Biofarm

Biofarm Bucureşti este o companie farmaceutică din România înfiinţată în anul 1921[1]. Biofarm este listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) de la finalul lunii noiembrie 2005, sub simbolul BIO[2]. Anterior, compania a fost listată pe Bursa Electronică Rasdaq din 19 noiembrie 1996 până în preajma intrării la tranzacţionare la BVB[2].

Este unicul producător din România de capsule gelatinoase moi, unul dintre principalii producători de tablete şi liderul pieţei româneşti de siropuri şi soluţii, cu circa 15 % din piaţă în anul 2006 (incluzând importurile)[3].

Societatea are în portofoliu peste 80 de mărci, unele cu tradiţie în România, precum Bixtonim, Triferment, Colebil, Cavit şi Anghroil[3]. Majoritatea veniturilor companiei sunt generate de produsele over-the-counter - OTC (care se eliberează fără prescripţie medicală) şi suplimente nutritive[3].

În ianuarie 2010, acţionarii principali ai companiei erau: SIF5 Oltenia cu 17,42% din acţiuni, SIF Banat-Crişana - 15,19%, SIF Moldova - 11,46% şi AVAS cu 1,04% din capital[4].

Cifra de afaceri:

2006: 57,8 milioane lei[2]

2005: 50,4 milioane lei[2]

Venit net:

2006: 12,7 milioane lei[2]

2005: 11,7 milioane lei[2]

Prezentare generala

Biofarm este unul dintre primii producatori romani de medicamente si suplimente alimentare. De peste 80 de ani Biofarm este alaturi de specialistii din Romania in cursa pentru descoperirea celor mai bune solutii pentru mentinerea sanatatii oamenilor.

Compania, fondata in 1924, s-a concentrat pe dezvoltarea, producerea si comercializarea atat a unor branduri puternice, cat si a unor produse generice.

In prezent, Biofarm este unul dintre primii 10 producatori romani existenti pe piata farmaceutica din Romania, o piata dinamica si foarte competitiva. Compania este certificata in conformitate cu cerintele standardului EN ISO 9001:2000 si ale Ghidului privind buna practica de fabricatie (GMP) pentru toate liniile de productie. De asemenea, actiunile sale sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti - Categoria I.

Cu laboratoare de cercetare de cel mai inalt nivel, linii de productie moderne si o puternica echipa de reprezentanti medicali si de vanzari, Biofarm se regaseste de mai multi ani in topul primilor 3 producatori romani de solutii si suspensii pentru administrare orala, este cel mai important producator roman de capsule gelatinoase moi si unul dintre cei mai mari fabricanti de comprimate si drajeuri din Romania.

Biofarm are un portofoliu competitiv de peste 160 de produse (40% medicamente [RX si OTC], 50% suplimente nutritive si 10% diverse) care acopera 50 de arii terapeutice si investeste in mod continuu in campanii media, comerciale si de marketing pentru promovarea propriilor produse.

Avand o pozitie stabila pe piata farmaceutica romaneasca, Biofarm urmareste sa isi imbunatateasca pozitia si pe arena internationala. In momentul de fata Biofarm este prezenta in 7 tari si extinderea continua.

Lansarea de noi produse si imbunatatirea portofoliului sunt puncte cheie ale strategiei de dezvoltare a companiei. Pentru a-si imbunatati pozitia atat pe piata interna, cat si pe cea internationala, Biofarm va dezvolta si lansa aproximativ 10 produse in fiecare an.

Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include, de asemenea, imbunatatirea prezentei companiei pe piata de retail, continuarea dezvoltarii fortei de vanzari pentru imbunatatirea reprezentarii in piata si cresterea numarului de produse. Investitiile in cercetare, lansarea si promovarea propriilor produse vor continua pentru a ajuta la imbunatatirea pozitiei companiei in piata.

Istoric

Actiunile S.C. BIOFARM S.A. au fost tranzactionate pe Piata RASDAQ, la categoria de baza, din data de 19.11.1996. Conform hotararii adunarii generale extraordinare a actionarilor nr. 40 din 24.03.2005, s-a aprobat demararea operatiunilor necesare listarii societatii la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti.

Prin Hotararea nr. 69 din 25.10.2005 a Consiliului Bursei de Valori Bucuresti s-a aprobat inscrierea la Cota Bursei de Valori Bucuresti SA – sectorul valorilor mobiliare emise de persoanele juridice romane - Categoria I, a actiunilor emise de S.C. BIOFARM S.A.

Caracteristicile actiunilor S.C. BIOFARM S.A.:

- actiuni nominative dematerializate ;

- valoare nominala 0,1 lei

Simbolul S.C. BIOFARM S.A. la Bursa de Valori Bucuresti este BIO.

Conform Deciziei CNVM nr. 3584/15.12.2006 registrul actionarilor este tinut de S.C. Depozitarul Central S.A. cu sediul in Bucuresti, str. Fagaras nr. 25, sector 1, telefon (021) 408.58.00, 408.58.46.

