Benefits of E-libre

11
1 Beneficiile e-comerțului pentru tour-operatorii români Turismul este o componentă importantă a vieții noastre. El s- a dezvoltat într-o industrie foarte profitabilă ;i va continua în această direcție atâta timp cât petrecerea unui timp liber de calitate călătorind sau făcând activități interesante câ;tigă teren. Turismul are impact asupra multor sectoare emergente, de la agricultură până la servicii industriale avansate. Curentul general în turism este acela că societățile tind să-;i externalizeze serviciile din sectorul de outgoing ;i să le internalizeze pe cele de incoming ǻdeținerea de lanțuri hoteliere, nave de croazieră ;i companii aerieneǼ. Procesul tehnologic din ultimul secol a revoluționat modelele de muncă ;i a făcut posibilă industrializarea celor mai multe funcții de producție. Disponibilitatea de timp ;i venit a stimulat industrializarea turismului ca pe un fenomen nou.

description

cartile electronice beneficii

Transcript of Benefits of E-libre

  • 1

    Beneficiile e-comerului pentru tour-operatorii romni

    Turismul este o component important a vieii noastre. El s-a dezvoltat ntr-o industrie foarte profitabil ;i va continua n aceast direcie atta timp ct petrecerea unui timp liber de calitate cltorind sau fcnd activiti interesante c;tig teren.

    Turismul are impact asupra multor sectoare emergente, de la

    agricultur pn la servicii industriale avansate.

    Curentul general n turism este acela c societile tind s-;i externalizeze serviciile din sectorul de outgoing ;i s le internalizeze pe cele de incoming deinerea de lanuri hoteliere, nave de croazier ;i companii aeriene.

    Procesul tehnologic din ultimul secol a revoluionat modelele de munc ;i a fcut posibil industrializarea celor mai multe funcii de producie.

    Disponibilitatea de timp ;i venit a stimulat industrializarea turismului ca pe un fenomen nou.

  • 2

    E-turismul are potenialul de a facilita informarea ;i rezervarea pentru un numr mare de consumatori la costuri relativ joase. El creaz posibilitatea ca sectorul turistic s fac economii pe scar larg la producia ;i distribuirea de tiprituri ;i alte activiti tradiionale cum sunt centrele de apel ;i centrele de informare. El asigur de asemeni comunicarea ;i dezvoltarea de relaii att cu consumatorii finali ct ;i cu furnizorii de servicii turistice ;i intermediarii de pe pia.

    Internetul poate fi considerat cea mai recent revoluie n distribuia de informaii turistice ;i vnzarea de servicii turistice. Transportatorii low cost contribuie la cre;terea considerabil a tranzaciilor pe internet, deoarece ei comercializeaz bilete n principal online, realizndu-;i n acela;i timp politica de reducere a costurilor.

    Situaia comerului electronic n ageniile de turism romneti

    Piaa de internet de band larg din Romnia a crescut rapid datorit competiiei foarte puternice. Concurena este n principal bazat pe infrastructur. Platformele concurente n band larg, includ TV prin cablu larg accesibil, micro-LAN, ADSL, fr fir i

  • 3 de fibre. Cre;terea utilizrii benzii late favorizeaz dezvoltarea internetului n Romnia, cuprinznd e-comerul, e-guvernarea ;i e-sntatea. Televiziunea digital este disponibil prin cablu TV, satelit ;i televiziune digital terestr (DTTV), cu operatori de televiziune digital contra cost prin satelit ce au un rol determinant n adoptarea televiziunii digitale. Evoluia DTTV progreseaz n urma aprobrii unei strategii de migrare DTTV.

    Tour-operatorii reprezint o cheie esenial n mediul competitiv din industria turismului. Acetia influeneaz comportamentul consumatorilor i procesul de luare a deciziilor atunci cnd aleg o destinaie de cltorie.

    Ageniile de turism din Romnia realizeaz pachetele turistice, le promoveaz pe pia ;i le vnd, dup care efectueaz ;i aciunile respective. Deci, ei fac att munca de agent tour-operator ct ;i pe aceea de detailist ei sunt att productori ct ;i retaileri.

    Tour-operatorii romni au evoluat gradual ;i s-au integrat pe piaa dinamic actual, printr-un efort susinut de a se transforma din companiile comuniste de stat dinainte de 1990.

