Alegoria Patrimoniului Libre

8/10/2019 Alegoria Patrimoniului Libre

1/111


2/111

Aceaste arte a fost ed;tatd u sprijinulMINISTERULTIIFRA}ICEZ AL AITACERILOREX]ERNE

st AL AMBASADETRANTETn novAlrn

ALEGORIA PATRIMONIULUI

Menoriei lai Andrd Chastel

Unirre$itabaradeaFacAfi. : Text. ieldtie[{lt

copenar Gidini Gsrgesd

Plere Lemnirc - V@ d anciens Mn@nts rl" Roru.lanw, ptn

O Editions du Seuil. 1992 et 1996.

corrndir a. rpra pd L,rr D limld D nsnaElitnnSlMETR AStr Acadeniei 18-20. 0109 Bucurclti


3/111

A$ vrea sd salut aici pe acelda cdtur operd nplinitd

i,t slujba patn o iului m-a tnpi sla scrierea acestei cdrli.

,nai cu seani pe Jacques Ho let,RaJnond laruire

ti Michel ParenL,7n sd ,nai , ullunvsc hi Aletundre Meli:snns,

Michel Rebrt Satulati Jean Marie Vincenl

care au at\tt buriitatca de a citi lnatuscisul.

Monument qi monument istonc

Unrversiiatearadea ibliotecaFac. rtt.Constr. ertPielSrie

t . - . ,

mr.Nr, lsg'-tmoJ

Patrimoniu* Acest frumos $i stivechi cuvint era legat, la origi-ne, de structurile familiale, ecommice $i juridice ale unci societ4istabile. inrddlcinate in spaiu qi timp. Asdzi, el urmeazi un alt des-tin de mare rasunet, cind. modihcat de diverse adictive (genetic,nalural, storic..), a devenit un concept nomad -

Patnmoniu istoric Expresia desemneazi un fond menit si delec_

teze o comunitate brgiti la dimensiuniplanetare, constituit prin acu_

mularca continud a unei diversititi de obiecte care impertA$escopancnenta or comunl la trecul opere si capodopere ale artelor fru-moase $i aplicale, lucrfi fi produse apa4inind tuturor ltiintelor $im2liestriilor omenesai n societatea noastr[ rdtdcitoare. pe care mobi.litatea ii ubicuihtca prezentului ru irceteazd sA o transfbrmc, "patfi-moniu istoric" a dcvenit unul din cuvintele cheie ale tdbului med;a-ric El face referire la un tip de iIlltilulic si la un tip de mentalitate

TraNferul semantic suferit de cuvint sernnaleazd opacitatealucrului desemna Patrimodul istoric 5i conduitele care ii sint aso'ciale se g2lsesc rinse n straturi de semnifica-tii le ciror ambiguititiiricoDtradicliiarticuleazi qi dczaniculeazi doui lumi li doui vizi-uni asupra umii

Cultul consacrat stlzi patrimoniului storic cere, deci, mai multdccit o incuviiotare safisfecute El trebuie cerctat, ici este cvela-brul. neluat n seami $i totu$i vddit, al unei sterj a sociedlii $i ali trebArilor care o ftdmind- Aceasta este perspectiva din care ilabordez icit ei* afreritug""ia*-a suivantcs oG. es les et desmd.es u enlints",Ditlionaaire dc la langue Jranta?ic de E Littrc


4/111

AI-EGORLA AIRINIONIUI-UI

Dln fondul inens si heterogen l patrimoniului sioric am alesdrept categoric xemplari patrimoniul conslruit- el care priveirc cclmai direct cadrul dc viati al tuturor si al ficcdruia n parte.Ieri nciam fi vorb it de monumente storice.dar cele doui expresii au ncetatsii inai fie sinonime. Monumenrele srorice nu mai constituie decirpirr te unei mo\r(niri crc nu incetea/j a crca\(a pfin ane\a.eaunor noi feluri de bunurr i prin lirgirea cadrului cronologic si a ari-ilor geografice n interiorul cirom se nscriu aceste unuri

Pe cind s e constituia n Fnnla prima Comisie a monumenteloristoricc- n 1837, ele rei mari ca@gorii e monumente stonce eraurtunisifclc Antichitilii- edificiilcrcligioase le Evului mediu si citevacastele. hnedial dupn al doilea r;zboi mondial. numdrul bunuritorinventaiate era de zece ori mai mare. dar nalura 1ornu se schimbasccu nimic. Ele incau prin esenfa or de arhcologie de sroria avantia arhitectlrii. Dc alunci- oale onnele artci de a construi. avanre ipopulare. rbane i rurale, oate categoriile c editicii. publice ; ptvale- somptuare i utilitarc au ost anexate ub noi nume: arhitedumrrrrrrd, denumire eniti din llalia pentru a desenDa onstrucliiprivale ne-monumentale, dcseori idicate fhri ajutorul .trhireclilor;

Iitectwa rernaculard. prcluati din Anglia pentru a dcosebi edifici-ilc cu caracter egional: arhilectura nllu riald a uzinelor, girilor,tirnalelor, rccunoscuti mai ntii dc c;1rc englezi'. n sfiriit. domeniulpatrimonial u se nai limiteazd a cdrficii ndivi duale, l cuprinde eacum ansamblurile onstruite i lcsutul urban: insule ti caiiereurbane. atc,o qe ntregi i chiar ansambluri e ora;e'. cum o arad"1ista" Patrinoniului mondial stabiliri dc UNESCO.

T'ini n rnii )nrlccr. uJrrl (mnologic n. ( s( in. if iar monumentele storice era, ca fi astiizi-practic nelimitat n amonte. unde(orn iLle .r cel al .crccta luf rf ieologice. n ",r l

(l nu depa.erlinilele celei de a doua umlititi a secolului XIX Azi. belgieniircgrelii Casa poporului ( 1896), capodoperd lui Hofla. distr usd n1968. ar liancezii, Halele ui Baltard demolate n 1970, n polidaputernicclor roteste enite din Franla si din lumea nueagi Oric?tde prestigioise, aceste oci erau cclc ale unei mic; minorititi con-fruntatc cu indiferenta generali. Pcnfu administralie i tnajonlateapublicului, pavilioanele iafane comandate e Napoleon al lll ler siHaussmann u ateau decit o funcliune riviali ce nu le deschidcaaccesul citre calegoria monumentelor ln alari de asta. clc

MONUIVIENTIMONUNIENISTORIC

,rt).'rlinc.ru nci epoci reputate datoritit prostului ei gllsi Astizi. or',rrrea Parisului haussmannian ste clasat: Si. n principiu. e deir.arins oe viitor La fel se petrec ucrurile i cu arhitectura modemnylc i'lustraid n FranF, la inceputul secolului' prin Gujmard,l;\'iforte si $coala e la Nancy, i pe care sourtimea xistenfei alcr l:icul-o si fie de ndati asimilad unci mode qi dispfetuid

Chiar ti secolul XX a fbrlat po(ile domeniului patrimonial Firiixk)iali ci la om actuali ar fi declarate monument storic $i prote

trlc hotelul lmperial din'tokyo, capodoperi a lui F. L Wnght( l9l5) care a rczistat seismelof aturale, emolat n 1968; atelioelelrsdcrs de Pcrret (1919) demolate in 1960; marcle nagazinSchocken 1924) al luj Mendolsohn a Stuttgaft' dcmolat n 1955;J, 'oensarul ui I ouis Kahn x Phil idelphia 1954 demnlxl n lq73irr t ranta. cornisrc ecenl onniluilr a palrimoniulur'ccolululXX" a ircercat si elaboreze rileriile $i tipologia necesare enftu aflu lisa si se piardi nici o m:rturie istorici semnificativ5- Nicirrhiteclii intiri nu sint mai putin interesali n desemnarea repl|ronumcnte storice a lucrfilor lor. Le Corbusier a initiat. n vial6liind. orotectia lucririlor sale diII care astdzi unsprezece sintdeclaraie monumente, ar patrusprezece inl inscrise pc inventarulsuplimentar Vila Savoye a prilejuil mai multc campanii de reslaum;e. mai costisitoare ecit acelea le unuia sau altuia dintre nonlr-mentele medievale.

in sffr$il, noliunea de monument storic $i practicile de con-servare are i sint asocjate -au dspindit si in afara Erfopei undeapiruseri si care rimdsese mult timp teritoriul 1or exclusiv Aniit870 au putut vedea. n cadrul desshiderii Meiii. discreta pitrundere a monumentt ui istoric n Japonia=: enlru aceasli lari carciii tr:iise raditiile in prezent, care nu cuno scuse lti istorie decitcea dinasdca, nu concepea aria veche sau modernii decit vie_ nuiti conscna monumentele ecit mercu noi gfalie reconstrucliei orritualc. asimilarea impului occidcntal trecca prrn lccunoallcreaurei istorii ufliversale- prjn :rdoptarea nslitutiei muzeului $i prinDrstrrreamonLrmentelola mallurri le Il(culului

i" ,**. ' cpoca. Strrele 'xle(ri ,u primele are \;-si rpere

Datrimoniul natural- dar nu erau de loc interesate c conservarea;nui patrimoniu collslruit a cirui protecfic este ecenti $i a incepulse m:rginea la locuiniele partjcrlafe ale marilor personalit:ili


5/111

ALECn)RIAAIRIMONIULU]

nationale. n ce pdveste Chinar. cireia aceste alori ii rimiseserlstriine. ea a deschis i exploatat sistematic ilonul monumcntcloristorice. ncepind cu anii 1970.

Prima Conferintn internationalA pentru conscrvarca monu-mentelor storice, inuti la Atena n 1 3

6,nu a reunit dccit curopcniA doua, inu6 la Venelia n 19 64. a beneficiat e p.ezenla a lrci ltrrine europene. unisia, Mexic si Peru. CincispreT-ece ni mai tirziu,optzeci de Fi apa4inind celor cinci continente emnau ConventiaDatrimoniului mondial

Tdpla cxtcnsie a bunurilor de patrimoniu - tipologici. cronologictrsi geografici estc nsotili de cre$lerea exponenliali a publicului lof.

Concertul patrimonial $i concertarca pmcticilor de conservare nuse desfi,:oari, insi. fiiri disonanfe, Ascmcnca rccorduri incep siinspire ingrijor-are Oare nu vor gencm clc distrugcrea obiectuluilor'? Efectele negative ale turismului nu s au flcur simlirc doar laFlorenl.r au Venetia Oraful verhi din Kyolo sc dcgmdcaza c zi cctrc(c. n Egipl. au Febuil inchi\e mormintele din Valea Regilor InEuropa, ca $i in alte pn4i. inflatia patrimoniala este combirutd Sidenuntata i din alte motive: cost de intretinere, neadapiare lafolosinlele actuale- actiune paralizantd asupra marilor proiecte deamenajare Sint de asemenea nvoate oevoia de innoire si dialecti-ca distrugerii are au ecut, de a lungul secolelor. a monumente oisi succeadA elor vcchi. Dc lapt, ftrA a ne ituarce la Antichitate sauEr l mediu. cj rafifnind in Fmnla, ajunge si reamintim sutele debiserici gotice distruse in secolele XVII qi XVllI pentru "inliu-musetare" $i inlocuife cu edificii barocc sau clasice. Piene Patte,arhitectul ui Ludovic al Xv-lea. preconiza. n primul seu plan pen-tru ameliorare i infrumuselare Parjsului, sa "lase de izbelistc"'toate constructiile gotice. Nici monumentele Antichitdtii. cit ar filbsl de prestigioase n perioada lasicr. nu scepau e nimicire (pre-cum vestitul Palais de Tutele'de la Bordeaux), odati ce stdteau ncalea prcicctclor de modemizare ora$lor

iteritoriului.

ln Franta, mditia distrugedi constructive i a modernizarii, lus-lrati de acesfe xemp lc scrvesle sd zi drept cautiune i ju$tificarepenmr un numAr dc alcsi in impotrivirea tor fili de avizelearhitectilor iefi $j alc Comisiei monunentelor storice. Dac teatruldin Nimes, cheie a unui ansamblu eo clasic unic n aceasd ari. afost inlocu;t cu un centru cultual polivalcnt, accasla s-a implat in

MONUMT]NT I MONUMENT STORIC

_S. .fli in dijl@ul onsulul Seif,rrI trinfi ur cabarct carura&est cdificiu ii sluje$rc cag.idind . aEti Claudc P@Dllcarc. in can o sa vo1 3e na,.d&d. detdn si relelat plaflurile loi trlais d. Tutele ,8rlndios nonument cmu. rs 01677 la ordinul l i I-udo ic alXIV-lea pcntru crtindcrea lui

numele prcgresului ehnic i s(xial. al ameliodni cadrului de Yiald.in Maghreb i Orientul Aprupral. aceleari argumcnle onlinua sa fiefolosite pentru distrugerea au mulilarea medrelor: in Tunisia . caii in Siria sau kan. ideologia miicdrii CIAM" si vedetele sale auservit voinla poliiici a modemizirii-

De pc pozitia lor, afiilectii invoca drcptul artirlilor la crealie Eivor. ca Si Dredecesorii or, sd manchezc spatiul urbatr $i sA nu fiescosi n afara zidurilor sau condamnali. o ora:ele istoricc, la pasti$iEi reamintesc cI de a lungul timpului stilurile au coexistat alituratsi articllate in acelati ora.s sau edificiu: istoria arhitecturii, de lacpoca nomanici la goticul flamboyant sau la barcc, poate fi cititiintr-un numlr dc mari edilicii religioase uropcne: catedralele dinChartres, Nevcrs, Aix-en-Provcnce. Valencia sau Toledo. Puterea deseductie a unui ora$ precum Parisul vine din varietatea stilislicd aarhirecturii si a spafiilor sale. Ele nu trebuie incremenite Prhtr oconservarc nlransigenti, ci continuate: de unde Si piramida de la


6/111

ALEGORTA ATRIMO\TIULUI

Proprietarii, a rindul lor, revendic; dreptul de a dispune iber debunuilc lor pentru a obine din ele pHcerile sau profiturilc pc carclc poftcsc. Aceste argumente e ovesc n Franta de o legislatic areprivilegiaztr nteresul public. Ele, totuti- continud sA prcvaleze nStatele Unite, unde imikrea fblosinlei patimoniului istoric privattrece drept o atingere liberti{ii cetiteanulur

Vocile discordante le aceslor pozanti int a lel de puternice a$i hodrirea k)r. Fiecare zi aducc dovezj in acest sens. Totufi.ameninliirile pennanentc carc apasi asupra patdmoniului nuimpiedicd un lary conscns n favoarca onservari; i protectiei sale.Ele sint apiratc olicial in numele valorilor giintifice. estetice,meDorialc, sociale. rbane. ar patrimoniul esie n socielilile ndus-lrialc avansate purt6torul acestora Un dntropolog american arc tcmcistr suslini ctr, prin medierea urismului de arti, patrimoniul constru-il va fi clcmentul de legiturd al societitii modiale .

