea Generale- Consiliul de Securitate- institutiile specializate ONU, cu autorizarea Adunarii Generale, in domeniul for

de competenta• Statele nu pot cere direct avize consultative CIJ.• Avizele consultative nu an un caracter obligatoriu,,insA autoritatea juridica ce be

este atribuita a impus respectarea tor.

Bibliografie minimali

I. B. Aurescu, Sistemul jurisdictiilor intemationale, Ed. All Beck, Bucurgti,2005, p. 2-81

2. Al. Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, Drept international contemporan, ed.a 2-a, revazuta si adaugita, Ed. All Beck, Bucure§ti, 2000, p. 192-206

3. A. Nastase, D. Popescu, Drept international public, Ed. $ansa, Bucuresti,p. 324-330

4. I. Diaconu, Curs de drept international public, Ed. 5ansa, Bucure;ti, 1993,p. 202-214

5. RM Bqteliu, Drept international. Introducere in dreptul international public,Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 325-389

6. R.M. Be rteliu, Drept international public, Volumul II, Ed. C.H. Beck, Bucu-resti, 2008, p. 1-15.


1. B. Aurescu, Prezentarea pledoariilor orate ale Romaniei in cadrul procesuluide Delimitare a spaliilor maritime (Romania c. Ucraina) la Curtea Intemationala deJustitie din perioada 2-19 septembrie 2008, In RRDI or. 7, iulie-decembrie 2008,p. 79-143

2. B. Aurescu et at (coord.), Delimitarea maritime dintre Romania §i Ucraina IsCurtea de la Haga. Documentele scrise si pledoariile Romaniei in cauza Romania c.Ucraina privind delimitarea spanilor maritime in Marea Neagra, solutionata deCurtea Intemanonala de Justitie la 3 februarie 2009, Ed. Academiei Romnne,Bucurefti, 2009

3. B. Aurescu, Avanscena;i Culisele Procesului de la Haga, Ed. Monitorul Ofi-cial, Bucure;ti, 2009

4. B. Aurescu, M Pascaru, Decizia Curtii Internationale de Justitie In cazul Deli-mitarea Maritime in Marea Neagra- Conferinta interactive de la Facultatea de Drent

Oursu120 311

(10 martie 2009), articol In Analele Universitelii din Bucure$ti - Seria Drept, 2009-I,p. 106-114

5. B. Aurescu, Actualitatea internationals: Pronunlarea la 3 februarie 2009 decatre CIJ a hotararii sale in cauza ;,Delimitarea Maritime in Marea Neagra"(Romania c. Ucraina), in C.J. nr. 2/2009, p. 68

6. B. Aurescu, Actualitatea internationals: Audierile publice in procesul privindDelimitarea Maritime in Marea Neagra (Romania c. Ucraina) de la Curtea Inter-nationale de Justitie de la Haga, In C.J. nr. 10/2008, p. 7-8

7. B. Aurescu, Current Legal Developments. International Court of Justice, Caseconcerning Maritime Delimitation in the Black Sea (Romania v. Ukraine), TheInternational Journal of Marine and Coastal Law, Vol. 21, No. 4, Martinus NijhoffPublishers, December 2006, p. 535-537

8. Al. Bolintineanu, Methods to Strengthen the Role of the UN on the PeacefulSttlement of International Disputes, Hague Academy of International Law, 1980

9. J. W. Burton, Conflict resolution and prevention, 199010. T. Chebeleu, Reglementarea pagnica a diferendelor internationale, Ed. Poli-

tics, Bucuresti, 198411. T. Chebeleu, D. Popescu, Solulionarea panics a diferendelor internationale,

Bucuregti, 198312. L Closca, Reglementarea pasnica a diferendelor dintre state, Bucuresti, 198013. A. Cocatre-Zilgien, Justice internationale facultative et justice internationale

obligatoire, RGDIP, 197614. J. Collier, V. Lowe, The Settlement of Disputes in International Law,

Institutions and Procedures, Oxford University Press, 200015. L Diaconu, Peaceful Settlement of Disputes Between States: History and

Prospects in the Structure and Process of International Law, Haga, 198316. L. Dumitru, Depunerea Memoriului psrlii roman la Curtea Internationale de

Justitie In procesul ,Delimitdrii Maritime in Marea Neagra" (Romania c. Ucraina),in RRDI or. 2, ianuarie-iunie 2006, p. 104-109

17. G. Elian, Curtea Internationals de Justine, Bucurefti, 197818. G. Geamenu, Principii fundamentale ale dreptului international, 196719. L. Gross, The Future of the International Court of Justice, New York, 197620. H. Jonkman, The Role of the Permanent Court of Arbitration in International

Dispute Resolution, RCADI, 1999, vol. 279, p. 9-5021. M Lachs, The United Nations and the International Court of Justice, New

York, 198622. M Malila, Mijloace de reglementare pasnica a diferendelor, Bucurgti, 198223. JG. Merrils, International Dispute Settlement, 1988

Conventiisi alte documente internationale

1. Pactul Ligii Natiunilor din 19192. Pactul Briand-Kellogg din 19283. Carta ONU


4. Declaratia Adunarii Generale a ONU privind reglementarea paints a dife.rendelor internationale, adoptata prin Rezolutia or. 37/10 din 15 noiembrie 1982

5. Actul final de la Helsinki din 1975. Declaratia asupra principiilor care guver.neaza relatiile dintre statele participante la CSCE

6. Conventia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor7. Conventiile de la Haga din 1899 $i 1907 privind reglementarea palnica a dife-

rendelor

8. Declaratia asupra principiilor relatiilor amicale ,si cooperari intre state, adop.tats de Adunarea Generals a ONU prin Rezolutia or. 2625 din 24 octombrie 1970.

Anexa

Statutul Curtis Internationale de Justifie

Articolul 1. Curtea Intemationale de Justitie instituita prin Carta. Natiunilor Uniteca organ judiciar principal al Organizatiei va fi constituita si va function in con-formitate Cu dispozitsile prezentului Statut.

Capitolul L Competenta Curtis

Articolul 2. Curtea va fi compusA dints-un corp de judecatori independenti, alesi,indiferent de cetAtenia tor, dintre persoane cu inalte calitati morale, care indeplinesc:conditiile cerute in tara for pentru numirea In cele mai Inalte functii judiciare sau carecunt juri^ti Cu o competenta recunoscuta in materie de drept international.

Articolul 3. 1. Curtea va ft alcatuita din cincisprezece membri, printre care nu potfi doi cetateni ai aceluiasi stat.

2. Persoana care, in legatura cu alcatuirea Curtii, ar putea f considerate ca cetA-tean al mai mult decit un singur stat va fi socotita ca cetatean al statului in care I$iexercitA In mod obi;nuit drepturile civile;i politice.

Articolul 4. 1. Membrii Curtii vor fi alesi de Adunarea Generals 5i de Consiliulde Securitate dintr-o lists de candidati propuî de grupurile nationale ale CurtiiPermanente de Arbitraj, in conformitate cu dispozitsile de mai jos.

2. In cazul Membrilor Natiunilor Unite care nu sum reprezentati in Curtea Per-manents de Arbitraj, candidatii vor fi propu,i de grupuri nationale, desemnate inacest stop de guvernele tor, in conditiile stipulate pentru membrii Curtii Permanentede Arbitraj prin art. 44 al Conventsei de la Haga din 1907 privind solutionarea pa;-nice a diferendelor intemationale.

3. In lipsa unui acord special, conditiile in care un stat parte la prezentul Statut,dar nu ,si Membru al Natiunilor Unite, poate sa participe la alegerea membrilor Curtiivor Ili stabilite de Adunarea Generale, la recomandarea Consiliului de Securitate.

(...)Articolul 9 . La fiecare alegere, alegatorii vor avea in vedere nu numai ca per-

soanele care urmeaza a alcatui Curtea sa indeplineasca individual conditiile cerute, cisi ca, In ansamblul lot, se fie asiguratA reprezentarea marilor forme de civilizatie §i aprincipalelor sisteme juridice ale lumii.

Cursul 20 313

Articolul 10. 1. Vor fi considerati aleli candidatii care an obtinut majoritateaabsolute a voturilor in Adunarea Generals §i in Consiliul de Securitate.

2. La votarea in Consiliul de Securitate, fie pentru alegerea judecatorilor, fiepentru desemnarea membrilor comisiei prevazute in Articolul 12, nu se va face nici odistinctie intre membrii permanents si membrii nepermanenti ai Consiliului de Secu-ritate.

3. In cazul in care multi ceteteni ai aceluiasi stat at obtine o majoritate absolutA devoturi atet in Adunarea Generals, cat î in Consiliul de Securitate, numai cel maivarstnic dintre ei va Iii considerat ales.

(...)Articolul 13. 1. Membrii Curtii vor fi alesi pe nouA ani si vor fi reeligibili; totu;i,

in ceea ce priveste pe judecatorii ale$i la prima alegere, functia a cinci dintre ei vainceta dupa trei ani, iar functia altor cinci judecatori va Inceta dupa ,case ani.

2. JudecAtorii ale caror functii urmeaza sa Inceteze la star;itul perioadelor initialede trei ;i de Sase ani susmentionate vor fi desemnats prin tragere la sorts, efectuata deSecretarul General imediat dupa terminarea primei alegeri.

3. Membrii Curtii vor ramene in fimctse pane card locurile for vor fi completate.Chiar dupA completare, ei vor solutions cauzele cu care sunt dej a sesizati.

4. In cazul in care un membru al Curtii demisioneaza, demisia va fi adresataPresedintelui Curtis spre a fi transmisa Secretarului General. In urma acestei noti-ficari; locul devine vacant.

Articolul 15. Un membru al Curti ales spre a Inlocui pe un membru al csruimandat nu a expirat va ramene in functie pe restul duratei mandatului predecesoruluiset.

Articolul. 16. 1. Nici un membru al Curtii on poate exercita vreo functie politicssau administrativa $i nici on se poate dedica vreunei alte ocupatii cu caracter per-sonal.

2. In caz de dubiu in aceastA privinta, Curtea va decide.Articolul 17. 1. Nici un membru al Curtii nu poste exercita in nici o cauza functia

de reprezentant, consilier sau avocat.2. Nici un membru al Curtii nu poate participa la solutionarea vreunei cauze la

care a luat parte anterior ca reprezentant, consilier sau avocat al uneia din perti, camembru at unui tribunal national sau international , al unei comisii de anchetA sau inorice. alts calitate.

3. In caz de dubiu in aceastA privinta, Curtea va decide.Articolul 18 . 1. Nici un membru al Curtii nu poate fi indepartat din functse decAt

data, dupa parerea unanims a celorlalts membri, el nu a mal indeplinit conditiilecerute.

2. Grefierul va instiinta in mod oficial despre aceasta pe Secretarul General.3. In urma acestei notificAri, local devine vacant.Articolul 19. Membrii Curtis se vor bucura in exercitiul functsei for de privilegile

$i imunitstile diplomatice.Articolul 20. Inainte de intrarea in functie, fiecare membru al Curtii va face In

êdint8 publics a Curtii o declaratie solemna cs i;i va exercita atributsile in modimnartial si constiincios.

3 14 Drept international public. Sinteze

Articolul 21 . 1. Curtea igi va alege Pre;edintele;i Vicepre$ edintele pe trei ani; e(.-..vor putea it realesi.

2. Curtea isi va numi Greflerul si va proceda la numirea altor functionari care at finecesari.

Articolu122. 1. Sediul Cutlii va Ill stabilit la Haga. Curtea va putea totu$i sa tins§edinle $i sa-§i exercite funcliile in alt loc, on de Gate on considera ca este de dorit.

2. Pre§edintele si Grefierul i;i vor avea resedinta la sediul Curtii.(...)

Articolul 24. 1. Daca, pentru un motiv special, unul din membrii Curfii considersca nu trebuie sa participe la solutionarea unei anumite cauze, el va informa despreaceasta pe Presedinte.

2. DacA Pre§edintele considers ca pentru un motiv special unul din membrii Curfinu trebuie sa participe la examinarea unei anumite Gauze, it va iMtiinta despreaceasta.

3. DacA intr-un astfel de caz membrul Curfii ;i Pre§edintele sunt In dezac6rd,Curtea va decide.

Articolul 25. 1. Curtea isi va exercita atributiile in sedinte plenara, In dataexcepliilor prevAzute expres in prezentul Statut.

2. Regulamentul Curfii va putea ss prevada ca, dupA Imprejurari ,si prin rotatie,unul sau mai multi judecatori sA poata fi scutili de a participa la examinarea cauzelor,cu conditia ca prin aceasta numarul judecatorilor disponibili pentru a constitui Curteasa nu fie redus sub unsprezece.

3. Un cvorum de nouajudecatori va fi suficient pentru a constitui Curtea.Articolul 26. 1. Curtea poate oricand sa formeze una sau mai multe camere, com-

puse dupe cum va decide Curtea din trei sau mai mule judecatori, pentru examinareaanumitor categorii de Gauze, de exemplu Gauze de munca si Gauze privind tranzitui sicomunicatiile.

2. Curtea poate oricand sA formeze o camera pentru examinarea unei anumitecauze. Numarul judecatorilor acestei camere va fi fixat de Curte cu asentimentul parlilor.

3. Cauzele vor fi dezbAtute si soluponate de camerele prevAzute in prezentulArticol, dace parfile cer aceasta.

Articolul 31. 1. JudecAtorii care au cetatenia fiecAreia dintre psrfi Isi vor pastradreptul de a face pane din complet In cauza cu care este sesizatA Curtea.

2. Dad In completul Curfii este inclus un judecator care are cetAtenia uneia dinparfi, once alts pane poate desemna o persoana la alegerea sa care sA intre in completca judecator. Aceasta va fi aleasa de preferinta dintre persoanele care au fost proposedrept candidate in conformitate cu Articolele 4 si 5.

3. Daca in completul Curfii nu este inclus nici un judecator avand cetatenia par-tilor, fiecare dintre pare poate se procedeze la desemnarea unui judecator in modulprevAzut in paragraful 2 al prezentului Articol.

4. Dispozitiile prezentului Articol se vor aplica in cazurile prevAzute in Articolele26 si 29. In asemenea cazuri, Pre§edintele va cere ca unul sau, daca este necesar, doidintre membrii Curt ii care alcAtuiesc camera sa-$i cedeze locul membrilor Cnrtii Tarr

Cursul 20 315

au cetalenia parlilor interesate, iar in lipsa de asemenea judecatori sau data ei sunt 'wimposibilitate de a fi prezenti, judecatorilor special desemnati de catre parfi.

5. Dad mai multe parli au interese comune, etc vor fi considerate, in ce privesteaplicarea dispoziliilor precedente, drept o singura parte. In caz de dubiu, Curtea Jodecide.

6. Judecatorii alefi potrivit dispozitiilor din paragrafele 2, 3 si 4 ale prezentulutArticol trebuie sA indeplineasca condioile cerute de Articolele 2, 7 (paragraful 2), 20si 24 din prezentul Statut. Ei vor lua parte la adoptarea deciziilor In deplina egalitarp,

cu colegii for.(...)

Competenla CurliiArticolul 34. 1. Nuntai statele pot fi parfi in cauzele supuse Curfi.2. Curtea va putea, in condilii prevazute de Regulamentul sAu, sa ceara orga-

nizaliilor intematfonale publice informatii referitoare la cauzele supuse ei, si totodateva primi asemenea infotmatii prezentate de aceste organizalii din proprie initiative.

3. On de Gate ori, intro Gauze supusA Curfii, se is In disculie interpretarea actultuconstitutiv alunei organizatii internalionale publice sau interpretarea unei convenfriinternalionale adoptate In virtutea acestui act, Grefierul va iMtiinla organizalia reS-pectivA si ii va comunica In copie intreaga procedurA sciisa.

Articolul 35. 1. Curtea va fi deschisA statelor parfi la prezentul Statut.2. Condiliile in care Curtea va fi deschisa altor state vor fi stabilite de Consiliul JJ

Securitate, sub rezerva dispozitiilor speciale cuprinse In tratatele in vigoare, dar Lnnici un caz aceste condilii nu vor pone parlile intr-o pozitie de inegalitate in faCurtu.

3. Cand un stet care nu e membru at Naliunilor Unite este pane intr-o ca=41Curtea va fin contribulia la cheltuielile Curfii pe care acea pane va trebui se 0suporte. Aceasta dispozitie nu se va aplica data statul participA la cheltuielile Curfii.

Articolul 36. 1. In competenla Curfii infra toate cauzele pe care i le supun parliltprecum si toate chestiunile prevazute in mod special In Carta Natiunilor Unite sauI'tratatele ,i convenoile in vigoare. 1

2. Statele parfi la prezentul Statut vor putea oricand sa declare ca recunosc coobligatorie ipso facto ,si fora o convenlie specials, in raport cu orice all stat cadaccepts aceeasi obligape, jurisdiclia Curfii pentru toate diferendele de ordin jurid'CavAnd ca obiect:

a. interpretarea unui tratat;b. orice problems de drept international;c. existenfa oricarui fapt care, data at fi stabilit, ar constitui incalcarea unei obl -

gatii intemalionale;d. natura sau intinderea reparatiei datorate pentru incalcarea unei obligalii inte4

nationale;3. Declaraliile sus-mentionate se vor putea face neconditionat sau sub conditia E€

reciprocitate din partea mai multor ori a anumitor state sau pentru un rastimp detekminat.

4. Aceste declaratii vor fi depuse Secretariatului General al Natiunilor Unite, catbe va transmite in copie partilor la prezentul Statut si Grefierului Cutlii.

316 Drept intemalional public. Sinteze

5. Declarapile facute potrivit Articolului 36 al Statutului Curtii Permanente deJustilie Intetnationala §i care sunt Inca in vigoare vor fi considerate, in raporturiledintre pdrtile la prezentul Statut, drept acceptari ale jurisdicliei obligatorii a CurtiiInternationale de Justilie pentru perioada rumasA pang la expirare ;i conform con-diliilor prevdzute de ele.

6. In caz de diferend asupra chestiunii data Curtea este competenta, Curtea vadecide.

Articolul 37. CAnd un tratat sau o conventie in vigoare prevede ca o chestiune safie deferita unui tribunal pe care trebuie sa-I instituie Liga Naliunilor sau CurlilPermanente de Justilie Internationald, chestiunea va fi deferitA Curlii Internationalede Justilie, data priveste state pani la prezentul Statut.

Capitolul 11L Procedura

Articolul 39. Limbile oficiale ale Cuttii vor fi franceza si engleza. Daca parlilesunt de acord ca intreaga procedure sa se desfdsoare In limbs francezA, hotararea seva pronunta In limba franceza. Dad parlile sunt de acord ca intreaga procedure sA sedesfdôare In limba englezs, hotArarea se va pronunta In limba englezA.

2. In lipsa unui acord asupra limbii care se fie folosita, fiecare parte va puteaintrebuinta in pledoarii limba pe care o prefers, iar hotararea Curtii va fi data infranceza;i engleza. In acest caz, Curtea va stabili totodatA care dintre cele dour texteva fi considerat ca autentic.

3. La cererea oricAreia dintre pure, Curtea o va autoriza ad foloseasca alte limbsdecat franceza sau engleza.

Articolul 40. 1. Cauzele sunt aduse in fata Curlii, dupe caz, fie prin notificareaconventiei speciale, fie printr-o cerere adresate Grefierului. in ambele cazuri, trebuiese se indite obiectul diferendului ,si parole.

2. Grefierul va comunica cererea imediat tuturor celor interesali.3. De asemenea, el o va notifica Membrilor Natiunilor Unite, prin intermediul

Secretarului General, precum fi oricuror alte state care an dreptul de a sta in justitiein fata Curtii.

Articolul 41 . 1. Curtea va avea dreptul sa indite, data socoteste ca imprejurdrilecer aceasta, ce musuri provizorii trebuie luate pentru conservarea drepturilor fiecAreipark.

2. Puna la hotarurea definitive, mAsurile indicate vor fi notificate imediat partilorsi Consiliului de Securitate.

Articolul 42. 1. PAnile se vor infdtiâ prin reprezentanti.2. Ele pot fi asistate in fata Curtii de consilieri sau de avocati.3. Reprezentantii, consilierii §i avocatii pertilor in fata Curtii se vor bucura de

privilegiile ,ai imunitatile necesare exerciterii independente a functiilor tor.Articolul 43. 1. Procedura va fi alcatuita din douA pAr is cea scrisA î cea orals.2. Procedura scrisa va consta din comunicarea catre Carte ,si catre pArti a

memoriilor, contramemoriilor !i, data este necesar, a replicilor, precum ;i a tuturor

Cursul 20 317

3. Aceste comunicdri se vor face prin Grefier, in ordinea î In termenele fixate de

Curie.4. Orice document prezentat de una din pArli va fi comunicat In copie certificate

celeilalte pArli.5. Procedura orals va consta din audierea de catre Curte a martorilor, experlilor,

reprezentanlilor, consilierilor î avocatilor.Articolul 44. 1. Pentru once notificAri catre alte persoane decat cAtre repre-

zentanti, consilieri ;i avocati, Curtea se va adresa direct guvernului statului pe alcarui teritoriu trebuie transmisA notificarea.

2. Aceea;i dispozitie se va aplica on de cate on trebuie luate masuri pentru obli-nerea de probe la fata locului.

Articolul 45. Dezbaterile vor fi conduse de Presedinte, iar in lipsa acestuia deVicepresedinte; data nici unul dintre ei nu poate prezida, va prezida eel mai vechidintre judecatorii prezenp.

Articolul 46. Dezbaterile vor fi publice, afarA de cazul in care Curtea at decidealtfel sau pdrlile ar cere ca publicul se nu fie admis.

1. Pentru fiecare Sedinta de dezbateri se va Incheia un proces-verbal semnat deGrefier,i de Pre,edinte.

2. Acest proces-verbal este singurul autentic.

Articolul 48. Curtea va da ordonante privind destt,urarea procesului, va hotafrforma si termenele In care fiecare parte trebuie se puns ultimele concluzii si va Inatoate misurile legate de administrarea probelor.

Articolul 49 . Curtea poate cere reprezentanlilor, chiar Inainte de inceperea dez-baterilor, sa prezinte once document sau sit dea orice explicatii. In caz de refuz, ea valua act.

Articolul 50. Curtea poste oricand se incredinteze sarcina de a efectua o anchetdsau o expertize oricArei persoane, colegiu, birou, comisii sau oricarei alte organizatiila alegerea sa.

Articolul 51. in cursul dezbaterilor, once "mtrebari pertinente trebuie sA fie pusemartorilor si expe4ilor in conditiile stabilite de Carte prin regulamentul de procedurementionat in Articolul 30.

Articolul 52 . Dupe primirea probelor in termenele fixate de ea in acest stop,Curtea va putea respinge orice not probe, orale sau scrise, pe care una din pate ar voisit le prezinte MrA asentimentul celeilalte parti.

Artieolul 53. 1. Dace una din park an se infdtiseaze sau no Ifi prezinte sustinerile,cealalta parte poate cere Curtii sit dea o solutie in favoarea sa.

2. Inainte de a da aceaste solutie, Curtea trebuie sit se incredinteze an numai cAeste competenti, in conformitate cu Articolul 36 î 37, ci 4i ca acliunea este inte-meiatA In faptsi in drept.

Articolul 54. 1. Dupe ce reprezentanlii partilor, consilierii §i avocatii vor fiprezentat, sub controlul Curlii, toate sustinerile tor, Pre;edintele va declara inchisedezbaterile.

2. Curtea se va retrage pentru deliberare.3. Deliberirile Curlii vor decurge in secret;i vor rAmane secrete.

___,,-...._.....p....a.. y......... awtCZe

Articolul 55. 1. Toate deciziile Curlii se vor lua cu majoritatea de voturi a jude-catorilor prezenti.

2. In caz de paritate de voturi, va precump8ni votul Presedintelui sau al jucatorului care ii line locul.

Articolul 56. 1. Hotsrarea va fi motivate2. Ea va cuprinde numele judecatorilor care au participat la luarea hotararii.Articolul 57. Dacs hotsrarea, in intregime sau in parte, nu exprima opinia una-

nima ajudecatorilor, oricare judecator va avea dreptul sa alature opinia sa separate.Articolul 58 . Hotararea va fi semnatA de Presedinte fl de Grefier. Ea va fi citita in

^edinta publics, dupA ce reprezentantii parlilor vor fi fost in;tiintap in modul cuvenit.Articolul 59 . Decizia Curlii nu are fond obligatorie decat Intre penile in litigiu si

numai pentru cauza pe care o solulioneaza.Articolul 60. Hotararea este defmitiva $i nu poate fi atacata. In caz de diferend

asupra intelesului sau a intinderii dispoziliilor hotararii, Curtea o va interpreta lacererea oricareia dintre parti.

Articolul 61 . 1. 0 cerere de revizuire a hotararii poate fi inaintata Curtii numaidaca se intemeiaza pe descoperirea unui fapt de nature a exercita o influents decisive$i care pans la pronunlarea hotararii era necunoscut atat Curoi, cat ^i partii care sererevizuirea, Odra ca aceasts necunoasteresa se fi datorat neglijenlei partii.

2. Procedura de revizuire se va deschide printr-o hotarare a Curtii care sa constateexpres existenta noului fapt,. recunoscsnd ca prin caracterul sAu acesta deschideacalea revizuirii si declarand cererea admisibila pentru acest motiv.

3. Curtea poate sa conditioneze deschiderea procedurii de revizuire de executareain prealabil a hotararii.

4. Cererea de revizuire trebuie facuta in termen de Base luni de la descoperireanoului fapt.

5. Nici o cerere de revizuire nu va putea fi facuta dupa expirarea unui termen dezece ani de la data hotarsrii.

Articolul 62 . 1. Daca un stat considers ca are un interes de ordin juridic carepoate fi afectat de solutia data unei cauze, el poate adresa Curlii cererea de a fiautorizat sa intervinA in acea cauzs.

2. Curtea va decide asupra acestei cereri.Articolul 63. 1. Chi de cate on se ridica problema interpretarii unei convenlii la

care sunt parti ,si alte state decat cele in litigiu, Grefierul le va in;tiinta neintarziat.2. Fiecare stat astfel instiinlat are dreptul de a interveni in proces, iar dace i§i

exercita acest drept, interpretarea data prin hotarare va fi deopotriva obligatorie ;ipentru el.

Articolul 64 . DacA Curtea nu decide aitfel, fiecare parte va suporta propriile salecheltuieli de judecata.

Capitolul IV. Avize consultative

Articolul 65. 1. Curtea poate da un aviz consultativ oricarei chestiuni juridice, lacererea oricarei institulii autorizate prin Carta Naliunilor Unite sau in conformitate cudispozitiile Cartei sa face o asemenea cerere.

2. Chestiunile asupra cArora se solicits avizul consultativ at Curtii vor fr expuseCurlii intr-o cerere scriss cuprinzand o formulare precise a chestiunil asupra careia secere avizul, insolita de toate documentele care ar putea sluji la.elucidarea chestiunii

.. Cursul 20. 319

Articolul 66. 1. Grefierul va notifica imediat cererea de aviz consultativ tuturorstatelor care au dreptul de a sta Injustitie in fala Curtii.

2. In afara de aceasta, once stat care are dreptul de a sta in justitie In fata Curlii;iorice organizalie internalionala pe care Curtea sau, data ea nu este IntrunitA, Prese-dintele, le considers in masura a da informalii asupra chestiunii vor fr de asemeneain%iinlate de Grefier, printr-o comunicare specials ii directs, ca Curtea este dispusAsa primeasca expuneri scrise, intr-un termen care va fi fixat de prgedinte, sau saasculte expuneri orale, Intr-o $edinta publics ce urmeaza a fi tinuta in acest stop.

3. Dad unul din statele care au dreptul de a sta in justilie in fala Curtii nu a primitcomunicarea specials menlionata in paragraful 2 din prezentul Articol, el i§i poateexprima dorinla de a prezenta o expunere scrisa sau de a fi ascultat, iar Curtea va

decide.4. Statele;i organizatiile care au prezentat expuneri scrise sau orale vor fi admise

a discuta expunerile facute de alte state sau organizatii in forma; in masura §i Intermenele fixate, pentru fiecare, pentru fiecare caz in parte, de Curte sau, data ea nueste intrunita, de Preledinte. In acest scop, Grefierul va comunica in timp util expu-nerile. scrise statelor;i organizatiilor care an prezentat ele Insele asemenea expuneri.

Articolul 67. Curtea va pronunta avizele sale consultative in sedinta publics,dupa ce va fi inftiintat pe Secretarul General ,si pe reprezentan(ii Membrilor Naliu-nilor Unite, ai altor state si ai organizafiilor internationale care Bunt -direct interesati.

Articolul 68. In exercitarea funcliilor sale consultative, Curtea se va calauzi ,sidupa dispozitiile prezentului Statut care se aplics In materie contencioass, in mssurain care le va considera aplicabile.

(... ) ,

Cursul 21

Solutionarea diferendelor internationalepe cale palnici in cadrul organizatiilor internationale

21.1. Tipuri de diferende cc pot apiirea in cadrul organizapilorinternationale

1. Diferende ce privesc raporturile dintre statele membre ale organizatiei inlegatura cu interpretarea ¢i aplicarea unui act constitutiv , a unui tratat tncheiatIn cadrul organizatiei sau a unui alt document al organizatiei;

2. Diferende dintre an stat membru qi organizatia respective;3. Diferende ce pot surveni intee diferitele organe ale unei organizatii inter-.

nationale ,i care privese, de regula, conflicte de competenta;4. Diferende ce pot apsrea intre diferite organizatii internationale cu profil

asemAnAtor ii care privesc, de regulii, delimitarea competentei lor;5. Litigii intre organizatii ai particulari , specifice organizapilor de integrare;6. Diferende Intre organizatie ,ai functionarii sau agentii sai.

