Baza de Date Intrebari Navigatie

download Baza de Date Intrebari Navigatie

of 47

description

Navigatie aeriana

Transcript of Baza de Date Intrebari Navigatie

  • Nr. Intebare

    1. Metoda navigaiei observate:

    a) cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte i determinarea poziiei aeronavei cu ajutorul indicaiilor instrumentelor de bord i al calculului fr a se face referire la reperele de pe sol;

    b) cuprinde ansamblul procedurilor care asigur determinarea poziiei aeronavei i urmrirea unui traiect determinat, prin observarea atrilor cereti cu ajutorul unor instrumente specializate n acest sens;

    c) permite determinarea poziiei aeronavei i urmrirea unui traiect stabilit, prin dou sau mai multe puncte exprimate n coordonate geografice, pe baza integrrii informaiilor obinute de la accelerometrele de la bord care acioneaz n lungul celor trei axe de deplasare ale aeronavei;

    d) cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte, precum i determinarea poziiei aeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o harta, direct cu ochiul liber sau cu instrumente optice adecvate acestui scop.

    2. Metoda navigaiei estimate:

    a) cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte i determinarea poziiei aeronavei cu ajutorul indicaiilor instrumentelor de bord i al calculului fr a se face referire la reperele de pe sol;

    b) cuprinde ansamblul procedurilor care asigur determinarea poziiei aeronavei i urmrirea unui traiect determinat, prin observarea atrilor cereti cu ajutorul unor instrumente specializate n acest sens;

    c) permite determinarea poziiei aeronavei i urmrirea unui traiect stabilit, prin dou sau mai multe puncte exprimate n coordonate geografice, pe baza integrrii informaiilor obinute de la accelerometrele de la bord care acioneaz n lungul celor trei axe de deplasare ale aeronavei;

    d) cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte, precum i determinarea poziiei aeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o harta, direct cu ochiul liber sau cu instrumente optice adecvate acestui scop.

    3. Metoda navigaiei radioelectrice:

    a) cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte i determinarea poziiei aeronavei cu ajutorul indicaiilor instrumentelor de bord i al calculului fr a se face referire la reperele de pe sol;

    b) cuprinde ansamblul procedurilor care asigur determinarea poziiei aeronavei i urmrirea unui traiect determinat, prin observarea atrilor cereti cu ajutorul unor instrumente specializate n acest sens;

    c) folosete mijloace radioelectronice pentru a determin elementele necesare deplasrii pe un traiect aerian si poate fi de bord, dac elementele de navigaie se determin cu ajutorul echipamentelor aflate la bordul aeronavei sau de sol dac aceste elemente se determin cu ajutorul unor echipamente instalate la sol;

    d) cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte, precum i determinarea poziiei aeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o harta, direct cu ochiul liber sau cu instrumente optice adecvate acestui scop.

  • 4. Metoda navigaiei astronomice:

    a) cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte i determinarea poziiei aeronavei cu ajutorul indicaiilor instrumentelor de bord i al calculului fr a se face referire la reperele de pe sol;

    b) cuprinde ansamblul procedurilor care asigur determinarea poziiei aeronavei i urmrirea unui traiect determinat, prin observarea atrilor cereti cu ajutorul unor instrumente specializate n acest sens;

    c) folosete mijloace radioelectronice pentru a determin elementele necesare deplasrii pe un traiect aerian si poate fi de bord, dac elementele de navigaie se determin cu ajutorul echipamentelor aflate la bordul aeronavei sau de sol dac aceste elemente se determin cu ajutorul unor echipamente instalate la sol;

    d) cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte, precum i determinarea poziiei aeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o harta, direct cu ochiul liber sau cu instrumente optice adecvate acestui scop.

    5. Metoda navigaiei inertiale:

    a) cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte i determinarea poziiei aeronavei cu ajutorul indicaiilor instrumentelor de bord i al calculului fr a se face referire la reperele de pe sol;

    b) permite determinarea poziiei aeronavei i urmrirea unui traiect stabilit, prin dou sau mai multe puncte exprimate n coordonate geografice, pe baza integrrii informaiilor obinute de la accelerometrele de la bord care acioneaz n lungul celor trei axe de deplasare ale aeronavei;

    c) permite determinarea poziiei aeronavei i urmrirea unui traiect stabilit, prin dou sau mai multe puncte exprimate n coordonate geografice, pe baza integrrii informaiilor obinute de la accelerometrele de la bord care acioneaz n lungul celor trei axe de deplasare ale aeronavei;

    d) cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte, precum i determinarea poziiei aeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o harta, direct cu ochiul liber sau cu instrumente optice adecvate acestui scop.

    6. Metoda navigaiei izobarice:

    a) este utilizat n zborurile la mare nalime deasupra oceanului i permite controlul aeronavei n direcie prin determinarea derivei i a drumului real urmat, din nlimea citit la altimetrul barometric i radioaltimetru;

    b) cuprinde ansamblul procedurilor care asigur determinarea poziiei aeronavei i urmrirea unui traiect determinat, prin observarea atrilor cereti cu ajutorul unor instrumente specializate n acest sens;

    c) folosete mijloace radioelectronice pentru a determin elementele necesare deplasrii pe un traiect aerian si poate fi de bord, dac elementele de navigaie se determin cu ajutorul echipamentelor aflate la bordul aeronavei sau de sol dac aceste elemente se determin cu ajutorul unor echipamente instalate la sol;

    d) cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte, precum i determinarea poziiei aeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o harta, direct cu ochiul liber sau cu instrumente optice adecvate acestui scop.

  • 7. Metoda navigaiei cu ajutorul sistemului GNSS:

    a) cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte i determinarea poziiei aeronavei cu ajutorul indicaiilor instrumentelor de bord i al calculului fr a se face referire la reperele de pe sol;

    b) cuprinde ansamblul procedurilor care asigur determinarea poziiei aeronavei i urmrirea unui traiect determinat, prin observarea atrilor cereti cu ajutorul unor instrumente specializate n acest sens;

    c) folosete mijloace radioelectronice pentru a determin elementele necesare deplasrii pe un traiect aerian si poate fi de bord, dac elementele de navigaie se determin cu ajutorul echipamentelor aflate la bordul aeronavei sau de sol dac aceste elemente se determin cu ajutorul unor echipamente instalate la sol;

    d) permite determinarea poziiei tridimensionale ale aeronavei i urmrirea unui traiect stabilit, prin dou sau mai multe puncte exprimate n coordonate geografice, pe baza msurrii distanei fa de cel puin patru satelii din acest sistem.

    8. Ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte, precum i determinrea poziiei aeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o harta, direct cu ochiul liber sau cu instrumente optice adecvate acestui scop:

    a) metoda navigaiei observate;

    b) metoda navigaiei estimate;

    c) metoda navigaiei radioelectrice;

    d) metoda navigaiei astronomice.

    9. Ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou sau mai multe puncte i determinarea poziiei aeronavei cu ajutorul indicaiilor instrumentelor de bord i al calculului fr a se face referire la reperele de pe sol:

    a) metoda navigaiei astronomice;

    b) metoda navigaiei observate;

    c) metoda navigaiei radioelectrice;

    d) metoda navigaiei estimate.

    10. Folosete mijloace radioelectronice pentru a determina elementele necesare deplasrii pe un traiect aerian si poate fi de bord, dac elementele de navigaie se determin cu ajutorul echipamentelor aflate la bordul aeronavei sau de sol dac aceste elemente se determin cu ajutorul unor echipamente instalate la sol:

    a) metoda navigaiei astronomice;

    b) metoda navigaiei observate;

    c) metoda navigaiei radioelectrice;

    d) metoda navigaiei estimate.

  • 11. Cuprinde ansamblul procedurilor care asigur determinarea poziiei aeronavei i urmrirea unui traiect determinat, prin observarea atrilor cereti cu ajutorul unor instrumente specializate n acest sens:

    a) metoda navigaiei astronomice;

    b) metoda navigaiei observate;

    c) metoda navigaiei radioelectrice;

    d) metoda navigaiei estimate.

    12. Determinarea poziiei aeronavei i urmrirea unui traiect stabilit, prin dou sau mai multe puncte exprimate n coordonate geografice, pe baza integrrii informaiilor obinute de la accelerometrele de la bord care acioneaz n lungul celor trei axe de deplasare ale aeronavei:

    a) metoda navigaiei inertiale;

    b) metoda navigaiei izobarice;

    c) metoda navigaiei radioelectrice;

    d) metoda navigaiei GNSS.