Dividente

• pentru anul 2000 s-au acordat dividende.

• pentru anii 1997, 1998, 1999, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 si 2006 s-au distribuit dividende prin emisiune de noi actiuni, in urma majorarii capitalului social cu rezervele constituite din profitul net aferent acestor ani.

• pentru anul 2007, s-a majorat capitalul social prin emisiune de noi actiuni, prin incorporarea rezervelor din profitul net. Rata de alocare este de 0,12 actiuni la una detinuta. Actiunile emise vor fi distribuite, cu titlu gratuit, actionarilor inregistrati in Registrul actionarilor la data de inregistrare de 06.05.2008.

• pentru anul 2008 nu se acorda dividende.

• pentru anul 2009 nu se acorda dividende.

Petrom

Tip Public (BVB: SNP)

Fondată1991

Sediu Bucureşti, România

Zona deservită România

Oameni cheie Mariana Gheorghe (CEO)

Industrie Petrol

ProdusePetroliere

Venit ▼ 14,32 miliarde RON (2009)[1]

Profit net ▲ 1,36 miliarde RON (2009)[2]

Total active ▲ 26,72 miliarde RON (2009)[3]

Proprietar OMV

Angajaţi 26,700 (2010)

Slogan Esenţa mişcării.

Website petrom.com

Petrom (BVB: SNP) este cea mai importantă companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale şi Energie. Petrom exploatează rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 0,9 miliarde barili echivalent petrol, o capacitate anuală de rafinare de 8 milioane de tone şi aproximativ 550 de benzinării în România[4]. Compania deţine, de asemenea, o reţea internaţională de 257 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia[5]. Producţia anuală este de aproximativ 5 milioane tone ţiţei pe an. Petrom are şi o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat, amplasată în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi. Petrom mai deţine şi importante zăcăminte de gaze naturale, fiind al doilea furnizor după Romgaz, cu o producţie anuală de aproximativ 6 miliarde metri cubi.

Compania a avut o cifră de afaceri de 3 miliarde de euro în anul 2009[6].

În mai 2010, capitalizarea companiei era de 4 miliarde euro[7].

Istoric

În anul 1991 se înfiinţează Regia Autonomă a Petrolului PETROM S.A.

În anul 1996 a fost înfiinţată Compania Română de Petrol, ca societate comercială pe acţiuni, constituită prin reorganizarea RAFIROM, PECO şi PETROTRANS, care au fost comasate şi şi-au încetat activitatea. Compania Română de Petrol deţinea toate cele zece rafinării din România, alături de câmpurile de extracţie, de depozite şi de staţiile de benzină.

În anul 1997 Compania Română de Petrol,care deţinea toate cele zece rafinării din România, alături de câmpurile de extracţie, de depozite şi de staţiile de benzină, a fost împărţită, 8 dintre rafinării funţionând pe cont propriu, restul activelor intrând în proprietatea Societăţii Naţionale a Petrolului (SNP) Petrom. Astfel SNP Petrom a moştenit două rafinării (Arpechim Piteşti şi Petrobrazi Ploieşti), toată fosta reţea de distribuţie PECO, sistemul de conducte al PETROTRANS.

În anul 1999 este realizată prima etapă a restructurării organizatorice prin disponibilizarea unui număr de 13.000 persoane din sectorul de up-stream. Totodată se demarează prima etapă a privatizarii companiei printr-o acţiune de majorare de capital.

În anul 2001 acţiunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti.

În anul 2002 activităţile mecano-energetice din cadrul sucursalei Petromar Constanţa se externalizează sucursalei Petroserv, acestea fiind preluată de SC Petrom service SA împreună cu întregul personal aferent. Se demarează procesul de privatizare prin publicarea în presa internaţională şi din România a anunţului pentru selectarea consultantului. 12 bănci de investiţii depun expresii de interes, sunt selectate 7. Se semnează acordul cu BERD pentru suma de 150 mil. USD reprezentând un împrumut sindicalizat pre-privatizare. Se iniţiază prima etapă a procesului de privatizare, se pregăteşte pregătirea privatizării.

În anul 2004 Se depun ofertele angajate. Companiile OMV, Occidental şi MOL sunt selectate pentru negocieri.

Pe data de 23 iulie 2004, OMV, a achiziţionat 51% din acţiunile PETROM. Tranzacţia a fost încheiată în decembrie 2004 prin preluarea a 33,34% din Petrom cu 668,8 milioane Euro, preţ care după ajustarea ulterioară a urcat la circa 700 milioane Euro. La acesta se adaugă majorarea capitalului cu fonduri de 830 milioane Euro pentru ajungerea la 51%.

În anul 2005 structura Petrom este reorganizată pe şase divizii, dintre care trei operaţionale. Se lansează noul concept "Full Agency“. Petrom lansează un nou concept de benzinărie, PETROMV. Noul concept prevede modificări majore în domeniul serviciilor complementare şi al facilităţilor, ce includ magazinele Viva, restaurante şi locuri de joacă pentru copii. De asemenea, staţiile PETROMV oferă servicii complete precum alimentarea maşinilor, verificarea presiunii roţilor şi spălarea parbrizelor.

