1

STUDIUL MORFOLOGIC ŞI NUMERAR AL ELEMENTELOR CELULARE

DIN SÂNGE

SÂNGELE la om este ~ 5 l

- este un tip specializat de ţesut conjunctiv compus din celule, fragmente celulare şi lichid

intracelular.

Sângele circulă prin organism şi este foarte bine adoptat să îndeplinească mai multe funcţii:

- transportul nutrienţilor

- transportul oxigenului

- eliminarea unor produşi : CO2, hormoni, celule şi alte substanţe

- participă la menţinerea temperaturii corporale

PLASMA – este lichidul component al sângelui, care reprezintă ~ 55% din volumul total al

sângelui.

Conţine săruri şi ioni cum ar fi:

- Ca, Na, K, bicarbonat

- Molecule mari : albumine, globuline, fibrinogen

- Compuşi organici : aminoacizi, lipide, vitamine, hormoni, cofactori

Prin aglutinare (coagulare) se exprimă serul, iar prin centrifugare plasma, care este identică cu

serul dar care nu conţine fibrinogen şi alţi compuşi necesari pentru coagulare.

TIPURI DE CELULE SANGUINE

ERITROCITUL

Este o celulă lipsită de nucleu, fiind considerată de mulţi autori o veziculă de hemoglobină

prinsă într-o membrană lipoproteică.

Durata de viată = 120 zile, scade sub 60 zile la 30-40 zile în anemiile hemolitice.

De asemenea, scade în unele cazuri de intoxicații și în toate cazurile în care rezistența

globulară este diminuată.

În mediu hipertonic se produce o exosmoză –dispersiune a hemoglobinei.

Endosmoză –în mediu hipotonic, eritrocitul se umflă după care se sparge.

Ruperea membranei eritrocitului, ca urmare a creşterii permeabilităţii acesteia cu pierderea

conţinutului se numeşte HEMOLIZĂ.

În definirea tipurilor de anemie este necesar studiul cito-morfologic al hematiilor

- apar modificări de formă poikilocitoză (sferocite, eliptocite, ovalocite, drepanocite sau

sickle-cell);

-modificări ale mărimii eritrocitelor duc la inegalitatea lor, denumită anizocitoză (pe frotiu

pot apărea micro-, macro- și normocite);

-modificări de culoare ale hematiilor se datoresc încărcării variate cu Hb, realizând

anizocromia sau policromatofilia (normocromie, hipocromie, hipercromie)

hematii normale sickle –cell=celule seceră

LEUCOCITELE –sunt elemente figurate sanguine, variate ca structură şi afinităţi față de

coloranți, având drept caractere comune prezenţa constantă a unui nucleu şi funcţii de apărare ale

organismului.

2

Leucocitele se deosebesc între ele prin forma şi mărimea lor, forma nucleului, afinitate, față

de coloranți, atât a nucleului cât şi a citoplasmei, prin forma, numărul şi aspectul organitelor celulare

şi prezenţa sau absenţa granulaţiilor specifice din citoplasmă, ca şi prin colorabilitatea acestor

granulaţii.

Leucocitele se mai deosebesc între ele după mobilitatea lor şi aspectul funcţiei lor fagocitare

(micro şi macrofage ) sau secretorii.

Caracterele comune ale leucocitelor:

- originea lor unitară, au nucleu

- nu se divid în sângele circulant

- durata secretată de viaţă (2- 5 zile)

- În studii electroforetice viteza deplasării leucocitelor este în funcţie de tensiunea superficială şi de

încărcătura electrică a diferitelor zone ale leucocitelor

- În sângele venos leucocitele sunt mai mari decât în sângele arteal, din cauza fenomenelor din

endosmoză.

CLASIFICARE LEUCOCITE

Granulocite neutrofile (nucleu segmentat)

Pe un frotiu recoltat din sângele periferic se observă predominanţa celulelor anucleate,

respectiv a hematiilor. Din loc în loc se găsesc şi elemente nucleate.

Leucocitele neutrofile (granulocitele neutrofile) sunt cele mai numeroase leucocite, fiind

prezente în sânge în procent de 45-75%. Sunt celule globuloase, emit pseudopode ceea ce le conferă o

mare mobilitate. Durata de viaţă a neutrofilelor este de 2-5 zile, ele persistând în sânge 6-12 ore.

Au nucleu caracteristic, segmentat, prezentând 2-5 lobi nucleari legaţi între ei prin punţi de

cromatină. Aşezarea lobilor în neutrofil realizează forme diferite, asemănătoare literelor din alfabet

(C, E, U, V, S, Z, Y). La sexul feminin aproximativ 3% din neutrofile prezintă la unul din lobii

nucleari corpusculul Barr, ce reprezintă cromatina sexuală condensată a unuia din cei doi cromozomi

X. Corpusculul sexual apare la microscop ca o prelungire a lobului nuclear sub forma unui băţ de

tobă.

Citoplasma neutrofilului este slab acidofilă, colorată în roz palid. Gradul de segmentare al

nucleului corespunde cu vârsta celulei. În citoplasmă se găsesc numeroase granulaţii fine.

neutrofile

PMN-

polimorfonucleare

(granulocite)

Nesegmentate

neutrofile

1 – 4 %

Segmentate neutrofile 60 – 70 %

Eozinofile 1 – 4 %

Bazofile 0 – 1 %

Limfocite 20 – 30 %

Monocite 4 – 8 %

3

Bazofile 0,5 – 1% , 8 –12 µm

Nucleu-lobat, lobii nu sunt separaţi, acoperit cu granulaţii mari bazofile (violet închis) care

conţine o albumină specială numită volutină.