  • 4 Dar fiind o ar post-comunist din estul Europei, ara noastr este mai puin familiarizat cu conceptul CSR corporate social responsibility/responsabilitatea social corporativ filozofia sau ideologia integrrii problemelor de mediu ;i sociale n cadrul operaiunilor companiei pe baz de voluntariat); cei mai muli dintre tour-operatorii din Romnia nu includ activiti bazate pe responsabilitate social, n afara celor internaionali care au avut de-a face cu acest concept ;i i neleg beneficiile.

    Industria operatorilor de turism din Romnia a fost nevoit s nfrunte vremuri dificile din 00 ncoace, cnd recesiunea global a afectat negativ turismul internaional, ct ;i datorit dezvoltrii rapide a noilor sisteme de distribuie global ;i ageniilor cu rezervare online. Industria a fost de asemeni influenat de preul cltoriilor domestice ;i internaionale legate strns de fluctuaiile ratei de schimb, structura de vrst a populaiei ;i stabilitatea geopolitic. Pentru a face fa crizei economice globale, tour-operatorii romni reduc costurile, fac

    reduceri de personal ;i ;i limiteaz activitile sociale.

    Comercializarea online a serviciilor turistice este o

    oportunitate n plus pentru accesarea rapid, facil ;i eficient pe piaa global, care nu ar trebui neglijat. % dintre tour-operatorii europeni ofer rezervri online, ;i 0% dintre

  • 5 intermediari stimuleaz consumatorii s-;i organizeze vacanele exclusiv via internet.

    n conformitate cu ITU (International

    Telecommunication Union/ Uniunea Internaional de Telecomunicaii, Romnia are 00 utilizatori de internet (iunie 2010), ceea ce reprezint ,% din populaia sa.

    AN UTILIZATORI POPULAIE %POP. SURSA 2000 800 000 22 217 700 3,6% ITU 2004 4 000 000 21 377 426 18,7% ITU 2006 4 940 000 21 154 226 23,4% C.I.

    Almanac

    2007 5 062 500 21 154 226 23,9% ITU 2010 7 786 700 21 959 278 35,5% ITU

    Doar ,% dintre cumprtori utilizeaz web site-urile ageniilor de turism. Ceilali ori nu ;tiu dac ageniile au pagin web 0% sau indic faptul c agenia nu are web site ,%.

    Lipsa de securitate constituie n continuare o problem serioas pentru utilizatorii site-urilor ageniilor de turism. ,%

  • 6 dintre utilizatori nu bifeaz caseta de selectare pentru securitate ca ;i calitate pentru web site-ul pe care-l utilizeaz. O alt deficien const n faptul c web site-urile ageniilor de turism nu includ toate produsele/oportunitile pe care le ofer.

    C;tigarea ncrederii ;i garantarea proteciei lor pe termen lung consolideaz poziia intermediarilor n lanul de distribuie de cltorii ;i avantajele competitive ale acestora.

    Abilitatea ageniilor de turism de a realiza cu succes servicii, care s includ plusvaloare ;i utilitate pentru consumator, are o deosebit importan pentru ameliorarea activitilor lor n condiiile e-comerului. Reprogramarea proceselor afacerii ;i tehnologiei de deservire ar trebui s constituie un obiectiv pentru atragerea de noi consumatori, satisfacerea nevoilor lor ;i cre;terea numrului de consumatori fideli.

    Lipsa de ncredere ;i experien a consumatorului romn, aplicaiile reduse de plat pe internet prin cri de credit, sunt principalul motiv pentru care exist un numr mic de agenii de turism care dezvolt e-comerul n Romnia. Ele se folosesc de avantajele acestuia numai pentru a-;i menine afacerea real deja

  • 7 existent, ;i nu pe cea virtual, ceea ce le deosebe;te de tendina modial.

    Prin transferul sistemelor de rezervare n afara spaiului real al ageniei pe web site-urile lor online, tour-operatorii se angajeaz n reducerea cheltuielilor, eliminarea comisioanelor ;i diminuarea costurilor de marketing ;i performan.

    Tour-operatorii romni nu ;tiu unde s apeleze pentru soluii tehnologice, nu au expertiza necesar pentru lansarea sistemelor de e-comer, ;i nu ;tiu ct trebuie s investeasc n tehnologie pentru a intra n joc.

    De;i zborurile ;i vacanele sunt acum promovate pe internet, foarte puine pagini pot efectua rezervri n timp real sau procesa tranzacii, ;i nu exist nimic disponibil care s corespund gamei ;i profunzimii serviciilor oferite de agenii de turism.

