Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 12 6 - 2 8 a u g u s t 2 0 0 9 ; Ac q u i s t em; A g i g e a St a _ i a ICPE .Biomasa ca resursa regenerabilaTUDORA EMANUELACriza mondiala de energie din ultimul timp a pus pe jar comunitatea stiin_ifica interna_ionala.Pre_ul _i_eiului este tot mai greu de controlat. De aceea, trebuie cautate noi metode de a ob_inecombustibili “pe cale naturala”. Se pare ca solu_ia cea mai buna o reprezinta înlocuireacombustibililor conven_ionali, fosili cu combustibili ob_inu_i din surse regenerabile, adica dintr-omaterie prima care poate fi refacuta permanent. O sursa permanenta de materie energetica oreprezinta plantele care con_in glucide sau poliglucide care înmagazineaza energie.Resursele de biomasa care pot fi folosite pentru producerea de energie sunt foarte diverse. Oclasificare poate fi facuta din punct de vedere al reziduurilor (deseurilor) primare, secundare siter_iare, si biomasa care este special cultivata pentru scopuri energetice.

Termenul de biomasa se aplica masei de substan_a generata de dezvoltarea organismelor vii,fie ele microorganisme, plante sau animale. Termenul include, de asemenea, produseleagricole, deseurile rezultate din agricultura sau de la prelucrarea recoltei agricole, inclusivpaiele de cereale, resturile de la producerea zaharului, amidonului, berii.

În condi_iile mediului topogeografic existent, se apreciaza ca România are un poten_ial energeticridicat de biomasa, evaluat la circa 7.594 mii tep*)/an (318x109 MJ/an), ceea ce reprezintaaproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000.Cuvinte-cheie: biomasa, biocombustibil, culturi energetice, cerinta UE – pana in 202020% din consumul de energie = sursa regenerabila., 1. IntroducereBiomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primara, iarpentru trei sferturi din popula_ia globului care traieste în _arile în curs de dezvoltareaceasta reprezinta cea mai importanta sursa de energie. La nivelul UniuniiEuropene se preconizeaza crearea a peste 300.000 de noi locuri de munca înmediul rural, tocmai prin exploatarea biomasei. În prezent, în UE, 4% din necesarulde energie este asigurat din biomasa.

Agen_ia Interna_ionala pentru Energie estimeaza ca în Europa, resurselede petrol se vor epuiza în 40 de ani, cele de gaze naturale în 60 de ani, iar cele decarbune în 200 de ani, lucru care s-ar traduce prin faptul ca, peste aproximativ 20de ani, Europa va fi nevoita sa importe 70 la suta din necesarul de energie. Caurmare a acestui fapt, statele uniunii au fost nevoite sa gaseasca surseregenerabile. Uniunea Europeana îsi doreste ca, pâna în anul 2020, 20% dinconsumul de energie al statelor comunitare sa fie asigurat din surse regenerabile.Criza mondiala de energie din ultimul timp a pus pe jar comunitateastiin_ifica interna_ionala. Pre_ul _i_eiului este tot mai greu de controlat. De aceea,trebuie cautate noi metode de a ob_ine combustibili “pe cale naturala”. Se pare casolu_ia cea mai buna o reprezinta înlocuirea combustibililor conven_ionali, fosili cucombustibili ob_inu_i din surse regenerabile. Acestia se numesc biocombustibili sideja s-a început procesul de substituire treptata a combustibililor conven_ionali cuacest nou tip de carburant. Din ce se pot ob_in biocombustibilii? Dupa cum o spunesi defini_ia lor – din resurse regenerabile, adica dintr-o materie prima care poate fi2Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor demediu0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; Ac q u i s t em; A g i g e a S t a _ i a ICP E.refacuta permanent. O sursa permanenta de materie energetica o reprezintaplantele care con_in glucide sau poliglucide care înmagazineaza energie. O astfelde planta este porumbul. Orice crescator de animale stie ca porumbul con_ine multamidon, care este transformat de animalul care îl consuma în energie, care, dacadepaseste necesita_ile energetice ale organismului este stocata sub forma de _esutadipos. Amidonul poate fi transformat însa cu ajutorul enzimelor în glucoza, carepoate fi fermentata cu ajutorul microorganismelor în etanol. Iata, deci o altamodalitate de a exploata energia înmagazinata în porumb, si anume transformareaei în etanol, care poate fi amestecat cu benzina si ars în motoare. Pe lângaporumb, se mai folosesc si alte produse vegetale pentru ob_inerea debiocombustibili: sfecla de zahar, soia, rapi_a, sau chiar uleiurile rezultate de larestaurante dupa prajirea alimentelor. Grasimile animale reprezinta o alta sursaregenerabila de biocombustibili.2.Biomasa. DefinitiiBiomasa cuprinde toate formele de material vegetal si animal, crescute pesuprafa_a terestra, în apa sau pe apa, precum si substan_ele produse prindezvoltarea biologica (D.O. Hall, 1981).