În anul 2006 are loc achiziţia unui pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria şi OMV Serbia şi a 30 de benzinării MOL şi a 95% din Aviation Petroleum.

Petrom a achiziţionat un pachet majoritar de 74,9% din Ring Oil Holding & Trading Ltd, companie ce deţine un portofoliu de opt licenţe de explorare şi o licenţă de explorare şi producţie în Rusia.

În anul 2007 Petrom semnează contractul de construcţie pentru Petrom City, noul sediu central al companiei.

Petrom a semnat contractul pentru achiziţia activităţii de servicii petroliere a Petromservice, servicii aferente activităţilor de explorare şi producţie ale Petrom. Preţul de achiziţie a fost de 328,5 milioane euro.

Petrom a anunţat că au fost descoperite o serie de noi zăcăminte: Delta 4 (ţiţei), Mamu 4320 (gaze şi gaz condensat), Ochiuri 900 (ţiţei), Abrămuţ (ţiţei şi gaze) şi Predeşti 7 W (gaze).

În iunie 2007 Petrom a înfiinţat compania Petrochemicals Argeş, care a preluat activităţile petrochimice ale rafinăriei Arpechim[8]. În mai 2009, Ministerul Economiei a cumpărat Petrochemicals Argeş pentru suma de 150 milioane Euro[8].

În anul 2008 Petrom a semnat contractul pentru construirea centralei electrice de la Brazi cu un consorţiu format din General Electric şi Metka. Consorţiul va construi şi livra la cheie, până în septembrie 2011, o centrală de producere a energiei electrice şi a aburului în ciclu combinat, care va funcţiona pe bază de gaze naturale. Valoarea contractului depăşeşte 400 de milioane de euro. Petrom şi ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited au semnat o înţelegere referitoare la explorarea potenţialului de hidrocarburi a zonei de mare adâncă din perimetrul Neptun, de pe platforma continentală românească a Mării Negre. În anul 2009, Petrom a început producţia de ţiţei pe zăcământul Komsomolskoe din vestul Kazahstanului. Rezervele dovedite şi probabile ale zăcământului sunt estimate de companie la 34 milioane barili.

Începând cu 1 ianuarie 2010, Adunarea Generală Extraordinară a Petrom a decis schimbarea denumirii companiei petroliere Petrom în OMV Petrom. OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51%. Ministerul Economiei deţine 20,64% din companie, Fondul Proprietatea are o participaţie de 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare are 2,03% din acţiuni, iar 6,21% din titluri aparţin acţionarilor minoritari [9].

În aprilie 2010, Petrom şi-a extins portofoliul de proiecte în ceea ce priveşte producerea de electricitate prin achiziţia în proporţie de 100% a SC Wind Power Park SRL. Wind Power Park deţine în Dobrogea un proiect de generare de electricitate din surse eoliene pentru care au fost obţinute toate autorizaţiile, cu o capacitate proiectată de circa 45 MW. Petrom va construi şi opera o centrala electrică eoliană, care este estimată să intre în producţie la jumătatea anului 2011. [10].

Începând cu 1 octombrie 2010, Petrom a finalizat procesul de consolidare a activităţilor de marketing din România într-o singură entitate, respectiv OMV Petrom Marketing SRL. Scopul acestui proces de consolidare a activităţii de marketing din România a Grupului Petrom a fost de a reuni activităţi care se desfăşurau prin intermediul a trei persoane juridice - OMV Petrom SA, M.P.Petroleum Distribuţie SRL şi OMV România, într-o singură entitate juridică. [9].

Pe data de 2 decembrie 2010, Petrom a inaugurat Petrom City, sediul ce găzduieşte activităţile centrale ale companiei. Amplasat în zona de nord a Bucureştiului, acesta va reuni circa 2.500 de angajaţi din 7 sedii ale companiei aflate în Bucureşti şi Ploieşti. În 2010, Petrom a inaugurat sistemul de livrare a gazelor Hurezani, proiectat pentru a optimiza livrările de gaze în reţeaua naţională de transport. Sistemul include o staţie nouă de compresoare la Bulbuceni, 11,5 km de conductă nouă şi o staţie nouă de măsurare a gazelor la punctul de livrare Hurezani, pentru a se adapta la noii parametri de debit şi presiune a gazelor. Investiţiile totale bugetate se ridică la circa 135 milioane de euro.