Consens/contestare: ratiunile si valorile inv(rate in tavoareacelor doutr pozilii respective soliciti un cxamen si o evaluare critice.Inflatie: a putut fi atribuiti unei strategii politice: ea compo(i in modevident o dimensiune economici si marcheazi ftrd indoiala o reactieimpotriva mediNrilltii urbanizlrii contcmporane. Aceste interpretariale conduitebr in relalie cu palrimoniul nu sint totuti sufic;ente pn-tru a explica cxtnordinara lor proljferare. Ele nu ii puizedzd sensul

Subieclul meu cslc locmai enigma acestui sens: ona semanticia patrimoniului construit pe cale de a se constitui. greu de pilruns.rcce $i totodatd icrbinte-Pentru md orienta. oi urca napoi n limpin ciularca originilor. dar nu a unei istorii. mn voi folosi dercpreTentarii repere on(rcre. nsr r . -njr u0ur nvcnrar n pre-alabil. rebuie precizate, el putin provizoriu. continutul $i diferentadintre cei doi te rmeni esentiali pentru ansamblul practicilor patri-moniale: monument $i monument sloric

Mai indi, ce nlelegem prin monument? n francezd, ensul rigi-nal al lermenului cstc accla al larinesd)lni, monunentun. el insusiderival din tnonere a inltijnfa, a reaminti), ceva ce se adreseazimemoriei. Nalura afcctive a mesajului este esenliali: nu este vorbade a lircc o consBtarc. dc a oferi o jnformal;e neutrl, ci de a punein nifclrc. prin cmolie, o amintire vie. n acest rim sens. om numimonumcnt orice anefact construit de cetre o comunitate e indiviziPonlru a-$i rcmemora, altor genem(ii percoanc.

MONUMENT I }IONUMENTSTORIC

cvcnimcnte, acrificii- ituri sau crcdinte. Specificitatea monumcnu-lui line deci ocmai de modul sdu de a actiona asupftr memorici. Nunumai ci o prelucreazl i o mobilizeazi prin medicrca afcctivit?ifii.incit si reamintea scl n trecut ecut si vibrezg n manicra prezentu-lui. Dar acest recLrt nvocat si convocat. arecum ncantat. nu este

nul oarecare: l eslc ocalizat i selectd n scopuri vitale.ln m?tsurain care el poatc contribui n mod direct a mcnfinerea i p2lstrareaidentitllii unci comun;tdfi. etnici sau rcligioastr, nalionall. tribaldsau hmiliala. Pentru aceia are l conslruicsc. a si Dentru ei care-iprimesc scmnalel. monumentul este o pavAzd mpotriva lrauma-tismului {)xistenlei. n dispo ziiiv dc siguranld" Monumentul asigur6,imblrbite^za. liniqteqte prin imbunarea iinlei timpului. El estegarantul originilor i calncazi nelini$tea e care o gencrcazd ncer-titudinea nceputurilor Sfidarc a entropiei, a acli uDii dizol\ante atimpului asupra uturor ucrurilor naturale -i anilicialc. cl incearcAsd potoleasci angoasa mo(ji ti a n'micirii

EsenF monumentului se constituie din raportu l s?iu u timpu ltriit i cu mcmoda. aldel spus, din tn.fnrnea M Qntropologicd.Restul e contingcnt. deci divers ai variabiL Am vtrzut asta n cazuldestinatarilor saj. ti lucrurile nu stau altfcl nici cu genurile $iformele salc: mormint. templu. coloani, arc dc triumt, stell. obelisc.stilD-totem.

Monumentul are toate dsdturilc unui fenomen cultural univcr-sal. Sub multiple forme, el parc prczent pe toate conlinenlclc $i inaproape toate societitile. frc ci ele posedi sau nu scnereaMonumentul, dupi caz. refuzd inscripfiile , sau le primc$tc cindparcimonios. citrd libcral. meori pinl la a se acopcri cu ele de tot.Senerind alunecarca cAfre alte functiuni.

Totuii. rolul monumentuhi. nteles n sensul ui originrr, $i-apierdut progresiv mportanla n soci etntile occidcntale i tinde sil sec\rompczc. n ump ce cu inlul insusi iJLrgl xlte semnrfi ,rr lr i .Diclronarcle tesla ce. t uiru. n 168q. uretiere lre deju 5ridc ntcrmcnului o valoare arheologici, n detrimentul nterpeldrii ircctc:"Mirturie care ne rimine desprc o marc putere sau gr{ndo&rc asccolclor recute. Pifamidele Egipfului, Colosseum int ,? onrm?nl zlrumoase ale mdririi regilor Egiptului. a Republicii omme." Cilivarni mai tirziu. Dicnonnabe de I AcadAnie plaseaztr c-a bineleamonumentul i funcliunea sa memoriald n prezenl, dar cxemplele


7/111

AIEC'OR{,{PAIRMONILILUI

salc [AdcazA o alunecarc . e aceasta ara cAtrevalori estetice i deprestigiu: Monument lustru. superb, maenific. durabil, glorios"."

Aceasti evolutie a sensului ste consacrati n secol mai tirziu dccdtre QuatremBre e Quincy- Acesta consideri ci "releritor lalucr;rile de arhitecturd". cest cuvint 'desemneazn n ediliciu. ficconstru;t pentm a sluji la eternizarea mintirii lucrurilor mcmora-bile. fie conceput, idicat sau dispus asdcl ncir sA dcvina un mijlocde infrumusetare i de magnilicenF n olasc". Si continui aritindcii 'in acesl al doilea sens. dcca dc ,tbntotrctt. lr'ai deDendentd deefectul ediliciului deci l de obicctul sau dcstina(ia a. se poate potravisau poate h aplicau tuluror fclurilor de cl6diri"".

Desigur. evolutionarii de la 1789 nu incetau si viseze monu-mente $i si construiasci pe hirtie edificii prin care voiau sa afirmenoua identltate a Frantei''- Daci sint cu adeviral deslinale si\frvealca memoria penerali i lor viiroare. acesre proiecle \edesfXloari otusi ti pe un alt registru- volutia care se putea obser-va in dictionarele secolului XV em iftycrsibilt r Monumcna'denoteazd e acum nainte puterea, mArirea.lrumusc(ca: m mcnircalui explicitn de a afifma marile proiecte publice. dc a promova sti-luri. de a se adresa ens ibilitilii esteti ce.

Astizi. sensul -'monumentului" conrinui sI cvoluczc. Pltrccriiolcntc de rumusclca drficrulura urmar mrnunarea au uimrrea ecare e provoaci urul dc foni tehnic Siversiunea modemi a colosa-lutri. in carc Hegel vazuse ncepuful anei la popoarele Antichitaliiorientale impurii De acum. monurn.nrul e irnpune tenliei cosdin context, se adreseazi prezentului. schimbind stravechiul sdustatui de semn pentru cel de semnal Exemple: mobilul Lloyd's laLondra, urnul Bretagne a Nantes, Arche de la D6ltnsc la Paris.

Estomparea rogresivi a functiei memoriale monumcnlului arcftrn indoialn multe cauze Nu voi evoca decil doui. si una si ahainscrise ntr-o lungn durati de imp Prima inc dc impo(anF di n cein ce mai mare pe carc socictililc occidentale u acordat-o oncep-tului de arti' de a Rcnastcrc ncoace Inainte weme, monumenteledestinale i amintcascd amenilor de Dumnezeu au de conditia orde roadc alc crcatici cercau de la cei ce le edificau o lucrtrturtrdesivirsiti $i cit mai bine impljnit;, eventual o risipd de lumintr $ipodoaba ogifiei. Fmmusefea u intra n disculie. Dind fiumuseliiidentitate i statut. dcind din ea scoprl supren al artei. Quattrocento

N'IONL]J\IENII MONUMENT STORIC

o asocia uturor celcbrArilor cligioasc $i ururor comemorfuilor.Chiar daci Alberti. care a fost primul teoretician l frumuselji arhitecturale. pistrat el insuti cu pietate notiunea iginal: de monument. otuii el a fost acela care a;nit;at subst;tuirea rogresivi aidealului de memorie cu cel de frumusete.

A doua cauzi rezidir n dezvoltarea. edeclionarea ii rdspindireamemoriilor a(illciale. Platon u identificat scrierea a fiind Daradis-ma n\cnindti a a( 'estuir H(lemunir memorirk r m"numenruluinu a lbst tolusi amcninlali inahle ca imprimeria si i aduci scrieriio putcre in malcric liri prcccdenL

Perspicaccle harlcs Pcrraull cslc incinla si vadi in fulmullircnci4ilor disparitia imitelor ce apisau memoria: ast izi 1..1. proapcnimic nu se mai inva$ pe dinafari, pentru ci de obicei ci4ile pecare e citim sint Ia ndemini. astfel ncit se poate ecurge a ele lanevoie. i din care se pot cita mai sigur pa-sajele opiindule, decitdin memorie. um se icea altidatd'"'. Pierdut cu totul n jubilalia sadc lilcral. el nu ili incbipuie cn mensul ezaur de ftiintd pus la dis-pozilia celor docli aduce cu sine o practicd a uitirii ri cn noile pro-tczc alc memoriei cognitive ar fi nefaste pentru memoria afectiviInci dc la inceputul secolului XVIII. "istorie" desernne^zn disci-plini alc carci cunosliinle. mereu mai bine acumulate i conservate.imprumutd aparentclc mcmorici vii chiar pe misud ce ii ia locul $iii sleie$te puterea Cu toate accstca. "istoria nu sc constituie decildacd este privitd. i pentru a o privi. trebuic sd hi in afara ei'"': lbrmula exprimd in profunzime diferenta $i rolul invcls al monumentului. menit prin prezenla sa ca obiect metaforic si rcaminteascivielii un trecut privilegiat ti s recufunde pe privitor in acest recut

Un secol i jum:itate dupn elogiul lui Penault . Victor Hug o roslca oralia llnebri a mo numentului condamnat Ia moart e prinirvenlarea mprimeriei'. Intuitia sa de vizionar a fost confirmatiprin crearea ;i perleclionarea noilor modalitili de conservare a tre-

cutului: memoria ehnicilor dc iffcgislmre a imaginilor i sunetelor.crre relin fi restituic trccutul sub o formi mai concreti pentru ci sendreseaztr irect simturilor si scnsibilitdlii, "memorii" ale sistemelorclcctronice mai abstracte i mai dcscdmatc.

IatAde pildi fotografia Roland Barthes inlclcs cd acest obiect

' r 'Lrdin punct e veder anrropologic u \enea nici a coocurc/c.

ici sirconteste au sA ecuT ictura "Nu Arta, nici Comunicarc a, i


8/111

ALMORIA PAIRIMONIULT'I

Referinta esle ordinea lbndatoarc a fotografiei. Ea apare asd-el a optutezd incdidi: aduce _o altd specie de dovezi". "accasti ccrtirudinepe carc aici o scriere nu o poate da". Aceasti pulerc dc a autentifi-ca tinc. ffui indoialr, de reactiile chimice care ac dir fotografie oemanalic a referenolui ii, in acelas i imp. ii conJcd i puterea dea rcinvia- CAciptn medierea nei halogenui dc argint. 'fotografiafiinlei disp;rute vine si mir alingd prccum nzele unei stele".

Barthes stiut si perceapi $i s[ analizeze uplicitatea otografiei.cele doui fefe ale aces{uiDou hantukan carc are puterea trdnie ea actiona pe cele doui planuri alc mcrnoriei: sA garanteze istorieti sn reinvie uD recul rnorL Dc aici riscur;le confuziei ri uzurynriiBa(hes ]e denunli idcntificlnd cele doud modahtati prin carefbtogralia aclioneazi asupra noastrS. trndirrn deserntreivl o atmclaecumpitaG, un interes exterior. dar afectiv oluli A?.r.L/, care acesi revini in constiinfi "litem ins6.Ji timpului"", este o milcarc tul-burxtoarc, alucinanti n legdtura u care evine- dc mai multe ori.cuvintul nebun;e. r. aceasu nebunic folosmfii care ace si coin-cid:i i in a i alectul re hiar ceeasi aturir a ncantalia rinmonu-ment Vom tempera afad^r atirmalia din Ia Clu,ibre claire dupe caresocietaiea modemi a renunlat a monumcnt. spunind ce fobgrafia esteo formi de monument adaplattr ndividualismulu i epocii rc.lstre:monumentul unei societtrli privalc. care prmite fiedruia se oblnn insecret reintoarcerea mo4ilor. privai sau publici. care ii lunda-menteazi dentita lea ncanlalia memoriale se implinette de acummai liber, cu prelul unci munci modeste entru aceste magini carcpistreazi un dram dc onlologie.