Termenul de biomasa se aplica masei de substan_a generata dedezvoltarea organismelor vii, fie ele microorganisme, plante sau animale. Termenulinclude, de asemenea, produsele agricole, deseurile rezultate din agricultura saude la prelucrarea recoltei agricole, inclusiv paiele de cereale, resturile de laproducerea zaharului, amidonului, berii etc.Biomasa poate fi generata si de celule izolate, cum ar fi celulele de drojdii,mucegaiuri sau bacterii, utilizate în anumite tehnologii agroindustriale, crescutepentru con_inutul lor în proteina folosita în alimenta_ia oamenilor si în furajareaanimalelor sau ca sursa de produse farmaceutice (de exemplu, antibiotice).No_iunea are un sens foarte larg si complex si include: biomasa vegetalasau fitomasa (organismele vegetale); biomasa animala; biomasa microbiana;biomasa acvatica. În cadrul biomasei vegetale, se pot diferen_ia: biomasa epigee(par_ile plantei aflate deasupra solului), biomasa hipogee (par_ile subterane aleplantei), biomasa lemnoasa etc. În ultimele decenii este folosita frecvent no_iuneade biomasa energetica.Produc_ia de biomasa vegetala este rezultatul activita_ii fotosintetice atuturor indivizilor care alcatuiesc o comunitate de plante (popula_ie sau asocia_ie).Produc_ia de biomasa a unui învelis vegetal (lan, pajiste, padure etc.), denumitaproduc_ie primara neta, este exprimata prin masa substan_ei organice produsa peunitatea de teren acoperit cu vegeta_ie (g/m2; t/ha) si în unitatea de timpconsiderata (an; zi) sau este exprimata în echivalent energetic (joule, kcal/ha-1/an-1) (Botnariuc, Vadineanu, 1982; Atanasiu si Polescu, 1988). Sursa energetica deproducere a biomasei primare este energia solara ajunsa pe suprafa_a terestra,captata si transformata de organismele vegetale (prin conversie fotosintetica) însubstan_a organica.Aceasta energie, fixata sub forma de energie chimica, aprovizioneaza înlan_ toata lumea vie (lan_ul trofic), intrând în circuitul firesc al substan_elor organicedin natura: nutri_ia umana, nutri_ia animala, descompunerea microbiana siresinteza, industrializare.Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 32 6 - 2 8 a u g u s t 2 0 0 9 ; Ac q u i s t em; A g i g e a St a _ i a ICPE .Produc_ia primara neta (realizata de plante) constituie sursa de energiepentru celelalte niveluri trofice din ecosisteme. Din energia consumata de animalesub forma de hrana vegetala, cea mai mare parte este asimilata si folosita înmetabolism, iar o alta parte din energie este eliminata prin dejectii etc.Pentru orice cultura