    13. Metoda utilizat n zborurile la mare nalime deasupra oceanului i permite controlul aeronavei n direcie prin determinarea derivei i a drumului real urmat, din nlimea citit la altimetrul barometric i radioaltimetru:

    a) metoda navigaiei inertiale;

    b) metoda navigaiei izobarice;

    c) metoda navigaiei radioelectrice;

    d) metoda navigaiei GNSS.

    14. Determinarea poziiei tridimensionale ale aeronavei i urmrirea unui traiect stabilit, prin dou sau mai multe puncte exprimate n coordonate geografice, pe baza msurrii distanei fa de cel puin patru satelii din acest sistem:

    a) metoda navigaiei inertiale;

    b) metoda navigaiei izobarice;

    c) metoda navigaiei radioelectrice;

    d) metoda navigaiei GNSS.

  • 15. Mijloacele generale sau geotehnice de navigaie:

    a) se bazeaz pe msurarea deplasrii atrilor pe bolta cereasc. Din aceast categorie fac parte astrocompasul, astrosextantul;

    b) folosesc energia luminoas pentru orientare. Din acestea fac parte: balizajul luminos al pistei, farurile de aerodrom, sistemul luminos de apropiere, sistemul luminos de semnalizare a poziiei aeronavelor;

    c) se bazeaz pe msurarea diferiilor parametrii ce depind de forma, dimensiunile i proprietilor pmntului i atmosferei terestre. Din aceast categorie fac parte: compasele magnetice, girocompasele, sistemele direcionale, vitezometrele, altimetrele cu capsul aneroida, termometrele, sistemele ineriale;

    d) au la baz principiile electronicii. Din aceast categorie fac parte radiogoniometrele, radiofarurile, DME-urile, radarele.

    16. Mijloacele de radionavigaie:

    a) se bazeaz pe msurarea deplasrii atrilor pe bolta cereasc. Din aceast categorie fac parte astrocompasul, astrosextantul;

    b) folosesc energia luminoas pentru orientare. Din acestea fac parte: balizajul luminos al pistei, farurile de aerodrom, sistemul luminos de apropiere, sistemul luminos de semnalizare a poziiei aeronavelor;

    c) se bazeaz pe msurarea diferiilor parametrii ce depind de forma, dimensiunile i proprietilor pmntului i atmosferei terestre. Din aceast categorie fac parte: compasele magnetice, girocompasele, sistemele direcionale, vitezometrele, altimetrele cu capsul aneroida, termometrele, sistemele ineriale;

    d) au la baz principiile electronicii. Din aceast categorie fac parte radiogoniometrele, radiofarurile, DME-urile, radarele.

    17. Mijloacele astronomice de navigaie:

    a) se bazeaz pe msurarea deplasrii atrilor pe bolta cereasc. Din aceast categorie fac parte astrocompasul, astrosextantul;

    b) folosesc energia luminoas pentru orientare. Din acestea fac parte: balizajul luminos al pistei, farurile de aerodrom, sistemul luminos de apropiere, sistemul luminos de semnalizare a poziiei aeronavelor;

    c) se bazeaz pe msurarea diferiilor parametrii ce depind de forma, dimensiunile i proprietilor pmntului i atmosferei terestre. Din aceast categorie fac parte: compasele magnetice, girocompasele, sistemele direcionale, vitezometrele, altimetrele cu capsul aneroida, termometrele, sistemele ineriale;

    d) au la baz principiile electronicii. Din aceast categorie fac parte radiogoniometrele, radiofarurile, DME-urile, radarele.

  • 18. Mijloacele luminoase de navigaie:

    a) se bazeaz pe msurarea deplasrii atrilor pe bolta cereasc. Din aceast categorie fac parte astrocompasul, astrosextantul;

    b) folosesc energia luminoas pentru orientare. Din acestea fac parte: balizajul luminos al pistei, farurile de aerodrom, sistemul luminos de apropiere, sistemul luminos de semnalizare a poziiei aeronavelor;

    c) se bazeaz pe msurarea diferiilor parametrii ce depind de forma, dimensiunile i proprietilor pmntului i atmosferei terestre. Din aceast categorie fac parte: compasele magnetice, girocompasele, sistemele direcionale, vitezometrele, altimetrele cu capsul aneroida, termometrele, sistemele ineriale;

    d) au la baz principiile electronicii. Din aceast categorie fac parte radiogoniometrele, radiofarurile, DME-urile, radarele.

    19. Mijloacele GNSS de navigaie:

    a) se bazeaz pe msurarea deplasrii atrilor pe bolta cereasc. Din aceast categorie fac parte astrocompasul, astrosextantul;

    b) folosesc energia luminoas pentru orientare. Din acestea fac parte: balizajul luminos al pistei, farurile de aerodrom, sistemul luminos de apropiere, sistemul luminos de semnalizare a poziiei aeronavelor;

    c) formeaz cel mai modern i precis mijloc de navigaie aerian. Pentru determinarea poziiei aeronavei sunt necesari patru satelii n cmpul de vedere peste masca aplicat la orizont. In plus pentru depistarea unui satelit defect sunt necesari cinci satelii, iar pentru eliminarea acestuia din calcul sunt necesari ase satelii;

    d) au la baz principiile electronicii. Din aceast categorie fac parte radiogoniometrele, radiofarurile, DME-urile, radarele.

    20. Se bazeaz pe msurarea diferiilor parametrii ce depind de forma, dimensiunile i proprietilor pmntului i atmosferei terestre. Din aceast categorie fac parte: compasele magnetice, girocompasele, sistemele direcionale, vitezometrele, altimetrele cu capsul aneroida, termometrele, sistemele ineriale:

    a) mijloacele geotehnice de navigatie;

    b) mijloacele GNSS de navigatie;

    c) mijloacele luminoase de navigatie;

    d) mijloacele de radionavigatie.

    21. Au la baz principiile electronicii. Din aceast categorie fac parte radiogoniometrele, radiofarurile, DME-urile, radarele:

    a) mijloacele geotehnice de navigatie;

    b) mijloacele de radionavigatie;

    c) mijloacele luminoase de navigatie;

    d) mijloacele GNSS de navigatie.

  • 22. Se bazeaz pe msurarea deplasrii atrilor pe bolta cereasc. Din aceast categorie fac parte astrocompasul, astrosextantul:

    a) mijloacele geotehnice de navigatie;

    b) mijloacele de radionavigatie;

    c) mijloacele luminoase de navigatie;

    d) mijloacele astronomice de navigatie.

    23. Folosesc energia luminoas pentru orientare. Din acestea fac parte: balizajul luminos al pistei, farurile de aerodrom, sistemul luminos de apropiere, sistemul luminos de semnalizare a poziiei aeronavelor:

    a) mijloacele geotehnice de navigatie;

    b) mijloacele de radionavigatie;

    c) mijloacele luminoase de navigatie;

    d) mijloacele astronomice de navigatie.

    24. Formeaz cel mai modern i precis mijloc de navigaie aerian. Pentru determinarea poziiei aeronavei sunt necesari patru satelii n cmpul de vedere peste masca aplicat la orizont. In plus pentru depistarea unui satelit defect sunt necesari cinci satelii, iar pentru eliminarea acestuia din calcul sunt necesari ase satelii:

    a) mijloacele geotehnice de navigatie;

    b) mijloacele de radionavigatie;

    c) mijloacele GNSS de navigatie;

    d) mijloacele astronomice de navigatie.

    25. Forma Pamantului este:

    a) sferica;

    b) ovala;

    c) geoid;

    d) elipsoid de rotatie.

    26. Asupra Pamantului se manifesta urmatoarele forte:

    a) forta de rotatie;

    b) forta de atractie;

    c) forta centrifuga;

    d) forta de revolutie.

    27. Din compunerea fortelor care se manifesta asupra Pamantului se formeaz o rezultant care provoac turtirea Pmntului la poli i bombarea n zona Ecuatorului.

    Adevarat Fals

  • 28. Din compunerea fortelor care se manifesta asupra Pamantului se formeaz o rezultant care provoac turtirea Pmntului la ecuator i bombarea n zona polilor.

    Adevarat Fals

    29. Deplasarea Pmntului n jurul Soarelui se numeste:

    a) miscare de atractie;

    b) miscare de revolutie;

    c) miscare de rotatie;

    d) miscare de giratie.

    30. Micarea pmntului n jurul axei sale se numeste:

    a) miscare de atractie;

    b) miscare de revolutie;

    c) miscare de rotatie;

    d) miscare de giratie.

    31. Aceasta miscare determin alternana zilelor cu nopile:

    a) miscare de atractie;

    b) miscare de revolutie;

    c) miscare de rotatie;

    d) miscare de giratie.

