BIOFARM BUCURTI S

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILORPROIECT LA GESTIUNEA PORTOFOLIULUI DE TITLURI

BIOFARM BUCURETI S.AProfesor coordonator:

Sudent:Cristian Stanciu

Moraru Irina,FB1,GR3 Craiova,2010CUPRINS

3Cap 1. BIOFARM S.A- PREZENTARE GENERAL

5Cap 2. MANAGEMENTUL COMPANIEI

8Cap 3. SERVICIILE/PRODUSELE COMPANIEI

11Cap 4. PIAA COMPANIEI

21Cap 5. FURNIZORII I CLIENII SOCIETII

27Cap 6. CONCURENA

31Cap 7. ANALIZA INDICATORILOR COMPANIEI

31A) Indicatorii de rentabilitate

31a ) Rata rentabilitii economice

31b) Rata rentabilitii financiare

32c) Rata profitului

32B) Indicatori de lichiditate

32Lichiditatea general

32C) Indicatori de solvabilitate

33Solvabilitatea general

33Sovabilitatea patrimonial

33D) Ali indicatori

341)Activul net contabil

342) Profitul net pe actiune:

343) Price to Book Value

344)Price to Earnings Ratio

35Cap 8.BIBLIOGRAFIE

Cap 1. BIOFARM S.A- PREZENTARE GENERAL

Fondat in 1924, compania Biofarm s-a numrat printre primii productori romni de medicamente. n timp aceasta s-a orientat spre dezvoltarea, producerea i punerea pe piaa a unor produse ce au devenit, multe dintre ele, branduri de succes. Cu un portofoliu actual de 119 de produse (40% medicamente, 50% suplimente nutritive si 10% diverse), laboratoare de cercetare de cel mai nalt nivel, linii de producie moderne si o puternica echipa de reprezentani medicali si de vnzri, Biofarm este unul dintre primii 7 competitori autohtoni de pe piaa farmaceutica din Romnia.

De mai muli ani Biofarm se regsete in topul primilor 3 productori romani de soluii si suspensii pentru administrare orala. De asemenea este singurul productor de capsule gelatinoase moi si unul dintre cei mai mari fabricani de comprimate si drajeuri din Romnia.

In ultimii 2 ani Biofarm s-a implicat in dezvoltarea de piaa prin extinderea activitii sale mrindu-si portofoliul tarilor in care exporta cu nc 9 tari, dezvoltarea unor forme farmaceutice noi (tablete masticabile) si activiti de out-licensing. Mai mult, Biofarm urmrete activ dezvoltarea unor produse noi, mbogindu-si permanent portofoliul de produse de uz pediatric precum si liniile adresate tractului digestiv, aparatului respirator, sistemului nervos si celui osteoarticular.

Diversificarea portofoliului Biofarm, inclusiv prin in-licensing, s-a materializat recent prin dezvoltarea de produse destinate aparatului cardiovascular.

Proiectele Biofarm urmresc extinderea gamei de produse cu 12-15 produse noi anual.

Avnd o poziie stabila pe piaa farmaceutica romneasca, strategia companiei in ultimul an a urmrit ptrunderea in arena internaionala. In momentul de fata Biofarm este prezenta pe piaa in 11 tari si extinderea continua. Pentru viitor se prognozeze creterea ponderii Biofarm pe piaa interna si internaionala in special prin lansarea unor produse de nisa.

Biofarm S.A. este o companie de anvergura medie, aciunile sale fiind listate la categoria I la Bursa de Valori Bucureti. Principalele detalii referitoare la acest emitent cuprind: Denumire societate: BIOFARM S.A.

Simbol: BIO

ISIN : ROBIOFACNOR9 Piaa principal: REGS Cod fiscal / CUI: 341563

Cod Registrul Comerului: J40/199/1991

Adresa: BUCURESTI, Str. Logoftul Tautu nr.99, sector 3, cod 031212

Localitate :BUCURESTI

Jude :BUCURESTI

Tara: RO

Pagina internet : www.biofarm.ro

E-Mail :office@biofarm.ro

Telefon: 021-3010600

Fax :021-3010605;021-3165248

Domeniu de activitate :Fabricarea preparatelor farmaceutice

Cod :CAEN (Rev.2) 2120 Alte contacte:

- Acionariat: 021 301 0687

- Aprovizionare: 021 301 0669

- Export: 021 301 0632

Consiliu de Administraie si Executiv :- Preedinte DANUT VASILE

- Director General DANUT VASILE

ISTORIC1924 - 1936:

Se pun bazele unitatii actuale prin fuzionarea mai multor firme productoare de medicamente (soluii, tablete, fiole, etc.), care utilizau ca materii prime plantele medicinale, diverse glande, organe si subproduse animaliere.

1936:

Firma GEDEON-RICHTER din Timioara, care fuzionase in 1924 cu firma Gea Krayer, se unete cu alte laboratoare existente si cu ali actionari in cadrul "Societatii Romane pe Actiuni" si incepe productia pe teritoriul sediului central al societatii in strada Logofat Taut nr.99, Bucuresti, si pe platforma din Bd. Iancu de Hunedoara.

1948:

Pe 11 iunie aceste unitati sunt nationalizate devenind intreprinderi de stat astfel: Industria Chimico-farmaceutica nr.6 cu sediul in str.Logofat Taut, Industria Chimico-farmaceutica nr.2 cu sediul in Bd.Iancu de Hunedoara. 1956:

Se infiinteaza o noua sectie in str.Tineretului nr.1 in scopul de a produce, pentru prima prima data in tara, extracte din plante, tincturi, substante pure, produse uz veterinar, care in 1957 ia denumirea de Fabrica de Medicamente Galenica.

1969:

Fabricile de Medicamente Galenica si Biofarm se unesc infiintandu-se Intreprinderea de Medicamente Biofarm pastrand in fabricatie si specializandu-se in produse de origine naturala.1997:

Procentul de 40% din capitalul social al Biofarm S.A., detinut de F.P.S., a fost achizitionat de firma Shapiro Bancorp LLC .Astfel S.C.BIOFARM S.A. devine o companie cu capital privat 100%.

1998:

In aprilie are loc Adunarea Generala a Actionarilor prin care s-a hotarat majorarea capitalului social al S.C. BIOFARM S.A.la 35,9 mld lei, principalul domeniu de activitate fiind fabricarea preparatelor farmaceutice. SC BIOFARM SA produce si comercializeaza medicamente de uz uman si veterinar precum si alte produse chimice.

2004:

Obtinerea certificarii GMP pentru toate liniile de productie

2005:

Listarea la Bursa de Valori Bucuresti (categoria I)Cap 2. MANAGEMENTUL COMPANIEI

Actuala societate Biofarm SA are la origini o firma infiintata in anul 1924.Biofarm a fost privatizata in 1997, moment din care a cunoscut modificari succesive importante ale structurii de detinere . Actiunile firmei au fost listate la Bursa Electronica Rasdaq incepand cu anul 1996.

Conducerea societatii este asigiurata in prezent de Domnul Danut Vasile in calitate de Presedinte si Director General.

Biofarm deine un capital social de 109.486.149,90 mprit n 1.094.861.499 aciuni cu o valoare nominal de 0,1000 RON/aciune . Capitalul social nu include n acest moment niciun actionar majoritar, de altfel structura capitalului social este la acest moment extrem de dispersata.

Conform Adunrii Generale Ordinare a Acionarilor S.C Biofarm S.A din data de 11.11. 2009 membrii alei ai Consilului de Administraie pentru urmtorii patru ani sunt:

VASILE Danut CUZMAN loan CALITOIU Elena ANDREI lon TUDOR DumitruEvoluia capitalului socialIn 1995 60% din capitalul social al societatii a fost impartit gratuit catre populatie prin procesul de privatizare in masa, restul de 40% ramanand in proprietatea statului roman fiind administrat de catre F.P.S.In 1997 procentul de 40% din capitalul social al Biofarm S.A., detinut de F.P.S., a fost achizitionalt de firma Shapiro Bancorp LLC. Astfel S.C. BIOFARM S.A. devine o companie cu capital privat 100%, capitalul social fiind de 9.015.200 mii lei impartit in 360.608 actiuni nominative cu o valoare nominala de 25.000 lei fiecare.In 1998 capitalul social a fost majorat la 35.967.878 59298922 mii lei, impartit in 35.967.878 actiuni a 1000 lei fiecare iar in 2001 capitalul social s-a majorat de la 35.967.878 mii lei la 59.298.922 mii lei prin incorporarea diferentelor din reevaluare in suma de 23.331.044 mii lei in capitalul social.