Folografia condbuie pe de aka parte n semanlizarea onumen-tului scmnal. De fapt, aceste emnal e e aalrcscazl in ce n ce maimult pdn imaginea or mediatii sociedlilor contemporane. rin cir-culalia i difuzarea or in presi, a televiziunc au a cinema Ele nudcvin semn decit metamorfbzate n imagini, in copii firi geutate incare valoarea lor simbolici

sc concentreaai.dis()ciata astfel de va-

loarea or utilitar2i Orice construclie. ricare -ar fi destinatia. oatcfi promovata monumcnt prin noilc tehnici de comunicalie lotr-oatare ormi, funclia sa cs(c dc a lcgitima i autentifica dstenla unuiduplicat vizual, pdmordial. ragil ii t ecitor- c;ruia ii esle dc acumincredintati valoarca a Are pulintr mportantA aptul cd rcalitateaconstruiti nu coincidc cu reDrezentirile sale mediaticc sau cu

MONUMENTt NIONIJMENIsl ORIC

proiccfiile sale Piramida de la Louv re exista nainte ca sl-i inceapiconstruclia Ea continu, si sclipeasctr. stizi- cu lumhi i transparcnle cu care o impodobeite reproducerea btogrulicd a desenelor Simachetelor ale. chiar daci. in realilate. ea aduce mai cufnd cuintrarea unui oarecare c.entru comercial iar oDacilatea sa nchidc Dcrspecli a din Cunea p;ll.alA ci]lrc Tullcncs ii Paris. -otograirleArcului de a D6fense i mai pdstrcazi accsluia atraclie simbolica,oricare ar li rugozitElile diliciului rcal Si ocomfortul birourilorpecare e adiposte$tc. u s ar putca dcscric mai bine pervertirea ceeacc se cheami astAzi monumcnt $i nodul siu de existenfi, decit oj-accarhilcctul viitoarei "mari biblioteci". Intr ebat asuDra nsertieirce\tui edifrcru n \ i tul dc d Bercy. l r l lspunde: l |ebuii , :a n are.rloc, n zece sau douizeci de ani stl se poat:i ace cele mai fium oasecirti pottale lustrate in Paris"."

In aceste ondifii, monumentele, n sensul prim al termenului,nrai oaci oare vreun rol in societitile zise avansate? isind la oparte numeroasele edilicii de cuh carc i$i pistrcazi folosinfa, lisindla o parte monume le dedicalc morlilor ii cimitirclc militare aleultimelor rizboaie. reprzinl, elc ccva mai mult dccit o supmlieiuire? Se mai consfui esc allclc noi?

Monume ele- desprc carc iattr. a dcvcnit necesar sd se precizeTeci siDl "comemorative", urneaztr, punate de ob;lnuinF, un destinlbrmal si derizoriu Singurelc monumente uientice pe care epocanoastri a $tiut si le edifice nu i$i s pun numele i se ascund sublbrme insolite minimale $i non-metaforice. le amintesc e un tre-cut a cirui greutate $i. cel mai adesen, roare nu pot fi incredintatedoar memoriei storice. ntre cele doul rlzboaie mordiale. cimDuldelupti i e r Verdun unstirui\e n pre(edenr: n rmensul rtrgminr lrnaturi, sfirtecat Si ortural prin btitilii. a lost de ajuns a sarca unuip:rrcurs. semenea nui drum al crucii. penlru a lace din el mcmorialul uneia din marile catastrole mane ale storiei modcme Dupinl doilca rdzboi mondid. ccntrul Varsoviei econst ruit dentic aminlcslc. simultan. de iden titatca scculartr a naliunji poloneze $i devoinla dc nimicire care i anima pc dusmanii ei. La fel, societ4ileclualc au iTut sApistreze vie. pentru generatiile iitoare, amintirea

iudeociduluj eluj de al doilea trzboimondial- Decit nirte simboluri:rbstracte au magini ealiste. ecit ni$te otogmfii, taberele e con-centmre nsele. cu bari cile ti camerele or de gazare au devenit

l0 l l


9/111

ALE(;ORIAPATRIMONruLUI

monullrcnte. entru ci sint parte ntegmntd a dra mei co-memoratc.Au fost de ajuns o amenajare umari si citeva ctichctc: din vechiullor strla$ ilisit peDtru ecie. morlii i cAiiii lor ii voravertiza pen-trn vecic pc cai care vor veni la Dachau sau Auschwitz". Nici unArtist nterircdiar nu a fosf neccsar, oar o simpli opcralie meto-Dimictr Fo(a rcalulLri, realifate nrrm egati de aceea cvcnimen-tekx comenoralc, cste mai mare aici decit forta oricdrui simboLLagirul, devenit moflument. ine de domeniul elicvei"-

Dar aceste memoriale uria$e. elicve si rclicvarii in acelati timp.rdmin exceptionale a $i aptele pe care c rcaduc n memoria oamc-nilor Unne pe carc cbuie doar si le alegi i si stii si le desemnczi.ele miflurisesc p lingd toate acestea progresiva disociere care seopicazi inlre memoria vic $i Stiinta de a construi Noul centru alVarsovici nu este un monumenl. l insusi- ecit n misuru n care esteo replicd: cl inlocuieste. u o fidelitate care, inlre allele. atestifotografia, ora$ul distnrs, Monumenlul simbolic idicat. ei niltilo. ct)scopul de a rcmcmora. u mai are valoare n societi 'le noastrc ez-voltate. Pe misurtr ce dispuneau de rrnemothnii ma; performante.acestea u nccht pudn cite pudn si mai ddice monumenre. ranslerindmonumentelor storice lrvoarea cu carc le inconiurasern cind\a .

Cele doua noli uni. care a.zi se confunali adsea, int rot usi nmullc privrnle po/abrlc aca nu chiar antrnorru(e.nli i de toalc.dcpane de a prezrnta quasiuniversalitatea onumentului n rimp lispaliu, monumentul isro c este o inventie bine datati aOccidcnlului S-a vdzut cu ce succes ce st o nccp( a lbsr exportat Siraspindil progresiv n afara Europei ncepind cu a doua iumetaresecolului XIX

Dar npoflurile organizaliilor tutemationale an{A ci aceastirecunoa$tcrc lilnelariirimine de supratati Sensul monumcnluluiistoric S i facc drum cu greutate. oliunea nu se poate desprinde eun anumit contcxl meDtal i de o viziune a lumii- A adopra practicile de conservarc monuinentelor stoicc IfuI a dispune dc uncadru sto ric de refcrinln, irn a akibui o valoare anume impului Siduralei, iir?i a fi aiczal arla in ist orie este a fel de liprit de sem-nilicalje, ca a pmctica ceremonia ceaiului ignorind sentimentuljaponcz al nAturii, hinloismul i structura iponn a relatiilor sociale.De undc cntuziasme are nmultesc ontrasensurile au. si mai muli,ascund alibiuri.

MONLDIENTI MONU]\IENTSTORIC

Alla il i lcrenla. uodxmenlal pusa n e rJcnla e A Rictl ' laincepulul ccolului:monumentul \ le o creJl lc eliberrt i ?wo//r.)J ci lreidc\l inalie lo\l asumata. / I lori 'i din

primulmoment. ntimp ce monumentul storic nu cste nitidl voit ( u gewollt() li ctentca atarc; el se constituie a posteriori pirr pcrspectivelc convergentcale isloricului qi amatorului care l aleg din masa dc cdifioii exis-

tentc, din care monumentele u reprezind dectt o mic tr pa.te Oriccobicct al trecutului poate i convertit n mirturie istoric)l, tirtr str iavut. la origine. o destinalje memoriali Pe de alttr parte. sd neamintim ci orice artefact uman poaie i investit n mod delibcrat uo functiune mcmoriall Iar in ceea cc privelte Pldcerea atd dc arti,ca nu este nicidecum apanajul exclusiv al monumentulul

Monumentul are drept scop si faci un trccut ngh(it dc timp sdretr;iascd in prezen Monumentul istoric intreline un ah fl deraDon cu memoria vic 5i cu dumta- El este ie consthuil pur ii sim-Dl; in obiect de cunoastere $i inte$at intr o conceptie lineartr a tim-pului: in acest az. raloarea sa cognitivi il inchide Er, apel n re-cut. sau mai cuind. in istorie n general. au n istoria artei n par-ticular: fie el mai poate, n plus. n chip de opera de artd. si se

adrescze ensibilitttii noasre artistice. "vointei noastre de artd""( Kr,rjnroll"r): in acest az. el devine parte conslitulivl a Prezcno-lui trAit.dar fira medierca memoriei sau a iltorici.

Relatiile diferite pe carc le intlelin monumcnEle. espcctrv mo_numenrele . lorice cu lrmpul. memoria i cunoa)tereu. mpun 'rJrferenl, majora in ccca ce pnv.sle conserlarea or' ln aparenli.aceastd otiune este consubslanlja li aminduror:L olu$i.,ro,rr-

entele sir't expuse. in prmanenti. vitregiilo. limpului triliLUitarea, dezafectarca, esuetudinea e lac si fie p;trdsitc i litsarc nprrrrrna Le rmeninla :i dlsrugerea vuluntard \i urg3niTJti. dcr)c-rir terc de vointa c a nimi(r re. dimpum\i. de dorinla e Ie sir lvrde acliunea impului sau de vointa de pcrfeclionarc. Prima 1brmi.ncsativi, e cea mai des amintitA: politici, religioas{, deologictr. a

do-vedeste co tmrio rol||tl esendal jucal de monumcnt inmentinerea dentititii popoarelor si grupurilor sociale Dislrugeretporitivi, $i ea generalizati, trage atcnlia mai pulin. Ea se nfhl i$ea-zr.uh tormc dilerire.Unr. r i luah. c '1. propric unor popo3re umsint aponezii care. ne venednd, ca noi. urmcle impului pe monu-nrcnie. onstruiesc riodic replici exacte ale emplel(x originale rle

t2 l3


10/111

ALECORIAPATRTMONIULUI

c:ror copii precedcnte sint astfel distruse Cealalti, creativi. este lus-trati in Europa prin foanc multe exemple, Pentru a miri $i a da maimulti splendoare sanctuarului unde "preafericitul Denis a lfostlsfln$luit. imp de cinci sutc de ani", Suger a pus sA [e distrusl inpart, n iimpul anilor 1130, bazilica carolingiani p care mditia oatribuia lui Dagobert". Cel mai prcqios ti vencrabil monumcnt alcreftinll5lii, Sllntul Petru din Romq nu a fbsr oare dcmolat duDtria(i de apruape dua\prezece ecolc. n uffna unri hotenri a lui iuliual lllea? Trcbuia inlocuit cu un edificiu grandios a cerui merelic tiscenografie sI poali reaminti puterea cucerit, de Biserici incepindcu epoca ui Constantin Si cu noile inflexiuni ale doctrinei sale.

ln schimb, pentru cA so plasetzd ntl un loc imuabil fi definidvin ansambful obiectivat $i hxat dc cunoaQtere- monuntentul istoticnecesitd, n logica acestei unoa cri $i ccl putin n teori, o conservare nc-condilionat d

Proicctul dc conservare monumentelor storice i Dunerea ui inaplicarc au evoiuat cu timpul Si nu por i disociate e isroria nsisia notiunii InveDlie a occidentului, spuneam, i bine datata Ma;rimine si 1le ixarc criteriile datirii.

Intrarea unui oeologism n lexicoane marcheazi rccunoastcreaoficiala a obieclllui malerial sau mental pe cate il desemncazA-Accastd oDsacrarc rezintii atadar un decalaj cronologic. mai muhsau mai putrn mportant dupi caz, n raporr cu primele olosi; aletermenului $i cu aparitia, dintr o dati sau ndclung pregatid, a rcle-rentului sxu Expresi^ monunent isto,i.i nu a intrat in diclionarclefranceze ecit n a doua umitatc a secolului XIX Dar folosirca sasc rispindise ncA de Ia inccputul sccolului Si fusese oDsacrati cGuizot pc cind, de-abia numit ministru de inteme in 1830. creeaposlul dc inspeclor al Monumentelot srorice Trebuie oru$i sI neinlorrcem i mai mull in t imp. Exprc. ia p.rre n(a din t7q0. er?lindoiale pentm ntiia dali, sub pana ui L A Millinr. in momentulin care. n contextul Revolul;ei ranccze, int elabomte oncepol demonument istoric Si mijloacele de pistrarc (muzee, invenlare,clasare, efolosire) care i sint asociatc'.

Vandalismul Rcvolutiei de la 1789 nu trebuie toruti minimalizarMina de oamcni carc l combrnrscri in sinul Comiterelor $i Comisiilorrevolutionare cristalizau. sub urgen(a pricolului, ideilc impfut?ilite damatorii de arl.a, de afiiteclii $i savantii epocii Luminitor.