    32. Aceasta miscare determin anotimpurile:

    a) miscare de atractie;

    b) miscare de revolutie;

    c) miscare de rotatie;

    d) miscare de giratie.

    33. Ziua este egal cu noaptea la:

    a) echinoctiu de primavara;

    b) echinoctiu de vara;

    c) echinoctiu de toamna;

    d) echinoctiu de iarna.

  • 34. Pamantul este cel mai departat de soare la:

    a) echinoctiu de primavara;

    b) solstitiu de vara;

    c) echinoctiu de toamna;

    d) solstitiu de iarna.

    35. Pamantul este cel mai apropiat de soare la:

    a) echinoctiu de primavara;

    b) solstitiu de vara;

    c) echinoctiu de toamna;

    d) solstitiu de iarna.

    36. Punctul in care Pamantul este cel mai departat de soare se numeste:

    a) echinoctiu;

    b) afeliu;

    c) solstitiu;

    d) periheliu.

    37. Punctul in care Pamantul este cel mai apropiat de soare se numeste:

    a) echinoctiu;

    b) afeliu;

    c) solstitiu;

    d) periheliu.

    38. Polul Nord este polul din care micarea pmntului apare de la dreapta la stnga (invers acelor de ceasornic).

    Adevarat Fals

    39. Polul Sud este polul din care micarea pmntului apare de la dreapta la stanga (invers acelor de ceasornic).

    Adevarat Fals

    40. Polul Sud este polul din care miscarea pmntului apare de la stanga la dreapta (sensul acelor de ceasornic).

    Adevarat Fals

  • 41. Polul Nord este polul din care miscarea pmntului apare de la stanga la dreapta (sensul acelor de ceasornic).

    Adevarat Fals

    42. Cercurile mari de pe suprafata Pamantului sunt:

    a) paralelele;

    b) meridianul zero;

    c) ecuatorul;

    d) tropicele.

    43. Cercurile polare se regasesc la:

    a) N66 33 44;

    b) N23 26 00;

    c) S66 33 44

    d) S23 26 00.

    44. Valoarea n grade a unghiului format de raza pmntului n acel punct i proiecia acesteia pe planul ecuatorului se numeste:

    a) Longitudine;

    b) Elevatie;

    c) Azimut;

    d) Latitudine.

    45. Valoarea n grade a unghiului format ntre planul meridianului de origine i planul meridianului ce conine punctul respectiv se numeste:

    a) Longitudine;

    b) Elevatie;

    c) Azimut;

    d) Latitudine.

    46. Un grad pe meridian are lungimea:

    a) 0,0167 NM;

    b) 1852 Km

    c) 60 NM;

    d) 1 NM

  • 47. Un minut pe meridian are lungimea:

    a) 0,0167 NM;

    b) 1852 Km

    c) 60 NM;

    d) 1 NM

    48. O secunda pe meridian are lungimea:

    a) 0,0167 NM;

    b) 1852 Km

    c) 60 NM;

    d) 1 NM

    49. Distanta unui arc de 1 grad pe ecuator este de:

    a) 0,0167 NM;

    b) 1852 Km

    c) 60 NM;

    d) 1 NM

    50. Distanta unui arc de 1 grad pe paralela de 45 este de:

    ___________________________________________________________________________________

    ___________________________________________________________________________________

    51. Distanta unui arc de 1 grad pe paralela de 55 este de:

    ___________________________________________________________________________________

    ___________________________________________________________________________________

    52. Distanta unui arc de 1 grad pe paralela de 60 este de:

    ___________________________________________________________________________________

    ___________________________________________________________________________________

    53. Distanta unui arc de 1 grad pe paralela de 75 este de:

    ___________________________________________________________________________________

    ___________________________________________________________________________________

    54. Distanta unui arc de 1 grad pe paralela de 35 este de:

    ___________________________________________________________________________________

    ___________________________________________________________________________________

  • 55. Distanta unui arc de 1 grad pe paralela de 15 este de:

    ___________________________________________________________________________________

    ___________________________________________________________________________________

    56. Calculati ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de E07815 30 stiind ca ora UTC este 12:40.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    57. Calculati ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de E012835 20 stiind ca ora UTC este 06:00.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    58. Calculati ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de E05340 50 stiind ca ora UTC este 10:25.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    59. Calculati ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de E02558 20 stiind ca ora UTC este 13:50.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    60. Calculati ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de E02345 15 stiind ca ora UTC este 04:55.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

  • 61. Calculati ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de W02855 55 stiind ca ora UTC este 10:25.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    62. Calculati ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de W03912 34 stiind ca ora UTC este 18:40.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    63. Calculati ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de W07930 00 stiind ca ora UTC este 15:15.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    64. Calculati ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de W12010 20 stiind ca ora UTC este 19:50.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    65. Calculati ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de W16535 55 stiind ca ora UTC este 22:05.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    66. Calculati ora UTC stiind ca ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de W16535 55 stiind ca ora este 10:45.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

  • 67. Calculati ora UTC stiind ca ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de W08515 25 stiind ca ora este 12:30.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    68. Calculati ora UTC stiind ca ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de W01845 22 stiind ca ora este 18:05.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    69. Calculati ora UTC stiind ca ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de E06520 18 stiind ca ora este 16:20.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    70. Calculati ora UTC stiind ca ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de E10532 23 stiind ca ora este 19:25.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    71. Calculati ora UTC stiind ca ora locala medie (Local Mean Time LMT) la meridianul de E13844 58 stiind ca ora este 22:20.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    72. Calculati ora locala (Local Time LT) in data de 02 Februarie, la Cairo, stiind ca acest oras se afla la o longitudine E03003 00 stiind ca ora UTC este 21:05.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

  • 73. Calculati ora locala (Local Time LT) in data de 18 Iunie, la Tel Aviv, stiind ca acest oras se afla la o longitudine E03446 00 stiind ca ora UTC este 18:30.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    74. Calculati ora locala (Local Time LT) in data de 22 Decembrie, la Beijing, stiind ca acest oras se afla la o longitudine E11623 00 stiind ca ora UTC este 05:45.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    75. Calculati ora locala (Local Time LT) in data de 25 August, la Jersey City, stiind ca acest oras se afla la o longitudine W07403 00 stiind ca ora UTC este 21:05.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    76. Calculati ora locala (Local Time LT) in data de 15 Noiembrie, la Quito, stiind ca acest oras se afla la o longitudine W07830 00 stiind ca ora UTC este 07:50.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    77. Calculati ora locala (Local Time LT) in data de 16 Octombrie, la Las Vegas, stiind ca acest oras se afla la o longitudine W11510 00 stiind ca ora UTC este 21:05.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    78. Calculati ora locala (Local Time LT) in data de 31 Martie, la Anchorage, stiind ca acest oras se afla la o longitudine W14953 00 stiind ca ora UTC este 21:05.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

  • 79. Calculati ora locala (Local Time LT) in data de 31 Octombrie, la Tokio, stiind ca acest oras se afla la o longitudine E13942 00 stiind ca ora UTC este 12:55.

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    80. O aeronava decoleaza de la Beijing (E11623) in data de 15 August la ora 15:00 UTC si ajunge la Anchorage (W14953) dupa opt ore. In ce zi si la ce ora este sosirea la Anchorage?

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    81. O aeronava decoleaza de la Tokio (E13942) in data de 20 Aprilie la ora 10:00 UTC si ajunge la Las Vegas (W11510) dupa douasprezece ore. In ce zi si la ce ora este sosirea la Las Vegas?

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    82. O aeronava decoleaza de la Sydney (E15112) in data de 20 Iunie la ora 20:00 UTC si ajunge la Los Angeles (W11815) dupa zece ore. In ce zi si la ce ora este sosirea la Los Angeles?

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    83. O aeronava decoleaza de la Seattle (W12221) in data de 27 Februarie la ora 12:00 UTC si ajunge la Perth (E11551) dupa unsprezece ore. In ce zi si la ce ora este sosirea la Perth?

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    84. O aeronava decoleaza de la Santa Barbara (W11942) in data de 30 Iunie la ora 18:00 UTC si ajunge la Canberra (E14908) dupa opt ore. In ce zi si la ce ora este sosirea la Canbera?

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

  • 85. O aeronava decoleaza de la San Francisco (W12226) in data de 30 Septembrie la ora 10:00 UTC si ajunge la Tokio (E13942) dupa opt ore. In ce zi si la ce ora este sosirea la Tokio?

    ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    86. O aeronava decoleaza de o locatie aflata la E1623025 in data de 15 Aprilie la ora 18:00 LT si va ateriza dupa zece ore la o locatie aflata la W1722532. Care va fi data si LMT la aterizare?

    ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

    87. O aeronava decoleaza de o locatie aflata la E1553025 in data de 12 Februarie la ora 18:00 LT si va ateriza dupa douasprezece ore la o locatie aflata la W1522532. Care va fi data si LMT la aterizare?

    ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

    88. O aeronava decoleaza de o locatie aflata la W1623025 in data de 16 August la ora 18:00 LT si va ateriza dupa zece ore la o locatie aflata la E1722532. Care va fi data si LMT la aterizare?

    ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

    89. O aeronava decoleaza de o locatie aflata la W1553025 in data de 01 Februarie la ora 08:00 LT si va ateriza dupa douasprezece ore la o locatie aflata la E1522532. Care va fi data si LMT la aterizare?

    ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

  • 90. La polii magnetici ai Pamantului:

    a) componenta orizontal a fortei campului magnetic este minim;

    b) componenta orizontal a fortei campului magnetic este maxim;

    c) componenta vertical a fortei campului magnetic este maxim;

    d) componenta vertical a fortei campului magnetic este minim.

    91. Unghiul format de fora magnetismului terestru cu componenta orizontal a fortei se numeste:

    a) declivitate magnetica;

    b) declinatie magnetica;

    c) inclinatie magnetica;

    d) derivatie magnetica.

    92. Cu cat fora magnetismului pmantesc ii are originea mai aproape de ecuator:

    a) inclinaia magnetic va fi semnificativa;

    b) inclinaia magnetic tinde catre zero;

    c) inclinaia magnetic este medie (componentele sunt egale);

    d) inclinaia magnetic are valori de 90.

    93. In jurul latitudinii de 45:

    a) inclinaia magnetic va fi semnificativa;

    b) inclinaia magnetic tinde catre zero;

    c) inclinaia magnetic este medie (componentele sunt egale);

    d) inclinaia magnetic are valori de 90.

    94. La poli:

    a) inclinaia magnetic va fi semnificativa;

    b) inclinaia magnetic tinde catre zero;

    c) inclinaia magnetic este medie (componentele sunt egale);

    d) inclinaia magnetic are valori de 90.

    95. Curbele ce unesc toate punctele care au aceiai nclinaie magnetic se numesc:

    a) izobare;

    b) izocline;

    c) izogone;

    d) agone.

  • 96. Izoclina de 0 se mai numeste si:

    a) agona;

    b) ecuator magnetic;

    c) izogona;

    d) meridian magnetic.

    97. Curbele ce unesc toate punctele care au aceiai declinatie magnetic se numesc:

    a) izobare;

    b) izocline;

    c) izogone;

    d) agone.

    98. Izogona de 0 se mai numeste si:

    a) izobara;

    b) izoclina;

    c) ecuator magnetic;

    d) agona.

    99. Declinatia Magnetica are valori intre:

    a) 0 la +180;

    b) -90 la +90

    c) -180 la +180

    d) 0 la -180.

    100. Unghiul pe direcia nordului, indicat de busola de pe avion i supusa influenelor campului magnetic al avionului, se numeste:

    a) Deviatie magnetica;

    b) Inclinatie compas;

    c) Deviatie compas;

    d) Derivatie magnetica.

    101. Nordul Adevarat (NA) se reprezinta ca o linie ce are la capatul acesteia:

    a) Un patrat;

    b) Un romb;

    c) Un triunghi;

    d) Un cerc.

  • 102. Nordul Magnetic (NM) se reprezinta ca o linie ce are la capatul acesteia:

    a) Un patrat;

    b) Un romb;

    c) Un triunghi;

    d) Un cerc.

    103. Nordul Compas (NC) se reprezinta ca o linie ce are la capatul acesteia:

    a) Un patrat;

    b) Un romb;

    c) Un triunghi;

    d) Un cerc.

    104. O linie dusa de la un reper, ce are la capatul acesteia un romb reprezinta:

    a) Declinatia magnetica;

    b) Nordul Magnetic;

    c) Nordul Adevarat;

    d) Deviatia compas.

    105. O linie dusa de la un reper, ce are la capatul acesteia un triunghi reprezinta:

    a) Declinatia magnetica;

    b) Nordul Magnetic;

    c) Nordul Adevarat;

    d) Deviatia compas.

    106. O linie dusa de la un reper, ce are la capatul acesteia un cerc reprezinta:

    a) Declinatia magnetica;

    b) Nordul Magnetic;

    c) Nordul Compas;

    d) Deviatia compas.

    107. 1 metru are o valoare de:

    a) 0,328 ft;

    b) 0,3048 ft;

    c) 3,28 ft;

    d) 1,852 ft.

  • 108. 1 ft are o valoare de:

    a) 0,328 ft;

    b) 0,3048 ft;

    c) 3,28 ft;

    d) 1,852 ft.

    109. 1 mila marina are o valoare de:

    a) 0,328 km;

    b) 0,3048 km;

    c) 3,28 km;

    d) 1,852 km.

    110. 1 mila statala are o valoare de:

    a) 1,61 km;

    b) 0,3048 km;

    c) 3,28 km;

    d) 1,852 km.

    111. 1 KT are o valoare de:

    a) 0,278 m/s;

    b) 0,3048 m/s;

    c) 0,514 m/s;

    d) 1,852 m/s.

    112. 1 KT are o valoare de:

    a) 0,278 km/h;

    b) 0,3048 km/h;

    c) 0,514 km/h;

    d) 1,852 km/h.

    113. 1 hectoPascal are o valoare de:

    a) 0,75 inHg;

    b) 1,333 mmHg;

    c) 0,0525 mmHg;

    d) 0,75 mmHg.

  • 114. Functia trigonomentrica sin este:

    a) Cateta alaturata supra ipotenuza;

    b) Cateta alaturata supra cateta opusa;

    c) Cateta opusa supra cateta alaturata;

    d) Cateta opusa supra ipotenuza.

    115. Functia trigonomentrica cos este:

    a) Cateta alaturata supra ipotenuza;

    b) Cateta alaturata supra cateta opusa;

    c) Cateta opusa supra cateta alaturata;

    d) Cateta opusa supra ipotenuza.

    116. Functia trigonomentrica tg este:

    a) Cateta alaturata supra ipotenuza;

    b) Cateta alaturata supra cateta opusa;

    c) Cateta opusa supra cateta alaturata;

    d) Cateta opusa supra ipotenuza.

    117. Functia trigonomentrica cotg este:

    a) Cateta alaturata supra ipotenuza;

    b) Cateta alaturata supra cateta opusa;

    c) Cateta opusa supra cateta alaturata;

    d) Cateta opusa supra ipotenuza.

    118. Loxodroma este:

    a) linia de poziie care intersecteaz meridianele sub un unghi constant;

    b) arcul din cercul mare care trece prin punctul de plecare i de sosire al unui traiect, reprezentnd drumul cel mai scurt ntre aceste puncte;

    c) linia de poziie a punctelor din care azimutul ctre un anumit reper fix rmne constant;

    d) linia de poziie al punctelor egal deprtate de un anumit reper.

    119. Ortodroma este:

    a) linia de poziie care intersecteaz meridianele sub un unghi constant;

    b) arcul din cercul mare care trece prin punctul de plecare i de sosire al unui traiect, reprezentnd drumul cel mai scurt ntre aceste puncte;

    c) linia de poziie a punctelor din care azimutul ctre un anumit reper fix rmne constant;

    d) linia de poziie al punctelor egal deprtate de un anumit reper.

  • 120. Linia azimuturilor egale este:

    a) linia de poziie care intersecteaz meridianele sub un unghi constant;

    b) arcul din cercul mare care trece prin punctul de plecare i de sosire al unui traiect, reprezentnd drumul cel mai scurt ntre aceste puncte;

    c) linia de poziie a punctelor din care azimutul ctre un anumit reper fix rmne constant;

    d) linia de poziie al punctelor egal deprtate de un anumit reper.

    121. Linia distantelor egale este:

    a) linia de poziie care intersecteaz meridianele sub un unghi constant;

    b) arcul din cercul mare care trece prin punctul de plecare i de sosire al unui traiect, reprezentnd drumul cel mai scurt ntre aceste puncte;

    c) linia de poziie a punctelor din care azimutul ctre un anumit reper fix rmne constant;

    d) linia de poziie a punctelor egal deprtate de un anumit reper.

    122. Linia de poziie care intersecteaz meridianele sub un unghi constant se numeste:

    a) linia azimuturilor egale;

    b) loxodroma;

    c) linia distantelor egale;

    d) ortodroma.

