ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

ECONOMIA AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

BAZELE BIOLOGICE ALE CRESTERII ANIMALELOR

INDRUMATOR: MARCELA STEFAN COSTACHE RODICA

GRUPA 1302SERIA A

2009 – 2010

Cuprins:

CARACTERE MORFOLOGICE SI FIZIOLOGICE Notiuni generale Caractere morfologice si fiziologice

o Culoareao Tipurile de constitutie o Aplombul si mersul

POTENTIALUL DE PRODUCTIE Productia de lapte Productia de carne Productia de lana, pielicele, blanite Productia de oua Productia apicola Productia de munca

ALIMENTATIA ANIMALELOR Notiuni generale Hrana si rolul ei Clasificarea nutreturilor Valoarea nutritiva Compozitia chimica Norma de hrana cu nutreturi Ratia furajera Prepararea hranei

BAZELE BIOLOGICE ALE CRESTERII ANIMALELOR

CARACTERE MORFOLOGICE SI FIZIOLOGICE

Notiuni generale

Prin exterior se intelege studiul caracterelor morfologice a formelor exterioare ale animalelor pentru a face o prima apreciere a valorii lor economice. Are urmatoarele aplicatii:

Ajuta la identificarea, individulaizarea si determinarea raselor examinate; Permite aprecierea varstei, a gradului de dezvoltare corporala si a conformatiei corporale; Asigura informatii despre tipul de productie al animalului; Permite urmarirea cresterii animalului tanar; Ajuta la aprecierea unor defecte sau boli ascunse.Intre aspectul exterior si productie exista o stransa legatura. Astfel, la o dezvoltare normala

corespunde o conformatie corporala corecta.

Caractere morfologice si fiziologice.

La animalele domestice de uz economic se remarca caractere morfologice care se observa cu ochiul liber, ca de exemplu : inaltimea la greaban (talia), greutatea corporala, care este determinata de talie si tipul de productie al rasei, regiunile corporale care au particularitati diferite (profilul capului la cal, creasta la gaini, urechile la porcine, pieptul la gaini, membrele la taurine); pielea, structura, conformatia si culoarea parului, lanii si penelor, de unde si denumirea unor rase (Baltata romaneasca la taurine, Marele alb la porcine).

Se au in vedere de asemenea si caracterele fiziologice ce au o importanta economica mare: puterea de folosire a hranei, adica insusirea de a folosi furajele; precocitatea - insusirea de a ajunge intr-un timp mai scurt la maturitatea corporala si sexuala; prolificitatea – numarul de produsi obtinuti la o fatare; rezistenta la imbolnaviri; longevitatea – timpul de folosire in productie si reproductie; starea de sanatate in conditii de clima, adapostire, mod de exploatare.

CuloareaAnimalele au o anumita culoare care se datoreaza existentei in piele, par, lana sau pene a

pigmentului melanic (melanina). Este un caracter de rasa si poate fi simpla, uniforma sau compusa, cu 2-3 nuante repartizate evidentiat intr-o anumita parte a corpului la cabaline (murg, roib), azonala din amestec de 2-3 nuante pe corpul intreg si baltata (pe un fond de baza apar pete de alta culoare, exemplu rasa Friza – negru cu alb, Baltata romaneasca – galben cu alb).

Tipurile de constitutie reprezinta ansamblul de caractere morfologice, fiziologice si structurale ce s-au format sub influenta factorilor genetici si a unor conditii naturale si artificiale. Constitutia animalului exprima capacitatea organismului de a reactiona intr-un anumit mod la agentii exteriori care influenteaza productivitatea animalului. Tipurile de constitutie pot fi dorite (fina si robusta) si nedorite (grosolana si debila).

Constituia fina se intalneste la animalele cu un singur fel de productie: lapte, oua, lana. Se caracterizeaza prin temperament limfatic si blandete, cap fin, expresiv, frunte larga, gat subtire, piele fina, par fin, lung si des, membre fine (calul de curse, ogarul englezesc iepurele, rasa Fiza la taurine).

Constituia robusta (compacta) este prezenta la animalele cu productie mixta, temperament vioi, cu rezistenta, care au schelet dezvoltat, cu oase dense, piele groasa, musculatura dezvoltata (calul de tractiune, Baltata romaneasca la taurine).

Constituia grosolana este nedorita. Animalul are un schelet dezvoltat, oase groase, piele groasa, iar organismul este putin rezistent la imbolnaviri.