21.2. Solntionarea diferendelor In cadrul ONU

21.2.1. TrAseturi specifice ale procesului de solulionare In cadrul ONU:a) CAnd se considera ca prin comportarea unui stat sunt pose in pericol pacea ii

securitatea internationals sau scopurile organizaliei, once alt stat poate ceredeclan;area unei proceduri de reglementare (art. 35 din Carta ONU).

b) Ofera sisteme de reglementare care permit tratarea fiecarui diferend potrivitcaracteristicilor sale. Dispunand de organe permanente, ofera un cadru propice nego-cierilor si conditii materiale de desfSiurare a acestora.

c) Se prevAd posibilitali de aplicare a unor sanctiuni impotriva statelor care leincalca regulile.

d) Joaca un rol important ,si original In prevenirea conflictelor.

21.2.2. Competenta ONU In reglementarea diferendelor:a) Discutarea oricaror probleme privitoare la mentinerea pecii ,i securitetii

intemalionale, prin intermediul Adunerii Generale [art. 11 alin. (2)].b) Invitarea pArlilor la diferend pentru rezolvarea acestuia prin mijloace pa,nice,

grin intermediul Consiliului de Securitate [art. 33 alin. (2)].c) Anchetarea oricArei situalii care ar putea da nastere unui diferend, prin

intermediul Consiliului de Securitate (art. 34).d) Recomandarea diferitelor proceduri sau metode de solutionare.

Cursul 21 321

21.2.3 . PArtile la un diferend ce poate fi supus solutionArii ONU sunt membriiONU, dar ^i state care nu sent membre ONU, cu conditia ca acestea sA accepte juris-dic;ia ONU.

21.2.4. Organele cu atribuiii exprese In solulionarea pasnica a diferendelor suntConsiliul de Securitate ai Adunarea Generala.

a) Consiliul de Securitate. In temeiul art. 24 alin. (1) din Carta ONU, principalaresponsabilitate in mentinerea pAcii ii securitalii revine Consiliului de Securitate.Orice problems privind pacea;i securitatea internationals, care reclama sA se intre-prindA o acliune, va fi deferitA Consiliului de cAtre Adunarea Generala [art. 11alin. (2)]. Atsta timp cat Consiliul exercitA in privinta unui diferend sau a unei situaliifunclii care 1i sunt atribuite prin Carta, Adunarea Generala nu va face nici o reco-mandare cu privire la acel diferend sau situate , In afara de cazul cAnd Consiliul deSecuritate. at cere aceasta [art. 12 Alin. (2)].

• Temei legal:1. Capitolul VI din Carta ONU,,Rezolvarea pasnicAa diferendelor".2. Capitolul VII din Carta ONU „Actiunea in caz de ameninlari impotriva pacii,

de incAlcari ale pAcii si de acte de agresiune".3. Capitolul VIII din Carta ONU ,Acorduri regionale", care trateazA competenla

acordurilor sau organismelor regionale de a lua anumite mAsuri privind mentinereapAcii ii securitstii §i raporturile acestora cu Consiliul de Securitate.

• Sesizarea Consiliului de Securitate:Consiliul poate interveni daca pArtile unui diferend ii solicits interventia

printr-o iniliativA comunA sau prin cereri separate (art. 38);- De cAtre una de pArtile unul diferend , atunci cand existA o hotardre a Curtii

Internationale de Justitie, iar partea adversa refuzA executarea acesteia [art. 94alin. (2)];

- Orice stat tert, membru ONU, neimplicat In diferend, dacA apreciazA cAprelungirea acestuia ar pune to pericol pacea $i securitatea intemationala;

- Un stat ten, nemembru ONU, care Il sesizeazA pentru un diferend la care esteparte, daca accepts obligatiile de soluf onare prevdzute de Carta [art. 35 alin. (2)];

- Adunarea Generals [art. 11 alin. (3)];- Secretarul General al ONU (art. 99);- Se poate autosesiza.• Acliunile Consiliului de Securitate:- AnchetA asupra diferendului (art. 34 din Carta ONU)

Recomandari pentru reglementarea diferendului prin mijloace pa^nice [art. 36alin. (1)].. RecomandArile pot avea caracter general sau pot imbraca forma unorsugestii precise (de exemplu, ca diferendul sA fie supus CIJ).

- Recomandarea ca un diferend sa fie trimis spre solutionare unei organizatiiregionale.

Limitele competentei Consiliului de Securitate:in cazul In care Consiliul de Securitate constatA cA un diferend este deosebit de

gray, astfel incAt eonstituie o amenintare a pAcii, o inc4slcare a pscii sau un act de

322 Urept international public. Sinteze

Deciziile pot privi masuri care nu imptice folosirea fortei armate (art. 41 dinCarta ONU) sau masuri care implica folosirea fortei armate (art. 42 din CartaONU).p- • Articohj LL „Consiliul de Securitate poate hotari cc masuri, care nu implicafolosirea fortei armate, trebuie luate spre a se da urmare hotararilor sale si poate cereMembrilor Natiunilor Unite sa aplice aceste masuri. Ele pot sa cuprinda intreru.perea partials̀ sau totals a relatiilor economice ci a comunicatiilor feroviare,maritime, aeriene, postale, telegrafice, prin radio ei a altor mijloace de comm.nicatieI precum gi ruperea relatiilor diplomatice".

• Articolul 42: ,,In cazul in care Consiliul de Securitate va socoti ca mssurile.prevszute de Articolul 41 no ar fi adecvate on ca s-au'dovedit a nu fi adecvate, elpoate intreprinde, cu forte aeriene, navale sau terestre, once actiune pe care o considera necesara pentru menlinerea sau restabilirea pacii ,si securitajii internationale.Aceasta actiune poate cuprinde demonstra #ii, masuri de blocada ,ci alte opera#iuniexecutate de forte aeriene , maritime sau terestre ale Membrilor Na#iunilorUnite".

- Diferitele proceduri pentru garantarea pacii sunt expuse in „Agenda pentruPace" prezentata de Secretarul General al ONU Is 17 iunie 1992:

• diploma#ia preventive implica Coate mAsurile de sub incidenta Capitolului VIcc vizeaza evitarea diferendelor

• restabilirea pacii (peace making) vizeaza toate procedurile prevszute de art. 33al Capitolului VI

• mentinerea pacii (peace keeping) presupune si actiuni militare ce tin deaplicarea prevederilor Capitolului VII

• consolidarea pacii (peace building) presupune atat masuri clasice, cat si masuricu caracter interventionist.

b) Adunarea Generala, in domeniul reglementarii pe tale pasnica a diferendelor,are urmatoarele atributii:

• examineaza principiile generale de cooperate pentru mentinerea pAcii §isecuritatii 5i poste face recomandari on privire la acestea atat membrilor ONU, cat;i Consiliului de Securitate

• discuta once problems cu care este sesizats si face recomandari cu privire Isaceasta

• atrage atentia Consiliului de Securitate asupra situapilor care ar pune in pri-mejdie pacea si securitatea intemationala

• recomanda mssuri pentru aplanarea pasnica a oricarei situatii pe care oconsiders de nature a dauna relaciilor dintre state.

- Aceste competence an evoluat In sensul largirii lot. Astfel, Adunarea Generala aadoptat Rezolutia 377N din 3 noiembrie 1950 (,,Uniting for Peace"), prin care s-ahotarat sA se atribuie Adunarii Generale competence mai largi decat cele ce rezultaudin spiritul ^i litera Cartei. An putut fi astfel adoptate masuri in problems Egiptului(1956), Libanului (1958), Afganistanului (1980) si Namibiei (1981).

c) Secretarul General se poate implica In rezolvarea pa;nice a diferendelor. Elpoate exercita asemenea functii pe baza unui mandat, acordat fie de Adunarea Gene-ralA, fie de Consiliul de Securitate. Secretarul General poate declansa interventia

Lurstd L I .L.)

Consiliului de Securitate, In cazui In care aceasta nu se face de cAtre un stat sau de ungrup de state (art. 99 din Carta ONU). Secretarul General mai poate desfaeura actiunide diplomatic preventive , bune oficii sau mediere.

d) Rolul conferit de Carta ONU organiza#iilor regionale In reglementareapa;nica a diferendelor. Consiliul de Securitate va decide data se va implica direct insolu(ionarea pe tale pacnica a diferendelor sau data va face apel la o alts organizalie.Actiunea de constrangere nu va putea fi intreprinsa fare autorizatia Consiliului deSecuritate.

- Organizatiile regionale care pot indeplini functii in domeniul menjinerii pacii sisolutionarii diferendelor sunt mai ales:

• Organizatia Statelor Americane, care, prin Carta de la Bogota din 1948, a adop-tat o serie de principii privind procedurile pentru rezolvarea diferendelor (buneleoficii, medierea, ancheta etc.)

• Organizajia Unitatii Africane, in prezent Uniunea Africans, in cadrul careia, inanul 1964, s-au pus bazele unei comisii de mediere, conciliere si arbitraj

• Liga Statelor Arabe, create in 1945, indepline;te functii de solutionare pa,snica,deli nu dispune de un organ specializat

• Asociatia Najiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)•NATO• OSCE.

21.3.Organizatia pentru Securitate 1i Cooperare in Europa

- Sistemele de reglementare pasnica in cadrul OSCE se intemeiaza pe urmatoareleelemente principale:

• se aplice litigiilor nereglementate pe calea contctelor directe dintre parti (nego-

ciere sau consultari)• sistemele de reglementare OSCE an un. caracter subsidiar ; ele vin ss le com-

pleteze pe cele preexistente gi nu se substituie acestora.- Exists patru sisteme de reglementare pe tale pasnica a diferendelor in cadrul

OSCE:1. Procedura de la La Valetta;2. Conventia privind concilierea;i arbitrajul;3. Dispozitiile privind o Comisie de conciliere;4. Dispozitiile privind concilierea dirijata.

21.3.1. Procedura de la La Valetta este prevazuta de on document adoptat Is oreuniune OSCE de experti, care stabile;te un mecanism pan-european, bazat pe inter-ventia tertilor, Is care sA poata recurge statele membre OSCE. Acest document aredoar o nature politics, el neflind obligatoriu.

- Procedura prevede crearea, la cererea unei paid Is litigiu, a unui OrganismCSCE,,compus dintr-unul sau mai multi membri alesi de comun acord de pe o listsde candidati calificati, pnuta de institucia care ii desemneazA pe membri" (actual-mente, Centrul OSCE pentru prevenirea conflictelor de la Viena).


- Organismul are sarcina sa incerce mai intai stabilirea contactului cu p#rkilediferendului pentru stabilirea metodei de lucru. Poste formula observatii sau avizepreconizand angajarea sau reluarea procesului de negociere sau adoptarea unei altometode: ancheta, conciliere, mediere, bune oficii, arbitraj sau tale judiciara. In cazulIn care penile nu cad de acord asupra unui mijloc de solulionare, oricare dintrepdrti poate, intr-un interval de trei luni de la notificarea dezacordului, catre Orga-nism sau titre cealalta parte, s! solicite Organismului s> formuleze avize sauobservatii asupra fondulul diferendului, pdrtile ramanand libere sa accepte sau nuaceste avize.

21.3.2. Conventia privind concilierea §i arbitrajulin cadrul OSCE, adoptataIn decembrie 1992 §i intratA In vigoare Is 5 decembrie 1994 creeaze o Curie Europeanei de Conciliere §i Arbitraj (cu sediul la Geneva).

- Curtea se compune dintr-un Birou (format din pre§edinte, un vicepresedinte §ialti trei membri), o Grefa §i doug colegu: unul de conciliatori §i unul de arbitri. Fie.care stat desemneaza doi conciliatori pentru primul colegiu §i on arbitru §i unsupleant, pentru al doilea colegiu.

Regulile de procedure; sunt fixate prin regulamentul Curlii, adoptat la 1 februa-rie 1997.

- Procedura de conciliere obligatorie . Dace un diferend apare intre statele pi ni,once pane la diferend poate solicita, printr-o cerere adresatA grefierului, constitu-irea unei Comisii de conciliere, cc are ca obiectiv se sprijineparlile se ,solutiouezediferendul conform dreptului international §i angajamentelor In care an sub-scris in cadrul OSCE " (art. 24), ceea cc inseamne ca aceatta Comisie este obligatesS se pronunte In drept §i pe baza angajamentelor politice asumate in cadrulOSCE, fere a putea Ina In considerare aspecte de oportunitate, a§a cum este obi§nuitpentru conciliere, ca mijloc de solulionare politico-diplomatica a diferendelor: Pro-cedura este confidentiala §l contradictorie, Comisia putand se invite orice stat partela Conventie, care are un interes in solutionarea diferendului, see intervina In proce-dura [art. 23 alin. (2)].

Comisia elaboreaze un raport final cu propunerile sale de solulionare a diferen-dului, care se notifica partilor ce an la dispozilie 30 de zile pentru a le accepts Dacela expirarea termenului solutiile propuse no sunt acceptate, raportul este transmisConsiliului Ministerial OSCE, ce poate folosi mijloacele politice de care dispune.

- Arbitrajul prevazut de Conventie are caracter facultativ . Tribunalul arbitralpoate fi constituit fie printr-un acord al pertilor la litigiu, fie printr-o solicitareunilaterale, data exists competenta Curtii conform art. 26 alin. (2) (declaralie facul-tative prealabile de acceptare a solutionarii prin arbitraj). Tribunalul este alcetuit din5 membri. Sentinta este defnitivil §i obligatorie §i este pronuntata conform dreptuluiinternational sau, atunci cand penile sunt de acord, ex aequo et bono [art. 30alin. (2)].

21.3.3. Dispozitiile privind o Comisie de conciliere . Documentul cu acest titlu afost adoptat la reuniunea din decembrie 1992. A fost propus de Mares Britanie §ivizeazd comoletarea nracedurii T.a Valetta. Are urmatnarele caracteristici:

Cursul 21 325

• diferendul poate fr supus solu;ionarii prin aceastA procedure dace statele convinastfel;

• declan;area procedurii se poate face § i unilateral, dace aceatta procedura a fostacceptata in prealabil prin declaratii unilaterale, reciproce;

• se aplica doar diferendelor dintre doua state (nu mai multe);• comisia de conciliere se instituie ad-hoc pentru flecare litigiu;• dace raportul coinisiei este respins de statele perti la diferend, el va fi transmis

Comitetului Inaltilor Funclionari al OSCE.

21.3.4. Dispozitii privind concilierea dinjatl . Este al treilea document privindreglementarea pa§nice a diferendelor adoptat in decembrie 1992, la Stockholm. Afost suslinut de SUA.

- Nu instituie o procedure noun, ci trimite penile set urmeze procedura de con-ciliere britanica sau procedure previzut3 In Convenjia privind concilierea §iarbitrajul in cadrul OSCE. Efectivitatea acestei proceduri se bazeaza pe autoritateade ansamblu a OSCE.

- Comitetul Inaltilor Funclionari a!OSCE sau Consiliul Mini§trilor AfacerilorExterne poate dirija partite unui diferend se recurge Is conciliere, fare ca acestea sa sepoatA opune, cu unele exceptii (litigii privind integritatea teritoriala, apararea nalio-nala, suveranitatea asupra teritoriului national sau revendicari concurente asuprajurisdictiei altor zone). Aceasta procedure no este aplicabilA, de asemenea, candpenile In litigiu s-au inteles s3 recurge la un mijloc de reglementare In afara OSCE.

Bibliografie minimal!

1. B. Aurescu, Sistemul jurisdicliilor internationale, Ed. All Beck, Bucure§ti,2005, p. 103-122

2. AL. Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, Drept international contemporan, ed.a 2-a, reveizuta ^i adeugita, Ed. All Beck, Bucure§ti, 2000, p. 207-216

3. D. Popescu, A. Nastase, Drept international public, Ed. $ansa,Bucure§ti, 1997, p. 330-334

4. RM. Bestellu, Drept international. Introducere In dreptul international public,Ed. All Beck, Bucure§ti, 2003, p. 378-383

5. RM. Be§teliu, Drept international public, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucure§ti,2008, p. 18-22.


1. E.J. de Arechaga, Le traitment des differends internationaux par le Conseil deSecuritd, RCADI, 1954

2. AL Bolintineanu, Methods to Strengthen the Role of the UN on the Peacefulc.ttlement of Tntematinnal Tlienntes Rnmme Academv of Tntematinnal T.aw 1 9RO


3. J. W. Burton, Conflict: resolution and prevention, 19904. T. Chebeleu, Reglementarea pasnica a diferendelor internalionale, Ed. Politic,

Bucure ti 1984s ,5. T. Chebeleu, D. Popescu, Solulionarea pa;nica a diferendelor internalionale,

Bucuresti, 19836. 1. Clorca, Reglementarea pa§nica a diferendelor dintre state, Bucure;ti, 19807. J. Collier, N. Lowe, The Settlement of Disputes in International Law. Institu.

tions and Procedures, Oxford University Press, 20008. L. Cuny, L'OSCE et le regement pacifique des diffdrends : La Cour de

'conciliation et d arbitrage, Institut Universitaire de Hautes Etudes Internationales,G e 1en ve, 997.

9.1. Diaconu, Peaceful Settlement of Disputes Between States: History andProspects, in the Structure and Process of International Law, Haga, 1983

10. T. Gazzini, The Changing Rules on the Use of Force in International Law,Manchester University Press, 2005

11. 1 Galea, Autorizarea Consiliului de Securitate , exceplie de la regula folosiriifortei. Posibile interpretari ale normelor relevante din Carta ONU, In RRDI in. 2,ianuarie-iunie 2006, p. 28-37

12. G. Geamanu, Principiile fundamentale ale dreptului international, Ed. Aca.demiei , Bucuregi, 1967

13. G. Geamanu, Theorie et practique des negotiations en droit international, inRCADI, 1980, vol. 166

14. C. Gray, International Law and the Use of Force, Ed . a 3-a, Oxford, 200815. S.M. Hill, S.P. Malik, Peacekeeping and the United Nations, Dartmouth, 199616. 1W.-D. Lungu, Rolul organizatiilor internationale In solutionarea pasnica a

diferendelor intemationale, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 201017. M. Malita, Mijloace de reglementare pasnica a diferendelor, Bucuresti, 198218. J.G: Merrils, International Dispute Settlement, 198819. E. Paris, Autoritatea Consiliului de Securitate ca principal responsabil pentru

mentinerea pAcii ,si securitAtii internajionale. Chestiunea legitimitatii, In RRDI nr. 4,ianuarie-iunie 2007, p. 229-241

20. H. Rogoveanu, Prevenirea si solutionarea diferendelor In cadrul OrganizaaieiMondiale a Comertului, in RRDI in. 2, ianuarie-iunie 2006, p. 230-232

21. LG. Stancu, Mai este actualA definitia agresiunii adoptata de Adunarea Gene-rata a ONU in 1974?, in RRDI nr. 2, ianuarie-iunie 2006, p. 48-53

22. R. Thakur, The United Nations, Peace and Security, Cambridge, 200823. U. Villani, Les rapports entre 1'ONU et les organisations r6gionales dans le

domaine du maintien de Is paix, RCADI, vol. 290, 2001.

Conventii ^i alte documente internationale

1. Pactul Ligii Natiunilor din 19192. Pactul Briand-Kellogg din 19283. Carta ONU

Cursul2L .. 327

4. Declaralia Adunarii Generale a ONU privind reglementarea pa;nica a dife-rendelor intemalionale, adoptata prin Rezolutia 37/10 din 15 noiembrie 1982

5. Actul final de la Helsinki din 1975. Declaralia asupra principiilor care guver-neaza relaliile dintre statele participante la CSCE

6. Convenlia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor7. Conventiile de la Haga din 1899 ;i 1907 privind reglementarea pasnica a dife-

rendelor8. Declaratia asupra principiilor relaliilor amicale si cooperarii intre state, adop-

tata de Adunarea generals a ONU prin Rezolulia nr. 2625 din 24 octombrie 1970.

Anexa 1

Rezolutia AdunArii Generale a ONU nr. 377 A (V),din noiembrie 1950 (,,Uniti pentru pace")

Adunarea Generals

Reamintind ca primele doua scopuri declarate ale Organizaliei Natiunilor Unitestint:

„Mentinerea pAcii si securitatii intemationale si, in acest scop, adoptarea masu-rilor colective eficiente pentru prevenirea si indepartarea amenintarilor la adresa paciifi pentru reprimarea actelor de agresiune sau a altor incalcari ale pacii ^i solutionareaprin mijloace pasnice, in conformitate cu principiile justitiei si dreptului interna-tional, a diferendelor internationale ,si situatiilor care ar putea conduce la o incalcarea pacii" ,si

„Dezvoltarea relaliilor prietenefti intre natiuni bazate pe respectarea principiuluiegalitatii 5i autodeterminarii popoarelor, ,i luarea oricaror alte mAsuri necesare pentrumentinerea pacii' ;

Reaflrmdnd ca ramane sarcina primara a tuturor membrilor ONU, atunci candstint implicati in soluponarea unui diferend international, sa incerce solulionareaacestuia prin mijloace pa,nice prin procedurile enumerate in Capitolul VI din Carta;ireamintind realizarile de succes ale ONU in aceastA privinta, in mai multe ocazii;

Considerand ca exists tensiune internationals la cote alarmante;Reamintind rezolutia sa nr. 290 (IV) intitulata „Elementele esentiale ale pacii",

care mentioneaza ca incalcarea Principiilor Cartei ONU reprezinta cauza primara acontinusrii tensiunii intemalionale fi dorind sa contribuie in continuare la realizareaobiectivelor acestei rezolulii;

Reafirmknd importanta exercitarii de catre Consiliul de Securitate a responsa-bilitatii primare pentru mentinerea pAcii §i securitatii intemationale, precum ,§iobligalia statelor membre permanence de a obtine unanimitatea ai de a exercita res-trictiv dreptul de veto;

Reafirm6nd ca iniliativa pentru negocierea acordurilor referitoarele Is fortele.,...,,.,rv. nrp.w rnto A. ...w n0 A:« r.,... anaitina r`nnr;l:nlni A> Srrnritatn ci dnrind QA

328 Drept intemalionalpublic. Sinteze

asigure ca prin incheierea acestor acorduri ONU are Is dispozijie mijloacele necesarepentru menlinerea pscii §i securitstii internalionale;

Constienta ca a§ecul Consiliului de Securitate in realizarea responsabilitalilor salein numele tuturor membrilor ONU, in special a responsabilitstilor Is care ne-amreferit in primele douA paragrafe , nu absolva Statele Membre de obligatiile for sauONU de responsabilitatea sa prevszuts de Carta referitoare Is mentinerea pacii §isecuritajii internajionale;

Recunoscand in special ca acest a§ec on priveaza Adunarea Generala de drepturtle sale §i nici nu o absolvA de responsabilitatile sale prevszuta de Carta §i mal alesde cele in domeniul pacii §i securitstii intemationale;

Recunoscand cs Indeplinirea de catre Adunarea Generals a responsabilitstilor saleIn acest sens cere existenta unor posibilitati de observare care ar stabili fapte §i aexpune agresorii ; pentru existenta fortelor armate care ar putea fi folosite colectiv; §ipentru ca recomandarea pentru ac#une colectiva adresatA de cAtre Adunarea Generalsla timp membrilor ONU sA fie efectiva;

1. Hotararte ca in cazul in care Consiliul de Securitate al ONU, din cauzaneintrunirii unanimitapi membrilor sat permanenli nu i§i indepline §te responsabi-litatea primara in menlinerea pacii §i securitatii intemajionale in situatii care apar a fiameninjare la adresa pacii; incalcare a pAcii sau agresiune , Adunarea Generals vaanaliza imediat situatia al va face recomandari membrilor sat pentru masuri colective,incluzand, in cazul incalcarii pAcii sau agresiunii , folosirea fortei armate, atunci candeste necesar pentru menlinerea §i restabilirea psch §i securitiloi Internationale. incazul In care nu va fi In sesiune la acel moment , Adunarea Generals va fl convocatsde urgenta In sesiune specials in 24 de ore. 0 asemenea sesiune specials de urgentava ft convocata data va ft decisa de oricare 71 din membrii Consiliului de Securitatesau de majoritatea Membrilor ONU.

2. Adopts, in acest stop , amendamentele Is regulile de procedura enumerate in• anexa la prezenta rezolutie;

3. Institute o Comisie de Observarea Pacii, pentru anti 1951 §i 1952 , care va ficompusA din paisprezece membri, §i anume China, Columbia , Cehoslovacia , Franla,India, Irak , Israel, Noua Zeelanda, Pakistan , Suedia, URSS , Regatul Unit al MariiBritanii §i Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii §i Uruguay, care va puteaobserva §i raporta cu privire la situatia din once zons unde exists tensiune inter-nalionala §i unde continuarea acesteia ar putea pune in pericol menlinerea pacii §isecuritstii internationale La invitatia sau consimtamantul statului pe teritoriul cAruiacomisia se va deplasa , Adunarea Generala, sau Comitetul Interimar, daca AdunareaGenerals nu este reunitA in sesiune , va folosi activitatea Comisiei daca Consiliul de

.._.._kn,"0, DN11 4 s1a III- '<

Cursul 21 32S

Securitate nu i§i exercita funcliile conferite de Carta cu privire Is problema res•pectiva . Decizia de utilizare a Comisiei se va adopts cu votul a douA treimi din mem-brii prezenti la vot. Consiliul de Securitate va putea utiliza de asemenea Comisia, itconformitate cu prevederile Cartei;

4. Decide ca Comisia sA aiba autoritatea de a numi sub-comisii §i de a utiliza ser-viciile unor observatori pentru a o asista in indeplinirea functiilor;

5. Recomanda tuturor guvernelor §i autoritatilor sa coopereze cu Comisia §i sa iiofere asistenta In Indeplinirea functiilor sale;

6. Cere Secretarului General sa ofere personalul §i dotarile logistice necesare,folosind, la cererea Comisiei, Panelul de Observatori ai ONU avut In vedere de Adu-narea Generals In rezolutia nr. 297 B (IV);

C

7. Invita fiecare dintre membrii ONU sa-fi evalueze propriile resurse in scopul dea determina natura §i volumul asistentei pe care o poate pune la dispozipe , la reco-mandarea Adunaru Generale sau a Consiliului de Securitate, pentru restabilirea paciifisecuritatii;

8. Recomanda statelor membre ONU ca fiecare membru sa mentina In cadrulfortelor armate elemente antrenate, echipate §i organizate care sA posts ft puse ladispozitie , in conformitate cu procedurile constimjionale , in mod prompt, pentru aactiva In serviciul ONU, la recomandarea Consiliului de Securitate sau AdunariiGenerale, fsra a aduce atingere posibilitatii folosirii acestor elemente In exercitareadreptului individual sau colectiv la legitima apArare, In conformitate cu articolul 51din Carta;

9. Invfta membrii ONU sA informeze Comitetul de Masuri Colective prevszut laparagraful 11 cat mai curand posibil cu privire Is masurile luate pentru punerea inaplicare a paragrafului precedent;

10. Cere Secretarului General sa numeasca, cu aprobarea Comitetului prevazut laparagraful 11, un panel de experti militari care sa poatA f pus la dispozilie , la cerere,statelor membre care doresc sA obtind consultants tehnica referitoare la organizarea,antrenarea, echiparea §i furnizarea prompts, In calitate de unitsti ale ONU, aelementelor menponate la paragraful 8;

11. Institute un Comitet de MAsuri Colective compus din paisprezece membri, §ianume: Australia, Belgia, Brazilia, Binnania , Canada, Egipt , Franca, Mexic , Filipine,Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii §i Irlandel de Nord , Statele Unite ale Americii,Venezuela §i Iugoslavia §i instructeaza Comitetul ca, in consultare cu SecretarulGeneral §i cu statele membre , dupa caz, sA studieze §i sa formuleze un raport pentruConsiliul de Securitate §i Adunarea Generals, nu mai tarziu de 1 septembrie 1951, cuprivire la metodele, inclusiv cele mentionate in sectiunea C a prezentei rezolutii, carean putea fi folosite pentru intarirea pacii §i securitstii , In conformitate cu Scopurile §iPrincipiile Cartei, pnand seama de autoapsrarea colectivA §i de aranjamentele regio-


12. Recomandb Statelor Membre sA cooperez cu Comitetul si sA Ii ofere asistentain indeplinirea functiilor sale;

13. Cere Secretarului General sA punA la dispozitie personalul;i dotArile logistiicenecesare pentru realizarea eficientA a seopurilor expuse in secliunile C si D ale pre-zentei rezolutii;

E

14. Este deplin constienta ca, prin adoptarea propunerilor enumerate mai sus,pacea durabila nu va ft asiguratA numai prin aranjamente de securitate colectivaimpotriva incalcarilor pacii internalionale ;i actelor de agresiune, ;i ca o pace dura-bila depinde de asemenea de respectarea tuturor Principiilor si Scopurilor stabilite deCarta ONU, prin punerea in aplicare a rezolutiilor Consiliului de Securitate , ale Adu-narii Generale sau ale altor organe principale ale ONU, avand drept stop menlinereapacii ,si securitatii internationale , ai In special prin respectarea drepturilor omului ,silibertAtilor fundamentale pentru toti ;i prin stabilirea ,ci mentinerea condijiilor debunastare economics In toate tArile ; ,si, in consecin$,

15. Cere statelor membre sA respecte pe deplin si sA-;i intensifice actiunilecomune, in cooperare cu ONU, pentru dezvoltarea ,si stimularea respectului universalpentru drepturile omului si libertftlle fundamentale , ,si sA intensifice eforturile individuale si colective pentru atingerea condipilor de stabilitate economics , progressocial, in special prin dezvoltarea lArilor;i regiunilor sub-dezvoltate.