- granulaţiile sunt oxidază şi peroxidază pozitive

- citoplasma uşor acidofilă

Granulocite eozinofile (nucleu bilobat)

Eozinofilul se găseşte în sângele periferic în proporţie de 1-5%, fiind printre cele mai mari

elemente din grupul granulocitelor segmentate. Celulele sunt sferice, cu nucleu bilobat sau „în

desagă”. Se pot întâlni în sângele circulant şi eozinofile cu nucleu trilobat. Citoplasma este intens

acidofilă, conţine organite celulare şi granulaţii acidofile.

Durata de viaţă a eozinofilelor este de 8-12 zile.

Monocite (nucleu reniform)

Monocitele se găsesc în sângele periferic în proporţie de 6-8%. Se împart în monocite mici-

inactive şi monocite mari-active. Sunt celule globuloase, cu citoplasmă abundentă, bazofilă, ce se

colorează în albastru-cenuşiu. Nucleul celulei este nesegmentat, mare, deseori reniform. Monocitul

împreună joacă un rol important în apărarea organismului.

Durata de viaţă în sângele circulant este de 10-60 ore.

Limfocite (nucleu sferic)

Limfocitul este o celulă sferică sau uşor ovală, se găseşte în sânge în proporţie de 25-45%.

Nucleul limfocitului este mare,uşor incizat, colorat în violet, ocupând mare parte din citoplasmă care

este redusă la un inel perinuclear. Citoplasma este bazofilă, conţine granulaţii azurofile, organite

celulare.

Durata de viaţă în sângele periferic este diferită, fiind situată între câteva zile şi un an, dar

unele limfocite pot atinge şi vârsta de 5-25 ani. Limfocitele joacă un rol important în imunitate

(limfocitele B şi T)

TROMBOCITELE

plăcuţe sanguine sau hematoblaşti

forme variate

aspect de protoplasmă bazofilă cu granulaţii azurofile, strânse în

mijloc dând impresia unui nucleu

provin din megacariocite (origine mieloidă) se formează în 7 zile

4

splină marita inhiba eliberarea trombocitelor

Trombocitele consuma oxigen, decoloreaza albastru de metilen, oxidându-l

conţin oxidaze şi peroxidaze

purtător de histamină

aglutinează uşor, formează trombi, eliberează trombokinaza, previne aglutinarea hematiilor

rol în coagularea sângelui produce retracţia cheagului datorită

enzimei retractozim

EXAMINAREA FROTIULUI DE SANGE

- se face la microscopul optic, cu obiectivul de imersie. Pe rand se examinează : morfologia

eritrocitelor, frecventa și morfologia trombocitelor și a leucocitelor. Pentru întocmirea formulei

leucocitare se examinează frotiul de sânge pe margine, deplasând lama într-o singură direcție,

numărând fiecare tip de leucocit dintr-un total de 200-400 de leucocite numărate. Astfel, se

stabilește formula leucocitara.

Tehnica

Se parcurge frotiul cu obiectivul cu imersie, intr-un singur sens si in zig-zag deoarece

limfocitele au tendinta sa se grupeze spre centru, in timp ce polimorfonuclearele stau mai mult la

marginea frotiului (conform figurii de mai jos), mai intai pe o latura a lamei pana se intalnesc

primele 50 de leucocite si pe latura opusa pentru celelate 50 de leucocite.

Examenul microscopic pentru stabilirea formulei

leucocitare

REZULTATUL COLORĂRII

A. clasa unui element sau gradul său de maturare se stabilesc pe baza unor criterii ce privesc

bazofilia citoplasmei elementelor tinere, afinitatea tinctoriala a granulațiilor granulocitare și

acidofilia eritrocitelor mature.

B. Metoda dă indicații asupra ph-ului. Coloranții acizi sunt fixați pe porțiunile alcaline ale

celulei care sunt acidofile, iar coloranții bazici sunt fixați de părțile acide, care sunt bazofile.

C. Eozina (colorant acid) este fixată de granulațiile eozinofile care sunt alcaline (ph 11);

albastru de metilen, colorant bazic este fixat de acidul dezoxiribonucleic din nucleul.

Nucleolul fixează albastru de metilen deoarece conține acid ribonucleic.

D. Cu cât o celula este mai tânără citoplasma este mai bazofilă, datorită concentrației mari de

acid ribonucleic.

E. Pe măsura maturării celula devine mai acidofilă pentru că scade concentrația în acid

ribonucleic.

FORMULA LEUCOCITARĂ NORMALĂ

- Formula leucocitara normala mmc

- Granulocite neutrofile nesegmentate(NN) 1-4 % 50-320

- Granulocite segmentate (NS) 50-70% 3000-4500

- Granulocite eozinofile(E) 1-4% 100-200

- Granulocite bazofile (B) 0-1% 20-10

- Limfocite (L) 30-45% 250-2400

- Monocite (M) 4-8 % 240-480

5

MODIFICARI CANTITATIVE

ALE FORMULEI LEUCOCITARE :

Crestere ↑ o Neutrofilie

Normal – sarcina, efort muscular

Patologic – infectii generale si

locale, intoxicatii, leucemie

granulocitara

o Eozinofilia

Alergii, parazitoze

o Bazofilia

Leucemie, intoxicatie cu plumb

o Limfocitoza

Tuberculoza

o Monocitoza

Mononucleoza infectioasa, febra

tifoida, malarie

Scadere ↓

o Neutropenie

Normal – inanitie

Patologic – febra tifoida, infectii

virale, agranulocitoza

o Eozinopenie

Faza de debut boli infectioase,

intoxicatii, dupa corticoterapie

o Limfopenie

Infectii supraacute,

postcorticoterapie

Forme anormale

Leucemie mielogenă

Leucemie limfoidă

Leucemie mieloidă

6