agricola sau asocia_ie de vegeta_ie naturala, 4 factoridetermina productivitatea neta sau cresterea neta a biomasei: cantitatea deenergie solara incidenta; propor_ia din aceasta energie interceptata deorganele verzi ale plantei; eficien_a conversiei fotosintetice în biomasa aenergiei interceptate; pierderile de biomasa prin respira_ie. Doar o mica partedin radia_ia solara care ajunge în atmosfera terestra este captata în procesulfotosintetic al plantelor si este transformata în biomasa.Trebuie re_inut însa ca o eficien_a fotosintetica de 1% corespunde, înabsen_a stress-ului hidric, la o produc_ie de cca 30-35 t biomasa uscata/ha-1/an-1.În afara energiei solare, ob_inerea unor recolte cât mai ridicate de biomasaprimara si cât mai bune calitativ este condi_ionata de numerosi al_i factori: factoriinterni - genetici (specie, soi, hibrid), care au un rol primordial în capacitatea deacumulare a biomasei; factori externi (factori de mediu, factori tehnologici).3. Potentialul global de biomasaOrganismele de pe Terra participa în mod diferit la produc_ia totala de biomasa.Bioproductivitatea primara în apa marilor si oceanelor este datorata fitoplanctonului(în zona europeana, acesta este compus predominant din microalge si mai pu_indin macroalge) si plantelor superioare marine. Fitoplanctonul asigura oproductivitate scazuta, în jur de 0,5 t biomasa uscata ha-1/an-1, valori ce potajunge pâna la 0,8-3,0 t/ha-1/an-1 în condi_ii favorabile (ceea ce reprezinta circa50% din produc_ia biologica a apelor de coasta). În culturile artificiale de algemarine productivitatea poate urca pâna la 50 t biomasa uscata ha-1/an-1, iar dupaunele surse, cea mai ridicata produc_ie de biomasa a fost ob_inuta experimental laalge - aproximativ 100 t biomasa uscata ha-1/an-1.Plantele acvatice submerse produc în zona temperata, în medie 5-7 tbiomasa uscata ha-1/an-1. Dintre speciile acvatice deosebit de productive seciteaza linti_a (Lemna minor), salata de apa (Pistia stratiotes), caracterizate prinritmuri extraordinare de crestere (îsi dubleaza biomasa în interval de 5-6 zile). Înaceasta grupa mai pot fi incluse plantele recoltate de pe terenurile mlastinoase,cum ar fi trestia (genul Phragmites, 7,5-13,0 t biomasa uscata/ha-1/an-1), rogozul(genul Carex, 4,2-6,3 t/ha-1/an-1), Scirpus s.a., plante care, în situa_ii extreme potacumula pââna la 20-37 t/ha-1/ an-1. Planctonul din apele dulci produce pu_in - 1-3t biomasa uscata (ha/an) în apele curate si pââna la 4-9 t/ha-1/.an-1 în apeleeutrofizate (Palz, Chartier, 1980).