Constituia debila este o expansiune a constitutiei fine; este nedorita; animalul are multe defecte de forma si dimensiuni.

Aplombul si mersul. Aplombul este directia si pozitia membrelor fata de verticala imaginara. Prin aplomb se

asigura repartizarea uniforma greutatii. Mersul reprezinta miscarile in deplasare ale animalului. Este foarte important la cabaline,

la care poate fi natural, executat din instinct sau dobandit prin dresaj.

Studierea si inregistrarea caracterelor morfologice si fiziologice se face prin tehnici de examinare a exteriorului animalului (examen analitic si examen de sinteza). Prin aceasta examinare se stabileste tipul morfologic si conditia animalului, care poate fi: de reproducator, de ingrasare, de munca, de expozitie si de extenuare. Toate aceste date se inscriu in Pasaportul animalului, ca act de indentitate.

POTENTIALUL DE PRODUCTIE

Potentialul de productie este capacitatea animalului de a produce bunuri in conditii optime de exploatare. Productia este cantitatea de produse obtinuta pe unitatea de timp (zi, luna, an) pentru fiecare animal in parte si pe ferma si poate fi: minima, medie, maxima. Este conditionata de urmatorii factori: precocitate, prolificitate, puterea de a asimila hrana, rezistenta la imbolnaviri, longevitate, sanatate, clima, adapostire, furaje, specie, rasa, mod de crestere si exploatare, varsta, igiena corporala si a adapostului, calitatea apei si a furajelor.

1. Productia de lapte este data de glanda mamara. Este influentata de: specie, rasa, varsta, baza ereditara, dezvoltarea corporala, transport, durata repausului mamar, masajul ugerului, igiena acestuia, alimentatie, varietatea si calitatea furajelor, adapostire, clima, starea de sanatate, igiena generala, numar de mulsori, mulsul complet, data montei dupa fatare.

Laptele are o compozitie continand substante hranitoare foarte valoroase: proteine, lipide, substante minerale, vitamine, in total 100 de componente, dintre care 25 aminoazici, 45 minerale.

Laptele de fatare se numeste colastru, fiind de 4-5 ori mai bogat in calciu si vitamine decat laptele normal. Colastrul contine anticorpi si substante laxative (pentru eliminarea mecanionului).

Productia de lapte se determina in litri pe zi, luna si an si in procente de grasime si se valorifica sub forma de lapte gras si lapte degresat ( fara grasime).

2. Productia de carne se realizeaza pe seama substantelor din hrana primita de animal, care se transforma in substante proprii, sporind masa corporala. Carnea are o valoare hranitoare ridicata, grad mare de digestibilitate si o compozitie chimica diversa.

Productia de carne este influentata de: - baza ereditara (specia, rasa, tipul morfoproductiv); - mediul intern (varsta, sexul, tipul de dezvoltare corporaal); - precocitatea, - starea de sanatate - mediul extern (alimentatia, sistemul de ingrasare, stadiul de ingrasare si transportul

animalelor).Productia se determina prin greutatea vie si randamentul la taiere, folosind expresia: Greutatea neta R= ———————–– x 100% Greutatea vie (kg)

Greutatea neta la sacrifcare este reprezentata numai de carne, fara cap, membre, genunchi, organe, piele si sange.

Randamentul la sacrificare variaza in functie de specie, rasa, sex, varsta, starea de sanatate si de ingrasare a animalului. Poate avea valori diferite: la taurine, ovine=50%, la porcine=75%-80%, la iepuri=65% si la pasari=70%.

Productia de carne se valorifica pe piata (centre comerciale, mari magazine) prin carcasa animalului, adica corpul acestuia rezultat dupa prelucrarea de la abator in urma jupuirii, eviscerarii, indepartarii organelor si a anumitor extremitati corporale in functie de specie. Carcasele se pot prezenta intregi la ovine si pasari, jumatati sau semicarcase la porcine si pe sferturi la bovine.

3. Productia de lana, pielicele, blanite. Productia de lana este influentata de: rasa, greutatea corporala, mediul exterior, nutritie si furaje, efort fizic, metoda de crestere, zestrea ereditara, starea de sanatate, adaptarea la conditiile nefavorabile de clima. La ovine produsul final – fibrele de lana – se apreciaza dupa finetea, rezistenta, elasticitatea si extensibilitatea ei dupa cum urmeaza: lana fina (Merinos, Spanca); lana semifina (Tigaie); lana semigroasa (Turcana, Karakul) si lana groasa. Randamentul se calcueaza dupa formula:

Greutatea lanii spalate si uscate R= —————————————— x 100% Greutatea lanii brute uscate

Pielicica se obtine in urma sacrificarii mieilor din rasele Karakul, Turcana si metisi dintre aceste rase in primele 2-4 zile de la fatare. Pielicica are culoare, luciu si buclaj (directia firelor de par).

