Universitatea Bucureşti

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Teza de doctorat

Locul afectivităţii în structura

personalităţii adolescentului

REZUMAT

Conducător ştiinţific

Prof. Univ. Dr. Emil Verza

Doctorand

Psiholog Lavinia Maria Pruteanu

-2008-

2

PROLEGOMENE

Adolescentul contemporan tr<ieste într-o lume plin< de tensiuni, de schimb<ri socio-economice şi politice, de evoluYie şi redefinire a profesiilor şi ocupaYiilor.

Familia şi şcoala sunt instituYiile a c<ror sarcin< primordial< este de a realiza socializarea tân<rului, în familie copilul, adolescentul, g<sind reperele şi modelele care îi dimensioneaz< structurile flexibile şi stabile ale personalit<Yii. Sarcinile sociale ale familiei r<mân aceleaşi: de a facilita tân<rului achiziYia normelor, valorilor şi deprinderilor necesare dezvolt<rii sale ca individ apartenent al unei societ<Yi. Rolul şcolii este acela de a crea o punte de leg<tur< între familie şi profesie, deoarece prezint< adolescentului – elev un set de experienYe sociale care au menirea de a-i înlesni înv<Yarea unor valori ca independenYa, consecvenYa, acumularea academic<, responsabilitatea.

AdolescenYii se caracterizeaz< şi printr-o evoluYie vulcanic< a capacit<Yilor creative în multe domenii în care pân< acum nu excelau sau nu se f<ceau remarcaYi. Aşa cum subliniaz< Ursula Şchiopu şi Emil Verza, adolescenYa este perioada cu cele mai intense schimb<ri şi cu cele mai vizibile efecte în înf<Yişare, comportamente şi relaYionarea intern< cu lumea exterioar<. AdolescenYa se caracterizeaz< prin axarea personalit<Yii pe achiziYii de roluri dobândite şi statusuri sociale în viaYa şcolar< sau în cadrul grupului de prieteni. În aceast< etap< se realizeaz< autoeducarea şi dorinYa de perfecYionare ca revers al dorinYei de independenY<. În perioada adolescenYei are loc reconstituirea pe fundamente noi a personalit<Yii şi a caracteristicilor sale principale de o foarte mare intensitate, şi care creaz< un joc de libertate interioar< a conştiinYei, dialoguri interne tot mai numeroase raportate la momente complexe din viaY<, în care trebuie luate decizii, f<cute evaluari, înYelese situaYii. Este perioada în care se formeaz< sentimentele de responsabilitate şi de datorie, ca expresie a sinelui social.

Sub aspect afectiv, în adolescenY< se manifest< cea mai evident< transformare, în care apar accente pasionale (prima iubire, gelozia, ura). Aceast< perioad< este înc<rcat< de intens< maturizare pe toate planurile, inclusiv pe cel sexual, influenYând toate structurile senzoriale. ImaginaYia, afectivitatea, interrelaYiile de toate felurile încep s< cuprind< identitatea sexual< socializat< şi integritatea ei în sinele corporal.

Concluzionând, apare întrebarea fireasc< – de ce am ales ca tem< dezvoltarea personalit<Yii adolescentului în funcYie de afectivitate.

Un posibil r<spuns reiese din studierea calit<Yii ataşamentului dezvoltat înc< din copilarie de c<tre individ faY< de p<rinYi şi familie, cu efecte definitorii în dezvoltarea şi structurarea ulterioar< a personalit<Yii, ce se cristalizeaz< în adolescenY<. Studiile şi teoriile existente confirm< prezenYa a trei tipuri principale de relaYii de ataşament, şi anume: ataşamentul sigur (ce dezvolt< încrederea în ceilalYi şi dorinYa de a explora mediul extern),

3

ataşamentul nesigur sau anxios (determinat de comportamentul inconsecvent, contradictoriu al p<rinYilor şi care îi induce copilului un comportament ambiguu şi nesigur), şi ataşamentul extrem de nesigur sau ambivalent (datorat lipsei de afecYiune şi indiferenYei din partea p<rinYilor, precum şi absenYei unei relaYii normale, bazate pe dragoste şi siguranY< între p<rinYi şi copil. Acest tip de ataşament are ca urmare pierderea încrederii în sine şi în ceilalYi, apariYia sentimentului de non-valoare personal< şi formarea mecanismelor de ap<rare faY< de eşecuri şi dezam<giri prin “îngheYare afectiv<” (neimplicare afectiv< total<).

Formarea unei personalit<Yi armonioase este rezultanta dezvolt<rii unui ataşament securizant, bazat pe afecYiune şi siguranYa familial< înc< din primii ani de viaY<, asumarea valorilor unui model de comunicare adecvat cu ceilalYi, stimul<rii aptitudinilor creative, a responsabilit<Yii şi independenYei individuale, ansamblul factorilor purt<tori de educaYie reprezentând şi ei un element important în formarea personalit<Yii.

4

CAPITOLUL I

FUNDAMENTE TEORETICE

I.1. Adolescenţa – definire şi caracteristici

Despre adolescenY< s-a scris mult, mai mult decât despre oricare alt< etap< a dezvolt<rii umane, ea constituind, pe plan mondial, obiectul unor lungi şi st<ruitoare preocup<ri, atât din partea psihologilor, cât şi a pedagogilor, sociologilor, fiziologilor, medicilor şi psihiatrilor. Cu toate c< num<rul celor care au scris despre adolescenY< este foarte mare şi num<rul lucr<rilor legate de aceast< etap< a vieYii este poate chiar şi mai mare, adolescenYa r<mâne o tem< controversat<.

Considerat<, metaforic, când “vârsta de aur”, când “vârsta ingrat<”, adolescenYa r<mâne, pe drept cuvânt, ceea ce J.J.Rousseau numea “a doua naştere”, sau, conform definiYiei date de Pantelimon Golu („Psihologia copilului”, 1994, p.159), „vârsta oglinzii, vârsta la care adolescentul caut< s< coincid< cu sine”.

Etimologic, cuvântul adolescenY< provine din limba latin<, în care “adolesco-ere” înseamn< a creşte, a c<p<ta putere, a se maturiza. În acest sens îl g<sim la cei mai reprezentativi scriitori latini: la Plautus: “Pestgnam adolevit ad eam aetatum” (dup< ce a crescut pân< la aceast< vârst<); la Cicero: “Cupiditas agendi adolevis” (pl<cerea de a lucra a crescut); la Tacitus: “Ver adolescit” (prim<vara cap<t< putere). Prin urmare, fie c< este vorba despre organism, despre anumite procese psihice sau despre fenomene ale naturii, cuvântul “adolesco” înseamn< a creşte, a se maturiza.

Astfel putem consemna c< înc< întemeietorul cercet<rilor în domeniul adolescenYei – G. Stanley Hall („Adolescence: Its Psychology and Its Relations to Physiology, Anthropology,

Sociology, Sex, Crime, Religion, and Education”, 1904) – consider< aceast< faz< ca o “tinereYe a popoarelor”, pornind în interpretarea datelor fundamentale de la o concepYie biologic< prin esenY<, din care se desprind aspectele fiziologice, genetice, statistice şi “dramatice”, insistând mai mult asupra domin<rii tr<s<turilor negative ca: spirit de contradicYie, vanitate, egoism, altruism etc.

Printre cei mai cunoscuYi cercet<tori care s-au ocupat de adolescenY<, de anumite probleme ale ei, punând accent pe diferite tr<s<turi, se pot enumera:

F. Mendeuse, care considera adolescenYa “o anarhie mintal<”;

M. Debesse (Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă, Bucureşti, 1970), care arat< c< adolescenYa este „epoca entuziasmului juvenil”, este “afirmarea eului”, ocupându-se şi de “criza juvenil<”;

Ch. Buhler, care arat< c< adolescenYa este “epoca negaYiei” şi indic< consecinYele maturiz<rii sexuale prin “criza juvenil<”, care implic< abateri comportamentale ca: anarhism,

5

fuga de acas<, izolare, dezn<dejde etc., dar care sunt mai mult fenomene izolate determinate de factori nefavorabili, decât tr<s<turi specifice adolescenYei;

E. Spranger consider< c< adolescenYa se caracterizeaz< prin “sentimentul adânc de singur<tate”, prin “radicalism şi tendinY< de idealizare”, acordând importanY< fenomenului de conştientizare.

V. Pavelcu, ocupându-se de formarea şi dezvoltarea personalit<Yii cu toYi factorii şi tr<s<turile sale, puncteaz< unele caracteristici ale adolescenYei, considerând-o “vârst< a furtunilor”, a “conflictelor şi fr<mânt<rilor”, o “vârst< metafizic< a sistemelor şi teoriilor”, “vârsta adev<ratei prietenii”, scoYând în evidenY< tr<s<turi psihologice şi sociale ca: afirmare de sine, autonomie, independenY<, aspiraYii şi n<zuinYe, izolare şi singur<tate, solidaritate, egoism şi altruism, realizarea personalit<Yii pe plan social prin integrarea în profesie şi societate în conformitate cu un “plan de viaY<” şi cu schimbarea normelor de conduit< prin voinY< liber<, autocontrol şi creaYii personale şi originale (1972, p. 89-90).

I.2. Stadialitatea adolescenţei

Majoritatea specialiştilor subdivizeaz< adolescenYa în trei etape care, în ordine cronologic<, sunt:

• PreadolescenYa: 11-14 ani, caracterizat< prin întrep<trunderea şi oscilaYia între conduitele infantile şi cele “mature”. Familia şi ambianYa îl consider< pe adolescent când copil, când tân<r, ambiguitate care îi creeaz< anxietate, irascibilitate, chiar ostilitate. În aceast< etap< se contureaz< dorinYa s< de afirmare personal<, creşte nevoia de cunoaştere abstract<.

• AdolescenYa propriu-zis<: 14-19 ani, marcat< de diversificarea şi precizarea aptitudinilor particulare şi a gândirii abstracte, îmbog<Yirea cunoştinYelor, socializarea aspiraYiilor. Adolescentul îşi stabileşte opYiunile profesionale, conturându-şi concepYia despre lume şi viaY<, c<p<tând drepturi şi obligaYii civice prin majorat .

• AdolescenYa prelungit<: 19-25 de ani, caracterizat< prin câştigarea independenYei într-o m<sur< mai mare de c<tre tineri, care cap<t< un statut nou din punct de vedere profesional şi social cu responsabilit<Yi crescute.

I.3. Profilul psihologic al adolescenţei

În definiYia ap<rut< în „Dicţionar enciclopedic de psihiatrie” (coord. C-tin Gorgos, 1984), adolescenYa constituie “etapa de tranziYie în dezvoltarea individului care a dep<şit puseul puberal, caracterizat< prin transform<ri biologice şi psihologice majore”.

Dup< caracteristicile acestui “echilibru care se rupe”, M. Debesse a încercat s< întrevad< sensul viitoarei deveniri, separând tipurile de adolescent în dou< categorii:

• rectilinii – subiecYi cu personalitate puYin afirmat<, conformişti, subordonaYi idealurilor celorlalYi (având ca tip extrem amorful);

6

revoluYionarii – subiecYi care caut< spargerea tiparelor, din rândul c<rora se vor recruta atât artiştii, exploratorii, descoperitorii, cât şi rataYii sau “revoluYionarii eterni”.

I.4. Ataşamentul - component< a afectivit<ţii în adolescenţ<

În funcYie de natura şi gradul de constituire al bazei de ataşament exist< şi se manifest< trei tipuri de ataşament (Miftode V. – “Teorie şi metodă în asistenţa socială” – Iaşi, 1995, p. 135):

1. Sigure, când copilul simte o protecYie puternic< şi definitiv< asigurat< de dragostea permanent< a p<rinYilor, dragoste care îndep<rteaz< orice stres, tristeYe sau nesiguranY< şi care dezvolt< curajul copilului în a explora lumea;

2. Nesigure sau anxioase când copilul nu este sigur de sentimentele p<rinYilor, situaYie alimentat< tocmai de comportamentul contradictoriu, incert, "şov<ielnic", al p<rinYilor faY< de proprii copii; într-un asemenea caz, copilul este îngrijorat de fiecare dat< când p<rinYii pleac< de acas<. În faYa inconsecvenYei reacYiilor acestora la "semnalele" lui, şov<ie şi el în explorarea lumii din jur şi resimte ca pe o ameninYare orice absenY< p<rinteasc<, orice parYial< indisponibilitate a unuia dintre p<rinYi la exigenYele pe care le impune (conceptul de serendipity = aptitudinea de a face descoperiri norocoase din întâmplare, şi fenomenul serendipitaYii în volumul „Introducere în metodologia investigaţiei sociale”, Iaşi, Junimea, 1982, p. 10-11);

3. Foarte nesigure sau ambivalente, datorit< lipsei unei relaYii normale între p<rinYi şi copii şi îndeosebi lipsei totale de afectivitate, de dragoste p<rinteasc<, în perioada cea mai important< din acest punct de vedere: primul an de viaY<, care este anul form<rii ataşamentului faY< de adulYii cei mai apropiaYi (p<rinYi, bunici, alte rude, educatori-îngrijitori etc., în funcYie de situaYia familial< a copilului respectiv) (M John Bowlby şi Mary Ainsworth vorbesc de aceste trei tipuri de ataşament. Vezi J. Bowlby apud D. Howe, ”Attachment and

Loss in Child and Family Social Work”).

I.5. Tr<s<tura dominant< a adolescenţei, conflictul

Etimologic, noYiunea de “conflict” provine din limba latin< în care “confligo-ere-flixi-flictum” înseamn< “a se lovi, a se ciocni, a se lupta”. Se delimiteaz< dou< nuanYe de interpretare: una se refer< la obiecte fizice, referindu-se la ciocnire, şoc, zdruncinare, iar a doua nuanY< se refer< la oameni, însemnând disput<, polemic<, ceart<, discuYie, discordie. Folosit într-o serie larg< de accepYiuni de c<tre psihologie, conceptul îşi schimb< conYinutul specific dup< diversele orient<ri teoretice, f<r< a fi îns< privat de principalele sale caracteristici – antagonism, dinamic<, disfuncYie.

Procedând la o analiz< sistematic<, Lazarus clasific< conflictul dup< sursa cerinYelor intrate în competiYie:

7

• ciocnirea dintre cerinYele interne şi cele externe, care reprezint< sursa predominant< a conflictelor în copil<rie;

• competiYia între dou< cerinYe externe, care constituie conflictul exogen obiectiv, interpersonal, intersubiectiv, interpsihic;

• conflictul care are loc între dou< cerinYe interne, numit conflict endogen, subiectiv, intrapersonal, intrapsihic.

Între aceste categorii de conflicte exist< condiYion<ri reciproce şi treceri succesive în dinamica endo-exogen<.

Kurt Lewin descrie conflictul ca efect al opoziYiei între dou< forYe, între dou< aspecte polare ap<rute în mediul intern al organismului: cel de atragere şi cel de respingere. Pe baza acestui raport de forYe el ajunge la o clasificare, devenit< clasic<, a conflictelor:

Conflictul de tip atracţie-atracţie (A-A) este situaYia în care alternativele puse în faYa individului sunt la fel de dezirabile, adic< ambele variante sunt pozitive.

Conflictul de tip respingere-respingere (R-R) apare în cazul în care subiectul trebuie s< aleag< între variante la fel de indezirabile, ambele având valenYe negative.

Conflictul de tip atracţie-respingere (A-R) – apare atunci când un scop are atât valenYe pozitive, cât şi negative.

Referindu-se la particularit<Yile bio-psiho-sociale pe care le impune ierarhizarea calitativ< şi motivaYional< a conflictelor în adolescenY<, Maurice Debesse sublinia necesitatea preciz<rii particularit<Yilor dominante “nucleare”, pe seama c<rora apar anumite conflictualit<Yi dinamice corespunz<toare “schemei lor ontogenetice, situaYiilor-tip şi evenimentelor”. Astfel, el identifica:

• la 11-13 ani - conflictul pubertar (c<utarea de sine)

• la 14-17 ani - conflictul de afirmare (afirmarea de sine)

• la 17-20 de ani - conflictul între rol şi statut, profesie, carier<, vocaYie, prin care se realizeaz< sau nu dominanta vectorial< de integrare socio-profesional<, de adaptare şi integrare.

I.5.1. Fenomenul de frustrare în adolescenţ<

Fenomen general uman, frustrarea se plaseaz< în centrul problematicii umane, a problemei educaYiei, a form<rii şi integr<rii etico-sociale a personalit<Yii. Studiul acestui fenomen contribuie la elucidarea numeroaselor probleme ridicate de diferitele ramuri ale ştiinYei despre om.

Frustrarea este un fenomen complex de dezechilibru afectiv ce apare la nivelul personalit<Yii în mod tranzitoriu sau relativ stabil, ca urmare a nerealiz<rii unei dorinYe, a obstrucYion<rii satisfacerii unei trebuinYe, a priv<rii subiectului de ceva ce îi aparYinea anterior

8

în ordinea material< sau în plan proiectiv şi afectiv. Frustrarea intervine şi atunci când, dup< expresia lui N. Sillamy, “subiectul se înşal< în speranYele sale”.

Dintre reacYiile la frustrare trebuie menYionate:

• Agresivitatea, care poate fi orientat< asupra obiectului frustraYiei sau, prin comutare, asupra oric<rui alt obiect (R. Sears constat< c< violenYa actelor agresive se m<reşte în funcYie de intensitatea motivaYiei frustrate);

• Regresia la modalit<Yi inferioare de comportament (primitivizarea);

• Depresia;

• Reacţiile de abandon;

• Procesele de compensaţie corelate cu tendinYa de exaltare a dificult<Yilor şi dobândirea de performanYe în acelaşi sau în alt domeniu.

Cunoaşterea fenomenului de frustrare ne permite:

• prevederea conduitei de frustrare pe baza cunoaşterii structurii personalit<Yii şi a situaYiei obiective de frustrare;

• diagnosticarea personalitatii celui frustrat pe baza cunoaşterii conduitei şi a situaYiei frustrante;

• discernerea modului în care se reflect< situaYia contrariant< în conştiinYa subiectului, pornind de la analiza conduitei în situaYii de frustrare şi a structurii personalit<Yii celui frustrat.

La copil, frustrarea este provocat<, de obicei, de interdicYiile p<rinYilor sau de simple conflicte cu fraYi, surori sau alYi copii. Se apreciaz< c< frustr<rile produse în copil<rie au efecte persistente, influenYând reactivitatea adultului în situaYiile de frustrare care în aparenY< sunt analoge celor petrecute în copil<rie.