Structura acţionariatului Petrom

51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)

20,64% Ministerul Economiei

20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administrează diverse participaţii în cadrul mai multor companii din România, creat de Statul Român pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv în urma naţionalizărilor din perioada regimului comunist)

2,03% BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare)

6,21% Alţi acţionari (aproximativ 500.000 de persoane fizice şi juridice din România şi din străinătate)

Operaţiuni

Compania deţinea, la momentul înfiinţării, 7 platforme marine, situate în Marea Neagră şi Golful Persic. La sfârşitul anului 2005, compania Grup Servicii Petroliere (GSP) a achiziţionat de la Petrom şase platforme marine, la preţul de 80,3 milioane de Euro (100 milioane de dolari)[11]. Petrom mai operează doar platforma numită „Gloria”[11]. Între cele două companii se derulează mai multe contracte prin care GSP extrage ţiţei, prin platformele din Marea Neagră, pentru Petrom[11]. Astfel, 17% din producţia zilnică de ţiţei şi gaze ale Petrom provin din Marea Neagră[12]. Subsidiara Petrom de foraj petrolier marin se numeşte Petromar[12].

În anul 2007, Petrom a anunţat descoperirea de noi zăcăminte la Torceşti (gaze şi gaz condensat), Mamu (gaze şi gaz condensat), Ochiuri (ţiţei), Abrămuţ (ţiţei şi gaze), Predeşti (gaze), precum şi sonda Delta 4 pe platoul continental românesc al Mării Negre (ţiţei)[13][14].

Petrom investeşte 100 milioane de euro anual în explorare[15].

La 31 decembrie 2008, rezevele dovedite de ţiţei şi gaze ale Grupului Petrom se ridicau la 872 milioane barili echivalent petrol (bep), din care 843 milioane bep în România, iar rezervele dovedite şi probabile de ţiţei şi gaze erau de 1,399 miliarde bep (1,319 miliarde bep în România)[11].

Exploatare

Petrom deţine 300 de perimetre de explorare şi exploatare petrolieră[16]. Cel mai bogat zăcământ din ţară este cel de la Suplacu de Barcău[16]. Al doilea ca importanţă este platoul continental al Mării Negre, unde Petrom are concesionate perimetre de explorare şi producţie[16]. Obiectul de activitate al Diviziei de Explorare şi Producţie a Petrom constă în explorarea, descoperirea şi extracţia de ţiţei şi gaze naturale în România şi în alte ţări din regiune (Rusia şi Kazahstan). Petrom este unicul producător de ţiţei din România şi contribuie cu 50% la producţia totală de gaze a României. În 2008, producţia totală de ţiţei şi gaze a companiei a atins nivelul de 71 mil bep.

Exploatarea marină

Explorarea platformei continentale româneşti a Mării Negre a fost demarată încă din anul 1969, prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producţie pe mare a început în anul 1987[17]. În prezent (septembrie 2009), compania Petrom operează două perimetre offshore (Istria XVIII şi Neptun

XIX), însumând o arie de 13.880 km2.[17] Petrom produce în prezent (septembrie 2009), pe platforma continentală, cinci zăcăminte comerciale: Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe, Pescăruş şi Delta[17]. Producţia actuală atinge aproape 32.000 boe/zi, ceea ce reprezintă aproximativ 18% din producţia Petrom din România[17].

Rafinare şi Marketing

Procesarea ţiţeiului extras se realizează prin intermediul celor două rafinării proprii, Petrobrazi Ploieşti şi Arpechim Piteşti, având o capacitate totală de 8 milioane tone pe an. Ambele dispun de câte două module, putând funcţiona astfel la jumătate de capacitate. Pe piaţa de rafinare, compania Petrom deţine o cotă de 52%, urmată de Rompetrol, cu 29%, şi Lukoil, cu 17%[18].

Cele două rafinării au procesat în 2008 o cantitate de ţiţei de 6,12 milioane de tone, din care 1,83 milioane tone ţiţei importat, iar gradul de utilizare a rafinăriilor a fost de 77%[19]. Livrarea produselor proprii se realizează prin intermediul celor 550 de staţii de distribuţie din România, precum şi a celor 269 de benzinării din ţările învecinate (inclusiv afiliatele). Petrom este şi cel mai important furnizor de combustibil pentru aviaţie din România şi, totodată, deţine primul loc pe piaţa internă de GPL.

Gaze şi Energie

Petrom deţine un rol important pe piaţa gazelor naturale din România, acoperind toate segmentele acestei pieţe. Petrom a dezvoltat o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi. Aceasta va opera cu 2 turbine pe gaz, având fiecare o capacitate de 280 MW şi o turbină de abur cu o capacitate de 300 MW. Capacitatea totală a centralei instalată este de 860 MW. Cantitatea de gaz ce urmează a fi furnizată însumează 1,2 mld. mc/an şi va fi alimentată printr-o conductă de gaz cu o lungime de 30 km. Petrom a iniţiat proiecte acoperind diferite surse de energie convenţionale şi surse regenerabile (energie geotermală, energie eoliană, hidroenergie, energie solară) care nu au fost finalizate pana in acest moment. În industria chimică din România, combinatul de produse chimice Doljchim contribuie semnificativ la producţia de îngrăşăminte chimice şi metanol, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export.

Produse şi servicii

Aviaţie

Petrom produce combustibil pentru avioane cu motor cu reacţie la rafinăria Petrobrazi. Acesta se numeşte Jet A-1 şi a fost omologat în

Bitum

Petrom obţine bitumuri prin distilarea ţiţeiului. Rezultatul este un material de construcţii omogen care se foloseşte în special pentru construcţiile rutiere.