MONUMENT I MONUMIJNTSTORI('

Sffnut Pcrru din RoD: buiticnlui cbnstanti' in cn6 dc demolate $i

noul sinctuar in construclie. lcdeE de M.rlen mn Hc'mskerk intrc153.r i 1516

A(c\ti litera i erau ei inriii muslenilonr unei tradi ii inteleclualer/r,rr i lc in Quamrocenloi din marea _\olulie manislh Sti intelor\r mentalittrtilor La fel ii originea monumentului storio trebuie.rir(:rti cu mult inaintea aparitiei tcrmcnului c^re il desemneadI'r||tru a lrmiri geneza cestui oncept, rebuie evenit a momcntul,n "re ,e na5re ,- , icctul . int arunci e nePindit . e a \tudi3 i con-{r\ .r un edil ici ; ocntrLringLrraaliune il e ' le un marlor l i ' loriei\' ,' ,,peri dc arli Albc.li. la granila dintre Lioui luml cclebrea-/trirhitcitura care poarc. n aceta ti imp, sa reinvie rccutul. sl asigure.'f,,ri"

",t'ir""tufu;artist i si autentifice manuriilc storicilol'

' A voi. prccum doresc. i plasezi patrimoniul stonc" construit n||riclr'l un;i rcflectii asupra estinului societltilor actuale; ncerca,rrir Lrrmarc. i evaluezi motivatiile- evcndicale. mirturisite, tacite.Irr renoratc. are definesc astizi conduilcle patrimoniale, n atare,u,u. . t nu *. poale ipsi dc u rcvcoire a orieini Nu le poli aplcca1," 'pr, , 'gl inzii atr imoniului .uci nlerptrla maginile e c 'rc or c

14 l5


11/111

ATECORIA PATRIMONIT'LTII

intoarce ea acum, drd a c6uta, n prcalabil, sd ntelegi cum mareasupraJaF etedx $i ucioasd a acestei glinzi s-a constituit, putin citepulin, prin addugarea i fuziunea ragrbentelor umite mai ntii anti-chittrli,mai apoi mooumeDlestoric.

lattr pentru ce aE incercat mai indi sX delinesc un moment deaparilie $i sd reconstitui etapele esenliale ale acestei progresiveinstaurlri a patrimoniului storic coNtruit, de ^ lazp antichizanld aQuattrocento-ului, unde monumentele alese apa4iDeau D modexclusiv Antichitdlii, pinl la faza con$acrdii, care tustitufionali-zeazd conservarea monumentului storic stabilind o jurisdictie deproteclie i fdcind din rcslaurare o disciplinl de sine stltitoare.Aceasti arheologie era necesari, IbIe a solicita totusi crcettrriexhaustive, au m6car extinse.

Nu am erplorar deci sistemalic \loria amanunlite" auparticularittrlile iecdrei datiuni europene n ElaIia ei cu conceptelede monument i patrimoniu storic, N m-am aplecat asupracontinutului jurisdictiilor de conservarc, nici asupra universuluicomplex a restauririi, ne4xploatind decit materia necesare rgu-mentatiei Exemplelc mele sint adesea uate din FraDta Ele nu sintprin aceea mai pulin exemplare: a nventie europeand,_parrimonillistoric relevtr aceeali mentalitate n toate irile Europei In in6sura Dcare a devenit o institulie planetarA, l confrunttr n timp toate irilelumii cu acelea'i ntrebfui si cu acelea$i xigenle.

lnf-un cuvint, nu am vlut sA fac din nofiutrea de patrimoniuistoric si ditr folosirca sa obiectul unei anchete storice, ci subiectulunei aleeodi

l6


12/111

CAPITOLLL I

Umanismelegi monumentul ntic

UNL{NISMELEt MONUIVIENTUANIIC

in cadrul unei lucdn consacrale n principal Occidentului(rcttio. nu pot evoca Antichitatea mai muLtdecit punctual, Si nici nut)ol aduna mai multe elemente carc si suslini dczbaterea Allii auli-rcut ' si citeva cpere vor fi de aluns.

Arcr graci clasici Si manitifi antice

Regatul Pergamului': Attalizii au clutat cu fervoare, ensibililate i pcrseverentl sculpturile Si obiectele de arti decomtivd pe carc(;rccia clasicl le produsese iri insA a le fi coleclionat vreodatd.( unoscute datoriti mirturiilor lui Pausanias, olybios ii Pliltius,(olccfiile Attalizilor nu apa(in nici categoriei tezaurelor, religioasefi lunerare, la cum fuseseri ele acumulate n momintele egiptcnesitr In opisthodotnos-LtI emPlelor grece$ti, nici categoriei cunozFriltilor, adunate n hazardul izboaielor, priidfilor, cititoriilor sauIx)ttenirilor de citre curioqii din ioate timpurile. Aceste obiecte auli'st ciutate, alese Si achizilionate pertru calitatea or intrinseciAttalos are efinsari n inlreaga Grecie $i. a 210 naintea erci noas-rlc, punc sd fie ?ntreprinse a Aegim primele sipitturi cunosclrte 'rrrk)rie Acelasi demers l face, a fel ca pe succesorii ii, s admire\i sr'ipunA si fie copiatc in capitala lor marile monumente elenice

Roma: n 146 nainte de sus Cbristos. aimpi{irea prAzii rtrerflDatele aliate n urma prxdifii Corintulu;, generalul cman L AM mmius este sumrins de mirimea pre-tului oferit de Attalos alll lcr pentru obiecte a cdror valoare nu era perceputi de cdtrer(nnrni:el cere sd cumpere picturd a lui A-ristide pe atunci veche(lr peste n secol) pe care o expedjazi de ndaLi . mpreuni cu citeva\trtui, ca ofrandi zeilor Romci. Acest episod a putut fi luat drept(l lir de na$ere simbolica a obiectului de arti qi a inceputuluicolcclionlrii sale a romani

Obiectele recegti efuite de armatele omane ncep pin a_li acel| iltrarc discretd n sinul citorva locuintc patriciene. Dar statutul lor\c schimbi in momentul in care Agrippa cere ca oPerelc tezaurizate|lr ilina templelor sd ie expuse edcrii uturor, n lumina vie a dru||N'ilor si marilor spalii pub]ice.

Sc poate spune ci monumentul storic s a nilcur la Roma ciucanul 1420. Dupd exilul dc ta Av ignon (1305 1377), ri tudat; drDaMarea Schizmi ( 1379- 417), Marrin al Vlea rine si reaseze ediulpnr"l dt in Orusrl Je.nuidt e , iduri dr.r ia rca .r- i edcr urerea$i prestrgiul Un climat intelcctual nou se dezvolti in jurul nrinelorarrice . e Lleacum orhe{ de.pre . lorie. i coniLrmi rccutul abulo.i al unei Romc a cirei splendoare {teptinsd.ar disrrugerea icondamnati de Poggio Bracciolini fi p.ierenii sii umanjsr;_

Tiietudle cronologice au o valoare csentialmente uristicAEIeccr 5 lie modut e in lun(l iede c\repli i . antir ipari i supra\iepuL5e vc \edea ci intere\ul nlelecruxli anist ic rrrarmonumenlclorantichititii dc citre o mic:i eljri a Quanrocenro-ului cra rezuhatulunei iDdelungale maru.izfui si cunoscuse rcdecesori ncd din ultimul slert al sccolului XlV.

Dar nu ar lroxr( oporrun r acea5lqSene/i j a l ie impinsa i ma it jeprnc m timp'Trebuie hiar i ne nuebim daLa. \a cum u :ugerat anumi(i isrorici, oamenii Anrichiri{ii fi ai E\,rlui mediu nu auavut. lln anumite cazuri, acceasi perspcctivi istorici i pistriroareasupra monumentelor i obiectelor e arli ale tecutului Colcctia deopcle de ani \eche. nrif ipindmuzeete. arc d fi ap ur Ia sfusitulsccolului ll Inaintea reinoasrrc.nrremoan(a ui AlcranJru icles-l indria mpcnului oman. eri tonul rec cveleua eli ler ul t ivatccucelitorilor sdi un tezaur de edificii publice ( temple. stod. eatre... ceapar. n ochii lor, ca monumente srorice- a fel cum apa. rtrai tirziu inEuropa med;evali monumcntele romane n ochii literadlor hiniri currudiium i .re.Sml oare ce.le nalogii lu/ori isr upert tcrale?

r8 19


13/111

AI-EC,CIRIAATRIMONII]'LUI

De atunci, ca atlt de adesea n alte domenii. Roma ofeia un spec-tacol ambiguu', asuFa c?iruia privirca secolului XX cste tcnrari seproiectz-e valorile $i demersurile societ4ii occidentale, post-medicvale i chiar actuale. oma unoaste olcclionari e art teru-di(i ca Asinius Pollio. rafinati ca Arlicus- gurmaozi ca Seneca,previzilori ca Ciccm. pasionali pintr la a $i pierde viala ca VcrresiusRoma cunoa$te pia(i dc art6 cu expc4i, alsificarori, agenri.Romaa despuiat Greia la o scard care cste comparabiltr cu aceea a pridirilornapoleoniene: martore sint cele cinci sute dc staoi de bronz smulsesanctuarului e la Delphi $i ale clror dmasite sc gisesc astazi apalatul ui Dioclefian de la Split $i n cel al lui Haddan dL ta Tivoli.Roma a vdzut consruindu-se, in insisi iDcinra acestei VillaHardriana. primul muzru de arhitecturtr in mirime naturali.

Totu$i, compaftlia cu modemitatea ccidcntali trebuic tempe-rata II fapl, nici un principiu nu inlerzicc distrugerea dificiilor sauobiectelor de arta vechi Pistrarea lor tine de cauze aleatorii. h afaride aceasta. ici bunurile dobilc coleclionate sculpturi, icturi. vase,crmee), nici \rechi le edificji admiratc religioase au civile) nu sinrinvestite cu valoarc storici.

Doud trtrsituri, elnici Si cronologicd, oferA cheia dcosebirii lorfali dc monumentele qi patrimoniul istoric occ;dcntal. Toateobiectelc ar e au ?ncinrat e Attalizi, apoi pc rcmani. sinr de origi-ne greacA'. Cu exceplia citorva lucriri de la incepulul secolului VI,ele apa4in n exclusivitate crioadelor lasictr elenistict Valoarealor nu tinc nici de relalia or cu o islorie pe carc si o autentifice aua cdrei datare sd o permiti, nici de vechimea or: ele oferi ochiuluiimplinirile unei civilizatii supcrioare. Sint modelc, menire si reinvico artd de a tIii si un rafinamenl e care numai grccii Ie cunoscuser?lAttalizii voiau sA ucd din capi lala or un centru de culturA geaclRomadi ceuu u si se pitrunde. prin viz, de umea plastic aGrecjei,a$a cum ceuhu sd se impregnez cu gi.direa Greciei prin practi-carea imbii sale. Nu era vorba de un dcmers eflexiv si cosnitiv. cide un proce. de insu\ire: buciili de arhitectura cau de siulprurd.obiecte alc anizanilor greci. carc caprti o noud valoarc de intre-buinfareodatd asimilate ecorului ermclot strizii, gr;dinilor publi-ce $^i rilate, locuintei, sau conveni@ n agremente ale vietii domesrice

In sfir$it, aceea$i prudeng este necesad in privinta valorii esred-ce atibuitc crealiibr Greciei clasice. Desigur, o noui expcrienli a

trnrnl lui M .cellus a Roma citrc l88O: oblu6l i euPrt, irepind 'uEvul

rnll'tr. dc fnnilii de patriceni aolald cu nllesug.ri

20


14/111

Turnurile dc apnraE ndicar. (1. o.uir.rti Romei cn incep.r. drr \ccotul xr nuo..le\c nouMlcle anti.r prdunr arcut ui ScFnniu S.i.r Srn\rt de Du plrac

t]N'IANISNIILIIIN'loN ]NJENTL'LNTIC

lrumusctii. nediatizati prin conttiinti. se dezvolti ncepind cu secolrl III inainleilcrci noastre. Dar ea raimine D gereral subofdonaldxltor categofii dc practici. Se mai obscrvd. pe linga aceasta. a ceanrai mare prnc a colectionaribr. molivalii striine de pliccrca propr;e artei: prcsligiu' la cucerito fi. snobism a paFr'enili. rofit sau sr al jocullri ln all;i. Dar. se vr spunc. aceleati devieri nu caracledzeazii oarc o parte mponantd a colectionarilor dc arl tr actuali?Apoi. acccntul ti comportamcnlul afirtorului par manifeste aPergam a ti la Roma. undc Sylla a fost i tiatorul lui Verfesius.'lotusi. alcgcrile gusrrlui nu sinr ciliuzite de ciilrc o viziune supralrcculului. Pe0lru r se pulca cvoca n mod legi(im notiDnea e monument storic. ipscllc in aces te impuri acca distanlare il.j dc is(('riecare si lie subinlinsd e un proicct dcliberat de conservarc.