Structura sintetica a actionariatului la data de 12.04.2002 este urmatoarea:

Nr.ActionarNr. actiuni%

1SHAPIRO BANCORP LLC5,945,21210,0260%

2Robert William FERRAN29,643,16549,9890%

3IGOHEALTHY.COM INC.14,432,06424,3380%

4alti actionari / others9,278,48115,6470%

TOTAL59,298,922100.0000

Structura acionariatului in anul 2004:Rober William Ferran 49,99%

International Pharmaceutical Group 10,03%

Health Sciences Group 24,34%

Free Float 15,65%Structura acionariatului in anul 2005:

SIF Oltenia 13,61%

Tudor Dumitru 11,18%

SIF Muntenia 9,90%

SIF Banat-Crisana 5,41%

SIF Moldova 5,10%

Free Float 54,80%

Structura acionariatului la 30 iunie 2006:

S.I.F. OLTENIA S.A 13,784%

S.I.F. MOLDOVA S.A 10,452%

S.I.F BANAT-CRIANA S.A 10,00%

Alii 65,764%

Structura acionariatului in anul 2007 Sursa informatiei: Depozitarul Central Data: 27.12.2007

Actionar Actiuni Procent

ALTI ACTIONARI 593.367.571 60,6900%

S.I.F. OLTENIA 160.302.422 16,3900%

S.I.F. MOLDOVA 111.818.449 11,4300%

S.I.F. BANAT-CRISANA 101.844.356 10,4100%

A.V.A.S 10.222.111 1,0400%

Total 977.554.909 100 %

Structura acionariatului in anul 2008

Sursa informatiei: DEPOZITARUL CENTRAL Data: 31.12.2008

Actionar Actiuni Procent

alti actionari / others 640.849.281 58,5325%

S.I.F. OLTENIA 179.816.527 16,4237%

S.I.F. BANAT-CRISANA S.A. 137.253.794 12,5362%

S.I.F. MOLDOVA 125.493.144 11,4620%

A.V.A.S. 11.448.753 1,0457%

Total 1.094.861.499 100 % Structura acionariatului in anul 2009

Sursa informatiei: DEPOZITARUL CENTRAL Data: 31.08.2009

Actionar/ Actiuni /Procent

alti actionari / others 600.704.824 54,8658%

S.I.F. OLTENIA CRAIOVA DOLJ 190.862.827 17,4326%

S.I.F. BANAT-CRISANA S.A. ARAD ARAD 166.351.951 15,1939%

S.I.F. MOLDOVA BACAU BACAU 125.493.144 11,4620%

A.V.A.S. BUCURESTI SECTOR 1 11.448.753 1,0457%

Total 1.094.861.499 100%

Sursa informatiei:DEPOZITARUL CENTRALData:30.11.2010

ActionarActiuniProcent

alti actionari / others521.916.824 47,6697%

S.I.F. OLTENIA CRAIOVA DOLJ245.847.827 22,4547%

S.I.F. BANAT-CRISANA S.A. ARAD ARAD181.928.951 16,6166%

SIF MOLDOVA BACAU BACAU133.719.144 12,2133%

A.V.A.S. BUCURESTI SECTOR 111.448.753 1,0457%

Total1.094.861.499100 100%

MISIUNE. VIZIUNE. VALORI

Misiunea companiei este s mbunteasc sntatea oamenilor oferind produse de calitate deosebita la preturi accesibile. Biofarm urmrete sa devin o companie respectata si dinamica, recunoscuta pe plan naional si regional drept unul dintre cei mai puternici si de ncredere productori de produse farmaceutice din Romnia.

n tot ceea ce face compania Biofarm se ghideaz dup un set de valori bazat pe:

- Produse de nalta calitate

- Performanta

- Orientare ctre client

- Respect pentru oameni

- Echipa de specialiti tnra si dinamica

CERTIFICATE SI PREMII obinute de compania Biofarm S.A

- Certificat pentru sistemul de management conform EN ISO 9001:2000 nr. 73 100 2475 valabil pana in 31.07.2011

- Autorizaia de Fabricaie Nr. 9F din 04.09.2007

- Certificatul privind conformitatea cu Buna Practica de Fabricaie din 11/10/2007

- Certificat de Buna Practica de Fabricaie

- Agenia Naionala a Medicamentului, emis in Iunie 2004

Cap 3. SERVICIILE/PRODUSELE COMPANIEI

BIOFARM este unul dintre primii productori de medicamente din Romnia, avnd in portofoliu peste 100 de produse, multe dintre ele cu tradiie de peste 30 de ani pe piaa romneasca : Bixtonim, Triferment, Colebil, Cavit, Anghirol, Panczebil, etc.

Mrirea permanenta a portofoliului, prin lansarea de produse este un punct cheie in stategia de dezvoltare a companiei, alturi de penetrarea unor noi segmente de piaa prin oferirea de pachete terapeutice complete.

Misiunea BIOFARM este de a oferi produse sigure, eficiente si accesibile pentru a creste calitatea vieii tuturor pacienilor care investesc in noi ncredere si sperana.

S.C. BIOFARM S.A. produce si comercializeaz att medicamente de uz uman si veterinar cat si diferite produse chimice. In cadrul societatii se realizeaz circa 230 de produse, cuprinznd principala gama de substane biologic active, in cele mai diverse forme farmaceutice, cunoscute pe plan mondial: soluii injectabile, pulberi liofilizate, comprimate, drajeuri, soluii oftalmice, soluii otice si nazale, capsule gelatinoase moi, suspensii, siropuri, tablete turnate, spray-uri.

Produsele S.C. BIOFARM S.A. acoper principala gama se produse biologic active, pentru 18 grupe terapeutice principale. Dintre acestea se pot meniona:

modificatoare ale secreiei bronsice,

preparate cu vitamine,

preparate utilizate in medicaia ORL,

coleretice si colecistokinetice,

hepatoprotectoare,

hormonale si antihormonale,

antialergice,

produse pentru tratament dermatologic.

S.C. BIOFARM S.A. produce 13 mari grupe de medicamente care includ: enzime, hormani, anticoagulante, hepatoprotectoare, colecitostochinetice, tonifiante ale sistemului nervos si vascular, energizante, antiinflamatoare si antibacteriene, antianemice, vitamine, tincturi, extracte, cardiotonice, citostatice.

Firma include in portofoliul sau peste 80 de mrci, dintre care unele au o tradiie si o recunoatere semnificative pe piaa romneasca (Triferment, Colebil). Biofarm este specializata in produse tip Over the Counter (eliberate fara reeta) si suplimente nutritive, aceste grupe asigurnd 83% din venituri. S.C BIOFARM S.A ofera o gama larg de servicii precum: Consultanta in ceea ce priveste:

Piaa farmaceutica din RomniaDezvoltarea de produse

nregistrrile pe piaa romneasca Transfer de know-how:

Know-how pentru produse

Know-how pentru procese

Dosare CTD

Fabricarea de produse nesterile:

Lichide pentru uz intern

Lichide pentru uz extern

Capsule moi

Comprimate

Drajeuri si comprimate filmate

Co-marketing pe piaa romneasca Ambalare

S.C. BIOFARM S.A beneficiaz de urmtoarele echipamente pentru tablete i drajeuri: Mixer granulator de mare viteza complet automatizat (controlat prin PLC)

Procesor in strat fluidizat complet automatizat (controlat prin PLC)

Sistem de acoperire a comprimatelor complet automatizat (controlat prin PLC)

Unitate de tratare a aerului (incalzita electric, automatizata), pentru sistemele de acoperire si procesare in pat fluidizat

Masini de comprimat

Sistem automatizat de omogenizare

Echipamente automatizate de ambalare

Politica n domeniul calitii a S.C. Biofarm S.A. este de a fabrica si de a pune pe piaa produse care sa corespunda scopului pentru care au fost concepute, care sunt n conformitate cu autorizaiile de punere pe piaa / notificrile de comercializare si care sa nu expun pacienii nici unui risc datorat deficientelor privind sigurana, calitatea si eficacitatea lor.

Obiectivul principal pentru realizarea politicii n domeniul calitii este implementarea, certificarea, meninerea si mbunatatirea unui sistem de management al calitii n conformitate cu cerinele standardului ISO 9001:2000 si ale Ghidului privind buna practica de fabricaie pentru medicamente de uz uman.

In cadrul companiei funcioneaz un puternic Departament Asigurarea Calitii, care are rolul de a se asigura ca toate activitile se desfasoara n conformitate cu principiile si procedurile sistemului de management al calitii al companiei. Personalul Departamentului Asigurarea Calitii este implicat n calificarea echipamentelor si validarea activitilor, n controlul schimbrilor, n investigarea deviaiilor, implementarea aciunilor preventive si corective, n auditurile interne si externe, n managementul reclamaiilor de calitate, n eliberarea seriilor de produs si n analiza periodica a calitii produselor.

Toate seriile de produse sunt eliberate de Persoane Calificate certificate conform directivelor UE si ghidului de buna practica de fabricaie.

S.C. Biofarm S.A. este unul dintre productorii importani de medicamente si suplimente alimentare din Romnia, cu o vasta experiena in domeniu. De mai bine de opt decenii, Biofarm este alturi de specialitii din Romnia in cursa pentru descoperirea celor mai bune soluii de tratament pentru problemele de sntate ale oamenilor.

Strategia de dezvoltare prevede mbunatatirea prezentei companiei in piaa de retail, continuarea dezvoltrii forei de vnzri pentru o mai buna reprezentare pe piaa si a extinderii portofoliului de produse, att prin dezvoltarea de produse proprii, cat si prin achiziii de portofolii prin co-marketing. De asemenea, vor continua si investiiile in procesele de cercetare, lansare si promovare a produselor companiei Biofarm S.A. pentru consolidarea poziiei in piaa.Cap 4. PIAA COMPANIEI

In ultimii ani, piaa farmaceutica romneasca a trecut printr-o perioada de cretere, urmnd tendina generala a economiei tarii. Intrarea Romniei in Uniunea Europeana, din ianuarie 2007, a dat tonul dezvoltrii tuturor sectoarelor economice, nu doar al celui farmaceutic. Toate schimbrile legislative de pe piaa au avut ca scop armonizarea cu directivele Uniunii Europene, iar atitudinea autoritilor s-a ndreptat ctre transparenta si deschidere. Aderarea la Uniunea Europeana a eliminat taxele vamale si a generat o intensificare a competiiei si o cretere a volumului de medicamente generice importate. Mai mult, numrul medicamentelor nregistrate a crescut, ca urmare a simplificrii procedurii de nregistrare pentru noile medicamente din Uniunea Europeana.

Compania S.C. Biofarm S.A. acioneaz pe piee precum:

produse destinate sistemului digestiv;

produse destinate sistemului musculo-scheletal;

vitamine;

multivitamine;

antiseptice si dezinfectante;

produse destinate aparatului respirator.