    Este semnificant faptul c cei mai proemineni playeri n afacerilile emergente de turism online nu sunt considerai a fi juctori ci startups ca lastminute.com ;i deckchair.com. Aceste companii au intrat pe pia fr sisteme mo;tenite crora s le

  • 8 poarte de grij ;i fr bagaj intelectual referitor la mersul industriei.

    n spatele primului val de noi intrai pe pia exist o a doua, potenial mult mai amenintoare for companiile cu o puternic tehnologie industrial, buzunare adnci ;i expertiz considerabil n designul ;i dezvoltarea sistemelor de comer electronic. Cnd li s-a cerut s identifice companiile-lider n industria turistic electronic, jumtate dintre respondeni au rspuns Expedia, compania de turism deinut de Microsoft care opereaz exclusiv pe web.

    Tour-operatorii consacrai ;tiu c faptul c doar companii cum este Expedia vor rmne n competiie pe viitor.

    E-turismul vizeaz diminuarea costurilor

    Exist un consens larg n ceea ce prive;te importana e-comerului. Principalul driver este dorina de a reduce costurile singurul mare factor motivant pentru care adopt tehnologia pentru cei mai muli dintre tour-operatori.

  • 9 Unii dintre cei mai mari tour-operatori admit faptul c au cheltuieli de milioane n fiecare an pentru realizarea bro;urilor. Dup bro;uri centrele de apel constituie principala int pentru diminuarea costurilor. Costurile de marketing ;i administrare se sper deasemenea c vor scdea ca rezultat al introducerii comerului electronic. Costurile mai mici de administrare vor fi determinate de reducerea tranzaciilor pe suport de hrtie.

    Dar dac tehnologia este soluia tot ea reprezint ;i problema. Din multele companii care au o pagin de web la ora actual, majoritatea nu ofer dect puin mai mult dect profilul companiei, cteva informaii de marketing ;i bro;uri online. Aceste site-uri sunt tehnic inadecvate pentru construirea ;i se bazeaz pe componentele facile disponibile n HTML, perl, Unix ;i de administrare a web serverului.

    Sistemele de comer electronic full-service capabile s opereze rezervri n timp real ;i tranzacii end-to-end sunt deabia la stadiul de preplanificare. Unul dintre motive l constituie faptul

    c calificrile necesare sunt mai nalte dect cele cerute pentru un site web orientat spre marketing. Acestea includ TCP/IP (Protocol

    de control al transmisiei/Protocol Internet, n englez Transmission Control Protocol/Internet Protocol) ;i alte networking, administrare de baze de date, procesarea

  • 10 tranzaciilor, securitate, designul interfeei pentru utilizator ;i abiliti de integrare de sistem.

    Se a;teapt ca e-comerul s reduc costurile n cele mai multe domenii. Totu;i, ntr-un anumit domeniu se prevede o cre;tere a costurilor. Acesta este, deloc surprinztor, necesitatea de a investi n IT networking ;i infrastructur. La ora actual agenii mpart costurile de funcionare a reelelor care furnizeaz informaii de comandare ;i rezervare. Odat cu eliminarea agenilor din peisaj, tour-operatorii vor trebui s suporte aceste costuri singuri. Reelele care stau la baza sistemelor de e-comer vor fi cu certitudine mult mai cost-eficiente dect reele industriei de turism actuale. Dar aceasta rmne de vzut.

    ntre timp, majoritatea operatorilor de turism preconizeaz costurile de network mai mari pentru comerul electronic pe termen scurt.

    Fr nici un dubiu e-comerul este menit s devin un canal de distribuie major pentru industria turistic, dar revoluia comerului electronic le aduce tot attea provocri ;i ameninri tour-operatorilor existeni cte oportuniti.

  • 11 Principala provocare const n adoptarea tehnologiei ;i punerea ei la munc. Alte provocri se refer la u;urina sau nu cu care tour-operatorii sunt capabili s manevreze trecerea de la statutul de ter parte la acela de distribuitor direct.

    Cea mai mare ameninare este aceea pe care o constituie noii intrai pe pia companii care vin pe pia cu abiliti pe care operatorii de turism tradiionali nu le au, ;i capabile s se mi;te mai rapid pentru c ele nu sunt mpovrate de reele de ageni ;i modele de afaceri perimate.

    Operatorii de turism adopt comerul electronic nu pentru c doresc acest lucru ci pentru c sunt constrn;i s o fac. Dac nu o fac din proprie iniiativ altcineva i va determina s o fac. Rmnerea pe loc pur ;i simplu nu este o opiune.

    Cel care va avea de c;tigat n final este consumatorul.