Rimdsite antice i }rmdrritar medieval

Legirura nrcntinuti cu monumcntcle ntichitilii clasicc pare mait)utincomplcxi intre epoca manlor nivailiri i sfirlitul Evului medirl

Accste secole au produs di\trugeri firmidabilc intr o Eufopi pe.nrc coloniTarex omani o acoperise u monuncnte $i editlcii publi.c I-a aceast ltu conlribuit mai nles doui lipuri de fac()ri. De ol,rrte. proTelirismul rcstin: nivilirile barbarc djn lecolelc Vl \ii Vllirr produs poale mui puline distrugeri decil proTelitismul misionaril,,r din aceeati cpocd. sau decit rccla al cilugirilor teologi care. n\(colul X . au transformal n cnricrtr amfitealrul din T cr. au ras.rfcnele in Lc Nlans I271) i lenpl l din Tours. De ccalahi parte.|r(liferenB lirtil dc aceste morumcntc care iti pierduscri scnsul il,,losinia. n\ccrriiatea si lipsurilc: rnarile edificii ilc Antichitii(ii\int lransfornrAte n carierc'. sau sint recriperalc Fi denlturate; tl{(nna. n secolul XI. arcurilc Colose{lui sinl asrupale. cupate del,) uinle. depozite i alelicrc. n linp ce in a.cnd apar o biserici si, rrrdcla amiliei Frangipani; Circus Maximus sc umple de krcuin tcIt care e irchiriazi congrcgatia Sfintului Vit: arcDrile eatrului uiI',,r pei sint ocupalc de regu\tori de vinuri i de rztol-i.. cclc aletr.rtrului ui M.rrccllusde negustori e hainc chi. telali $i tavcme.

23


15/111

ALFCORIAPATRIMONIULU]

in Provencc. arenelc din Arles sint transformate ?n fortiread.arcadcle or inchise. pc\tc gmdeDele or \c construicrte n carrier dclocuinte iar id centru cste ridicat o bisericil Nici Arcurile dctriuml nu slnt ocolite.odati ce sc mpodobesc u tumuri dc apdrarcca acela ddicat in secolul XII pc arcut ui Sepi:miu Sever dj cXtrca(eiasi Frangipani

Totuli, in acclca$i epoci. un flumdr de opere si editicii alepiginisrnului u icul nhieclul nei on.enan d;l iherate a nc(ureadirectzl au Ddirecli a clerului care rimdsesc sineurul deDozitar lunci radil i i i tersrc ni a hnmniht, ului anri . . Monumente au pu -trimoniu storic dvdnt d /errrc? nu putem rjspunde a aceasrd ntre-bare decft dupd ce vom fi incercar analizarea motivatiilor acestciatitudini de conservarc.

Mai intli. raliuni praclice de economie n vremuri de criztr nLarc populali3 ru d(.( nrr5. (on\rructri le uinare. radil ir learl i-/analc pe calc i se piarJi Tn ccolul Vl. dri tudinea apci CrigorcI este semnificativl La Roma, el isi ia sarcina de a inrretine oar_cu1 mobil irr. \ i prrcl icA poli t ic: l e relolosire e cure o ra con-lmua succesonrl slu, Honorius: marile locuinte Datriciene sinttransformale n minlstiri. strtile or de receptie n biierici. in afaraRomei. l i t musrri pe mrsionari Nu d;\uugeti cmplele i8ine.ci numai idolii pe care i adapostesc Cit privesre edificiile iniele.mullumiti-vi str le stropili cu apd sfintitr si sd asczati in elealtarele i rclicvele voasrrerr-" onduila mcului diogen este erijaliin doctrintr

Inleresul utilitar nu cra in\a \inurul factor rb con\ervirrea cs-lrgii loranrrce. hc motivrl i ipuncau n miscare uoostinlelc i trarc$i sensibilitatea. entru Dvdlafi. monumenrete i obiectele plgineliceau ccou unor rcxte amjliare. nteresul Si respectul ritad a;es-lor operc int solidure u po,, i t i r lr doltale e Biserice n privintal i terclor j $ri intclor lari(c. n mod altemariv loqri le n numele"humrnit i l i i s : lu condamnale enuu papitusn Artlcl . prelureahumanilay\tlui afielor anticc culmincazi in timpul acestor .scurte sifJrlrxle enosleri c cure Panotik) c a numit cza,rcrrrrrL: n se -colcle l l l si X in cadrul otir i( i i arotinpienc. .rpoin,ecotetc Oti KI ruh impulsul maritor abali umrnisri . Cind GurUaume eVolpiano, Cauzelin dc Saint Benoit sur Loire, Husues de Clunv.rpoi Hildebert de Lavardin. oho de Sa[.bur]. Sugeide Sarnr-Denis

UN1,{N'IST[LE II\ION 'MENTUI- ANTIC

\xfl Cuibcrt de Nogent vin la Roma, ei ii admjrd monumentele i|lr(ft|rci si le identifice cu efuziunea ulturii lor clasica

Alraclie intelectuali. desigur, dar $i seductie a sensibilittrfii:ol)crete ntice ascineazA rin dimensiunile or, prin raliniuncn$l liIn:iicstria xecu(iei or. prin bogilia materialelot Tezaur ncununatiu o aurd de mimculos, ele se integreaze n unu din cele doui

''cstctici"'alc Ewlui mediu- accsa pe care Suger o aperd mpotrivalli uemaral dc Clairvaul Cind abatele de Saint-Dcnis pune si tietrt)nmt mobilierul bisericii salc , el adnriri "lucrlllura minunatif',''\ornpruozitatea astuoasi" a unui panou Al alurului datorat hni-/xribr barbari L..lmai fastuo$i ecit ai no$tri" $i "sculptura oarte(lclicad. astSzi de neinlocuit [a] dblilelor dc fildei [ale catedrei]"(urc depd,Seste rice evaluare meneascl n "descierea Pe carc o

' rl.r:i scenelor dice'"'.Valoarea aproape magicd atribuitA vestigiilor Antichitrlii,.uriozitatea pe care a@stea o trezesc. pldcerea p care o oferdDriviriisint ilusaate n manuscriselc doi cAfluraridin sccolul XILffrncdictus- canonic fa Sfintul Petru. cn ale sale Mirubilia urbislldr.r.. proputrc. dtre I155, primul ghid consacral xclusiv monu-

rrcntelor pigiDc ale Romei; identificirile ace:itora, cl mai adesealirrtcziste, u imin mai pu-tin egate de amintiri itcrarc. Cit privqteljc urislul cnglez cunoscut ub numele d Magislct Cregorius, l nuftic daci minunil pe carc lc a vizut cu prilcjul ctrltrtoriei ale al{i'l))a rcbuieatribuite magici. sau ucrului oamcnilor'' Atunci cindlovcstc$te Aa parcurs n llej rtnduri mai multc mile pentru a mergcpc Quirinal sA admire o Vcnus executati cu "ascmenea minulali fiirfxDlicabili dibicie. incit pdrea cir $i poani goliciunea o$ind". el(lc\crie comportamcntul nui amator dc arttr Trebuie sd a$czim nn(ccasi categorie 9i pe ilustrul siu compatriot. Henri, cpiscop dewi chester. e carc John de Salisbury, eti el lnsu$i colccfionar de\t tui antice, l dcsde ca pe un aalevi{at bsedat e arti anticdr'

Intresul si bucuria De carc le stirnesc monumcntele ntice ap'oro'umani ttii Antichitnii drzii sj ai Evului mcdiu nu anticipeazii'lrc cxpcrienta umanigtilor ccolului XVt Judccind dup2i ntuzias-

ul ti liismul autorilor medievali, am putea uncori crede ci a$a$tc. O difereoti ireductibil: opune insi cele doutr forme de umani\rr si raporturile or cu Antichitatea: dislanla (istoricl) Pe careobrcrvatorul din Quattrocento a stabilit_o Pcntru intiia oari, intre

24 25


16/111

ALEGORIAP,{TRIMONII,'LUI

lumea contemporan, ircia ?i apa4ine Si ndepirtata Antichirare lecirci vestigii e studiazi. Pentru nvtrlatij din sec olelc Vllt sau XII,lumea antici csle de ncpiitruns $i in acclali rimp apropiatl Dcnepdtuns: ler.loriile rornane sau romanizale au dcvenit cresline-viziunca pigini despre ume nu mai are valoare. a nu mai esle deconceput Expresiile iterarc sau plastice, evcnite ndcscifrabile rin

pierderea refercnlului, sint rcduse la ni{re fome goalc. AproprarA:aceste orme goalc. a vederc si tangibile, sint mdiat ranspozabile$i transpuse n conlextul crc)tin ln care sint rcjnterDrctate uDicoduri familidreLl

Poate ci Henri de Winchester sau Grcgorius sinr nittcfulgoritoa.e cxceptii. Oricum ar fi. formularea si lbrmulelc admi,ratiei nu trebuic scoase in contcxlul or Atunci cind. la inceDutul\ecohrlui XIl . in marelc siu pocm de\Fe Roma. Hildebcn deLavadin se exlaz'azd c o lucrarc care nu va putea i "nici eealati'.' 'nici clafura >i ind el , rvuca pariunea drlanilor" sruJii nl -ci@x) care creasc ceste magini de care natura u ar fi lbsl in stare.nu trebuic uitat ctr ot el incepe prin a elogia mutilarca (purjficatoarc) a Orasuliri cu ambifii de nesusliDut. ras ale clrui rimSjilc'*lc putea dc acun indrigi cu inima impicad R Krauthcimer a subliniai aceasli ambivalenE. mcrgind pintr la a o gindi in lcrmeni dcdragoste uri- Bl amttr. ntre ahcle, cum proro-umanismul isi apropriasc iteralmcnle vestigiile umii antice, crettinindu e

Lipsa dislantei, dcscrise i dc Panofsky n anal izele ransmireriiformelor fi lcmelor antice n timpul Evului mediu'". este numitorulcomun al tuluror conduilelor egate de molrenirea Antichildlii greco-romane. Bemard de Chartres Fi Gilbert de La Porrde ascazigrila teologiei crc$tine asupra dealismului platonician i categori-ilor lui Aristotel. Cutare sculpror romanic Dtegreaz, monstri anlici in rcprezenlarea unci scene biblice Si curarc miniaturislimbraci ill vetminG medie\,ale roi ai Ditologiei Sreccsti- Acelalilucru se intimpltr in cazul obicclelor sau monumntelorAntichitdiii: oricarc ar fi cunoaiterea celor carc dispun de ele sivaloarea arc li se atribuie. lc \ int asimilate n mod direct 5iintroduse n circuitul practicilor cre$rinc, iri sA se fi cr eat n iumllor Jisranra imbnlica i intcrdicl i i lepe carc le-ur fr rmpusuiezarea or in istorie. Alreriratca unei culturi difcrite nu putea iasumali. Edificiile sint reinvestitc cu nevinovitie Si familiaritate.

TJMANISMELEI MONUMENTTJLNTIC

l,rrx crirlri sau scrupule, ala cum se ntimpli $i cu formele plasticerr irrlclc filozofice

Mobile sau imobile, crealiile Antichititii nu joaci deci rol defirt,rumente storice Pistrdrea or este. de fapt. o refolosire. Ea setnc/in(:i sub doui forme distincte: eutilizare lobali, nsolitii sau nu,l. xnrcnajiri; ragmentare n piese i buclti, utilizabile n scopuri $i

sLrgcr olosca ca vas dc mcstrtr n prclios vas anlic din porllr,In(rstrllrdc un au rar medicval ntrc ghearclc, aripilc qi gitul unuivulrordin argint aurit La fcl. palatul mperial din Tricr cstc convcr-rrr in secolul X intr o catedrald al cirei episcop Hincmar admiritrlimentul alcatuit din marmuri de diferite culori" $i po4ile''a(lrperite u un aur roScat are seamdnd u iacintul oarte palid'"'iIn Vienne. n Lyonnais. emplul lui Augustus i al Liviei. lipsit deIt{.rrtii ce-i oonstituiau cella. devine. n aceea$i epoci, bisericaN,nrc-Dame-dela-Vie.

I)ar monumenble anticc nu sint doar "reciclatc", ele si[t- cu lotdritndezinvold simplilale. iiate in piese si bucdli, reinserate poi nLr'lsrructii noi pentu a le inliumuseH si decoru D altminteri. nu

ir cslc intotdeauna usor sI dislingem intre ceca ce esle relblosireulrlilari. chiar sDoliatoarc, i ccca cc J- Adhimar coDsided o vcri-ti|hili oper, de salvgardare". Coloane. capitcluri, statui, frizc{ulDlate sint asdel prelevatc din edillcii carc fAcused gloria(nr$lor antice. ncepind cu secolul VI. Roma este cea mai impor_Inoriimintr de materiale prestiSioase entru noile sanctuare idicatet\' propriulei teritoriu (San Lorenzo uori-le-Mum, San PancraT;o.sxrr'Agnese...) au n altl pane. ie in Italia sau n alte glri

('arol cel Mare pune si lie aduse de la Roma fi de la Ravenn.r,.r pcrmisiunea apei Adrian I, nurmure le Si cobanele pe care e val,)losi a Aachen $i Saint Riquier De siderius rimite sii f-ie iutate aIt,nna coloanele, azele si capitelurile penlru abuli{ sa de la Monlet rssino ( 1066). Suger. cxlinzind Saint Denis, cstc dispcral "Undc

\ii gi\esc coloanc de marmtrrtr sau asemenca cu mannrrla? M-amtirxlh. am reflectat. am cdutal n regiunile cele mai fcludtc $i cclcirrri tndpanate i nu am gtrsitnimic. Spiritului mcu nelinigtit nu i\r iDlilisa decit o singnri solulie: sAmergem a Roma: ntr adevir,rn palatul lui Dioclefian i in celelake erme admirasern deseori.oloane de marmurl; se punem si fie aduse cu o flod s;guri pe

26 2'1


17/111

ALEGORIA AI'RIMONILILLTI

Marea Med;teranA, poi de-a curmczi$ul m;rii Angliei. fi de acolopc cursul sinuos al Senei, si le obfincm astfel cu pretul unor maricheltuicl i e a prietrnii . i chr r de a duimanij oo\ri . \ar", / ini i . elingi care va trebui si fccem: aceasta era solutia pe care. de maimul{i ani $i in urma unor vane cluttrri, o examinam cu inerijo.aren. 'Dar, deodati, se produce un miracoli el descopcre, n apropiere dc

Pontoisc, o admirabild aricE' $i renunla a proiccCu toate acestea. Roma nu cstc. de departe. singura rezervi detiagmente antice l-a Lyon, marmurele din lbran |urr6 sinr celecare ajuti la construirea biscricii Saint MartiD d'Ainay, iarcoloanele sale a ridicarea absidei catcdralei. Dar cAhbriile sint ade-soori mai ndepirtatc. n 1049, Odilon do Cluny ace sdfie aduse inProvcnce materialelc pentru chiostrul sdu; Nimes $i Arlesvor aproviziona Si clc cu sculpturi $i coloane catedrala dinSainCcermain d'Auxcfie, bisericile abaliale din Saint cer-main'des-Pr6s a Paris si din Moissac

Este inulil si i nmullim exemplele Micile renalteri care aup.egil i t Rcnaslerea u permiscseri istematizarcaer\peclivei rt i .ficiale. char ducri o schilascri deja Ele nu au permis nici

deschiderea unei perspctive asupra monumentelor Atrtichititii-Cu r oatc acestea rebuie subliniale privilegiile originare care auprmis Romei sd se distanleze. cca dinlii, fa(i de mostenirea saanlici fi si o situcze intr-un spatiu istoric'.