Elemente ale macromediului BIOFARM

Mediul demografic

Dimensiunile demografice ale unei ri definesc starea i evoluia istoric, economic, social, politic a acesteia, n strns condiionare cu factorii naturali - relief, clim, etc., i sub impulsul mediului conjunctural naional i internaional. La rndul lor, dimensiunile demografice ale unei ri, influeneaz starea i nivelul de dezvoltare societal al rii respective, determinnd pozitiv sau dimpotriv, valorificarea anselor, oportunitilor de care dispune aceasta. Analiza atent a mediului demografic att din perspectiva structurii lui, ct i a distribuiei geografice asigur informaii necesare stabilirii caracteristicilor potenialilor clieni ai organizaiei, astfel nct oferta de produse s aib coeren i s se adreseze unui public int bine definit.

n ideea celor spuse mai sus, se poate afirma c datele statistice referitoare la situaia populaiei ce sufer de anumite afeciuni (numrul i structura pe sexe, precum i pe categorii de vrst) intervin ca factor decisiv n formularea unor strategii viabile de gestionare a portofoliului de produse.

De asemenea, principalele tendine n evoluia trsturilor demografice ale populaiei stau la baza prognozelor i planurilor de activitate a productorilor din domeniul farmaceutic.

Mediul tehnologic

Produsele farmaceutice, prin natura lor, nglobeaz un grad nalt de tehnologie. Complexitatea proceselor implicate n producia de medicamente (fizice, chimice sau biologice) i pun amprenta asupra calitii produselor i, implicit, asupra succesului acestora pe pia. De aceea, tehnologia constituie un element definitoriu al industriei farmaceutice, generator de avantaje competitive.

Cel mai mare impact pe care l are progresul tehnologic n activitatea productorilor de medicamente se observ la nivelul procesului de producie, datorit rigurozitii condiiilor de desfurare a acestuia. Din acest motiv, companiile farmaceutice aloc resurse financiare substaniale recondiionrilor, dezvoltrii i modernizrii liniilor de producie. De asemenea, n planurile de investiii anuale figureaz, de cele mai multe ori ca avnd o pondere semnificativ, fondurile bneti alocate activitii de cercetare i dezvoltare de noi produse, care s rspund unor nevoi ale consumatorilor aflate ntr-o continu diversificare i multiplicare.

Obligativitatea standardelor GMP

n ultimii ani, productorii de medicamente au suportat importante modificri ale sistemelor de producie n direcia alinierii la standardele internaionale de calitate, astfel implementarea GMP (engl. Good Manufacturing Practice reguli de bun practic de fabricaie) devine o condiie imperativ la adresa tuturor juctorilor de pe pia devenind obligatorie ncepnd cu data de 31 decembrie 2003, dup o serie de mai multe amnri.

Obinerea standardelor GMP este eseniala n meninerea competitivitii companiilor romneti i pentru a respecta standardele internaionale de calitate n acest sector i care le-ar permite exporturi n rile Uniunii Europene i SUA.

Cele mai importante consecine ale implementrii GMP le constituie:

dispariia firmelor fantom de pe pia, fiind cazul multor productori de talie mic a cror funcionare era legat de contracte cu companii strine, pentru care fabricau ntr-un fel de "lohn" unul sau dou produse. Probabil c aceste companii strine se vor reorienta ctre productori mai mari;

unele companii se vd nevoite s renune la o parte din portofoliu, miznd desigur pe creterea vnzrilor la produsele pentru care s-a implementat GMP-ul, avnd un nivel calitativ mai ridicat;

aspecte financiare negative: creterea costurilor de fabricaie, severitatea normelor, precum i o anumita pierdere a flexibilitii;

pentru statul romn vor fi influene legate de preul medicamentelor i al efortului de compensare al produselor.

Mediul socio-cultural

Ca element al macromediului unei ntreprinderi, studierea aspectelor socio-culturale ofer un ansamblu de informaii substaniale referitoare la caracteristicile psihografice ale clienilor efectivi sau poteniali ai respectivei ntreprinderi. Din acest motiv, ncercarea de a caracteriza publicul int doar prin prisma trsturilor sale demografice este sortit eecului, analiza efectului conjugat al celor dou componente asigurnd ns, premisa unei nelegeri a profunzimii fenomenului social.

Care sunt valorile, credinele, tradiiile i normele dup care se ghideaz oamenii n societate, ce anume le motiveaz consumul unor categorii de produse sau utilizarea anumitor servicii, sunt ntrebri la care poate rspunde analiza mediului socio-cultural.

Atitudinile populaiei fa de problemele de sntate sunt prezentate n continuare:

Standardul de via al multor romni nu le permite s-i ngrijeasc sntatea aa cum ar dori ei: 51% din adulii din mediul urban declar c i-ar face analizele n mod regulat daca ar avea mai muli bani.

n acelai timp 47% declar c prefer s se refac fr s ia vreun medicament iar 48% declar c prefer tratamentele medicale alternative.

Cu privire la creditul pe care l acord doctorilor, 46% din adulii din mediul urban spun c au mai mare ncredere n doctorii din clinicile private dect din cele de stat.

Atunci cnd sunt bolnavi doar 40% din adulii din mediul urban consult un doctor, iar 18% consult un farmacist. Un procent semnificativ (23%) declar c nu consult pe nimeni.

Totui, exist suficient de muli romni care au grij de sntatea personal, 28% din ei declar c se duc la doctor s-i verifice starea de sntate chiar i atunci cnd nu sunt bolnavi.

Afirmaii de valoare privind atitudinile i obiceiuri legate de sntate reies i n urma unei cercetri desfurate de Daedalus Consulting pe un eantion de 1.072 persoane cu vrsta cuprins ntre 18 i 65 ani, fiind reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de vrst luat n calcul.

Studiul reliefeaz c romnii adopt mai degrab o atitudine pasiv dect activ fa de meninerea sntii. Astfel, doar ceva mai mult de jumtate din romni au respectat orele de somn (52.4%) sau au avut mese regulate (51.9%), n timp ce mai puin de jumtate dintre acetia (45.2%) au inut un regim alimentar echilibrat n ultimele 12 luni. Aproape unul din trei romni au fcut un control medical periodic (31.0%) i cam tot atia au fcut exerciii fizice/jogging/fitness/sport (29.0%) sau au inut post pentru meninerea sntii (28.3%) n ultimele 12 luni.

Persoanele cu vrsta de peste 50 de ani sunt mult mai preocupate n meninerea sntii prin comparaie cu persoanele din celelalte categorii de vrst. Cu excepia exerciiilor fizice - care par a fi apanajul tinerilor pn n 30 de ani i a aportului regulat de vitamine - unde nu se constat diferene pe categoriile de vrst, persoanele cu vrsta cuprins ntre 50 i 65 de ani practic ntr-o proporie semnificativ mai mare toate celelalte activiti de meninere a sntii.

Ca metode de meninere a sntii, att brbaii ct i femeile se comport similar n ceea ce privete respectarea orelor de somn i a regimului alimentar echilibrat. Cu toate acestea brbaii sunt mai predispui dect femeile la mese regulate i exerciii fizice, n timp ce femeile au o nclinaie mai mare ctre post i aport regulat de vitamine ca metode de meninere a sntii.

n ceea ce privete activitile considerate a fi cele mai potrivite pentru meninerea sntii, pe primele locuri se situeaz regimul alimentar echilibrat (59.7%), exerciiile fizice (50.3%) i mesele regulate (47.7%). 36.0% dintre respondeni consider controlul medical periodic ca fiind important pentru meninerea sntii, n timp ce aportul regulat de vitamine este considerat ca fiind o modalitate de meninere a sntii de 17.9% dintre respondeni.

Persoanele cu vrsta de peste 50 de ani sunt mai nclinate s considere regimul alimentar echilibrat ca dezirabil pentru meninerea sntii, n timp ce persoanele cu vrsta sub 30 de ani au tendina s considere mai degrab exerciiul fizic (sub diverse forme exerciii fizice, jogging, fitness, sport) ca pe o modalitate dezirabil de meninere a sntii.

Prin comparaie, brbaii sunt mai nclinai s considere exerciiile fizice (55.5% brbai comparativ cu 46.0% femei) n timp ce femeile sunt mai nclinate s considere controlul medical (40.5% femei comparativ cu 30.7% brbai) ca fiind modaliti potrivite pentru meninerea sntii.

Promovarea unui stil de via care sa maximizeze, n limitele unor condiii date, sntatea, bunstarea i mplinirea uman, reprezint un obiectiv a crui realizare presupune aciune conjugat a disciplinelor medicale i comportamentale, a factorilor economici, politici, sociali i culturali. Stilul de via are o importan major n determinarea strii de sntate a oamenilor. Astfel, ponderea celor patru factori determinani ai sntii este urmtoarea:

1. stilul de via 51%

2. factorul biologic 20%

3. mediul ambiant 19%

4. sistemul ngrijirilor de sntate 10%

Mediul politic

Nu puine campanii electorale au inclus n programele lor referiri directe la stimularea economiei naionale prin atragerea unor investitori strategici. Sectorul farmaceutic nu face excepie, dovada fiind amplele micri de preluare a unor productori autohtoni de ctre mari grupuri internaionale.

Organismul implicat n dezvoltarea proiectelor de investiii prin atragerea i meninerea capitalului strin n economie este Agenia Romn pentru Investiii Strine(A.R.I.S.), instituia abilitat s aplice politica Guvernului Romniei pentru promovarea i atragerea investiiilor strine directe n economie

Obiectivele pe care i le propune A.R.I.S. sunt:1. Creterea semnificativ a volumului investiiilor strine n Romnia

2. Crearea unei imagini pozitive a Romniei ca destinaie pentru investitori la nivel de ar, regiune, ramur economic.

3. Abordarea pro-activ a investitorilor strini prin realizarea unei oferte de proiecte i propuneri concrete de investiii.