În preadolescenY< se produc profunde restructur<ri în sfera personalit<Yii, care va evolua trecând succesiv prin stadiile c<ut<rii de sine (11-14 ani), al afirm<rii de sine (14-17 ani) şi al impunerii de sine.

Pân< a ajunge îns< la acest ultim stadiu al integr<rii socio-profesionale, adolescentul va trece prin vârsta pubertal< a conflitelor, când apar numeroase cazuri de inadaptare, de rupere a echilibrului psihic în favoarea emoYionalit<Yii, când tensiunea interioar< este mai puternic< decât controlul de sine, când instalarea funcYiilor de reproducere genereaz< transform<ri ce influenYeaz< capacitatea intelectual<, afectivitatea şi temperamentul puberului.

Pe m<sur< ce adolescentul se va maturiza, reacYiile imediate la frustrare vor deveni mai puYin frecvente şi vor pierde din intensitate, aceasta datorit<, pe de o parte, creşterii gradului de toleranY< la frustrare, iar pe de alt< parte interdicYiilor educaYiei care va sancYiona în principiu toate reacYiile inadaptate ale adolescentului.

I.5.2. Adolescenţa, etapa crizei de originalitate

9

Literatura de specialitate vorbeşte în acest sens de adevãrata “crizã” a adolescenYei, constând în multiple conflicte interne şi externe, acte impulsive sau conduite deviante, exprimate prin ostilitatea faYã de pãrinYi, revolta contra interdicYiilor puse de adult şi afirmarea unor modele contestatare de conduitã.

Trãsãturi specifice crizei de originalitate:

• atunci când apare se manifestã prin episoade lente şi spectaculoase;

• este generatã se pare chiar de ambiguitatea statusului adolescentin; adolescentului i se neagã identitatea de copil, dar nu i se recunoaşte încã capacitatea de a îndeplini rolurile adultului. Ralph Linton („The Study of Man, 1936) defineşte doi termeni fundamentali în psihosociologia personalit<Yii: status şi rol. El acord< termenului de „status“ înYelesul de „loc al individului în societate“, definitorie fiind „colecYia de drepturi şi datorii“, care este asociat< poziYiei sociale a individului. Rolul, în concepYia autorului, reprezint< aspectul dinamic al status-ului;

• sentimente de solitudine şi tandreYe egocentrista;

• anumitã oscilaYie a personalitãYii adolescentine între normal şi patologic.

Dup< opiniile mai multor cercet<tori, criza de originalitate comportã trei etape:

1. Perioada revoltei:

• prima manifestare a acestei revolte este refuzul de a se supune din dezgustul pe care i-l provoacã ideea cã i se ordonã ceva;

• adolescentul nu mai este serviabil şi se înfurie împotriva micilor ajutoare pe care trebuie sã le dea în casã;

• revolta împotriva pãrinYilor şi a familiei este cea mai frecventã şi mai evidentã;

2. Perioada inchiderii în sine:

Aceste excentritãYi dureazã de la caz la caz, de la un an la trei ani, apoi se atenueazã, pentru a dispare între 16 şi 17 ani;

• gustul pentru scandal scade când personalitatea a devenit destul de puternicã încât sã nu mai aibã nevoie de a se afirma;

3. Perioada de exaltare şi afirmare:

• în urma acestui examen de conştiinYã, tânãrul se simte gata sã înfrunte pe cei de o seamã cu el şi pe cei mai vârstnici;

• plin de încredere în el, este gata s< ia cu asalt tot ceea ce e mai plãcut sau mai dificil de obYinut din lume;

I.6. Arhitectura social< a personalit<ţii

10

În definirea personalit<Yii, se apeleaz< la formula consacrat< a lui G. Allport („Structura şi dezvoltarea personalităţii”, 1991): ”personalitatea este unic< şi irepetabil<”.

Atributul “individualitate” ataşat personalit<Yii, accentueaz< aceast< semnificaYie. EsenYa personalit<Yii rezult< din tr<s<turile sale particulare şi articularea lor original<, manifestându-se în comportamentul persoanei, în acYiunile sale.

Personalitatea, în termenii tr<s<turilor, rezum< şi comunic< semnificaYia comportamentelor, ea este socialmente construit< din comportamente. Trei componente pot fi identificate în “construcYia” personalit<Yii:

• comportamentul pe care actorul, ca individ biologic distinct, îl aduce pe scena social<;

• semnificaYiile pe care le ataşeaz< acestui comportament individul însuşi;

• semnificaYiile ataşate comportamentului actorului de c<tre ceilalYi.

I.6.1. Concepţia constructivist< în analiza comportamentului cotidian

ConcepYia constructivist< are la baz< 3 perspective din care personalitatea este abordat<:

• perspectiva personalit<Yii teoreticianului

• perspectiva proprie a subiectului

• perspectiva observatorului cotidian

I.6.2. Formarea conceptului de personalitate

Personalitatea este o sintez< bio-psiho-socio-istoric< şi cultural<. NoYiuni ca cele de individualitate, unitate, distincYie (P. Janet), organizare dinamic< (G. Allport), organism, ansamblu integrat (J. Nuttin), sau totalitate servesc pentru a sugera ideea de organizare unic< a fiec<rei personalit<Yi.

Teoria personalit<Yii trebuie s< r<spund< la 3 intrebari: ce?, cum?, de ce? (L. A. Pervin).

• ce fel de om este individul? (însuşirile persoanei şi relaYiile dintre acestea);

• cum a devenit ceea ce este? (influenYa mediului, istoria devenirii persoanei);

• de ce a evoluat astfel? (care au fost condiYiile concrete în care s-au dezvoltat motivele unui anumit tip de comportament).

I.6.3. Personalitate şi cooperare

11

Al<turi de inteligenY<, ca semn al personalit<Yii autentice a fost propus< creativitatea, dar nu ca tr<s<tur< în sine, rupt< de context. Finalitatea organiz<rii şi dinamicii personalit<Yii este acYiunea, valorizarea, integrarea şi afirmarea în realitatea social<. Deci, de eficienYa social< depinde succesul personalit<Yii. Realizarea personalit<Yii nu poate fi deci conceput< în afara socialului, care-şi pune amprenta asupra dezvolt<rii individului, îi modeleaz< comportamentul şi stilul gândirii.

I.6.4. Teorii reprezentative ale dezvolt<rii

Modelul sociopsihologic al devenirii personalit<ţii la Erik Erikson

Pentru a obYine o imagine de ansamblu asupra dezvolt<rii personalit<Yii suntem nevoiYi s< corobor<m şi s< oper<m corespondenYele necesare între:

• stadialitatea cognitiv<, explicat< şi validat< experimental din perspectiva organismic<, constructivist-interacYionist<, de Jean Piaget şi şcoala sa de la Geneva;

• stadialitatea afectiv<, conceptualizat< de Sigmund Freud în limbajul psihanalitic al psihologiei sale dinamice;

• stadialitatea motivaYional<, identificat< şi elaborat< de Abraham Maslow, de pe poziYiile orient<rii existenYialist-umaniste;

• stadialitatea moral<, teoretizat< de Lawrence Kohlberg, din perspectiva intreracYionist cognitivist< a şcolii piagetiene.

Un demers inedit în peisajul abord<rilor limitative ale procesualit<Yii devenirii este cel întreprins de Erik Erikson, în teoria sa asupra ciclurilor vieYii (E. Erikson, „Childhood and

Society”, 1950).

F<r< a respinge sau a ignora contribuYiile psihanalizei ortodoxe în explicarea dinamicii dezvolt<rii personalit<Yii, Erikson plaseaz< în centrul observaYiilor şi interpret<rilor sale relaYiile omului cu societatea şi cultura, c<rora le atribuie o mai mare importanY< decât instinctelor şi impulsurilor inconştiente.

Un alt element de noutate adus de Erikson, al<turi de viziunea holist< asupra dinamicii evolutive a individului uman, îl constituie adoptarea, pentru propria s< teorie, a punctului de vedere al celei mai recente orient<ri psiho-sociologice, cunoscut< în literatura de specialitate ca “life span perspective” (“perspectiva asupra întregii vieYi”). În contrast cu perspectiva tradiYional< asupra dezvolt<rii, care limiteaz< spaYiul de derulare al procesului form<rii şi devenirii personalit<Yii, în mod strict, la perioada copil<riei şi adolescenYei, noua orientare apreciaz< c< dezvoltarea este un proces continuu, ce se prelungeşte pe parcursul întregului ciclu al vieYii, chiar şi dincolo de vârsta adult<, la senectute.

Plasat în acest context teoretic, modelul eriksonian acoper< întreaga durat< de viaY< a individului. Combinând stadiile dezvolt<rii psiho-sexuale descrise de Freud cu propriile observaYii asupra experienYei sociale a individului, caracteristice fiec<rei etape, Erikson a

12

propus un nou model interpretativ al evoluYiei socio-afective a personalit<Yii, prin care identific< şi descrie opt cicluri ale vieYii omului.

În fiecare perioad< (ciclu) a vieYii, fiinYa uman< îşi defineşte sau îşi redefineşte atitudinea faY< de sine şi faY< de alYii, în funcYie de relaYiile favorabile sau nefavorabile pe care le stabileşte cu mediul social înconjur<tor. Cu alte cuvinte, la fiecare vîrst< (ciclu) în parte se realizeaz< şi /sau devine posibil< o nou< coordonat< – pozitiv< sau negativ< - a interacYiunii sociale cu sine şi cu ceilalYi.

Stadiile dezvolt<rii morale la Lawrence Kohlberg

Într-un amplu studiu, care s-a impus ca model teoretic de referinY< în ştiinYele educaYiei şi dezvolt<rii, psihologul L. Kohlberg identific< principalele secvenYe ale procesului de formare şi cristalizare a standardelor morale.

Punctul de plecare al cercet<rilor sale l-a constituit lucrarea lui J. Piaget, „Judecata

morală la copil” (E.D.P., Bucureşti, 1980). În aceast< lucrare psihologul elveYian analizeaz< prin prisma concepYiei sale interacYionist-cognitiviste evoluYia diferitelor forme ale judec<Yii morale infantile şi a sentimentului de "dreptate" sub influenYa cerinYelor şi constrîngerilor exercitate de societate asupra copilului, prin intermediul p<rinYilor. Astfel, în accepYiunea piagetian<, judecata moral< a copilului este iniYial heteronom<, adic< este preluat< "neselectiv, nesituativ şi rigid" din mediul familial, vizînd doar fapta, nu şi motivaYia.

Printr-un demers asem<n<tor, Kohlberg va extinde şi va nuanYa analiza dezvolt<rii morale pe baza investig<rii interviurilor luate unor copii şi adolescenYi între 10 şi 16 ani, care erau puşi în faYa unor dileme morale în care obedienYa şi supunerea la regulile de autoritate impuse de adulYi intrau în contradicYie cu nevoile proprii, reale şi justificate. În funcYie de preferinYa sa, fiecare copil trebuia s< aleag< între cele dou< soluYii posibile ale dilemelor şi s< explice apoi de ce a optat pentru o soluYie şi nu pentru cealalt<. Interpretarea r<spunsurilor şi a justific<rilor date acestor dileme de copii şi adolescenYi îl va conduce pe Kohlberg s< disting< trei niveluri ale dezvolt<rii morale, subdivizate la rândul lor în câte dou< stadii. În opinia sa, ordinea stadiilor este invariabil<, dar acestea nu sunt parcurse de toYi oamenii la aceeaşi vârst<.

I.6.5. Consilierea adolescentului

Abordarea consilierii din perspectiva lui Carl Rogers

Carl Rogers ,psihiatru şi consilier american a dezvoltat o abordare a consilierii care a devenit cunoscut< ca "non-directiv<", "umanist<", sau consiliere "centrat< pe client". Aceast< abordare este bazat< pe înYelegerea fundamental< a naturii vieYii umane şi a celor trei principii de creare a unei relaYii eficiente de sprijin.

13

Alte modele de abordare în consiliere

Gerard Egan („Egan’s Skilled Helper Model: Developments and applications in Counseling”, 2001) a dezvoltat un model de consiliere în patru etape. Fiecare etap< începe cu o discuYie general<, atot-cuprinz<toare, despre probleme, şi care apoi se concentreaz< pe un anumit subiect de discuYie.

Consilierea şi rolul consilierului scolar

Una din problemele majore pe care trebuie s< le accentueze demersul de consiliere este dezvoltarea la subiect a unui sistem coerent de scopuri de viaY<, cu alte cuvinte, înt<rirea comportamentului intenYional. O persoan< orientat< spre scop are sentimentul propriei sale capacit<Yi, este capabil< s< pun< în acYiune modele alternative de comportament, poate aborda problemele de viaY< din unghiuri diferite de vedere, f<r< a se cantona rigid în anumite soluYii prefabricate.

Consilierul trebuie s< urmeze urm<toarea schem< în cursul procesului de abordare a sprijinului clientului:

1. Definirea clar< a problemei clientului.

2. Elaborarea unor alternative posibile de soluYii. 3. Alegerea unei alternative şi implementarea ei în practic<.

I.7. Comunicarea - o perspectivã fundamental umanã

Dacã am încerca sã definim concepte cum ar fi: „individ social", „sistem social", „societate", am descoperi cã factorul decisiv ar fi prezenta sau absenYa dispoziYiei spre comunicare a participanYilor la sistemul respectiv. Pentru o persoanã membrã a unei societãYi sau uniuni particulare, a unui sistem social sau grup, criteriul fundamental al comunicãrii este dacã acel membru poate fi „centrat" (focalizat) pe cunoaşterea importanYei sistemului de comunicare. Cu alte cuvinte, subiectul ar trebui sã dispunã de capacitãYi de a se angaja în activitatea de comunicare cu alYi membri ai grupului (C.Flament în "Psychologie

expérimentale", vol.IX "Psychologie sociale", P.Fraisse, J.Piaget, PUF, 1969).

Într-o perspectivã istoricã, teoriile privind comunicarea, au la bazã înYelegerea societãYii ca non-staticã, în dezvoltare, cu numeroase schimbãri dependente în timp de relaYiile economice.

14

Familia poate fi analizatã din perspectiva tiparelor de comunicare existente în familie, tot aşa cum aceste tipare se stabilesc în familie şi mediul social. O societate poate fi descrisã prin intermediul sistemelor de comunicare care au contribuit la dezvoltarea ei.

I.7.1. Comunicarea verbalã

Limbajul este unul dintre mijloacele cele mai specific umane, cel mai frecvent folosit în comunicarea interumanã. El a fost definit de aceea ca fiind un vehicul ce transportã intenYii, atitudini, un simplu mijloc de transmisie a informaYiilor care circulã fãrã rezistenYã de la un sistem cognitiv la altul.

I.7.2. Structurarea sistemului psihic uman din perspectiva comunicarii

Comunicarea constituie o precondiYie bazalã pentru toate corespondenYele şi legãturile sociale. Nici un sistem social, organizat dupã legitãYile unei societãYi nu se poate stabili şi menYine, ori schimba fãrã relaYii de tipul comunicãrii interumane. Numai participând la activitãYile de comunicare omul poate deveni fiinYã socialã - fapt care a fost demonstrat de numeroase şi adecvate cercetãri care au obYinut validarea unor itemi în foarte multe planuri şi în foarte multe moduri de abordare a sistemului psihic uman.

I.8 Educaţia

Diversele definiYii abordeaz< fie scopul educaYiei, fie natura procesului, fie conYinutul educaYiei, fie laturile sau funcYiile actului educativ. Definirea educaYiei se poate realiza din unghiuri diferite de vedere.

a. educaYia ca proces;

b. educaYia ca acYiune de conducere;

c. educaYia ca acYiune social<; d. educaYia ca interrelaYie uman<; e. educaYia ca ansamblu de influenYe.

I.8.1. Educaţia formal<, nonformal< şi informal<

Pornind de la varietatea situaYiilor de înv<Yare şi de la gradul diferit de intenYionalitate acYional<, educaYia se poate obiectiva în trei ipostaze: educaYia formal<, educaYia nonformal< şi educaYia informal<.

15

Educaţia formală. Se refer< la totalitatea influenYelor intenYionate şi sistematice, elaborate în cadrul unor instituYii specializate (şcoal<, universitate), în vederea form<rii personalit<Yii umane.

Educaţia nonformală. Cuprinde totalitatea influenYelor educative ce se deruleaz< în afara clasei (activit<Yi extraşcolare) sau prin intermediul unor activit<Yi opYionale sau facultative.

Educaţia informală. Include totalitatea informaYiilor neintenYionate, difuze, eterogene, voluminoase - sub aspect cantitativ - cu care este confruntat individul în practica de toate zilele şi care (nu) sunt selectate, organizate şi prelucrate din punct de vedere pedagogic.

I.8.2. Forme ale educaţiei moderne

“Peer Education” – form< specific< a educatiei nonformale

“Peer Education” – este bazat pe folosirea în mod pozitiv a potenţialul influenţei unui egal,

aşa cum este acesta văzut în timpul adolescenţei, când foarte adesea relaţia colegială devine

dominantă, iar tinerii vor învăţa mai bine unul de la celălalt.

“Peer Education” – implică împărtăşirea de informaţii, atitudini sau comportamente de

către colegi, care nu au pregătire profesională ca instructori, dar al căror scop este

educarea.

I.9. Familia şi modelele educaţionale

Una dintre cele mai importante funcYii ale familiei const< în educarea şi formarea tinerilor în vederea integr<rii lor optime în viaYa şi activitatea social<. Aici, în cadrul grupului familial, p<rinYii exercit<, direct sau indirect, influenYe educaYional-formative asupra propriilor lor copii. Cuplul conjugal, prin întreg sistemul s<u de acte comportamentale, constituie un veritabil model social care, fiind de altfel primul în ordinea influenYelor din partea modelelor sociale existente, are o influenY< hot<râtoare asupra copiilor privind formarea concepYiei lor despre viaY<, a modului de comportare şi relaYionare în raport cu diferite norme şi valori sociale.

Pe de alt< parte, p<rinYii exercit< influenYe educaYional-modelatorii în cadrul familiei şi în mod direct, în baza unei anumite strategii educaYionale, folosind mai mult sau mai puYin sistematic şi organizat anumite metode şi tehnici educaYionale.

I.10. Delincvenţ< în adolescenţ<

16

Una din funcYiile orcãrui grup social este aceea de a institui norme şi de a încerca sã le aplice, fie chiar numai în anumite circumstanYe. Normele sociale definesc situaYii şi moduri de comportament, din care unele sunt dezirabile, astfel sunt interzise. Atunci când un individ încalcã norma ce defineşte o situaYie dezirabilã, el va fi perceput ca un “strãin”, ca un individ periculos şi particular, deseori denumit deviant.