Anexa[...]

A 302-aSesiune Plenara,3 noiembrie 1950

Anexa 2

Convenlia privind concilierea fi arbitrajulin cadrul Conferinjei pentru Securitate §i Cooperare in Europa,

Stockholm, 1992

(...)

Capitolul I. Dispozitii generale

Articolul 1. Infiintarea CurtiiSe infiinteazA Curtea de Conciliere;i Arbitraj pentru a solution, prin conciliere

li, cand va fi cazul, prin arbitraj, diferendele care ii vor fi supuse in conformitate cuprevederile acestei conventii.

Arri,.nh, t 2 f nmhli dw rnnriliwrw ai trihnnulw o h:f.ele

Cutsul 21 331

1. Concilierea va fi facuta de Comisia de conciliere constituitA pentru fiecarediferend. Comisia va fi compusA din conciliatori desemna;i de pe o lists intocmitApotrivit prevederilor art. 3.

2. Arbitrajul va fi fldcut de catre Tribunalul arbitral constituit pentru fiecarediferend. Tribunalul arbitral va fi compus din arbitri desemnati de pe o lists intocmitapotrivit prevederilor art. 4.

3. Conciliatorii;i arbitrii, impreunA, vor constitui Curtea de conciliere;i arbitrajin cadrul CSCE, denumita in continuare Curtea.

Articolul 5 . Independenta membrilorCurtii Ci a grefieruluiConciliatorii, arbitrii;i grefierul i;i vor exercita functiile in deplina independents.

Inainte de a-5i prelua funcliile, ei vor face o declaratie prin care se vor angaja sa-5iexercite functiile in mod impartial fi potrivit con,tiintei lor.

Articolul.6. Privilegii $i imunitAtiConciliatorii, arbitrii, grefierul, precum si agentii;i consilierii partilor in litigiu se

vor bucura, pe timpul cat Isi "Indeplinesc functiile pe teritoriul statelor-parti la aceastsconventie, de privilegiile si de imunitatile acordate persoanelor care Indeplinescfunctii similare in cadrul Curtii Internationale de Justitie.

Articolul 7. Biroul Curtii1. Biroul Curtii va fi format din presedinte, unvicepresedinte si trei membri.2. Presedintele Curlii va fi ales de catre. membrii Curtii; reuniti in colegiu.

Pre§edintele prezideaza Biroul.3. Conciliatorii ,si arbitrii vor alege, in cadrul colegiilor for respective, doi membri

ai Biroului si pe supleantii acestora.4. Biroul isi va alege vicepre$edintele dintre membrii sai. Viceprqedintele va fi

ales dintre conciliatori, dacA presedintele este un arbitru, ,si dintre arbitri, data prese-dintele este un conciliator.

5. Regulamentul Curtii va stabili modalitAtile pentru alegerea presedintelui, acelorlalti membri ai Biroului fi a supleantilor acestora.

Articolul 8. Procedura de luare a deciziilor1. Deciziile Curtii vor ft luate cu votul majoritAtii membrilor care participA la vot.

Membrii care se abtin nu sunt considerate caparticipanli la vot.2. Deciziile Biroului vor fi luate cu votul majoritdlii membrilor W.3. Deciziile comisiilor de conciliere;i cele ale tribunalelor arbitrale vor fi luate cu

votul majoritAtii membrilor lor, care nu au dreptul de a se abtene de la vot.4. In caz de vot egal, votul pregedintelui va prevala.Articolul 9. GrefierulCurtea ifi va numi grefierul si va putea sa prevadA numirea altor functionari

necesari. Statutul personalului grefei va f elaborat de Birou si va fi adoptat de catrestatele-pbli la prezenta conventie.

Articolul 10. Sediul1. Sediul Curtii este stabilit la Geneva.2. La cererea pArtilor in litigiu;i cu acordul Biroului Curlii, o comisie de con-

ciliere sau un tribunal arbitral se pot intruni In afara sediului Curtii.


Capitolul H. Competenta

Articolul 18. Competenca comisiei ei a tribunalului1. Orice stat parte la prezenta conventie poate supune unei comisii de conciliere

orice diferend cu un all stat-parte, care nu a putut fi solutionat, intr-o perioada detimp rezonabila, prin negocieri.

2. Un diferend poate fi supus unui tribunal arbitral in conditiile prevAzute laart. 26.

Articolul 19. Menjinerea mijloacelor1. Comisia de conciliere sau tribunalul, arbitral constituite pentru solutionarea

unui diferend va Inceta examinarea acestuia:a) data, Inainte de sesizarea comisiei sau a tribunalului, acest diferend a fost

supus unei curti sau unui tribunal a carui competency pantile in litigiu sunt obligate sao accepte sau data o asemenea instants a pronuntat deja o hotaryre asupra fonduluiacestui diferend;

b) data pantile in litigiu an acceptat, dinainte, competenta exclusive a unui organjurisdictional, altul decat tribunalul prevAzut de prezenta conventie, ,si data acestorgan este competent se decida, cu forts obligatorie, asupra diferendului ce i-a fostsupus, sau data pantile in litigiu an convenit se caute solutionarea acestuia exclusivprin alte mijloace.

2. Comisia de conciliere, constituita pentru solutionarea unui diferend, inceteazaexaminarea acestuia chiar;i dupa ce a fost sesizata, data una sau toate pantile in liti-giu supun diferendul unei curb sau unui tribunal a carui competenta psrtile respectivesunt obligate sa o accepte.

3. Comisia de conciliere va suspenda examinarea diferendului data, mai inainte,acesta a fost supus altui organ care are competence sa formuleze propuneri cu privirela acest diferend. Daca din acest demers anterior on se ajunge la solutionarea dife-rendului, comisia Isi va relua lucrarile, la cererea p4lor in litigiu sau a uneia dintreele, sub rezerva prevedetilor paragrafului 1 at art. 26.

4. Un stat poate, in momentul semnarii sau ratificarii conventiei, sau al aderarii la'aceasta, se faca o rezerva pentru a asigura compatibilitatea mecanismului de solu-tionare a diferendelor, instituit de aceastA conventie, cu alte mijloace de solucionare adiferendelor care rezulta din angajamentele Internationale aplicabile acestui stat.

5. DacA in orice moment, pantile reu;esc se solutioneze diferendul, comisia sautribunalul scoate cauza de pe rol, dupa ce a primit o confirmare scrisa de la toate par-tile ca ele an solutionat diferendul.

6. Orice dezacord Intre parole in litigiu cu privire la competenta comisiei sau atribunalului este solutionat de comisie sau de tribunal.

Capitolul III. Concilierea

Articolul 20. Cererea pentru constituirea unei comisii de conciliere1. Orice stat-parte la prezenta conventie poate adresa grefierului o cerere pentru a

solicita constituirea unei comisii de conciliere pentru solutionarea unui diferend intreel si unul sau mai multe state-pAgi. DouA sau mai multe state-parti pot, de asemenea,

2. Constituirea unei comisii de conciliere poate fi ceruta, de asemenea, prin acordul a douy sau mai multe state-parti ;i unul sau mai multe state participante la CSCEAcordul trebuie sa fie notificat grefierului.

Articolul 21 . Constituirea comisiei de conciliere1. Fiecare parte in litigiu va numi un conciliator de pe lista conciliatorilor

stability in conformitate cu art. 3, pentru a face parte din comisia de conciliere.2. Cand mai mutt de douA state sunt parti la acel4i diferend, partite care an ace

lea;i interese se pot intelege se numeascy un singur conciliator. Daca nu procedeazin acest sens, fiecare dintre cele douy parti In litigiu va numi un numsr egal dconciliatori, pang la un maximum stabilit de Birou.

3. Orice stat care este parte la un diferend supus unei comisii. de conciliere, fansfi parte la aceastA conventie, poate numi, pentru a face parte din comisie, o persoanaleasa fie de pe lista de conciliatori stability In conformitate cu art. 3, fie dintre cetatenu unui stat la CSCE. in acest caz, ace§tia din urmy vor avea, In scopul examinarldiferendului, acelea$i drepturi fi aceleasi obligati ca si ceilalti membri ai comisiei. Eisi vor exercita functiile in deplinA independency ,si von face declaracia cerutA dart. 5, Inainte de a-si ocupa locurile in comisie.

4. Imediat dups. primirea cererii sau a acordului prin care pantile in litigiu solicitconstituirea unei comisii de conciliere, presedintele Curtii va consulta partile Ilitigiu In privinta competentei restului comisiei.

5. Biroul va numi alti trei conciliatori pentru a face parte din comisia de corciliere. Acest numer poate fr majorat sau redus de catre Birou, cu conditia sa fiimpar. Membrii Biroului fi supleancii tor, care se afla pe lista conciliatorilor, pot :numiti pentru a face parte din comisie.

6. Comisia de conciliere isi alege presedintele din randul membrilor'numiti d

Birou.7. Regulamentul Curtii va stabili regulile aplicabile pentru situatia in care, la "Inca

putul sau in cursul procedurii, unul dintre membrii numiti sa faca pane din comisieste recuzat, nu poate sau refute syparticipe.

8.Orice problems in legatura cu aplicarea acestui articol va fi solutionata de cytiBirou ca o chestiune preliminary.

Articolul 22. Procedura de constituire a unei comisii de conciliere1. Daca constituirea unei comisii de conciliere este solicitata pe calea unei cerer

cererea va enunta.obiectul diferendului, partea sau pantile impotriva carora este fomulate cererea si numele conciliatorului sau ale conciliatorilor de catre partea sepantile solicitante. Cererea va indica, pe scurt, si mijloacele de solutionare la care s•

recurs anterior.2. De indats ce s-a primit o cerere, grefierul o va notifica celeilalte sau celorlal

pyrti in litigiu mentionate in cerere. Cealalta parte sau celelalte pa4i dispun de ttermen de 15 zile de la notificare pentru a numi pe conciliatorul sau conciliatorii cavor face parte din comisia de conciliere. DacA, in acest termen, una sau mai mulparti in litigiu nu au ales membrul sau membrii comisiei pe care an dreptul sanumeasca, Biroul va numi numarul corespunzAtor de conciliatori. Aceasty numireva face dintre conciliatorii desemnaci In conformitate cu art. 3 de cAtre fiecare dintpantile in cauzA sau, data aceste pyrti nu au desemnat incy conciliatori, dint

ssv Urept intemalional public. Sinteze

conciliatorii care on an Post desemnali de catre cealalta parse sau de catre celelaltepanti in litigiu.

3. Daca constituirea unei comisii de conciliere este ceruta to baza unui acord,acordul trebuie se enunte obiectul diferendului. DacA nu exists acord, in intregimesau In parte, asupra obiectului diferendului, fiecare pane isi poate formula propria sapozilie in legatura cu obiectul acestuia.

4. In cazul in care constituirea comisiei de conciliere este cerutA in baza unuiacord, fiecare pane va notifica grefierului numele conciliatonilui sau ale concilia.torilor pe care i-a numit safaca parte din comisie.

Articolul 23. Procedura de conciliere1. Procedure de conciliere este confidentiala;i in contradictoriu. Sub rezerva pre-

vederilor art. 10 si 11 si a regulamentului Curtii, comisia de conciliere 15i va stabiliprocedura dupa consultarea pertiior in litigiu.

2. Daca parole in litigiu sunt de acord, comisia de conciliere poate invita oricestat-parte la prezenta convenlie, care are un-interes In solutionarea diferendului, saparticipe Is procedura.

Articolul 24. Obiectul concilieriiComisia de conciliere va ajuta pantile in litigiu s4-1 solutioneze in concordanta cu

dreptul international 4i cu angajamentele Is care an subscris in cadrul CSCE.Articolul 25. Rezultatele procedurii de conciliere1. DacA In cursul procedurii, pantile in litigiu reu;esc, cu ajutorul comisiei de con-

ciliere, sa gaseasca o solulie reciproc acceptabila, ele vor consemna termenii acesteisolutii Intr-o Incheiere, semnata de reprezentanpi lot si de membrii comisiei. Sem-narea acestui document va Incheia procedure Consiliul CSCE va fi informat prini dnterme iul Comitetului Inallilor Functionari despre reusita concilierii.

2. Cand comisia de conciliere apreciaza ca toate aspectele diferendului si toateposibilitatile de gendire a unei solulii an fost epuizate, ea va redacta un raport final.Raportul va tontine prepunerile comisiei pentru solutionarea pasnica a diferendului.

5. Raportul comisiei de conciliere va fi notificat partilor in litigiu, care vor dis-pune de o perioada de 30 de zile pentru a-1 examina;i pentru a-1 informs pe pre;e-dintele comisiei dace sunt gate sa accepte solutia propusa.

4. Daca o parte in litigiu nu accepts solutia propusa , cealalta pane sau celelalteperti nu mai suns legate de acceptarea , de cAtre ele, a solutiei respective.

5. Daca in termenul prevazut la paragraful 3, partite In litigiu nu an acceptatsolutia propusa, raportul va III Inaintat Conciliului CSCE, prin intermediul Comi-tetului Inallilor Functionari.

6. DacA una dintre pare refuza se participe la procedura de conciliere sau pare-se5te procedura dupa inceperea acesteia , se va intocmi, de asemenea , un raport inscopul notificarii de indate a acestei situatii Consiliului CSCE, prin intermediul Inal-#lor Funclionari.

Capitolul IV. Arbitrajul

Articolul 26 . Cererea pentru constituirea unul tribunal arbitral1. 0 cerere de arbitraj poate fi fonnulata oric$nd, pe ban de acord intre doua sau

mai multe state-pare la prezenta convenlie sau intre unul sau mai multe state-pare Isconvenlie gi unul sau mai multe site state participante Is CSCE.

2. Statele parei Is convene pot, oricand, se declare, printr-o notificare adresata

depozitarului, ca ele recunosc ca obligatorie, ipso facto si fare un acord special,.com-

petenta unui tribunal arbitral, sub rezerva reciprocitAtii. 0 astfel de declaralie poate, fiPAte limitarea- duratei sau pentru o durate determinate. Ea poate Ii facuta pentru toatediferendele sau poate exclude diferende asupra unor chestiuni referitoare Is inte-gritatea teritorial, Is apararea nalionalA, Is un titlu de suveranitate asupra teritoriuluinational sau is pretenlli concurente cu privire lajurisdictia asupra altor zone.

3. 0 cerere.de arbitraj nu poate fi-formulate printr-o.solicitare adresata grefieruluiCurtii impotrivs unui stat-parse Is convenlie, care a facut declaralia. prevazuta Is para-graful 2, deciit dupe ce s-a scurs o perioade de 30 de zile dupe ce raportul comisiei deconciliere, care s-a ocupat de examinarea diferendului, a fost transmis Consiliului

CSCE, potrivit prevederilor paragrafului 5 al art. 25.4. Dupa ce un diferend este supus unui tribunal arbitral, In conformitate cu acest

articol, tribunalul poate, din proprie initiativd ,sau Is cererea uneia sau a tuturorpartilor In litigiu, sa indite masurile provizorii care at trebui- luate de catre parlile inlitigiu pentru a evita agravarea diferendului ;i pentru ca solutionarea acestuia sA nudevina mai dificila sau pentru a evita ca o viitoare hotarare a tribunalului sA ramananeexecutatA, datorita atitudinli partilor sau a uneia dintre pantile in litigiu.

Articolul 27. Sesizarea unui tribunal arbitral1. Dace o cerere de arbitraj este formulatA In baza unui acord, acesta trebuie sA

precizeze obiectul diferendului. DacA nu exists acord, In Intregime sau In parte, cuprivire la obiectul diferendului, fiecare parte t,i poate formula propria pozilie in legs-

turd cu obiectul acestuia.2. Daca arbitrajul este solicitat printr-o cerere, aceasta trebuie se precizeze obiec-

tul diferendului, statul-pane sau statele-parti Is prezenta convenlie impotriva caruiasau cArora este indreptata ^i elementele principale de faptsi de drept pe care se inte-meiaza. Imediat dupa primirea cererii, grefierul o va notifica celuilalt stat sau celor-

lalte state parli menlionate in cerere.Articolul 2& Constituirea tribunalului arbitral1. Dupe ce se formuleazA o cerere de arbitraj, se constituie un tribunal arbitral.2. Arbitrii desemnati de pantile In litigiu in conformitate cu prevederile art. 4 sunt

membri de drept ai tribunalului. DacA sent mai mutt de douA state-pare Is acelasidiferend, statele care au acelea$i interese pot. conveni sA numeasce un singur arbitru.

3. Biroul va numi dintre arbitri, un numar de membri care se face parte din tri-bunal, astfel incet numarul membrilor numili de Birou sA fie cu cel putin unu maimare decat numarul membrilor de drept. Membrii Biroului si supleantii lot, care suntpe lists arbitrilor, vor fi eligibili pentru a fi numili sA face parte din tribunal.

4. Daca un membru de drept al tribunalului nu poate participa sau data, anterior, aluat cunostinta, in orice calitate, de cazul care face obiectul diferendului supus

--- urepL intemaponal public. Sinteze

tribunalului, acest membru va fi inlocuit de supleantul sau. Daca supleantul se afla Inaceeasi situa;ie , statul in cauza va numi, in conformitate cu modalitdlile prevazute laparagraful 5, un membru, in scopul examinarii acestui diferend, in cazul cand ar ape.rea dubii in ceea ce privecte capacitatea unui membru sau a supleantului sau de a faceparte din tribunal, Biroul va decide.

5. Orice stat care este pane Is un diferend supus unui tribunal arbitral, fare se fieparte la prezenta convenlie, poate numi o persoana pentru a face pane din tribunal,aleasa fie de pe lista arbitrilor, stability In conformitate cu art. 4, fie dintre cetaleniiunui stat participant Is CSCE once persoana astfel numitA trebuie se indeplineascacondiliile prevazute in paragraful 2 al art. 4; ea are, In scopul exarninarii diferendului,aceleasi drepturi si obligati ca si ceilalli membri ai.tribunalului. Persoana respectiveisi va exercita funcliile in deplina independenla si va face declarafa cerutA de art. 5,inainte de a Ina pane la lucryrile tribunalului.

6. Tribunalul isi va alege presedintele dintre membrii numip de Birou.7. In cazul cand unul dintre membrii tribunalului numit de Birou nu poate par-

ticipa la lucrari, el nu va ft inlocuit decat dace numyrul membrilor numif de Birouscade sub numyrul membrilor de drept sau al membrilor numip de penile in litigiu, inconformitate cu dispoziliile paragrafului 5. In acest caz, unul sau mai multi membrinot vor fi numifi de catre Biroupotrivit paragrafelor 3 „si 4 aleacestui articol. In cazulnumirii unuia sau mai multor not membri, nu va fi ales un nou presedinte decat Bacamembrul care on poate sa participe este insusi presedintele tribunalului.

Articolul 29. Procedura de arbitraj1. Procedura de arbitraj se desf`asoara in contradictoriu, conform principiilor unei

judecali echitabile. Ea comporte o faze scrisa si una oral's2. Tribunalul arbitral dispune, fala de parlile in litigiu, de competenlele necesare

de cercetare a faptelor si de investigalii pentru Indeplinirea sarcinilor sale.3. Orice stat participant la CSCE care considers ca are un interes juridic deosebit,

ce ar putea fi afectat de hotararea tribunalului, poate, In termen de 15 zile de latransmiterea notificarii efectuate de cAtre Secretariatul CSCE, potrivit prevederilorart. 15, ss adreseze greflerului Curlii o cerere de intervenlie. Aceaste cerere trebuietransmisd imediat pyrlilor in litigiu si tribunalului constitgit pentru examinareadiferendului.

4. Dad statul intervenient dovedeste ca are un astfel de interes, el va fi autorizatsA participe Is procedura, in mdsura in care este necesar pentru proteclia acestuiinteres. Partea respectiva a hotararii tribunalului este obligatorie pentru statul interve-nient.

5. Partite in litigiu dispun de o perioada de 30 de zile pentru a transmite tribu-nalului observaliile for privind cererea de intervenlie. Tribunalul va pronunla o hotA-rare cu privire la admisibilitatea cererii.

6. Dezbaterile In fa(a tribunalului se vor one cu usile inchise, afara de cazul candtribunalul decide altfel, la cererea parlilor In litigiu.

7. In cazul cand una sau mai multe dintre parple in litigiu nu se prezinta, cealaltAparte sau celelafte psrli pot cere tribunalului sa se pronunle in favoarea pretenliilorsale sau ale tor. In acest caz, inainte de a da sentinfa, tribunalul trebuie sA se asigureca este competent ,si ca argumentele parpi sau ale perlilor care participa sunt nte-meiate.

Cursul 21 337

Articolul 30. Rolul tribunalului arbitralRolul tribunalului arbitral este de a hotari, in conformitate cu dreptul intema-

lional, asupra diferendelor care ii sunt supuse. AceastA prevedere nu aduce atingerecompetenlei tribunalului de a da o decizie ex aequo et bono, data penile In litigiu

sent de acord.Articolul 31. Sentinta tribunalului arbitral1. Sentinla tribunalului arbitral va fi motivate. Dad ea nu exprima, In intregime

sau in parte, opinia unanimA a membrilor lui, fiecare membru at acestuia va aveadreptul sA at4eze la sentinfA opinia sa separate sau disidenta.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 4 at art. 29, sentinla tribunalului nu va fiobligatorie decat Intre penile In litigiu si numai cu privire la cazul care a fost solu-

lionat.3. Sentinla este definitive ai on poate fi supusy apelului. Totusi, penile in litigiu

sau una dintre ele pot cere tribunalului arbitral sy interpreteze sentinla in cazul uneidivergenle privind sensul sau conlinutul acesteia. Dad part le in litigiu nu convinaltfel, o astfel de cerere trebuie Acute In termen de 6 luni de Is comunicarea sentinfei.Dupe primirea observaliilor perlilor In litigiu, tribunalul va proceda la interpretarea

sentinlei cat mai curand posibil.4. 0 cerere de revizuire a sentinlei nu poste fi fycuty decat dace se descopera

fapte de nature sa aiby o influenfA decisive ,ai care, Inainte de pronunlarea sentinlei,

on erau cunoscute tribunalului $i nici pyrlii sau parlilor in litigiu care cer revizuirea.

Cererea de revizuire trebuie fycuty in termen de 6 luni de la descoperirea noului fapt.Nici o cerere de revizuire nu poate fi formulate dupe 10 ani de la data pronunlerii

sentinlei.5. In masura posibilului, examinarea unei cerere de interpretare sau a unef cerere

de revizuire va fi facuty de cAtre tribunalul care a dat sentinla.Dad Biroul constatA ca acest lucre este imposibil, se va proceda la constituirea

unui nou tribunal; In conformitate cu prevederile art. 28.Articolul 32. Publicarea sentin fei arbitrareSentinla arbitrary este publicatA de cAtre grefier. 0 copie certificaty conforms va

fi comunicatA patlilor in litigiu ,¢i Consiliului CSCE, prin intermediul Comitetului

inallilor Funclionari.(...)

Cursul 22

Protectia mediului inconjuratorIn dreptul international public

22.1. Considerajii generale

- Protectia mediului inconjurator se realizeaza pentru factorii. de mediu care seafla sub suveranitatea statului sau pentru factorii de mediu situati in afara jurisdictieinajionale, protecjie care are loc in conformitate cu tratatele internationale in;vigoare.

- Accentuarea necesitajii de cooperate este determinate de inmultirea si diversificarea tipurilor de poluare, a surselor poluante si a gradului periculos at unorpoluanji.

- In 1972 are loc, la Stockholm , Conferinta ONU asupra mediului uman . Confe-rinta s-a constituit intr-un prim semnal de alarms pentru politica nationals a statelorin ceea ce prive$te mediul inconjurator gi dezvoltarea. .

- In 1992 are loc, la Rio de Janeiro , Conferinja ONU privind medial Ineon-juritor $ dezvoltarea (UNCED). Dialogul traditional Nord/ Sud a fost inlocuit cudialogul intre alte trei categorii de tsri:

• taxi industrializate;• taxi In curs de dezvoltare;• tsri aflate In perioada de tranzijie spre economia de piats.- Au fost adoptate doua man categorii de documente:a. instrumente juridice: Conventia asupra diversitatii biologice Si Conventia asu-

pra schimbarilor clir..iatice;b. documente programatice: ,Declaratia de la Rio asupra mediului ai dezvoltari",

,.Principiile cu privire la fondul forestier".§i ,Agenda 21".- In 2002 are loc, la Johannesburg, Conferinta ONU privind Dezvoltarea

Durabils , avand ca scop analiza stadiului de Sndeplinire a obiectivelor stabilite in1992, la Conferinta de la Rio, si a realizarilor In domeniu din acest deceniu.

- Documente adoptate:- Planul de actiune (cel mai important document al Conferintei) reafirma sustine-

rea statelor participante pentru principiile Declaratiei de la Rio, pentru aplicareaAgendei 21 ?i a programelor ulterioare de dezvoltare a masurilor de aplicare aAgendei 21 $i stabileste termene concrete si obiective de actiune in diverse domeniirelevante pentru dezvoltarea durabila globala;

- Declaratia de Is Johannesburg privind dezvoltarea durabils (document poli-tic).

Angajamentele guvemamentale an fost completate de o serie de programe ^iproiecte concrete de parteneriat.

Cursul 22 J.>

22.2. Concepte 01 principii

- Anumite concepte §i principii au fost consacrate in jurisprudenta intemationala,ci in doctrine cu peste trei decenii Inaintea Declaratiei din 1972. Acestea se refereaula mediu, privit ca o components a teritoriului de stat.

- Poluarea a Post combatuta, in cadrul unor tratate, Inca din a doua jumitate asecolului al XIX-lea, dar nu se urmarea o combatere a poluarii per se, ci numai In

masura In care apa poluata devenea nocivA pentru pisciculture.- In general, se invoca principiul latin sic utere tuo ut alienum non laedas (folo-

seste ceea ce iti apartine in asa fel incit sA nu produce daune altuia).Lucrsrlle Comisiei de Drept International:

• Din 1978, CDI incepe lucrarile de codificare in domeniu. Lucrarile s-au con-

cretizat in proiectul de articole privind "Rispunderea internationals pentru con-secinte prejudiciabile decurgind din activitsti care nu sunt interzise de dreptulinternational". Lucrarile la acest proiect au fost fmalizate in 1990 gi cuprindeau 36de articole. CDI a reluat examinarea proiectului, accentul hind pus pe factorul de

preventie.• La sesiunea a 53-a a CDI (2001) an fost definitivate lucrarile pentru proiectul

de articole privind „Prevenirea daunelor transfrontaliere ale activitatilor peri-

culoase", recomandfind Adunarii Generale elaborarea unei Conven(ii pe baza pro-

iectului CDI.• La sesiunea din 2002, CDI a decis sa continue sA lucreze asupra problemei rAs-

punderii internationale (international liability) pentru situatiile In care statul nu reu-

;este sa previnA prejudiciile decurgind din daune transfrontaliere rezultate din acti-vitsti periculoase, in completarea activititii anterioare fmalizate In 2001. CDI a arAtatcA intentioneazA sa examineze responsabilitatea statului (fie cA e vorba de statul deorigin, statul care a autorizat §i monitorizat operatia, statul beneficiar al operatieisau statul de nationalitate al operatorului), a operatorului, a victimei inocente, dar;irolul entitatilor private, cum at fi companiile de asigurari sau trusturile industriale.

• In 2006 CDI a adoptat, in cadrul celei de-a 58-a sesiuni, proiectul de ,,Principii

privind atribuirea rsspunderu pentru pagube in cazul daunelor transfrontaliereale activititilor periculoase" (a se vedea secpunea 20.7 din acest Curs)

• In 2008, CDI a adoptat, in cadrul celei de-a 60-a sesiuni, proiectul de articole

privind ,Dreptul aplicabil aquiferelor transfrontaliere " (aquiferul transfrontalier

find definit ca o formatiune geologica permeabilA care define ape, ale carui compo-nente sent aflate in doua sau mai multe state). Proiectul propune reguli privind utili-zarea rezonabila;i echitabila a resurselor de apA transfrontaliere, inclusiv obligatia dea nu provoca daune, de a coopera, de a schimba date ,si informatii In mod regulat, dea proteja;i conserva ecosistemele (inclusiv prevenirea, reducerea ,si controlul polu-

arii).- Pans In prezent, in dreptul international no a Post consacrat an principiu de drept

conventional sau cutumiar (dupe unii autori) in materie. Conform planului de actiunepentru perioada 1973-1977, pentru probleme de mediu un asemenea principiu or

trebui sa exprime obligatia statului de a se asigura cs activitstile desfa urate peteritoriul sau sau In zone afiate to mod legal sub jurisdictia sau controlul

34U Drept intonational public. Sinteze

statului an vor produce daune mediului inconjuritor at altor state sau unorzone situate dincolo dejurisdictia nationals.