    123. Arcul din cercul mare care trece prin punctul de plecare i de sosire al unui traiect, reprezentnd drumul cel mai scurt ntre aceste puncte se numeste:

    a) linia azimuturilor egale;

    b) loxodroma;

    c) linia distantelor egale;

    d) ortodroma.

    124. Linia de poziie a punctelor din care azimutul ctre un anumit reper fix rmne constant se numeste:

    a) linia azimuturilor egale;

    b) loxodroma;

    c) linia distantelor egale;

    d) ortodroma.

    125. Linia de poziie a punctelor egal deprtate de un anumit reper se numeste:

    a) linia azimuturilor egale;

    b) loxodroma;

    c) linia distantelor egale;

    d) ortodroma.

  • Raspuns corect c (vezi Slide 32).

    126. Se dau urmatoarele: CA = 225, m = +4, c = -1. Sa se determine CM si CC si sa se faca o reprezentare grafica aproximativa.

    CM = CA (m) = 225 4 = 221

    CC = CM (c) = 221 + 1 = 222

    127. Se dau urmatoarele: CA = 180, m = +5, c = -2. Sa se determine CM si CC si sa se faca o reprezentare grafica aproximativa.

    CM = CA (m) = 180 5 = 175

    CC = CM (c) = 175 + 2 = 177

    128. Se dau urmatoarele: CA = 315, m = -3, c = +4. Sa se determine CM si CC si sa se faca o reprezentare grafica aproximativa.

  • 129. Se dau urmatoarele: CA = 045, m = +5, c = +5. Sa se determine CM si CC si sa se faca o reprezentare grafica aproximativa.

    130. Se dau urmatoarele: DA = 270, m = +2, c = +5, v = 0. Sa se determine CM si CC si sa se faca o reprezentare grafica aproximativa.

    131. Se dau urmatoarele: DM = 130, m = -6, c = +2, v = -3. Sa se determine DA, DC, CA, CM si CC si sa se faca o reprezentare grafica aproximativa.

    DA = DM + (m) = 130 6 = 124

    DC = DM (c) = 130 2 = 128

    CA = DA (v) = 124 + 3 = 127

    CM = CA (m) = 127 + 6 = 133

    CC = CM (c) = 133 2 = 131

  • 132. Se dau urmatoarele: DA = 180, CA = 177, m = -3, c = +2. Sa se determine v, DM, DC, CM si CC si sa se faca o reprezentare grafica aproximativa.

    133. Se dau urmatoarele: m = 2, c = -3. In cazul acesta valorile DA, DM si DC vor fi:

    a) DC > DA > DM;

    b) DA > DM > DC;

    c) DC > DM > DC;

    d) DM > DA > DC.

    Raspuns corect a. DA = DM + 2 => DA > DM; DM = DC 3 => DC > DM; DA = DC + (m + c) = DC 1 => DA < DC

    134. Se dau urmatoarele: m = -2, c = +3. In cazul acesta valorile DA, DM si DC vor fi:

    a) DC > DA > DM;

    b) DA > DM > DC;

    c) DC > DM > DC;

    d) DM > DA > DC.

    135. Care din formulele de mai jos sunt corecte?

    a) DM = DA + (c);

    b) DC = DM (c);

    c) CA = CM + (m);

    d) CC = CM (m).

    136. O aeronava se deplaseaza pe un drum magnetic 010 si citeste un gisment catre o statie de sol de 90. Faceti reprezentarea grafica si precizati daca aeronava se apropie sau se departeaza de statia respectiva.

  • Se indeparteaza

    137. O aeronava se deplaseaza pe un drum magnetic 010 si citeste un gisment catre o statie de sol de 30. Faceti reprezentarea grafica si precizati daca aeronava se apropie sau se departeaza de statia respectiva.

    138. O aeronava se deplaseaza pe un drum magnetic 045 si citeste un gisment catre o statie de sol de 230. Faceti reprezentarea grafica si precizati daca aeronava se apropie sau se departeaza de statia respectiva.

    139. O aeronava se deplaseaza pe un drum magnetic 090 si citeste RMR = 90 fata de o statie de sol. Faceti reprezentarea grafica si precizati daca aeronava se apropie sau se departeaza de statia respectiva.

  • 140. O aeronava se deplaseaza pe un drum magnetic 315 si citeste RMR = 90 fata de o statie de sol. Faceti reprezentarea grafica si precizati daca aeronava se apropie sau se departeaza de statia respectiva.

    141. O aeronava se deplaseaza pe un drum magnetic 270 si citeste RMR = 170 fata de o statie de sol. Faceti reprezentarea grafica si precizati daca aeronava se apropie sau se departeaza de statia respectiva.

    142. O aeronava se deplaseaza pe un drum magnetic 090 si citeste RMA = 90 de la o statie de sol. Faceti reprezentarea grafica si precizati daca aeronava se apropie sau se departeaza de statia respectiva.

    143. O aeronava se deplaseaza pe un drum magnetic 135 si citeste RMA = 135 de la o statie de sol. Faceti reprezentarea grafica si precizati daca aeronava se apropie sau se departeaza de statia respectiva.

  • 144. O aeronava se deplaseaza pe un drum magnetic 090 si citeste RMA = 315 de la o statie de sol. Faceti reprezentarea grafica si precizati daca aeronava se apropie sau se departeaza de statia respectiva.

    145. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

    a) RMR = CM + G

    b) RAR = CA + G

    c) RMR = RMA + 180

    d) RMA = RMR + (m)

    146. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

    a) RMR = CM + 180

    b) RAR = CM + G

    c) RMR = RMA + 180

    d) RMA = RMR + (m)

    147. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

    a) RAR = CM + G

    b) RAA = RMA + 180

    c) RMR = CM + G

    d) RMA = RMR + (c)

    148. Traiectul intentionat al aeronavei dintr-un punct in alt punct se numeste:

    a) Ortodroma;

    b) Linia Drumului Real;

    c) Linia Drumului Obligat;

    d) Azimut.

    149. Traiectul zburat al aeronavei dintr-un punct in alt punct se numeste:

    a) Ortodroma;

    b) Linia Drumului Real;

    c) Linia Drumului Obligat;

    d) Azimut.

  • 150. Unghiul format ntre linia drumului obligat i linia drumului real urmat se numeste:

    a) Abatere Laterala Liniara;

    b) Gisment;

    c) Relevment;

    d) Abatere Laterala Unghiulara.

    151. Abaterea Laterala Unghiulara se defineste ca fiind:

    a) Unghiul format ntre linia drumului real i linia drumului obligat si are valori negative si pozitive;

    b) Unghiul format ntre linia drumului real i linia drumului obligat si are valori numai pozitive;

    c) Unghiul format ntre linia drumului obligat i linia drumului real si are valori negative si pozitive;

    d) Unghiul intre prelungirea axei longitudinale a avionului si linia drumului obligat si are valori negative si pozitive.

    152. Se cunosc DM real 115 si DM obligat 130. Care este valoarea ALU?

    ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    ALU = DMreal DMobligat = 115 130 = -15 (vezi Slide 38, Note).

    153. Se cunosc DM real 135 si DM obligat 130. Care este valoarea ALU?

    ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    154. Se cunosc DM real 315 si DM obligat 300. Care este valoarea ALU?

    ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    ALU = DMreal DMobligat = 315 300 = 15 (vezi Slide 38, Note).

    155. Se cunosc DM real 270 si DM obligat 280. Care este valoarea ALU?

    ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    156. Se cunosc DM real 185 si DM obligat 165. Care este valoarea ALU?

    ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

  • 157. Deriva se defineste ca fiind:

    a) Unghiul format ntre linia drumului real i linia drumului obligat si are valori negative si pozitive;

    b) Unghiul format ntre linia drumului real i linia drumului obligat si are valori numai pozitive;

    c) Unghiul format ntre linia drumului obligat i linia drumului real si are valori negative si pozitive;

    d) Unghiul intre prelungirea axei longitudinale a avionului si linia drumului real si are valori negative si pozitive.

    158. O aeronava se deplaseaza pe un DM real 090 cu VPA = 450 KT. Vantul bate din 030 cu 60 KT. Sa se calculeze valorile CT, CL, Vs si sa se faca reprezentarea grafica.