Carburanţi

Petrom produce 4 tipuri de carburant: benzină 95 fără plumb, benzină Top Premium 99+, Euro Diesel 5 şi Top Euro Diesel 5, toate cele 4 respectând standardul Euro 5 (de la 1 ianuarie 2009). Toţi carburanţii

Petrom au un conţinut redus de sulf (până la 10 ppm) pentru a reduce poluarea şi a contribui la protecţia mediului.

Lubrifianţi

Petrom produce o gamă de 15 tipuri de lubrifianţi: de la uleiuri multigrad sau monograd la uleiuri hidraulice sau de transmisie. Aceştia sunt destinaţi atât sectorului auto, cât şi sectorului industrial sau diverselor aplicaţii în domeniul feroviar.

Produse speciale

Petrom prelucrează şi obţine produse derivate cum ar fi cocsul de petrol sau sulful în rafinăria Petrobrazi. Aceste produse sunt utilizate în industria aluminiului, oţelului, agriculturii şi hârtiei.

GPL

Petrom produce gaz petrolier lichefiat şi îl distribuie către utilizatori persoane fizice (butelii pentru aragaz sau combustibil pentru autoturisme) dar şi pentru uz industrial, turistic sau agricultură. Ţinând cont de temperaturile din timpul iernii/verii în România, Petrom depozitează GPL la presiunea maximă de 17.65 bari.

Platforma de responsabilitate socială - Respect pentru viitor

Rolul CSR în Petrom

Responsabilitatea Socială Corporativă este o parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a Petrom. Toate proiectele de responsabilitate socială corporativă ale companiei sunt incluse în platforma "Respect pentru Viitor".

Principalele proiecte CSR

În 2008, Petrom, în parteneriat cu autorităţile locale, furnizori, organizaţii non-guvernamentale şi voluntari locali, a implementat o serie de proiecte, în 36 de comunităţi locale din judeţele Bacău, Galaţi, Gorj, Dâmboviţa, Bihor, Teleorman, Argeş şi Constanţa. Aceste proiecte au inclus tabere internaţionale de vară pentru copii, acţiuni pentru dezvoltarea şi implementarea strategiilor locale, donarea de echipamente necesare brigăzilor locale de pompieri voluntari, eco-educaţie (de exemplu: plantarea de arbori, colectarea deşeurilor, reciclarea hârtiei şi a PET-urilor), precum şi campanii de sensibilizare anti-drog. De asemenea, Petrom a asigurat suport pentru reabilitarea infrastructurii de educaţie, prin modernizarea şi îmbunătăţirea sistemelor de încălzire şi a echipamentului sanitar, aferente grădiniţelor şi şcolilor din 8 localităţi. Petrom, Ovidiu Rom (organizaţie non-guvernamentală), consiliile locale şi şcolile din patru localităţi au creat un parteneriat public-privat, pentru îmbunătăţirea educaţiei copiilor şi dezvoltarea capacităţilor cetăţenilor şi autorităţilor locale, pentru implicarea în proiecte de dezvoltare comunitară. Proiectul se desfăşoară între anii 2007-2010. Până în prezent, 700 de copii şi 100 de profesori au fost implicaţi în astfel de activităţi. Pentru a prioritiza viitoarele cheltuieli au fost realizate studii socio-economice pentru identificarea necesităţilor în 22 comunităţi locale din judeţele Brăila, Galaţi, Dolj, Vâlcea, Argeş, Prahova, Bihor, Sălaj, Teleorman şi Argeş.

Proiectele CSR Petrom

Ţara lui Andrei[1], Parcurile Viitorului[2] (Parcul din Bucureşti, Parcul din Moineşti, Parcul din Piteşti), Resurse pentru Viitor[3], Construim pentru Viitor, Sprijin pentru Viitor

Fondul Social de Gaze

Fondul a fost constituit de Guvernul României, în vederea acordării unor ajutoare sociale persoanelor cu venituri reduse, care utilizează gazele naturale pentru încălzirea locuinţelor. În contextul creşterii preţului la ţiţei şi gaze, Petrom a semnat cu Guvernul României un protocol, care reglementează participarea sa la Fondul Social de Gaze. Compania a contribuit în mod voluntar cu 80 mil lei, livraţi în tranşe lunare, pe parcursul anului 2008. Repartizarea acestui Fond Social de Gaze către familiile şi persoanele singure, cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinţelor, se asigură de către Ministerul Muncii şi Egalităţii de Şanse, în conformitate cu Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 3/2003 şi nr. 14/2008 (art.8), asigurându-se astfel transparenţa acestui proces.

Petrom City

Petrom City este cartierul general al companiei, amplasat în zona de nord a Bucureştiului[20]. Este cel mai mare sediu al unei companii din România[20]. Petrom City este alcătuit din cinci clădiri, are o suprafaţă totală de 100.000 de metri pătraţi şi 70.000 de metri pătraţi de birouri[20].