- In plan institutional se creeazs Programul Natiunilor Unite pentru MediuInconjurator (PNUE), Uniunea Internalionala pentru Conservarea Naturii (UICN),Agenlia pentru Proteclia Mediului a Comunitalilor Europene, care is nastere in urmaamendsrii din 1987 a Tratatului de la Roma.

22.3.Obligajii cu caracter general ale statelor in domeniul proteclieimediului

- Una dintre obligaliile cu caracter general se refers 1a angajamentul statelor dea preveni ,i reduce pericolul , riscul care implici un grad sporit de pericu-lozitate, preeum î angajamentul de a preveni Si reduce poluarea . In aceastadirectie, statele au incheiat tratate bilaterale si multilaterale. Dreptul international almediului continua sa se dezvolte in plan multilateral pe bazA sectoriali , iar in planbilateral s-au incheiatconventii cu caracter general . De exemplu:

• Convenlia de la Basel privind controlul transportului peste frontiers al deseurilorpericuloase si al eliminarii acestora (1989)

• Convenlia privind evaluarea impactului asupra mediului In context transfrontier(Espoo,1991)

• Convenlia asupra efectelor transfrontiere ale accidentelor industriale (Helsinki,1992)

• Convenlia asupra securitatii nucleare (Viena, 1994)• Convenlia pentru combaterea desertificarii intarile gray afectate de seceta;i/sau

de de,ertificare, in special in Africa (Paris, 1994)• Convenpa pentru protectia ,i utilizarea cursurilor de ape transfrontiere ;i,a

lacurilor intemalionale (Helsinki, 1992) §i Protocolul privind Apa ,ai Sanatatea laaceaota Convenpe (Londra, 1999).

- Aceste conventii mai pot avea ca obiect:a) Obligalii de colaborare Cu caracter general î de permanents cu privire Is

schimbul de informatii, evaluarea situatiei §i consultarea prealabila asupramasurilorcc trebuie luate:

• Conventia europeana asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanle lungi(Geneva, 1979)

b) Protectia cursurilor de ape:• Acordul dintre Uruguay ,si Argentina privind regimul fluviului (Uruguay, 1975)• Conven;ia dintre Germania, Franta ai Luxemburg privind canalizarea fluviului

Moselle (1956)• Conven;ia pentru cooperarea privind proteclia si utilizarea durabila a fluviului

Dunsrea(Sofia,1994).c) Protectia unor ecosisteme:• Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationals, In special ca

habitat al pasarilor acvatice (Ramsar, 1971)d) Protectia unor resurse naturale ale mediului:• Convenlia africana privind conservarea naturii ;i a resurselor sale naturale

/A1.-.... 1n1o1.

Cursul22 341

e) Protectia mediului marin:• Convenlia privind dreptul merii (Montego Bay, 1982);• Conventia privind proteclia Mini Baltice (Helsinki, 1974);• Convenlia privind protectia Msrii Mediterane (Barcelona, 1976);• Conventia privind proteclia Marii Negre (Bucuresti, 1992).

22.4.Obligatii cu caracter specific ale statelor In domeniul protectieimediului

- In baza protocolului din 1988 al Conventiei privind poluarea atmosferica pedistante lungi, penile se angajeazA s6 reduce cu 30% emisiile de sulf.

- Convenlia pentru proteclia stratului de ozon de la Viena din 1985, Protocolul dela Montreal din 1987 privind substantele care epuizeaza stratul de ozon ;i amen-damentul la Protocolul de la Montreal (Londra, 1990).

- Agenlia Internationale pentru Energie Atomics a adoptat, la 26 septembrie 1986,dour conventii referitoare la notificarea rapida a unui accident nuclear î, respectiv,la asistenta in caz de accident nuclear.

Convenlia de la Basel din 1989 prevede obligatii concrete privind interzicereatransportului de;eurilor periculoase In afara tarii fare autorizatie, modalitalile de eti-chetare a acestor deseuri, reglementeaza documentele speciale de transport, conditiilein care se poste face autorizarea, obligaliile specifice privind transmiterea infor-mapilor in cazul producerii unui accident etc.

Convenlia privind comertul international cu specii salbatice de fauna fl floraadoptata In 1973, la Washington, prevede obligatii concrete privind comertul't:u spe-cii salbatice, mAsuri ce trebuie luate de parti pentru punerea in aplicare a dispozitiilorconventiei, m9suri privind posibilitatea de informare a publicului asupra rapoarteloranuale $i asupra celor bianuale privind masurile legislative, regularnentare îadministrative luate pentru aplicarea Conventiei.

- Protocolul de 7a Kyoto la Conventia-cadru a ONU asupra schimbarilor climatice(1997) tontine angajamente de limitare cantitativa §i reducere a emisiei de gaze cuefect de sera fata de nivelul anului 1989, in perioada obligatorie 2008-2012.

22.5. Rispunderea si compensarea

- Pens In prezent, principiile rispunderii ei compensirii no $i-au gisit oreglementare adecvati in conventiile internationale, cu toate ca, in baza Declaratieide la Stockholm, statele s-au angajat sa dezvolte dreptul international privindraspunderea si compensarea pentru daunele transfrontiere.

- Raspunderea este considerate o solutie secundari In raport cu masurile de pre-venire fi reducere a efectelor negative asupra mediului.

- Este controversata Inca problema - examinatA In prezent de CDI - data rispun-derea trebuie atribuiti statulul î pentru actele licite, adica pentru consecinteleprejudiciabile ale faptelor care nu sunt interzise de dreptul international.

- 0 alts problema este aceea data standardele stabilite pot constitui temei pentruraspundere sau pot fi invocate doar In calitate de criteriu al unei conduite diligente de


- Uniunea European& acordA o importan;A deosebitA armonizArii legislatiilorprivind protectia mediului inconjurator. AceastA problemA a fost deja proclamata caprincipiu in programul de actiune privind mediul pe perioada 1973-1977.

22.6. Proiectul de Conventie privind prevenirea daunelor transfrontaliereale activitatilor periculoase , adoptat de CDI la sesiunea din 2001

- Proiectul are in vedere activiti file neinterzise de dreptul international careimplici riscul de a provoca daune transfrontaliere semnifrcative datorita conse-cintelor fizice ale acestora (art. 11).

- Proiectul prevede obligatia de a lua toate misurile necesare pentru preve

nirea efectelor mentionate sau pentru miqorarea riscului (inclusiv prin ntAsurllegislative, administrative sau de alts nature), precum si obligatia de a coopera inacest sens (Intre ele si cu organizatiile Internationale competente) (art. 3, 4, 5).

- Se reglementeaza obligativitatea autorizArii prealabile a activiticil in cauzi decetre statul de origine (statul pe al cerui teritoriu sau sub jurisdictia on controlulcaruia au loc activitatile periculoase), care trebuie sA se bazeze pe o evaluare a ris-cului de a provoca daune transfrontaliere (art. 6, 7).

- Se prevede obligatia de a notifica statul pasibil de a fi afectat, In cazulidentificarii riscului mentionat mai sus ;i de a i se transmite datele tehnice si toateinformatiile relevante pe care se bazeaza evaluarea, precum ,si de a an lua deciziaautorizarii activitate dacA nu se primeate, in termen de 6 luni de la notificare, un rAs-puns pozitiv de la statul pasibil de a fr afectat (art. 8).

- Statele implicate sunt obligate si se consulte , Is cererea oricaruia dintre ele,pentru luarea masurilor necesare, pe baza unei balance echitabile a intereselor, pro-iectul indicind si factoril de care trebuie sa se tins seama la stabilirea acestei balanceechitabile (art. 9, 10).

- Proiectul mai prevede o serie de obligatia privind schimbul de informatii intimp util, pe parcursul derulArii activitAtii periculoase ai ulterior derularii acesteiaprecum ;i informarea publicului despre activitate, riscurile implicate de aceasta ,sidaunele cc pot rezulta (art. 12, 13).

- Este, de asemenea, prevazutA obligatia de a notitica urgentele ce apar In legA-ture cu activitatea periculoase, fari Intarzieri §i prin cele mai rapide cis (art. 17).

- Proiectul de Conventie confine; i un mecanism de solutionare a diferendelor,cc are ca element central recurgerea Is o Comisie de Ancheta (Fact-finding Commi-ssion), formatA, ca regula, din trei membri; Comisia adoptA un raport pe care 11transmite pertilor implicate si care include constatari Si recomandari, pe care pantiletrebuie se le examineze, se le is in considerate (,,shall consider") cu bunA-credinls.

Cursul 22 . 343

22.7. Proiectul de Principii privind atribuirea rispunderii pentru pagubein cazul daunelor transfrontaliere ale activititilor periculoase , adoptatde CDL la sesiunea din 2006

- Proiectul de Principii se refers Is daunele transfrontaliere cauzate de acti-vitAtile periculoase neinterzise de dreptul international (Principiul 1), scopul prin-cipiilor find definit ca find acela de a asigura compensare prompts ^i adecvatA,precum ,si de a conserve;i proteja mediul in cazul unei daune transfrontaliere, maiales in ce priveste reducerea daunei ,si revenirea la situatia anterioara (Principiul 3).

- Proiectul prevede cA statele vor lua toate misurile necesare pentru a asiguracompensare prompts $i adecvatA victimelor unor daune transfrontaliere cauzate deactivitati periculoase aflate pe teritoriul sAu sau sub jurisdictia on controlul sau.

- Aceste mAsuri includ ^i impunerea rispunderii (liability) asupra operatoruluisau, dace este cazul, asupra altei persoane sau entitAti, precum ;i obligatia acestoradin urmA de a se asigura sau asuma alte garantii £manciare pentru a acopericererile de compensare . Se poate avea in. vedere si stabilirea de fonduri industrialela nivel national. Dace masurile mentionate sunt insuficiente, statul de origine trebuiess asigure resursele financiare suplimentare. (Principiul 4)

- dace apare un incident implicarnd o activitate periculoasA care rezulta sau este denature sA produce o daunA transfrontaliere, statul de origine trebuie si notificeprompt toate statele afectate sau care ar putea fi afectate despre incident $i efec-tele sale posibile ; sA adopte, cu implicarea operatorului, masurile de rispuns potri-vite pe baza celor mai avansate date si tehnologii disponibile; si consulte ,ei si cautesi coopereze cu toate statele afectate sau care an putea fr afectate pentru reducereaefectelor daunei $i pentru eliminarea ei; se caute asistenta organizatiilor intematio-nale competente fi a altor state. (Principiul 5)

- Principiul 6 prevede obligatia pentru state de a include In legislaiia for orga-nele judiciare gi administrative cu competenta ,i jurisdictia necesare pentru aasigura remediile prompte , adecvate si efective pentru victime, care trebuie sa aibaacces la aceste remedii in statul de origine; aceasta nu impiedicA victima sA caute ,sialte remedii. Statul poate si asigure recurs la proceduri internationale de solutionare acererilor care sA fie rapide si cu costuri minime. De asemenea, accesul la informatiiprivind remediile trebuie asigurat.

- Se recomandA (Principiul 7) incbeierea de acorduri specifice globale, regio-nale, bilaterale pentru categorii particulare de activitAli periculoase care sA prevadaaranjamente efective privind compensarea, masurile de rispuns si remediile, care sAinclude si aranjamente pentru fonduri de stat sau industriale care sA asigure compen-sari suplimentare dace resursele financiare ale operatorului, inclusiv masurile de asi-gurare, sunt insuficiente pentru acoperirea unei daune.

- Principiul 8 prevede ca statele trebuie sa aplice proiectul de principii pe bazaadoptArii legislatiei nationale specifice sau a masurilor administrative necesare, firsdiscriminare pe baza de cetAtenie/nationalitate, domiciliu sau reaedintA.


Bibliografie minimal&

1. Al. Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, Drept international contemporan, ed.a 2-a, revAzutA si adaugita, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000, p. 267-279

2. D. Popescu, A. Nastase, Drept international public, Ed. $ansa, Bucuresti,1997, p. 336-352

3. R.M. Besteliu, Drept international public, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucuresti,2008, p . 44-50.

Bibliografie selectivi

1. B. Aurescu, Raportul primei Comisii Espoo de. Ancheta Intemationala privindproiectul ucrainian at ,canalului Bastroe" din Delta Dunarii, publicat Is 10 iulie2006, in RRDI nr. 3 (iulie-decembrie 2006), p. 147-157

2. B. Aurescu, A. Pellet (coord.), Actualite du droit des fleuves internationaux,Paris, Ed. Pedone, 2010 (Partea a III-a „Pollution, responsabilite, reglement desdifferends" ), p. 205-290

3. B. Aurescu, The Ukrainian Bystroe Canal Project in the Danube Delta - bet-ween Political Interest and International Environmental Law. The Report of the FirstEspoo Inquiry Commission, Revue Hellenique de Droit International, vol. 58/2005,p. 397-421

4. B. Aurescu, The Ukrainian "Bystroe Canal" Project in the Danube Delta -, aChallenge for the International Environmental Law as Applied. by the SpecializedInternational Organizations, articol in Analele Universitatii din Bucuresti - SeriaDrept, 2006-IV (octombrie-decembrie), p.7-24

5.. E.A. Boyle, P. Birnie, International Law and the Environment, Ed. a 2-a, OUP,2002

6. L. Boisson de Chazournes, R. Desagne, C. Romano, Protection internationalede 1'environnernent, Recueil d ' instruments juridiques, Pedone, 1998

7. RJ. Dupuy, L'avenir du droit international de l'environnement , Dordrecht,Martinus Nijhoff Publishers, Colloque de l'Academie de Droit International de laHaye, 1985

8. L. Dumitru, HotArrarea Curtii Internationale de Justine In capul Fabrici deceluloza pe raul Uruguay (Argentina c. Uruguay), in RRDI nr. 10 (ianuarie-iunie2010), p. 97-110

9. M. Dulu, Dreptul international al mediului, Ed. Economics, Bucure;ti, 200410. M. Dulu, Dreptul mediului, tratat, vol. I ,si II, Ed. EconomicA, Bucuresti, 200311. European Community Deskbook, Environmental Law Institute, Washington

D.C., 199212. G. Handl, Liability as an Obligation Established by a Primary Rule of Inter-

national Law, 198513. C. Imperiali, L'effectivite du droit international de l'environnement, Ed.

Economics, Paris, 1998

Uursw -1t w:)

14. A. Ch. Kiss, J.-P. Beurier, Droit international de l'environnement, Ed. A.Pedone, Paris, 2000

15. A. Ch. Kiss, D. Shelton, International Environmental Law, 199116. VA. Lang, Droit de 1'environnement, PUF, Paris, 200217. M. Lavieille, Droit international de 1'environnement, Ellipses, Paris, 199818. M Maljean-Dubois, R. Mehdi, Les Nations Unies et Is protection de

1'environnement: la promotion d'un d6veloppement durable, Ed. A. Pedone, Paris,1999

19. G. Palmer, New Ways to Make International Environment Law, AJIL, or. 2,1992

20. Y. Petit, Le Protocole de Kyoto. Mise en oevre et implications, PressesUniversitaires de Strasbourg, Strasbourg, 2002

21. C. Popa, Canalul de mare adancime Dunare-Marea Neagra pe bratele BastroeSi Chilia ale Dunsrii - proiect ucrainian cu probabil impact transf ontalier de mediu.Luari recente de pozitie ale comunitAni intemanonale, In RRDI nr. 2, ianuarie-iunie2006, p. 127-131

22. D. Popescu, Protectiafluviilor intemationale si combaterea poluarii tor, Invol. Drept international fluvial, Ed. Academiei, Bucuresti, 1973

23. D. Popescu, Protectia mediului inconjurator in dreptul.interna#onal, in SDRnr. 2/1992

24. P. Sands, Principles of International Environmental Law, 199525. R Woifrum, Means of Ensuring Compliance with and Enforcement of

International Environmental Law, RCADI, vol. 272; 1998.

Anexa 1

Convenfia privind protectia Mirii NegreImpotriva poluArii , Bucurefti,1992

Articolul L Zona de aplicare1. Prezenta conventie se va aplica Is Marea NeagrA propriu-zisa, avand ca limits

de sud, pentru scopurile prezentei conventii, lima care uneste capul Kelagra ,i capulDalyan.

2. Pentru scopurile acestei conventii, referirea la Mares Neagrn va include mareateritorialA si zona economics exclusive ale frecarei parti contractante in MareaNeagrA.

Cu Coate acestea, oricare protocol la aceastA conventie poate sA prevadA altfel, infunctie de obiectivele sale.

Articolul H. DefmltiiPentru scopurile prezentei conventii:1. Poluarea mediului'marin inseamna introducerea de care om, direct sau indi-

rect, de substanje sau energie in mediul marin, inclusiv estuare, care are sau posteavea ca rezultate asemenea efecte dAunAtQare cum sent vAtAmarea resurselor vii si a


inclusiv pescuit si alte folosinte legitime ale mArii, degradarea calitAtii de folosintAai a ii iape m r $ deteriorarea conditiilor de agrernent.2. a) Nave inseamnA mijloace de deplasare pe mare de once tip. Acest termen

include navele cu elice, vehiculele pe. pernA de aer, submarine, mijloace plutitoare,indiferent daca sunt sau nu autopropulsate, platforme ,ci once alte construcjii ampla.sate pe apa.

b) Aeronave inseamnA mijloace de deplasare In aer de once tip.3. a) Descarcarea InseamnA:(i) once deversare deliberatA de deleuri sau alte materiale de pe nave sau aero-

nave;

(ii) once sabordaj deliberat de cAtre nave sau aeronave.'b) Descarcarea nu include:(i) deversarea de deseuri sau alte materiale care rezulta in mod direct sau indirect

din exploatarea normala a navelor sau aeronavelor î a echipamentului lot, alleledecat deseurile sau alte materiale transparente de/sau de la nave sau de la nave sauaeronave, care sunt exploatate in scopul deversArii unor asemenea materiale sauderivate din tratarea unor asemenea de$euri sau altor materiale pe nave sau aeronave;

(li) once depunere de materiale pentru un alt scop decat simpla deversare` aacestora, cu condilia ca o asemenea depunere sA. nu fie contrarA scopurilor acesteiconvent.

(...)Articolul V. Angajamente de ordin general1. Fiecare parte contractantA va asigura aplicarea convenliei in acele zone ale

Marii Negre unde ea I;i exercitA suveranitatea, precum Si drepturile suverane î juris-dictia, fare a aduce atingere drepturilor ;i obligatiilor partilor contractante carerezulta din normele dreptului international.

In vederea realizArii scopurilor acestei conventii , fiecare parte contractantA va Oneseama de efectul negativ al poluarii InAuntrul apelor sale interioare asupra mediuluimarin al Marl Negre.

2. Pantile contractante vor Ina, individual sau In comun, dupe caz, toate masurilenecesare in concordanta cu dreptul intemationai Ii in conformitate cu prevederileacestei conventii, pentm a preveni, reduce si controla poluarea, pentru aprotejasiconserva mediul marin al Marii Negre:

3. Pantile contractante vor coopers In elaborarea de protocoale aditionale si anexe,,in afara de cele alaturate la prezenta convenlie , care vor fi necesare pentru aplicareaprezentei convent.

4. Pantile contractante, atunci cand vor incheia acorduri bilaterale ,si multilateralepentru protectia ,si pastrarea mediului marin al MArii Negre, se vor stradui sA asigureca asemenea acorduri sA fie conforme cu aceastA convenlie . Copii de pe asemeneaacorduri vor fi transmise celorlalte parti contractante prin intermediul comisiei,defmita conform articolului XVII al acestei conventii.

5. Parlile contractante vor coopera, in cadrul organizatiilor internationale, carecunt considerate de cAtre ele a fi competente In promovarea elaborarii de mAsuri caresA contribuie la proteclia si pastrarea mediului marin at Marii Negre.

-vursut zt•

Articolul VL Poluarea cu substantepericuloase Vi materialeFiecare parte contractantA va preveni poluarea mediului marin al MArii Negre din

once sursa cu substantele sau materialele specificate In anexa la aceastA convenlie.

Articolul VIL Poluarea din surse de pe uscatPantile contractante vor lua, individual sau, daca este necesar, In comun, toate

masurile adecvate pentru a preveni, reduce si controla poluarea mediului marin alMani Negre de pe nave, in conformitate cu regulile ;i standardele intemalionale

general acceptate.

Articolul IX . Cooperarea In combaterea poluarii in situa #ii de urgentilPantile contractante vor coopera. in vederea prevenirii, reducerii ;i combaterii

poluArii mediului marin al Marii Negre in situalii de urgenta, in conformitate cu Pro-tocolul privind cooperarea in combaterea poluArii cu petrol si alte substance nocive amediului marin al Marii Negre, In situalii de, urgenla, care face parte integrantA din

aceastA convenlie.Articolul X. Poluarea prin descArcare1. Partite contractante. vor lua toate masurile adecvate ;i vor coopera In pre-

venirea, reducerea ,si controlul poluArii cauzate prin descArcare, In confomtitate cuProtocolui privind protectia mediului marin al Mani Negre impotriva poluArii prindescArcare, care va face parte integrantA din aceastA convenlie.

2. Pantile contractante no vor penmite, in zonele aflate sub jurisdiclia for respec-tive, descarcarea de materiale de catre persoane fizice sau juridice ale statelor care no

sunt riverane Mani Negre.Articolul XL Poluarea din activitaji care an loc pe platoul continental1. Fiecare parte contractantA va adopta, cat mai curdnd posibil, legi ,si regulamente

,si va lua masuri pentru a preveni, reduce ,si controla poluarea mediului marinat ManiNegre, cauzatA sau legate de activitA$i care an loc pe platoul situ continental, inclusivexplorarea î exploatarea resurselor naturale ale platoului continental.

Parlile contractante se vor informs reciproc prin intermediul comisiei desprelegile, regulamentele Ii masurile adoptate de ele in aceastA privinti.

2. Pantile contractante vor cooperaIn acest domeniu, dace va fl cazul, si se vorstrAdui sA armonizeze mAsurile la care se refers paragraful 1 al acestui articol.

Articolul XIL Poluarea din sau prin atmosferAPArtile contractante vor adopta legi ,si regulamente î vor lua mAsuri individuale

sau convenite pentru a preveni, reduce sau controls poluarea mediului marin al Mk iiNegre din sau prin atmosferA, aplicabile spaliului aerian de deasupra teritoriului for 0navelor sub pavilionul for sau navelor $i aeronavelor Inregistrate pe teritoriul tor.

Articolul XUL Protectia resurselor vii marinePantile contractante, atunci cind iau masuri in confonnitate cu prezenta convenlie

pentru prevenirea, reducerea;i controlul poluArli mediului martin al Marii Negre, voracorda o atentie deosebitA producerii de daune vietii marine Ii resurselor vii, Inspecial prin schimbarea locului for de vietuire ,¢i crearea de piedici in calea pes-cuitului ,i altor folosinle legitime ale Marii Negre, Ii in legature cu aceasta voracorda atentia cuvenitA recomandarilor organizatiilor internationale competente.

(...)

348

Anexa 2

Drept intemaoonalpublic. Sinteze

Proiectul Conventiei privind Prevenirea Daunelor Transfrontaliereale Activit#tilor Periculoase , adoptat de Comisia de Drept

International la sesiunea a 53-a (2001)

Statele Parti,Avand in vedere articolul 13, paragraful 1 (a) al Cartei ONU, care prevede ca

Adunarea Generals va inilia studii ,si va face recomandari in scopul Incurajariidezvoltarii progresive a dreptului international ,si al codificarii sale,

Avand In vedere principiul suveranitstii permanente a statelor asupra resurselornaturale pe teritoriul for sau aflate sub jurisdicpa sau controlul lor,

Avand, de asemenea , in vedere faptul cs libertatea statelor de a desf`asura saupermite activitsp in teritoriul sau sub jurisdiclia on controlul for no este nelimitats,

Reamintind Declaratfa privind medial $i dezvoltarea de la Rio, din 13 lunie1992,

Recunoscand importanta promovArii cooperarii internationale,An convenit urmstoarele:

Articolul 1. Domeniul de aplicareAceste articole se aplica activitalilor neinterzise de dreptul international care

implica riscul provocarii de daune transfrontaliere semnificative prin consecintele forfizice.

Articolul 2 . Folosirea termenilorPentru scopurile prezentelor articole:a) ,Riscul provocarii de daune transfrontaliere semnificative" include riscuri

luynd forma unei Inalte probabilitali de cauzare de daune transfrontaliere senxni-ficative;i o mica probabilitate de cauzare de daune transfrontaliere dezastruoase;

b) „Daunt'" inseamna dauna provocaty persoanelor, proprietalii sau mediului;c) „Daund transfrontaliera" inseamnt' dauna provocatA in teritoriul sau in alte

locuri aflate sub jurisdicpa sau controlul unui stat altul dect't statul de origine, chiardata statele interesate nu an o frontiers comuns;

d) ,Star de origine" inseamna statul pe teritoriul sau sub jurisdictia on controlulcyruia activitatile mentionate la art. 1 sunt planificate sau desf4urate;

e) ,Stat pasibil de a fi afectat" Inseamnt' statul sau statele pe teritoriul caromexista riscul de daune transfrontaliere semnificative sau care au jurisdiclie sau controlasupra oricsnii loc unde exists un astfel de rise;

f) „State interesate" inseamna statul de origine si statul pasibil de a fl afectat.Articolul 3. PrevenireaStatul de origine va lua toate mAsurile necesare pentru a preveni daunele trans-

frontaliere semnifrcative sau in orice caz pentru a micsora riscul provocaii lor.Articolul 4. CooperareaStatele interesate vor coopera cu buns-credinla §i, daca este necesar, vor cere

asistenla uneia sau mal multor organizatii internationale competente pentru preve-nirea daunelor transfrontaliere semnificative sau in orice caz ventru micsorarea ris-

Cursul 22 349

Articolul 5. AplicareaStatele interesate vor lua masurile legislative, administrative sau alte acliuni nece-

sare, inclusiv stabilirea mecanismelor adecvate de monitorizare pentru aplicarea pre-vederilor prezentelor articole.

Articolul 6. Autorizarea1. Statul de origine va solicita autorizarea sa prealabila pentru:a) Orice activitate aflata In domeniul de aplicare al prezentelor articole desfa-

suratt'in teritoriul sau sau sub jurisdiclia sau controlul sau;b) Orice modificare majors in activitalile la care se refera subparagraful (a);c) Orice plan de modificare in activitatea care o poate transforma intr-una ce intra

sub incidenta prezentelor articole.2. Cerinta de autorizare, stability de un stat va fi puss In aplicare cu respectarea

tuturor activitaplor pre-existente aflate sub incidenta prezentelor articole. Autoriza-liile deja emise de stat pentru activitatile pre-existente vor fi revszute pentru a fi con-forme cu prezentele articole.

3. In cazul nerespectyrii (termenilor) autorizatiei, statul de origine va Ina masurilenecesare, inclusiv retragerea autorizapei, dace este necesar.

Articolul 7. Evaluarea risculuiOrice decizie In privinla autorizyrii unei activitati aflate sub inciden;a prezentelor

articole va fi, in mod special, bazatA pe o evaluare a daunelor,transfrontaliere posibilecauzate de activitatea respectivy, inclusiv pe o evaluare a impactului de mediu.

Articolul & Notificarea ii informarea -1. Dad evaluarea prevszuts la articolul 7 indica un rise de a provoca daune trans-

frontaliere semnifrcative, statul de origin va notifica statului pasibil de a fi afectat, intimp util, riscul si evaluarea si-i va transmite datele tehnice disponibile $i toatecelelalte informalii relevante pe care se bazeaza evaluarea.

2. Statul de origine nu va lua nicio decizie asupra autorizarii activitatii data nu vaprimi, intro perioada nu mai mare de 6 luni, raspunsul statului pasibil de aft afectat.

Articolul 9. Consultar i privind m3surile preventive1.. Statele interesate se vor consulta, la solicitarea oricaruia dintre acestea, in vede-

rea ajungerii la solulii acceptabile privind mAsurile de adoptat pentru prevenirea dau-nelor transfrontaliere semnificative sau In orice caz pentru micsorarearisculuiprovocarii lor. Statele interesate vor conveni, In inilierea consultarilor, asupra unuicalendar pentru consultari.

2. Statele interesate vor cauta solulii pe baza unei balanle echitabile a intereselorin lumina articolului 10.

3. In cazul in care consultarile prevazute la paragraful I nu reusesc gasirea uneisolulii convenite, statul de origine va lua totu$i in considerare interesele statuluipasibil de a fi afectat in cazul in care decide sa autorizeze desfssurarea activitatii, fsraa prejudicia drepturile oricarui stat pasibil de a fi afectat.