Speciile vegetale terestre difera mult în privin_a randamentului conversieienergiei solare si al produc_iei de biomasa. Poten_ialul acestor specii este evaluatîn zona temperata, la 20-30 t biomasa uscata/ha-1/an-1, dar aceste valorile suntrealizabile numai de cele mai productive specii si în condi_ii de mediu foartefavorabile. Fara îndoiala, produc_ia de biomasa are valori scazute la planteleinferioare (de exemplu: licheni - 2-3 t substan_a uscata/ha-1/an-1; muschi - 0,5-0,7t/ha-1/an-1 (Atanasiu si Polescu, 1988). Pajistile naturale produc în medie 4,5 tbiomasa uscata/ha-1/an-1, iar la unele plante din flora spontana se discuta de 9-14,1 t/ha-1/an-1.Dintre culturile agricole, culturile pentru boabe si cele furajere secaracterizeaza printr-un poten_ial de 21-24 t biomasa uscata/ha-1/an-1; în4Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor demediu0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; Ac q u i s t em; A g i g e a S t a _ i a ICP E.exploata_iile agricole obisnuite aceste plante asigura, în medie, 5 t boabe/ha-1/an-1sau, respectiv, 12,5 t biomasa uscata ha-1 /an. Culturile radacinoase situberculifere specifice zonei temperate - sfecla, cartoful, topinamburul - dispun deun poten_ial productiv deosebit, ajungâându-se la 20-30 t biomasa uscata /ha-1/an-1 în condi_ii bune de cultivare.La arbori, productivitatea primara este estimata în medie la 8,6 t/ha-1/an-1, speciile forestiere foioase (cu frunza cazatoare) din zona temperata pot producecirca 12 t/ha-1/an-1, iar coniferele 15-18 t/ha-1/an-1. În zona temperata, o padurede stejar sau de fag în vâârsta de 120 de ani reprezinta o biomasa evaluata la 275t substan_a uscata/ha, prin compara_ie cu padurile ecuatoriale care pot reprezentao acumulare de peste 1000 t/ha. Planta_iile forestiere intensive asigura, în prezent,unele dintre cele mai mari produc_ii de biomasa (36-40 t/ha-1/an-1).Complexitatea rela_iilor dintre particularita_ile fiziologice si factorii de mediueste remarcabil ilustrata de eficien_a fotosintezei plantelor de tip C4 si eficien_a cucare ele utilizeaza apa. Pentru a produce aceeasi greutate de substan_a uscata,plantele de tip C4 consuma în jur de doua ori mai pu_ina apa decât plantele de tipC3; de asemenea multe plante din tipul C4 au un optim de temperatura mai mare.Planta perena erbacee Titestromia oblongifolia (familia Amaranthaceace),care traieste în Death Valley din California, nu-si opreste fotosinteza nici la 50ºC,cât este temperatura zilei la amiaza. Plantele care poarta organe asimilatoarenumai într-o anumita perioada a anului au fotosinteza limitata numai în aceeaperioada.4. Clasificari ale biomaseiResursele de biomasa care pot fi folosite pentru producerea de energie suntfoarte diverse. O clasificare poate fi facuta din punct de vedere al reziduurilor(deseurilor) primare, secundare si ter_iare, si biomasa care este special cultivatapentru scopuri energetice:Reziduurile primare sunt produse din plante sau din produse forestiere.Astfel de biomasa este disponibila “în câmp” si trebuie colectata pentru utilizarea eiulterioara.1. Productivitatea unor culturi.Productia de materieuscatat/haCultura Productia echivalenta depetroll/ha30 miscanthus, sorg, sorgdulce, stuf12 00020 mazare, floarea-soarelui,canepa, cereale, papura,salcie, plop, eucalipt8 00010 rapita, hrisca, salcam 4 000Reziduurile secundare sunt produse la prelucrarea biomasei pentruproducerea produselor alimentare si pentru producerea altor produse din lemn sisunt disponibile în industria alimentara, la fabrici de producere a hârtiei, etc.Productia de reziduuri agricole.Planta Reziduul Productia de reziduutone/tona de culturaOrez paie 1,1-2,9