    CL = Vv (viteza vantului) x sin (90 - UVD) = 60 x sin 30 = 60 x 0.5 = 30 KT

    CT = Vv (viteza vantului) x sin UVD = 60 x sin 60 = 60 x 0.866 = 51.96 KT

    Vs = VPA CL = 450 30 = 420 KT

    159. O aeronava se deplaseaza pe un DM real 145 cu VPA = 420 KT. Vantul bate din 115 cu 30 KT. Sa se calculeze valorile CT, CL, Vs si sa se faca reprezentarea grafica.

  • 160. O aeronava se deplaseaza pe un DM real 230 cu VPA = 460 KT. Vantul bate din 180 cu 50 KT. Sa se calculeze valorile CT, CL, Vs si sa se faca reprezentarea grafica.

    161. O aeronava se deplaseaza pe un DM real 315 cu VPA = 460 KT. Vantul bate din 285 cu 60 KT. Sa se calculeze valorile CT, CL, Vs si sa se faca reprezentarea grafica.

    162. O aeronava se deplaseaza pe un DM real 050 cu VPA = 380 KT. Vantul bate din 290 cu 50 KT. Sa se calculeze valorile CT, CL, Vs si sa se faca reprezentarea grafica.

    163. O aeronava se deplaseaza pe un DM real 145 cu VPA = 400 KT. Vantul bate din 355 cu 100 KT. Sa se calculeze valorile CT, CL, Vs si sa se faca reprezentarea grafica.

  • 164. O aeronava se deplaseaza pe un DM real 240 cu VPA = 410 KT. Vantul bate din 120 cu 80 KT. Sa se calculeze valorile CT, CL, Vs si sa se faca reprezentarea grafica.

    165. O aeronava se deplaseaza pe un DM real 300 cu VPA = 405 KT. Vantul bate din 090 cu 70 KT. Sa se calculeze valorile CT, CL, Vs si sa se faca reprezentarea grafica.

    166. Sunt date DM obligat 270 si DM real 240 si distanta parcursa este 60 NM. Sa se calculeze ALU, ALL si sa se faca reprezentarea grafica.

    ALU = DM real DM obligat = 240 270 = -30

    ALL = LDR x sin ALU = 60 x 0.5 = 30 NM

    (vezi Slide 38).

    167. Sunt date DM obligat 050 si DM real 030 si distanta parcursa este 40 NM. Sa se calculeze ALU, ALL si sa se faca reprezentarea grafica.

  • 168. Sunt date DM obligat 100 si DM real 140 si distanta parcursa este 50 NM. Sa se calculeze ALU, ALL si sa se faca reprezentarea grafica.

    169. Sunt date DM obligat 310 si DM real 330 si distanta parcursa este 60 NM. Sa se calculeze ALU, ALL si sa se faca reprezentarea grafica.

    170. O aeronava trebuie sa se deplaseze pe un traiect oligat intre doua radiofaruri pe un DM 090. Viteza aeronavei este de 420 KT. Dupa 5 minute de deplasare, aeronava citeste un RMR fata de radiofarul pe care l-a depasit 240. Sa se determine ALU, ALL si sa se faca reprezentarea grafica.

    171. O aeronava zboara pe o cale aeriana cu o viteza de 240 KT. Traiectul magnetic obligat este 080 si vantul bate din 050 (fata de Nordul Magnetic) cu viteza de 60 KT. Sa se determine Vs, v si sa se faca reprezentarea grafica.

  • Se stie ca

    De unde rezulta ca

    Deci, sin v = 60 x sin 150 / 240 = 60 x 0.5 / 240 = 0.125

    => v = arcsin (0.125) = 7

    Stiind ca (180 UVD) + UVC + v = 180 rezulta UVC = 23

    Vs = Vv x sin UVC / sin v = 60 x sin 23 / 0.125 = 60 x 0.39 / 0.125 = 187.2 KT (vezi Slide 45, Note).

    172. O aeronava zboara pe o cale aeriana cu o viteza de 265 KT. Traiectul magnetic obligat este 090 si vantul bate din 210 (fata de Nordul Magnetic) cu viteza de 60 KT. Sa se determine Vs, v si sa se faca reprezentarea grafica.

    173. O aeroanva are o abatere unghiulara de 5 la o distanta parcursa de 45NM. Folosind regula 1:60 determinati abaterea laterala fata de ruta

    de unde rezulta ALL = 5 * (45/60) = 3.75 NM (vezi Slide 47, Note).

    174. O aeroanva are o abatere unghiulara de 12 la o distanta parcursa de 80NM. Folosind regula 1:60 determinati abaterea laterala fata de ruta

    175. O aeroanva are o abatere unghiulara de 10 la o distanta parcursa de 120NM. Folosind regula 1:60 determinati abaterea laterala fata de ruta

  • 176. O aeroanva are o abatere unghiulara de 15 la o distanta parcursa de 45NM. Folosind regula 1:60 determinati abaterea laterala fata de ruta

    177. O aeroanva are o abatere laterala de 25NM la o distanta parcursa de 45NM. Folosind regula 1:60 determinati abaterea ughiulara fata de ruta

    178. O aeroanva are o abatere laterala de 15NM la o distanta parcursa de 60NM. Folosind regula 1:60 determinati abaterea ughiulara fata de ruta

    179. O aeroanva are o abatere laterala de 30NM la o distanta parcursa de 120NM. Folosind regula 1:60 determinati abaterea ughiulara fata de ruta

    180. O aeroanva are o abatere laterala de 15NM la o distanta parcursa de 180NM. Folosind regula 1:60 determinati abaterea ughiulara fata de ruta

  • 181. Viteza de deplasare fa de masa de aer nconjurtoare citit direct pe indicator i fr corecia erorilor datorate instrumentului se numeste:

    a) Indicated Air Speed;

    b) Calibrated Air Speed;

    c) Equivalent Air Speed;

    d) True Air Speed.

    182. Viteza de zbor indicat, corectat pentru erorile de instrument i de poziie a prizelor de presiune static se numeste:

    a) Indicated Air Speed;

    b) Calibrated Air Speed;

    c) Equivalent Air Speed;

    d) True Air Speed.

    183. Viteza calibrat corectat pentru eroarea datorat compresibilitii adiabatice a scurgerii fluidului pentru o altitudine specificat se numeste:

    a) Indicated Air Speed;

    b) Calibrated Air Speed;

    c) Equivalent Air Speed;

    d) True Air Speed.

    184. Viteza de deplasare care se determin cu ajutorul echipamentelor de bord: DME, radar, ineriale, GPS sau la sol cu ajutorul radarului se numeste:

    a) Indicated Air Speed;

    b) Ground Speed;

    c) Equivalent Air Speed;

    d) True Air Speed.

    185. Viteza de echivalent corectat pentru eroarea de densitate a aerului (presiune i temperatur). Aceast vitez este folosit la bord pentru calculele de navigaie i de performan ale aeronavei, iar n controlul traficului aerian n asigurarea ealonrilor dintre aeronave n zbor de croazier si se numeste:

    a) Indicated Air Speed;

    b) Ground Speed;

    c) Equivalent Air Speed;

    d) True Air Speed.

  • 186. Indicated Air Speed (IAS) se defineste ca:

    a) viteza care se determin cu ajutorul echipamentelor de bord: DME, radar, ineriale, GPS sau la sol cu ajutorul radarului;

    b) viteza calibrat corectat pentru eroarea datorat compresibilitii adiabatice a scurgerii fluidului pentru o altitudine specificat;

    c) Viteza de deplasare fa de masa de aer nconjurtoare citit direct pe indicator i fr corecia erorilor datorate instrumentului;

    d) viteza de zbor indicat, corectat pentru erorile de instrument i de poziie a prizelor de presiune static.

    187. Calibrated Air Speed (CAS) se defineste ca:

    a) viteza de zbor indicat, corectat pentru erorile de instrument i de poziie a prizelor de presiune static;

    b) viteza de zbor echivalent corectat pentru eroarea de densitate a aerului (presiune i temperatur). Aceast vitez este folosit la bord pentru calculele de navigaie i de performan ale aeronavei, iar n controlul traficului aerian n asigurarea ealonrilor dintre aeronave n zbor de croazier;

    c) Viteza de deplasare fa de masa de aer nconjurtoare citit direct pe indicator i fr corecia erorilor datorate instrumentului;

    d) Viteza care se determin cu ajutorul echipamentelor de bord: DME, radar, ineriale, GPS sau la sol cu ajutorul radarului.