De la bun nceput, Oralul, care marcase rin institutiileurbane iarhilectDra a oate eritoriile cucerilc dc lrnperiu. prezenla l insuticca mai mare concentratie e edificii antice vestite Dar mai cuseamd, aici rimisese vic cultura clasicr. in ciuda durercaselorsemnc de intrebare ale secolului V. apoi a pridirilor succesivc ecltre barbari, ransmisi pdn patdcienii convcrtili Pe lingi aceasta.papii $i asumaseri olul de mo$tenitori i Romei, mai intii impotr i-va tradilici bizantine. apoi impotriva barbarici nvadatorilor i. insllr.iit. mpo '|\a hef emoniei mpdratilor germani.

Papii, mai ales. exercitau rcsponsabil;tatile raditionale aleimpiralilor in marerie e edilitate Si arhilecrura. ncii de la inceputulsecolului V". revenirea clasicismului i determini sd substituiebazilicilor constantiniene modele mai pure $i mai rafinate- iDspiratedc errnele ui Traian, Caracalla, Dioclclian $i de ba7-ilicilc u ordinesuprapuse le ui Traian i Septimiu Scvcr, care capfta asdel o noue

UMANIS]VIELEIMONIMENTUL NIIC

vnl,,nrc. n .108, ste adoptat n decret n favoarea blosinlei seculare.r r(.rrDlelor e trebuie aparaG n calitate de monumente publice'l,( /rsirele secolului VI canduc a convenirea dificiilor seculare nhr\.'ici: intrc 526-530. sala de audienti a pref-ectului evine biseri_, r Slirlilor Cosma i Damian. n 5E0 o sali de ceremonii din secGhl I Drimcste iserica Santa Maria Antica nninte ca. sub Honorius.

nnrtul din Forumul roman si lic convedt inbiserica Sfintului

,\,fiiun. n schimb. si f;irn ndoialtrpentru ci tradilia clasicd xmincrr npropiati i mai vie ln Roma. n Ora$ mai mult decit aiurea,

t irrrorc cil Mare si succesorii di se arat?l stili cre$tinfii templelor'l',l|ilhconul.nchinal n 609 Fecioarei Maria"' rimine un prccedcntr ||r (le aDfLraperei sule dc ani

irr rrcea*i opera s lv. , loare pupilor. ronlierele' inl r t 'u der .irt int.e mis;rile rlicue de utiliiatc si cele nspirate de intcresulr\knic sau chiar de voinF de afirmarc a unei identilxti prin monu-rn.nlc. Doud eluri de mcmorie sint solicitate imultan de doud seriik nto, mente: memofla mai aPropiatd a unei instaudri religioase( rtc structureazd iata de zi cu zi $i ii define$te rizotrtul i aceea'fl|lr indepdrtatd, a unui trecut tempoml glorios Acestea sint cele

rl(rrii memorii infielesute pe care le invoci laolaltd Sfintul Petru $i( 'lo$cum. San Giovanni n Laterano i columna ui Marc Aureliu'\ . ' r ' tnMariaditr t rarle\ere i srcul uiTilus. asa um e reune' tc n\t ' i"r tul 6u cimo de aur Bula ui Ludo rc de Ba\rria

llczenta vizuali simultanr, la Roma, a acestol doui tipun denr,Itnrente. Iicind trimitcrc la doud tradilii alit de depirnae'||r(trccr Qiri indojali eleclul de diterenF $i crearca unei distanle\{(llnde latI de cele ale Antichitllii. Edictul prin care seratul omanr'rulcicazi columna ui Traian n 1162 este ambivalent: Noi vrem

'I erisi rimin: intactd at'ita imp cit va dura umea ...] Acela ce va

ri(erc:r si i aduci atingere a fi c ondamnat a cca mai grea pedeaps'

rr hrnurilc sale vor fi date iscului." Monument, au deja monumentrrtorrcl Imoosibil de hotfuit Dacd am rescrie storia' ne_am putea

rrrrlgina ci monumentul storic s_ar li niscut cu un secol mairl.ricnre. daci papii nu ar Ii trebuit sd p5rS-seascx oma lisind-oI'tiulirhotilor Si bdliriilor

( n Manin al Vlea revine defiddv in 1420. Roma dvenise'fx nt f o populafie e uum I? 0OO e ocuilori. uE Jerohitato. Maileiru,r, 'nrente ntice ae printre li 5i paluni.daca nu \int o upale i

28 29


18/111

AI.EC'ORIA ATRIMONIULUI

copleQilc e locuinle Structum Romci imperialc usese lcarsi deurmele prccesionalc le unui ola$ de pcleinaj:l

In cadrul evolufici cunoajterii pe care o tdia atunci talia, nsitiaceaste magine ruinati a unei Antichiiili tocmai rcdescoperiac alumina orbiloare a tcxtelor. aproape obligi- privirca se conferemonumentclor romanc o dimensiune istorica [n acest conlext mcn

tal, pe accste ocuri $i sub dcscmnarea plumlA de'antichititi"ftebuie situatA alterea monumentului storjc. i vor trebui ncl treisecole pentru a Si cilptrta numele dcfinitiv.

Faza antichizanti din Quattroccnto

Numcsc "antichizanli" prima fazi a acestei evolugii. deoareceiDteresul entru vestigiile recutului ca atarc se focalizeaztr umaiasupra edificiilor $i opcrelor de aflNale Antichithfii, cu excludercaoricirei alte epoci. Singulara e$lcptar acclei prjviri distantate iestcle. eliberati de pasiuni medicvale, carc preschimbi edificiilcantice in obiccte ale rcflectiei $i contemplArii. poate li situatS-plecind de la numeroase mafturii. n jurul anilor 1430- otu$i, si ospuncm din nou. aceasta oui atitudine a fosl pregltiti inci din adoua umitate din Trecento. storicii Si storicii de artd" care s-auaplecal asupm mitcarilor artistice i intelectuale e s-au dezvoltat nItal;a Quattrocento-ului u identificat si distins in Trecento douddemersuri riginale proprii umani$tilor i respectiv artiqtilor Acestedouii demc$uri au contribuit a o pdmi conceptualizarc istorici cadisciplind$i a artei ca activitate de sine stitiloare Ele sint, astfel. negalS mrsuri o condilic necesari pntru constituirea obiectului pecare noi il numim monument istoric $i carc cste legat de cele doulnofiuni de istorie 9j de arli prjntr-o relatie gencrativi

A$adar, pe de o parte avem de-a l'ace cu o apropie-re itcrard careintroduce eea c s-ar putca numi "efectul Petrarca". n toatc exteleclasicc pe care lectura sa filologictr Si criticd vrea sd le rcaduce npuriialca lor originartr. Petrarca dezviluie o Anlichitate ( y?.r6rdr)necunoscuti c;reia ii acordS, n primul siu pocm Atticd ( 1338),calificativcl e de sfind Si sacri- Aceasd Antichilate striluciloare

UMANISMELEIMONUMENTULNTIC

r/11(nrctlcn noaptea gnoranfei cele ecole le Occidentului re$tinrirr contribuiseril la inlelegerea i grefitd $i la lhlsilicarca,,rp,xhrperelor ala $i dacn, n haloul siu luminos, Antichitatear .rl ri valoare de perfectiune ti de model, penlru intiia oard' ca iiiilr/liiluie si fundamenlala a alteritate Lectum purifrcatoarc poer l i. cilre voia si citeascd ersurile ui Virgilius 1:rAbarbarisme i

tnrr gl{)se, a descopcnt i fundat distanla stotic;. Succesorii siilrilritti aveau A mdrcascl accasti distanti tot mai mulill)c rtunci. pcntru Pctrarca $i cercul siu de prieteni' edificiile

.rnrr(c capili o valoarc noua Etc sint purttrtoarele nei a doua||hliicri cire o autentificd $i confirmi pe aceea a cS4ilor Ele staulr]rlufic pentru ealitatea nui trecut ncheiat Sint smulse ttrPi riiIn||rilinre ; banalizante prezentului entru a face si striluoeascillnir secolelor care le edificaser5. le risipesc prin prezenla orr.^nr:rnla egendar, a textelor Srecelti Si atine. ar aceastd ulere nu\r oHrifest; niciieri mai bine ca la Rom.L

(il toate acestea. & vremea a care Pe[arca scric poefinl Airica.flliliciile clasice se atld in slujba unei relalii inctr cxclusiv tcxfualeru Anlichitatea Forma si inllti$area monumcn@lor romane nu

\.'hljrlii sensibilitat ea izuala, ci confed legitimihtc memoriei itera'.

l\4tli mult decit monumentclc salc indivjduale. situl intreg all{onrci cste cel carc cvoci inaintc dc toate un mod de viald exem-ol.I 1. . .1. cclc i ln,r$i viri l i ale '" inh un cuvint . n cl imat moral .

in Il75 un litcral orieten al lui Peirarca, medicul Giovannil)(nr(ti. mpirt46te impresijle sale despre Roma u; Fra GuSlielmorl( ( rcnronar


19/111

lLl

AIEGORIAPATRIMONIULUI

rstonce, au contrnuat i determine ini in pdmelc decenii ale seco_lului XV $i adesa ind mLrltmai tirzju. demcnjut i modul ale a Drilial umaniltilor care eceau ciltrtoria a Roma. Nu fac exceotie de larc8uli Coluto Saluuti- care fost pivolul umanismului lorenlin.incepind u ult imuldc(eniu l sccolulur TV r carc -a chemat egrccul Chrysoloras a Florcnta n 1396, ronardo Bruni. cance

Iarul-istoric.Dcsigur, vizira or estc mai orienrali. ea confirmi lecturi lnai precise $i mai numerouse Ea este nlesniti de asemenea epre/entr a Roma unof irerali are. precum ulgio . joaca olulgnroutul u pirstune t compelanlt

Cu toatc acestea, :ri exccplie. aclti viitatori nu sint inteFsaride monumcntele o \ine. Pentru ei. manuna terlului de\pre trcculcste mai imponand decit oricc altccvrl lnarnte dc toate Ciccro.Titus-Livius. Seneca int cei pe care umanittii ii evoca Si i invociin cadrui or propriu Ei preferd cdificiilor anrice nscripfiile care eacoperi. In 1452. in prologul de la De re aedifcat;riu, Atbeftirezumd imitelc acestci atirudini pc care el- in ceia cci prive5te.depii ire: Morminrel( omanilor i re(lr t i i te e(hii tor mueii i p.car ' r e vcdem e ur imprejurul o\lru. c au nri l r se dam cre/arc

mi(uriilor istoricilor alini care altfel ne ar pirea. ere ndoiala- maiputin redibile. 'Pe de altii parte, aceslei apropieri iterare de edificiile antice se

opunc. evident mai tirziu, la pragul dintre secolcte XIV ;i XV. oabordare scDsibili a "oamenilor dc arti" (drrlic?si) care. sDredeo\ebire c umani\r i . rnt inrcresalr .entr: : lminte e torme. eiapt. sculptorii" Si arh;reclii sint cei care descoperi a Roma univer-sul formal al anej clas;cc, Estc ceea ce am putea numi ..efectulBrunelleschi", n mdsura n care arhitectul upoieidc la Santa Mariadel Fiorc.este cel mar ilustru dintre ace$ti descoperitori. ar el nueste sr onmut.