Articolul 10. Factoril implicati intr-o balantl echitabils a intereselorIn vederea ajungerii la o balanta echitabila a intereselor, conform prevederilor

paragrafului 2 al art. 9, statele interesate vor Ina in considerare toli factorii ,i circum-stantele relevante, inclusiv:

350 Dreprinternational .public. Sinteze

a) Gradul de risc al provocarii daunelor transfrontaliere semnificative si dispo-nibilul de mijloace de prevenire a unor astfel de daune sau de mic;orare a risculuiprovocarii for sau de reparare a daunelor;

b) Importanla activitati, luand in considerare avantajele sale globale cu caractersocial, economic ;i tehnic pentru statul de origine in raport cu daunele potentialepentru statul pasibil de a fi afectat;

c) Riscul daunelor semnificative pentru mediu ;i disponibilul de mijloace deprevenire a unor astfel de daune, de mic;orare a riscului in acest sens sau de res-tabilire a mediului,

d) Gradul in care statul de origine si, dupA caz, statul pasibil de a fi afectat suntpregatite se contribuie la costurile prevenirii;

e) Viabilitatea eeonomice a :activitati In rela;ia cu costurile prevenirii li cuposibilitatea desf4urarii activitatil in alt Ice sau cu alte mijloace sau a inlocuirii eicuo activitate alternativa;

f) Standardele de prevenire pe care statul pasibil de a fi afectat le aplica unoractivitati identice sau comparabile 5i standardele.aplicate in practica internationalasau regionals comparabila

Articolul 11. Procedurile in absents notificiril,1. Dace statul are motive rezonabile se considere ca o activitate planificata sau

desfs,urata in statul de origine poate implica un risc de provocare a unor daune trans-frontaliere semnificative poate cere statului de origine aplicarea prevederilor artico-lului 8. Cererea poste fiinsotita de explicatii documentate privind motivele cererii. .

2. In cazul in care statul de origine considere tote i ca nu are obligatia de a face onotificare in conformitate cu articolul 8, el va informa statul solicitant intr-un termenrezonabil, furnizand explicatii documentate privind motivele unei astfel de constatAri.Dace o astfel de constatare nu satisface statul in cauze, la cererea sa, cele doua statevor infra cu promptitudine in consult in modalitatea indicate in articolul 9.

3. In cursul consultarilor, statul de origin va face cele necesare, data este soli-citat de titre celalalt stat, pentru a Intreprinde masuri fezabile ^i necesare pentru mic-^orarea riscului li, data este cazul, pentru suspendarea activita#i In discutie pentru operioada rezonabila.

Articolul 12. Schimburi de informatiiIn timpul desfi,urarii activitati, statele interesate vor schimba in time util toate

infotmatiile disponibile privind aceasta activitate, relevante pentru prevenirea dau-nelor transfrontaliere semnificative sau in oriceccaz micsorarea riscului provocariilor. Un astfel de schimb de informatii va continua pane cAnd statele interesate vorconsidera necesar chiar;i dupa ce activitatea a Incetat.

Articolul 13 . Informarea publiculuiStatele interesate vor furniza, prin mijloacele cele mai potrivite, publicului

susceptibil de a fi afectat de o activitate aflata sub incidenta prezentelor articoleinformatiile relevante. privind aceasta activitate, riscul implicat ; i daunele care arputea rezulta si sa constate opiniile acestuia.

Articolul 14. Securitatea nationals qi secretele industrialeDatele $i informatiile vitale pentru securitatea nationals a statului de origin sau

pentru proteclia secretelor industriale sau privind proprietatea intelectuale pot fi pro-

Cursul 22 s,t

tejate, dar statul de origin va coopera cu bung-credinta cu statul pasibil de a fiafectat prin fumizarea de informatii cat mai multe in circumstantele date.

Articolul 15. NediscriminareaCu exceplia cazului in care statele interesate au convenit altfel pentru proteclia

intereselor persoanelor fizice sau juridice care pot fi sau sunt expuse riscului dau-nelor transfrontaliere semnificative ca urmare a unei activitati aflate. sub incidentaprezentelor articole, on stat nu va discrimina pe baza cetateniei sau resedinlei saulocului in care s-ar putea produce vntnmarea, in ce priveste acordarea, in confor-mitate cu sistemul sau juridic, a accesului la proceduri judiciare sau de alt tip pentruaceste persoane in vederea obiinerii protectiei sau altor compensari corespunzatoare.

Articolul 16. Pregdtirea pentru situatii de urgentsStatul de origin va dezvolta.planuri de contingents pentru a rnspunde situatiilor

de urgenta, in cooperarea,daea este cazul, cu statul pasibil de a fi afectat ;i cu orga-

nizatiile internationale competente.Articolul 17. Notificarea unei situatii de urgentilStatul de origin va notifica, farm interziere Ii prin modalitatile cele mai rapide,

aflate la dispozitia sa, statul pasibil de a fi afectat In legeturs cu situatia de urgentsprivind. o activitate aflatA sub incidenta prezentelorarticole §i-i va furniza toate infor-

matiile disponibile relevante:Articolul 18. Relatia cu alte norme de drept internationalAceste articole nu afecteazA obligatille ce incumbilstatelor In conformitate cu tra-

tatele sau regulile de drept international cutumiar relevante.Articolul 19 . Solutionarea diferendelor1. Once diferend privind interpretarea sau aplicarea acestor articole .,va if

solut onat de urgenta prin mijloacele de solutionare pa;nica a diferendelor alese prinintelegerea par`plor la diferend, inclusiv prin negocieri, mediere, conciliere, arbitraj

sau solutionare juridica.2. In cazul in care o intelegere asupra mijloacelor de solutionare pasnica a dife-

rendului nu se poate remedia Intr-un interval de §ase luni, penile diferendului vorrecurge, la solicitarea oricareia dintre acestea, la stabilirea unei comisii de anchetA

impartiale.3. Comisia de ancheta va fi compusa din care un membru nominalizat de fiecare

parte la diferend ,si, In plus, un membru care nu are cetatenia nici uneia din parolediferendului, ales de membrii desemnati fl care va function ca pne edinte.

4. Dace mai multe state sunt implicate de aceeqi parte a diferendului ,si acestestate nu convin asupra unui membru comun at comisiei, iar fiecare dintre acesteadesemneazs un membru, cealalta parte la diferend are dreptul de a nominaliza onnumAr egal de membri ai comisiei.

5. Dace membrii desemnati de parole diferendului nu pot conveni asuprapre-5edintelui, In trei luni de la data cererii de stabilire a comisiei, oricare din pantile dife-rendului poate solicita Secretarului General ONU sa numeasca preledintele care nuva avea cetatenia nici uneia din pantile diferendului. Daca una din pantile diferenduluinu reuseste sa desemneze un membru in termen de trei luni de la cererea initialsconform paragrafului 2, orice alts parte la diferend poate solicita Secretarului Gene-ral ONU se desemneze o persoana care on va avea cetatenia nici uneia din pantile

umpL uuema{ional puouc. Jmteze

diferendului. Aceasta persoana astfel desernnatA va constitui o Comisie cu unitmembru.

6. Comisia I$i va adopta raportul cu majoritate de voturi, cu exceptia situaliei incare este o Comisie cu unic membru, $i va transmite raportul sAu parlilor diferen.dului, conlinand constatArile $i recomandarile sale, pe care parlile trebuie sd le is inconsiderare cu buns-credinta.

Anexa 3

Aspectele juridice ale construirii in partea ucraineanaa Deltei Dunarii a unui canal de mare adancime

Dunare-Marea Neagr3 (canalul ,,Bastroe")

1. Dupa ce, In octombrie 2003, guvernul ucrainean a adoptat formal decizia deincepere a lucrariior la canalul ,BAstroe", acestea an fost declan$ate pe teren la nice-putul lunii mac 2004.

2. Inceperea lucrarilor $i desfa urarea for In continuare an avut loc In ciuda mpo-trivirii exprese a partii roman, care a.solicitat transmiterea de informalii prealabilecomplete, In conforn state cu conventicle internalionale in domeniu la care ambelestate sent parfi contractante, precum $i desfa$urarea unui studiu international deimpact asupra mediului, care sA ateste existenta (sau nu) a unui astfel de efect negativtransfrontalier de mediu (asupra Deltei romslnesti, care.constituie mai mull de douAtreinti din totalul Deltei) $i a masurilor de compensare necesare pentru contracarareaacestui efect. S-a solicitat sistarea lucrarilor pang la realizarea,acestui studiu inter-national de impact.

3. Lucrarile.au fost Incepute $i, apoi, continuate, de$i an existat numeroase luaride pozipe $i recomandari ale organizaliilor internalionale de_mediu, contrare proiecttului. Astfel,' Inca din octombrie 2003, experlu UNESCO $i ai Convenliei de laRamsar privind zonele umede de importantd deosebita auapreciat cA variants Bastroeeste cea mai proasta din punctul de vedere at impactului de mediu, car, In decembrie2003, Comisia Intemationala pentru Proteclia Dunarii Impotriva poluarii a adoptat 0prima rezolutie prin care 15i exprima Ingrijorarea fats de proiect $i solicita un studiuinternational de impact. .

4. An unnat . numeroase rezolulii $i decizii adoptate de organizatiile internationale,prin care se constata neindeplinirea de cAtre Ucraina a obligateilor sale internationale$i i se solicita oprirea lucrarilor la proiect $i abrogarea deciziei finale privind imple-mentarea aeestuia . Astfel, poate fi menlionat raportul din iunie 2006 at Comisiei deAncheta Internationals care a fost creatA In baza Convenliei de la Espoo (primaactivarea a acestui mecanism din istoria Convenliei , initiate de Romania), care con-state existenla unui impact negativ de mediu transfrontalier at Canalului, precumdecizia din 2008 adoptata in cadrul aceleia$i Convenlei de la Espoo prin care seadopts un avertisment Impotriva Ucrainei, daca nu anuleaza decizia de construire aproiectului $i continua sA on respecte obligatiile intemationale.

Cursul22 353

5. Dupa ce, la Inceputul lui 2008 transmisese Romaniei decizia finala a pro-iectului de construire a canalului, 6 luni mai t5rziu, Ucraina a anulat-o, demafidndprocedurile impuse de conventiile internalionale. In acela$i timp, Insa, Ucraina con-tinua lucririle la proiect de$i existau decizii $i rezolulii care cereau oprirea acestora.0 noua decizie de construire a canalului este luata in 2010 de Ucraina, inca o data,fare respectarea pe deplin a obligatiilor prevazute de normele intemationale.

6. Conduita partii ucrainene incalca un important numAr de conventii interna-lionale (multilaterale, trilaterale $i bilaterale), cum ar fi: Convenlia privind evaluareaitnpactului asupra mediului in context transfrontalier adoptata la Espoo, la 25februarie 1991; Convenlia asupra zonelor umede, de importanla internationala, inspecial ca habitat at pasarilor acvatice,.adoptata Is Ramsar, la 2 febntarie. 1971;Convenlia privind conservarea vieii salbatice $i a habitatelor naturale din Europa,adoptata la Berna la 19 septembrie 1979; Convenlia privind cooperarea pentru pro-teclia $i utilizarea durabila a fluviului Dunarea, semnatA la Sofia, la 29 iunie 1994;Convenlia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii de la Bucure$ti (1992) ;Convenlia privind accesul la informatii, participarea publics la luarea deciziilor $iaccesul la justilie In problemele de mediu, Incheiata la Aarhus, la 25 lunie 1998;Convenlia privind conservarea speciilor. migratoare de animate salbatice, adoptata laBonn, la 23 iunie 1979; Convenlia privind protejarea patrimoniului cultural $i naturalmondial, adoptata la Paris, la 16 noiembrie 1972; Conventia privind protectia $ifolosirea cursurilor de apa $i a lacurilor transfrontaliere de la Helsinki la 17martie1992; Acordul intre Guvemul Romaniei $i Guvemul Ucrainei privind cooperarea indomeniul gospodaririi apelor de frontiers semnat la Galati, 30 septembrie 1997;Tratatul dintre Romania $i Ucraina privind regimul frontierei de stat romago-ucra-inene, colaborarea $i asistenla mutuals in problemele de frontiers - semnat laCernau , la 17 iunie 2003 etc.

7. Au fost declan$ate, pe lsnga mecanismele bilaterale , $i mecanismele specrficeale. unora dintre convenpile de mac sus (Aarhus, Berna, Comisia de Ancheta Internationals in baza Convenliei de la Espoo), fiend implicate $i experli ai celorlalte con-ventii $i organisme de mediu (Ramsay, UNESCO, Comisia pentru proteclia Dunarii),dar $i Comisia Europeans $i APCE (in cadrul theta a fost elaborat Raportul Platvoetprivind deltele europene).

Cursul 23

Cursul 23

Rispunderea internationals a statelor

23.1. Situatii

- Raspunderea statelor (precum gi a altor subiecte de drept international), ca prin.cipiu general, intervine in doua situatii distincte:

a) raspunderea pentru fapte sau acte ilicite din punctul de vedere al dreptuluiinternational, prin care se Incaka norms ale dreptului international;

b) raspunderea pentru consecinte prejudiciabile decurgfind din activitati carenu Bunt interzise de dreptul international (activitati licite per se).

- Institutia raspunderii s-a aflat In proces de codificare Inca din anal 1949,Comisia de Drept International adoptind in1996 un Project de articole privind ras-punderea statelor , revizuit gi detaliat, cu 62. de articole, cu trei parti: originea r s-punderii intemationale, continutul , formele gi gradele raspunderii gl solutionareadiferendelor.

- Ulterior, CDI a reluat lucrarile pe aceastA terra, reugind ca Is sesiunea a 53-a din2001 sa adopte un: project de articole final , cu 59 de articole (aspectele legate desolutionarea diferendelor find eliminate). CDI a propus Adunarii Generale aprobareaprin rezolulie a proiectului de articole, concomitent cu recomandarea ca, in viitor,dups ce solutiile gasite de CDI vor fi Cost confirmate (sau nu) de practica statelor, sase treaca Is redactarea, pe aceastA bazs, a unei Conventii In materie (AdunareaGenerals a fost de acord).

- Incepand cu sesiunea sa din 2002, CDI a inceput sa elaboreze un proiect dearticole privind raspunderea organizatiilor intemationale.

23.2. Fundamental respanderii peutru fapte ilicite este:

• actul/faptul ilicit (al unui stat) = o actiune sau omisiune care constituie oIncalcare a unei obligatii internationale.

23.3. Conditiile necesare pentru existenta unui fapt ilicit:

a) o conditie de ordin subiectiv (o actiune sau omisiune care, conform dreptutuiinternational, este imputabila statului);

b) o conditie de ordin obiectiv ( Incalcarea unei obligatii Internationale grinaceasta comportare imputabila).

- Doctrina gi practica In materie mai solicita, pe un filon traditionalist de gandireinspirat de dreptul privat, existenta altor trei conditii:

• culpa, care, neflind complet Inlsturats; lass tot mai mult loc teoriei rAspunderii

• prejudicial. Comisia de Drept International a aratat ca nu existenta preju-diciului este esentials, ci Incalcarea unei obligatii Internationale (art. 2 din Proiectulde articole adoptat In 2001)

• legetura cauzala . Dace se admite prejudiciul (ca o conditie a existentei faptuluiilicit) gi legatura cauzala apare, la randul ei, ca o conditie in acest sens.

23.3.1. Imputabilitatea faptului ilicita) Statul raspunde pentru faptele oricaror organe (autoriteti) statale fara

distinctie (legislative, executive, judecatoresti centrale sau locale); [art. 4 alin. (1) dinProiectul de articole];

b) Statul raspunde pentru faptele persoanelor sau entitetilor care nu sunt organe

ale statului, dar Bunt Imputernicite prin,dreptul statului respectiv sa exercite ele-mentele de autoritate guvernamentala , data persoanele sau entitatile an actionat in

aceastA capacitate in situatia data (art. 5).c) Statul raspunde pentru faptele unui organ al altui stat pus is dispozitia sa

de acest stat, data organul actioneaza in exercitarea elementelor de autoritate guver-namentala ale statului la dispozitia cAruia a fost pus (art. 6).

d) Statul raspunde pentru faptele unui organ al sau sau ale unei persoane on enti-tati Imputernicite sa.exercite elemente de autoritate guvemamentala, chiar dataacegtia actioneaza, In aceastA capacitate, cu depe$irea atributlilor sau con-travenind instructiunf or (art. 7).

e) Statul raspunde pentru faptele unei persoane sau grup de persoane datapersoana san grupul de persoane actioneaza pe baza unor instructiuni sau subIndrumarea on controlul statului respectiv (art. 8). 1

f) Statulrsspunde pentru faptele persoanelor sau grupurilor de persoane careexercita In fapt atribute de autoritate guvernamentala In absenta sau in cazulnetndeplinirii atributelor de catre autoritatile oficiale gi In circumstante care cer

exercitarea acelor elemente de autoritate (art. 9).g) Statul raspunde gi pentru faptele unei migcari insurectionale care formeaze

noul guvern (art. 10).h) Statul rAspunde gi in situatiile in care - In cazurile mentionate la literele

anterioare - nu sunt Indeplinite toate conditiile de imputabilitate, dar statul confrrma

Ci Ili Insugegte faptele respective ca find ale sale (art. 11).

23.3.2. incalcarea unei obligatli Internationale- Din punctul de vedere al intereselor afectate, In Proiectul din 1996 se fdcea o

distinc#e Intre:a) Obligatti ce intereseaze societatea Internationale in ansamblul sin (erga

omnes). Incalcarea unei astfel de obligatii. conduce la comiterea unei crime inter-nationale.

- Crima internationals era defmita ca faptul international ilicit care rezulta dintr-o incalcare de catre stat a unei obligatii Internationale atat de esentiale pentru ocro-tirea intereselor fundamentale ale comunitatii intemationale, incat incalcarea acesteiaeste recunoscuta ca o crima de catre aceastA comunitate in ansamblul sau;

- 0 crime internationals putea rezulta dintr-o incalcare grave a:

»o crept international public. Sinteze

• unei obligapi Internationale de importan;A esenliala pentru menlinerea pycii sisecuritalii internationale;

• unei obligalii intemalionale de importanla esenliala pentru salvgardarea drep,tului popoarelor la autodeterminare;

• unei obligalii internationale cum ar fi interzicerea sclaviei sac genocidului, efec-tuatA pe scary larga;

• unei obligalii internationale de importanta esenliala pentru proteclia si pastrareamediului Inconjurator.

b) Alte obligalii a cyror incalcare ar conduce la comiterea unui delict inter-national. Delictul international era definit ca orice fapt intemaponal ilicit care nueste crime intemaponala.

- Distinetia intre crime ,si delicte internaponale urlrlarea sy puns in evidentaexistenta unor regimuri diferite de constatare a lot: in cazul crimelor, once subiect dedrept international ar fi putut invoca raspunderea, pe nand In cazul delictelor, numaistatul direct lezat.

- Ca urmare a numeroaselor critici din partea statelor ,i a doctrinei, care an indicatoslubiciunile» acestei solupi, proiectul final de articole adoptat In anal 2001 par--seyte distinctly intre crime ai delicte internationale . Capitolul III al proiectului dearticole (articolele 40 ,si 41), intitulat „ Inc-leari grave ale obligatiilor cc decurg dinnormele imperative ale dreptului international general ", introduce obligapastatelor de a coopers pentru a pune capat unei astfel de Incalcuri (defmita ca implicand neindeplinirea flagranta (,,gross") sau sistematicu de cutre statul responsabil aobligapei in cauza), precum ,si obligapa de a nu recunoaste ca legala o situatie treatsde o astfel de incalcare si de a on acorda ajutor sau asistenta pentru mentinerea aces-tei situapi;

- Se creeaza astfel o diferent- de regim intre acest tip de incAlcare ^i celelalte inprivinta aplicarii rispunderii internationale a statelor.

23.3.3 . Invocarea rAspunderil statelor- Sc poate face de c-tre statul At-mat data obligatia incalcata este datoraty

acelui stat sau unui grup de state din care acest stat face parte sau cutre comunitateainternalionala ca intreg, iar incalcarea obligapei afecteaza In principal acest stat saueste de ass nature meat schimba radical pozipa tuturor celorlalte state fatA de careobligalia este datoratA In cc priveste executarea obligapei In continuare (art. 42);

- Notificarea prin care statul vdtumat invoca ruspunderea trebuie su specificeconduits pe care statul responsabil trebuie sA o urmeze pentru incetarea faptuluiilicit, dacu acesta continuA, si forma reparatiei prejudiciului pe care o doreste(art. 43). RAspunderea on poate fi invocata data cererea nu este fucuty cu respectarearegulilor aplicabile in materie de naponalitate/cetytenie a cererilor si data cerereaeste supusa aplicArii regulilor epuizyrii tailor interne de recurs, iar acestea nu suntepuizate (art. 44);

- De asemenea, raspunderea an poate fi invocatA data statul vstamat a renuntatanterior Is solicitarea raspunderii sau dacu se poate considers, ca utmare a conduiteisale, cu a acceptat In mod valabil renuntarea Is cerere/decaderea din dreptul de a cereaplicarea rAspunderii (art. 45);

Cursul 23 357

- Proiectul mai prevede reguli aplicabile (art. 46, 47) atat in situatia pluralitatlide state v-t-mate (fiecare putand sa invoce separat raspunderea), cat ;i in situatiapluralitatii de state raspunzatoare (se poate invoca raspunderea fiecaruia, fara castatul vAtAmat sa poatA obline, innsa, compensatii mai marl decat prejudiciul suferit);

Ruspunderea poate fi invocata $i de alt stat decct eel vAtArnat data:• obligapa incalcata este datorata unui grup de state , inclusiv statul care invoca,

si este stability pentru protecpa unut interes colectiv al grupului sau este datoratAcomunititii internationale ca Intreg (art. 48 parag. 1);

Acest alt stat poate cere statului rAspunzAtor:• Incetarea faptului international ilicit, precum ,si asigurari Si garanpi cA nu se va

repeta;• tndeplinirea obligajei de a repara prejudiciul In interesul statului vatumat

sau al beneficiarilor obligapei inculcate (art. 48 parag. 2);

23.4. Cauze cc exclud caracterul ilicit al faptului

a) Consimtimantul (trebuie sA fie valabil, iar faptul ilicit sa ramanu In limiteleconsimtumantului exprimat) (art. 20);

b) Legitima apirare : Provocarea starii de pericol se datoreaza statului fata decare se iau masurile de autoaparare, ce trebuie sy fie licite si sa se desfi,oare conformCartei ONU (art. 21).

c) Contramisurile nu trebuie sa implice folosirea fortei sau amenintarea cu forts(art. 22);

d) Forty major- (evenimentul trebuie sa fie imprevizibil sau irezistibil,.in afaracontrolului statului, fi sA face imposibila executarea obligapei); forte majors nuexclude raspunderea data statul a contribuit Is producerea faptului sau ,ti-a asumatriscul producerii situapei respective;

e) Starea de primejdie (autorul faptului trebuie sA nu fi avut alts modalitaterezonabilu de a-;i salva viata sau vietile altor persoane incredintate In grija sa); stareade primejdie nu exclude ruspunderea data ea se datoreazA conduitei statului ce oinvoca sau dacu faptul in cauzy poate crea in pericol compalabil sau mai mare(art. 24);

f) Stares de necesitate (nu poate fi invocatu deeat dace faptul ilicit este singuramodalitate de a salva interesul sAu vital fats de un pericol gray fi iminent ,si su noafecteze gray interesul esential al unui star sau grup de state fats de care obligalia estedatoratA sau un interes esential al comunitAtii internationale ca Intreg) (art. 25); ea nupoate exclude raspunderea data obligatia internationals In discutie exclude posi-bilitatea invocarii sau data statul a contribuit Is crearea starii de necesitate;

Dace in ipoteza prevyzuts Is lit. (e), primejdia ameninta interese majore alecetatenilor statului, in cazul sturii de necesitate [ lit. (f)], interesele fundamentaleale statului sunt cele care sunt in pericol.

- Proiectul de articole prevede InsA cA aceste cauze de exonerare nu opereazA datafaptul ilicit este necouform cu o obligape cc decurge dintr-o norms imperative adreptului international general (art. 26).

358 Inept international public. Sinteze

23.5. Forme de reparare a prejudiciului (obligatia de reparare)

a) Statul care savir;este faptul ilicit,;i a cirui raspundere este stability areobligatia de reparare completa a prejudiciului (art. 31 parag. 1), precum;i obliga(iade a executa obligatia incAlcata (art. 29).

b) Exists, totodata, obligatia de a pune capat faptului ilicit si de a oferi garan-tu }i asigurari corespunzdtoare cA nu se va repeta (art. 30).

c) Obliga#a de reparare:• In cazul daunelor materiale , reparatia consta in ,restitudo in inlegrum" (res-

tabilirea situatiei anterioare comiterii faptului ilicit). Daca aceasta no mai este po§ibilA (ca urmare a hnposibilitatii materiale sau a faptului cA implicit o sarcina dispro-portionate in ce priveste beneficiul rezultand din restituire fatA de compensatie),existA obligatia Is despAgubiri echivalente. In general, se retin numai daunele directe(cele indirecte numal data se pot determina cu certitudine). Se acorda despagubiriatit pentru paguba propriu-zisA (damnum emergens), cat ,ci pentru beneficiul nerea-lizat (lucrum cessans), care trebuie sA fie normal si previzibil (art. 35, 36, 38).

• In cazul daunelor morale, reparatia constA in ,satisfactie" (regrete,scuze,onoruri pentru steagul lezat, pedepsirea persoanclor vinovate etc.), dacA restituireasau compensatia nu sunt suficiente; satisfactia nu poate imbrAca forme umilitoare(art. 37).

23.6. Contramasurile impotriva statului rispunzitor

- Statul vAtamat poate intreprinde contramAsuri fats de statul rdspunzAtor pentrua-1 determina sA-,si indeplineasca obligatiile prevAzute la secounea anterioarA (art. 49parag. 1);

- Acestea cunt ]imitate la neexecutarea, pentru un timp, a obligatiilor inter-nationale .fati de statul rispunzAtor fi trebuie luate astfel incat sA permits reluareaexecutArii obligatiilor respective (art. 49 parag. 2 §i 3);

Contramasurile nu pot privi (conform art. 50) obligatiile:• de a se abtine de la amenintarea cu folosirea fortei ii de la folosirea fortei;• de a respecta drepturile fimdamentale ale omului;• cu caracter umanitar ce interzic represaliile;• ce decurg din norme imperative ale dreptului international general;• ce se refers la proceduri de solutionare a diferendelor intre statul respectiv ;i

statul raspunzator;• de a respects inviolabilitatea agentilor diplomatici ,si consulari, a localurilor,

arhivelor gi documentelor din aceasta categoric.Condittile de recurgere Is contramAsuri:

• trebuie sa fie proportionate cu prejudiciul, sA is in considerare gravitatesfaptului international ilicit;i drepturile in discutie (art. 51);

• Inainte de a recurge la contramasuri statul trebuie as solicite statului rA§-punzator Indeplinirea obligatiilor de la sectiunea anterioara ,si sa-i notiflce deciziade a lua contramasuri, oferindu-se sa negocieze cu acest stat (art. 52 parag. 1);

• independent de cele de mai sus, statul prejudiciat poate lua contramasuri urgente

. Cursul23

Contramasurile trebuie suspendate urgent daca:• faptul ilicit a incetat;

35'

• disputa este pendinte in fata unei instante jurisdictionale competente s5 is idecizie obligatorie pentru pi rti (art. 52 parag. 3).

- Contramasurile inceteazii de indata ce statul raspunzAtor a indeplinit obligaoil,mentionate la sectiunea anterioarA (art. 53);

- Contramdsurile pot fi luate ;i de alte state, indreptatite conform art. 48 (ve2sectiunea 23.3.3 a prezentului curs), in vederea asigurdrii incetarii incAlcarii si pentnobtinerea repararii In interesul statului vUamat sau al beneficiarilor obligatiei incalcate (art. 54).

Bibliografle minimala

1. At Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, Drept international contemporan, eda 2-a, rev&uta si adaugitA, Ed. All Beck, Bucure;ti, 2000, p. 255-259

2. D. Popescu, A. Ndstase, Drept international public, Ed. $ansa, Bucure;ti1997, p. 335-352

3. RM. Bqteliu, Drept international: Introducere In dreptul international publicEd. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 391-413

4. R.M. Beyteliu, Drept international public, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucure;ti2008, p. 27-50.

Bibliografie selectivi

1. I.M. Anghel, Rsppunderea in dreptul international, Ed. Lumina Ley, Bucuresti,1998

2. RM. Besteliu, Contramasurile in dreptul international, in RRDI nr. 1..octombrie-decernbrie 2003, p. 26-55

3. R.M..Becteliu, Dreptul raspunderii intemationale a statelor. Codificare ;'.dezvoltare progresiva in viziunea Comisiei de Drept International a ONU, in RRDInr. 2, ianuarie-iunie 2006, p. 1-14

4. Al. Bolintineanu, Uncle aspecte ale raspunderii internationale pentru consecinteprejudiciabile decurgand din activitati care nu sunt interzise de dreptul international,in SDR nr. 3, 1992

5. I. Diaconu, P. Iliescu, D. Negrea, V. Pacurelu, Nerecurgerea la fortA ;i isamenintarea cu forta - principiu fundamental al dreptului international, in RRSI nr.2-3, 1973

6. I Diaconu, Uncle aspecte recente privind rAspunderea internationalg a statelor.in RRSI or. 3, 1978

7. M. Ghelmegeanu, Codificarea raspunderii interna#onale a statelor In luminalucrarilor Comisiei de Drept International, in Studii si cercetari juridice nr. 4, 1963

8. T. Melescanu, La responsabilite pour dommages nuclBaires, These, Bucuresti,


9. M. Molea, Raspunderea statelor in dreptul international contemporan , Scrisulromanesc , Craiova, 1978.

Anexi

Project de articole privind rispunderea statelorpentru fapte interna#ionale ilicite , adoptat de

Comisia de Drept Interna#ional la sesiunea a 53-a (2001)

Capitolul I . Principii generale

Articolul 1. Raspunderea statului pentru faptele sale internationale iliciteOrice fapt international ilicit al unui. stat atrage raspunderea internationals a acelui

stat.Articolul 2. Elementele faptulul international elicit al unui statExista un fapt international ilicit al unui stat atunci card conduita cc constA dintr-

o acfiune sau omisiune:a) Este imputabila statului In conformitate cu dreptul international; ,sib) Constitute o incalcare a unei obligatii internacionale a statului.Articolul 3. Calificarea unui fapt al unui stat ca international ii titCalificarea unui fapt al unui stat ca international ilicit este guvernatA de dreptul

international. 0 astfel de caracterizare nu este afectata de caracterizarea aceluia;i actca licit de catre dreptul intern.