    188. Equivalent Air Speed (EAS) se defineste ca:

    a) Viteza de deplasare fa de masa de aer nconjurtoare citit direct pe indicator i fr corecia erorilor datorate instrumentului;

    b) viteza de zbor echivalent corectat pentru eroarea de densitate a aerului (presiune i temperatur). Aceast vitez este folosit la bord pentru calculele de navigaie i de performan ale aeronavei, iar n controlul traficului aerian n asigurarea ealonrilor dintre aeronave n zbor de croazier;

    c) viteza calibrat corectat pentru eroarea datorat compresibilitii adiabatice a scurgerii fluidului pentru o altitudine specificat;

    d) viteza de zbor indicat, corectat pentru erorile de instrument i de poziie a prizelor de presiune static.

    189. True Air Speed (TAS) se defineste ca:

    a) viteza calibrat corectat pentru eroarea datorat compresibilitii adiabatice a scurgerii fluidului pentru o altitudine specificat;

    b) Viteza de deplasare fa de masa de aer nconjurtoare citit direct pe indicator i fr corecia erorilor datorate instrumentului;

    c) viteza de zbor echivalent corectat pentru eroarea de densitate a aerului (presiune i temperatur). Aceast vitez este folosit la bord pentru calculele de navigaie i de performan ale aeronavei, iar n controlul traficului aerian n asigurarea ealonrilor dintre aeronave n zbor de croazier;

    d) viteza de zbor indicat, corectat pentru erorile de instrument i de poziie a prizelor de presiune static.

  • 190. Ground Speed (GS) se defineste ca:

    a) viteza de zbor indicat, corectat pentru erorile de instrument i de poziie a prizelor de presiune static;

    b) viteza care se determin cu ajutorul echipamentelor de bord: DME, radar, ineriale, GPS sau la sol cu ajutorul radarului;

    c) Viteza de deplasare fa de masa de aer nconjurtoare citit direct pe indicator i fr corecia erorilor datorate instrumentului;

    d) viteza calibrat corectat pentru eroarea datorat compresibilitii adiabatice a scurgerii fluidului pentru o altitudine specificat.

    191. Pentru IAS = 300 KT la FL = 150, valoare aproximativa a TAS ar fi:

    a) 360 KT;

    b) 355 KT;

    c) 380 KT;

    d) 375 KT.

    192. Pentru IAS = 250 KT la FL = 100, valoare aproximativa a TAS ar fi:

    a) 280 KT;

    b) 295 KT;

    c) 300 KT;

    d) 315 KT.

    193. Pentru IAS = 280 KT la FL = 120, valoare aproximativa a TAS ar fi:

    a) 360 KT;

    b) 340 KT;

    c) 380 KT;

    d) 375 KT.

    194. Pentru IAS = 300 KT la FL = 120, valoare aproximativa a TAS ar fi:

    a) 360 KT;

    b) 355 KT;

    c) 380 KT;

    d) 375 KT.

  • 195. Pentru IAS = 300 KT la FL = 060, valoare aproximativa a TAS ar fi:

    a) 320 KT;

    b) 325 KT;

    c) 330 KT;

    d) 335 KT.

    196. Pentru TAS = 380 KT la FL = 140, valoare aproximativa a IAS ar fi:

    a) 310 KT;

    b) 325 KT;

    c) 290 KT;

    d) 295 KT.

    197. Pentru TAS = 420 KT la FL = 140, valoare aproximativa a IAS ar fi:

    a) 310 KT;

    b) 325 KT;

    c) 350 KT;

    d) 330 KT.

    198. Pentru TAS = 400 KT la FL = 120, valoare aproximativa a IAS ar fi:

    a) 310 KT;

    b) 320 KT;

    c) 330 KT;

    d) 340 KT.

    199. Pentru TAS = 400 KT la FL = 100, valoare aproximativa a IAS ar fi:

    a) 340 KT;

    b) 350 KT;

    c) 355 KT;

    d) 345 KT.

    200. Pentru TAS = 350 KT la FL = 120, valoare aproximativa a IAS ar fi:

    a) 280 KT;

    b) 305 KT;

    c) 290 KT;

    d) 295 KT.

  • 201. O aeroanva se deplaseaza pe o ruta intre aerodromul A si aerodromul B. Se cunosc QFE la aerodromul 1 = 1004.5 hPa si la aerodromul B = 985 hPa. Valoarea QNH la ambele aerodromuri este 1014. Se se calculeze cotele aerodromurilor A si B tinind cont de valoarea treptei barice 30 ft/hPa.

    __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    Cota = (QNH-QFE) x Tb

    Cota aerodrom A = (1014-1004.5) x 30 = 9.5 x 30 = 285 ft

    Cota aerodrom B = (1014-985) x 30 = 29 x 30 = 870 ft (vezi Slide 58, Note)

    202. O aeroanva se deplaseaza pe o ruta intre aerodromul A si aerodromul B. Se cunosc QFE la aerodromul 1 = 1010 hPa si la aerodromul B = 1000 hPa. Valoarea QNH la ambele aerodromuri este 1019. Se se calculeze cotele aerodromurilor A si B tinind cont de valoarea treptei barice 30 ft/hPa.

    __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    203. O aeroanva se deplaseaza pe o ruta intre aerodromul A si aerodromul B. Se cunosc QFE la aerodromul 1 = 1015 hPa si la aerodromul B = 1010 hPa. Valoarea QNH la ambele aerodromuri este 1014. Se se calculeze cotele aerodromurilor A si B tinind cont de valoarea treptei barice 30 ft/hPa.

    __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    204. O aeroanva se deplaseaza pe o ruta intre aerodromul A si aerodromul B. Se cunosc QFE la aerodromul 1 = 990 hPa si la aerodromul B = 1020.5 hPa. Valoarea QNH la ambele aerodromuri este 1020. Se se calculeze cotele aerodromurilor A si B tinind cont de valoarea treptei barice 30 ft/hPa.

    __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

  • 205. O aeroanva se deplaseaza pe o ruta intre aerodromul A si aerodromul B. Aerodromul A are o cota de 300 ft si o valoare QNH de 1018 iar la aerodromul B cota este de 600 ft si valoarea QNH este de 1000. Pentru calcule se da valoarea treptei barice 30 ft/hPa. Se cer urmatoarele:

    a) Cat indica altimetrul de la bordul aeronavei daca, la aterizare pe aerodromul B, acesta a ramas calat pe valoarea QNH de la aerodromul A;

    b) Cat indica altimetrul de la bordul aeronavei daca, la aterizare pe aerodromul B, acesta a ramas calat pe valoarea QFE de la aerodromul A.

    __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    206. O aeroanva se deplaseaza pe o ruta intre aerodromul A si aerodromul B. Aerodromul A are o cota de 450 ft si o valoare QNH de 1020 iar la aerodromul B cota este de 150 ft si valoarea QNH este de 1010. Pentru calcule se da valoarea treptei barice 30 ft/hPa. Se cer urmatoarele:

    c) Cat indica altimetrul de la bordul aeronavei daca, la aterizare pe aerodromul B, acesta a ramas calat pe valoarea QNH de la aerodromul A;

    d) Cat indica altimetrul de la bordul aeronavei daca, la aterizare pe aerodromul B, acesta a ramas calat pe valoarea QFE de la aerodromul A.

    __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    207. O aeroanva se deplaseaza pe o ruta intre aerodromul A si aerodromul B. Aerodromul A are o cota de 300 ft si o valoare QNH de 1008 iar la aerodromul B cota este de 600 ft si valoarea QNH este de 1000. Pentru calcule se da valoarea treptei barice 30 ft/hPa. Se cer urmatoarele:

    a) Cat indica altimetrul de la bordul aeronavei daca, la aterizare pe aerodromul B, acesta a ramas calat pe valoarea QNH de la aerodromul A;

    b) Cat indica altimetrul de la bordul aeronavei daca, la aterizare pe aerodromul B, acesta a ramas calat pe valoarea QFE de la aerodromul A.

    __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

  • 208. O aeroanva se deplaseaza pe o ruta intre aerodromul A si aerodromul B. Aerodromul A are o cota de 300 ft si o valoare QNH de 1008 iar la aerodromul B cota este de 300 ft si valoarea QNH este de 1018. Pentru calcule se da valoarea treptei barice 30 ft/hPa. Se cer urmatoarele:

    c) Cat indica altimetrul de la bordul aeronavei daca, la aterizare pe aerodromul B, acesta a ramas calat pe valoarea QNH de la aerodromul A;

    d) Cat indica altimetrul de la bordul aeronavei daca, la aterizare pe aerodromul B, acesta a ramas calat pe valoarea QFE de la aerodromul A.

    __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    209. Scara unei harti este de 1:100 000. Cat reprezinta in teren 12 cm masurati pe harta?

    ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    210. Scara unei harti este de 1:200 000. Cat reprezinta in teren 15 cm masurati pe harta?

    ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    211. Scara unei harti este de 1:50 000. Cat reprezinta in teren 20 cm masurati pe harta?

    ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    212. Scara unei harti este de 1:1 200 000. Cat reprezinta in teren 30 cm masurati pe harta?

    ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    213. Scara unei harti este de 1:10 000 000. Cat reprezinta in teren 5 cm masurati pe harta?

    ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

    215. Pentru pista in serviciu se dau urmatoarele: lungimea pistei: 2400m, SWY: 300m, CWY: 150m. Se cer: ASDA, LDA, TORA, TODA.

    ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

  • 216. Pentru pista in serviciu se dau urmatoarele: lungimea pistei: 2800m, SWY: 150m, CWY: 300m. Se cer: ASDA, LDA, TORA, TODA.

    ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

    217. Pentru pista in serviciu se dau urmatoarele: lungimea pistei: 2200m, SWY: 200m, CWY: 400m. Se cer: ASDA, LDA, TORA, TODA.

    ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

    218. La echipamentul VOR, indicatia TO indica:

    a) relevmentul trebuie considerat spre VOR;

    b) relevmentul trebuie considerat de la VOR;

    c) relevmentul magnetic al VOR-ului (RMR);

    d) relevmentul magnetic al aeronavei (RMA).

    219. La echipamentul VOR, indicatia FROM indica:

    a) relevmentul trebuie considerat spre VOR;

    b) relevmentul trebuie considerat de la VOR;

    c) relevmentul magnetic al VOR-ului (RMR);

    d) relevmentul magnetic al aeronavei (RMA).

    220. Sistemul VOR are avantajul c relevmentul aeronavei se determin independent de capul magnetic i nu este influenat de perturbaiile atmosferice.

    Adevarat Fals

    221. La verticala radiofarului VOR exist o zon de ambiguitate de forma unui con cu unghiul la vrf de 100 (VOR cone ambiguity) lipsit de indicaii de direcie numit zona de efect de con (cone effect area).

    Adevarat Fals

  • 222. La verticala DME exist o zon de ambiguitate de forma unui con cu unghiul la vrf de 110 si in interiorul acestuia nu se iau n considerare informaiile de distan pentru calcularea elementelor de navigaie.

    Adevarat Fals

    223. Radarul transmite un semnal de frecven foarte nalt, numit semnal de sondaj. Acest semnal este reflectat de int i recepionat de ctre receptor prin intermediul antenei. Semnalul recepionat se mai numete i semnal ecou. Semnalele recepionate vor fi afiate pe indicator. Acesta este de obicei un indicator de observare circular (IOC), numit i indicator panoramic (PPI). Un IOC afieaz un vector cu originea n centrul ecranului, corespunztoare poziiei radarului, care se rotete simultan cu antena, indicnd direcia acesteia i implicit azimutul intelor. Vectorul poart denumirea de desfurare:

    a) MSSR;

    b) PSR;

    c) SSR;

    d) PAR.

    224. Transponderul instalat la bordul aeronavei genereaza un semnal codificat de rspuns, ce este transmis ctre radar. Acest rspuns poate oferi mult mai multe informaii dect cele determinate de radarul primar (ex. Inaltimea de zbor, un cod de identificare). Radarul Secundar de Supraveghere efectueaza practic o interogare stabilind un centru de greutate al tintei din mai multe raspunsuri primite succesiv (aproximativ 30). Dezavantajul acestui tip de radar este constituit de emisia de interogari multiple:

    a) MSSR;

    b) PSR;

    c) SSR;

    d) PAR.

    225. Se bazeaza tot pe interogare si pe raspunsul primit de la transponder-ul instalat la bordul aeronavei. Diferenta este ca acest radar stabileste azimutul si distanta tintei printr-o singura interogare:

    a) MSSR;

    b) PSR;

    c) SSR;

    d) PAR.

  • 226. Presupune interogarea transponderelor si pentru anumite tipuri de transponder sunt disponibile o serie de date suplimentare referitoare la parametri de zbor ai aeronavei (CAP Controller Access Parameters, DAP Direct Access Parameters, SAP System Access Parameters). Este clasificat dupa numarul de parametrii disponibili in ELS Elementary Surveillance si EHS Enhanced Surveillance:

    a) Mode S;

    b) PSR;

    c) SSR;

    d) PAR.

    227. Radar care se utilizeaza pe traiectul apropierii finale si verifica incadrarea aeronavei de directia si panta de aterizare. Este un radar cu o precizie foarte mare, dar minimele de aterizare sunt aproximativ identice cu minimele de apropiere ILS CAT I, de aceea acest serviciu de supraveghere este retras din activitate:

    a) MSSR;

    b) PSR;

    c) SSR;

    d) PAR.

    228. Presupune determinarea pozitiei aeronavei prin receptionarea semnalelor de la transponderul aeronavei in mai muti receptori si determinarea distantei fata de acea antena prin momentul de timp la care a fost primit semnalul. Astfel se determina un cerc de distanta ca in cazul DME si la intersectia mai multor cercuri de distanta se determina pozitia aeronavei. Acest sistem se utilizeaza in zonele limitrofe aerodromurilor si pe aerodromuri pentru controlul miscarilor la sol:

    a) SMR;

    b) Mode S;

    c) SSR;

    d) MLAT.

    229. In ceea ce priveste sistemul de navigatie GNSS, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

    a) permite determinarea poziiei tridimensionale ale aeronavei i urmrirea unui traiect stabilit, prin dou sau mai multe puncte exprimate n coordonate geografice;

    b) se determin distana ntre utilizator i repere la sol cunoscand coordonatele sateliilor;

    c) cunoscand coordonatele sateliilor n momentul determinrii distanelor si se calculeaz coordonatele utilizatorului;

    d) se utilizeaz WGS 84 pentru exprimarea coordonatelor.

    230. In sistemul GPS, in cadrul segmentului spatial, intra:

    a) statiile de control;

    b) statiile de monitorizare;

    c) constelatia satelitara;

    d) receptorii specifici de utilizare.

  • 231. In sistemul GPS, in cadrul segmentului de sol, intra:

    a) statiile de control;

    b) statiile de monitorizare;

    c) constelatia satelitara;

    d) receptorii specifici de utilizare.

    232. In sistemul GPS, in cadrul segmentului de utilizatori, intra:

    a) statiile de control;

    b) statiile de monitorizare;

    c) constelatia satelitara;

    d) receptorii specifici de utilizare.


PROIECT LICENTA NAVIGATIE MARITIMA

PROIECT LICENTA NAVIGATIE MARITIMA

Baza de Intrebari ND

Baza de Intrebari ND

Baza de intrebari si studii de caz pentru atestate ARR

Baza de intrebari si studii de caz pentru atestate ARR

Navigatie maritima si fluviala - scoalanautica.roscoalanautica.ro/wp-content/uploads/2018/07/Navigatie-maritima-si-fluviala.pdf · astronomica si navigatie electronica. Unele clasificari

Navigatie maritima si fluviala - scoalanautica.roscoalanautica.ro/wp-content/uploads/2018/07/Navigatie-maritima-si-fluviala.pdf · astronomica si navigatie electronica. Unele clasificari

Navigatie Maritima Si Fluviala

Navigatie Maritima Si Fluviala

Baza Intrebari Licenta 2012 - Bibliografie Noua - COMPLET - CU RASPUNSURI(2)

Baza Intrebari Licenta 2012 - Bibliografie Noua - COMPLET - CU RASPUNSURI(2)

Tim Navigatie

Tim Navigatie

Baza de Intrebari Pt Curs - Rev 5-0 (1)

Baza de Intrebari Pt Curs - Rev 5-0 (1)

4 Navigatie

4 Navigatie

licenta finalizata navigatie

licenta finalizata navigatie

20130730 Baza de Intrebari Licenta

20130730 Baza de Intrebari Licenta

suport seminar navigatie

suport seminar navigatie

Gabarite de Navigatie

Gabarite de Navigatie

Intrebari Licenta Bft Cu Raspunsuri, Bune de Baza de Date 2012

Intrebari Licenta Bft Cu Raspunsuri, Bune de Baza de Date 2012

NAV - Navigatie

NAV - Navigatie

NAVIGATIE AERIANA

NAVIGATIE AERIANA

Baza de Intrebari - MG

Baza de Intrebari - MG

Curs Navigatie Electronic A

Curs Navigatie Electronic A

Regulament Navigatie Pe Dunare

Regulament Navigatie Pe Dunare

PROIECT NAVIGATIE ASTRONOMICĂ

PROIECT NAVIGATIE ASTRONOMICĂ