4. Oferirea unor servicii profesionale de asisten predecizional, pe durata i ulterior realizrii investiiei.

Sub incidena atribuiilor A.R.I.S. se nscriu: asistena pentru implementarea proiectelor de investiii i promovarea investiiilor strine n conformitate cu strategiile celorlalte instituii i organizaii implicate n procesul de atragere a capitalului strin n economie (Autoritatea pentru Privatizare i Administrarea Participaiilor Statului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ministere, etc.), precum i a imaginii Romniei i a climatului investiional existent, utiliznd toate mijloacele specifice de promovare.

n cadrul derulrii Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003, s-a realizat un studiu amplu, al crui document final l-a reprezentat Politica naional a medicamentului n Romnia.Conform acestui document, statul este obligat s garanteze, prin legi i reglementri specifice, dreptul populaiei la serviciile de sntate, n cadrul crora serviciul terapeutic, avnd ca obiectiv medicamentul, are un rol important.Politica naional a medicamentului abordeaz problemele majore ale urmtoarelor domenii:

mbuntirea i consolidarea legislaiei sectorului farmaceutic, armonizarea cu cerinele Uniunii Europene:

- inspecia farmaceutic, statutul inspectorului;

- regulile de buna practic, inclusiv reglementri privind donaiile de

medicamente;

- susinerea industriei locale;

- autorizarea de punere pe pia a produselor medicamentoase;

- reglementarea circulaiei medicamentelor orfane.

Creterea disponibilitii i accesibilitii medicamentelor:

- asigurarea bazei de date cu privire la informaiile statistice, referitoare la consumul de medicamente;

- elaborarea listei medicamentelor compensate;

- elaborarea listei medicamentelor eseniale;

- asigurarea cu medicamente n zonele defavorizate;

ncurajarea consumului raional de medicamente:

- formarea continu a farmacitilor, medicilor, informarea publicului automedicaia;

- elaborarea ghidurilor terapeutice;

- mbuntirea modului de prescriere a medicamentelor;

- relaia medic farmacist pacient.

Definirea, mbuntirea i consolidarea reglementrilor privind politica de preuri:

- politica de preuri;

- finanarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentului n sistemul de sntate);

- compensarea n cadrul sistemului naional de asigurri de sntate.

n vederea armonizrii legislaiei cu cea a UE, Romnia trebuie s-i defineasc n prezent un program adecvat, n concordan cu cerinele UE, pentru transpunerea n propria legislaie, avnd la baz urmtoarele principii cheie: echitate, accesibilitate, transparen, parteneriat, competiie corect, calitatea ngrijirii i coninutul costului.

Cteva dintre cele mai importante obiective pe care i le propune politica naional a medicamentului n ceea ce privete mbuntirea i consolidarea legislaiei sectorului farmaceutic i armonizarea cu cerinele Uniunii Europene sunt: Susinerea industriei locale. Datorit faptului c asigurarea populaiei Romniei cu medicamente cu calitatea, sigurana i eficacitatea dovedite, n cantitile necesare i la preuri accesibile nu poate fi realizat fr o industrie local puternic, strategia de susinere a industriei locale trebuie s includ:- susinerea din partea statului a industriei farmaceutice i a industriei chimice productoare de materii prime utilizate n industria farmaceutic,n scopul asigurrii condiiilor pentru implementarea GMP i a celor pentru materiile prime, se poate realiza prin crearea unor faciliti adecvate ;

- elaborarea de ctre Ministerul Sntii i Familiei a reglementrilor referitoare la: a) metodologie de formare a preului medicamentului care s nu discrimineze produsele romneti n raport cu cele de import;

b) substituia generic;

- identificarea cilor i msurilor care s conduc la creterea calitii produselor medicamentoase romneti i a calitii pregtirii profesionale continue a personalului implicat;

- intensificarea aciunilor de promovare a medicamentelor romneti;

- realizarea unui parteneriat ntre Ministerul Sntii, industria farmaceutic i Casa Naional de Asigurri de Sntate.

Autorizarea de punere pe pia. Asigurarea populaiei cu produsele medicamentoase cu

calitatea, sigurana i eficacitatea dovedite reprezint un obiectiv primordial al politicii naionale a medicamentului i nu se poate realiza dect n baza unei proceduri de autorizare la nivelul standardelor internaionale. Autorizarea de punere pe pia a produselor medicamentoase este atribuia Ageniei Naionale a Medicamentului.

Mediul natural

Mediul natural intervine n activitatea productorilor din sectorul farmaceutic ca un important furnizor de materii prime, fie de origine animal, fie vegetal. O analiz complet a acestei componente a macromediului devine crucial n stabilirea celor mai adecvate surse de aprovizionare att n termeni de cost cat i de calitate.

n conformitate cu politicile industriale elaborate de Ministerul Economiei i Comerului, preconizate a fi aplicate n perioada 2008-2025, aa cum rezult i din Strategia de dezvoltare durabil a Romniei, ORIZONT 2025, se estimeaz tendinele i mutaiile ce vor avea loc n structura industriei prelucrtoare.

ntregul program strategic pornete de la realitile pieei interne i externe n continu dezvoltare, ca urmare a aciunilor ntreprinse de actualul guvern. n acest context, se poate afirma c realizrile perioadei 2001-2003 constituie fundamentul dezvoltrii durabile bazat pe competitivitate, ce va avea loc n anii urmtori.

Astfel, transformrile structurale n perioada 2008-2025 vor cuprinde:

dezvoltarea normelor pentru bune practici n probleme de mediu n ramurile industriale;

diminuarea ponderii sectoarelor ce utilizeaz materii prime i produse rezultate din resurse neregenerabile (petrochimie, transporturi rutiere, metalurgie);

generalizarea sistemului de reciclare pentru toate sectoarele industriale;

dezvoltarea sectoarelor care realizeaz echipamente pentru mari programe globale: energie din surse regenerabile, informaional, protecia i monitorizarea mediului.

Preocuparea pentru utilizarea de tehnologii nepoluante a luat amploare n ultimii ani, fiind investite substaniale resurse financiare n direcia modernizrii i recondiionrii liniilor de producie.

Responsabilitatea privind protecia mediului revine autoritii centrale pentru protecia mediului - Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor i inspectoratelor sale teritoriale. Activitatea de protecia mediului n Romnia este reglementat de Legea Proteciei Mediului nr.137/1995 (republicat n anul 2000).

Dei dispune de potenial, piaa farmaceutica romneasca este departe de a fi echilibrata.

Piata a prezentat tendinta de a se maturiza in ultimii ani, iar creterea, care a fost perceputa ca generala intre 2004 si 2006, a fost caracteristica in special pentru anumite categorii terapeutice, precum medicamentele cardiovasculare si oncologice. Piaa de retail (comerciala) a crescut cu 19%, ca valoare, in 2007, in timp ce piaa de spital a sczut semnificativ, cu 20%, deoarece unele programe de sntate s-au mutat din spital in retail (farmacii). n anul 2007 piaa de retail a reprezentat 85% din piaa totala si se estimeaz ca acest procent va continua sa creasc in urmtorii ani, ajungnd la aproximativ 90% in 2010.

Dup o dezvoltare cu aproximativ 30% pe an intre 2004 si 2006, rata de cretere a pieei a sczut cu 11%, ajungndu-se la 1,8 miliarde de euro in 2007, iar creterea anuala estimata pentru 2008 era in jur de 8%.

Potenialul pieei de produse cardiovasculare este nc mare.

Piaa de medicamente cardiovasculare a crescut mai rapid dect piaa generala, cu mai mult de 13% ca valoare si peste 30% ca volum (in RON) in 2007. Aceasta piaa este cea mai extinsa subdiviziune a pieei generale, cu vnzri in valoare de 1,2 miliarde RON (aproximativ 370 milioane de euro) in 2007. In ansamblul pieei farmaceutice, cota medicamentelor folosite mpotriva afeciunilor sistemului cardiovascular a crescut constant in ultimii ani, de la 15% in 2003 la 20% in 2008.

Liderul productorilor de pe aceasta piaa este, fara ndoiala, Servier, care deine o cota de 25%. Cele patru produse ale sale (Preductal, Prestarium, Tertensif si Detralex) sunt cel mai bine vndute medicamente cardiovasculare din Romnia. Locul al doilea, la distanta, este ocupat de Terapia Ranbaxy, iar apoi urmeaz Pfizer, Krka si LaborMed.

Potenialul pieei de produse cardiovasculare este inca mare, deoarece se estimeaz ca opt milioane de romani necesita tratament, insa doar jumtate dintre ei sunt tratai in prezent. Ne asteptam ca piaa sa-si continue creterea in anii urmtori, ramanand una dintre cele dinti categorii terapeutice, insa dezvoltarea sa nu va fi la fel de impresionanta precum cea care a precedat anul 2007. Principalele produse care vor stimula creterea vor fi agenii antineoplastici si imunostimulatori, pe lng medicamentele utilizate pentru a combate afeciunile sistemului musculo-scheletal.

n 2008 piaa farmaceutica a avut parte de o evoluie destul de agitata comparativ cu ali ani. Valoarea pieei locale calculata in lei a crescut cu 17,7% fata de 2007, cel mai important segment fiind reprezentat de medicamentele cu prescripie din retail, care au avut o cretere semnificativa. Anul 2008 a fost un an dificil, pentru ca a fost sub trend. Dup analiza datelor, s-a putut observa existenta unor dificultati care au grevat starea normala a pieei. Creterea pieei farmaceutice a fost afectata, in primul rnd, de nghearea preturilor la medicamente. Aceasta msura a generat ngrijorare si pierderi de-a lungul ntregului lan de aprovizionare. Medicamentele din import, ce reprezint 80% din piaa, au fost defavorizate de sistemul de tratament, de marjele lanurilor de aprovizionare, dar si de fluctuaiile valutare.

Un alt factor care a dezavantajat piaa farma l-au declanat programele de sntate. In cadrul programelor naionale de sntate, sistemul public a profitat de poziia de unic client si a impus marje simbolice de 1-2%, marje care nu acopereau nici mcar cheltuielile.