Crosul Petrom

Petrom a organizat in 2008, 2009 si 2010 Crosul Petrom, eveniment prin care construieşte pentru fiecare participant un metru de pistă de biciclete. 4.200 de metri de pistă de biciclete au fost realizaţi în urma ediţiilor din 2009 şi 2008. [4]

Respect pentru viaţă

La 29 noiembrie 2010, Petrom a implementat programul Respect pentru viaţă prin care extinde reţeaua de telemedicină de urgenţă cu centrul la Târgu Mureş prin conectarea a încă 16 puncte medicale din sudul şi estul ţării la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti. Toate spitalele incluse în program beneficiază de asistenţă medicală de urgenţă şi de specialitate în timp real. Investiţia Petrom în acest proiect se ridică la peste 410.000 euro.

Rezultate financiare

Valoare la bursă: 2,4 miliarde Euro în aprilie 2009[21] (faţă de 8,4 miliarde Euro în septembrie 2007[22]).

Rezultate financiare: (milioane Euro)An 2009[23] 2008[24] 2007[24] 2006[25]2005[26] 2004[27] 2003[28]

Cifra de afaceri 3.030 4.552[29] 3.655 3.709 2.970 2.140 1.900

Venit net 321 278 462 647[24]391 -240[26] 38

Număr de angajaţi:Anul 2010[30] 2009[31] 2008 2006[32] 2003[33]

angajati26.700 28.215 33.311 36.011 57.000

Erste Bank

Erste Bank este o bancă austriacă, ce are sediul la Viena. În iulie 2008, Erste Bank avea 53.633 de angajaţi si era unul dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare din Europa Centrală, având peste 16 milioane de clienţi în aproape 3.000 de unităţi situate în 8 ţări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia şi Ucraina)[1]. La data de 31 Martie 2008, totalul activelor băncii era de 204,5 milarde de euro[1].

Erste Bank se tranzacţionează pe Bursa de la Viena, având simbolul EBS.

Active:2009: 201,7 miliarde euro[2]

Venit net:2008: 0,8 miliarde euro[3]2007: 1,1 miliarde euro[4]

Erste Bank în România

În luna decembrie a anului 2005, Erste Bank a preluat un pachet de 61,8825% din acţiunile Banca Comercială Română (cea mai mare instituţie bancară din România) contra sumei de 3,75 miliarde Euro.

Zentiva S.A. Bucureşti1962 – 2005

Zentiva S.A. Bucureşti – Cel mai mare producător de pe piaţă românească

Istoria societăţii îşi are rădăcinile în anul 1962, când a fost înfiinţată la Bucureşti întreprinderea pentru fabricarea medicamentelor. Aceasta a făcut parte din sistemul de stat care a avut sarcina să furnizeze medicamentele pe piaţa farmaceutică internă. Ulterior, denumirea societăţii s-a schimbat în Întreprinderea de Medicamente Bucureşti (Bucharest Medicines Plant), iar în anul 1990 a primit denumirea Sicomed. Opt ani mai târziu, în anul 1998, compania este listată la Bursa de Valori Bucureşti, acţiunile ei devenind printre cele mai tranzacţionate titluri.

Procesul de privatizare prin care a trecut compania se finalizează cu succes în anul 1999, pachetul majoritar de acţiuni ale societăţii fiind achiziţionat de un grup de acţionari instituţionali, din care făceau parte Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi câteva fonduri de investiţii. După încheierea privatizării, noii acţionari majoritari ai companiei demarează modernizarea sa complexă şi creşterea eficienţei proceselor, în acestea intrând atât procesele de producţie cât şi dezvoltarea resurselor umane. Sicomed începe astfel o perioadă de dezvoltare susţinută, care sub aspectul volumului de medicamente vândute îi va consolida poziţia de cel mai mare producător farmaceutic de pe piaţă autohtonă. În anul 2005, Sicomed devine prima companie farmaceutică din România care a obţinut de la Lloyd´s Register certificatul cu standardul de calitate ISO 9001:2000 care garantează funcţionalitatea sistemului intern de management al calităţii

Eficientizarea proceselor în cadrul companiei a continuat şi în anul 2005. Compania a vândut secţia de soluţii parenterale în volume mari şi a început să se concentreze asupra producţiei de medicamente în forme solide şi o cantitate mică de medicamente parenterale.

La sfârşitul anului 2005, grupul farmaceutic Zentiva achiziţionează compania Sicomed, în cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţă. Sub noul brand Zentiva au fost integrate, în primul semestru al anului 2006, activităţi anterioare ale grupului Zentiva de pe piaţa românească şi cele existente ale societăţii Sicomed. Astfel Zentiva devine liderul pieţii de medicamente generice din România.

Profilul companiei

Misiune

Dezvoltăm, producem şi comercializăm produse farmaceutice care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Valori cheie

Să oferim mai multe tratamente moderne şi de calitate şi să le facem mai accesibile.