Comportamentul deviant este o formã a comportamentului antisocial şi constã în încãlcarea regulilor morale, integritãYii fizice, drepturilor sociale ale individului.

Comportamentul delincvenYial este comportamentul care apare ca urmare a inadaptãrii sociale, manifestatã sub forma unor comportamente agresive îndepãrtate fie spre colectivitate, legile morale, sau spre distrugerea de bunuri de operã de artã, violentarea bunelor moravuri, furturi, vandalism, incendii.

Comportament aberant este comportamentul care se abate de la normele medico-legale.

DevianYa reprezintã ansamblul comportamentelor care se abat de la / sau intr< în conflict cu standartele socio-culturale general acceptate în cadrul unui grup sau sistem social.

PredelincvenYa, devianYa potenYialã, se referã la ansamblul de acte intrate în conflict cu norma de comportare moralã, care pot în anumite condiYii conduce pe un individ în faYa instanYei de judecatã, iar în alte condiYii nu.

Comportamentele predelincvente manifestate de anumiYi indivizi nu reprezintã întotdeauna un preludiu al comportamentului delincvent, dupã cum nici acesta nu reprezintã consecinYa fireascã a sãvârşirii anterioare a unor acte predelincvente.

I.10.1. Comportamente deviante în adolescenţã

Dimensiunea socialã comunã a devianYei de naturã moralã a adolescentului, caracterul individual al acestei conduite este foarte diferitã de la un caz la altul, de la o situaYie familialã la alta.

Conduitele de “rupturã”, se pot observa atât la adolescenYii a cãror personalitate reprezintã trãsãturi “normale”, cât şi la cei care manifestã tulburãri ale acesteia de naturã mai mult sau mai puYin patologicã.

PrezenYa tulburãrilor de comportament este un indicator al inadaptãrii sociale. Astfel, se poate vorbi de trei categorii de copii inadaptaYi: a) inadaptaYi psihic;

b) inadaptaYi senzoriali (categoria deficienYilor senzorial);

c) inadaptaYi sociali (categoria delincvenYilor, psihopaYilor, psihoticilor).

Simptomatologia tulburãrilor de comportament cuprinde o gamã diversã de manifestãri, atât ca numãr cât şi ca intensitate. Ea pleacã de la o simplã minciunã, putând sã ajungã la acte de mare gravitate, periculozitate, ca de exemplu omucidere.

17

I.10.2. Forme de manifestare a tulbur<rilor de comportament

Tulbur<rile de comportament prezint< mai multe forme de manifest<ri: fug<, vagabondaj, minciuna, comportamente instabile (hiperemotivitate, negativism, agresivitate), furt, reacYii afective instabile.

Frustrarea afectiv< din familie influenYeaz< calitatea relaYiilor sexuale ale adolescentelor, în funcYie de structura personalit<Yii acestora.

Frustrarea este definit<, în general, ca „situaYia în care un obstacol (denumit eveniment sau element frustrant) intervine în calea satisfacerii unei trebuinYe (intenYii, dorinYe) şi modific< astfel comportamentul persoanei.” (Gorgos, C. – „Dicţionar enciclopedic de

psihiatrie”, vol. II, Bucureşti, Ed. Medical<, 1988, p. 231).

Frustrarea afectiv< în familie apare, prin urmare, din cauza nesatisfacerii adecvate a nevoii de afectivitate a unei persoane, în cadrul relaYiilor intrafamiliale, în special al celor parentale.

I.10.3 Factori implicaţi în comportamentul delincvent al adolescentului

Factorii implicaYi în determinarea comportamentului deviant al minorilor se împart în principal în douã categorii:

- factori interni, care Yin de individualitatea subiectului

- factori externi, care Yin de componenta socio-comunitarã

I.10.4. Particularitati în devianţa adolescentului

Adolescentul instituţionalizat

DificultãYile educative în casa de copii au drept cauzã principalã eterogenitatea mediilor de provenienYã şi a experienYelor sociale anterioare.

Transferul dintr-o instituYie în alta constituie fondul crizelor de adaptare care, de asemenea prejudiciazã dezvoltarea şi maturizarea copilului. Practica a dovedit cã cele mai mari probleme educative sub aspectul integrãrii în regimul vieYii le au copiii proveniYi din familii dezorganizate şi din relaYii de concubinaj.

18

I.10.5. Profilul psihosocial al adolescentului instituţionalizat cu tulburãri de

comportament

Adolescentul instituYionalizat ce prezint< tulbur<ri comportamentale comport< urm<toarele caracteristici:

- este introvertit, timid şi introspect; - este neadaptabil şi nesociabil; - este anxios; - nu este capabil de a realiza o sarcinã importantã; - este dependent de altã persoane; - nu este iniYiator; - are un grad al responsabilitãYii scãzut; - posedã capacitatea de a domina pe cei mai slabi sau mai mici decât el; - nu este amuzant, distractiv; - în alegerea prietenilor apare factorul selectiv; - este indiferent faYã de pãrerile celorlalYi; - este mai puYin obiectiv; - nu este refractar la sugestii, opinii, idei noi; - nu coopereazã, colaboreazã cu cei din jur; - are tendinYe de subaprecire; - este uşor influenYabil; - manifestã agresivitate vebalã şi / sau fizicã asupra celor din jur; - manifestãrile sale comportamentale sunt inhibate; - prezintã instabilitate emoYionalã şi afectivã; - neîncredere faYã de cei din jur; - are o stare de echilibru psihic scãzut<; - are un nivel scãzut al imaginii de sine;

Abordarea din perspectiva anturajului

Este important de precizat c<, deşi tradiYia criminalit<Yii şi delincvenYei sunt o forY< important< în anumite comunit<Yi, ea nu figureaz< ca o parte singular< a sistemului lor de valori. În fiecare comunitate, tradiYia dominant< este cea convenYional<, chiar unde sunt cele mai mari procentaje de delincvenY<. Valorile convenYionale care vehiculeaz< tradiYia sunt cele reprezentate de familie, biseric<, şcoal< şi alte instituYii şi organisme.

În acelaşi timp, progresul cunoaşterii psihismului uman - psihologia clinic<, psihiatria copilului, etc. a f<cut posibil< partajarea a ceea ce este relevant. Succesul tezelor despre

19

dezvoltarea individului a contribuit mult la discreditarea teoriilor deterministe prin orientarea c<tre experienYa copil<riei. Astfel, adultul poate fi conceput ca produsul experienYelor acumulate în timpul copil<riei. Un nou câmp se deschide astfel în prevenYia delincvenYei: corectarea brutal< a conduitelor deviante este substituit< de c<utarea problemelor precoce în construirea personalit<Yii. Abordarea la nivel societal

Forma sub care se prezint< autoritatea instituYiilor sociale se modific<: munca femeilor, simplificarea divorYului, recunoaşterea drepturilor copilului, creşterea autonomiei acordate adolescenYilor, renovarea pedagogic<, raYionalizarea sistemului penal, primatul prevenYiei asupra represiei.

Ştim c< fiecare din aceste efecte ale schimb<rilor sociale implic< efectul s<u pervers: disoluYia familiei, neresponsabilizarea p<rinYilor, pierderea influenYei educatorilor, declinul moralei, etc.

Educaţia şi integrarea social<

Factorii generali utilizaYi pentru a Yine cont de influenYa cadrului familial asupra achiziYiei de c<tre copil a atitudinilor conforme cu aştept<rilor sunt de natur< esenYial psihologic<. Este vorba despre constituirea unei personalit<Yi în reacYie la solicit<rile parentale. Variabilele reYinute evaluarea reuşitei educative sunt considerate în m<surarea relaYiei între integrare social< şi devianY<: m<rimea familiei, serviciul mamei, gradul de atenYie al p<rinYilor, nivelul de afecYiune, frecventarea instituYiilor de cultur<, conştiinciozitatea şcolar<, participarea la asociaYii sau mişc<ri de tineret etc.

Sentimentul de sancţiune

Deasupra rolului instrumental pe care o deYine procesul judiciar, incriminarea are semnificaYia s< social<: este vorba de momentul când sancYiunea actului ilegal este formulat<. Dar, regulile care guverneaz< aceast< formulare variaz<; se ştie c< sentinYa pronunYat< într-un tribunal nu este identic< dup< epoca sau clasa social< a inculpatului.

Abordarea din perspectiva structurii sociale

Ca regul< general<, societ<Yile umane sunt ierarhizate: o diferenY< de statut distinge grupurile de populaYie din care se compun. Aceast< stratificare social< produce de obicei un efect: grupurile dominante acapareaz< controlul instituYiilor care organizeaz< relaYiile colective permiYând, membrilor claselor dominante, o ordine legitim< ce favorizeaz< p<strarea

20

puterii. În aceast< distribuYie inegal< de acest tip, grupuri de populaYie sunt regulat conduse la ocuparea ultimelor nivele ale vieYii sociale.

Inegalitatea social - economic<

Pentru a înYelege mai bine fenomenul delincvenYei juvenile este necesar s< se fac< o caracterizare psihologic<, şi psiho-comportamental< a minorului, a copilului. În cadrul DicYionarului Webster, de exemplu, copilul este definit a fi “persoana tân<r< ce aparYine oric<ruia dintre cele dou<, sexe, ce se afl<, ca vârsta, între perioada prunciei şi cea a tinereYii”.

EvidenYierea caracteristicilor psihice specifice personalit<Yii delincventului minor prezint< o mare importanY< pentru organizarea activit<Yii recuperative, care trebuie s< intervin< în direcYia restructur<rii şi rearmoniz<rii profilului acesteia. InfluenYele educative, reeducative şi recuperative trebuie s< p<trund<, adânc în substructurile de personalitate ale minorului delincvent, dep<şindu-se aspectul pur formal prin utilizarea activ< şi adecvat< a unor metode şi procedee eficiente terapeutic-suportive şi constructiv-compensatorii.

21

Capitolul II

Metodologia cercet<rii

În cercetarea realizat< am aplicat un chestionar, un interviu, metoda observaYiei, testul de personalitate 16 P.F. şi testul proiectiv al arborelui (Koch). Acestea au fost aplicate în perioada 2004 – 2007 în şcoli din judeYul Iaşi, dup< cum urmeaz<:

- un liceu considerat cu performanYe educaYionale foarte bune, un liceu teoretic şi un colegiu tehnic din oraşul Iaşi

- un liceu teoretic din oraşul Paşcani - un liceu şi o Şcoal< de Arte şi Meserii din judeYul Iaşi, comuna Trifeşti.

Au fost implicaYi în cercetare un num<r de 600 de elevi din clasele 9 – 12. MenYionez c< la liceul teoretic din Paşcani studiaz< şi elevi care locuiesc în mediul rural, fiind navetişti. La liceele din Iaşi studiaz< şi elevi care locuiesc în mediul rural şi sunt navetişti, dar şi elevi din mediul rural sau din Republica Moldova care locuiesc pe perioada anului şcolar în internatele liceelor sau în apartamente închiriate.

Vârstele elevilor chestionaYi sunt cuprinse între 15 şi 19 ani.

Cercetarea efectuat< urm<reşte s< identifice rolul afectivit<Yii în dezvoltarea personalit<Yii adolescentului.

Am folosit un chestionar prin care am urm<rit imaginea de ansamblu asupra populaYiei şcolare vizate şi care s< evidenYieze raporturile dintre tineri, familie şi societate. Chestionarul este compus din dou< p<rYi: în prima i se cere adolescentului s<-şi descrie mediul familial, iar în a doua s< prezinte raportul între aştept<rile privind viitorul s<u şi mediul familial. Utilizarea chestionarului este motivat< de faptul c< dezvoltarea afectivit<Yii este cel mai bine evidenYiat< de modul în care tân<rul îşi exprim< speranYele de viitor şi de modul în care acesta descrie raporturile cu familia.

În urma aplic<rii chestionarului am încercat s< identific leg<tura dintre dezvoltarea afectiv< şi expectanYele tinerilor. Aceasta reiese din prezentarea mediului familial f<cut< de adolescent şi prezentarea raporturilor acestuia cu societatea şi nivelul de expectanYe.

Interviul l-am utilizat pentru a identifica particularit<Yile specifice fiec<rui tân<r privind dezvoltarea afectivit<Yii, nivelul expectanYelor şi relaYia cu familia.

Testul de personalitate 16 P.F., coroborat cu testul arborelui (Koch), l-am utilizat în cadrul cercet<rii pentru a stabili nivelul de dezvoltare a personalit<Yii adolescentului.

Metodologia utilizat< a fost folosit< în etape succesive, iar rezultatele obYinute prin probele standardizate (16 P.F.), proiective (testul arborelui) şi prin probele specifice

22

(interviul, chestionarul), au fost coroborate şi cu informaYiile obYinute cu ajutorul metodei observaYiei.

Obiectivele cercet<rii

Am aratat în prezentarea teoriilor studiate faptul ca afectivitatea joaca un rol deosebit de important în dezvoltarea personalitatii tinerilor. In cadrul cercetarii practice am abordat dezvoltarea afectiva din perspectiva corobor<rii celor mai importanti factori purtatori de educatie: familia şi scoala.

În cercetarea de faY< am folosit câteva sintagme: „consumul de alcool”, ”viaYa religioas<”, „prezenYa ataşamentului”, prin care am încercat s< obYin o imagine condensat< asupra stabilit<Yii comportamentului p<rinYilor faY< de copil, a sistemului de atitudini parentale în raport cu diferite norme şi valori sociale şi morale.

Obiectivele generale ale cercet<rii de faY< vizeaz<: 1. Descrierea dimensiunilor contextului familial si social cu influenta asupra dezvoltarii psiho-afective a adolescentilor din mediul urban si rural

2. Descrierea mecanismelor prin care variabilele/dimensiunile afective influenteaza structurarea trasaturilor de personalitate

3. Investigarea nivelului de expectanta a tinerilor privind calitatea vietii, functie de natura climatului afectiv din familia de origine

Ipotezele cercet<rii

Ca punct de plecare în demararea cercet<rii, am pornit de la premisa c< echilibrul emotional al adolescentului este influentat de calitatea mediului familial cu toate componentele pe care acesta le presupune; ne intrebam ce influenta are in dezvoltarea

personalitatii tânărului familia, sub aspectul sau structural si moral. Adolescentii care fac parte dintr-o familie dezorganizata, in care etilismul reprezinta o componenta principala a vietii cotidiene se simt mai putin apreciati şi valorizati de catre parinti.

Ca percepYie general-uman<, consider<m c< dezvoltarea ştiinYei şi tehnicii ne asigur< o calitate ridicat< a vieYii. Cu toate acestea, ne întreb<m în ce măsură prezenţa computerului şi a Internetului au o influenţă benefică asupra dezvoltării afectivităţii, ca dimensiune a

personalităţii unui individ aflat în plin proces de formare şi structurare interioar<, cum este adolescentul.

Comunicarea, accesul la informaYie, se realizeaz< mult mai rapid şi facil cu ajutorul telefonului mobil şi al Internetului, dar ne punem problema dac< nu împieteaz< asupra nivelului de socializare, de inter-relaYionare uman< a individului.

23

NoYiunea de „relaxare” comport< modific<ri sub aspect conceptual. Dac< adolescentul anilor ’70 înYelegea prin relaxare petrecerea timpului liber împreun< cu prietenii, f<când excursii în aer liber, ascultând muzic< şi schimbând opinii pe diverse teme de interes general, mare parte dintre adolescenYii anilor 2000 îşi petrec timpul liber în faYa calculatorului, iar forma de comunicare şi socializare preponderent< o reprezint< chat-ul şi jocurile on-line în reYea, cu un grad ridicat de agresivitate.

Aceşti tineri vor avea o dezvoltare ascendentă, vor reuşi să înţeleagă şi să răspundă în

mod adecvat la solicitările pe care societatea le presupune?

O altă ipoteză asupra c<reia ne-am aplecat o reprezint< viaYa spiritual< privit< prin perspectiva relaYiei cu biserica, ce presupune alc<tuirea unui sistem axiologic, în sensul în care se pune accentul pe toleranY<, deschidere, altruism, lipsa vanit<Yii şi diminuarea comportamentelor egoiste şi egocentrice. În ce m<sur< aceste noYiuni sunt compatibile cu valorile prezente în societatea actual<, dominat< de “legea junglei” şi lupta pentru supravieYuire, şi cum influenYeaz< aceste aspecte dihotomice dezvoltarea tân<rului?

Totalitatea manifest<rilor afective dezvoltate în cadrul relaYiei p<rinte - copil sunt reg<site în formula generic< de “ataşament”. Ne-am propus s< investig<m în ce măsură calitatea ataşamentului din familie, corelat cu mediul socio-educaţional (incluzând aici şi sistemul de sancYiuni şi recompense practicat în familie), se conturează într-un pattern

comportamental şi atitudinal ce determină nivelul motivaţional şi expectativ al tânărului.

Tehnici, metode şi mijloace folosite în cadrul cercet<rii

Ca tehnici de lucru am folosit chestionarul, interviul, observaYia ştiinYific<, şi dou< teste psihologice: testul 16 P.F. şi testul proiectiv al arborelui (Koch). Primele trei tehnici au vizat obYinerea unui r<spuns viabil, realist, pe tema relatiei dintre adolescent, familie şi scoala.

Testele psihologice mi-au oferit o imagine obiectiv< despre personalitatea adolescentilor vizati.

Interviul

Interviul reflect< şi semnific< una din cele mai caracteristice activit<Yi umane - comunicarea, convorbirea, “discuYia liber<” sau transmiterea verbal< a unor informaYii între oameni, relaYia specific< omului de a întreba şi de a primi r<spunsuri. Interviul nu este îns< numai o simpl< discuYie “în doi”, ci şi o tehnic< de investigare ştiinYific<, aplicat< de echipe pentru cunoaşterea ştiinYific< şi “interdisciplinar<” a unui fenomen sau domeniu social, caz în care “discuYia în doi” se integreaz< unui ansamblu de mijloace de culegere a datelor.

24

Interviul folosit în cercetarea de faY< este structurat pe 12 secYiuni, încercând s< realizeze un portret cât mai complet şi mai condesat al adolescentului, realizat într-un timp cât mai scurt.

În prima secţiune se reg<sesc datele esenYiale referitoare la subiect: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul, nivelul de studii ( clasa/liceul) şi data complet<rii chestionarului.

