Retezat vs. Plitvice

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea: Economia comerţului, turismului si serviciilor

Anul III

ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE

Comparatie intre Parcul National Retezat

si Parcul National Plitvice

„Oamenii nu înţeleg că natura care îi înconjoară

poate deveni o sursă de venituri foarte importantă,

atâta vreme cât rămâne aşa cum e.”

Prefesor indrumator: Ionica Soare

-2011-


C U P R I N S

I. Ecoturismul in ariile protejate

1.1. Conceptul de arie protejata

1.2. Turismul în arii protejate în lume

1.3. Turismul în ariile protejate din România

II. Comparatie intre Parcul National Retezat si Parcul National

Plitvice

2.1. Localizare

2.2. Istoric

2.3. Potential Natural

2.4. Spatii de cazare

2.5. Obiective turistice

2.6. Trasee turistice

2.7. Turism, reguli de vizitare

Concluzii

Bibliografie

2


CAP. I. ECOTURISMUL IN ARIILE PROTEJATE

1. 1. Conceptul de arie protejata

Majoritatea statelor lumii si in special statele europene manifesta o reala ingrijorare

fata de utilizarea irationala a componentelor diversitatii biologice, fata de lipsa generala de

informatii si cunostinte cu privire la aceasta precum si insuficienta unor capacitati

institutionale, tehnice si stiintifice care sa furnizeze baza intelegerii fenomenelor de degradare

a mediului la nivel continental si national.

Forul care si-a propus sa rezolve aceasta problema dificila a fost Uniunea

Internationala de Conservarea Naturii (IUCN – The World Conservation Union). IUCN

încearca sa influenteze, sa încurajeze si sa asiste organizatiile de profil din toata lumea in

vederea conservarii integritatii si diversitatii naturii dar si asigurarii utilizarii resurselor

naturale intr-un mod echitabil si durabil. Rezultatul acestui proces l-a constituit elaborarea

unui sistem pentru definirea si clasificarea ariilor protejate. In prezent, categoriile de

managemant IUCN. sunt:

Rezervatie Naturala Stricta - O zona terestra si/sau acvatica care prezinta

ecosisteme, trasaturi geologice sau fiziologice si/sau specii deosebite sau reprezentative,

disponibila primar pentru cercetare stiintifica si/sau monitorizare.

Arie Naturala Salbatica - Arie mare terestra si/sau acvatica nemodificata sau slab

afectata, care retine caracterul si influenta naturala, fara o habitare permananta sau

semnificativa, care este protejata si gestionata pentru pastrarea conditiilor naturale.

Parc National - O arie naturala terestra si/sau acvatica, desemnata pentru: -protectia

integritatii ecologice a unuia sau mai multor ecosisteme pentru generatiile prezente si viitoare;

-excluderea exploatarii sau locuirii care contravine scopului desemnarii; -punerea la dispozitie

a unei baze care sa asigure posibilitati spirituale, stiintifice, educationale, recreationale si de

vizitare, toate trebuind sa fie compatibile cu principiile de protectie a mediului si cu

diversitatea culturala.

Monument Natural - zona care contine una sau mai multe trasaturi naturale/culturale

specifice, care este de o valoare deosebita sau unica datorita raritati proprii, calitatii

reprezentative sau estetice sau semnificatiei culturale.

3


Arie de Gestionare a Habitatelor/Speciilor - O arie terestra si/sau acvatica care face

obiectul unei interventii active in scopul managementului pentru a asigura mentinerea

habitatelor si/sau indeplinirea necesitatilor unor anumite specii.

Peisaj Terestru/Marin Protejat - O arie terestra, cu zona costiera si marina, dupa

caz, unde interactiunea oamenilor cu natura de a lungul timpului a generat o suprafata cu

trasaturi distincte, cu valori semnificative estetice, ecologice si/sau culturale si adesea cu o

diversitatea biologica mare.

Arie Protejata cu Resurse Gestionate - O arie care contine predominant sisteme

naturale nemodificate, gestionate pentru asigurarea pe termen lung a protectiei si mentinerii

diversitatii biologice, asigurand in acelasi timp in mod durabil bunuri si servicii pentru

satisfacerea nevoilor comunitatilor1.

Parcurile nationale si alte arii protejate ale lumii au fost întotdeauna destinatiile

preferate pentru acei turisti care cauta contactul cu natura. Odata cu înfiintarea Parcului

National Yellowstone în 1872, aceste tipuri de arii protejate au fost, prin definitie, deschise

publicului vizitator. Conform U.S. National Public Service Act (1916), care a avut o contributie

fundamentala în modelarea cadrului conceptual pentru înfiintarea ariilor protejate, parcurile

nationale nu sunt doar pentru "conservarea peisajului si a obiectivelor naturale, culturale si a

vietii salbatice", ci si pentru "a întretine satisfactia vizitatorilor în asemenea mod si prin

asemenea metode care sa le lase intacte pentru generatiile viitoare". De-a lungul anilor si alte

categorii de arii protejate au fost adaugate, aproape toate, chiar si cele cu multiple întrebuintari,

permitând anumite forme de vizitare.