Viziune

Să devenim liderul industriei farmaceutice din Uniunea Europeană şi să fim percepuţi in consecinţă.

Despre Zentiva

Societatea Zentiva N.V. este o societate farmaceutică internaţională care se orientează pe dezvoltarea, producerea şi comercializarea de produse farmaceutice generice moderne de marcă. Societatea este liderul pieţii în Republica Cehă, România şi Slovacia, iar importanţa ei creşte rapid şi în Polonia, Rusia, Bulgaria, Ucraina, precum şi în ţările baltice.

Un element cheie al strategiei companiei Zentiva, orientată spre creşterea continuă a profitului, este de a face medicamente moderne mai accesibile pentru bolnavii din pieţele Europei Centrale şi de Est prin intermediul celor care prestează îngrijire medicală primară. Zentiva realizează această creştere pe pieţele dinainte şi nou câştigate atât prin dezvoltarea firească a activităţilor sale cât pe calea unor achiziţii oportune.

Misiunea societăţii este de a extinde tratamente de calitate, în special în domeniul îngrijirii primare. Aria de produse cuprinde aproape 280 de produse în 500 de forme farmaceutice, acoperind o gamă largă de domenii terapeutice. Produsele companiei Zentiva sunt destinate tratamentului de dureri, la boli cardiovasculare, ale sistemului nervos central, digestiv, urologic şi genital, precum şi tratamentului bolilor respiratorii. În domeniul de suplimente alimentare se referă mai ales la vitamine.

Grupul Zentiva are aproximativ 6.500 de salariaţi şi deţine unităţi de producţie în Republica Cehă, Slovacia, România şi Turcia.

Acţiunile companiei Zentiva N.V. sunt tranzactionate la Bursa din Praga, iar acţiunile sale globale de depozit sunt tranzactionate la bursa din Londra.

Ca una dintre cele mai mari companii farmaceutice din Europa Centrală şi de Est, Zentiva este convinsă că rolul ei constă atât în oferta medicamentelor moderne de marcă, cât şi în sprijinul acordat unei game largi de activităţi benefice destinate societăţii. În decurs de câţiva ani, Zentiva a atins acest ţel atât prin sponzorizare pe termen lung, cât şi prin sprijinul acordat manifestărilor culturale, sociale şi sportive.

SPICUL S.A. BUCURESTI

Numele companiei Spicul S.A. (The Ear of Wheat S.A.) reprezinta un simbol al traditiei si al calitatii produselor de morarit si panificatie din 1848 si pana in prezent.

Prioritatile consumatorilor in majoritatea tarilor s-au modificat an de an, tendintele indreptandu-se spre alimente sanatoase, de aceea si Spicul si-a propus ca prin portofoliul de produse, sa aibe in vedere alimente fara E-uri si conservanti, mai bogate in minerale si vitamine, dar si cu aport caloric mai redus.

Produsele noastre se adreseaza consumatorilor educati, persoanelor care sunt interestate de calitatea produselor pe care le vor achizitiona, persoanelor deschise spre nou si care considera sanatatea familiei lor ca si prioritatea numarul unu : Ilie Gheorghe, Presedinte al Consiliulului de Administratie Spicul S.A.

Datorita investitiilor in noi tehnologii si utilaje Spicul S.A. asigura produselor sale un raport calitate / pret competitiv la nivel international.

Istoric

Spicul a sarbatorit in anul 2008 implinirea a 160 de ani de existenta.

Istoria Spicul incepe in urma cu 160 de ani, cand morile de apa pentru procesarea graului, de pe malul Dambovitei, au fost prima data atestate documentar. Inca din primii ani de existenta Spicul s-a remarcat prin calitatea produselor sale, fapt recunoscut prin includerea sa in lista furnizorilor Casei Regale.

Prezentul in care cuvintele de ordine sunt sanatate, calitate, eficienta, actionarii Spicul SA, au luat decizia strategica de a investi intr-un nou si modern complex de productie, astfel incat acesta sa poata furniza tuturor clientilor sai o gama variata de produse, de la alimentele de baza, la cele mai sofisticate produse de panificatie.

Noua investitie de peste 30 milione de Euro, este este una dintre cele mai mari investitii din sectorul de morarit si panificatie si s-a concretizat intr-o constructie pe un teren situat in nordul Bucurestiului si in achizitionarea de noi linii de fabricatie : japoneza, olandeza si austriece.

Fondul Proprietatea

Fondul Proprietatea (FP) este o agenţie a Guvernului României, înfiinţată la data de 24 noiembrie 2005. S.C. Fondul „Proprietatea” S.A. s-a constituit pentru asigurarea resurselor financiare necesare despăgubirii persoanelor expropriate abuziv de statul comunist[1]. Despăgubirea se face in acţiuni, reprezentând valoarea actuală a imobilelor care nu se restituie în natură.

În urma îndeplinirii unor etape strict determinate de lege, titularii drepturilor de despăgubire vor deveni acţionari ai Fondului Proprietatea.