Secţiunea a doua încearc< s< delimiteze mediul social în care se desf<şoar< viaYa cotidian< a adolescentului: 1. Cu cine locuieşti? a. Cu ambii p<rinYi b. Cu unul dintre p<rinYi; Cu care? c. Dac< nu locuieşti cu ambii p<rinYi, precizeaz< te rog motivul. d. Cu altcineva. Precizeaz<, te rog, cu cine. 2. Ce studii au p<rinYii t<i / tutorele / persoanele cu care locuieşti? 3. Cu ce se ocup< p<rinYii / tutorele / persoanele cu care locuieşti? 4. CâYi membri are familia ta şi cu ce se ocup< fiecare? 5. Locuieşti: în: - mediul urban

rural la - cas< - bloc 6. Ai camera ta? Dac< nu, cu cine mai locuieşti în acea camer<? Secţiunea a treia doreşte s< surprind< climatul emoYional, leg<turile afective pe care tân<rul le are şi cum le percepe acesta, în relaYia cu familia de origine sau cu persoanele cu care locuieşte. 7. Cum te înYelegi cu p<rinYii / tutorele / fraYii? - Foarte bine cu ...... - Bine cu ....... - Am mici conflicte cu ........ - Am o relaYie foarte tensionat< cu ....... 8. Care sunt motivele tensiunilor sau conflictelor? 9. P<rinYii / tutorele / fraYii te pedepsesc? - Care e pedeapsa cea mai des folosit<? - Care e pedeapsa cea mai grea?

Secţiunea a patra se refer< la petrecerea timpului liber, din dou< perspective: -perspectiva psihologic<, privind conotaYia efectiv< pe care o are timpul liber în percepYia adolescentului (modul în care îşi defineşte timpul liber) şi activit<Yile preferate cu care acesta şi-l ocup<; - perspectiva materialist<, respectiv accesul pe care tân<rul îl are la diversele mijloace de recreere şi distracYie (TV, radio, computer, Internet, vacanYe/c<l<torii). 10. Cum îYi petreci timpul liber? Zilnic: ........ S<pt<mânal: ......... 11. Ai acces la:

25

- TV - Radio - Computer - CD Player - DVD Player 12. Unde ai acces la acestea? - Acas< - La prieteni - La şcoal< - Alte situaYii: ........ 13. Ce muzic< asculYi? 14. Ai acces la Internet? - Acas< - La prieteni - La şcoal< - Alte situaYii: ........ 15. Ce te intereseaz< când accesezi Internetul? - Filme - Muzic< - Jocuri - E-mai şi Messenger - InformaYii diverse - Programe pentru adulYi - Altele .......... 16. Cât timp petreci la computer? Zilnic ........ S<pt<mânal ......... Alte situaYii ......... 17. Cât de important este computerul în viaYa ta? ArgumentaYi r<spunsul. În aceast< secYiune am pus accentul şi pe importanYa computerului, şi respectiv a Internetului, acestea fiind componente din ce în ce mai prezente în viaYa fiec<rui individ.

Secţiunea a cincea se refer< la viaYa şcolar< a tân<rului, atât sub aspectul interesului cognitiv (materii de studiu preferate, note obYinute), cât şi sub aspect emoYional (profesori agreaYi sau dezagreaYi, colegi sau mediul şcolar, destins sau conflictual). De asemenea, am tratat accesul tân<rului la educaYie în sens calitativ (distanYa dintre domiciliu şi şcoal<, mijloace de transport), precum şi oportunit<Yile oferite de mediul şcolar sub aspectul socializ<rii şi relaYion<rii interindividuale. 18. Care sunt materiile de studiu preferate de tine? 19. Care este media general< cu care ai încheiat anul şcolar trecut? 20. Numeşte 3 lucruri / situaYii / persoane care-Yi plac foarte mult la şcoal<. 21. Numeşte 3 lucruri / situaYii / persoane care nu-Yi plac la şcoal<. 22. Cît timp îYi ia s< ajungi la şcoal< şi de la şcoal< acasa? 23. Cum parcurgi aceast< distanY<?

26

- Pe jos - Cu ajutorul transportului în comun - Cu taxiul - Cu maşina p<rinYilor - Cu maşina personal< - Alte situaYii ......... Secţiunea a şasea se refer< la nivelul de expectanY< profesional<, cu toate aspectele interdependente pe care le comport<: vocaYional, grad de dezirabilitate, avantaje materiale. 24. Pân< la ce nivel vrei s<-Yi continui studiile? - Nivel general - 8 clase - Nivel mediu - liceu - şcoal< profesional< - colegiu - Nivel superior - facultate - masterat - doctorat 25. Spre ce profesie vrei s< te îndrepYi? Numeşte 3 variante. 26. În alegerea profesiei, ce va predomina? - DorinYa ta - DorinYa p<rinYilor - Salariul / banii - ÎYi este indiferent - Alte situaYii .......

Secţiunea a şaptea vizeaz< tendinYa spre comportament deviant - consumul de tutun, alcool şi droguri în familia de origine şi influenYa acestora asupra tinerilor. 27. În familia ta se consum< alcool? De c<tre cine? - Zilnic - Ocazional 28. În familia ta se fumeaz<? Cine fumeaz<? 29. În familia ta se consum< substanYe cu efect psihotic (droguri)? De c<tre cine? - Da - Nu - Nu ştiu 30. Tu consumi alcool? - Da, zilnic - Ocazional - Nu 31. Fumezi? - Da - Ocazional - Nu 32. Consumi substanYe cu efect psihotic (droguri)? - Da - Am încercat

27

- Nu Secţiunea a opta vizeaz< resursele financiare ale tân<rului şi modul de gestionare a acestora. 33. Ai banii t<i de buzunar? - Zilnic - S<pt<mânal - Lunar - De câteva ori pe an - Niciodat< 34. De unde ai banii? 35. Pe ce îi cheltuieşti? Secţiunea a noua se refer< la concepYia despre familie, viaY< sexual<, s<n<tate. 36. Xi-ai început viaYa sexual<? - Da. Când? ..... - Nu 37. Dac< da, în ce condiYii? - Xi-ai dorit tu - Şi-a dorit partenerul / partenera ta - Din întâmplare - Ai fost forYat(<) - Din curiozitate - Alte situaYii ...... 38. În şcoala voastr< se Yin ore / discuYii de educaYie sexual<? De c<tre cine? - Profesori - Diriginte - Psiholog - Alte situaYii ......... 39. Consideri c< sunt importante orele de educaYie sexual< în şcoal<? 40. În familie, ai discutat cu p<rinYii sau cu alte rude despre sex? - Da. Cu cine? - Nu - Insuficient 41. Ai informaYii despre BTS (boli cu transmitere sexual<) şi despre HIV / SIDA? - Da - Nu - Insuficiente 42. Ce metode contraceptive cunoşti? ............................................................................................................................. - Nu cunosc niciuna 43. Ce metod< contraceptiv< foloseşti sau vei folosi? 44. Care crezi c< este vârsta potrivit< pentru a face copii? 45. Ce p<rere ai despre c<s<torie? 46. Care crezi c< este vârsta potrivit< pentru c<s<torie? 47. Ce p<rere ai despre divorY? 48. Ce p<rere ai despre uniunea consensual<?

28

49. Care este starea ta de s<n<tate? - Foarte bun< - Bun< - Nu o cunosc - Am urm<toarele probleme de s<n<tate .......... Secţiunea a zecea abordeaz< credinYele religioase şi rolul bisericii în viaYa tinerilor. 50. Ce rol are în viaYa ta credinYa în Dumnezeu? 51. RespecYi s<rb<torile religioase? 52. Mergi la biseric<? - S<pt<mânal - De câteva ori pe an - Doar la evenimente specifice (nunYi, botezuri, înmormânt<ri) Secţiunea a unsprezecea se refer< la expectanYele şi modul de percepYie a calit<Yii vieYii, în prezent şi viitor. 53. Cum este viaYa ta acum? 54. Cum crezi c< va fi viaYa ta peste 5 ani? 55. Dar peste 10 ani? 56. Dar peste 20 de ani? Secţiunea a doisprezecea vizeaz< capacitatea de autocunoaştere şi autoapreciere a tinerilor. 57. Ce-Yi place cel mai mult la viaYa ta de acum? 58. Ce te deranjeaz< cel mai mult la viaYa ta de acum? 59. Ce-ai dori s< schimbi la viaYa ta? 60. Care crezi c< sunt principalele tale calit<Yi? 61. Care crezi c< sunt principalele tale defecte? 62. CâYi prieteni ai? 63. Ce ai în comun cu prietenii t<i? 64. Ce te diferenYiaz< de prietenii t<i? 65. Care este cea mai mare dorinY< a ta? 66. Care este cel mai mare regret al t<u?

INTERPRETAREA DATELOR

A. INTERPRETAREA CANTITATIV; A DATELOR

Rezultatele cantitative brute obYinute în urma cercet<rii sunt prezentate în graficele urm<toare, pentru a oferi o imagine clar<, de ansamblu

M F

SEX

0

10

20

30

40

50

60

Pro

cen

t

48

52

29

Grupul de 600 de subiecYi pe care a fost efectuat< cercetarea este distribuit în funcYie de sex într-un procentaj foarte apropiat, aşa cum se observ< în graficul de mai sus.

Situatie speciala Familie monoparentala Ambii parinti

familia

0

20

40

60

80

Perc

en

t

13.7 12.3

74

In cercetarea de fata, prin “ situatie speciala” am inteles familiile in care unul sau ambii parinti nu locuiesc impreuna cu copiii, deoarece lucreaza sau locuiesc in localitati sau tari diferite.

Prin “familie monoparentala” intelegem situatia prin care absenta unui parinte este cauzata de deces sau divort.

30

gimnaziale liceale superioare

studiile parintilor

0

10

20

30

40

50

Perc

en

t

25.3

46.3

28.3

AdolescenYii provin din familii al c<ror nivel minim de studii este gimnazial, ponderea cea mai mare având-o studiile medii, referindu-ne aici la ambele medii de provenienY< (urban şi rural).

31

colaborare confruntare neutra

comunicarea cu parintii

0

10

20

30

40

50

60

70

Perc

en

t

63.7

22

14.3

Prin “colaborare” înYelegem o bun< relaYie de comunicare, consistent< din punct de vedere cantitativ, bazat< pe sinceritate, suport afectiv şi moral, strânse relaYii afective între p<rinYi şi copii, în care p<rinYii, pe lâng< rolul parental asumat, îl au şi pe cel de „cel mai bun prieten” şi de confident.

Prin “confruntare” intelegem o relatie tensionata intre adolescenti si parinti din diverse motive, caracterizat< printr-o comunicare deficitara, cauzata de mentalitati diferite sau de o situatie materiala precara ce conduce la diverse tipuri de conflicte.

Relatia”neutra” se regaseste in familiile in care unul sau ambii parinti sunt plecati sa munceasca in strainatate, ori copiii studiaza in alta localitate decat cea de domiciliu, comunicarea devenind astfel carentata calitativ sau cantitativ.

32

la evenimente speciale

niciodata frecvent in fiecare zi

consumul de alcool

0

20

40

60

80

Perc

en

t

79.7

14

3.7 2.7

In aceasta cercetare ne referim la etilismul prezent in familie, atat la parinti cat si la adolescenti. Consumul de alcool joac< un rol important în dezorganizarea mediului familial şi dezvoltarea adolescentului, tentativele autolitice survenind într-un anumit moment de convergenY< al factorilor externi, situaYionali, şi al factorilor interni, legaYi de structura personalit<Yii.

33

da nu

consumul de droguri

0

20

40

60

80

100

Perc

en

t

99

Referitor la rezultatele cercetarii privind consumul de droguri, ne mentinem rezervati in a considera valid rezultatul obtinut din raspunsurile adolescentilor.

34

da nu

fumatul in familie

0

10

20

30

40

50

60

70

Perc

en

t

39

61

Am tratat fumatul din perspectiva integr<rii sociale în grupul de prieteni (gaşc<), fie ca modalitate de dobândire a sentimentului de apartenenY< la grup (norm< social< a grupului), fie ca expresie a “teribilismului” şi a imit<rii comportamentului de adult.

35

da nu

pedepsele in familie

0

10

20

30

40

50

60

70

Perc

en

t

33.3

66.7

În ceea ce priveşte sistemul de sancYiuni practicat în familia de origine, am luat în considerare atat aspectul fizic, cat si cel moral al pedepsei, ca manifestare a relaYiei afective dezvoltate între p<rinYi şi copii.

36

da nu

conditii de studiu

0

20

40

60

80

Perc

en

t

73

27

În analizarea criteriului “conditii de studiu” ne-am referit la urm<toarele aspecte:

• nivelul material satisfacator, care permite achiziYionarea necesarului de birotic<, papet<rie, c<rYi sau alte materiale de studiu recomandate de programa şcolar<

• spatiul special destinat studiului (camer< proprie)

• accesul la informaYie (frecventarea bibliotecilor, prezenYa dot<rilor cu echipamente moderne de comunicaYie şi informare)

37

facil greu

accesul la scoala

0

20

40

60

80

Perc

en

t

75

25

Prin “acces la scoala” intelegem atât conditiile, cât şi modalit<Yile pe care le are adolescentul la dispozitie pentru a parcurge distanta dintre casa si scoala:

- distanYa de parcurs pân< la şcoal< - mijloace de transport în comun sau individual (maşina personal<, maşina p<rinYilor,

taxi sau scuter)

38

liceu universitate postuniversitar

nivelul de studii asteptat

0

10

20

30

40

50

Perc

en

t

2729

44

Gradul de maturizare al adolescentului, în sensul identific<rii şi stabilirii unui plan de viitor ca premis< a dobândirii sentimentului de împlinire şi satisfacYie profesional< şi personal<, exprim< nivelul motivaYional şi expectaYional al tân<rului.

39

teme distractie comunicare toate deloc

utilizarea internetului

0

10

20

30

40

50

60

Perc

en

t

1.3 0.7 1

59.3

37.7

Pentru analizarea modului în care adolescenYii de azi îşi petrec timpul liber, am urm<rit influenYa pe care o are Internetul sub aspect cantitativ şi calitativ, deoarece acesta reprezint< o component< de socializare important< în viaYa tinerilor, prezent< tot mai mult şi în mediul rural.

40

2 - 3 ore 5 - 6 ore peste 8 ore deloc

utilizarea computerului

0

10

20

30

40

50

Perc

en

t

45.7

13

3.7

37.7

Utilizarea calculatorului reprezint< o necesitate în sistemul educaYional, prin introducerea în programa şcolar< a cunoştinYelor de operare PC şi alocarea de c<tre Ministerul EducaYiei şi Cercet<rii a fondurilor necesare achiziYion<rii echipamentelor IT şi înfiinY<rii laboratoarelor de informatic<, inclusiv în mediul rural.

De asemenea, calculatorul reprezint< un mijloc tot mai mult uzitat de socializare.

41

Merg frecvent la bisericaMerg la biserica doar la evenimetele religioase important

Nu merg la biserica

viata religioasa

0

10

20

30

40

50

60

Pe

rce

nt

41

56

3

ViaYa religioas< şi relaYia cu biserica au c<p<tat noi valenYe în societatea româneasc< post-decembrist<, modificându-se astfel rolul pe care acestea îl au în modelarea mentalit<Yilor, dezvoltarea şi interiorizarea sistemului axiologic la tineri.

42

mai buna mai rea la fel nu stiu

asteptarile de viitor

0

10

20

30

40

50

60

Perc

en

t

59

4.3

14

22.7

Prin aştept<ri de viitor ne-am referit la modul în care tinerii îşi contureaz< atât componenta personal<, cât şi cea profesional<, la nivel deziderativ şi general de percepYie a calit<Yii vieYii de adult.

43

de loc minime stiu tot nu raspund

educatia sexuala

0

10

20

30

40

50

Perc

en

t

28.7

43.3

27.7

InformaYiile obYinute de la tineri în urma aplic<rii chestionarului şi realiz<rii interviului ne-au oferit informaYii referitoare la imaginea pe care o au tinerii despre perioada optim< din viaYa individului pentru constituirea propriei familii, ca modalitate de evaluare a gradului de maturitate şi responsabilizare.

44

mama tata ambii parinti alt cineva nimeni

atasamentul in familie

0

10

20

30

40

50

Perc

en

t

16

7.7

49.7

9.3

17.3

Cercetarea de faY< a fost abordat< prin prisma ataşamentului dezvoltat de adolescent în familia de origine, ca expresie a relaYiei afective dintre acesta şi p<rinYi.

SituaYiile în care adolescentul afirm< c< nu este ataşat de nici o persoan< din familia de origine conduc la ideea c< familia respectiv< se caracterizeaz< prin dezorganizare la nivel structural şi conflictualitate, neoferind astfel climatul afectiv necesar dezvolt<rii unei personalit<Yi echilibrate.

45

da nu nu raspund

aprecierea in familie

0

20

40

60

80

Perc

en

t

70.3

15 14.7

În accepYiunea noastr<, aprecierea în familie reflect< valorizarea tân<rului de c<tre membrii familiei, acordarea de c<tre aceştia a suportului emoYional necesar în situaYii dificile sau de criz<, dar şi a sprijinului material necesar (condiYii de studiu, resurse financiare, etc.).

46

47

B. ANALIZA CALITATIV; ŞI INTERPRETAREA

REZULTATELOR

1. Influenta pe care o are in dezvoltarea personalitatii tân<rului familia, sub aspectul

sau structural si moral.

Am dorit s< vedem în ce m<sur< calitatea mediului familial influenţeaz< modul în care

se dezvolt< echilibrul emoţional al adolescentului, ca tr<s<tur< de personalitate.

Calitatea mediului familial e compus< din factorii: - tipul structural de familie (familie monoparental<, ambii p<rinYi, alte situaYii) - tipul de familie – modern sau tradiYional (relaYie strâns< cu biserica) - comunicarea şi relaYionarea dintre p<rinYi şi tân<r - sistemul de sancYiuni practicat în familie

Echilibrul emoţional al adolescenţilor, analizat din perspectiva factorilor de

personalitate

0-3 4-6 7-10

C

0

10

20

30

40

50

60

Pro

cen

t

27

55

18

Factorul C exprima forta Eu-lui in termeni psihanalitici, vizand urmatoarele aspecte: toleranta scazuta la frustrare vs maturitate emotionala; stabilitate emotionala slaba vs stabilitate emotionala puternica, nervozitate vs calm. Majoritatea adolescentilor chestionati - 55% - se incadreaza pe linia de mijloc.