Criza economica si-a fcut simita prezenta si la nivelul pieei farmaceutice, dar cu un efect mai redus in raport cu alte sectoare. Cererea de medicamente este destul de rigida, iar fata de alte piee exista un grad redus de substituie intre produse. Pionul de baza este pacientul, pentru care se urmrete mbunatatirea calitii vieii. Aadar, pacientul, medicul, farmacia, distribuitorii si productorii din ntregul lan sunt destul de mult orientai pe acest aspect si, implicit, impactul de tip negativ va fi mai redus comparativ cu alte piee. Totui, ciocnirea crizei cu piaa farma va lsa urme care se pot materializa sau dematerializa: Pe de o parte, resursele aflate la dispoziia sistemului public de sntate vor fi intr-o uoara scdere sau vor stagna. Pe de alta parte, din cauza dificultilor economice generale, este foarte probabil ca omajul sa creasc, iar contribuiile, ca valoare, sa scad.Referitor la performanta companiei Biofarm in piaa farmaceutica, conform raportorilor specializai, in primul semestru al anului 2009 vnzrile totale ale companiei au nregistrat, in unitati, o scdere cu (4,31%) fata de aceeai perioada a anului 2008, in vreme ce piaa farmaceutica locala a nregistrat o scdere de (15,73%). Piaa totala farmaceutica a sczut in unitati cu (10,85 %).

Din punct de vedere valoric, Biofarm S.A. a crescut cu 10,46%, in primul semestru al anului in curs, comparativ cu aceeai perioada a anului trecut.

In perioada ianuarie iunie 2009 piaa farmaceutica din Romnia s-a confruntat cu o serie de probleme printre care devalorizarea monedei naionale in raport cu euro, masurile de reglementare noua lista de medicamente compensate in conformitate cu Ordinul 75 al Ministerului Sanatatii. Ordinul 75 aduce prejudicii productorilor de generice locali prin impunerea unei scderi artificiale a preturilor pentru genericele fabricate local in schimbul ncurajrii importatorilor.

Trebuie menionat faptul ca diviznd piaa totala farmaceutica in doua mari categorii si anume a produselor libere (OTC si suplimenti) si a produselor compensate (RX), piaa de OTC a sczut drastic in comparaie cu aceeai perioada a anului trecut. Structura portofoliului Biofarm este formata din RX-uri in proporie de 20% si OTC + suplimenti alimentari in proporie de 80%.

Rezultatele obinute de S.C. Biofarm S.A. in primul semestru al anului 2009 se datoreaz lansrii pe piaa a unor noi produse competitive, imbunatatirii prezentei pe piaa a produselor existente in portofoliu si creterii volumului de desfacere att pe piaa interna, cat si pe cea externa.

Pentru a rspunde cat mai bine cerinelor clienilor si Biofarm a lansat in primele 6 luni ale anului in curs o serie de produse noi, foarte competitive si cu proprietati terapeutice cutate: Difebiom cu Luteina, Triomega, Imunolact, Devaricid, Devaricid Plus C etc.

Strategia Biofarm pune un accent deosebit pe susinerea produselor companiei. Avnd in vedere multitudinea de produse noi lansate pe piaa este necesar un efort financiar considerabil mrit pentru susinerea lor si a unei creteri a vnzrilor.

Campaniile comerciale, media si de marketing derulate in prima jumtate a anului 2009 au atras noi clieni si au ajutat la meninerea poziiei Biofarm S.A. in piaa, in toata aceasta perioada de criza incipienta.

Eficienta, calitatea si accesibilitatea sunt embleme ale portofoliului Biofarm, atrgnd fidelitatea si ncrederea a generaii ntregi de pacieni si specialiti, iar rezultatele obinute in primul semestru al anului 2009 dovedesc faptul ca Biofarm S.A. este recunoscut ca fiind un productor de tradiie al unor medicamente si suplimente alimentare de foarte buna calitate la un pre accesibil consumatorilor.

Pe de alta parte, calculat in euro, piaa a sczut cu 2,8% in primele zece luni, in timp ce in octombrie declinul a fost mai redus de numai 1,1%.Piaa farmaceutica din Romnia sufer anumite modificri datorate integrrii in Uniunea Europeana ce a dus la numeroase reglementari precum si ritmului foarte rapid al descoperirilor tiinifice. Una din cele mai importante modificri este si cea a modului de calcul al preturilor medicamentelor.

La nivelul farmaciilor vnzrile au avut o dinamica superioara ntregii piee, de 14,4% in primele zece luni din acest an, in timp ce prin spitale s-au vndut cu 2,4% mai multe medicamente (calculat in lei).

Capacitatea de operare a tuturor companiilor (productori, distribuitori, farmacii) este afectata de acest mediu bizar, iar costul si riscul susinerii acestei piee cresc continuu.

In timp ce vnzrile de OTC-uri (medicamente care se elibereaz fara reeta) au crescut cu numai 2,4% in primele zece luni ale acestui an, pe segmentul cu reeta a fost consemnat un avans de 17,4%. OTC-urile urmeaz evoluia puterii de cumprare in scdere in ultimul an.

In ceea ce privete anul 2010, principalele tendine care se contureaz in acest moment se refera la reduceri de personal in distribuie, scderea veniturilor pentru farmacii, opriri temporare de producie de ctre productorii locali si creteri de preturi la medicamentele fara prescripie, potrivit unei analize realizate de ZF.

Dup rate de cretere de doua cifre in ultimii ani (17,7% in 2008, 11,2% in 2007 si 19,2% in 2006), piaa farmaceutica a ncetinit motoarele in 2009, insa ramane printre sectoarele mai puin expuse efectelor crizei financiare. Cu toate acestea, unele modificri legislative, cum sunt reducerea preturilor in aprilie sau implementarea din octombrie a unui sistem de clawback (taxa pe vnzri), pun presiune pe lichiditile juctorilor.

Principalii juctori pe piaa de medicamente sunt Sanofi - Aventis, Hoffmann La Roche, GlaxoSmithKline, Novartis, Servier. Cei mai puternici producatori locali sunt Terapia Ranbaxy, Zentiva, Antibiotice, Actavis, Labormed, Biofarm, Gedeon Richter Romania.

In cifre:150 mil. - valoarea medie lunara a vnzrilor de medicamente in 200914% - a fost rata de cretere a vnzrilor de medicamente prin farmacii in primele zece luni (in lei) in anul 20091,8 mld. - valoarea estimata a pietei farma in anul 2009

17% - a fost rata de crestere a pietei in 2008 fata de anul precedent.

Cap 5. FURNIZORII I CLIENII SOCIETIISocietatea comerciala BIOFARM S.A. este productoare de medicamente pentru uz uman. In aceasta calitate, societatea se supune legilor speciale privind autorizarea funcionarii unitatilor pentru fabricarea medicamentelor. In prezent, compania este certificata in conformitate cu standardul EN ISO 9001:2000 si in conformitate cu Ghidul privind Buna Practica de Fabricaie pentru Medicamente de Uz Uman (GMP - Good Manufacturing Practice) pentru toate liniile de producie.In perioada ianuarieiunie 2009, s-a nregistrat o cifra de afaceri de 34.211.690 RON, in cretere cu 9.2% fata de perioada similara a anului trecut.

Pe langa efortul de a menine stocurile la un nivel optim, compania si-a ndreptat atenia si spre mbunatatirea condiiilor si a modului de lucru cu furnizorii urmrind criterii cum ar fi:

Selectarea furnizorilor in functie de calitate, documentele transmise, preturile cele mai mici si conditiile de plata optime.

Cresterea termenului de plata la furnizorii interni si externi

Valoarea totala a vanzarilor de produse finite in prima jumatate a anului 2009 a crescut in valoare, fiind de 34.079.337 lei. S.C. BIOFARM SA a vandut in perioada ianuarie iunie 2009 cu aproximativ 2.800.000 lei mai mult, reprezentand o crestere de 9% fata de aceeasi perioada a anului 2008. La 6 luni 2009 rezultatele financiare inregistreaza un profit net de 9.324.545 RON si nu curprind reevaluarea portofoliului de actiuni detinute de BIOFARM SA la diverse societati cotate la BVB.

In prima jumatate a anului 2009 exportul a inregistrat o crestere a vanzarilor in valoare cu 21%. Biofarm SA a depus spre inregistrare in anul 2009 un numar de 22 produse in 3 tari, din care 1 produs a primit aprobarea de inregistrare

Intr-o piaa farmaceutica extrem de competitiva, S.C. BIOFARM S.A. a reuit sa isi pstreze poziia prin mbunatatirea si diversificarea continua a gamei de produse, precum si datorita unor campanii susinute de promovare a propriilor produse. Calitatea produselor, preturile competitive si modalitatile eficiente de promovare plaseaza Biofarm intre primii 10 producatori de medicamente.

Biofarm va pastra si in continuare aceasta strategie de dezvoltare bazata pe largirea si imbunatatirea potrofoliului de produse si pe patrunderea pe noi piete de desfacere. De asemenea, va continua sa investeasca in dezvoltarea capacitatii de productie si in sustinerea produselor in piata si catre pentru a asigura o crestere constanta a companiei.

Compania SC Biofarm SA are incheiate contracte de vanzare anuale cu cei mai puternici distribuitori de pe piata farmaceutica, care au o buna putere de desfacere a produselor in farmacii. Astfel, in perioada ianuarie iunie 2009 distribuia s-a desfurat preponderent cu primii 10 distribuitori, conform clasificrii pieei farmaceutice, dintr-un total de aproximativ 150, distribuitori care dein o cota de piaa de aproximativ 70%.

In aceasta perioada nu au existat incidente in colaborarea cu acesti distribuitori, nici din punct de vedere al vanzarii, nici al incasarii vanzarilor.Furnizorii Biofarm S.A

O situaie a principalilor furnizori de echipamente i aparatur ai BIOFARM, aduce n prim plan societatea croat Pharmalab, care deine o pondere de 34,4% din totalul echipamentelor achiziionate. Pharmalab reprezint un furnizor strategic pentru toate liniile de producie ale BIOFARM oferind o gam eterogen de produse industriale: cuve i rezervoare de diferite capaciti pentru depozitare, malaxoare, sisteme de purificare a apei i generare a aburilor, sisteme de preparare i transfer al zahrului, pompe i sisteme de distribuire a preparatelor medicamentoase, etc. BIOFARM import de la Kevin Engineering din India (al doilea furnizor ca importan cu o cot de aproximativ 17%) granulatoare, mixere i cabinete mobile.