Capitolul II. Imputabilitatea conduitel until stat

Articolul-4. Conduits organelor until stat1. Conduits oricarui organ at statului va fi considerate un fapt al acelui stat

conform dreptului international, dace acest organ exercitA functii legislative, exe-cutive, judecatoresti sau once alte functii, oricare ar fi pozitia sa in organizarea sta-tului $i oricare ar fi natura sa ca organ central sau al unei unitsti teritoriale a statului.

2. Un organ include once persoane sau entitate cc are acest statut In conformitatecu dreptul intern al statului.

Articolul 5. Conduits persoanelor sau entitatilor cc exercitil elemente deautoritate guvernamentala

Conduits unei persoane sau entitati care nu este organ al statului conform artico-lului 4, dar este Imputernicita de dreptul statului in cauzA sA exercite elemente deautoritate guvemamentals va fi cotisiderata ca fapt al statului conform dreptului inter-national, dace persoana sau entitatea actioneaza in aceasts capacitate in situatiaparticulars data.

Articolul 6. Conduits organelor plasate Is dispozitia unui stet de catre altstat

Conduits unui organ plasat Is dispozitia unui stat de case alt stat va fi considerateca fapt at primului stat conform dreptului international data organul actioneazs In

Cursul 23 36

exercitarea elementelor de autoritate guvernamentala ale statului Is dispozitia caruia fost plasat.

Articolul 7. Depasirea autoritatil sau contradictia cu instructiunileConduits unui organ de stat sau a unei persoane sau entitati imputernicita s

exercite elemente de autoritate guvernamentals va fi considerate ca fapt al.statultconform dreptului international dace organul, persoana sau entitatea actioneaza isaceasta capacitate,. chiar dace isi depase;te autoritatea sau contravene instructiunilor.

Articolul 8 . Conduits dirijata sau controlata de stetConduits unei persoane sau grup de persoane va fi considerata ca fapt at statulu

conform dreptului international data persoana sau.grupul de persoane actioneaza iifapt conform instructiunilor sau sub dirijarea on controlul statului in desf4ware;acelei conduite.

Articolul 9. Conduits desfa§urata In absenta sau in cazul neindeplinirii atributiilor de catre autorit3tile oficiale

Conduita unei persoane sau grup de persoane va fi considerate ca fapt al statuluconform dreptului international dace persoana sau grupul de persoane exercitA in fapelemente de autoritate guvernamentale In absenta sau in cazul neindeplinirii adbutiilor de cAtre autoritatile oficiale si in circumstance de nature ss reclame exer•citarea acelor elemente de autoritate.

Articolul 10. Conduits unei milcari insurectionale sau de alts nature1. Conduits unei In4cari. insurec;ionale care formeaza noul guvern al unui stat va

fi considerat ca fapt al statului respectiv conform dreptului international.2. Conduita unei miscari insurectionale sau de alta nature, care reuseste stabilirea

unui nou stat intr-o parte a teritoriului statului pre-existent sau intr-un teritoriu subadministrarea sa va fi considerate ca fapt al noului stat conform dreptului inter-national.

3. Acest articol nu afecteaza atribuirea catre un stat a oricArei conduite, in oncefel legate de milcarea in cauzA, care trebuie considerate ca fapt al acelui stat in teme-iul articolelor 4-9.

Articolul 11. Conduits confirmata si asumats de tin stat ca a sa proprieConduits care nu este imputabila unui stat in conformitate cu articolele anterioare

va fi totusi considerate ca fapt al statului in cauza conform dreptului internationaldata §i in masura In care statul confirms ,si isi asuma conduita in discutie ca find a saproprie.

Capitolul M. Incalcarea unei obligatii internationale

Articolul 12. Existenta unei tnealcari a unel obligatii internationaleExists o incslcare a unei obligatii intemationale de .catre un stat atunci cand un

fapt at acelui stat este neconform cu cerintele rezultate din obligatia respective,oricare ar fi originea sau caracterul. ei.

Articolul 13 . Obligatia internationalaa in vigoare pentru un statUn fapt al unui stat nu constituie o indicate a unei obligatii internationale decit

data statul este leeat prin obligatia in cauzA Is momentul savar^irii faptului.Articolul 14. Intinderea In temp a incalcarii unei ohapatil intprnatinnatn

I . incalcarea unei obligalii internationale..printr-un fapt al unui star ce nu arecaracter continuu are loc la momentul sAvar;irii faptului, chiar daca efectele sale con-tinuA.

2. Incalcarea unei obligalii intemationale printr-un fapt at unui stat ce are caractercontinuu se intinde pe toatA perioada in care faptul continua;i rAmane neconform cuobligalia internationals.

3. Incalcarea unei obliga;ii Internationale care.cere statului sA previna un anumiteveniment are loc ;i se intinde pe toata perioada In care evenimentul continua ;iram5ne neconform cu obliga;ia in cauzA.

Articolul 15. incilcarea contend intr-un fapt compus1. Incalcarea unei obligalii Internationale de catre un stat printr-o serie de actiuni

sau omisiuni definite impreuna ca ilicite are be atunci cand se produce acliunea sauomisiunea care, Impreuna cu celelalte actiuni sau omisiuni, este suficienta pentruconstituirea faptului ilicit.

2. In acest caz, Incalcarea se intinde pe toata perioada incepAnd cu-prima acliunesau omisiune din aceasta aerie ,si dureazn atata Limp cat aceste actiuni sau omisiuni serepeta si rArnAn neconforme cu obligalia internationals.

Capitolul IV. RAspunderea statului in ce priveste faptul altni stat

Articolul 16. Ajutorul sau asistenta In comiterea unui apt international ilicitUn stat care ajutA sau asistA alt star la comiterea unui faptinternalional ilicit de

catre eel de-al doilea este raspunzAtor international pentru aceasta data:a) Acest star actioneaza astfel cunoscand circumstanlele faptului international

ilicit; si

b) Faptul ar avea caracter international ilicit dace at fi comis de acel stat.Articolul 17. Dirijarea fi controlul exercitate asupra comiterii faptului inter-

national ilicit

Un stat care dirijeaza si controleaza alt star in comiterea unui fapt internationalilicit de catre cel de-al doilea este rAspunzator international pentru acel fapt dace:

a) Acel stat aclioneaza astfel cunoscand circumstantele faptului international III-bit; §i

b) Faptul at avea caracter international ilicit data ar fi sAvar$it de acel stat.Articolul 18. Coerci$ia exercitatl de alt statUn stat care constrange alt stat sA comitA un fapt este rAspunzator international

pentru acel fapt data:

a) Faptul at fi, in lipsa coercitiei, un fapt international ilicit at statului constrans; ,sib) Statul constrans actioneaza astfel cunoscand circumstantele faptului.Articolul 19. Efectele prezentului CapitolPrezentul Capitol nu afecteaza raspunderea internationals a statului care comite

faptul in cauzA sau a! oricanri alt stat, stability in conformitate cu aceste articole.

l:ursut LJ

Capitolul V. Circumatante care exclud caracterul ilicit

Articolul 20. ConsimtAm3ntulConsimtAmantul valabil al statului pentru comiterea unui fapt dat de catre una

stat exclude caracterul ilicit al acelui fapt in relatie cu primul star in mAsura in caxrfaptul rAmAne In limitele consimtAmdntului respectiv.

Articolul 21. Legitima apArareCaracterul ilicit al unui fapt at unui stat este inlaturat data faptul constituie .

mAsurA legitima de autoapArare intreprinsA in conformitate cu Carta ONU.Articolul 22. Contramisurile fats de faptul international ilicitCaracterul ilicit al unui fapt al unui stat care nu este conform cu o obligat4

internationalA fats de alt stat este inlaturat data;i in masura in care faptul constituit acontramasurA luaty Impotriva celui de-al doilea stat in conformitate cu Capitolul II dPartii a Treia.

Articolul 23. Forta majors1. Caracterul ilicit al unui fapt al unui stat care nu este conform cu o obliged(

intemationalA a acelui stat este inlaturat data faptul este datorat fortei majore, carJeste interventia unei forte irezistibile sau a unui eveniment neprevazut, dincolo o<controlul statului, care face materialmente imposibila executarea obligatiei in circumstantele date.

2. Paragraful 1 no se aplica dataa) Situatia de fortA majors este datorata, fie singura, fie ImpreunA cu alts factoR

conduitei statului care o invoca; saub) Statul si-a asumat riscul situatiei care se produce. ,Articolul 24. Stares de primejdie1. Caracterul ilicit al unui fapt al unui stat care no este conform cu o oblige

intemationala a acelui stat este inlaturat data autorul faptului in cauzA nu avea Amodalitate rezonabila, In acea situatie de primejdie, sA-ji salveze viata sau vietiealtor persoane Incredintate In grija autorului.

2. Paragraful I on se aplica data:a) Situatia de primejdie este datorats, fie singura, fie in combinatie cu alp factoti

conduitei statului care o invocA; saub) Faptul in discutie este susceptibil sA creeze on pericol comparabil sau mO

mare.Articolul 25. Starea de necesitate1. Necesitatea nu poate fi invocatA de un stat ca motiv de Inlaturare a caracteruli

ilicit al unui fapt neconform cu o obligatie internationals a acelui stat decit daefaptul:

a) Este singura modalitate ca statul respectiv sA-1i protejeze on interese esentirImpotriva unui pericol gray;i iminent; §i

b) No afecteazA gray on interes esen0al al statului sau statelor fats de care existobligalia sau fatA de comunitatea intemationala ca intreg.

2. In once caz, necesitatea no poate fi invocatA de on star ca motiv pentru excll

derea caracterului ilicit dace:a) Obligatia internationals in cauzA exclude posibilitatea invocArii necesitati; sal


b) Statul a contribuit la starea de necesitate.Articolul 26. Conformitatea cu normele ImperativeNici o prevedere a acestui Capitol nu inlAturA caracterul ilicit al unui fapt al unui

stat care nu este conform cu o obligatie decurgand dintr-o norms imperative a drep-tului international general.

Articolul 27. Consecintele invoc6rli unei circumstance ce exclude caracterulilicit

Invocarea unei circumstance ce exclude caracterul ilicit in conformitate cu acestCapitol nu afecteaza:

a) Indeplinirea obligatiei in cauzs, dace si in mAsura in care circumstanca careinlAtura caracterul ilicit nu mai existA;

b) Problema despagubirii pentru once pierdere materials cauzatA de faptul incauzs.

Partea a doua. Continutul rsspunderii Internationale a statului

Capitolul L Principii generale

Articolul 28 . Consecinte juridice ale faptului international ilicitRaspunderea internationalA a statelor care este angajats de un fapt international

ilicit in conformitate cu prevederile Parpi Intai implics efectele juridice prevazute deaceastA Parte.

Articolul 29. Obligatia permanents de executareConsecintele juridice ale faptului international ilicit conform acestei Parti nu

afecteaza obligatia permanents de executare a obligatiei inculcate de cAtre statulrAspunzstor.

Articolul 30.. Incetarea ,ci nerespectareaStatul ruspimzator pentru faptul international ilicit are obligatia:a) SA inceteze sAvArsirea faptului, dacA aceasta continua;b) Ss ofere asigurArile corespunzAtoare si garantiile cA acesta nu va fi repetat,

dada circumstantele solicits acest aspect.Articolul 31. Repararea1. Statul rAspunzstor are obligatia de a efectua repararea completA a prejudiciului

cauzat de faptul international ilicit.2. Prejudiciui include orice paguba, fie ea materials sau morals, cauzatA de faptul

international ilicit al unui stat.Articolul 32. Irelevauta dreptului internStatul raspunzAtor nu poate invoca prevederile dreptului sau intern cajustificare a

neindeplinirii obligapilor sale in conformitate cu aceastA Parte.Articolul 33. Domeniul de aplicare a obligatiilor Internationale prevszute in

aceasti Parte1. Obligatiile statului rAspunzstor, prevazute In aceastA Parte, pot ft fats de un all

stat, mai multe state sau de comunitatea internationals in Intregul sau, in special, infunctie de caracterul fi continutul obligatiei internationale si de circumstantele IncAl-earil

Cursul 23 ?o-

2. AceastA Parte nu afecteazA nici un drept, rezultat din rAspunderea international)a unui stat, care poate apArea direct fats de once persoanA sau entitate, alta decAt ur

stat.

Capitolul H. Repararea prejudiciului

Articolul 34. Formele de repareRepararea completA a prejudiciului cauzat de faptul international ilicit va lw

forma restituirii, despAgubirii ;i satisfactiei, fie singure sau combinate, In conformitate cu prevederile acestui Capitol.

Articolul 35. RestituireaUn stat rAspunzAtor pentru un fapt international. ilicit are obligatia de restituire

adica de a restabili situatia existentA Inaintea comiterii faptului ilicit, dacA si u

mAsura in care restituirea:a) Nu este materialmente imposibilA;b) Nu implicA o sarcinA total disproportionatA In ce priveste beneficiul rezultat di]

restituire fatA de despAgubire.

Articolul 36. Despsgubiri1. Statul rAspunzAtor de un fapt international ilicit are obligatia de a acorda de.

pagubiri pentru prejudiciul cauzat prin respectivul fapt, in migura in care prejudicinu este reparat prin restituire.

2. DespAgubirile vor acoperi orice prejudiciu evaluabil din punct de vedere finerciar, inclusiv pierderea castiigurilor, In mAsura in care acestea sunt stabilite.

Articolul 37. Satisfactia1. Statul raspunzAtor de un fapt international ilicit are obligatia de a acord

satisfactie pentru prejudiciul cauzat prin ace) fapt, in mAsura In care prejudiciul neste reparat prin restituire sau despAgubiri.

2. Satisfactia poate consta in recunoa;terea IncalcArii, exprimarea regretuluexprimarea de scuze oficiale sau altA modalitate adecvatA.

3. Satisfacpa nu va ft disproportionatA fatA de prejudiciu si nu poate lua o formumilitoare pentru statul responsabil.

Articolu138. DobBnzile1. Dobanzile la orice sumA principals datoratA conform prezentului capitol sw

datorate in mAsura In care sunt necesare pentru a asigura repararea integralA. Raidobanzii ;i modul de calculare vor ft stabilite astfel incit sA se realizeze ace

rezultat.2. DobAnzile curg de la data la care suma principalA an fi trebuit sA fie plAtit

panA la data la care obligatia de platA este executatA

Articolul 39. Contribute In. prejudicePentru a stabili reparatia, se va lea In considerare contributia la prejudiciu pr

acciune sau omisiune voluntarA sau din neglijentA a Statului vAtAmat sau a oricsrpersoane sau entitAti fatA de care este ceruts repararea.

.goo ureptmtemaponatpuouc. amteze

Capitolul III. Indalcari grave ale obligaliilor rezultate din norme imperative aledreptuluiinternalional general

Articolul 40. Domeniul de aplicare al capitolului1. Prezentul capitol se aplica raspunderii internalionale ce decurge dintr-o incal-

care grave de catre un stat a unei obligalii. cc rezulta dintr-o norms imperative adreptului international general.

2. 0 incalcare a unei astfel de obligalii este grave dace statul responsabil nu si-aindeplinit obligapa in mod flagrant sau sistematic.

Articolul 41. Consecinte particulare ale unei incalcari grave a unei obligaliice rezulta din prezentul capitol

1. Statele vor coopera pentru a pune capet prin mijloace ilicite unei incelcarigrave In sensul articolului 40.

2. Nici un stat an va recunoaste ca legitima o situatie create de o incalcare gravaIn sensul articolului 40 si nici nu va acorda ajutor sau asistente pentru mentinereaacestei situatii.

3. Acest articol nu aduce atingere altor consecinte prevAzute In aceastA Pane saualtor consecinte suplimentare pe care le poate determina In conformitate cu dreptulinternational o Incalcare din domeniul de aplicare al prezentului capitol.

Partea a III-a. Punerea In aplicarea raspunderii internalionale a statului

Capitolul L Invocarea raspunderii statului

Articolul 42. Invocarea raspunderii de cAtre statul vatamatUn star este indreptatit, ca stat vatamat, se invoce raspunderea unui alt stat data

obligafia incalcata trebuia Indeplinita fats de:a) statul respectiv; saub) in grup de state, inclusiv statul respectiv, sau comunitatea intemationala in

intregul ei, iar incalcarea obliga#ei:i) afecteaza in mod special statul respectiv; sauii) este de asa nature Incut scbimba In mod radical pozitia tuturor celorlalte

state fats de care obligatia trebuie indeplinita In tees ce priveste executarea in conti-nuare a obligaliei.

Articolul 43. Notificarea cererii de cAtre un stat vatamat1. Un stat vatamat care invoce raspunderea unui alt stat va notifica cererea sa

acelui star.2. Statul vatutnat poate specifica in particular:a) Conduita pe care statul raspunzator ar trebui su o adopte pentru a pune caput

faptului ilicit, dace acest fapt ilicit continua;b) Cc forma ar trebui se is reparalia, in conformitate cu prevederile Partii a II-a.Articolul 44. Admisibilitatea cererilorRaspunderea statului nu poate fi relinuta dace:

a) Cererea nu este, prezentatA in conformitate cu regulile aplicabile In materie denalionalitate a cererii;

b) Cererea este supuse regulii epuizarii tailor de recurs interne, iar oricare dintrecaile de recurs interne disponibile ,ci efective nu a fost epuizata.

Articolul 45. Pierderea dreptului de a invoca raspundereaRaspunderea statului nu poate fi invocatA data: .a) Statul vatamat a renuntat In mod valabil la cerere;b) Statul vetumat trebuie se fie considerat ca a acceptat decaderea din dreptul de a

invoca raspunderea datoritA comportamentului seu.Articolul 46. Pluralitatea statelor vatamateAtunci cand mai multe state sunt vatemate de acelasi fapt international ilicit, fie-

care star vatamat poate invoce separat respunderea statului care a comis faptul inter-

national licit.Articolul 47. Pluralitatea statelor responsabile1. Atunci tend Mai multe,state.aunt responsabile pentru acelasi fapt.internalional

ilicit, raspunderea fiecarui stat poate fi invocatA In ce priveste faptul respectiv.

2. Aiineatul l:a) nu-permite nici until stat vatamat sa obtina despagubiri mai marl. decat prejudi-

ciul pe care l-a suferit, .. . ,b) nu aduce atingere nici unui drept In recurs fats de alte. state responsabile.

Articolul 48. Invocarea raspunderii de catre un stat , altul decal statul

vatamat1. Orice stat, altul decat statul vatamat, este Indreptatit sA invoce raspunderea unui

alt star In conformitate cu alineatul 2 dace:a) obligala Inculcate trebuie executatu fate de un grup de state, inclusiv statul

respectiv, si Ste stability pentru protejarea unui interes colectiv al grupului; saub) obligal a incalcata este datoratA comunitatii internationale. in ansamblu.2. Orice stet indreptajit se invoce raspunderea in confomtitate cu alineatul I poate

cere statului responsabil:a) Incetarea faptului international ilicit si asiguryri si garantii cA nu se va mai

repeta, in conformitate cu art. 30; sib) executarea obliga#ei de reparare in conformitate cu articolele precedente, in

interesul statului vatamat sau al beneficiarilor obligapei inculcate.3. Conditiile pentru invocarea raspunderii de catre un statvetamat in conformitate

cu art. 43, 44 si 45 se aplica si invocarii raspunderii de catre statul indreptutit in

conformitate cu alineatul 1.

Capitolul II. ContramAsuri

Articolul 49. Obiectul sl limitele contramasurilor1. Un stat vatamat nu poate lua contramAsuri fats de un star care este responsabi

de un fapt interna#onal ilicit decat pentru a-1 determina sa-si Indeplineascu obligatUlt

prevazute in Partea a II-a.2. Contramasurile se vor limits la suspendarea executarii obliga#ilor interne

ponale datorate statului responsabil de catre statul care is masurile.

300 crept mtemational public. Sinteze

3. Contramasurile sunt luate, in mAsura posibilului, de o a§a manierA Incat sapermits reluarea executsrii obligatiilor In discutie.

Articolul 50 . Obligatii neafectate de contramssuri1. Contramasurile no vor afecta:a) Obligatia de a se abtine de la amenintarea cu forta sau folosirea fortei in

confonmitate cu Carta Naciunilor Unite;b) Obligatiile de protectie a drepturilor fundamentale ale omului;c) Obhgatiile cu caracter umanitar, care interzic represaliile;d) Alte obligaii prevazute de norme imperative ale dreptului international

general.2. Un stat care va Ica contramasuri nu este degrevat de Indeplinirea obligatiilor

sale:a) ce rezulta dintr-o procedure de reglementare a diferendelor aplicabila intre

statul respectiv si statul responsabil;b) de a respecta inviolabilitatea agentilor diplomatici sau consulari, localurilor,

arhivelor fi documentelor.Articolul 51 . ProportionalitateaContramssurile trebuie sa fie proportionate prejudiciului suferit, cu luarea in

considerate a gravitatii faptului international fl a drepturilor in cauza.Articolul 52. Conditii pentru recurgerea la contramssuri1. Inainte de a Ina contramssuri, on stat vatamat:a) va cere statului ruspunzator, in confonnitate cu art. 43, sa-,si indeplineasca obli-

gatiile prevazute In Partea a 11-a;b) va notifica statului raspunzator once decizie de a Ina contramssuri î va pro-

pune negocieri cu acel stat;2. Fars a aduce atingere alineatului 1 b) statul vatarnat poate Ina astfel de con-

tramssuri urgente care sent necesare pentru a-;i conserva drepturile.3. Contramasurile on pot fi luate, iar data an fost luate trebuie sa fie suspendate

MA Intirzieri nejustificate, data:a) faptul international. ilicit a Incetat, îb) diferendul este supus unei instance sau tribunal care are autoritatea de a

pronunta decizii obligatorii fats de parts.4. Alineatul 3 no se aplica dace statul raspunzator nu pune in aplicare cu buna-

credir4a procedurile de reglementare a diferendelor.Articolul 53. tncetarea contramisurilorContrantasurile vor Inceta de indata ce statul raspunzutor î-a Indeplinit obligatlile

prevazute in Pa; tea a 11-a in legatura cu faptul international ilicit.Articolul 54 . Mssuri luate de alt stat decitstatul vstsmatPrezentul capitol nu aduce atingere dreptului oricarui stat, indreptatit in confor-

mitate cu art. 48 alineatul 1 sa invoce raspunderea altui stat, de a Ina ntasuri licitImpotnva statului respectiv, pentru a asigura incetarea Inculcani Si repararea inbeneficiul statului lezat sau al beneficiarilor obligatiei inculcate.

Cursul23 369

Partea a IV-a. Dispozitil cu caracter general

Articolul 55. Lex specialisPrezentele articole nu se aplica atunci cand î in masura In care conditiile de exis-

tents a unui fapt international ilicit sau continutul sau punerea in aplicare a raspun-derii internationale a statului sunt reglementate de norme speciale de drept inter-national.

Articolul 56. Chestiuni legate de rspunderea statelor, ce nu sunt regle-mentate de aceste articole

Normele dreptului international aplicabile continua sa guverneze chestiunilelegate de raspunderea statelor pentru un fapt international ilicit in masura In carechestiunile respective nu sunt reglementate prin prezentele articole.

Articolul 57. Rispunderea organizatiilor internationalePrezentele articole nu aduc atingere oricarei chestiuni legate de raspundere §i a

unei organizatii intemationale sau a unui stat pentru conduita unei organizacii, inter-nationale, in conformitate cu dreptul international.

Articolul 58. Rispunderea individualsPrezentele articole nu aduc atingere nici unei chestiuni legate de raspunderea indi-

viduals, in conformitate cu dreptul international, a oricarei persoane ce actioneaza innumele unui stat.

Articolul 59. Carta Natiunilor UnitePrezentele articole on aduc atingere Cartes Natiunilor Unite.

Cursul 24

Cursul 24

Dreptul international penal

24.1. Definitie Ci incerciri de codificare

- In cazul In care persoanele fizice , in calitatea for de organe ale statului (sau Insituatii asimilate, descrise In cursul anterior), respectiv de persoane private, sivar-sesc infractiuni internationale (atunci cand decid, ordona sau executa, respectivsavar;esc fapte/acte care suet incriminate $i pedepsite de dreptul international),alAturi de eventuala angajare a raspunderii internationale a statului (in primul caz,daca sunt Intrunite conditiile necesare) este angajati raspunderea penalA a persoa-nelor respective, in cadrul asa-numitului drept international penal.

Nola: Romdnul Vespasian V. Pella (1897-1952) este unul dintre principalii fonda-Lori ai dreptului international penal ca ramura de drept $i unul din cei matimportanti promotori ai conceptulut de curie penala internationals.

- Dupa constante si repetate eforturi de codificare, Comisia de Drept Internationala adoptat, In 1996, un proiect definitivat de „Cod al Crimelor contra Heil ,ciSeeuritAtii Umanitatif" (Draft Code of Crimes against Peace and Security ofMankind) cu 20 de articole, impA4it in douA pA4i (,,Dispozitii generale" ,si „Crimecontra pacii ,si securitatii umanitatii").

Nola: - Proiectul prevede ca:• aceste crime sunt (articolele 16-20): crima de agresiune, crima de genocid,crimele contra umanitafi, crimele contra personalului ONU si personaluluiasocial, crimele de razboi• aceste crime sent pedepsibile chiar daca ele nu sent incriminate in dreptulnational al unui stat interesat sau implicat• raspunderea individului pentru aceste crime nu afecteaza raspunderea sta-tului in cauza, tar ordinal guvernamental sau al superiorului ierarhic nu-Iexonereaza de rdspunderea penala, putdndfl insa considerat ca motiv de dimi-nuare a pedepsei (articolele 4 si 5)• superiorul ierarhic raspunde, de asemenea, daca subordonatul sau a savdrsito astfel de crima, in cazul in care area cunostinta sau putea cunoaste aceastaif nu a luat toate masurile necesare pentru a impiedica sau reprima ssvdrsirea• calitatea oficiala, inclusiv cea de sef de stat sau de guvern, nu este exone-ratoare de raspundere penala• statele sum invitate sa is masurile necesare pentru stabilirea competentelorfor pentru judecarea ci pedepsirea crimelor prevazute la art. 17-20, fara a seprejudicia competenta unei curb penale internationale

• pentru crima de agresiune se prevede competenta curtit penale internatio-nale, neinterzicdndu-se insa posibilitatea judecari de catre un stat a unuicetacean at sau responsabil (in calitate de conducator sau organizator) pentruplanificareµ pregatirea declansarea sau conducerea unei agresiuni comisede acel stat.

24.2. Infractiunile internationale

24.2.1. Crimele contra pace- Definitie : plAnuirea , preg8tirea , dezlAntuirea sau purtarea unui rizboi de

agresiune sau a unui rAzboi cu violarea tratatelor, a garantii1or sau acordurilor

internationale sau participarea la un plan deliberat sau la on complot pentru savcar-

firea uneia din aceste fapte (cu trimitere la definilia agresiunii - Rezolutia AdunAriiGenerale a ONU nr. 3314/14. decembrie 1974).

24.2.2. Crimele contra umanitAtii- Defmitle : asasinatul, externrinarea , ducerea in ruble , deportarea sau orice

act inuman comis impotriva populatiilor civile Inaintea sau in timpul razboiului, pre-cum;i persecutiile cu caracter politic, racial sau religios (definitie data de StatutulTribunalului de la Nilrnberg). Proiectul de Cod al Crimelor contra PAcii;i SecuritapiUmanitAlii, adoptat de Comisia de Drept International in 1954, adaug.1 la motivele deordin politic, rasial sau religios si pe cele de ordin cultural ai social.

- In Statutul Curtu Penale Internationale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998, Inart. 7 alin. (1) crimele contra umanitalii cunt definite ca Rind ,oricare dintre urma-toarele acte, atunci cand sunt comise ca parte a unui atac larg raspAndit sau siste-matic, indreptat impotriva oricArei populatii civile: a) crime ; b) exterminare;

c) ducere in sclavie ; d) deportare sau transfer fortat de populatie ; e) detentie can

altA privare severe de libertate fizic5 , cu violarea normelor fundamentale de drept

international; f) tortur3 ; g) viol, sclavaj sexual , prostitutie fortatA , sarcini for-

tatA, sterilizare fortatA ;i orice altA forma de violentd sexuala comparabilA ca gra-vitate; h) persecutie Impotriva oricarui grup sau colectivitate identificabile dinmotive politice, rasiale, nationale, etnice, culturale, religioase, de sex sau din altemotive universal recunoscute ca de neacceptat, conform dreptului international; i)disparitia fortatA a persoanelor; j) crima de apartheid ; k) alte acte inumane cu

caracter similar, care produc cu intentie marl suferinte sau vAtamAr grave sanatAlii

corporale, fizice sau mentale".Crima de genocid

• face parte din categoria crimelor contra umanititii;• este reglementata de Conventia ONU privind prevenirea gi reprimarea geno-

cidului din 9 decembrie 1948 (unul din cei trei raportori care at pregatit proiectulConventiei find romfnul Vespasian V. Pella, autorul primei definitii a genocidului,

numit de el „crima de barbarie" );• definitie : actiuni comise cu intentia,de a extermina in Intregime sau partial

un grup national, ethic, social sau religios, constand in exterminarea fizici a mem-brilor grupului, vAtamarea grave a integritAtii fizice sau mentale a membrilor


grupului, supunerea grupului, in mod inten;ionat, la conditii de existents care at ducela distrugerea lui fizics , partials sau totals , mAsuri care urmAresc impiedicareanalterilor in cadrul grupului , transferul fortat de copii de la un grup la altul. Seprevede pedepsirea celor care savsrêsc acte de genocid, indiferent de calitatea for (innumele statului sau ca persoane private). AceeaCi defini;ie a fost preluata, internarticol separat (articolul 6) de cel privind crimele contra umanitatii, in Statutul de laRoma al Curkii Penale Internationale.