Prin comparatia celor doua extreme, majoritara este prima categorie (27%) ce reprezinta caractere emotive, nestatornice, agitate, influentabile, iritabile. Doar 18% dintre adolescenti au tendinte spre stabilitate emotionala, maturitate, calm.

0-3 4-6 7-10

G

0

10

20

30

40

50

60

70

Pro

cen

t

20

66

14

Factorul G se refera la supraeul psihanalitic punand accent pe normele morale, tendinta de a sustine eul si a frana impulsurile idului.

Factorul G este doar aparent asemanator cu factorul C, deoarece “se distinge de stabilitatea emotionala masurata de factorul C prin faptul ca rezulta dintr-o integrare dinamica adecvata de-a lungul vietii” ( Mihaela Minulescu- Chestionarele de personalitate in

evaluarea psihologica, Garell Publishing House, Bucuresti 1996, p.232).

Un procent de 14 % dintre adolescenti au obtinut note ridicate la acest factor, manifestandu-se ca fiind respectuosi, reflectand inainte de a vorbi, dand dovada de o buna organizare mentala, cu premise reale spre o viata de succes.

48

În coroborare cu rezultatele obYinute prin interviu şi chestionar, am constatat c< în familiile în care nu se consuma alcool in exces - 79,7 % si nu se fumeaza - 61 %, exist< o apreciere înalt< a valorilor morale, fapt ce confirm< rezultatele obYinute la factorul G.

Notele sc<zute la acest factor, obYinute de 20% dintre respondenYi, coroborate cu rezultatele de la celelalte probe, indic< faptul c< normelor socio-morale nu li se acord< o valoare prea mare, majoritatea familiilor din care provin subiecYii cu note sc<zute f<când parte din categoria familiilor dezorganizate.

0-3 4-6 7-10

I

0

10

20

30

40

50

60

Pro

cen

t

29

55

16

Factorul I se formeaza prin influenta culturii si a mediului. Notele scazute la acest factor indica un comportament realist, relativ insensibil, cinic, imatur emotional, nerezonant estetic.

Astfel, 29 % dintre adolescentii evaluaYi au obtinut note scazute la acest factor, ei provenind din familii organizate cu un nivel material ridicat dar cu o comunicare carentata calitativ din cauza lipsei timpului fizic, dar si din familii in care unul sau ambii parinti sunt extrem de ocupati profesional sau sunt plecati efectiv din tara pentru perioade foarte lungi de timp. Valoarea principala ce coordoneaza asteptarile de viitor, nivelul de studii, intemeierea unei familii (ca expresie a echilibrului emoYional) este dominat< de aspectul material, pragmatic cultivat în familie.

49

Un procent de 16 % dintre adolescenti au obtinut cote ridicate la acest factor, accentul fiind pus pe comportamentul sensibil la estetic, relativa imaturitate emotionala, bogata viata interioara, intuitie, sensibilitate, tandrete, dependenta afectiva.

Fetele prezinta in general cote mai ridicate la acest factor, opozitia masculin-feminin fiind aici bine reflectata.

0-3 4-6 7-10

O

0

10

20

30

40

50

60

Pro

cen

t

9

52

39

Factorul O reprezinta incredere, calm, armonie vs neliniste, deprimare, tendinta de culpabilitate.

Se observa din grafic ca un procent destul de mare 39 % dintre tinerii examinati au obtinut note inalte la acest factor. În coroborare cu interpretarea desenelor realizate prin aplicarea testului arborelui, a reieşit faptul c< peste jum<tate din tinerii cu note mari la acest factor, ce provin din familii dezorganizate, cu relaYii parentale deficitare, prezint< o slab< încredere în propriile forYe, un echilibru emoYional fragil, tendinYe depresive.

50

4-6 7-10

Q4

0

10

20

30

40

50

Pro

cen

t

50 50

Factorul Q4 pune in evidenta tensiunea energetica. Notele scazute indica destindere, liniste, apatie, nepasare, lipsa sentimentului de frustare. Notele ridicate indica incordare, iritare, frustrare, surmenaj.

In cercetarea realizata, la nivel global, raspunsurile adolescentilor se impart pentru acest factor in doua parti egale .

51

Tipologia familiei – perspectiv< general<

Situatie speciala Familie monoparentala Ambii parinti

Tipul structural de familie

0

20

40

60

80

Pro

cen

t

13.7 12.3

74

Din perspectiva interpret<rii testului arborelui, la peste jum<tate din tinerii ce provin din familii cu o situaYie special< sau din familii monoparentale au reieşit urm<toarele aspecte:

- dificult<Yi de adaptare – plasarea desenului în partea stâng< a paginii

- conflicte afective – prezenYa scorburii în tulpin<, ramuri retezate

52

- labilitate sau inconstanY< emoYional< – trunchi înclinat, coroan< cu contur tremurat, b<tut< de vânt, baza trunchiului aşezat< direct pe marginea paginii

53

Relaţia cu religia – perspectiv< general<

Merg frecvent la bisericaMerg la biserica doar la evenimentele religioase importante

Nu merg la biserica

Viata religioasa

0

10

20

30

40

50

60

Pro

ce

nt

41

56

3

Sub aspect psiho-social, relaYia cu biserica influenYeaz< sistemul axiologic al familiei, ce se reflect< în tipologia mentalit<Yilor şi atitudinilor acesteia, fie în sensul tradiYional, fie în cel modern, având efecte asupra dezvolt<rii personalit<Yii tinerilor.

Calitatea comunic<rii adolescenţilor cu p<rinţii – perspectiv< general<

colaborare confruntare neutra

Comunicarea cu parintii

0

10

20

30

40

50

60

70

Pro

cen

t

63.7

22

14.3

Dup< cum reiese din graficul prezentat, observ<m c< majoritatea adolescenYilor percep relaYia lor cu p<rinYii ca fiind armonioas<, bazat< pe o bun< comunicare. Din punctul lor de vedere, aceast< relaYie se caracterizeaz< prin sinceritate, fair-play, încredere reciproc< şi necondiYionat< în abordarea oric<rui tip de subiect, ceea ce nu se poate spune despre cei 22% dintre tineri, care consider< c< relaYia lor cu p<rinYii este conflictual<, comunicarea fiind distorsionat< sau trunchiat<.

14,3% dintre respondenYi au caracterizat relaYia cu p<rinYii ca fiind neutr<, indiferent<, valoarea calitativ< a comunic<rii în aceste familii fiind minim<. Din celelalte probe aplicate a reieşit c< aceast< deficienY< în comunicare este cauzat< în principal de distanYa fizic< dintre membrii familiei.

54

Aprecierea adolescentului în familia de origine – perspectiv< general<

da nu nu raspund

Aprecierea in familie

0

20

40

60

80

Pro

cen

t

70.3

15 14.7

Majoritatea adolescenYilor (70,3%) se simt apreciaYi în familiile de origine, afirmând c< p<rinYii le ofer< suportul psiho-afectiv de care au nevoie.

55

Prezenţa sistemului punitiv în familia de origine – perspectiv< general<

da nu

Pedepsele in familie

0

10

20

30

40

50

60

70

Pro

cen

t

33.3

66.7

Dup< cum se observ< din grafic, noYiunea de pedeaps< în sens general este întâlnit< la un procent de 66,7% dintre tineri.

Apar îns< diferenYe ca percepYie şi aplicare a pedepsei. Astfel, pentru elevii din liceele de elit< din mun. Iaşi, pedeapsa este privit< din punct de vedere calitativ, ca interzicerea micilor capricii sau luxuri (spre exemplu, ca privarea de maşina personal< a tân<rului pe o perioad< scurt< de timp). Pentru tinerii din mediul rural, pedeapsa se refer< la latura fizic< (b<taie) sau consemnarea în cas<, dar şi sporirea responsabilit<Yilor la nivelul gospod<riei (treburi casnice, agricole, îngrijirea fraYilor mai mici).

56

colaborare confruntare neutra

Comunicarea cu parintii

0

50

100

150

200

250

300

Can

tita

te

consumul de alcool

la evenimente speciale

niciodata

frecvent

in fiecare zi

Apreciere in familie = da

În analiza factorilor de personalitate care reflect< nivelul echilibrului emoYional (C, G, I, O şi Q4) am Yinut cont numai de extreme, notele medii neluându-le în considerare. Deşi majoritatea au tendinYa de a fi independenYi, siguri pe ei, orientaYi spre activit<Yi practice, agitaYi (tendinYe spre teribilism, reacYii infantile în situaYii de criz<) şi uneori insensibili şi dispreYuitori, adolescenYii dau dovad< de o oarecare integritate moral<, seriozitate şi sunt capabili s<-şi asume responsabilit<Yi în sarcinile în care sunt co-interesaYi.

Majoritatea subiecYilor provin din familii organizate, cu ambii p<rinYi (74%), caracterizate printr-o relaYie bun< cu copiii (63,7% au o relaYie de colaborare şi comunicare), cu o orientare tradiYional< a valorilor morale, exprimat< prin relaYia strâns< cu biserica.

57

58

În cele mai multe familii, atât în cele în care adolescenYii au o relaYie apropiat< cu p<rinYii, cît şi în cele în care calitatea comunic<rii este carenYat<, se consum< doar ocazional alcool.

Din rezultatele obYinute, nu observ<m nici o leg<tur< semnificativ< între aprecierea adolescentului în familie şi consumul de b<uturi alcoolice în familia de origine, ceea ce conduce la concluzia c< aprecierea adolescentului nu depinde de consumul de alcool în familie. Dintre subiecYii intervievaYi, doar la 11% din cazuri tân<rul are o relaYie tensionat< cu p<rinYii, mari consumatori de alcool.

În urma interpret<rii desenelor realizate (prin aplicarea testului arborelui) de adolescenYii proveniYi din familii monoparentale sau în situaYii speciale, caracterizate printr-o comunicare deficitar< între p<rinYi şi copii, lipsa aprecierii tinerilor şi utilizarea pedepselor ca metod< de educare, a reieşit (în coroborare cu testul de personalitate 16 P.F.) un profil al adolescentului caracterizat prin instabilitate emoYional<, conflicte afective, deficienYe de relaYionare şi dificult<Yi de adaptare la mediul social.

În cazul tinerilor proveniYi din familii cu ambii p<rinYi, dar caracterizate de relaYii conflictuale între p<rinYi şi copii, nu am observat nici un element dizarmonic, care s< ias< din tiparul normal al profilului adolescentului. Un factor posibil de echilibrare emoYional< a tân<rului aflat într-o asemenea situaYie îl reprezint< mediul social asigurat de grupul de colegi şi prieteni, în care adolescentul “evadeaz<” din climatul familial tensionat.

2. Mediul social al adolescentului influenţeaz< dezvoltarea sa psiho-afectiv<

Am dorit s< vedem în ce m<sur< prezenţa computerului şi a Internetului influenţeaz< dezvoltarea afectivit<ţii, ca dimensiune a personalit<ţii.

Mediul social implic<: - grupul de prieteni şi colegi - modul de petrecere a timpului liber (care influenYeaz< pozitiv sau negativ socializarea

adolescenYilor) - nivelul social al familiei (accesul la şcoal<, nivelul de studii ale p<rinYilor, resursele

materiale şi financiare ale familiei) - viaYa religioas< (valori morale, mentalit<Yi de educare a copilului)

Dezvoltarea psiho-afectiv< presupune:

- nivelul motivaYional / expectaYional (privind calitatea vieYii, proiecYia viitorului profesional şi familial)

- factorii A, E, F, G, H, M, N, Q3 (16 PF)

59

Internetul ca mijloc de petrecere a timpului liber

teme distractie comunicare toate deloc

Utilizarea internetului

0

10

20

30

40

50

60

Pro

cen

t

1.3 0.7 1

59.3

37.7

Observ<m c< majoritatea tinerilor care au acces la Internet îl folosesc atât pentru realizarea temelor pentru şcoal<, cât mai ales acesta reprezint< o component< important< a loisir-ului (muzic<, filme, jocuri, chat, comunicare indirect< cu terYe persoane).

Computerul ca mijloc de petrecere a timpului liber

2 - 3 ore/zi 5 - 6 ore/zi peste 8 ore/zi deloc

Utilizarea computerului

0

10

20

30

40

50

Pro

cen

t

45.7

13

3.7

37.7

Din totalul adolescenYilor care folosesc calculatorul, observ<m c< 20,83% petrec zilnic cca 5-6 ore la calculator, timp care, raportat la media programului şcolar (6 ore/zi), timpul de somn necesar şi programul de mese, indic< prezenYa tendinYelor de dependenY< faY< de mijloacele indirecte de socializare, car nu implic< contactul şi interacYiunea direct< cu ceilalYi.

Dintre utilizatorii de calculatoare, 5,93% petrec mai mult de 8 ore/zi la calculator, ceea ce ne îndrept<Yeşte s< afirm<m c< aceasta este singura modalitate de petrecere a timpului liber. Cercet<rile şi studiile realizate în ultima perioad< trag un semnal de alarm< privind dependenYa de calculator, ce are efecte devastatoare asupra dezvolt<rii individului ca fiinY< social<, şi a interrelaYion<rii cu grupul.

60

Accesul adolescentului la şcoal<

facil greu

Accesul la scoala

0

20

40

60

80

Pro

cen

t

75

25

Dintre adolescenYii intervievaYi, 75% parcurg uşor distanYa dintre domiciliu şi unitatea de înv<Y<mînt; dintre aceştia 5,3%, care provin din familii caracterizate printr-o situaYie socio-economic< medie sau ridicat<, folosesc maşina personal<, scuterul sau taxiul pentru deplasare.

Restul de 69,7% utilizeaz< mijloacele de transport în comun sau se deplaseaz< pe jos, ca urmare a distanYei mici pân< la şcoal<.

Dintre cei 25% din tinerii care parcurg cu greutate distanYa dintre şcoal< şi cas<, 11,7% au de parcurs mai mult de 4 km. Familiile de origine se caracterizeaz< printr-o situaYie socio-economic< precar<.

61

Relaţia adolescentului cu religia

Merg frecvent la bisericaMerg la biserica doar la evenimentele religioase importante

Nu merg la biserica

Viata religioasa

0

10

20

30

40

50

60

Pro

ce

nt

41

56

3

41% dintre tineri au o relaYie strâns< cu biserica, participând s<pt<mânal la slujbele religioase. La aceşti subiecYi, în cadrul interviului, am constatat un nivel mai sc<zut din punctul de vedere motivaYional şi al expectanYelor profesionale, cauza insucceselor şcolare sau personale fiind perceput< într-o viziune fatalist< şi nu prin prisma incapacit<Yii de a-şi asuma responsabilit<Yi sau ca urmare a unui nivel crescut de auto-suficienY<.

62

Tr<s<turile psiho-afective ale adolescenţilor

0-3 4-6 7-10

A

0

10

20

30

40

50

60

Pro

cen

t

11

38

51

Factorul A schizotimie VS ciclotimie

Se observa ca majoritatea adolescentilor au obtinut note ridicate la acest factor, ciclotimia exprimand o dispozitie tonico-afectiva ciclica cu alternante intre stari euforice si depresive, st<ri specifice etapei de adolescenY<.

Note scazute la acest factor sunt obtinute de 11% dintre adolescentii intervievati, care se regasesc în special in categoria tinerilor care au ca statut familial preponderent “ situatia speciala”, si intr-o masura mai mica si in celelalte doua categorii: “familie monoparentala” si “ambii parinti”.

63

0-3 4-6 7-10

E

0

10

20

30

40

50

60

70

Pro

cen

t

10

63

27

Factorul E se refera la subordonare vs dominare, siguranta de sine vs nesiguranta, conformism vs neconformism. Majoritatea adolescentilor (63%) se situeaza in segmentul de mijloc.

Note ridicate la acest factor obtin 27 % dintre tineri, ceea ce confirma caracterul independent-dominant, incapatanarea, independenta in opinii a adolescentilor.

10% dintre subiecti au obtinut note scazute, ce reprezinta tendinta de a ceda altora, docilitate, simt dezvoltat al culpabilitatii, “spiritul de turm<”. Aceasta situatie se regaseste in procentul de 12,3 % dintre tinerii care provin din “familia monoparentala” si respectiv 13,7 % din familia aflata in “situatie speciala”.

64

0-3 4-6 7-10

F

0

10

20

30

40

50

60

Pro

cen

t

7

41

52

Factorul F. vizeaza expansivitatea exprimata prin taciturnie vs comunicativitate, deprimare vs entuziasm. Majoritatea adolescentilor evaluaYi (52 %) a obtinut note ridicate, ceea ce indica un comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viata, legat de grup, spontan in reactii.

Acest factor suporta influenta mediului de formare, in sensul in care cei expansivi au un mediu de viata mai putin sever, cu valente optimiste, dar si cu aspiratii lipsite de exigenta. Acesti adolescenti provin din segmentul familiilor in care parintii au studii medii, in care relatia de comunicare presupune in mod special colaborare si in care pedepsele nu exista sau au doar o valoare simbolica.

7 % dintre adolescenti au obtinut note scazute la acest factor, fapt ce indica un comportament taciturn, introspectiv, cu tendinta spre deprimare si reverie, cu provenienta din familii aflate intr-o situatie speciala (despartiri, divort, deces) si au in general o comunicare deficitara sub aspect atat calitativ cat si cantitativ.

Rezultatul este corelat si cu consumul de alcool, consum frecvent sau zilnic de alcool, precum si cu pedepsele exagerate, in unele cazuri.

Nivelul de expectanta este adeseori foarte scazut; 4,3% se astepta la o viata cu un nivel mai scazut decat cea din prezent.

65

0-3 4-6 7-10

G

0

10

20

30

40

50

60

70

Pro

cen

t

20

66

14

Factorul G se refera la supraeul psihanalitic, punand accent pe normele morale, tendinta de a sustine eul si a frana impulsurile idului.

În coroborare cu celelalte probe aplicate, am observat c< tinerii cu note ridicate la acest factor provin din familii organizate (74 % familii cu ambii parinti), in care studiile parintilor sunt de nivel superior; aceşti tineri manifest< un nivel ridicat de responsabilitate, stabilitate în conduit<, integritate, moral< şi atenYie la normele sociale de convieYuire.

În cazul unor adolescenYi proveniYi din familii dezorganizate, celelalte probe au evidenYiat faptul c<, în funcYie de modelele socio-morale pozitive pe care tinerii le-au identificat în afara familiei de origine, aceştia s-au distanYat de modelul parental deficitar şi au obYinut note ridicate la acest factor.