Pieile se obtin prin jupuire, iar apoi, in urma depilarii si a prelucrarii, se folosesc in industrie. Provin de la vaci si porci.

Blana este pielea acoperita cu par sau lana obtinuta dupa sacrificare si jupuire si provine de la iepure, nurca, nutrie, miei, capra, oaie, vulpe.

4. Productia de oua. Oul se formeaza in aparatul reproducator al pasarii prin dezvoltarea unui ovocit care creste treptat timp de 24 de ore, dupa care este expulzat. Este un aliment cu o deosebita valoare nutritiva, iar productia este influentata de:

- baza ereditara: specia, tipul morfoproductiv (mai mare la tipul de oua, fata de cel de carne)

- mediul intern: varsta (la gaini - mai mare in primul an de ouat, la rate – in al doilea an); precocitatea ouatului (la gaini – primul ouat are loc la varsta de 4-5 luni); instinctul de clocit si naparlirea sunt cele care scad productia; starea de sanatate;

- mediul extern: alimentatia, adaptarea la medou si conditiile de exploatare, respectiv caldura si lumina.

Controlul productiei se face cantitativ si calitattiv din punct de vedere individual sau global pe an si pe ferma. Productia se determina in numar de oua/ pasare pe an , luna, zi , ferma.

Structura oului se ia in considerare in cercetare, nutritie si comercializare si consta in urmatoarele elemente: coaja (carbonat de calciu – 97%, 11% din greutate), albusul (80% apa, 12,7 albumine, 0,3% lipide, 0,7% substante nealbuminoide, 0,6% minerala; 57% din greutate), galbenusul (51% apa, 31,7% lipide, 16,2 % albumine, 0,2% hidrocarbonate, 1,1% minerale, vitamine A, B, D; 22% din greuatate.

5. Productia apicola este exprimata prin miere, ceara, laptisor de matca, venin, apilarnil, propolis, rezultate din activitatea albinelor. Productia de miere este influentata de rasa de albine, tipul vegetatiei, conditiile ecologice, igiena stupului.

Mierea de albine este produsul ce se obtine prin centrifugarea/scurgerea libera din fagurii fara puiet. Ea provine din prelucrarea nectarului luat de la flori, mierea de mana provine integral sau in mare parte din sucurile dulci ale altor parti ale plantelor decat nectarul.

Ceara provine din glandele celifere ale albinelor si o gasim in fagurii vechi.Propolisul este o sunstanat lipicioasa, cu care albinele astupa crapaturile stupului, acopera

pradatorii si rezulta din substantele rasinoase si balsamice culese de la plante.Laptisorul de matca este vascos, cu gust usor acid si se recolteaza din botci (celule in care

se dezvlota larvele de matci).Veninul, produs de glanda de venin, este o substanta bio-activa (melitina) puternic

inflamatoare, ce se foloseste in medicina.Polenul este recoltat de la albine si contine: proteine 7-30%, glucide 25-47%.

6. Productia de munca este data de munca si se manifesta prin capacitatea energetica a animalelor de munca folosite la: tractiune, calarie, port-samsar, sporturi hipice. Controlul se realizeaza prin aprecierea performantelor proprii, probe de calarie, viteza, tractiune, dresaj.

ALIMENTATIA ANIMALELOR

Notiuni generale

Alimentatia sta la baza cresterii animalelor, de unde zootehnia este tehnica convertirii nutreturilor in produse animaliere, in care sunt implicati doi factori: animalul si nutreturile, avand urmatoarele obiective:

- favorizeaza crearea de tipuri si rase noi cu insusiri productive superioare;- favorizeaza dezvoltarea normala a functiei de reproducere, permitand obtinerea de

indici superiori privind fecunditatea, prolificitatea, natalitatea;- asigura mentinerea sanatatii animalelor, sporindu-le rezistenta la boli;- influenteaza cresterea corporala, productia animalelor cantitativ si calitativ;- influenteaza exteriorul animalelor, starea lor fiziologica;- alimentatia trebuie sa fie rationala, echilibrata, diversificata;- folosirea rationala si economica a nutreturilor grosiere, suculente, a reziduurilor

industriale, granulate, combinate;- reducerea consumurilor specifice de concentrate pe produs prin utilizarea lor rationala;

perfectionarea tehnologiilor de producere a nutreturilor, asigurarea unui fond genetic superior.