Lista celorlali furnizori se prezint astfel:

IMA Precision Gears LTD, India senzori de detecie, mese rotative; DEV Industrial Enterprises, India vase de diferite capaciti, sisteme de rotire, silozuri de amestecare, granulatoare; PALL, New York sisteme de filtrare; Carrier, Connecticut rcitoare; GIC Engineering INC, Florida maini de laborator pentru producerea de capsule gelatinoase; Tooltronics, Texas echipamente pentru linia de capsule gelatinoase; Watson Marlow LTD, Anglia pompe peristaltice; IMA Industria Macchine Automatiche Spa., Italia sisteme de ambalat substanele; Precision Gears, Noua Zeelanda maini de ambalat n cutii de carton; Maschinpex, Germania sisteme de sortare automatic; Roca Industrial SRL dispozitive de manipulat; Viola Total SRL echipamente i aparatur de laborator; INCDT Comoti RA matrie; MJ Maillis, Romnia echipamente de ambalat n folie PONY - Gramegna; Marcom RMC 94 SRL echipamente pentru producerea aerului comprimat; Minex INT SRL aspiratoare industriale; Sitma SRL sisteme de transport; Hidrotica SRL pompe centrifugale; ELK Connect International SRL sisteme centralizate de comunicare; Donau Lab SRL cntare; CMC Machinery Co., India alte echipamente.

BIOFARM colaboreaz cu urmtorii furnizori de ambalaje: Polirom Co. hrtie i folii adezive, ambalaje din carton simplu i ondulat, funii de legat;

Argo-Rom Plastics S.A. flacoane din PE, PVC, flacoane din PP pentru soluii injectabile sterilizabile la 120 C, flacoane cu picurtor;

Stirom S.A. Bucureti recipiente din sticla de diferite capaciti;

Saint-Gobain, Frana gama larga de recipiente din plastic.

Pe fondul diminurii considerabile a activitii industriei chimice din ara noastr, aprovizionarea cu materii prime se realizeaz prin importuri de la firme strine (80%), restul necesarului fiind acoperit prin achiziii de la firmele romneti (18%) incluznd la aceasta categorie i reprezentanele firmelor strine, iar circa 2% reprezint materii prime produse chiar n incinta societii BIOFARM (o mare parte a extractelor de origine animal).

Lista furnizorilor de materii prime grupai dup produsele oferite se prezint astfel: Hoffmann La Roche, Elveia acid ascorbic (vitamina C), acid nicotic, betacaroten, pantotenat de calciu;

Colorcon, Anglia vitamine;

S&D, Anglia estradiol, hidrocortizon;

Dolner, Elvetia acetoftalat de celuloz;

ICE, Italia bila de bovine;

Loba, Spania clorhidrat de naftoz, dimetil sulfoxid;

Aarhus Olie, Danemarca cebao;

Diosinth, Danemarca efedrina HCI, heparina, oxitocin;

Induken, Canada silimarin;

Magitech, Romnia CMC 300-600;

Medchim, Romnia atropin sulfat.

Buna desfurare a actelor de pia presupune intercorelarea cu succes a activitilor societii caracterizate de un grad nalt de eterogenitate. De aceea, alegerea prestatorilor de servicii trebuie s fie subordonat criteriilor de eficien n materie de cost i calitate.

Lista colaboratorilor BIOFARM, clasificai n funcie de natura serviciilor oferite este urmtoarea:

GO-Trans 98 SRL comisionar vamal;

Institutul pentru Tehnica de Calcul (ITC) furnizor al sistemului de gestiune a resurselor ntreprinderii BAAN;

Serviciile financiare sunt oferite de ABN AMRO Bank pentru operaiunile de import-export i de Banca Comercial Romn la nivel naional.

n direcia organizrii i desfurrii aciunilor promoionale, BIOFARM apeleaz la agenii specializate astfel:

Direct Distribution agenie de publicitate full-service;

Zenith Media planificare media (cumprarea i gestionarea spaiului media);

Quick Monitoring Media monitorizare media;

Zadvertising i Profile Grafics design de ambalaj;

Seriprint Promotions obiecte promoionale: truse protocol, pixuri, tricouri, epci, port card-uri, bannere, tiprituri de orice fel;

GECEDIM furnizor al programului informatic de cercetare de pia PADDS.

Principalii furnizori de for de munc sunt, datorit specificului activitii BIOFARM, urmtoarele instituii de nvmnt superior:

Universitatea de Medicin i Farmacie Carol Davila;

Universitatea Bucureti Facultatea de Chimie i Facultatea de Biologie;

Universitatea Politehnic Bucureti;

Agenia Naional de Ocupare a Forei de Munc intervine de asemenea, ca un important plasator de mn de lucru.Clienii BIOFARM

Abordarea responsabila a activitilor specifice pieei farmaceutice de ctre Compania Biofarm au condus la meninerea acestei companii in categoria investiiilor sigure si profitabile. Aceast responsabilitate se reflecta permanent in dorina de inovaie, performanta si profesionalism pe care o proiecteaz asupra fiecrui produs marca Biofarm. Clientul final reprezint pentru Biofarm cel mai important factor cruia compania urmrete sa ii ofere calitate la un pre rezonabil si ncredere pentru fiecare moment in care consuma aceste produse.De mai bine de opt decenii, Biofarm este alturi de specialitii din Romnia in cursa pentru descoperirea celor mai bune soluii de tratament pentru problemele de sntate ale oamenilor. Astzi Biofarm este unul dintre cei mai importani productori romani de medicamente, cu un portofoliu generos care acoper 9 linii terapeutice. Eficienta si accesibilitatea au devenit embleme ale acestui portofoliu atrgnd fidelitatea i ncrederea a generaii ntregi de pacieni i specialiti. Din respect pentru sperana i buna credin a oamenilor, lucrnd in slujba sntii i bunstrii acestora, Biofarm i asum rolul de furnizor de sntate iar pe de alt parte acela de garant al unei afaceri profitabile i etice. n funcie de statutul lor, clienii crora le se sunt adresate produsele BIOFARM se mpart n firme distribuitoare, consumatori finali, iar o pondere de 5% din volumul vnzrilor se ndreapt ctre spitale.

Tabel1 .Comercianii cu care BIOFARM colaboreazo DITA Import-Export SRL Bucuretio Mediplus Bucureti

o Montero SRL Bucuretio Iassyfarm Iai

o ChPM SRL Bucuretio Fildas Bucureti

o Farmacom S.A. Braovo A.D.M. Bucureti

o Biosfarm SRL Piatra Neamo Arochim Ploieti

o Farmexpert D.C.I. SRL Bucuretio Deltafarm Suceava

o Geranium SRL Timioarao Pharma Distribution Group Cluj Napoca

Desigur, majoritatea acestor comerciani i-au creat n timp i lanuri proprii de farmacii, ns numrul acestora deine o pondere de doar circa 25% din numrul total al farmaciilor n care se comercializeaz produsele BIOFARM.

Trebuie precizat c, n conformitate cu prevederile legale n domeniu, productorii de medicamente nu-i pot vinde direct producia ctre farmacii, fiind prevzute condiii severe de desfurare a contractelor de vnzare-cumprare.

Cantitatea contractat determin procentul de discount acordat distribuitorilor precum i termenul de plat al comenzii, perioada medie a unui credit comercial acordat fiind de 30, 45 respectiv 60 de zile. Producia companiei este destinat n proporie de 80% farmaciilor, restul reprezentnd livrrile de produse cerute n mod constant de spitale.

Spitalele dein doar 20% din volumul de vnzri, datorita neatractivitii acestui sector, ameninat permanent de blocajele financiare concretizate n neplata la termen a datoriilor ctre furnizorii de medicamente. Pentru produsele cu care BIOFARM aprovizioneaz spitalele (ca unic furnizor), se ncaseaz contravaloarea acestora pe loc.

Produsele BIOFARM acoper o mare varietate de clase terapeutice fiind destinate, n funcie de acestea, unei largi palete de consumatori, eterogen att din punct de vedere al categoriei de vrsta ct i al afeciunilor de care acetia sufer.

BIOFARM i-a poziionat produsele pe piaa medicamentelor ca avnd un pre inferior comparativ cu cele ale concurentei, de aceea printre clienii BIOFARM se regsesc segmentele de populaie cu venituri medii i mici. Categoria suplimenilor nutritivi se adreseaz, ns, i celor cu venituri peste medie, deoarece ei pot aloca sume de bani suplimentare n direcia achiziionrii de produse care s le asigure o structur sntoas a elementelor nutritive din organism.

Resursele materiale

Resursele materiale reprezint suportul fizic al activitii oricrui productor. Generatoare de valoare, atunci cnd nglobeaz un grad nalt tehnologic, baza material poate diferenia competitorii pe o pia dinamic, aa cum este cea a produselor farmaceutice.

n condiiile impuse de Ministerul Sntii, de implementare a normelor GMP, s-a impus ca obligatorie evaluarea bazei materiale existente i nlocuirea acesteia, acolo unde a fost cazul, pentru a fi conform cu cerinele normelor de bun practic de fabricaie.

n prezent, BIOFARM deine trei linii de producie operative astfel:

linia de capsule gelatinoase moi (engl. soft gels) singura din Romnia;

linia de lichide are cea mai mare capacitate din Romnia, BIOFARM poziionndu-se ca lider pe piaa siropurilor i soluiilor;

linia de tablete filmate.

Terenul, privit ca factor de producie, intervine ca baz de desfurare a activitii, pe el fiind amplasate cldirile companiei (cldirea administrativ, i cele de producie i depozitare).