66

0-3 4-6 7-10

H

0

10

20

30

40

50

60

70

Pro

cen

t

7

64

29

Factorul H

7 % dintre tineri au obtinut note scazute la acest factor, regasindu-se intre cei proveniti din familiile in care nu sunt foarte apreciati- 15 %, 14,7 %, sau in care atasamentul este inexistent sau precar- 17,3 %, 9,3 %, dar care merg frecvent la biserica- 41 %. Credinta in Divinitate si in institutia bisericii reprezinta pe de o parte un suport moral, spiritual important dar care, pe de alta parte submineaza ambitia, vointa de a avea un traseu personal, profesional ascendent. In filosofia de viata a acestor persoane un loc important il ocupa autosuficienta si justificarea ca “ asa vrea Dumnezeu, nu avem ce face!”.

Tinerii care au obtinut note scazute la acest factor provin din mediul rural in mare masura, din familii a caror studii sunt de nivel gimnazial - 25,3 %.

Tot din aceasta categorie face parte si o parte dintre tinerii care au devenit dependenti de computer- 3,7 % si respectiv de internet - 59,3 %. O persoana excesiv de tem<toare, lenta, fuge de situatii care ii cer contacte sociale, evita reuniunile sau competitiile publice.

Un procent de 29 % dintre adolescenti au obtinut note ridicate la acest factor, fiind astfel persoane indraznete, active, impulsive, frivole, nelinistite. Acesti adolescenti provin cu precadere din mediul urban, au o relatie neutra de comunicare cu familia, consumul de alcool si fumatul in familie sunt constante.

67

0-3 4-6 7-10

M

0

10

20

30

40

50

60P

rocen

t

36

58

6

Factorul M – vizeaz< convenYionalism vs. neconvenYionalism, spirit practic vs. indiferenY< faY< de realit<Yile materiale, pragmatism vs. idealism

6 % dintre adolescenti au realizat note ridicate la acest factor, motivate de faptul ca dezinteresul fata de valorile materiale este o trasatura rar intalnita in societatea actuala.

68

0-3 4-6 7-10

N

0

10

20

30

40

50

60

Pro

cen

t

13

57

30

Factorul N reprezinta naivitatea vs subtilitatea în relaYionarea cu ceilalYi, putând fi asociat cu capacitatea de adaptare în mediul social.

Notele ridicate obYinute de adolescenYi (30%) indica perspicacitate si luciditate, capacitate de analiza si sinteza ridicata, abilitate şi perseverenY< în urm<rirea şi atingerea propriilor interese (ca urmare a tendinYelor egocentrice), tendinYe de epatare, viclenie.

69

0-3 4-6 7-10

Q3

0

10

20

30

40

50

60

70

Pro

cen

t

22

66

12

Factorul Q3. Acest factor depinde de mediu in sensul dependentei de incurajare, stimularea valorilor constructive si a respectului de sine. Cota scazuta Q3 este asociata cu delincventa juvenila.

Un procent de 22 % dintre tineri au obtinut note scazute la acest factor, manifestandu-se comportamental prin lipsa de autocontrol, neglijarea convenientelor, supunerea fata de impulsuri, iar 12 % dintre tineri au obtinut note ridicate la acest factor caracterizându-se prin autocontrol ridicat, stapanire de sine, vocatie de lider. Ei provin din familii cu un nivel material si intelectual ridicat, caracterizate prin expectanYe ridicate privind nivelul de studii (postuniversitar); în aceste familii, adolescenYii beneficiaz< de sprijinul necondiYionat al p<rinYilor – material şi moral, valorizare şi centrarea pe nevoile psiho-afective.

70

Nivelul aştept<rilor adolescentului cu privire la viaţa sa, ca expresie a nivelului

motivaţional

gimnaziale liceale superioare

Studiile parintilor

0

20

40

60

80

100

120

Can

tita

te

domiciliul familiei

rural

urban

Expectanta privind viitorul = mai bun

Observ<m c< în mediul rural, caracterizat de o slab< ofert< educaYional< şi motivaYie profesional< (lipsa de perspective), completat de nivelul mediu de studii al p<rinYilor (aici ne referim în special la lipsa modelelor de succes profesional, performanYe intelectuale medii sau chiar sc<zute în rândul membrilor familiei de origine), nivelul de expectanY< al adolescenYilor privind viitorul lor profesional şi personal este mai mare decît al tinerilor proveniYi din mediul urban.

71

Raportul dintre nivelul expectanţelor adolescentului şi situaţia familiei

Nivelul de studii aşteptat – medii

Situatie speciala Familie monoparentala

Ambii parinti

Familia

0

20

40

60

80

100

120

Can

tita

te

conditii de studiu

da

nu

Nivelul de studii asteptat / structura familiei

Faptul c< tîn<rul provine dintr-o familie cu posibilit<Yi materiale reduse şi nivelul de studii al p<rinYilor este mediu limiteaz< nivelul motivaYional şi expectaYional al tân<rului şi îşi pune amprenta asupra nivelului de studii dorit de adolescent, în sensul c< acesta nu consider< factorul educaYional ca fiind important în asigurarea unui nivel decent de viaY<.

Rezultatele obYinute nu susYin ideea c< tipul structural de familie se afl< într-o relaYie de interdependenY< cu dobândirea unui nivel intelectual înalt.

72

Situatie speciala Familie monoparentala

Ambii parinti

Structura familiei

0

20

40

60

80

100

120

Can

tita

te

conditii de studiu

da

nu

Nivelul de studii asteptat = universitate

73

teme distractie comunicare toate deloc

Utilizarea internetului

0

50

100

150

200

250

Can

tita

te

viata religioasa

Merg frecvent la biserica

Merg la biserica doar la evenimetele religioase important

Nu merg la biserica

Raportul dintre utilizarea internetului si participarea la activitatile religioase

În urma analiz<rii rezultatelor obYinute, reiese faptul c< majoritatea adolescenYilor g<sesc un echilibru între utilizarea calculatorului şi Internetului ca mijloc de recreere şi comunicare, f<r< a diminua leg<tura cu mediul social din care fac parte (particip< la evenimentele religioase importante din cursul anului sau chiar frecventeaz< în mod regulat biserica, şi în acelaşi timp menYin un contact strâns cu grupul de prieteni şi colegi).

Totuşi, în rândul tinerilor care manifest< tendinYe de dependenY< faY< de calculator şi internet (ne referim aici la tinerii care petrec în faYa calculatorului aproximativ 5 – 6 ore pe zi şi chiar peste 8 ore pe zi), în urma analizei rezultatelor obYinute prin celelalte probe, se remarc< o mai slab< integrare psiho-social< în cadrul grupului de colegi şi prieteni.

74

3. Calitatea ataşamentului din familie, corelat cu mediul socio-educaţional (incluzând

aici şi sistemul de sancţiuni şi recompense practicat în familie), se contureaz< într-un

pattern comportamental şi atitudinal ce determin< nivelul motivaţional şi expectativ al

tân<rului.

Dorim s< analiz<m în ce m<sur< expectanţele de viitor ale adolescentului sunt

influenţate de climatul afectiv din familia de origine a acestuia.

mama tata ambii parinti altcineva nimeni

Atasamentul in familie

0

10

20

30

40

50

Pro

cen

t

16

7.7

49.7

9.3

17.3

În funcYie de subiectul ataşamentului dezvoltat de tân<r în familie, am distins 5 dimensiuni ale acestuia, tocmai pentru a observa cît mai fin calitatea relaYiei afectice dintre p<rinYi şi tineri.

75

da nu nu raspund

Aprecierea in familie

0

20

40

60

80

Pro

cen

t

70.3

15 14.7

Nivelul de apreciere în familie reprezint< rezultanta dimensiunilor date de ataşament, sistemul de recompense şi sancYiuni practicat în familie, calitatea comunic<rii între p<rinYi şi adolescenYi şi valorile axiologice dup< care se ghideaz< familia.

76

da nu

Pedepsele in familie

0

10

20

30

40

50

60

70

Pro

cen

t

33.3

66.7

Prin analiza informaYiilor culese şi din aplicarea celorlalte probe, observ<m c< în majoritatea familiilor nu se mai pune accentul pe aspectul punitiv fizic pentru reprimarea comportamentelor indezirabile, ci pe latura moral< şi emoYional<, vizând responsabilizarea adolescentului. Acest tip de sancYiune nu este perceput de tân<r ca pedeaps<, ci mai mult ca o atenYionare.

77

Relaţia dintre aprecierea tân<rului de c<tre p<rinţi, comunicarea cu aceştia şi consumul

de alcool în familia de origine

colaborare confruntare neutra

Comunicarea cu parintii

0

50

100

150

200

250

300

Can

tita

te

consumul de alcool

la evenimente speciale

niciodata

frecvent

in fiecare zi

Apreciere in familie = da

În cazul adolescenYilor care se simt apreciaYi în familie, calitatea comunic<rii cu p<rinYii nu este în relaYie de dependenY< cu comportamentul etilic al p<rinYilor (prezenYa sau absenYa consumului de alcool).

78

colaborare confruntare neutra

Comunicarea cu parintii

0

10

20

30

40

50

Can

tita

te

consumul de alcool

la evenimente speciale

niciodata

frecvent

in fiecare zi

Apreciere in familie = nu

Consumul frecvent de alcool influenYeaz< în mod negativ nivelul de apreciere în familie, doar în cazurile famiilor în care adolescentul nu relaYioneaz< optim cu p<rinYii.

79

Relaţia dintre prezenţa ataşamentului adolescentului faţ< de familie, sistemul punitiv

din familia de origine şi calitatea comunic<rii cu p<rinţii

da nu

Pedepsele in familie

0

50

100

150

200

Can

tita

te

comunicarea cu parintii

colaborare

confruntare

neutra

Atasamentul in familie = ambii parinti

În familiile în care se aplic< sistemul punitiv, deşi au o relaYie de colaborare şi sunt ataşaYi de ambii p<rinYi, adolescenYii prezint< într-o anumit< m<sur< resentimente şi frustr<ri, neînYelegând întotdeauna valoarea educativ< a sancYiunii.

80

da nu

Pedepsele in familie

0

5

10

15

20

25

30

Can

tita

te

comunicarea cu parintii

colaborare

confruntare

neutra

Atasamentul in familie = nimeni

În familiile în care adolescentul nu a dezvoltat ataşament faY< de nici un membru al familiei, prezenYa sau absenYa pedepsei nu influenYeaz< în mod semnificativ comunicarea cu p<rinYii, aceasta fiind preponderent deficitar<, de confruntare. Singura diferenY< remarcat< este în ceea ce priveşte relaYiile neutre cu p<rinYii, aceştia implicându-se foarte puYin în viaYa adolescenYilor şi dând importanY< redus< sistemului punitiv.

81

Relaţia dintre calitatea comunic<rii adolescent – p<rinţi şi prezenţa ataşamentului faţ< de familie

colaborare confruntare neutra

Comunicarea cu parintii

0

50

100

150

200

250

300

Can

tita

te

atasamentul in familie

mama

tata

ambii parinti

alt cineva

nimeni

Comunicarea cu parintii - atasamentul in familie

Tipul de relaYie din familie se afl< în leg<tur< direct< cu relaYia de ataşament pe care o dezvolt< tân<rul în familia de origine. Ataşamentul adolescentului faY< de ambii p<rinYi îl g<sim în proporYii covârşitoare numai în cazul relaYiilor de colaborare, în celelalte tipuri de comunicare cu p<rinYii (confruntare şi neutr<), tinerii nu se simt ataşaYi de nici un membru al familiei, iar în procente mai mici de alt membru al familiei în afar< de p<rinYi.

82

Perspectiv< asupra factorilor de personalitate ai adolescenţilor vizând dimensiunile

afective ale acesteia

0-3 4-6 7-10

A

0

10

20

30

40

50

60

Pro

cen

t

11

38

51

Factorul A schizotimie vs. ciclotimie

Note scazute la acest factor sunt obtinute la 11% dintre adolescentii intervievati si se regasesc in categoria tinerilor care au ca statut familial preponderant – “ situatia speciala”, dar si intr-o masura mai mica si in celelalte doua categorii: “familie monoparentala” si “ambii parinti”.

83

0-3 4-6 7-10

C

0

10

20

30

40

50

60

Pro

cen

t

27

55

18

Factorul C exprima forta Eu-lui in termeni psihanalitici vizand urmatoarele aspecte: toleranta scazuta la frustrare vs maturitate emotionala; stabilitate emotionala slaba vs stabilitate emotionala puternica, nervozitate vs calm.

Majoritatea adolescentilor chestionati -55%- se incadreaza pe linia de mijloc. Prin comparaYia celor doua extreme, majoritara este prima categorie (27%) ce reprezinta caractere emotive, nestatornice, agitate, inflentabile, iritabile. Doar 18% dintre adolescenti au tendinte spre stabilitate emotionala, maturitate, calm.

84

0-3 4-6 7-10

E

0

10

20

30

40

50

60

70

Pro

cen

t

10

63

27

Factorul E se refera la subordonare vs dominare, siguranta de sine vs nesiguranta, conformism vs neconformism.

Note ridicate la acest factor obtin 27 % dintre tineri ceea ce confirma caracterul independent dominant, incapatanarea, independenta in opinii a adolescentilor.

10% dintre subiecti au obtinut note scazute ce reprezinta tendinta de a ceda altora, docilitate, simt dezvoltat al culpabilitatii. Aceasta situatie se regaseste in procentul de 12,3 % dintre tinerii care provin din “familia monoparentala” si respectiv 13,7 % din familia aflata in “situatie speciala”.

85

0-3 4-6 7-10

H

0

10

20

30

40

50

60

70

Pro

cen

t

7

64

29

Factorul H puternic dominat de ereditate vizeaza timiditatea, prudenta excesiva, sensibilitatea la amenintare vs indrazneala, curaj dar si lipsa de sensibilitate.

Astfel, 7 % dintre tineri au obtinut note scazute la acest factor, regasindu-se intre cei proveniti din familiile in care nu sunt foarte apreciati- 15 %, 14,7 % sau in care atasamentul este inexistent sau precar- 17,3 %, 9,3 % , dar care merg frecvent la biserica- 41 %. Credinta in Divinitate si in institutia bisericii reprezinta pe de o parte un suport moral, spiritual important dar care , pe de alta parte submineaza ambitia , vointa de a avea un traseu personal, profesional ascendent. In filosofia de viata a acestor persoane un loc important il ocupa autosuficienta si justificarea ca “ asa vrea Dumnezeu, nu avem ce face!”

Tinerii care au obtinut note scazute la acest factor provin din mediul rural in mare masura, din familii a caror studii sunt de nivel gimnazial -25,3 % .

Un procent de 29 % dintre adolescenti au obtinut note ridicate la acest factor, fiind asfel persoane indraznete, active, impulsive, frivole, nelinistite. Acesti adolescenti provin cu precadere din mediul urban, au o relatie neutra de comunicare cu familia, consumul de alcool si fumatul in familie sunt constante.

86

0-3 4-6 7-10

L

0

10

20

30

40

50

Pro

cen

t

17

49

34

Factorul L exprima atitudinea increzatoare vs suspiciune, cu urmatoarele caracteristici contrare: indrazneala si chiar nerusinare, lipsa invidiei si a gelozii, incredere, adaptabilitate vs gelozie, incapatanare, suspiciune, timiditate, rigiditate.

Un procent de 34 % dintre adolescenti au obtinut cote ridicate la acest factor, datorita relatiei conflictuale sau superficiale cu parintii- 22 % si respectiv 14,3 %, a caracterului distorsionat al educatiei primate, cum ar fi de exemplu tinerii care nu au informatii in domeniul educatiei sexuale-28,7%, 43,3 % .

87

0-3 4-6 7-10

O

0

10

20

30

40

50

60

Pro

cen

t

9

52

39

Factorul O reprezinta increderea, calm, armonie vs neliniste, deprimare, tendinta de culpabilitate.

Se observa din grafic ca un procent destul de mare 39 % dintre tineri examinati au obtinut note inalte la acest factor. Acesti adolescenti dezvolta o relatie de atasament incomplete sau trunchiata cu membrii familiei nu au o imagine foarte clara asupra viitorului lor.

88

89

0-3 4-6 7-10

Q1

0

10

20

30

40

50

60

70

Pro

cen

t

15

68

17

Factorul Q1 reprezinta conservatorismul vs radicalism.

Conservatorismul se poate defini prin urmatoarele caracteristici: conformism si toleranta la deficientele traditiei, prudenta si suspiciune fata de nou. Radicalismul presupune spirit novator, scepticism fata de vechi, interes pentru analiza.

Cele doua extreme date de cotele scazute si cotele ridicate sunt foarte asemanatoare sub aspect procentual, fapt ce sugereaza ca cei 15 % dintre tineri provin din familii organizate, majoritatea din mediul rural, principala activitate spirituala fiind frecventarea bisericii.

In procentul de 17 %, respectiv cei care au obtinut cote inalte, se regasesc tinerii din mediul urban, proveniti din familii monoparentale in care divortul sau separarea nu reprezinta un tabu.

Conditiile de studiu pentru acesti tineri sunt printre cele mai bune, accesul la informatie si accesul la scoala se face cu usurinta, iar expectantele pe toate planurile sunt foarte ridicate.

0-3 4-6 7-10

Q2

0

10

20

30

40

50

60

70

Pro

cen

t

16

66

18

Factorul Q2 ofera informatii despre atitudinea de dependenta vs independenta fata de grup. Tinerii cu Q2 ridicat sunt mai rationali, mai hotarati si cu tendinte de independenta sociala.

Adolescentii cu Q2 scazut sunt “victimele” modei, au tendinta de a urma calea grupului, “gastii”, lipsindu-le initiativa personala.

90

0-3 4-6 7-10

Q3

0

10

20

30

40

50

60

70

Pro

cen

t

22

66

12

Factorul Q3 se refera la integrare, sentiment de sine slab vs sentiment de sine puternic.Acest factor depinde de mediu in sensul dependentei de incurajare, stimularea valorilor constructive si a respectului de sine. Cota scazuta Q3 este asociata cu delincventa juvenila.

Un procent de 22 % dintre tineri au obtinut note scazute la acest factor, manifestandu-se comportamental prin lipsa de autocontrol, neglijarea convenientelor, supunerea fata de impulsuri, iar 12 % dintre tineri au obtinut note ridicate la acest factor, manifestandu-se comportamental ca avand un autocontrol ridicat, stapanire de sine, vocatie de lider. Ei provin din familii cu un nivel material si intelectual ridicat, nivelul studiilor expectat fiind maxim si fiind apreciati in familie.

