CAPITOLUL 10McWorld nu poate exista fara Jihad (deoarece el are nevoie de un ,,parohialism cultural care sa ii hraneasca apetiturile nesatioase), asa cum nici Jihadul nu poate trai fara McWorld (deoarece nu are nici o sansa de supravietuire fara tehnologiile si pietele McWordului). McWorld= Punctul culminant firesc al unui proces de modernizare, care se desfasoara inca de la aparitia stiintei moderne, in epoca Renasterii, dar mai ales de la Iluminism (valorile sale precum increderea in ratiune, pasiunea pt libertate, viziunea de a privi rasa umana ca o tabula rasa, increderea in piata, scepticismul pivind credinta).Jihadul= o intoarcere la timpurile postmoderne, o lume definita de mistere religioase, comunitati ierarhice, traditii fermecatoare si toropeala istorica- o incercare de a reveni la o lume dinainte de capitalismul cosmopolit. Jihadul un raspuns dialectic la modernitate.Etnicitatea, religia fundamentalista, nationalismul si cultura- inventii ale lumii moderne, astfel incat Jihadul nu este doar adversarul McWorld-ului, ci si copilul lui. Totusi, cele doua sunt inclestate intr-un moment frudian al luptei culturale, nici unul nedorind sa existe alaturi de celalalt, nici sa fie complet de unul singur. Nici o religie nu este al fel de influenta ca nationalismul, astfel incat libertatea comunitara si spiritul local al cantonului sunt valori (ale nationalismului) pt care merita sa lupte, chiar si cu pretul avantajelor integrarii economice. Nationalismul- sugereaza ingustime, antagonism si spirit de dezbinare, un particularism etnic si cultural care urmareste sa dezbineze statul national si sa inlature celelalte culturi. Nationalismul, totusi, a ajutat la formarea statelor care au faurit iluminismul, iar autodeterminarea nationala era perceputa o conditie a progresului libertatii (J.Stuart Mill stabilise o legatura intre libertate si identitatea nationala.) Institutiile democratice moderne sunt legate de ideea statului-natiune- adica o mostenire a aliantei nationalism si liberalism. Traditia liberala- respect fata de autonomiasi alegerea individuala Traditia nationala- accent pe apartenenta, loialitate si solidaritate. => ele sunt valorile Rev Franceze- adica libertatea si fraternitatea.Eric Hobsbawn-,,istoria este materia prima a ideologiilor nationaliste, etnice sau fundamentaliste. Limbajul folosit cel mai adesea pentru a aborda scopurile triburilor reinventate si autodescrise- Jihadul, indiferent daca se numesc fundamentalisti, rebeli rwandezi sau razboinici militari islamici- ramane limbajul nationalismului. Religia o forta puternica in psihicul omenesc, dar din pc de vedere politic, Jihadul se asociaza cu nationalismul.Idealurile universale pot crea un haos universal, pe cand scopurile societatii parohiale(adica Jihadul) sunt adeseori mai modeste, inguste si defensive, dorind sa mentina legaturile de fraternitate intr-o lume in care vrea sa le rapeasca esenta.Nationalismul, cu siguranta a avut dintotdeauna 2 directii:1.A identitatii de grup si a excluderii;2.A integrarii si a includerii.CAPITOLUL 11- Jihad in sanul McWorld-uluiVersiunea europeana a Jihadului are 2 forme intersectate: provincialismul- care opune periferia centrului si parohialismului-care dispretuieste cosmopolitismul.Provincialismul- impartaseste spiritul democratic, pretuieste sanctitatea orasului si a guvernului regional, iar parohialismul adauga o critica provincialismuluide natura culturala, atacand fortele cosmopolite si comercialiste ale capitalelor, ca fiind profund corupatoare pt asocierile omenesti: atomismul, agosticismul, anarhia si anomia- termeni ce accentueaza dezradacinarea si lipsa de Dumnezeu a unei soc moderne.Paginile 164-187 Rezumat: Subcapitolul: Franta occitana- aici McWorldul si Jihadul se intersecteaza- consumatorii McWorldului , tehnologia sec XXI, isi ingaduie periodic sa paraseasca orasul pt a locui in identitatile etnice plasmuite ale Jihadului ,,dans la campagne. Ministerul National al Culturii interzice folosirea termenilor americani precum ,,talk show, ,,software, ,,cheesburger, ,,prime time si ii inlocuieste cu termeni francezi- autorul il numeste mini-jihad al guvernului francez. Acestea sunt eforturile provinciei de a mentine o linie regionala imp francezilor: una trasata de Franta pt a tine la distant McWorld-ul, cealalta trasata de provinciile franceze pt a tine la distanta pe francezi. Catalonia spaniola- serveste atat Jihadul cat si McWorld-ul, caci se integreaza in Europa tocmai prin segregarea de Spania, iar aceasta cauta sa lege o relatie speciala cu pietele McWorldu-lui. Elvetia de lb germana- In Elvetia lupta impotriva McWorld-ului este asociata cu autoguvernarea si libertatea regionala, deoarece elvetienii doresc sa isi mentina o cultura traditionala, impotriva modernismului. Un Ouebec suveran in Canada?