Scrisoarea ui Dondi. citattr mai s us. ace deia caz de acesr aldoilcr _efccl"rmpul-ionxl e /n/r, .s ri carc. cpafe dc a \c (o nfunda u clectul Perrarca apure manirUlor .r srrdin i clf iniruupa ce -a mpAJri\ i t ore\pondenluluiau proprii le eacli i c l i terat, Dondi lc compari cu cele "ale acesror dra,fcer modemi" in fatavechilor_edil lci i .u ui ri obiecre natoage. .ale omer nrice lt i jle e\amlneazJ de aproape. emin ului(i Eu insumr cunosteam nsculplor n marmura- n vtrluoz n accsl omeniu. esrt prinre ce t

UNIANISN{ELE ]MONUMENIT,-I-NTIC

tr' ,ar',: i avca ltalia pe atunci t..1. De mai muke ori l-am auzit;\t n(l strtuile i sculpturile pe care e vEzuse a Roma cu ascmenr,r (iDriraliesi vercmlie. ncit plrea cr-si iese din lire 1.. 1.Lduda|,.||l|rl ruloritoracestor hipuri dincolo dc orice mdsurA iconchidea,,r,ll(it nceste culpturi ar avea miicar o scinteie de viald, ele ar finlr|| l )ase decit e ar putea ace natura-'

l||cinl.trcasculptorului anonim pare identica cu cca a luiHenri

,lr' Winchesler sau Gregorius. Totuii, similitudinca formuliirii

'Nu (lc o deoscbire apitali: cel care se exprimi prin intermedierea

hr l) , r l nu mar esle un i teral . i un.l , l ,7r. Pldccrea e care el seli\,i {rhrurirl c lcgalSde spccficitalea adivitiu \ale de prdcliciarlt ,t. r.' .,nc inteli., c.r "

ascmenea licere. provocati exclusiv de, rlrrrlc;rsculDiurilorSi ealilicjilorantice, ndependent e valoarca or.rrllhrtici. fusese deja inccrcatd anterior dc nenumirali zidari sar, rrlPtorimedievali-Noutatea experientei clatate de Dondi line delirrtul ci dezinteresata ontemplare operci antice este usumati lrr.it rrlicatd n mod cxplicil Se stabilc$te stfel o distaDtrdn raport| || vcstigiileAnlichitilii. analogl cu cea pe care qi-o uau n aceealirD,\'ii \uccesorii ui Petrarca'

l)ct ersul ui rlr'tle.r i lumea brmclor plastice nu sint. ca reguldrirhlrl i . mar putin nacce\ibile ensibil i l : l i ii leral i lorElc vor maii l t , , ,"u

"ra, . lclaunPul rimelor ccenii le.e.olului . imP n (are

ll"Ilclleschi lbcc repetate ilitorii de studii la Roma". unde relerrn/r ti misoartr edificiile anticc n timp ce, ca $i el, i r citeodatitrnprtlnrii u cl. Donatello, Chiberti. Luca della Robbia vin $i rcvin

'[ h l;lorcnla,pentru a stualia a R oma modelcle sculp rii clasice

l\rnir unii istorici. uIst sinteza elor douAabordiri. dc artist si,t| lrt,:ial.s-ar i realizat n limpul ullimului sfert al secolului XIV'\,I\oxrea lui Dondi citre Guglielmo da Cremona nu ar marca, , lx ' / r tr. r i | l t recele doua curenle rralcle i indepcndcnte i arr ' i rzcnr,rnaliza elor oud omponcnlc. )e/ale e piciorde egali-i , , r" A.crteu ur opera onjugxl n cazul primilor x, ,r /afi de rn r

rl( r'i. r ciror figuri tutelari esle Niccolo Niccoli .?\.cst erudil florentin. carc a inceput prin a colecliona manu

i(t|\clc aulorilor clasici, se pasiona. de pe la 1380. de sculptumnflr( l p,: crre o cduta n itrtfeaga talie Colectia pe care o lasii ui( rsrnlr dc Medici ne poale ace str-l considedm primul a-mator e,ritr. in scnsul modem al termenului PeDtruE Gombrich". Niccoli

Universitatearadea rbliote

3.1*ii*;"-"1111WV. 4


20/111

AIEGORIAPATRIMONILLTI

este catalizatorul care a pennis aparilia colec(ionaritor printr_savanli $i arlilti - djn Quattrocento l italian ExDertiza i sensib;litata sa sint cunoscute in corcspondenta a'5.mai ales cu poggioBracciolini al c2irui sf:tuitor a fost deseori.

Totusi, Niccoli rdmine o exceptie Printrc iteralii de la sfirfitulsccolului XIV fi inceputul celui urmAtor, amarorii de arti anlic;

rcprezinli o inlime minoritate. Aceasrd minoitate cste dominari defigura complexi ti precoce lui Pogg;o care pare sb fi reusit efec-riv, printre cej dint'ii, sd imbine cte doui perspective: e cea asavantului i cea a estctului. Corespondcnla i scrierile accstui ite-rat. c6ruia i datorim rcdescoperirea ui Vitruvilrs",desdinuie cum.progresiv $i nu lid aprehensiune, cu un soi de jen, si con$tiiniaincircati. di curs liber delectirii estclice pe care i-o prccuri sculplurile i edificiile anlice Devinc coleclionar, ar nu este o intimplareda(a i .ere lui Donarello a-iconfirme nlu/iasmul. onarcllo iBrunelleschi sint aceia care i-au edu cat ochiul $i sensibilitatea jcare -au invd(at si "vad:" arhilcctura Si sculpaura lasiceputin maidevreme decit colegii de la Curia romanl fi decir compatiotii flo-renunL

intr-adevdr. n timpul anilor 1420 i 1430, un dialog fdli prcce-dent avea si se egc intre arti$ti Si umanjsri. pe dc o parte, primiifomeazi privirea celor din urmd. i invall si radi cu alti ochi. pede alli parle. umani$tii cveleaze rhiteclilor i sculprorilorperspec-tiva istoricl fi bogilia /.llrrarirar-ului greco-roman a clruicunoa$tere i viziunii lor asupra ormelor anricc o noui acuitate Sio noud protunz;mc. Donatello. Brunclleschi i Ghibeti l-au ficut DcAlbenr. ncepind u prima $ vil i ta. n.rnir 420. i des.operc naRomei.Dar. r invcrs. nnuenla ui Albell i csle aceea ara exDlicafclul in care. n 1429, chiberti se eapide de vechiul om medievalSi creeazi Poa a Paradisului{.

La capdtul acestui proces le impregnure ,rirtrdldr. artisti $iumadlti au delimitar funpreuntr critoriul artei si l-au adculat cuacela at irlorie; pcntru a implanta n el monumentul storic Dar nouaprivire a umaniftilor asupra rhitecturii i sculpturiiAnrichitjlii cla-srce nu angajeazd otuli judecata esretici_ Cunoa$terea storicirimine inliia $i singura nccesard n institutia -antichj lliloi .Numema$e xemple stau menurie. dc Ia Lconardo BruDi a DonatoAcciajuoli sau Pomponilrs Lclo. Cili litcra(i nu vor fi venit si

UMANISMELEIMONUMENTUI,NTIC

nlr\{)irre emplcle omane pentru singura satjsfaclie e a interpretar,.rrrrl lui Viiruvius Pcnlru mulli Si pcntru multi vremc' analtza\ r/ulli a istoricului- cit ar fi ea de concrete' va rimine prizonieri

' Arcntura ntelectuala lui Albcnipoale n schmb


21/111

liI

ALECORIA PATRIMONTULUI

fragmcnte, olcciionate e arrisrii. umanistii $i principii iralieni sinlconsenrate n ,rtudiali. in anticamerelc, oflile-le si rridinilelocuintcbr ur Caleri .r.'patiul pecific.nu apare ecit ; secolulXVl. dar sc intimplA ca amatoni sccolului XV sii construiascAolidiri pentru adiposri,a antichirifilor tor (vila lui Mantesna aManrua .Coleclia, e nu mai e acelAi ucru u cabinetul c;uno

zitili". precede muzeuL De naturd privati, ca oferi totu$i. incepindcu 1471, $i primul exemplu de {leschidcre enrru public (o datn pean), prin intermediul olectiilor ponlificale ale Capitoliului

Pe de r l t i j pane. con.ervarea ditrci i lor monumente. mariechipaDenle au de alt lel), are oc in mod nccesar r? i& Ea ridiciditi( ultati tehnice dc cu rotul ulra naturA_ inind de domeniul pubtic\r porrrr . a ngiUea/r ' i ccanismc dil jrarc, conomjce.ocixle.Dsi_hologicc omplc\e crre Eenerea/r onfl icte r dil lcull :[ i .TcmDielesau am[ttea[ele omane nu se colcrtionea-/i Pa\iunca c colcctionurnu sc puDe n mi$carc pen0u salvgardarea or Edificiile antice au osinguri apdmre - alcatorie. daci nu chiar derizorie imDotrivalorlelur ocialc are e amenin(i u di\rugercr: pasiuDea unoa\teri)S1 ragostca entru ani" Iati dc ce conslientizarca, n erattrocento.a dublei valori storice $i artistice a monumcntelor Antichitetii nu iantrenal on\ervarcr or efcctivi: i sistemalici ln accit scn\ , Romnsccolului XV este caracterizattr e o remarcabilh mbivalenld.

Inccpind cu anii 1430 i cu pontificatul ui Eugcn al Iv-lca (143-1447), umanittij, n spccial cei de Ia currea pontificald, er cu rotiiconservarea io protcctic vigilenti a monumentelor omane La Uni_son. atit in opercle cit ti in corespondcnta or.ei stigmaiizead con_vertirea Orafului in cariere cc aprovizioneazd oiic constructii sjvarnilele. Pog8io derqri6 urr; prieren Roma lur Nicolac al V-lea.-Estc ici o dbund .n a uasi nlinil ide ctbdin. neori ptendrde, epdatc. rcjedrnre.mo|minle Si om mente div(r\e. d.rr completruinate E o ru$ine g o grozivic si vezi cum sint smulse i transior-n)ule cl,nriDuu D var porfircle Si marmnrcle uce.ror vechi edificii.Starea de lucruri prezentd ste oartc tristi. iar frumusetea Romeiestc n curs de distrugere.r&' lavio Biondo i line isonul i confirmiacest ablou. El denunti "mina necinstiti a celor carc transferi $iintcgreazi vechile marmuri ii btrtdnele pictre in alte constructii, sor_djdc" fi descrie ijle care cresc acolo undc aftirlati se puteau edeaedificii superbe: dminbilele 1orpietre de ralie au fosr aanslbrmate

UI{-{MSMELE SIMONIJ'}"{EI'ITUIANTIC

rn \.r Ahruri i.leCapiloliu Sr n lala Forului \lA ponicul unui lcm

"i, '. , ic , '"* ' . r i"i pe cari . cind nr \cnrl Pentru rimr oara a Romd'

i uu, ',irutnproup. inlreg. liP\indu-r doar imhtit;Lmintca de mur-

rrrr Miriaooi. omanii -au ransformal n inlregimc n var sr au

rl(.Ixrhl podcul, d lmindu_i coloancle''"'''i..i"lii ,rrr; ur" ..heletului alcspuiat e came' alc nfamiei care

"',"."ri "id[i sinr folositc ncepindcu Rkiwn n

'h'riftiourbis

; ; ; ; ; ; , i i ; ;0 - l4s2) a lui Popeio pinr l l scnsoarea ui Ruphacl,n,.1 t-"on ut Xlea (in preajma ui t5l6)' trecind prin poemul

ii i i . r io" *r. * 'ainatul Piciolomini vti torulPapd Piui al l l - lca '

rl ,trLc\(:r./5 omei _dcciute din anticr | lorie--5i c'JeH poporul

li,r,f" O"-n"r"u ii smulge pietrele drn Tiduri si-i schimbA mar-

"ii'iJa"* r" *r"". De la-u;text la altul, violeng protcstclor ste

',,,:,:.,tf.-i"

.t lraduce preocuPin de ordin evilu5iv istoric

i iL"ii" ,r ir ' Lcto uh Si\ tu: al l t lcar ' f ie ca acesteia se adauP'

; . t" , i , i

J ;*;t al unei rumu.elr icrdule frust ' Mcddclena ei( .flx' \ub acelasi Ponlifical) ' i*. : i""

". .d, iJi ile re\ ine n mod oblrglloriu apilor ' a n t im

D$l ['i Cngore cel Mrre. Dar acum e\te \orba d( o con:er\i]Ie

i',,.f.-i. ii" nu mai e aclpirlaroare i diunziloate'ci distrnirli-

,'i'i.i.ri'ri si in""gi e""

misuri de restaurare i dc proteclie a edi

l( iil()r anice impotriva multiplelor agresiuni are e amenmla-'''ir""a

'.'.tiir*i"i Manin al V-le-n bulclc ponril.icute c suc-ced

rrr . r ' i tscop- ne.ri n mai mulle indun ub ac(l ii pontl lr(atBUla

i',,"riir'ii,,l"1,-,"

rr,tu urbe t. ptl}lic^ti ta 28 aprilic 1462 de

,inrrcPius at ll-lea Piccolomini, este excmplari De la inceput' papa

;i;.i;,;;lr;" ;.;t.."te i trntichittrli'Dorind sd conscfle "oralul

;;i,,';;il;;emni,"." 5i spien


22/111


23/111

ALECN]RIAA'1IMONITJI-T]I

Aidoma, cardinalul venelian pietro Barbo- viito.ul paul al lllca.oblrne corre\ronrreJ Colo*(umuluj pentru a cunslrui uelehrulParrl /o vene/ra. are \x irdbposriojc(ri i le ( rna cnlj( t lar n cclnn\e.re pljSi\rus l ry leu. cclu, i olus.eum fumiAl malerjalelcpenlru podul carc i poanii numele. ar cheltuielile Doliticii sale dccon.rruct au o\l .u. l inule e m(r o iumatate e du/hi de rcmple i

( 'um \e (\ptici l rrnhi atenrl ce\ror nncipi i prpi carc. ievenelienr.rorenlrn 'au ren(, , i . c Iunpul impului . rolcJeaTi u omini Sidegradeazi u alta edificijlcantic; ale O;asutui? Cei rnai ade_sea,_dc ltfel.dezaprobarea manitrilorse manifesri mpo[iva rolului1or.n masacrarea omei: Poggio i Biondo l vizeazi pe Nicotae alVlea; Pomponius ero si Fausro Madctalena. e Sixrus;t IVle:L Mailirziu, qup4 9 Lorenzo de Medici va fi jefirit Roma ti Ostia (sublnocentiu al VIII lea). ar Atexandru t W-tca va fi scos Fbrumut amc,,rt,prin Camcra afoslulica. s(ri,oarex ui Rrphrcl (rrc Lnn 3lX lca 'pun( dinnou n cauza esponsabitrrarerFprior i a trnri t i i lornr