Acţonarul majoritar al Fondului Proprietatea este statul român, care prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice controlează peste 63% din capital (noiembrie 2009)[2]. Începând din martie 2008, vânzarea acţiunilor FP este posibilă, fapt ce a permis fondurilor străine de investiţii precum şi altor

persoane fizice să intre în acţionariatul Fondului, deşi nu au nicio legatură cu procesul de despvăgubire a proprieăţilor confiscate de regimul comunist[2].

La finele lunii septembrie 2009, Fondul Proprietatea avea peste 2.770 de investitori privaţi, dintre care 52 sunt persoane juridice, în special fonduri de investiţii[2].

În noiembrie 2007, Fondul avea în portofoliu acţiuni la 114 companii româneşti, iar valoarea totală a participaţiilor Fondului la companiile de la bursă era de 7,43 miliarde RON (2,13 miliarde Euro). În decembrie 2009, Fondul Proprietatea avea în portofoliu 84 de companii, din care 27 erau listate la Bursa de Valori Bucureşti, valoarea cumulată a pachetelor deţinute în firmele listate ajungând la 3,64 miliarde de lei[1].

În noiembrie 2007, numărul acţionarilor persoane private a ajuns la 3006. Valoarea acţiunilor lor reprezintă 11,26% din capitalul social.

Fondul Proprietatea este şi una dintre cele mai importante companii româneşti, valoarea sa fiind estimată între 2,7-4,1 miliarde de euro în decembrie 2009[1].

Planurile guvernului prevăd listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi la o mare bursă din străinătate - Londra sau New York[3].

Venit net:

2009: 700 de milioane RON (165 milioane Euro)[4]

2006: 72,15 milioane lei (21,3 milioane Euro)[5]Cuprins [ascunde]

1 Capitalul social

2 Acţiunile emise de Fondul Proprietatea

3 Administrarea Fondului Proprietatea

4 Participări ale Fondului Proprietatea

4.1 Dividende

5 Legături externe

6 Note

Capitalul social

Capitalul social al Fondului Proprietatea este, la data înfiinţării acestuia, este de 14,2 miliarde RON (aproximativ 3,9 miliarde Euro).

Capitalul social este constituit, în principal, ca urmare a aportului unor pachete de acţiuni deţinute în portofoliul autorităţilor publice, emise de societăţi comerciale de naţionalitate română.

Capitalul social iniţial urmează a fi majorat cu sumele rezultate din:

încasarea anumitor creanţe

recuperarea anumitor drepturi ale României, care decurg din acorduri de comerţ şi cooperare internaţională

activitatea de înstrăinare a unor participaţii ale statului deţinute la o serie societăţi comerciale

Acţiunile emise de Fondul Proprietatea

Valoarea nominală a unei acţiuni emise de Fondul Proprietatea este de 1 RON.

Acţionarul iniţial unic al Fondului Proprietatea este statul român.

Acţiunile emise de Fondul Proprietatea vor fi transferate, cu titlu gratuit, deţinătorilor de titluri de despăgubire. Numărul acţiunilor transferate va fi stabilit prin raportare la valoarea titlurilor de despăgubire deţinute.

Administrarea Fondului Proprietatea

Va fi organizată în două etape:

Până la desemnarea societăţii de administrare selectate, Fondul Proprietatea este administrat provizoriu de Ministerul Finanţelor Publice, prin Consiliul de Supraveghere.

Dupa selectarea sa prin licitaţie publică internaţională, o societate de administrare va prelua prerogativele de administrator al Fondului Proprietatea.

Participări ale Fondului Proprietatea

Fondului Proprietatea deţine:

20,11% din acţiunile Petrom. Aceste acţiuni sunt listate la BVB şi valorează 5,52 miliarde lei (1,6 miliarde euro) (21 noiembrie 2007)

14,99% din acţiunile Romgaz

14,58% din acţiunile Transgaz

9,48% din acţiunile Nuclearelectrica

19,94% din acţiunile Hidroelectrica

15% din acţiunile Transelectrica[6]

12% din acţiunile E.ON Gaz România

între 23% şi 25% din complexurile energetice (CET Turceni, CET Craiova, CET Rovinari)

între 12% şi 22% din actualele filiale Electrica sau companiile desprinse din fostele filiale Electrica, acum privatizate

Pentru majoritatea companiilor energetice amintite, oficialii Guvernului au promis, de mai multe ori in ultimii ani, că vor face demersuri pentru listarea lor la bursă, dar, numai in cazul Transgaz, promisiunea a fost respectata după aproape trei ani de când a fost făcuta prima oară.

Dividende

Fondul Proprietatea a încasat, în anul 2006, dividende în valoare de 78,5 milioane de lei de la cinci dintre cele 114 societăţi din portofoliul său[7]. Cea mai mare sumă a fost virată de SNP Petrom, care a plătit dividende în valoare de 65,7 milioane lei[7]. Tot în 2006, Fondul Proprietatea avea trei procese pe rol pentru recuperarea dividendelor de la societăţile Oil Terminal, Conpet şi Romgaz[7]