Hrana si rolul ei

Hrana (orice nutret introdus in tubul digestiv care ia parte la schimburile metabolice ale organismului si este folosit partial sau total) este reprezentata de substantele nutritive asigurand intretinerea functiilor vitale ale organismului si realizarea diverselor productii. Ea are doua roluri esentiale : plastic (prin formarea, cresterea si inmultirea celulelor la tineret, refacerea tesuturilor, producerea laptelui, oualelor, lanii, penelor, sinteza unor vitamine, a hormonilor si a celulelor sexuale) si energetic (prin care se asigura energia necesara pentru consumul solicitat de functiile organismului si caldurii corpului).

Hranirea animalelor trebuie sa fie rationala si echilibrata. Presupune imbinarea armonioasa a principiilor fiziologice cu cele economice.

Clasificarea nutreturilor

1.Nutreturi fibroase: fanuri, faina si granule de plante verzi deshidratate, faiana de nutreturi fibroase.

2.Nutreturi suculente: nutreturi insilozate/neinsilozate, nutreturi verzi, borhoturi, tuberculi.3.Nutreturi grosiere: paie de cereale, coceni de porumb, vrejuri, dejectii de pasari.4.Nutreturi concentrate: concentrate cultivate/industriale, fainuri proteice de origine

vegetala/animala, gozuri.5.Substante energetice: grasimi vegetale/animale de uz furajer, zahar furajer, glucoza,

amidon, melasa.6.Substante minerale: macroelemente, microelemente.7.Aditivi furajeri: vitamine, aminoacizi, substante enzimatice.

Nutret combinat (amestec de nutreturi concentrate, de diferite proveniente, la care se adauga saruri minerale, vitamine, biostimulatori): complet, finisher, granulat, grower, starter, premixuri, nuclee de ratii.

Nutret concentrat: boabele cerealelor sau subprodusele acestora.Nutret fibros: resturi voluminoase de plante (coceni, paie, vreji)Nutret insilozat (obtinut prin insilozarea unor furaje verzi si suculente.Nutret verde: culturile de cereale si leguminoase sau pajisti naturale.Nutret suculent: cartofi, sfecla furajera, varza.

Valoarea nutritiva reprezinta insusirea unui furaj de a satisface cerintele de energie si de substante nutritive, in urma intercatiunii dintre nutret si animal. Se apreciaza pe baza continutului lor energetic si al efectului productiv al nutretutilor prin metode de laborator (chimice), metode experimentale si observatii privind influenta hranei asupra sanatatii, reproductiei si starii fiziologice normale a organismului.

Compozitia chimica a furajelor este complexa, fiind formata din substante organice, minerale, proteice si neproteice, celuloza, glucide si lipide.

Valoarea biologica arata masura in care elementele nutritive din structura nutreturilor influenteaza cresterea, reproductia, dezvoltarea, functiile fiziologice si productia fara a dauna sanatatii acestora.

Norma de hrana cu nutreturi (cantitatea de substante nutritive necesare zilnic (24 ore) unui animal pentru satisfacerea functiilovitale si pentru realizarea de productii): norma de intretinere si norma de productie.

Ratia furajera reprezinta totalitatea nutreturilor administrate zilnic pentru asigurarea normei furajere aceasta trebuie sa fie completa, gustoasa, sanatoasa si economica.

Prepararea hraneiPentru a creste animale sanatoase si a obtine produse animaliere de calitate este necesar sa

se pregateasca o hrana din diferite furaje. Prepararea alimentelor este o actiune ce se realizeaza pe cale manuala, semimecanizat sau industrial.

Prepararea casnica a nutreturilor se face prin procedee fizice, chimice si biologice in gospodaria fiecarui crescator sau in ferme.

Prepararea industriala a nutreturilor se efectueaza cu echipament si instalatii speciale in flux tehnologic, in bucatarii furajere cu linii separate pentru prelucrarea concentratelor, fibroaselor, radacinoaselor, tuberculiferelor si amestecarea concentratelor.

Bibliografie:

TEHNOLOGII AGRICOLE COMPARATE, Marcela STEFAN, ASE, 2009