91

92

Expectanţele adolescenţilor privind propriul lor viitor – perspectiv< general<

mai buna mai rea la fel nu stiu

asteptarile de viitor

0

10

20

30

40

50

60

Pe

rcen

t

59

4.3

14

22.7

Din analiza rezultatelor reiese c< majoritatea (59% dintre tineri) au o viziune optimist< asupra propriului viitor, şi doar un procent extrem de mic (4,3%) au o perspectiv< pesimist< asupra viitorului. Aceşti tineri fac parte, în principal, din familii dezorganizate, cu o situaYie material< precar< sau la limita subzistenYei, ai c<ror p<rinYi nu au o conduit< moral< adecvat< rolului parental.

În urma interpret<rii desenului arborelui, mulYi dintre aceşti adolescenYi prezint< slab< încredere în sine, frustr<ri, conflicte afective, dificult<Yi de relaYionare şi adaptare, informaYii confirmate şi în cadrul interviului.

Nivelul de studii aşteptat – perspectiv< general<

liceu universitate postuniversitar

Nivelul de studii asteptat

0

10

20

30

40

50

Pro

cen

t

2729

44

La modul general, tinerii evaluaYi şi-au exprimat opYiunea cu privire la nivelul dorit de studii, expectanYele înalte fiind determinate fie de suportul şi modelul pozitiv oferit de familie, fie de dorinYa de evadare dintr-un climat familial dizarmonic, conflictual, în care primeaz< dificult<Yile materiale şi un nivel sc<zut de trai.

93

deloc minime stiu tot nu raspund

Educatia sexuala

0

10

20

30

40

50

Pro

cen

t

28.7

43.3

27.7

În ceea ce priveşte expectanţele adolescenţilor referitoare la modul în care îşi proiecteaz< viaţa în viitor pe plan personal, la întreb<rile care au vizat vârsta şi modalitatea de întemeiere a propriei familii, precum şi vârsta optim< de a deveni p<rinYi (întreb<ri cuprinse în interviu în tema referitoare la educaYia sexual<), majoritatea subiecYilor consider< oportun< vârsta de 23 – 25 de ani pentru c<s<torie, cu diferenYe semnificative totuşi de mentalitate între mediul urban şi cel rural.

Sub aspect general, nivelul de informare privind educaYia sexual< comport< diferenYe între mediul rural şi cel urban, în sensul în care tinerii din mediul urban au un acces mai facil la informaYie.

94

da nu

Pedepsele in familie

0

50

100

150

200

250

Ca

nti

tate

asteptarile de viitor

mai buna

mai rea

la fel

nu stiu

Asteptarile adolescentilor si prezenta pedepsei

La nivelul mentalit<Yii tinerilor, pedeapsa nu este privit< prin prisma valenYelor sale educaYionale, ci contribuie la deteriorarea relaYiilor afective din familie şi la demotivarea adolescenYilor.

95

colaborare confruntare neutra

Comunicarea cu parintii

0

50

100

150

200

Can

tita

te

educatia sexuala

de loc

minime

stiu tot

nu raspund

Comunicarea cu parintii si nivelul educatiei sexuale

Deşi comunicarea cu p<rinYii este apreciat< de c<tre adolescenYi ca fiind optim<, se remarc< totuşi existenYa unor tabuuri legate de educaYia sexual< şi planning-ul familial.

Analizând cele trei tipuri de ataşament (sigur, nesigur sau anxios şi foarte nesigur), rezult< c< formarea unui viitor adult stabil, încrez<tor în capacit<Yile lui psiho-sociale, este posibil< numai prin asigurarea unei dezvolt<ri normale a tân<rului, adic< a afecYiunii şi siguranYei familiale, a stimul<rii atitudinilor creative, a responsabiliz<rii şi încuraj<rii independenYei individuale.

În urma analiz<rii rezultatelor, am observat exist< o influenY< a relaYiilor afective dezvoltate între p<rinYi şi adolescenYi şi a mediului social care caracterizeaz< familia de origine a acestuia, asupra motivaYiei tân<rului şi modului în care acesta îşi proiecteaz< viitorul profesional şi familial.

Astfel, în cazul tinerilor ce provin din familii dizarmonice, caracterizate prin relaYii conflictuale, lips< de comunicare, un nivel socio-educaYional sc<zut, şi nivelul de expectanY< al adolescenYilor este limitat.

96

97

CONCLUZIILE CERCETARII

Chestionarul aplicat ne arata faptul ca speranta pentru o viata mai buna este strans legata de mediul familial şi de relatia cu scoala, tinerii care au conditii s< invete, care au o relatie buna cu parintii sunt mult mai optimisti în raport cu propriul lor viitor.

Conditiile precare sau insuficiente pentru studiu şi formare profesionala nu pot fi suplinite de o relatie buna cu parintii în raport cu modul în care tanarul isi vede viitorul, asa cum nici relatiile conflictuale din familie nu sunt compensate de conditiile bune şi chiar foarte bune pentru studiu şi formare profesionala.

Optimismul sau pesimismul cu care tanarul priveste viitorul sunt în fapt o masura a dezvoltarii sale, a constiintei propriei valori şi a dezvoltarii sale afective care ii caracterizeaza şi nivelul de securizare sociala. Afectivitatea nu se dezvolta armonios în conditii de dezechilibru, adolescentul are nevoie şi de familie şi de mediul social pentru a se autodefini şi pentru a-si gasi propriul drum şi locul în societate.

Imaginea generala oferita de chestionar asupra grupului de adolescenti studiat, interviul, observatia, testul arborelui şi testul de personalitate se contureaz< astfel:

Adolescentii cu o dezvoltare afectiva situata în limitele normalitatii sunt cei care au un mediu familial stabil, au conditii optime pentru a se dezvolta social şi profesional.

Problemele de dezvoltare afectiva apar în cazurile în care exista divergente intre valorile promovate de mediul social al tân<rului şi cele din familie.

În contextul socio-economic actual, sunt diferente sensibile intre mediul urban şi cel rural.

În mediul urban comunicarea se face aparent mult mai facil, tinerii au acces mult mai usor la internet, la telefoane mobile, distantele dintre casa şi scoala sunt parcurse cu usurinta, spre deosebire de mediul rural unde accesul la informatie este deseori foarte limitat . Una dintre probleme o constituie îns< calitatea comunicarii. În mediul urban, comunicarea este restrictionata de timpul limitat petrecut în familie. Parintii sunt foarte ocupati la locul lor de munca, pornind deseori de la premisa falsa ca un nivel material ridicat suplineste orice alte nevoi spirituale, emotionale.

In mediul rural exista aparenta unei comunicari mai ample, datorate timpului petrecut impreuna în activitatile casnice, gospodaresti, în care sunt implicati de obicei toti membrii familiei. Parintii din mediul rural sunt totusi mai mult ancorati în traditie şi prezinta o rezistenta mai mare la schimbare.

In ambele medii de habitatie este tot mai des intalnita ideea şi actiunea plecarii la munca în strainatate. Astfel, adolescentii se confrunta cu schimbari în structura familiei lor, schimbari ce ii bulverseaza şi le redimensioneaza dezvoltarea afectivitatii şi personalitatii.

O posibil< aprofundare a temei cercet<rii realizate este studierea influenYei pe care o are curentul nou ap<rut – emo – asupra model<rii afectivit<Yii şi personalit<Yii adolescenYilor, în special a celor care prezint< o dezvoltare sinuoas< a acestora.

98

Curentul emo este identificat cu o anumit< mod<, fiind deseori asociat stereotipic cu blugi strâmYi, breton lung întins pe o parte a feYei sau peste unul sau chiar amândoi ochi, drept, negru închis la culoare, tricouri strâmte care de obicei au inscripYionate pe ele numele unor trupe de rock, curele cu Yinte cu catarame, tenişi de pânz< în genul converşi all stars, adidaşi de skater sau alYi papuci negri (în general vechi, ponosiYi) şi groşi, ochelari cu ram< neagr< groas<, eventual şi o geant< lung< tip poştaş.

Trendul emo este asociat cu un stereotip ce const< în a fi emoYional, sensibil, timid, introvertit, anxios. Mai este asociat şi cu st<ri de depresie, tendinYe de auto-provocare de r<ni, chiar şi sinucidere.

În urma acestor concluzii, se simte nevoia introducerii unui nou element care s< poata media relatia dintre tanar, familia în permanenta schimbare structurala, mediul social şi scoala, care nu poate conferi în totalitate o buna premiz< a dezvoltarii personalitatii tanarului, mai ales ca deseori este şi ea perfectibila.

99

Anexa I

EXEMPLIFIC;RI TESTUL ARBORELUI

FIGURA I

PrezenYa bazei trunchiului pe o insul< indic< tendinYa de a ieşi în evidenY<, de a face opinie separat<, dificult<Yi de relaYionare, sentimente de singur<tate, autoadmirare, raportare la sine.

Ramurile cu form< apropiat< de cea a fl<c<rilor indic< reacYii pasionale, entuziaste.

Coroana cu contur ondulat indic< o bun< capacitate de adaptare, sociabilitate.

ScoarYa alc<tuit< din linii curbe, rotunjite, reliefeaz< capacitate de contact social, adaptabilitate, dorinYa de a fi pl<cut.

FIGURA II

Ramurile retezate (t<iate cu fier<str<ul) sugereaz< schimbarea interioar<, nerealizare, reYinere afectiv<, inhibiYie, tendinYa de a poza, lipsa încrederii în sine, a sentimentului sinelui, complex de inferioritate. Se simte neînYeles, exlus.

R<d<cina format< din linie dubl< deschis< indic< nevoia de sprijin, instabilitate.

Trunchiul cu baz< tubular< sugereaz< rigiditate adaptativ<. Fructe c<zând indic< izolare, sensibilitate, lips< de fermitate.

Plasarea desenului în partea stâng< a paginii sugereaz< dificult<Yi de adaptare, conflicte afective, efort de cenzurare.

FIGURA III

Fuziunea bazei trunchiului cu originea r<d<cinilor şi linia solului este frecvent< la tineri, indicând un obiectivism slab şi o relativ< inconştienY<. AbsenYa r<d<cinii sugereaz< ezitarea în a se fixa, statornici.

Trunchiul deschis în jos indic< dorinYa de explorare, descoperire, maleabilitate, incapacitate de decizie, lips< de realism.

100

Ramurile tubulare cu linii paralele deschise la ambele p<rYi sugereaz< indecizie, neangajare, incapacitate de finalizare a problemelor, caracte impresionabil, influenYabil, maleabil.

AbsenYa frunzelor sugereaz< vitalitate redus<.

FIGURA IV

Înclinarea trunchiului spre dreapta sugereaz< capacitate adaptativ<, spirit influenYabil, sl<biciunea Eului, lipsa consistenYei şi a stabilit<Yii. Coroana cu contur tremurat indic< un spirit problematic, nesiguranY<, indecizie, tendinYe spre anxietate.

Înclinarea coroanei spre dreapta sugereaz< egocentrism, neîncredere, introversie, inconstanY<, spirit rezervat, sensibilitate şi instinct de conservare.

Corona arborelui b<tut< de vânt sugereaz< inconsecvenY<, consistenY< redus<, spirit schimb<tor, labilitate psiho-emoYional<. Baza trunchiului aşezat< pe marginea foii indic< imaturitate psihic<, infantilism.

FIGURA V

Plasarea desenului în partea stâng< a paginii indic< efort de concentrare, dificult<Yi de adaptare, conflicte afective.

PrezenYa scorburii în tulpin< indic< traume afective în copil<rie.

Ramurile închise sugereaz< introversie, incapacitate de relaYionare.

Ramurile retezate sugereaz< schimbare interioar<, reYinere afectiv<, complex de inferioritate.

Fuziunea bazei trunchiului cu originea r<d<cinilor şi linia solului indic< lips< de obiectivism, slab< ancorare în realitate.

AbsenYa r<d<cinilor sugereaz< ezitare în a se fixa.

PrezenYa subdimeansionat< a trunchiului indic< un nivel redus de maturizare social<, reflexivitate, autopercepYie dificil<.

101

Anexa II

GHID DE INTERVIU

Nume Prenume Varsta

V< rug<m s< încercuiYi r<spunsul care vi se potriveşte cel mai bine la întreb<rile de mai jos:

Intrebari referitoare la mediul familial:

Familia:

Situatie speciala (locuieste cu bunicii sau alte rude, in perioada scolii departe de casa)

Familie monoparentala

Ambii parinti

Studiile parintilor

Gimnaziale

Liceale

Superioare

Arealul de domiciliu al familie

Rural

Urban

Comunicarea cu parintii

Colaborare

Confruntare

Neutra

in familie se consuma alcool

la evenimente speciale

niciodata

frecvent

in fiecare zi

in familie se consuma droguri

da

nu

in familie se fumeaza

da

nu

Parintii obisnuiesc sa te pedepseasca?

Da

Nu

Familia iti ofera condiile sa studiezi pentru scoala.

Da

Nu

102

Adolescentul:

. Drumul spre scoala este:

Facil

Greu

. doresc sa imi termin studiile:

la liceu

la studii universitare

la studii postuniversitare

. utilez internetul

pentru teme

distractie

comunicare

toate cele de mai sus

deloc

. cat timp petreci la computer?

2 – 3 ore pe zi

5 – 6 ore pe zi

peste 8 ore

deloc

. participi la viata religioasa?

Merg frecvent la biserica

Merg la biserica doar la evenimetele religioase importante

Nu merg la biserica

. Cum crezi ca va fi viata ta de adult?

Mai buna

Mai rea

La fel

Nu stiu

. ce cunostinte de educatie sexuala ai?

De loc

Minime

Stiu tot

Nu raspund

. de cine te simti mai atasat in familie?

Mama

Tata

Ambii parinti

Alt cineva

Nimeni

. te simti apreciat in familie?

Da

Nu

Nu raspund

103

Anexa III

CABINET INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE

PRUTEANU LAVINIA MARIA

COD 1IS0021

CHESTIONAR A-P

Va rugam sa cititi cu atentie intrebarile

Va rugam sa raspundeti cat mai sincer si mai spontan la acest chestionar.

Va asiguram confidentialitatea raspunsurilor oferite, informatiile privind

identitatea respondentilor fiind necesare pentru corelarea datelor din aceasta cercetare.

1 NUME SI PRENUME

2 DATA NASTERII

3 LOCUL NASTERII

4 DOMICILIU

5 NIVELUL DE STUDII/ CLASA

SCOALA/LICEUL

6 DATA COMPLETARII CHESTIONARULUI

1 Cu cine locuiesti?

a) cu ambii parinti ………………………………………………………..

b) cu unul dintre parinti ; cu care? ..............................................................

c) daca nu locuiesti cu ambii parinti, precizeaza motivul ...………………

d) d cu altcineva, precizeaza cu cine …………………………………….

2 Ce studii au parintii tai/ tutorele/ persoanele cu care locuiesti?

..……………………………………………………………………………….

3 Cu ce se ocupa parintii/tutorele/ persoanele cu care locuiesti?

104

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4 Cati membri are familia ta si cu ce se ocupa fiecare?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………….

5 Locuiesti :

in - mediul

urban

rural

la

casa

bloc

6 Ai camera ta ?Daca nu cu cine mai locuiesti in acea camera?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7Cum te intelegi cu parintii/ tutorele/ fratii ?

foarte bine cu: ………………………………………………..……………………………….

…………………………………………………………………………………

bine cu

……………………………………………………..…………………………………………………………………………………………………………..

am mici conflicte cu …………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

105

am o relatie foarte tensionata cu ………………………………….………………………………………………

8 Care sunt motivele tensiunilor sau conflictelor?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

9 Parintii/ tutorele/fratii te pedepsesc ?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

a Care e pedeapsa cea mai des folosita?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b Care e pedeapsa cea mai grea ?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

10 Cum iti petreci timpul liber?

zilnic ………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………

saptamanal ……………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

11 Ai acces la:

TV

radio

casetofon

CD-player

DVD- player

Computer

106

12 Unde ai acces la acestea?

acasa

la prieteni

la scoala

alte situatii…………………………….

13 Ai acces la internet ?

…………………………………………………………………………………

Unde?

acasa

la scoala

la prieteni

alte situatii………………………………………

14 Ce te intereseaza cand accesezi internetul?

filme…………………………………………………………………….

muzica…………………………………………………………………..

jocuri……………………………………………………………………

e-mail…………………………………………………………………….

messenger………………………………………………………………..

chat………………………………………………………………………

informatii diverse………………………………………………………..

programe pentru adulti…………………………………………………..

altele……………………………………………………………………

15 Cat timp petreci la computer?

zilnic…………………………………………………………………………

107

saptamanal…………………………………………………………………..

alte situatii………………………………………………………………….

16 Cat de important este computerul in viata ta? Argumentati raspunsul

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

17 Care sunt materiile de studiu preferate de tine?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

18 Care este media generala cu care ai incheiat anul scolar trecut ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

19 Numeste 3 lucruri/ situatii/ persoane care iti plac foarte mult la scoala .

…………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………..…………………………………………………………………………………

20 Numeste 3 lucruri/situatii/persoane care nu-ti plac deloc la scoala.

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

21 Cat timp iti ia sa ajungi de acasa la scoala si de la scoala acasa?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

22 Cum parcurgi aceasta distanta ?

pe jos

108

cu ajutorul transportului in comun

cu taxiul

cu masina parintilor

cu masina personala

alte situatii …………………………………………………………

23 Pana la ce nivel vrei sa-ti continui studiile?

nivel general

• 8 clase

nivel mediu

• liceu

• sc profesionala

• colegiu

nivel superior

• facultate

• masterat

• doctorat

24 Spre ce profesie vrei sa te indrepti? Numeste 3 variante

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

25 In alegerea profesiei ce va predomina ?

dorinta ta

dorinta parintilor

salariul/ banii

iti este indifferent

alte situatii……………………………………………………………

109

26 Ce muzica asculti? Exemplifica

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

27 In familia voastra se consuma alcool ?De catre cine?

zilnic…………………………………………………………………

ocazional………………………………………………………………

28 In familia voatra se fumeaza? Cine fumeaza?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

29 In familia voastra se consuma substante cu efect psihotic (droguri) ?De catre cine?

da ……………………………………………………………………….

nu ……………………………………………………………………….

nu stiu…………………………………………………………………..