Resursele umane

Marii productori ai pieei farmaceutice s-au vzut nevoii a opera restructurri ale forei de munca, datorit implementrii treptate a normelor GMP. La baza deciziei de reducere a personalului a stat pe de o parte, creterea gradului de automatizare a liniilor de producie, iar pe de cealalt parte, raionalizarea costurilor aferente factorului uman (implementarea GMP presupunnd semnificative eforturi financiare).

Specificul activitii BIOFARM impune apelarea la un personal calificat, care s corespund cerinelor n continu schimbare ce intervin n procesul produciei de medicamente, specializarea angajailor constituindu-se ntr-un factor determinant al calitii produselor oferite de organizaie i, implicit, al succesului acesteia pe piaa de referin.

BIOFARM are, n prezent un numr de 395 de angajai, dintre care

125 de angajai (32%) personal administrativ;

270 de angajai (64%) personal productiv.

La nivel organizatoric, BIOFARM are constituite departamentele tradiionale specifice fiecrui agent economic aflat n calitate de productor: de personal, financiar-contabil, de marketing i vnzri, de aprovizionare, de IT, de managementul calitii, de cercetare-dezvoltare, de protecia muncii.

La nivel operativ, de o importan crucial sunt laboratoarele locul de testare a formulele medicamentoase. De asemenea, desfurarea tuturor proceselor ce intervin n cadrul produciei necesit o atent organizare i coordonare, astfel nct o bun pregtire a personalului direct implicat se impune ca o condiie absolut necesar. Nu trebuie neglijat nici importana angajailor cu rol de supraveghere, ntreinere i reparaie a echipamentelor de producie

Cap 6. CONCURENA

Sectorul farmaceutic, puternic reglementat, pune probleme speciale de concuren. Reglementrile trebuie s afecteze ct mai puin concurena pe pia. Dintre aspectele importante care afecteaz libera concuren pe piaa romneasc se evideniaz barierele nejustificate pentru intrarea pe pia a farmaciilor, monopolul farmaciilor de a elibera medicamente fr prescripie medical, utilizarea autorizaiilor pentru participarea la licitaii, precum i anumite practici cu caracter anticoncurenial ale actorilor economici.

Principalele aspecte pozitive care au asigurat meninerea unei poziii competitive a companiei Biofarm pe pia se refer la :

- Experiena de 80 de ani a BIOFARM n fabricarea de produse medicamentoase

- Gradul nalt de acoperire a pieei

- Raportul calitate-pre avantajos

- nglobarea de tehnologii superioare

- Poziia de lider pe piaa siropurilor i soluiilor

- Exclusivitate n producerea de capsule gelationoase

- Potenialul ridicat al pieei farmaceutice- Deschiderea pieelor externe odat cu implementarea GMP

- ncurajarea de ctre stat a ntreprinderilor romneti prin acordarea unor faciliti

-Preocupri ale Guvernului pentru relansarea reformei n domeniul Sntii.

Concurentii Biofarm pe piata de 1,95 mld. euro a medicamentelor sunt: Zentiva, Terapia Ranbaxy, Antibiotice, Actavis, Gedeon Richter, Sandoz si LaborMed.

Primordiale n stabilirea cadrului legal de desfurare a unei activiti economice intervin actele normative care protejeaz concurena.

Consiliul Concurentei reprezint Romnia n relaiile cu organizaiile i instituiile internaionale de profil i coopereaz cu autoritile de concuren comunitare i extracomunitare, fiind desemnat de Guvernul Romniei s coordoneze negocierea referitoare la Politica concurenei n procesul de aderare a Romniei la Uniunea European.

Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor, organ de specialitate al administraiei publice centrale, n subordinea Guvernului, cu personalitate juridic, nfiinat n anul 2001, i desfoar activitatea n conformitate cu Ordonana Guvernului nr. 21/1992 privind protecia consumatorilor, cu modificrile i completrile ulterioare.

Prin H.G. 681 / 19.07.2001, pe lng Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor funcioneaz Comitetul interministerial pentru Supravegherea Pieei Produselor i Serviciilor i Protecia Consumatorilor, a crui principal atribuie este asigurarea colaborrii dintre autoritile administraiei publice centrale, pe de o parte i colaborarea dintre aceste autoriti i structurile civile n vederea perfecionrii Sistemului naional de supraveghere a pieei produselor i serviciilor, perfecionrii cadrului legislativ, accelerrii procesului de armonizare a legislaiei naionale cu legislaia Uniunii Europene.

Specificitatea sectorului farmaceutic este reglementat de:

Agenia Naional a Medicamentului (ANM) autoritate central a Guvernului, misiunea ANM fiind aceea de a contribui la protejarea i promovarea sntii publice prin:

-evaluarea la cel mai nalt nivel de competen tiinific a documentaiei de autorizare n vederea punerii pe pia a unor produse medicamentoase de bun calitate, sigure i eficace ;

-supravegherea siguranei produselor medicamentoase aflate n circuitul terapeutic prin activitatea de inspecie i farmacovigilen;

-asigurarea pentru pacieni i personalul medico-sanitar a accesului la informaii utile i corecte privind produsele medicamentoase autorizate de punere pe pia n Romnia .

Institutul de Sntate Public Bucureti este unitate specializat proprie a Ministerului Sntii, instituie public cu personalitate juridic i efectueaz activiti de asisten de sntate public si ndeplinete rolul de for tehnic si profesional al Ministerului Sntii pentru elaborarea i fundamentarea tiinific i profesional a strategiilor de politic sanitar.

Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci - a elaborat o serie de propuneri de acte normative privind armonizarea i implementarea de noi reglementri n domeniul proteciei proprietii industriale prin conceperea unui certificat complementar al medicamentelor i produselor fitofarmaceutice.

Un alt aspect de interes ce vizeaz piaa de medicamente este reprezentat de restriciile referitoare la publicitatea i mijloacele media specifice acestei categorii de produse de aplicarea acestora ocupandu-se Consiliul Naional al Audiovizualului.

Legea nr. 504/2002, enun:

Art. 31 - Publicitatea sau teleshoppingul pentru produsele medicale i tratamentele medicale pentru care este necesar o prescripie medical este interzis.

Art. 34, punct (3) - Sponsorizarea programelor de ctre persoane ale cror activiti includ fabricarea ori comercializarea produselor medicale sau a tratamentelor medicale se poate face numai prin promovarea numelui sau a imaginii persoanei respective.

Legea nr. 148 din 06/26/2000 privind publicitatea,din Monitorul Oficial nr. 359 din 08/02/2000 prevede n Art. 17:Publicitatea este permis numai pentru produsele medicamentoase care se elibereaz fr prescripie medical, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agenia Naional a Medicamentului.

La nivel internaional, organismul abilitat n domeniul medical i farmaceutic este Organizaia Mondial a Sntii (OMS) agenie specializata a ONULa nivel internaional, organismul abilitat n domeniul medical i farmaceutic este Organizaia Mondial a Sntii (OMS) agenie specializata a ONU.

Strategia de Medicamente a OMS include:

- mbuntirea accesului la medicamente pentru problemele majore de sntate;

- mbuntirea accesului la medicamente noi i generice eseniale;

- existena unor standarde pentru msurarea accesului la medicamente eseniale create i

testate;

- acces la medicamente promovat prin intermediul contractelor internaionale de comer.

Principala form sub care se manifest concurena ntre cele mai mari companii farmaceutice la nivel global este concurena prin inovare. n ceea ce privete companiile productoare de medicamente generice, acestea concureaz n principal prin parametri mai convenionali (pre, calitate, servicii i eficien).

Trsturile particulare ale sectorului farmaceutic iau natere pe fondul existenei unui model specific al pieei, axat pe urmtoarele elemente:

n cazul medicamentelor cu prescripie, cererea este caracterizat printr-un grad redus de

implicare a pacienilor n ceea ce privete tratamentul pe care l urmeaz n alegerea medicamentelor medicii care le prescriu reprezint principalul factor determinant al cererii pe

pieele produselor farmaceutice pe baz de prescripie;

poteniala substituibilitate a medicamentelor i/sau a terapiilor n practica medical de zi cu zi;

principalii factori de decizie pe partea cererii (medicii) nu suport costul tratamentului, iar consumatorii finali (pacienii), care nu aleg, n majoritatea cazurilor nu suport integral costurilor medicamentelor pe baz de prescripie. Resursele financiare publice limitate alocate sistemului sanitar au determinat autoritile publice s instituie, prin diverse mecanisme, un puternic control asupra preurilor. n mod tipic, utilizarea de ctre autoritile relevante a diferitelor sisteme de reglementare aflate la dispoziia lor este consecina negocierilor cu companiile farmaceutice.

Mergnd n detaliu, la fiecare nivel al lanului de distribuie, se pot evidenia trasturi i reglementri specifice produciei, distribuiei i retailului farmaceutic.

De asemenea, pentru a nelege problematica specific sectorului, este relevant a se enumera succintbdiferitele tipologii ale produselor farmaceutice.

O distincie posibil poate fi aceea dintre produsele medicamentoase care pot fi eliberate numai n baza unei prescripii i cele care pot fi eliberate fr prescripie medical (medicamente OTC). Este necesar a se distinge i ntre produsele medicamentoase care sunt decontate n ntregime sau parial din fondurile de asigurri de sntate i cele care nu sunt decontate. Majoritatea produselor medicamentoase eliberate pe baz de prescripie medical sunt decontate, n timp ce majoritatea celor care se elibereaz fr prescripie medical nu sunt decontate.

De asemenea, se poate distinge ntre medicamentul de original, autorizat pentru comercializare, i medicamentul generic (medicament care are aceeai compoziie calitativ i cantitativ n ceea ce privete substanele active i aceeai form farmaceutic ca medicamentul original i a crui bioechivalen cu medicamentul de referin a fost demonstrat).