Nici chiar atitudinea protesratarilor, iter.ri ori anitd. no ene tot-deauna oerenlAL aphael u \e multume\le e pLngd cu ir sm asupn"cadavrulluilace\rlu ' l

obd or"). dridadr egina umii .usrri jci ; ir l$i sfirtecati atit dc jalnic", El dcnunli cu neobisnuit cumi: iToatircea\tn noua Roma pc care o vedem slii in mare(ia i frum;selca i.cu p-alalelei bisericilc ale. fost n mtregime ladiUi y cum e,rc culnr.raculrjrn m$rmum nlica.Nu m:i p()tgindr lre o uJinct urstetc i0c ta sosre? mcd a Roma b(i nu sinr doispre,,ccc ni dc urunci_au fdst distrure alitea frumoa.sc monumente. cunl sinl pierl. arcada deinlrare n rermele ui Dioctetian.lemptutui Ccres e pe Vta J(ra. opitu drn t-orum arJ cu puline de in urma i ale circj marmuri xulosr preschimbate n \.?r 1.,.1. o ruline pcntru ace?rst?i p(rcA i n role_ral asemencirucrun 1.. .1. dnnibat i ceijat t i usmani i Rornci u ar, pururaclrona u mai mulri cruztme. Toluri. acela)i Ruphacl ene-liciazi de un brcvet at acetuiasi Leon at X lca carc i incrcdinFazi -in(rlitalc

Je arluLecr i Sfintului Pctru. hf,e(.tia lenerala x tutur(,rgp;nfilur'i

r luturor Je.coperirilor Je ierre si marmura rre se vorlrr'e dc alrm urrinte h Roma i pe un perimclru c zece mje. pcntruca sa poati cumpira tot ce i va fi nccsar construirii noului temDlu'"._

De ldpr. amenii jbrl ide um;na jrichibti i i a int ichil i lr ior upureru. e a o, ,r la al i . -d .c eliherc/e e o menldli tr te nlesrral l .

UMANISMELEIMONUMENIUI-N' C

'r urre ornporlamentc nscrisen timp i care continuau i fie acelea

i[ ru,tnitilii contemporanilor. ultivat sau nculti Luarea de disrirtx lrtri de edificiile recutului cere o lungd ucenicie. ntr-o durati,1,. irrp l^-care crudi(ia nu o poate mic$ora i care estc necesari n-tl|r ( r rcspectul i se substituie amiliantitii.

l'r de altii Darte. ezvoharea olecliilor i licomia coleclionanlor.

lh. .n crn vortra e inscriptiisau de sculpturi.iscau un terer privile-

tr,rr i cdiliciiledin care aceste iese rau smulsc eri mili Acest el,1, (lcgr.darc avea sA creascd datAcu nunnrul amatorilor i currll('r r'ct| ome(ului de art;-

ir slirrit. chiar atitudinea o rudictorie a pap;lor i a anturajuluil,r (\tc dictatd de politici economice i tebnice egate c nevoia de axrl|l||rnrset a i modemiza Orasul, de a lace din el o mare capida\..uhri UrgenF acfiunii neccsiti materialc de construclie de carc ein[ ,li\pun indeliuns Precum ' \Palii libcrc Penlru a ti reali,'a pror.'.,"rcic si a rivah,,a cu opera Anlichilati t-a lel ca mai lirziu. in, .(lrul modemizdrii teriloriale intreprinsl dupi secolele clasice' sau carn crvul vini,rrii hunurilor nationale rnitiate in Fmnta de Revolutie'\nU e:r asdzi. sub ochii noStrj, pntrx aceleali rafiuni. antreprenorii $i

P,rnororii lucriril('r erau. prea adesca. nstrumcntele norjosnice

r( tc de distrugere.('ici. si Doate i accst ucfl este el mai semnificativ. mbivalenla

plpikx. carc seamini a duplicila{e. nunli o dimensiune mportaotl arhi(ursului occidental despre consenare si ptotec-tie n general' arronumcntelor storicc Si antichititilor, n particular Fie ci se sPrijinitr ' r. r t iunc au pe enlrmenle. .c\ t discu^ a de eni Je ' ta on\l i inla.rrrutl a demJlatorului i (aulrunea cmol:ir i iLe md noliunea e,l|rtichiltrt i e aceca ocrolirii or ii scolind astfel n afara ocului con-rrnfir ldistrulcrir, apii i con.i l ieri iLrr onded-/a proleclie dcala, . i ; rr natura.-Dur isaur. i \a , ene\le a di\ imulrrea ar )i la aulori-rarca distrugerii fective. u acelali gest. a acelorali antichit4i-

Asa se intimpli cn pe scena Quattrocerto ului italian. ta Roma,

('flc trei discursuri, unerea n perspectivi sioici' punerca n per'rrcctivi anisticd i

discursul conserv;rii contrihie la aparjfia unuirou obiect: chiar daci redus numai la antichitnli. prin i pentru unrnrblic imitat la o minoritate e crudi(i, ani$ti i principi. el va conItitLri brma primari a monumentului storic.

40


24/111


25/111

VREMEA NIICARILO^

,l,rbindim dc Ia monumente int mult mai sigure decit ccle pe carel(.;rllinl din clrti'." Acelasiautor i destdinuie ititorului ucrtrriisaleIr'torc" ( 1722) cI cercetnrilc supra antichitdtilor au avut cr punclrl( pomire nevoia de a inlclcge mai bi ne opcra Pirinfilor greci a( lrri cditare o pregitea

l)c Darcuniul rnai mult de doui s ecole. crcetarea fosl condusd

rl( o relea de erudid apa4inind tuturcr nadunilor Europei Uimitor detlrrcnii prin nasterc de la burghezia mijlocie pinn h inalB aris-krrnlie). slore (religio$i ii laici, tindavi $i oameni de profesie,oirrrreni e literc i oameni de ftiinli) qi prin rvere, ei erau unili den.(cati pasiunc pentru Antichitate qi antichitlti. Aceasti comunitateil( saYanli care ignora frontiercle $i pentru care Roma em centrul\rnholic al ralierii, stfngea efectiv laolalti bcnedictini precumclcrlistul fraocez Bemard de Mondaucon', iezuili ca germanulArh nasius Kircher stabili t Ia Roma, care ciuta si descilrezehicftrglifele, bali seculari cum a fost italianul Paciaudi, ondatorulbibliolecii de la Pama. sau Ba(hlemy, autorul ucd-ri i yolage ./ut. utc Anarchafiis en Gre.e. numeroli pastoi anglicani recum cpjs(opul Pococke": priati ca Federico Cesi. ondatorul Academici dei

l.r cei. oameni de stat i diplomati precum ordul Arundel a cdruiLillcctiede marmuri se glse$te a OxJord 9i marchizul de Nointel,nnrbas^dorul ui Ludovic al XMea la Roma, cnre a pus si fie dese-Il|ti friza Panhcnonului, e atunci ncd ntactd; prolbsori $i oamenirlr ftiinltrprccum astronomul lalian Fmncesco Branchid sau selin1|(. B:il: medicj ca Jacob SF)n. prcfesor al Facull^ilii din Lyon saur,l:'ndezulH. Meibotnius; uri$ti prccum Cassiano al Pozzo, oamenil|r robci 5i inalti functionar; comerciali prccum preledintelcrl Aigrefeuillede Ia MonFellier, Foucault, nlcndent al Normundici\||h Ludovic al XIV-lea. Hollander. rezorier a Schaff'hausen

Acestei iste. sugestivd oar, rebuie si-i adaugdm e ad$tii carcr' contribuit a iconografia ntichitetilor $i care. n anumite cazud.

l|rrcori reu de precizat. rau $i autentici erudili.Nu e cu putinE con-

rf\hrea acestei calitdti la Rubens si Piranesi Nu exisl, nici oIn(loial:rn priviDla gravorului Pietro Santi Bartoli' care ne-a asatr(l)r'oducerea cinrecuti a colurturei ui Traian. Dar dinfic arhitectiil{nDali in tehnica eleveului, e ntre bim dacl se pot numira sau nul)rintreanticari Serl;o, Pirro Ligodo. Desgodets au Mignard care allurl pentru Colbert admirabile elevee ale antichitllilor din Aix-

Cele 123 rann ale columnci uiTtuim. dcdiccr. de p s- Batuti tui Ludoyic.l XIV-lca in 1673. .onsdruiau nn deune crceptionat de5pE viatammanilor $i-dupn Wincketmam. ..inilieE in arlic...

lt

45


26/111

ALEGORIA A'I'RI\ION( I-LTI

sau Fischcr von Drlach, al ciirui En.,rurf'ajlcciazi imaginaliei ointu^ilies(orici fondard pe o foarte valt:i cunoattercl

In slirsit. ar trebui men(idra(i oti aceia care se prevalau oir decalitalcil lor de a)natori- irccpind cu marii mcena englezi(Leiceslcr. BurlingtoD... ) inii la baronul belgian dc Crassier a.c .rcoresporld.rt ouizcci ii fapte dc ari cu Mondirucon". Granita csledc altfcl

ldesca incclti inlrc anricar i li(erarul pe care ntindercaeducatici sale cl sic 'il facc un potential anticar.Erudili si colcctioDari, nlicarii stfng in cabineiclo or nu doar

medali iSi al te r inr)l i i te ' alc l lcutuiui . LrDri se spunea e alurci .dar si. sub brma unor "culegcrj ii porlolblii . adevirare dosare'asocinrd dcscrien j r.prezenriri figurate alc anrichitililor in kraidDuropa- ei corespoDdau i se lizirau. schimbind deseoi obiccle.iDtotdca|lna nfbrnulii. discurild dcscoperirile ri ipolezele l(n..Cercctiile unor erudili. i nu ale celor Dtaineinscmnari_ dmineauineditc n arhilele lor. dar erau pe lars utitiare ri ciratc n pubti-c,rliileall(' au(ori. -ucfirilc lipIrilc. dinlrc carc cele Dtai mpoftantcerau de ft ati ln usc', erau difuzale r iDlreaga uropri. omeDlalcii c.iteodnlil hiar contestate

ln accst fcl s-r consdtuil un inens corpus dc obiecle carcinglobeazii ind pe find i'D impul sau nscriptiile. noncdele. isiliilc.deci crdrul . oatc cccsori i le,r iefi iol idicrrc ubliceSi privatc. recum si marile edilicii rcligioase. prcslieio,rse au utililare.

Anunrili autori se spccializciua. n epigrrlie sau n numistna(ici'de pildri.dar ei isi pot rcslringc Dci si mai mulr cinput cerceririk)r:''Unul era priceput n ccca ce pr'veilc rizhoiLrl.dar nu stia aproapenilnic dcspre mbricilmintc. .. llul cuno (ea ine mariDa. ar era preaputin sliuu in f|n$,lii". L Antiqui( z.\pliq le .t rc?rcsaE. cnfSurc.\ (l'719 172-l) de MontfaucoD rop ne nlentarierea metodi,ci. liri iDdoiali cea Drai oDpleli, a ruturof clurilor de anlichirili''.Incrgind de la monuDrenlal rclnple. terrre. amfitc.r tre) pini tamrnuscul Dloncde fi bijurerii). dc la echipancnte publice (..man

drlmuri". npeducle. crme. e(c.). pini la urtensile doDrstice (yescle. impi) . de a im giDiale zeilorpini la veininre atc oamcnilor.Motumentcle de arhitccturd p r dcosebit e bogate r informatii nmisura n care elc constiruie adrul sparial al instiluriilor Mai muh.mscnptiile Si decorul or (picral i sculptar) iceau rcfenre dircct tacredinle. nroh,uri i ohiceiuri ale epocii.

t, ' , nt. 'x d. .\nrichirllidedielrn Lu lrr^n.Gc ( lilo). Sen ' '1i

douir 0lngini'le

r,,., ',rrc,roa*loronrrucLii nle -gt .niloi P' cea n Slnr\olui (in nnrgnJ i p

:, . 'r ) iJm

ei 13 alt .'ni l .

dc C. 'no. . tr. ru rl i 'ncnlar r{india M'rc '"lor s'

, r ' . r ntr pinii n \ . . lul \ \ l l l .

srnrLrltan u nonrcnclatorul ntic_hiti(ilot. e ifgelte si domcniull,r \Drlio temDoral datorili descopcirii marilor siluri dc larr, ' , , i r, rDum l7l-l) . Pompei 17'18).Paestum 17'16) ' rmrte de,r,rr. lc siDiluri : 'din tal ir $i Sicil ia Acc\t domeniu e mbogilei te'., r,r nrarsur; e se extinLic.ria cilitoriilof eruditc care explofeaziLt,.,)rrrrrlmediteranean pini in Orienlul N'lijlociu si tta erseaziI j'r,rul Dini in Sudan Serlio a rcconstituit Sfinxul dupi des rierilel,,, ll.rr.iot- Norden l dcscncaza a fLr(a ocului in l7l7 ln \rcia,r|urfiilor. acerli cilitori nu se mai lnsi absorbi(i pe de-a ntregul, l t \c .ce

Alegoria Patrimoniului Libre

Documents

Transcript of Alegoria Patrimoniului Libre