24.2.3. Crimele de rizboi- Definitie : violarea normelor gi obiceiurilor rizboiului , cuprinzand asasi-

natul, relele tratamente $ideportarea pentru muncs fortats sau In once alt scop apopulatiei civile din teritoriile ocupate, asasinarea sau relele tratamente aplicateprizonieriior de rizboi sau persoanelor aflate pe mare, executarea ostatecilor,jefuirea bunurilor publice sau private, distrugerea sau devastarea nejustificatede exigence militare etc.

- Articolul 8 al Statutului Curtis Penale Internationale stabileste jurisdictia Curtiiasupra crimelor de razboi, In special cand sunt comise ca parte a unui plan sau poll-tici sau ca parte a comiterii pe scars larga a unor astfel de crime.

24.2.4. Alte infractiuni internationale , pe care statele s-au angajat ss le incri-mineze ,si sa le pedepseasca in ordinea juridica interns printr-o serie de conventiiinternationale:

- sclavajul $i traficul cu sclavi (prin Conven0a de la Geneva din 25 septembrie1926, privind sclavajul §i Convenlia suplimentara referitoare la abolirea sclavajului, acomertului cu sclavi ,i a institutiilor ;i practicilor analoge sclavajului, din 7 sep-tembrie 1956);

- traficul de stupefiante (prin Conventia de la Geneva din 1936, Conventia unitsasupra stupefiantelor din 1961, Conven0a asupra stupefiantelor psihotrope de laViena din 1971, Conventia ONU contra traficului ilicit de stupeflante si substancepsihotrope din 19 decembrie 1988);

- comertul cu femei $i copii (prin Conventiile de la Paris din 1904 ,¢i 1910,Conventia de la Geneva din 1921 pentru suprimarea comertului cu femei si copii,Conventia de la Geneva din 1933, Conventia pentru reprimarea traficului cu fiinteumane din 25 iulie 1951. Conventia pentru eliminarea oricaror forme de discriminatefats de femei din 1979);

- difuzarea de publicatei pornografice (Conventiile de la Geneva din 1910 si1923);

- falsificarea de moneda (prin Conventia de la Geneva din 1929);- pirateria , terorismul international (prin Conventia de la Geneva din 1937

pentru prevenirea $i reprimarea terorismului, Conventia de la Tokio din 1963 refe-ritoare la infracciuni ,si anumite acte savarîte la bordul aeronavelor, Conventia de laHaga din 1970 pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor, Conventia de laMontreal din 1971 pentru reprimarea actelor ilicite contra securitapi navigatieimaritime ,ai Protocolul pentru pedepsirea actelor Riche contra securitacii platformelor

Cursul 24 37;

li pedepsirea crimelor contra persoanelor protejate pe plan international, inclusilagentii diplomatici etc.).

24.3. Jurisdictia penala internationals

24.3.1. Tribunalele penale Internationale ad-hoc- Tribunalul international pentru judecarea persoanelor responsabile pentra

violari grave ale dreptului international umanitar pe teritoriul fostei Iugoslavii• a fost creat prin Rezolutia nr. 827/28 mac 1993 a Consiliului de Securitate ONL

cu scopul de a judeca aceste persoane pentru faptele amintite, comise pe teri-toriul fostei Iugoslavii „intre 1 ianuarie 1991 ,i o data cc va fi stabiliti de Con-siliul de Securitate dupe restabilirea pail". Conform Rezolutiei nr. 1503/2003 aConsiliului de Securitate, TPII ar fi trebuit ss-, i fmalizeze activitatea in 2010;

• are sediul la Haga;• are jurisdictie in conformitate cu Conventicle de la Geneva in 1949 privind

protectia victimelor conflictelor armate, pentru incalcarile normelor razboiului ,sipentru savirsirea crimelor contra umanitatii, inclusiv genocidul;

• competentele sale se Intind inclusiv la cazuri de crime sivireite In conditii deconflict intrastatal, nu numai de conflicte Internationale;

• find creat de Consiliul de Securitate in conformitate cu Capitolul VII din CartaONU, TPII este un organ subsidiar al ONU;

• Statutul TPII prevede proceduri penale detaliate care includ li dreptul la apel alinculpatului. Articolul 9 alin. (2) prevede primatul TPII fats de instantele natco-nale, In cazul in care acesta solicits instantelor na#onale transferal acuzatului ,eiinvestigatiei cstre jurisdict a sa;

• are 16 judecatori fi un numar de 27 de judecatori ad litem, precum;i un pro-curor-,sef a carui competenta prive$te efectuarea urmiririi ei trimiterii In judecats;

• poate condamna In Snchisoare, dar an poate pronunta pedeapsa cu moartea.Prima sentints a fost pronuntata in decembrie 1996.

- Tribunalul international pentru judecarea persoanelor responsabile pentrugenocid Ie alte violin grave ale dreptului international umanitar comise pe teri-toriul Ruandei qi a cetstenilor ruandezi responsabile pentru genocid ii alte vio-lin grave comise pe teritoriile statelor vecine Intre I ianuarie 1994 ;i 31 decem-brie 1994 a fost creat prin Rezolutia at. 995/8 noiembrie 1994 a Consiliului de Secu-ritate ONU ca utmare a mortii a aproape un milion de persoane in regiunea men-tionatA din Africa:

• are sediul in Arusha (Tanzania);• are jurisdictie pentru: crima de genocid, crime iinpotriva umanitstii, violari ale

art. 3 din Conventicle de la Geneva din 1949 pentru protectia victimelor in timp derazboi î al Protocolului aditional IT la acesta;

• are 16 judecAtori permanenti ,si 18 judecatori al litem;• primul act de acuzare a fost emis In noiembrie 1995; pans In prezent, TPIR a

pronuntat sentinte implicsnd 36 de acuzati, inclusiv primul ,sef de guvern din lumecondamnat pentru genocid, la care se adauga alte 10 cazuri in anel. iar 8 acuzati au


Curtea Specialii pentru Sierra Leone:• a fost create printr-un acord Incheiat Intre ONU qi guvernul din Sierra

Leone, semnat la 16 ianuarie 2002, in urma Rezolutiei nr. 1315/2000 a Consiliului deSecuritate;

• spre deosebire de TPII ;i TPIR, TSSL are un regim sui generis In privintacompozitiei Ci jurisdictiei;

• are sediul la Freetown, capitala Sierrei Leone;• are jurisdictie pentru: crime Impotriva umanitatii, crime de razboi ;i alte Inncal-

cari grave ale dreptului international umanitar, alte fapte pedepsite de dreptul local;• ration personae, are competenta de a judeca persoanele care an avut cea mai

mare responsabilitate pentru violarile grave ale dreptului international umanitar li alelegilor Sierrei Leone, comise pe teritoriul Sierrei Leone Incepand cu 30 noiembrie1996, inclusiv liderii care, prin comiterea acestor crime, an ameninlat stabilitatea siimplementarea procesului de pace din Sierra Leone; nu pot fi urmarite persoane careaveau mai putin de 15 ani la momentul comiterii crimei;

• organizare: 11 judecatori (7 internationali;i 4 locali), un procuror international,si un procuror adjunct local, Biroul Aparatorului Principal (o inovatie faja de alteinstante penale internationale);

• in prezent, 11 persoane Bunt pose sub acuzare, find grupate In 4 dosare.Procesele a 8 dintre aceltia an fost finalizate, inclusiv in apel. Procesul celui maicunoscut dintre acuzati, fostul presedinte liberian Ch. Taylor, este Inca in curs.

Tribunalul penal pentru Cambodgia:• treat printr-un Acord Intre ONU ;i guvernul regal cambodgian cu privire la

judecarea, in conformitate cu dreptul cambodgian, a crimelor comise in perioadaKampuchiei Democratice (au murit cca. 1=7 milioane de persoane), intre 17 aprilie1975 ,fi 6 ianuarie 1979;

• are jurisdictie asupra: crimei de genocid, crimelor contra umanitAlii, asa cumBunt definite in Statutul CPI, Incalcarilor grave ale Conventiilor de la Geneva din•1949, alte crime prevazute de legea de infiintare a Tribunalului;

• ratione personae, are competenta de a judeca Inalti oficiali ai KampuchieiDemocratice ,si persoanele cu cea mai mare responsabilitate pentru crimele ,si Incal-carile grave -ale dreptului penal cambodgian, ale dreptului umanitar etc.;

• organizare: dour Camere extraordinare (instante nationale cambodgiene), cucompozitie mixta (3 judecatori cambodgieni $i 2 judecatori intemationali pentruCamera de prima instants ,si 4 judecatori cambodgieni ,si 3 judecatori internationalipentru Camera de apel). Totodata, exists un procuror cambodgian î unul interna-tional. Exists ,si judecatori investigatori.

• Tribunalul a Inceput sa funclioneze In 2006, iar primul act de acuzare a fostemis In iulie 2007. Pans in prezent, 5 persoane an fost acuzate, una dintre acesteafind in apel impotriva condamnarii Is 35 de ani de inchisoare (pronuntata in iulie2010 pentru crime contra umanitatii, trims, torturA).

- Instantele penale din Timorul de Est : Tribunalul indonezian ad-hoc pentru

. Cursul2.4 . 375

cu participare intemationale (genocid, crime.impotriva umanitatii, crime de rAzboi,torture, asasinate, delicte sexuale comise Intre 1 ianuarie î 25 octombrie 1999) -Regulamentul 2000/15 at UNTAET, Unitatea de Investigare a Crimelor Grave -Regulamentul 2000/16 at UNTAET - compusd din procurori ,si investigatori inter-

nationali.

- Tribunalul special pentru Irak , treat in decembrie 2003, pentru judecareaconducdtorilor partidului Baas (genocid, crime contra umanitatii ;i alte incelcarigrave ale drepturilor omului, Intre 17 iulie 1968 si 1 mai 2003; poate avea si o com-ponents intemationalA prin intermediul unor consilieri sau observatori strain, carepot acorda asistenla in activitatea de investigatie;i pe langa judecatori.

- Tribunalul pentru judecarea . persoanelor vinovate de asasinarea fostuluiprim-ministru libanez R. Hariri Is 14 februarie 2005 , stabilit ca efect al Rezolutieiin. 1757/30 mal 2007 a Consiliului de,Securitate ONU, care a determinat intrarea Invigoare a unui Acord de creare a Tribunalului, semnat anterior de ONU si Guvemullibanez (dar care nu a putut fi ratificat de parlamentul de Is Beirut)

• Are sediul la.Haga.• Jurisdictia Tribunalului poate fi extinsa î la alte fapte criminale petrecute Intre

1 octombrie 20041i 12 decembrie 2005; data suet conectate Ii an natura li gravitatessimilare cu atacul din 14 februarie 2005.

• dreptul aplicabil este dreptul penal libanez privind pedepsirea actelor deterorism, cu excluderea insa a pedepsei cu moartea sau cu munca forlatA -

• Tribunalul are caracter international prin compozitia sa mixtA: 3 judecatori liba-nezi ,si 6 intema;ionali, in majoritate, 2 judecatori supleanti (unul libanez î altulinternational) ;i un procuror-,sef international. Tribunalul are o camera preliminarA, ocamera de prima instants si una de apel.

• A devenit functional la 1 martie 2009 , iar primul act de acuzare a fost emis inianuarie 2011.

24.3.2. Curtea PenalA Internattonala permanents- Cadru juridic: Statutul Curtii Penale Internationale a fost adoptat (cu 120 de

voturi ,pentru", 21 ,ablineri" li 7 „ImpotrivA") la 17 iulie 1998 de cAtre Conferinta

Diplomatica a Plenipotenliarilor, organizatA la Roma (15 iunie-17 iulie 1998), inconformitate cu rezoluliile AG ONU in. 51/207 din 17 decembrie 1996 $i or. 52/160din 15 decembrie 1997.

- Statutul cuprinde 128 de articole.

Notd: - Pdnd In prezent, Statutul afost semnat de 139 state (defapt, de 138 de statedupd ce SUA,ri-au ,retras" semndtura), fund ratificat de 114 state. Romdniaa semnat Statutul Cur/ti Penale Internafonale la data de 7 iulie 1999 qi I-aratificat prin Legea nr. 11/2002.- La Statut nu se pot face rezerve, in timp ce amendamente nu se pot efectua

decat dupd ,tapte ani de to intrarea so in vigoare (cu exceplia unor modificdri


art. 122). Conferinla de Revizuire a Statutului a avut lot la Kampala (Uganda)In 2010.- Statutul a intrat in vigoare la 1 iulie 2002, ca urmare a obfinerii celor 60 derat fcari necesare pentru intrarea so in vigoare in cadrul unei ceremonii spe-cial organizate la New York, la 11 aprilie 2002. Romania este membru origi-nar al Statutului deoarece a participat la ceremonia specials menfionata, con-tribuind, prin depunerea instrumentului sau de ratfcare, la intrarea invigoare a Statutului. Prin H.G. nr. 555/2002 a Post aprobata plata de catreRomania a unei contribulii voluntare pentru fondul special creat pentru asi-gurarea celor necesare pregatirii inceperii activitalit CPI

Sediul CPI este stabilit la Haga.

- Jurisdiclia CPI: ,asupra celor mai grave crime ce privesc comunitatea inter-nafionale in ansamblul syu", find considerate „complementary jurisdicfiilor penalenafionale" (art. I din Statut).

- Jurisdicfia Curlii se referA la crima de genocid (definite In art. 6), crimele contraumanitAtii (definite In art. 7), crimele de rAzboi (definite pe larg In art. 8) ,ci crima deagresiune (care a fost definite ulterior, prin modificarea Statutului realizaty In 2010).

Notd:1. Crima de agresiune, definite la Conferinja de la Kampala este „pla-nificarea, intfierea sau executarea, de catre o persoana aflatd efectiv in pozi-fia de a exercita controlul asupra sau de a conduce acfiunea politico sau mili-tary a unui stat, a unui act de agresiune care, prin caracterul; gravitatea sauscars sa, constitute o violarea manifests a Cartei ONU". Actul de agresiuneeste cel definit prin Rezolulia 3314 din 1974 a AG ONU.2. Condifiile privind exercitarea furisdicliei, in special privind determinareaorganismelor care sd stabileasca existenla aatului de agresiune (actul statal),respectiv data CPI poate sa acfioneze in lipsa deciziei Consiliului de Secu-ritate privind existenfa until act de agresiune, precum si necesitatea acceptartide catre statul presupus agresor a jurisdiefiei Curlii asupra crimei de agre-siune au Post cele mai disputate, conturandu-se doud grupuri de state: celecare susfineau rolul exclusiv al Consiliului de Securitate si cele care, desiacordau prioritate Consiliului, nu agreau si exclusivitatea rolului sau indeterminarea actului de agresiune.3. Solulia adoptats de can Conferinla prevede ca o situalie in care pare aftPost comis un act de agresiune sa fie inaintata Curfii de catre Consiliul deSecuritate, in baza Capitolului VII din Carta ONU, indiferent dace stintimplicate State Parfi sau nu. Procurorul poste insa, in absenfa unei astfel dedeterminari, sd inilieze o ancheta, proprio mote sau la cererea unui StatParte, cu autorizafia prealabila a Sectiei de Prima Instanfa a Curfii. StateleParfi pot sd mt accepte jurisdtcfta Curpi cu privire la crima de agresiune,printr-o declarafie dcpusa la Grefa CPI De asemenea, se prevede faptul cajurisdiepa Curpi in ceea ce priveste crima de agresiune poate fi exercitatanumai dupe 1 ianuarie 2017, in urma adoptarai unei decizii de catre StateleParfi cu aceeasi majoritate necesara pentru adoptarea unui amendament.

Cursul 24 377

- Curtea nu poate judeca decat crime comise ulterior intryrii in vigoare a Sta-tutului (art. 11). Curtea poate fi sesizata (prin Procurorul seu) de cAtre un stat parte,de catre Consiliul de Securitate sau din oficiu.

- Curtea nu are jurisdiclie asupra persoanelor sub 18 ani la momentul syvar§iriicrimei. Capacitatea oficiala (inclusiv de 5ef destat sau guvem sau membru in guvernsau in parlament) nu este relevanta pentru exonerarea de raspundere.

Note: Romania, ca si majoritatea celorlalte state parfi, a considerat ca nu existsneconcordanla intre aceasta prevedere si imunitatea sefului de stat, prevozutade Constitujie, considerand ca aceasta imunitate se acorda pentru indeplinireafuncfiilor 3efului de stat, iar Baca an sef de stat savdrseste fapte care cunt decompetenta CPI, aceasta activitate este in afara atribufiilor mandatului sauconstitufional. De asemenea, Romania a acceptat distincfia intre apredare)(catre CPI) si aextradares (Constitufia prevede ca nu este posibila extradareapropriilor cetafeni), in sensul ca predarea catre CPI nu intrd in sfera nofiuniide aextradares (predarea unei persoane de catre an stat altui stat). 0 serie demodificari legislative de adaptare la obligafia de a coopera cu CPI an fossoperate de autoritafile roman prin adoptarea Legii privind transferul persoa-nelor condamnate, Legii privind asistenfa juridica internafionala in materiepenala, Legii privind extradarea (Legea m: 296/2001)- Principiul complementaritafii, expresie a compromisului intre promotoriiunei curfi competente sajudece in prima instanla orice infracfiune care preo-.cups, prin gravitatea sa, comunitatea internalionala si statele care dorescpastrarea prerogativelor suverane de a-$i exercita jurisdicfia asupra acestorfapte. In acest sees, Statutul prevede ca principala competenfa pentru inves-tigarea $i punerea sub acuzare pentru crime aflate in jurisdicfia CPI revinestatului, si doer tend acesta nu acfioneaza sau defera CPI aceasta sarcino,CPI istposte exercita jurisdicfia

- Curtea are personalitate juridice interna(ionaly li capacitatea juridica nece-sarA pentru exercitarea functiilor li indeplinirea obiectivelor sale, pe teritoriul orica-rui stat parte si, prin acord special, al oricarui all stat.

- Structura CPI: Secfia preliminary, Sectia de prima instanla, Secfia de Apeluri,Biroul Procurorului li Grefa.

- NumArul judecetorilor este de 18, acesta putand fi myrit data este cazul; sunsalesi de cAtre Adunarea Statelor Parli, prin vot secret, dintre candidatii propu^i destate, avAnd o competenta recunoscute in drept penal §i procesual penal, precum siexperienfa relevanta in calitate de judecator, procuror, avocat, respectiv in domeniuldreptului intemafional umanitar ^i drepturilor omului. In alegerea judecytorilor semai au In vedere reprezentarea principalelor sisteme de drept ale lumii, reprezentareageografica echitabila ,si o reprezentare echilibrata Intre femei ,si barbafi. Durata man-datului este de nou3 ani , la fiecare trei ani procedAndu-se la re"innoire a unei treimidin judecatori. Judecatorii sunt independenfi §i au obligafia de a nu se angaja Inactivitap care pot interfera cu funcliile for jurisdicfionale sau care pot afectaincrederea In independenta for.


- Presedintele si cei doi vicepresedinli alcatuiesc Prezidiul, find alesi cu majo-ritate absolute de catre cei 18 judecAtori.

- Procurorul si Procurorui adjuncti conduc Biroul Procurorului , care raspunde deconducerea urmaririi si trimiterea In judecata in fata Curtii, neputand cere sau primiinstructiuni din surse exteme.

- Conform art. 51, Regulile de Procedure si de Probare intrA In vigoare prin adop-tare de catre douA treimi din membrii'Adunerii Statelor Patti.

- Pedepsele pe care le poate pronunta Curtea (conform art. 77) sunt fie detentiepentru maximum 30 de ani, detentie pe viate in cazuri de extreme gravitate si, supli-mentar detentiei, amenzi si confiscarea proprietatilor si bunurilor rezultate direct sauindirect din crime, fare prejudicierea tertilor de buns-credinta.

- Statutul mai prevede posibilitatea exerciterii apelului si a revizuirii.- Obligatia generals pentru statele pi rfi de a coopers: si a acorda asistenfa

judiciary (Partea a 9-a din Statut):• Soliciterile de cooperage se transmit de cAtre Curte pe canale diplomatice state-

lor perti si/sau INTERPOL-ului sau unor alte organizatii regionale implicate;• Solicitlirile se mai pot adresa si statelor care nu sunt pigi, pe baza unor aran-

jamente ad-hoc; In cazul in care acestea nu doresc se coopereze, Curtea poateinforma Adunarea Statelor Patti sau Consiliul de Securitate al ONU, pentru luareamasurilor necesare

• Solicitarile se pot referi, de exemplu, la:a) arestarea si predarea persoanelor urmarite;b) identificarea persoanelor;c) luarea de mArturii;d) producerea de probe, inclusiv opinii ale expertilor si rapoarte pentru Curte;e) trimiterea de documente;f) sechestre si confiscari;g) protejarea victimelor si martorilor.- Pena in prezent, trei state an sesizat Oficiul Procurorului ( Uganda, RI). Congo si

Republica Centrafricany). Totodata, prin Rezolutia nr. 1593/31 martie 2005, Con-siliul de Securitate a decis se defere CPI situatia din Darfur (Sudan). La31 martie 2010, procurorul a primit autorizarea de a Incepe o investigatie privindsitua0a din Kenya create In urma violentelor post-electorale din perioada 2007-2008(crime contra umanitatii). Procurorul desfasoara analize preliminarii In Afganistan,Columbia , Coasta de Fildes , Georgia, Honduras , Nigeria, Coreea , Guineea si.Palestina . Prin Rezolutia nr. 1970/26 februarie 2011, Consiliul de Securitate a decis sedefere CPI situalia din Libia (pentru crime comise dupe data de 15 februarie 2011).

Bibliografie minimala-

1. B. Aurescu, Sistemul jurisdictiilor internationale, Ed. All Beck, Bucuresti,2005, p. 123-233

2. A1. Bolintineanu, A. Nrstase, B. Aurescu, Dreot international Contemnnra„

.Cursul24' 379

3.L Diaconu, Curs de drept international public, Ed. Sansa, Bucuresti, 1993,p. 259-271

4. C. Andronovici, Drept international, public, Ed. Graphix, Iasi, 1993, p. 152-162,188-196.


1. H. Ascensio, E. Decaux, A. Pellet, Droit international penal, Pedone, 20002. B. Aurescu (coord.), The Works of the International Conference „In Memoriam

Vespasian V. Pella (1897-1952). From the 1937 Convention on the Creation of anInternational Criminal Court to the Rome Statute - Developing an InternationalCriminal Justice System" (The Hague, 4 October 2007), in RRDI or. 6, ianuarie-iunie2008, p. 186-255

3. M. Ch. Bassiouni , International Criminal Court: Compilation of United NationsDocuments and Draft ICC Statute before the Diplomatic Conference, 1998

4. M. Ch. Bassiouni (with the collaboration of Peter Manikas), The Law of theInternational Criminal Tribunal for the Former Yugoslavia, 1996

5. M. Ch. Bassiouni, The Sources and Content of International Criminal Law:A Theoretical Framework, in or. 1/1999

6. Ch.L. Blakesley, Comparing the Ad Hoc Tribunal for Crimes againstHumanitarian Law in the Former Yugoslavia and the Project for an InternationalCriminal Court: An Appraisal, 67 Revue Internationale de Droit Penal 139, 1996

7. R. Bierzanek, War Crimes: History and Definition, 19998. A. Cassese, International Criminal Law, Oxford University Press, Oxford, 20039.A. Cassese, M. Delmar Marty, Crimes internationaux et jurisdictiones

internationales , PUF, Paris, 200210. G. Conso, A. Bos, M. Cherif Bassiouni, Report of the Preparatory Committee

on the Establishment of an International Criminal Court, 199811. Gh. Diaconescu, Genocidul, Ed. Military, 199112. 1. Diaconu, International Criminal Court. A New Stage, IRSI, 200213. L Diaconu, Vespasian V. Pella - fondatorul dreptului international penal, in

RRDI or. 4, ianuarie-iunie 2007, p. 211-21214. S.L. Jamison, A Permanent International Criminal Court: a Proposal that

Overcomes Past Objections, 23 Denv. J. Int'l L & Pol'y 419, 199515. Ch. C. Joyner, M. Ch. Bassiouni, Reining in Impunity for International crimes

and Serious Violations of Fundamental Human Rights: Proceedings of the SiracusaConference 17/21 september 1997, 14 Nouvelles Etudes Pdnales, 1997

16. B. Ferencz, International Criminal Courts: The Legacy of Nuremberg, 10Pace Int'l L. Rev., 1997

17. M. Lippman, Towards an International Criminal Court, 3 San Diego Just. 1,

199518. P.D. Marquadt, Law without Borders: The Constitutionality of an

11 rn6,m T T.a.n,n.,t't 71 10"

380 Drept intemational public. Sinteze

19. V. Morris, M.P. Scharf The International Criminal Tribunal for Rwanda,1998

20. A. Ndstase, Vespasian V. Pella (1897-1952) -,,Uniunea Interparlamentara;idreptul international penal", In RRDI nr. 4, ianuarie-iunie 2007, p. 183-194

21. A. Pellet, RAspunderea statului ;i rsspunderea penala individuals in dreptulinternational, in RRDI M. 4, ianuarie-iunie 2007, p. 1-10

22. V. Ponta, D. Coman, Curtea Penals Internationals. Consacrarea juridica astatutului primei instante penale permanente din istoria justitiei internalionale, Ed.Lumina Lex, Bucurqti, 2004

23. R. John Pritchard, The Gift of Clemency Following British War Crimes inthe Far East, 1946-1947, 1996

24. W. Schomburg, in onoarea lui Vespasian Pella. Dezvoltarea dreptuluiinternational penal - cu privire specials asupra provocarilor procedurale ale Tribunalului ad-hoc, in RRDI nr. 5, iulie-decembrie 2007, p. 1-12

25. I.G. Stancu, Definirea crimei de agresiune - o contributie romaneasca, inRRDI nr. 1, octombrie-decembrie 2003, p. 54-67

26. L.S. Wexler, National Prosecutions for International Crimes: The FrenchExperience, 3 International Criminal Law, 1999

27. M. Wood, Consiliul de Securitate si dreptul international penal, in RRDI nr. 5,iulie-decembrie 2007, p. 147-159

28. ***, The International Criminal Court: Observations and issues before the1997-1998 Preparatory Committee; and Administrative and Financial Implications;.13 Nouvelles Etudes Penales, 1997.

Anexa 1-

Statutul Curtii Penale Internationale adoptat la Roma,la 17 iulie 1998

(...)Articolul 1 . CurteaCurtea Internationala Penals (,,Curtea") se infiinteaza prin prezentul Statut. Ea va

fi o institulie permanents §i va avea puterea de a-4i exercita jurisdictia asupra per-soanelor pentru cele mai grave crime de interes international, aca cum sunt precizatein prezentul Statut si va fi complementarAjurisdictiilor penale nationale. Jurisdictia sifunctionarea Curtii von fi guvernate de prevederile prezentului Statut.

Articolul 2. Relatia Curtii cu Organizatia Natiunilor UniteCurtea va intra in raporturi cu Organizatia Natiunilor Unite prin intermediul unui

acord ce urmeazA sA fie aprobat de Adunarea Statelor Patti la prezentul Statut îincheiat ulterior de Presedintele Curtii In numele acesteia.

Articolul 3 . Sediul Curtii

Cursul 24 3

2. Curtea va incheia un acord de sediu cu. statul gazds, ce va fi aprobat de Acnarea Statelor Patti §i apoi Incheiat de citre Presedintele Curtii in numele acesteia.

3. Curtea poate judeca in orice alt loc, oricand considera potrivit, In conformitcu prezentul Statut.

Articolul 4. Statutul juridic ai puterile Curtii1. Curtea va avea personalitate juridica intemationala. Va avea, de asemen

capacitatea juridics necesara pentru exercitarea functiilor î indeplinirea scopuri

sale.2. Curtea isi poate exercita functiile î puterile, asa cum sunt acestea stabilite

prezentul Statut, pe teritoriul oricArui Star Parte $i, prin acord special, pe teritm

oricarui alt stat.Articolul 5. Infractiunile cc apartin jurisdictiei Cur ii1. Jursdictia Curtii va fi limitats la cele mai grave crime ce intereseaza con

nitatea internationals In intregul sau. Curtea are jurisdiclie in conformitate cu pzentul Statut in privinta urmatoarelor crime:

a) crima de genocid;b) crimele contra umanitatii;c) crimele de razboi;d) crima de agresiune;2. Curtea isi va exercita jurisdictia asupra crimei de agresiune.atunci nand o I

vedere va fi adoptata in conformitate cu articolele 121 si 123 pentru definirea acecrime ;i pentru stabilirea conditiilor in care Curtea i;i va exercita jurisdictia inprive;te aceastA crima. 0 astfel de dispozitie va trebui sa fie In conformitateprevederile relevante ale Cartei ONU.