Grau paie 1,0-1,8Porumb tulpina+stiulete 1,2-2,5Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 52 6 - 2 8 a u g u s t 2 0 0 9 ; Ac q u i s t em; A g i g e a St a _ i a ICPE .Sorg tulpina 0,9-4,9Mei tulpina 2,0Orz paie 1,5-1,8Secara paie 1,8-2,0Ovaz paie 1,8Alune de pamant coji 0,5Alune de pamant tulpina 2,3Mazare tulpina 5,0Bumbac tulpina 3,5-5,0Iuta tulpina 2,0Reziduurile ter_iare devin disponibile dupa ce un produs din biomasa a fostfolosit. Reprezinta diferite deseuri, care variaza din punct de vedere al frac_ieiorganice, incluzând deseuri menajere, deseuri lemnoase, deseuri de la tratareaapelor uzate, etc.Deseurile forestiere includ deseuri care nu mai pot fi folosite, copaci imperfec_idin punct de vedere comercial, copaci usca_i si al_i copaci care nu pot ficomercializa_i si trebuie taia_i pentru a cura_a padurea. Taierea unor copaci dinpadure conduce nu numai la însanatosirea padurii, ci si la producerea de reziduuricare pot fi folosite pentru producerea energiei. Datorita faptului ca aceste reziduurisunt împrastiate pe arii largi si în locuri greu accesibile ele sunt în general greu derecuperat, iar costurile sunt ridicate.Unele specii de plante energetice fac parte din categoria biomasei lemnoase,de exemplu copacii care cresc foarte repede. Perioada de recoltare a unor astfelde plante variaza între 3 si 10 ani în func_ie de specia copacului, iar perioada întredoua plantari poate fi chiar mai mare de 20 de ani. Salcia este un exemplu bun deplanta pentru o rota_ie scurta a planta_iei (RSP) care poate fi recoltata la fiecare 2-5ani pe o perioada de 20-25 de ani (planta de lunga durata).culturile cu scopuri energetice:• copaci cu viteza mare de crestere: plopul, salcia, eucaliptul;• culturile agricole: trestia de zahar, rapita, sfecla de zahar;• culturi perene: miscanthus;• plante erbacee cu viteza mare de crestere: Switchgrass sau Panicumvirgatum (o planta perena ce creste in America de Nord), Miscanthus sau iarbaelefant (iarba de Uganda).reziduuri:• lemnul provenit din toaletarea copacilor si din constructii;• paiele si tulpinile cerealelor;• alte reziduuri provenite din prelucrarea unor produse alimentare (trestia dezahar, ceaiul, cafeaua, nucile, maslinele).deseuri si sub-produse:• deseurile de la prelucrarea lemnului: talas, rumegus;• deseurile de hartie;• fractia organica din deseurile municipale;• uleiurile vegetale uzate si grasimile animale.• metanul capturat de la gropile de gunoi, de la statiile de tratare a apeloruzate si din balegar.Intrucat dezvoltarea industriei de bioetanol din cereale a dus la crestereapretului acestora, se promoveaza cercetarile pentru obtinerea de biocombustibilidin biomasa lignocelulozica (paie, coceni, plante nefurajere si nealimentare etc),sau din dejectii si deseuri (gunoi de grajd, ape uzate, gunoaie orasenesti, deseuriindustriale etc). Acesti biocombustibili au fost denumiti a doua generatie de6Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor demediu0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; Ac q u i s t em; A g i g e a S t a _ i a ICP E.biocombustibili. Biocombustibilii solizi se obtin cel mai simplu, din biomasavegetala nevaloroasa. Exista echipamente de producere a brichetelor (peletilor),fixe, sau chiar si mobile, care convertesc deseurile celulozice (rumegus, paie, alteproduse vegetale, care nu sunt valorificate in alt mod, sau pur si simplu sunt arsepe camp fara a se folosi acea energie degajata) intr-o marfa vandabila.Biocombustibilii lichizi sunt biodieselul si bioetanolul. Biodieselul se obtinefoarte simplu din plante oleaginoase. In schimb, bioetanolul de generatia a doua,