La nivel comunitar se disting patru dimensiuni ale funcionrii sectorului farmaceutic:

reglementarea, integrarea, concurena i inovarea.

n urma analizrii unui raport al Directoratului General pentru Competiie al Uniunii Europene concurena de pe piaa farmaceutic este sabotat de ctre productorii de medicamente originale. Investigarea realizat de acest organism european a fost desfurat pentru a se examina motivele pentru care, din ce n ce mai puin medicamente originale sunt aduse pe piaa farmaceutic, precum i motivele care duc la ntrzierea apariiei medicamentelor generice pe piaa farmaceutic european.

Medicamentele originale dispun de un brevet menit s protejeze drepturile productorilor asupra proprietii intelectuale. Fr aceste brevete, industria farmaceutic de cercetare i dezvoltare nu va fi capabil s realizeze investiiile necesare n cercetarea care s genereze noi medicamente. Medicamentele originale, dup ce ies de sub protecie brevetului (dup aproximativ 20 de ani) sunt preluate de ctre companiile farmaceutice concurente i produse la scar larg sub form de medicamente generice.

Medicamentele generice sunt mult mai ieftine dect medicamentele originale, sunt realizate n numr mare i sunt astfel disponibil unei categorii mai largi de public.

Concluziile Comisiei Europene, n urma realizrii unei investigaii n rndul companiilor productoare de medicamente inovatoare sugereaz faptul c unui medicament generic i trebuie prea mult timp pentru a avea acces pe piaa UE dup expirarea brevetului. Este vorba despre aproximativ apte luni, timp n care se pierd foarte muli bani.

Un raport preliminar al Comisiei Europene, realizat n urma unei anchete pe teme concureniale, dat publicitii anul trecut n luna noiembrie, arta c o serie de companii inovatoare folosesc mijloace de ntrziere sau chiar blocare a intrrii pe pia a unor medicamente produse de companii concurente, potrivit site-ului europa.eu. Printre metodele folosite de firmele productoare de medicamente noi se numr depunerea mai multor cereri de brevete pentru acelai medicament i generarea de conflicte i de litigii.Cap 7. ANALIZA INDICATORILOR COMPANIEI

A) Indicatorii de rentabilitate:

a )Rata rentabilitii economice

Rata rentabilitii economice=x 100

Activul total= Active imobilizate nete + Active circulante + Cheltuieli nregistrate n avans

n anul 2008:

Activul total = 78431513+68218208+272972=146922693

Rata rentabilitatii economice =x 100 = 9,9024%

n anul 2009Activul total =72871826+82008312+165863=155046001

Rata rentabilitatii economice=x 100 = 9,1073%

I= x 100 = -8,0293%

Se constat o scadere a ratei rentabilitii economice in anul 2009 fa de 2008 cu -8,02% ceea ce denot o depreciere a performanelor totale ale firmei.b)Rata rentabilitatii financiare :Rata rentabilitii financiare=x 100

Pentru anul 2008

Rata rentabilitii financiare=x 100 = - 16,43%

Pentru anul 2009Rata rentabilitii financiare=x 100 = 14,39%I= x100= -187,52% Rata rentabilitii financire a scazutt n anul 2009 fa de 2008 cu -187,52% ceea ce indic o utilizare dezastruasa a capitalurilor proprii n 2009 fa de 2008.c) Rata profitului:

Rata profitului=x 100Pentru anul 2008

Rata profitului=x 100= -32,733%

Pentru anul 2009Rata profitului=x 100= 29,9413%

I= x 100 = -191,47%

Se poate observa c profitul a sczut n mod substanial n anul 2009 fa de 2008 , respectiv cu -191,47% acest fapt datorndu-se unei reduceri semnificative a vnzrilor n anul 2009 fa de 2008.

B) Indicatori de lichiditate:

Lichiditatea general:

Lichiditatea general =x 100Pentru anul 2008

Lichiditatea general =x 100= 484,7593%

Pentru anul 2009Lichiditatea general =x 100= 676.3553%

I= x 100 = 39.52% Constatm ca att in anul 2008 ct i n anul 2009 indicatorul de lichiditate general a depit cu mult nivelul de 100% ceea ce sugereaz faptul ca firma are o bun capacitate de a-i onora datoriile pe termen scurt. Mai mult putem observa o mbuntire a acestei capaciti cu 39,52% n anul 2009 fa de 2008.C) Indicatori de solvabilitate:

Solvabilitatea general

Solvabilitatea general=x 100

Pentru anul 2008

Solvabilitatea general=x 100= 973,043%

Pentru anul 2009Solvabilitatea general=x 100= 998,99%

I= x 100 = 2,66%

Att n anul 2008 ct i n anul 2009 nivelul solvabilitii generale este cu mult peste pragul de 150% ceea ce sugereaz o foarte bun capacitate a firmei de a-si onora datoriile pe termen mediu i lung. Totui n anul 2009 solvabilitatea general a crescut cu 2,66% fa de anul 2008.

Sovabilitatea patrimonial =x 100

Pasivul total= Capital propriu + Total datorii + Venituri inregistrate in avans

Pentru anul 2008

Pasivul total= 129713542+15099299+31190=144844031

Sovabilitatea patrimonial =x 100= 89,55%

Pentru anul 2009Pasivul total= 139525849+15520152+726=155046727Sovabilitatea patrimonial =x 100= 89,98%

I= x100 = 0,49%

n anul 2008 capitalul propriu deine o pondere mai mica in valoarea total a pasivului fa de anul 2009 datorit nivelului mult mai mare al veniturilor nregistrate n avans n anul 2008 fa de 2009 i implicit unui nivel mai mare al pasivului total. Capitalul propriu a crescut in anul 2009 fa de 2008 dar in acelai timp a avut loc o scadere intr-o proportie mult mai mare a pasivului total ceea ce a condus la cresterea cu 0,49% a solvabilitii patrimoniale n anul 2009 fa de anul 2008. Att in anul 2008 ct i n anul 2009 solvabilitatea patrimonial depete nivelul de 30%. D) Ali indicatori:

1)Activul net contabil

Pentru anul 2008

Activul net contabil = capitalul propriu = 129713542

Pentru anul 2009Activul net contabil = capitalul propriu = 139525849

I=x 100 = 7,56%

In anul 2009 fata de anul 2008 activul net contabil a crescut cu 7,56% pe baza rezervelor legale. 2) Profitul net pe actiune:

Profitul net pe actiune =

Pentru 2008: Pn/actiune = -21310153/1094861499= - 0,01946

Pentru 2009: Pn/actiune= 20079589/1094861499= 0,01833I=x 100 = -194,19% Profitul net pe actiune a sczut n 2009 fa de 2008 respectiv cu 194% ceea ce este foarte descurajant pentru investitorii firmei. ns acest fapt este explicabil printr-o reducere semnificativ a profitului.

3) Price to Book ValuePVB=

Val contab/act=ANC/Nr actiuni emise

Pentru 2008: 129713542/1094861499= 0,11847

Pentru 2009 :139525849/1094861499= 0,12743Pentru 2008:PVB=0,6584

Pentru 2009:PVB=1,6175I=x 100= 145,67%

In 2008 PBV se situeaza sub nivelul 1 ceea ce ineamna ca actiunile sunt subevaluate,iar in anul 2009 PBV se situeaz peste nivelul de 1 ceea ce nseamn ca aciunile sunt supraevaluate. 4)Price to Earnings Ratio

PER= Ultima cotatie la bursa / Profitul net pe actiune

n anul 2008 compania Biofarm a inregistrat o pierdere n valoare de -21310153 lei .

Pentru anul 2009 n cazul companiei Biofarm PER = 0,6350/0,01833=11,23 dar i aceast valoare este descurajant pentru investitori.

Cap 8. BIBLIOGRAFIEwww.biofarm.roNote la situatiile financiare 30.06.2009

- Raport semestrial privind activitatea economico-financiara a S.C. BIOFARM S.A- semestrul I 2009

- COMUNICAT DE PRESA Bucuresti, 14 august 2009 - Biofarm S.A. a publicat astazi raportul- COMUNICAT DE PRESA

Bucuresti, 14 august 2009 - Biofarm S.A.- raport financiar- raportul_administratorilor_062008- http://tradepedia.tradeville.eu/wiki/Biofarm_SA_Bucuresti

- http://www.kmarket.ro/rapoarte/bio.pdf

- http://www.biofarm.ro/produse_noi.php?lang=ro

-http://www.scritube.com/management/marketing/Analiza-mediului-de-marketing-211112123.php- http://business.rol.ro/content/view/73302/25/

-http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/comunicat-de-presa-biofarm/sumar-articol/911123/harma-business.ro/oportunita - http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/artico123/umar-articol/911123/eutica-romaneasca-a-ajuns-la-saturatie.html

- http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/Raport%20concurenta_18423ro.pdf

-http://farmacist.pulsmedia.ro/article--x-Evenimente-pacientul,_pionul_de_baza_in_evolutia_pietei_farmaceutice--6913.html

-http://www.tradeville.eu/dividende/dividende-2009 Sursa de date CEGEDIM Romania piata in volum - unitati, piata in valoare RON

Sursa de date CEGEDIM Romania piata in volum - unitati, piata in valoare RON

Piata locala farmaceutica companii care produc si vand in Romania

Piata totala farmaceutica companiile care produc in Romania si importatorii

PAGE 1

_1354363039.unknown

_1354363047.unknown

_1354363051.unknown

_1354363055.unknown

_1354363057.unknown

_1354363058.unknown

_1354363059.unknown

_1354363056.unknown

_1354363053.unknown

_1354363054.unknown

_1354363052.unknown

_1354363049.unknown

_1354363050.unknown

_1354363048.unknown

_1354363043.unknown

_1354363045.unknown

_1354363046.unknown

_1354363044.unknown

_1354363041.unknown

_1354363042.unknown

_1354363040.unknown

_1354363034.unknown

_1354363036.unknown

_1354363037.unknown

_1354363035.unknown

_1354363032.unknown

_1354363033.unknown

_1354363031.unknown