- Aici Jihadul imbratiseaza modernismul economic chiar in timp ce respinge statul-natiune multicultural. Germanii estici si vestici, vechi si noi, de dreapta si comunisti, vinovati si sinceri- esticii dezgustati de vestici, au infiintat un partid comunist, care a devenit in sine un glas imp McWorld-ului, iar multi din germani nemultumiti si vulnerabili considera ca tara a capitulat in fata McWorldu-lui. CAPITOLUL 12 -China si perimetrul nu neaparat democratic al Pacificului-Pt protagonistii locali ai Jihadului aspectul cel mai iritant al McWorld-ului este cel cultural. In schimb, in multe natiuni asiatice Jihadul se desfasoara fara teama de a-i ofensa pe democrati, in sensul ca exploateaza beneficiile modernizarii economice si ale pietei capitaliste fara a renunta la valorile politice si nici la traditiile culturale. In esenta ei au preluat ideile politice ale McWorldu-ului fara a adopta si stilurile sale de viata. China asemenea vecinilor se lupta imp occidentalizarii, dar se si zbate pt productivitate si pt comertul cu restul McWorld-ului. Japonia pare a fi natiunea din Asia care a reusit cel mai bine sa isi modernizeze initial economia si apoi sa dobandeasca o pozitie de frunte in economia globala fara a cadea victima occidentalizarii masive, insa dupa ocupatia america de dupa cel de-al Doilea RM japonezii au fost influentati de cultura americana- prin gangsteri, rockeri, animatoare, staturi porno, toxicomani, dealeri si motociclisti- care sugereaza ca actuala generatie ar putea reprezenta un punct de diviziune intre un trecut japonez traditional si un viitor global. Cazul Japoniei- sugereaza ca in context japonez Jihadul denota o lupta interna a minoritatilor, asa cum ea insasi lupta imp influentelor corupatoare ale culturii globale.In acest capitol este vorba despre lupta impotriva McWorldului, o lupta in interiorul natiunilor unde capitalismul a avut cel mai mare succes. CAPITOLUL 13- Jihad in sanul McWorld-ului: democratiile de tranzitieIn acest capitol se vorbeste despre jihadurile aparute in interiorul McWorld-ului dar si impotriva lui. Cel mai reprezentativ exemplu- un stat national puternic unde sunt prezente cele mai toxice atribute ale Jihadului este Ucraina (conflictul dintre regiunea rasariteana- mai ales Crimeea populata de majoritarii rusii si etnicii ucrainieni, care isi pretuiesc autonomia, in timp ce se confrunta cu etnicii rivali din Romania peste Nistru, la vest si din Ungaria, Slovacia si Belarus). In acest caz Ucraine se confrunta cu doua riscuri proprii Jihadului: ruptura din interior si conflictele cu vecinii.Cazul Romaniei: in Transilvania sunt 1 mil si jum de vorbitori de lb maghiara- care au fost domoliti de noile legi, in special de a vorbi in propria limba, totusi nationalistii romani continua sa ii numeasca vandali mongoli. Romanii de asemenea au incercat sa ii extermine si pe tigani, care au suferit la fel de mult ca evreii din cauza regimului fascist si a politicii rasiale. exemple de jihad din sanul McWorld-ului.CAPITOLUL 14- JIHADUL ESENTIAL: ISLAMUL SI FUNDAMENTALISMULTensiunile dintre Jihad si McWorld- cele mai evidente in lumea islamica, unde ideea de Jihad isi are caminul natal. Religiile fundamentaliste sunt angajate in activitate militanta, intr-o lupta permanenta , reactionand violet contra prezentului, in numele trecutului. Jihaul are si trasaturi moderate si liberale, dar ele sunt mai putin proeminente in prezent.Ca religie islamul are tendinte universaliste, tendinte fundamentaliste care au jucat in politica un rol de frunte inca din sec al XVIII-lea, iar acest aspect a creat mari probleme democratiei si implicit a drepturilor omului din tot Orientul Mijlociu, Africa de N si Asia. Lupta Jihadului contra McWordului este aici mai mult decat o metafora, in sensul ca este un adevarat razboi imp valorilor, culturii si institutiilor care alcatuiesc societatea liberala.Jihadul pe tot parcursul cartii- o metafora a luptei antioccidentale si antiuniversaliste, insa aici are semnificatii mult mai profunde.McWorldul in forma sa negativa- este un fel de rapacitate animalica, Jihadul in forma sa negativa primordiala este un soi de frica animalica.Jihadul preia sufletul pe care McWorld-ul ocupat cu alegerile consumatorilor, pe care le confunda cu libertatea, il dispretuieste.In viziunea lui Barber, cele dou fore au rolul de a slbi statul, ,,una n numele drepturilor etnice, alta n numele pieei globale, iar nici una dintre ele nu aduce o soluie democratic.