(cel care se obtine din celuloza, si nu din cereale), necesita un proces de fabricatiemai complex.Exista un potential mare de biomasa ce poate fi si mai mult marit printr-outilizare mai buna a resurselor existente si prin cresterea productivitatii culturilor.4. Biomasa in RomaniaConform Art. 2 Nr. 11 Dir. LCP / Anexa 1 HG 541/2003), biomasa provinedin:• Produse de origine agricola si forestiera din materie sau parti vegetale• Deseuri vegetale din agricultura sau silvicultura• Deseuri vegetale din industria alimentara, daca se utilizeaza calduragenerata• Deseuri vegetale fibroase din productia de celuloza naturala si din productiade hartie din celuloza, daca acestea se coincinereaza la locul productiei sidaca se utilizeaza caldura generata• Deseuri de pluta• Deseuri lemnoase cu exceptia deseurilor lemnoase ce pot continecompusi organici halogenati sau metale grele ca urmare a tratariicu agenti de protectie a lemnului sau ca urmare a unei vopsiri, si inspecial a deseurilor lemnoase din deseuri de la constructii sidemolariResursele de biomasa din Romania (FAO, FAOSTAT Database si „Forestry Information System”,2002, www.fao.org).Tipul de resursa debiomasaProductia totalatoneProductia medietone/1000 haPrincipalele 10 culturi agricolelucerna pentru furaj 7 846 000 341porumb 7 777 600 338leguminoase (amestecpentru furaj)6 316 667 274grau 5 364 014 233plante de nutret 4 678 167 203cartofi 3 742 300 162leguminoase pentru boabe 2 949 367 128trifoi pentru furaj 2 704 367 117legume si radacinoase 1 244 867 54struguri 1 170 786 51Animale numar numar/1000 habovine 3 097 000 134pasari 69 312 000 3 009porcine 6 521 000 283Produse forestiere m3 m3/1000 halemn de foc si mangal 3 152 600 137reziduuri de lemn 243 500 15Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 72 6 - 2 8 a u g u s t 2 0 0 9 ; Ac q u i s t em; A g i g e a St a _ i a ICPE .Entuziasmul legat de beneficiile utilizarii biocombustibililor pare sa sediminueze. Studii recente releva ca produc_ia si utilizarea de combustibili bio au unimpact negativ asupra mediului [20] prin:- defrisari masive pentru cresterea suprafe_elor însamân_ate cu plante tehnice;- eroziunea terenurilor datorita exploatarii în regim de monocultura (daca secultiva mai mul_i ani la rând aceeasi planta pe o anumita suprafa_a,substan_ele nutritive din sol se epuizeaza si acesta devine destul de repedeinfertil);- infestarea solului si a apei ca urmare a cresterii cantita_ilor de pesticide sifertilizatori utilizate în realizarea culturilor intensive si care produc pagubeimense solului si apei s.a [21].5. Valorificarea biomaseiValorificarea biomasei se face prin conversia ei si prin ardere.Descarcarea, depozitarea si manipularea biomasei• Transportul si manipularea biomasei• Pre-tratarea biomaseiAspecte speciale la arderea si gazificarea biomasei- Arderea pe pat fix- Ardere pe gratar

- Sistem de gratar rulant- Ardere in strat fluidizat- strat fluidizat stationar- strat fluidizat circulant- Ardere cu pulverizare (PC)- Gasificarea biomasei- Cogenerare termica si electrica- Coincinerarea biomaseiProcedeele termochimice utilizate pentru conversia biomasei sunt pirolizarapida si gazeificarea. Acestea pot fi folosite independent de alte procedee chimicesau împreuna cu acestea.Diferite tipuri de biocombustibili:BiocombustibilCe este? Argumente Pro Argumente Contra8Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor demediu0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; Ac q u i s t em; A g i g e a S t a _ i a ICP E.Etanoldin biomasaagricolaAlcool ob_inut prinfermentareacerealelor, plantelortehnice si altor sursevegetaleCombustibil cu cifraoctanica mare si emisiireduse de gaze cuefect de