(...)Articolul 11. Jurisdictia ratione temporisCurtea are jurisdictie numai cu privire la crimele comise dupa intrarea in vigc

a prezentului Statut.Daca un star devine Parte la prezentul Statut dupa intrarea sa in vigoare, Curte€

poate exercita jurisdictia numai cu privire la crimele comise dupa intrarea In vigca Statutului pentru acel Star, in afara de situatia In care acel star a facut o declaratii

conformitate cu articolul 12, paragraful 3.Articolul 12. Preconditii ale exercit3rii jurisdictiei1. Un stat ce devine Parte la prezentul Statut accepts prin aceasta jurisdiclia Ct

cu privire la crimele indicate in articolul 5.2. In cazul articolului 13, paragrafelor a) sau c), Curtea poate sa-§i exer

jurisdictia dace unul sau mai multe din urmatoarele state sunt Psrti la prezentul Stsau au acceptat jurisdictia Curtii conform paragrafului 3:

a) Status pe teritoriul caruia actiunea In discutie s-a petrecut sau, dacA crima acomisA la bordul unui vas sau avion, Statul in care este Inregistrat acel vas sau avi

b) Statul cAruia persoana acuzata Ii este cetacean.3. DacA acceptul unui stat care nu este Parte la prezentul Statut este cerut conf

paragrafului 2, acel stat poate, prin declaratie depuss la Grefier, accepta exercitijurisdictiei Curtii cu privire la crima respective. Statul ce accepts va cooperzn....e., rx-x ...... ,.:_.a..-.:... -, evr,,..NP to nnfnrmitate cu Partea a 9-a (a Statuli


Articolul 13. Exercitarea jurisdictieiCurtea poate sa-$i exercite jurisdictia cu privire Is o crima prevazuta de articolul

5, in conformitate cu prevederile prezentului Statut dace:a) 0 situatie In care una sau mai multe astfel de crime par sA fi fost savar;ite este

sesizata Procurorului de catre un Star Parte conform articolului 14;b) 0 situatie in care una sau mai multe astfel de crime par sA fi fost ssvarsite este

sesizats Procurorului de catre Consiliul de Securitate aclionand In conformitate cuCapitolele VII ale Cartei ONU; sau

c) Procurorul declan;eaza o anchetA cu privire la o astfel de crime in conformitatecu articolul 15.

Articolul 21. Dreptul aplicabil1. Curtea va aplica:a) In primul rand, prezentul Statut, Elementele Infractiunilor ;i Regulile sale de

Procedure;i Probare;b) In at doilea rand, atunci card este cazul, tratatele aplicabile qi principiile si

normele de drept international, inclusiv principiile stabilite ale dreptului internationalal conflictelor armate;

c) Daca nu pot fi aplicate acestea, principiile generale de drept derivate de Curtedin dreptul national al sistemelor juridice din lume, inclusiv, atunci tend este cazul,dreptul national al statelor care si-ar exercite In mod normal jurisdictia asupra crimei,cu conditia ca aeele principii sa fie conforme cu prezentul Statut ^i cu dreptul inter-national si normele ,si standardele international recunoscute.

2. Curtea poate aplica principii si norme juridice a$a cum au fost acestea inter-pretate In deciziile sale anterioare.

3. Aplicarea Si interpretarea dreptului ce rezulta din prezentul articol trebuie sa fieconforme cu drepturile international recunoscute ale omului ,si ss nu fie fundamentatepe discriminari pe ban de sex, a§a cum este acesta definit in articolul 7, paragraful 3,virst8, rasa, culoare, limba, religie sau credinta, opinie politics sau de alta nature, ori-gine nptionala, ethics sau socials, sAnAtate, na$tere sau all statut.

(...)

Anexa 2

Modificarile Statutului de la Roma al Curtii Penale Internationale,adoptate la Conferin$a de Revizuire de la Kampala , Uganda (2010)

Articolul 8 his. Crima de agresiune

In sensul prezentului Statut, ,crima de agresiune" inseamna planificarea, prega-tirea, initierea sau executarea, de catre o persoana aflata intr-o pozitie de a exercita inmod eficient controlul sau de a dirija actiunea politics sau militara a unui stat, a unuiact de agresiune, care, prin caracterul, gravitates si amploarea sa, constituie o incill-care vAditdi a Cartel Naiinnilnr I Inite. .

Cursul 24 3733

In sensul paragrafului 1, „act de agresiune" Inseamna folosirea foriei armate decatre un stat impotriva suveranitatii, integritalii teritoriale sau independentei politicea unui alt stat, sau In once alt mod incompatibil cp Carta Naliunilor Unite. Oricaredintre urmatoarele acte, independent de existenta unei declaratii. de razboi, vor ficalificate, in conformitate cu Rezolutia Adunarii Generale a Organizaliei NatiunilorUnite m. 3314 (XXIX) din 14 decembrie 1974, drept un act de agresiune:

a) invazia sau atacul fortelor armate ale unui stat asupra teritoriului unui alt stat,sau once ocupatie militara, chiar fi temporar4, care rezultA dintr-o astfel de invaziesau atac, sau once anexare, prin folosirea foriei, a teritoriului unui alt stat sau o partea acesteia;

b) bombardamentul, de catre forlele armate ale unui star, asupra teritoriului unuialt star sau utilizarea de. once arnie de catre un star asupra teritoriului altui de stat;

c) blocada porturilor sau a coastelor unui stat.de catre forlele armate ale unui altstar;

d) un atac de catre fortele armate ale unui stat asupra fortelor terestre, marine sau

aeriene, salt asupra flotelor marine sau aeriene ale unui alt stat;

e) folosirea forlelor armate ale unui star care se afla pe teritoriul unui alt stat cuacordul statului pe teritoriul caruia se afla, cu incalcarea condiliior prevazute inacord sau once extindere a prezentei for in acel teritoriu dupe incetarea valabilitstiiacordului;

f) actiunea a unui stat de a permite ca teritoriul sau, pe care 1-a pus la dispoziliaunui alt stat, sa fie utilizat de catre celalait stat pentru comiterea unui act de agresiuneImpotriva unui stat tert;

g) trimiterea de catre un star sau In numele unui stat de trupe armate, grupuri,neregulate sau mercenan, care efectueazA acte de forla armats Impotriva altui stat, deo gravitate care an constitui unul din actele enumerate mai sus, sau o implicate sub-stantiala a sa in acestea.

Articolul 15 his. Exercitarea jurlsdictiei asupra crimei de agresiune

1. Curtea poate ss-$i exercite jurisdictia asupra crimei de agresiune In confor-mitate cu articolul 13, alineatele (a) Si (c), In conformitate cu dispozitiile prezentului

articol.2. Curtea poate ss-ji exercite jurisdictia numai in ceea ce priveate crimele de

agresiune comise la un an duparatificarea sau acceptarea amendamentelor, de catre

treizeci de State parii.3. Curies I,vi.exercits jurisdictia asupra cruel de agresiune in conformitate cu

prezentul articol, sub rezerva unei decizii care trebuie luate dups 1 ianuarie 2017 de


catre aceeaii majoritate a statelor parti, care este necesara pentru adoptarea unuiamendament la Statut.

4. Curtea poate, in conformitate cu articolul 12, sii-si exercite jurisdictia asupraunei crime de agresiune, care decurge dintr-un act de agresiune comis de cAtre un statParte, cu exceptia cazului in care statul Parte a declarat anterior ca on accepts o astfelde competenta, prin depunerea unei declaralii la grefa Curtii. Retragerea unei astfelde declaratie poate fi efectuata in orice moment si trebuie sa fie luata in considerarede cAtre statul Parte in termen de trei ani.

5. In ceea ce priveste un stat care on este parte la prezentul Statut, Curtea on isi vaexercitA jurisdictia asupra crimei de agresiune atunci cand crimele sunt savsrsite decstre nalionali ai acelui stat sau pe teritoriul acelui stat.

6. In cazul in care procurorul ajunge la concluzia ca exists o baza rezonabilapentru a continua o investigape in ceea cc privqte o crima de agresiune, acestatrebuie sA verifice in prealabil, dacA Consiliul de Securitate a determinat existentaunui act de agresiune comis de catre statul membru in cauza. Procurorul trebuie synotifice Secretarului General at Organizaliei Naliunilor Unite a situatiei in fata Curtii,inclusiv orice informatu Ii documente relevante.

7. In cazul in care Consiliul de Securitate a facut o astfel de determinare, pro-curorul poate continua ancheta in ceea cc privefte crima de agresiune.

8. In cazul in care o astfel de determinare no este tacuta In termen de ease luni dela data notiflcarii, procuronil poate continua ancheta In ceea ce privecte o crima deagresiune, cu condilia ca decizia preliminary sa fl autorizat Inceperea anchetei in ceeacc priveste o crima de agresiune, in conformitate cu procedura prevszuta la articolul15, iar Consiliul de Securitate no a decis altfel in confonnitate cu articolul 16.

9. 0 detenninare facuta de un organ din afara Curtii, ca un act constituie act deagresiune, nu va aduce atingere constatarilor proprii, fscute. de Curte in conformitatecu prezentul Statnt.

10. Acest -articol on aduce atingere dispoziliilor referitoare la exercitareajurisdicliei cu privire la alte infractiuni prevazute la articolul 5.

Articolul 15 ter. Exercitarea jurisdiepei asupra crimei de agresiune

1. Curtea poate sa-§i exercite jurisdiclia asupra crimei de agresiune in con-formitate cu articolul 13, litera (b), In conformitate cu dispozitile prezentului articol.

2. Curtea poate sa-si exercite jurisdiclia numai In ceea ce priveste crimele deagresiune comise la un an dupA ratificarea sau acceptarea amendamentelor, de cAtretreizeci de State parti.

3. Curtea isi exercita jurisdictia asupra crimei de agresiune in conformitate cuprezentul articol, sub rezerva unei decizii care trebuie luate.dupa I ianuarie 2017 decatre aceeasi majoritate a statelor parti, care este necesarA pentru adoptarea unuiamendament la Statut.

4. 0 determinate fscuta de un organ din afara Curtii, ca on act constituie act deagresiune, nu va aduce atingere constatarilor proprii, (acute de Curte in confonmitatecu prezentul Statut.

5, Acest articol no aduce atingere disnn7i6ilnr rrfn tnar la >vnm:ro.- ••-

Cursul24 38

Anexa 3

Proiect de Cod al Crimelor contra PBcii 0 Securita#ii Umanitatii,adoptat de Comisia de Drept International

la a 48-a sesiune a sa, 1996

Prima parte. Dispozitii generale

Articolul 1. Importanta yi aplicarea prezentului Cod1. Prezentul Cod se aplica crimelor contra pacii Si securitalii umanitatii enuntat

in partea a II-a.2. Crimele contra pacii ,si securitatii umanitalii sunt crime In consideratiunea drep

tului international ,si sunt pedepsibile ca atare, fie ca sunt sau nu pedepsibile In dreptul national.

Articolul 2. 1. 0 crima contra pacii ^i securitytii umanitatii angajeaza raspunderea individuals

2. Individul este tint raspunzator de crima de agresiune in conformitate cu arti•colul I6.

3. Individul este tint ryspunzator de o crima prevazuty de articolele 17, 18, 1Ssau20, data acest individ:

a) comite intentionat o astfel de crima;b) ordona comiterea unei astfel de crime, in mAsura In care aceasta-crima a foss

efectiv comisa sau a existat tentativa;c) omite impiedicarea sau reprimarea comiterii unei astfel de crime In circum-

stantele. prevyzute de atticolul 6;d) in cunoltmta de cauza, •furnizeaza ajutor sau asistenta comiterii unei astfel de

crime sau o faciliteazd In orice fel, direct si de o maniera substantiala, inclusiv prinprocurarea mijloacelor de a o comite;

e) participA direct la planificarea sau la o asociere In vederea comiterii unei astfelde crime, In mysura in care aceastA crinia a fort efectiv savansita;

t) incita directsi public un alt individ la comiterea unei astfel de crime, In masuraIn care aceastA crima a fost efectiv savarsita;

g) incearca sa comity o astfel de crima data aceasta a (scut obiectul unui inceputde executare care nu a avut efect decat datoritA unor circumstance independente devointa sa.

Articolul 3. SanctiuneaOrice individ care este raspunzator pentru o crima contra pacii ,i securitatii

umanitatii este pasibil de pedeapsa. Pedeapsa este proportionala cu caracterul ,si gra-vitatea crimei.

Articolul 4. RAspunderea statelorFaptul ca prezentul Cod prevede raspunderea indivizilor pentru crimele contra

pacii ^i securitstii umanitatii nu afecteaza In nici on caz raspunderea statelor In drep-tul international.

Articolul 5. Ordinul guvernulul sau al superiorulul ierarhic


penala, dar poate ft considerat ca motiv de diminuare a pedepsei daca aceatta esteconformajustitiei.

Articolul 6. Raspunderea superiorului ierarhicFaptul ca o trims contra pacii gi securitatii umanitatii a fost comisa de catre un

subordonat nu exonereazA pe superiorii sai de raspundere penala, Baca acegtia gtiausau puteau sa gtie, date fund circumstantele momentului, ca subordonatul comiteasau urma se comits o astfel de crima gi daca on au luat toate masurile necesare ladispozitia for pentru a impiedica sau reprima aceasts crima.

Articolul 7. Calitatea oficials gi raspundereaCalitatea oficiala a autorului unei crime contra pacii gi securitatii umanitatii, chiar

dacA acesta a acionat in calitate de gef de stat sau de guvern, nu-1 exonereaza de ras-punderea sa penala;i nu reprezinta un motiv de reducere a pedepsei.

Articolul 8. CompetenteFars a aduce atingere competentei unei curti penale internationale, fiecare star

parte va lua masurile necesare pentru stabilirea competentei sale in vederea con-statarii crimelor prevszute de articolele 17, 18, 19, 20, oricare ar fi locul sau autorulacestor crime. Competenta in vederea constatarii crimei prevazute la articolul 16apartine curtii penale internationale. Cu toate acestea, nu este interzis statului men-tionat la articolul 16 sa-gi judece cetatenii pentru crima prevezute de acest articol.

Articolul 9. Obligatia de extradare sau de urmerireFars a aduce atingere competentei unei curb penale Internationale, statul parte pe

teritoriul caruia autorul presupus al unei crime prevazute de articolele 17, 18, 19 sau20 este descoperit va extrada sau declanga urmarirea penala a acestuia din urma.

Articolul 10. Extradarea autorilor presupugi ai crimelor1. Dace crimele prevazute de articolele 17, 18, 19 gi 20 nu figureaza In calitate de

cazuri de extradare intr-un tratat de extradare Incheiat Intre statele par i, acestea vor ficonsiderate a figura in acest tratat cu acest titlu. Statele pare se oblige sA inscrieaceste crime printre cazurile de extradare in once tratat de extradare ce se IncheieIntre ele.

2. Dace un star parte ce subordoneaza extradarea existentei unui tratat este sesizatcu o cerere de extradare de cAtre un alt star parte, de care nu este legat printr-un tratatde extrAdare, el are facultatea de a considera prezentul Cod ca fund baza juridica aextradarii in privinta acestor crime. Extradarea este supusa conditiilor prevszute delegislatia statului solicitat.

3. Statele psrti ce nu subordoneaza extradarea existentei unui tratat de recunoag-tere a acestor crime in calitate de cazuri de extradare intre ele se conformeaza con-ditiilor prevezute de legislatia statului solicitat.

4. Intre statele psrti, fiecare dintre aceste crime va fi considerate In vederea extra-darii ca Rind comisa atat la locul savergirii sale, cat gi pe teritoriul oricarui alt starparte.

Articolul 11. Garantii judiciare1. Orice individ acuzat de o crima contra pacii gi securitatii umanitatii este pre-

zumat nevinovat pans la stabilirea vinovatiei sale gi are dreptul, fsra discriminare, lagarantii minimale recunoscute oricarei persoane umane atat In ce privegte dreptul, cat

Cursul 24

a) cauza ss fie examinata in mod echitabil §i public de catre un tribunal ccpetent, independent gi impartial, regulat stabilit prin lege gi care va decide asutemeiniciei fiecarei acuzatii indreptate impotriva lui;

b) sa fie informat in eel mai scurt timp, intr-o limbs pe care o intelege gimaniera detaliata, asupra naturii gi motivelor acuzArii indreptate Impotriva lui;

c) ss dispuns de timpul gi facilitatile necesare pregatirii apararii sale gi

comunice cu avocatul ales;d) sa fie judecat fare intarziere excesive;e) sa fie prezent la proces gi sa se apere el insugi sau sa beneficieze de asiste

unui aperator ales; daca nu are aparator, sa fie informat cu privire Is dreptul sau davea unul gi se-i fie atribuit din oficiu un aparator, fsra taxe, daca nu are mijloac

de a-l remunera;f) sA puns intrebari sau sa determine sA li se pupa intrebari martorilor acuzsri

sa obtina sA compare gi sa fie interogati martorii apararii in aceleagi conditii ca it

torii acuzarii;g) se fie asistat gratuit de un interpret daca nu Intelege sau nu vorbegte limba fc

sits In audieri;h) sA nu fie obligat se depuna marturie contra lui insugi sau sA se declare vinova2. Orice individ declarat vinovat de o crima are dreptul sa determine ree

minarea declaratiei vinovAtiei gi a condamnArii conform legii.Articolul 12. Non bis in idem1. Nimeni nu poate fi urmArit cu privire la o crima contra pacii gi securil

umanitatii pentru care a fost deja condamnat sau achitat printr-o hotarare definith

unei curti penale Internationale.2. Un individ nu poate fi urmarit din nou cu privire la o crima pentru care a I

condamnat sau achitat printr-o hotarare definitive a unei jurisdicjii nationale,exceptia cazurilor urmatoare; el poate fi urmarit:

a) de cAtre o curte penala intemationale, daca:i) faptul pentru care el a fost judecat de cAtre jurisdictia nationals a fost calif

de catre numita jurisdictie ca find o infractiune ordinarA gi pu o crima contra pAci

securitA i umanitstii; sauii) jurisdictia nationals nu a functionat de o maniera impartials sau independe

procedura angajata in fata ei viza sustragerea acuzatului de la raspunderea perintemationala sau urmarirea nu a fost exercitatA cu diligenta;

b) de catre jurisdictia nationals a altui stat, daca:i) faptul pentru care el a fost judecat anterior a avut loc pe teritoriul acestui s

sauii) acest stat a fost principala victims a acestei crime.3. in cazul unei not condamnari In temeiul prezentului Cod, tribunalul va

cont, pentru deciderea pedepsei ce va fi aplicata, de mAsura In care cel interestexecutat deja intreaga pedeapsA ce i-ar fi putut fi aplicata de o jurisdictie nation

pentru aceea$i fapta.Articolul 13 . Neretroactivitatea1. Nimeni nu poate fi condamnat In temeiul. prezentului Cod pentru acte con


2. Nici o prevedere a prezentului articol nu se opune judecsrii oricarui individ cuprivire la acte care, la momentul savor;irii tor, erau considerate ca avand caracterpenal in temeiul dreptului international sau at dreptului national.

Articolul 14 . Fapte justificativeTribunalul competent apreciazy existenta faptelor justificative conform

principiilor generate de drept, tinand seama de caracterul fiecarei crime.Articolul 15 . Circumstance atenuateIn pronuntarea sentintei, tribunalul tine seama, data este cazul, de circumstance

atenuante, conform principiilor generale de drept.

Partea a doua. Crime contra pacii ei securitscii umanitacii

Articolul 16 . Crima de agresiuneOrice individ care, in calitate de conducator $i organizator, is parte activa in - sau

ordony - planificarea, pregatirea, declan^area sau desfasurarea unei agresiuni comisede catre un stat, este rsspunzator de crima de agresiune.

Articolul 17. Crima de genocidCrima de genocid se refers la oricare din actele de mai jos, comise cu intentia de a

distruge, in tot sau In parte, un grup national, ethic, rasial sau religios, cum at f:a) uciderea membrilor grupului;b) atingerea gravy a integritatii fizice sau mentale a membrilor grupului;c) supunerea intentionata a grupului la conditii de existents de naturs so antreneze

distrugerea fizica, totals sau partials;d) masuri vizand impiedicarea na§terilor in cadrul grupului;e) transferul fortat al copiilor grupului catre un alt grup.Articolul 18. Crimele contra umanitstii.Prin crime contra umanitatii se intelege faptul de a comite, de o maniera siste-

matica sau pe scars largo 5i la instigarea sau sub conducerea unui guvern, unei orga-nizatii sau unui grup, unul din actele de mai jos:

a) uciderea;b) exterminarea;c) tortura;d) aducerea in sclavie;e) persecutia pentru motive politice, rasiale, religioase sau etnice;f) discriminarea instituuionalizata pentru motive rasiale, etnice sau religioase,

comportand violarea libertatilor ;i drepturilor fundamentale ale fintei umane siavand ca rezultat defavorizarea gravy a unei psrti a populatiei;

g) deportarea sau transferul fortat de populatie, operate de o maniera arbitrary;h) detentia arbitrary;I) disparitia fortata a persoanelor;j) violul, constrangerea la prostitute §i alte forme de violenta sexuals;k) alte acte inumane ce aduc o gravy atingere integritacii fizice sau mentale,

ssnatstii sau denmitatii umane, cum ar i-i mutilsrile si molestsrile grave.Artienlnl 19 . Crimele contra personalului ONU ¢i personalului asociat

Cursul 24 38!

contra personalului ONU si personalului asociat participand In o operatie a ONU, uscopul impiedicarii sau ingreunsrii executsrii mandatului incredintat pentru aceastoperatie:

a) uciderea, rapirea sau orice alts atingere aduss persoanei sau libertapii unumembru at acestui personal;

b) atingerea insotita de violenta contra localurilor oficiale, domiciliului privat salmijloacelor de transport ale unui membru al acestui personal, de natura so puny Iipericol persoana sau libertatea sa.

2. Acest articol nu se aplics unei operatiuni ONU autorizate de Consiliul de Securitate ca actiune coercitivy, in temeiul Capitolului VII din Carta ONU, in cadrecsreia personalul este angajat combatant impotriva fortelor annate organizatecaruia se aplica dreptul conflictelor armate internationale.

Articolul 20. Crime de razboiOricare dintre crimele de rszboi de mai jos constitute o crima contra pacii ;i sect

ritatii umanitatii atunci cand este comisa de o maniera sistematics sau pe o scatlargo,:

a) oricare dintre actele de mai jos comise cu violarea dreptului intemational urnsnitar:

i) omorul cu intentie;ii) tortura sau tratamentele inumane, inclusiv experimentele biologice;iii) fapta de a cauza intentionat suferinte marl sau de a aduce atingeri grat

integritstu fizice sau sanatatii;iv) distrugerea si insugirea de bunuri nejustificate de necesitati militate si exi

cutate pe scars largo de maniera ilicita 5i arbitrary;v) faptul de a constrange un prizonier de ryzboi sau o alts persoanA protejats

serveasca in fortele armate ale puterii inamice;vi) faptul de a priva un prizonier de ryzboi sau o alts persoans protejatA de drept

son de a fi judecats conform legii si cu impartialitate;vii) deportarea sau transferul ilegal sau detentia ilegala de persoane protejate;viii) luarea de ostatici.b) oricare dintre actele de mai jos comise cu intentie cu violarea dreptului inte

national umanitar fi antrensnd moartea sau cauzand atngeri grave integritatii fizisau sanstatii:

i) fapta de a supune populatia civils sau persoane civile unui atac;ii) fapta de a lansa un atac Para discriminate aducand atingere populatiei civile s

bunurilor cu caracter civil, cunoscand ca acest atac va cauza pierderi de vieti umanrani persoanelor civile sau pagube bunurilor cu caracter civil, care sunt excesive;

iii) fapta de a lansa on atac contra lucrarilor sau instalatiilor continand forte pe:culoase, cunoscind ca acest atac va provoca pierderi de vieti umane, rani persoanelcivile sau pagube bunurilor cu caracter civil, care sunt excesive;

iv) fapta de a supune o persoans unui atac cunoscand ca este In afara conflictuluv) fapta de utilizare perfidy a semnulul distinctiv at Crucii Ro$ii, Semilunii Ro

sau Leului si Soarelui Ro$u sau altor semne de protecaie recunoscute;c) oricare dintre actele de mai jos, comise cu intentie, cu violarea dreptului inti


i) transferul de catre puterea ocupanta a unei parli din populatta sa civile interitoriul ocupat;

ii) orice intarziere nejustificata in repatrierea prizonierilor de rAzboi sau civililor.d) atingerile aduse demnitatii persoanei cu violarea dreptului international uma-

nitar, mai ales tratamentele umilitoare ;i degradante, violul, constrangerea laprostitutiesi orice atentat la pudoare;

e) oricare dintre actele de mai jos, comise cu violarea legilor sau cutumelor raz-boiului:

i) folosirea armelor toxice sau altor arms concepute se cauzeze suferinte inutile;ii) distrugerea fare motiv a oraselor ,si satelor sau devastarea, nejustificate de exi-

gentele militate;iii) atacul sau bombardamentul, prin orice mijloc, at satelor, oraselor, locuintelor

sau cladirilor neaparate sau zonelor demilitarizate;iv) confiscarea, distrugerea sau degradarea deliberate a edificiilor consacrate reli-

giei, de binefacere sau consacrate invatatnantului, artelor si ftiintelor, a monumen-telor istorice, operelor de arts $i operelor cu caracter stiintific;

v) jaful bunurilor publice sau private;f) oricare dintre actele de mai jos, comise cu violarea dreptului international uma-

nitar aplicabil conflictelor armate ce nu imbraca un caracter international:i) atingerile aduse vietii, sanatatii ;i bunastarii fizice sau mentale a persoanelor,

mai ales uciderea, precum Si tratamentele crude ca tortura, mutilarile ;i orice formede pedepse corporate;

ii) pedepsele colective;iii) luarea de ostatici;iv) actele de terorism;v) atingerile demnitatii persoanei, mai ales tratamentele umilitoare si degradante,

violul, constrangerea la prostitutie ,si orice atentat la pudoare;vi) jaful;vii) condamnarile pronuntate ,si executiile efectuate fare o judecata prealabila de

catre un tribunal legal constituit, insotita de mate garanoile judiciare general recu-noscute ca indispensabile;

g) in cazul unui conflict armat: utilizarea de metode sau mijloace de rezboi nejus-tificate prin necesitatile militare, In intentia de a provoca pagube extinse, durabile ;igrave mediului natural §i de a aduce atingere in mod gray, prin aceasta, sanatatii sausupravietuirii populatiei, aceste pagube find efectiv produce.

Cursul 25

Dreptul international umanitar

25.1. Deflnitte ,si principalele reglementari

25.1.1 . Definifie: Dreptul international umanitar at conflictelor armate sau dreptulinternational umanitar reprezinta ansamblul normelor de drept international destinatea reglementa, pe de o parte, drepturile si obligatiile partilor beligerante in desfa-lurarea operatiunilor militare li limitele alegerii mijloacelor §i metodelor de con-ducere a rAzboiului, iar pe de alta parte, protectia persoanelor ^i bunurilor afectate deconflict.

Astfel, dreptul international umanitar al conflictelor armate este alcatuit din douaramuri de baza:

- dreptul rezboiului propriu -zis - jus ad helium (cunoscut si sub denumirea dedreptul de la Haga), care reglementeaza starea beligerantA, ^i

- dreptul umanitar proprin-zis - jus in Bello (cunoscut si sub denumirea dedreptul de In Geneva ), care reglementeaza conduita partilor la conflict si protectiadatoratA categoriilor de persoane protejate in timpul unui conflict annat.

Dreptul de la Haga fixeaza regulile relative la declan;area ostilitatilor, debutulconf ictului si efectele acestuia, incheierea ostilitatilor (armistitiu, capitulare etc.),statutul de neutralitate, precum li limitele alegerii mijloacelor si metodelor de purtarea razboiului si ale utilizarii anumitor categorii de arme.

25.1.2. Principalele reglementiri- Principalele conven$ii de la Haga , incheiate respectiv in 1899 si, respectiv, in

1907:I. Conventia pentru reglementarea pasnica a conflictelor intemationale;II. Conventia privind limitarea folosirii fortei pentru acoperirea datoriilor con-

tractuale;III. Conventia privitoare Is deschiderea ostilitatilor;IV. Conventia privitoare la legile si obiceiurile rAzboiului terestru;V. Conventia privitoare la drepturile §i indatoririle Puterilor gi persoanelor neutre;VI. Conventia privitoare la regimul navelor de comert inamice la inceputul osti-

litetilor;VII. Conventia privitoare la transformarea navelor de comert In bastimente de

razboi;VIII. Conventia privitoare la punerea de mine submarine automatice de contact;IX. Conventia privitoare la bombardamentul prin forte navale in timp de razboi;X. Conventia pentm adaptarea la razboiul maritim a principiilor Conventiei de to

Geneva;

ORI - Materia Din Manual

Documents

Transcript of ORI - Materia Din Manual