30 Tu consumi alcool?

da – zilnic……………………………………………………………….

ocazional………………………………………………….…………….

nu………………………………………………………..………………

31 Fumezi ?

da ………………………………………………………………………….

ocazional ………………………………………………………………..

nu………………………………………………………………………

32 Consumi substante cu efect psihotic( droguri)?

da………………………………………………………………………

110

am incercat……………………………………………………………

nu………………………………………………………………………

33 Ai banii tai de buzunar?

zilnic……………………………………………………………………

saptamanal……………………………………………………………

lunar………………………………………………………………….

de cateva ori pe an……………………………………………………

niciodata………………………………………………………………

34 De unde ai banii?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

35 Pe ce ii cheltuiesti?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

36 Ti-ai inceput viata sexuala?

Da./ Cand?...............................................................................................

Nu………………………………………………………………………

37 Daca da, in ce conditii ?

ti-ai dorit tu………………………………………………………………

si-a dorit partenerul/partenera tau………………………………………

din intamplare …………………………………………………………

ai fost fortat(a)…………………………………………………………

din curiozitate………………………………………………………….

111

alte situatii……………………………………………………………..

38 In scoala voastra se tin ore/ discutii de educatie sexuala ? de catre cine?

Profesori……………………………………………………………….

Diriginte…………………………………………………………………

Psiholog…………………………………………………………………

Alte situatii………………………………………………………………

39 Consideri ca sunt importante orele de educatie sexuala in scoala?

………………………………………………………………………

………………………………………………………………………

40 In familie ai discutat cu parintii sau cu alte rude despre sex?

Da/ Cu cine?……………………………………………………………

Nu……………………………………………………………………..

Insuficient……………………………………………………………..

41 Ai informatii despre BTS ( bolile cu transmitere sexuala) si despre HIV/SIDA ?

Da ………………………………………………………………….

Nu…………………………………………………………………….

Insuficiente…………………………………………………………….

42 Ce metode contraceptive cunosti?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

nu cunosc niciuna

43 Ce metoda contraceptiva folosesti sau vei folosi?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

112

…………………………………………………………………………………

44 Care crezi ca este varsta sau etapa de varsta potrivita pentru a face copii?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

45 Ce parere ai despre casatorie ?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

46 Care crezi ca este varsta cea mai potrivita pentru casatorie?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

47 Ce parere ai despre divort?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

48 Ce parere ai despre uniunea consensuala?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

49 Care este starea ta de sanatate ?

foarte buna…………………………………………………………………

buna……………………………………………………………………….

nu o cunosc ……………………………………………………………….

am urmatoarele probleme de sanatate…………………………………….

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

50 Ce loc are in viata ta credinta in Dumnezeu?

113

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

51 Respecti sarbatorile religioase?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

52 Mergi la biserica ?

Saptamanal……………………………………………………………………

de cateva ori pe an…………………………………………………………..

doar la evenimente specifice( nunti, botezuri,inmormantari)……………….

53 Cum este viata ta acum?

………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

54 Cum crezi ca va fi viata ta peste 5 ani?

………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………

55 Dar peste 10 ani?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

56 Dar peste 20 de ani?

114

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

57 Ce iti place cel mai mult la viata ta de acum?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

58 Ce te deranjeaza cel mai mult la viata ta de acum?

…………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

59 Ce ai dori sa schimbi la viata ta?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

60 Care crezi ca sunt principalele tale calitati?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

61 Care crezi ca sunt prrincipalele tale defecte?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

62 Cati prieteni ai?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

63 Ce ai in comun cu prietenii tai?

115

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….........................................................................................

64 Ce te diferentiaza de prietenii tai?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

65 Care este cea mai mare dorinta a ta ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

66 Care este cel mai mare regret al tau ?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

67 Doresti sa raspunzi sau sa adresezi vreo intrebare care nu se regaseste in acest chestionar ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

116

BIBLIOGRAFIE

1. ADLER, A. – „Cunoaşterea omului”, IRI, Bucureşti, 1996

2. ALEXIU, T. M., SELLICK, C. - Asistenţa Socială în Marea Britanie şi România,

UNICEF, Bucuresti, 2000

3. ALLPORT, G.W. - "Structura şi dezvoltarea personalitãţii", EDP, Bucureşti,1991

4. AMERICAN PSYCHOLOGICAL ASSOCIATION (APA) – „Developing

Adolescents: A Reference for Professionals”, Washington DC, 2002

5. BANCIU, D., R;DULESCU, D., VOICU, M. – „Adolescenţii şi familia”, Editura ŞtiinYific< şi Enciclopedic<, Bucureşti, 1985

6. BANDURA, A. – „Social Learning Theory”, Pretine Hall, 1977

7. BANDURA, A. - "Principles of Behavior Modification", N.Y., Holt, Reinehart and Winston, 1969

8. B;RBULESCU, EL., RADOVAN, V. - „Educaţie şi reintegrare socială”, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1987

9. BERKOWITZ, L.- „Control of Aggresion”, Caldwell and Ricciuti (Eds.), “Review of

Child Development Research”, vol. III, Univ. of Chicago Press, 1972

10. BLAU J. P. - The Cost of Inequality: Metropolitan Structure and Violent Crime, Annual Review of Sociology, 47 (1), 1982

11. BOGDAN, T.- „Probleme de psihologie judiciară”, Ed. ştiinYific<, Bucureşti; 1973

12. BOGDAN, T. - Introducere în psihologia judiciară, Lit. Înv<Y<mântului, Bucureşti, 1957

13. BUHLER, CH. – „The Courve of Life as Studies in Biographies”, in „Jounal of Applied Psychology”, 19/1955

14. CATTEL, R. B. – „The Personality Structure and Dr. Eysenck”, Journal of Social Behavior and Personality, I, 1986

15. CLAPAREDE, ED. – „Psychologie de l’enfant et de l’adolescent”, Geneva, 1926

117

16. COHEN, D. - "Psychologists on Psychology Ask Paperbaks”, London, Cox & Wyman Ltd, Reading, 1985

17. COSMOVICI, A., IACOB, L. – “Psihologie şcolară”, Ed. Polirom, Iasi, 1998

18. CREXU, T. – „Psihologia vârstelor”, Ed. Universit<Yii, Bucureşti, 1994

19. CUBER, F. J. – „Five Types of Marriage”, in Skolnick, S.A., Skolnick, M. J. (ed.), Family in Transition, University of California, Berkeley, 1971

20. DEBESSE, M. – „Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă”, EDP, Bucureşti, 1970

21. DEBESSE, M. – „Etapele educaţiei”, EDP, Bucureşti, 1981

22. DOLLE, J.-M. - „De Freud à Piaget: elements pour une approche integrative de

l’affectivité et de l’intelligence”, Edouard, Editeur, Toulouse, 1987

23. DRAGOMIRESCU, V., „Psihosociologia comportamentului deviant”, Ed. ştiinYific< şi enciclopedic<, Bucureşti, 1976

24. DUREA, M. A. – „The Emotional Maturity of Juvenile Delinquents”, în Journal of Abnormal and Social Psychology, vol. XXXI, 1936

25. DURKHEIM E.- “Les Regles de la methode sociologique”, Paris, PUF, 1977

26. DURKHEIM, E.- “L’Education Morale”, Paris, Alcan, 1992

27. DURKHEIM E. - „Educatie si sociologie”, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1980

28. EGAN, G. – „Egan’s Skilled Helper Model: Developments and applications in Counseling”, Brooks/Cole, 2001

29. EMPEY, T. L. – “American Delinquency”, The Dorsey Press, Chicago, Illinois, 1982

30. ERICKSON, E. – “Childhood and Society”, New York, Norton, 1950

31. ERICKSON, E. – “Identity, Youth and Crisis”, New York, Norton, 1968

32. EYSENCK, M.W.; KEANE, M.T. - "Cognitive Psychology", London, Lawrence Erlbaum Associates, Publishers, 1990

33. EYSENCK, H. J. – „Dimensions of Personality”, Routledge şi Kegan Paul, London, 1947

34. EYSENCK, H. J.- „Crime and Personality”, Routledge and Paul, London, 1965

35. FERREOL, G. (coord.) – „Adolescenţii şi toxicomania”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000

36. FESTINGER, I.; KATZ, D. - "Les Methodes de recherche dans les sciences sociales", Paris, PUF, 1963

37. FLAMENT C. - "Psychologie expérimentale", vol.IX "Psychologie sociale", P.Fraisse, J.Piaget, PUF, 1969

38. FREUD, S. – „Drei Abhandlungen zur Sexualtheorie”, 1905

118

39. GESELL, A., ILG, F., AMES, L.B. – “Youth, the Years from Ten to Sixteen”, Hamish Hamilton, London, 1946

40. GILLY, M.- „Elev bun, elev slab”, Ed. didactic< şi pedagogic<, Bucureşti, 1976

41. GLUECK E. şi S.- “Ventures in Criminology”, Londra, Tavistock, 1964

42. GLUECK, S., GLUECK. E.- „Unraveling Juvenile Delinquency”, Harvard University Press, Cambrige, Mass, 1950

43. GOLEMAN, D. - "Perspectives sur la psychologie, la realite et l`etude de la

conscience", in Walsh, R.N.; Waughian, F.E. (Ed.). Au-dela de l`ego, Paris, Table Ronde, 1984

44. GOLEMAN, D. – „Inteligenţa Emoţională”, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2008

45. GOLU, M - "Dinamica personalităţii", Bucureşti, Ed. Geneze, 1993

46. GOLU, P. - „Psihologia copilului”, EDP, Bucureşti, 1994

47. GORGOS C-TIN. - „Dicţionar enciclopedic de psihiatrie”, Ed. Medical<, Bucureşti,1984

48. GRAHAM, G. - "How to Change Your Life", Real Option Press, 1990

49. HALL, S. – „Adolescence: Its Psychology and Its Relations to Physiology,

Anthropology, Sociology, Sex, Crime, Religion, and Education” 2 vols. New York, Appleton. 1904

50. HOLDEVICI, I. – “Elemente de psihoterapie”, Editura All, Bucureşti, 1996

51. HOWE, D. - ”Attachment and Loss in Child and Family Social Work”, New York, 1995

52. JANET, P. - „L’Automatisme Psychologique: Essay de psychologie experimentale sur

les formes inferieures de l’activite humaine”, 1973

53. JARVIS – “Probation Service Manual”, edited by Alan Sanders and Paul Senior, Shefield Hallem University, 1993

54. JOHN, F., DERMOTT, MC. – „Divorce and its psychiatric sequelare in children”, în ,,Arch. gen. Psychiat.,”, 23, nr. 5, nov., 1970

55. KOHLBERG, L. – “Moral Education in the schools!” A developmental View, 1969

56. KOHLBERG, L. – „The Philosophy of Moral Development: Moral stages and the Idea

of Justice”, Harper and Row, San Francisco, 1981

57. KUNKEL, F. – „Caracterul, dragostea, căsnicia”, Ed. de Stat, Bucureşti, 1947

58. LAZARUS, R.S.; FOLKMAN, S. - "The Handbook of Behavioral Medicine", N.Y., Guilford, 1982

59. LEWIN, K. – „A Dynamic Theory of Personality”, McGraw-Hill, New York, 1935

60. LINTON, R. – „The Study of Man”, New York, Appleton,1936

119

61. LOHMAN, D. J., FOREWORD, Delinquency Prevention, Ed. W E. Amos and C. F. Wellford, Prentice-Hall, Englewood Cliff, New Jersey, 1967

62. MASLOW, A. – “Motivation and Personality”, N.Y. Harper & Row, 1954

63. MIFTODE, V.- „Metodologia sociologică”, Editura Porto-Franco, 1995

64. MIFTODE V. – „Teorie şi metodă în asistenţa socială”, Editura fundaYiei “Axis”, Iaşi, 1995

65. MIFTODE V. – „Introducere în metodologia investigaţiei sociale”, Ed. Junimea, Iaşi, 1982

66. MINULESCU, M. - ,,Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică”, Garvel Publishing House, Bucureşti, 1994

67. MITROFAN, I. - ,,Psihologia, psihoterapia şi consilierea copilului: aboedare

experienţială”, Ed. S.P.E.R., Bucureşti, 2001

68. MITROFAN, I.- „Cuplul conjugal. Armonie şi dizarmonie”, Ed. ştiinYific< şi enciclopedic<, Bucureşti, 1989.

69. MITROFAN, N. şi alYii – “Psihologie Judiciară”, Casa de editur< şi pres< “Şansa”, Bucureşti, 1992

70. MITROFAN, N. - ,,Testarea psihologică a copilului mic”, Mihaela Press, Bucureşti, 1997

71. MITROFAN, N., MITROFAN I. – “Familia de la A... la Z”, Editura ŞtiinYific< şi Enciclopedic<, Bucureşti, 1991

72. MUCCHIELLI, A. – „Arta de a influenţa: Analiza tehnicilor de manipulare”, Ed. Polirom, Iaşi, 2002

73. NECULAU, A. - "Personalitatea - o construcţie socialã", Revista de Psihologie, 1, 1988

74. NEVEANU, P.P. - "Personalitatea şi cunoaşterea ei", Bucureşti, Ed. Militarã, 1969

75. NEVEANU, P.P.– „Dicţionar de psihologie”, Editura Albatros, Bucureşti, 1978

76. OGIEN A. – “Sociologie de la deviance”, Armand Colin, 1995

77. PAVELCU, V. – “Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii”, EDP, Bucuresti, 1970, 1982

78. PAVELCU, V. – „Tratat de psihologie experrimentală”, Bucureşti, 1963

79. PAVELCU, V. – „Drama psihologiei”, Bucureşti, 1972

80. PERKINS, D. F. – „Adolescence: Four Questions”, FCS 2117, Gainesville, FL University of Florida Extension, 2001

81. PIAGET, J.; CHOMSKY, N. - "Teorii ale limbajului. Teorii ale învãţãrii", Bucureşti, Ed. Politicã, 1988

120

82. PIAGET, J. – “Judecata morală la copil”, EDP, Bucureşti, 1980

83. PIAGET, J. – „Epistemologie des sciences de l’homme”, 1972

84. POPESCU, T.- “Psihologia copilului şi a adolescentului”, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1943

85. PREDA, V. – „Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială”, Ed. ştiinYific< şi enciclopedic<, Bucureşti, 1981

86. PRUN;, T. – “Conştiinţa de sine la adolescent”, în “Adolescenţă şi adaptare”, red. P. Brânzei, C.C.P.T., Iaşi, 1974

87. R;DULESCU, S. – “Sociologia vârstelor”, Ed. Hyperion, Bucureşti, 1994

88. RÃŞCANU, R. - "Psihologia comportamentului deviant", E.U. Bucureşti, 1994.

89. R;ŞCANU, R. -,,Psihologie medicală şi asistenţă socială”, Ed. Soc. ŞtiinY< şi Tehnic<, Bucureşti, 1996

90. ROGERS, C. R. – „Counseling and Psychoteraphy”, 1942

91. ROGERS, C. R. – Freedom to Learn, Corsini, 1983

92. ROŞCA, A., Delincventul minor, Ed. Institutul de psihologie, Cluj, 1932

93. ROSE, V. – “Cunoaşterea copilului”, EDP, Bucureşti, 1972

94. ROUSSELET, J. – “Adolescentul, acest necunoscut”, Ed. Politic<, Bucureşti, 1969

95. RUDIC;, T. – “Maturizarea personalit<Yii”, Ed. Junimea, Iasi, 1980

96. RUDIC;, T. – “Familia în faţa conduitelor greşite ale copiilor”, Editura Didactic< şi Pedagogic<, Bucureşti, 1981

97. SHAW, C. şi MAC KAY, H. – “Juvenile Delinquency and Urban Areas”, Chicago, University of Chicago Press, 1942

98. SILLAMY, N. – „Dicţionar de Psihologie”, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996

99. SKOLNICK, A. – “The Intimate Environment: Exploring Marriage and the Family”, Boston, Little Brown, 1973

100. SZYRUNSKI, V. – „New trends in theory of the disturbed family”, în “Rev. Univ. Ottawa” 41, nr. 1, ian-mar., 1971

101. ŞCHIOPU, U. (coord.) - "Dicţionar de psihologie", Bucureşti, Ed. Babel, 1997

102. ŞCHIOPU, U. – „Psihologia copilului”, Bucureşti, EDP, 1967, pg. 296

103. ŞCHIOPU, U. - ,,Introducere în psihodiagnostic”, Ed. FundaYiei ,,Humanitas”, Bucureşti, 2002

104. ŞCHIOPU, U. – „Psihologia copilului”, partea a II-a, “Copilul şcolar şi adolescentul”, Editura Litografia înv<Y<mântului, Bucureşti, 1956

105. ŞCHIOPU, U., VERZA, E. – “Psihologia vârstelor”, ediYia a treia revizuit< şi ad<ugit<, EDP, Bucureşti, 1997

121

106. ŞCHIOPU, U., VERZA, E. – “Adolescenţa – personalitate şi limbaj”, Ed. Albatross, Bucureşti, 1989

107. TEODORESCU, S. – „Metode pentru cunoaşterea personalit<Yii”, Ed. ŞtiinYific<, Bucureşti, 1972

108. TEODORESCU, S. – „Psihologia educaYiei şi a dezvolt<rii”, Ed. ŞtiinYific<, Bucureşti, 1984

109. VERZA, E., VERZA F. E. – “Psihologia vârstelor”, Editura Pro Humanitate, Bucureşti

110. VLAD, T., VLAD, C. – „Psihologia şi psihopatologia comportamentului”, Editura Militar<, Bucureşti, 1970

111. VOICULECU, D. - "Negocierea - o formã de comunicare în relaţiile interumane", Ed. ŞtiinYificã, Bucureşti, 1991.

112. WALLACE, J. – „An abilities conception of personality. Some implications for

personality measurement”, American Psychologist, 21, 1966

113. WALLON, H. – „L’evolution psychologique de l’enfant”, 1941

114. WEDDING, D., CORSINI, R. J. – Current Psychotherapies – Fourth Edition, F. E. Peacock Publishers Inc., Itasca, Illinois, 1989

115. WOLF, K. - The Personality of the Pre-school Child, Grune and Stratton, 1945

116. ZABCZVYNSKA, E. – „Longitudinal Study of Development of Juvenile

Delinquency”, “Polish Psychological Buletin” vol. 8, 1977

117. ZLATE, M. - "Omul faţã în faţã cu lumea", Bucureşti, Ed. Albatros, 1988

118. ZLATE, M. - ,,Eul şi personalitatea”, ed. a III-a, Ed. Trei, Bucureşti, 2002

119. ZLATE M. - „Fundamente ale psihologiei", partea III, Ed. Hyperion, Bucureşti, 1994