seraDificulta_i întransportul princonducte, consumacantita_i mari debiomasa agricolaalimentara sau furajeraEtanoldinlignocelulozaAlcool ob_inut princonversia biomaseilignocelulozice laglucidefermentescibileurmata defermentareaacestora la etanolCombustibil cu cifraoctanica mare si emisiireduse de gaze cuefect de sera. Nuutilizeaza materii primealimentare sau furajereDificulta_i întransportul princonducte. Este maiscump decât etanoluldin cereale.Biogaz Amestec de gazein care predominametanul, ob_inut prinfermentareaanaeroba a gunoiuluisau altor deseuri sausubproduse agricole,menajere sauindustriale

Materia prima estenevaloroasa, rolimportant înmanagementuldeseurilor. Poate fi osursa de energie încomunita_i rurale, sauzone sarace aleglobului.Este greu delichefiat si de aceea nupoate fi folosit întransporturi. Comozi_ialui este heterogena, înfunc_ie de materiaprima si tehnologie.Biodiesel Un carburantasemanatormotorinei, ob_inut dinuleiuri vegetaleReduce emisiile sieste lubrifiant pentrumotoareDificulta_i întransportul princonducte. Nu esteagreat de to_iconstructorii demotoare si automobileMotorinaregenerabilaUn carburantasemanatormotorinei, ob_inut dingrasimi vegetale sihidrocarburiCorespundestandardelor pentrumotorina cu con_inutfoarte scazut de sulf,adaosul de grasimianimale îmbunata_esteproprieta_ile de igni_ie;poate fi transportat princonducteEmisiile sunt mairidicate ca în cazulbiodieseluluiBiobutanolCombustibilalcoolic, asemanatoretanoluluiMai usor detransportat, mai pu_incoroziv în conductedecât etanolulNu se produce încala capacitate mare6. ConcluziiTotusi, statisticile arata ca, în ultimul deceniu, în România, consumul totalde biomasa a înregistrat o tendin_a de diminuare lenta, datorita între alteleextinderii re_elei de distribu_ie de gaze naturale si GPL. În balan_a resurselorprimare, caldura ob_inuta prin consum de biomasa este produsa pe baza celor maidiferite resurse si are utilizari diversificate, dupa cum urmeaza:Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 92 6 - 2 8 a u g u s t 2 0 0 9 ; Ac q u i s t em; A g i g e a St a _ i a ICPE .1. Circa 50% din caldura produsa pe baza de biomasa, provine din arderea

reziduurilor forestiere;2. Restul de aproape 50% din caldura produsa, rezulta pe baza biomasei deorigine agricola;3. 10% din caldura consumata în sectorul industrial se regaseste în industriaprelucrarii lemnului;4. 90% din caldura necesara încalzirii locuin_elor si prepararii hranei, se asiguradin reziduuri forestiere si deseuri vegetale (în special în mediul rural).În ceea ce priveste consumul de biomasa al României, in regim deexploatare energetica, se folosesc bio-combustibili de diferite tipuri, dupa cumurmeaza:5. combustibili pe baza de lemn, folosi_i în cazane industriale de abur sau deapa fierbinte, pentru diferite procese de încalzire industriala;6. combustibili pe baza de lemn, folosi_i în cazane de apa calda, cu puteritermice unitare între 0,7 MW si 7 MW;7. sobe si cuptoare cu lemne si/sau diverse deseuri agricole, utilizate în sferaîncalzirii individuale a locuin_elor si pentru prepararea hranei, a apei caldemenajere, etc.Printre preocuparile auoritatilor de valorificare a bimasei in Romania, asacum am mai subliniat, in ultimii ani, se resimte o scadere a valorificarii potentialuluide biomasa existenta ( balotii de paie de pe campuri si algele de pe litoral ) dar si ocrestere a interesului, pe masura ce tehnologiile din strainatate vin cu oferte din cein ce mai variate de diferite linii tehnologice cu grad crescut de eficientizare autilizarii acesteia.Bibliografie[1] V. Telibasa, HotNews.ro., 27 martie 2007.[2] Cristian Covaci, HotNews.ro., 31 ianuarie 2007.