Astfel, de circa 130 de ani, se poate vorbi despre turismul în parcuri nationale si alte

arii protejate, ca o forma de turism cu tot mai multi adepti, cu o experienta din ce în ce mai

profunda si cu un interes crescând din partea autoritatilor. Toate acestea vor fi analizate în

continuare, încercând o descriere a ceea ce s-a înregistrat pâna în prezent în plan international

si în tara noastra.

1 http://www.bucegipark.ro/A1.htm

4


1. 2. Turismul în arii protejate în lume

Spatiile naturale protejate, prin valentele lor estetice, recreative, educationale,

stiintifice, se constituie ca obiective turistice deosebit de atractive, unele cu caracter de unicat

pe plan international.

Valorificarea lor turistica îmbraca forme diferite, complexe. Ea trebuie sa tina cont

de structura ariei protejate, de obiectivele de management, de varietatea resurselor etc.

Sistematizarea acestor areale variaza de la o tara la alta, asa cum difera si echipamentele

turistice de la un parc la altul.

Dotarile turistice cuprind în general echipamente de cazare diverse (terenuri de

campare, corturi, cabane, refugii, vile, hoteluri, tabere de tineret, sate de vacanta etc.), unitati

de alimentatie, instalatii sportive, trasee de plimbare, de calarie, poteci, centre de informare,

muzee sau sali de expozitii s.a. Toate trebuie sa fie concepute astfel încât sa nu se depaseasca

nivelul suportabilitatii ecologice, sa fie satisfacute nevoile turistilor, sa se asigure realizarea

obiectivelor de management.

Se considera ca activitatile recreationale ce pot fi dezvoltate în interiorul ariilor protejate

sunt:

studierea naturii, florei si faunei;

fotografierea, pictura peisajelor;

drumetii montane;

alpinism;

speologie;

practicarea scufundarilor;

plimbari pe jos sau, iarna, cu schiurile;

ciclism si canotaj;

vizite la obiective culturale, istorice si etnografice;

cunoasterea si învatarea unor mestesuguri traditionale;

vizitarea ecomuzeelor din incinta zonelor protejate;

vizionarea de filme, consultarea de materiale documentare, stiintifice despre

zonele protejate în cadrul centrelor de primire a turistilor1.

1 Istrate L, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, Economia turismului si mediul înconjurator, Editura Economica Bucuresti, 1996, pag. 228

5


Fiecare arie protejata destinata recreerii îsi stabileste propriile reguli de comportament

pentru vizitatori. De exemplu, numeroase parcuri nationale interzic patrunderea

autoturismelor, deplasarea fâcându-se numai cu mijloace de transport ecologice (electrice,

biciclete, aeroplane, deltaplane, barci cu vâsle, trasuri etc.) aflate în proprietatea administratiei

parcului. De asemenea, regulile se pot referi la depozitarea deseurilor, la impunerea unor

trasee, la marimea grupurilor, la nivelul zgomotelor, la hranirea animalelor, culegerea de

"amintiri naturale" etc.

Experienta turismului în ariile protejate este deja vasta, începând cu anul 1872, când a

fost creat primul parc national din lume si anume Yellowstone, în SUA, creat ca "loc de

destindere în folosul si spre bucuria poporului".

Câteva evaluari cantitative

Baza de date a ariilor protejate realizata de catre World Conservation Monitoring

Centre contine 30.361 de înregistrari de arii protejate recunoscute de catre UICN, 13.915 de

înregistrari ale unor arii care nu sunt recunoscute de catre UICN si alte 16.288 de arii

protejate care au un statut incert. Baza de date se actualizeaza periodic, la aproximativ fiecare

trei ani, pentru a asigura realizarea unei noi editii a Listei cu Arii Protejate a Natiunilor Unite.

Prin integrarea datelor specifice acestui numar impresionant de arii protejate a rezultat

urmatoarea situatie, care, în limita erorilor acceptate, defineste într-o anumita masura situatia

ariilor protejate la nivel global.

Tabelul nr.1 . Arii protejate în lume, dupa categoriile UICN

Categorii UICN Numar Pondere

(%)

Total suprafata

(kmp)

Pondere(%)

Suprafata medie (kmp)

Pondere în total

suprafata terestra (%)

la. Rezervatie naturala 4.395 14 982.487 7 224 0,66 l.b.Salbaticie 806 3 940.344 7 1.167 0,63 2. Parc national 3.386 11 4.000.825 30 1.182 2,67 3. Monument natural 2.122 7 193.022 1 91 0,13 4. Arie de gestionare a habitatelor

11.171 37 2.460.283 19 220 1,64

5. Peisaj terestru/marin protejat

5.584 18 1.067.118 8 191 0,71

6. Arie protejata cu resurse gestionate

2.897 10 3.601.447 27 1.243 2,4

TOTAL 30.361 100 13.245.528 100 436 8,84 Sursa: Puiu Nistoreanu, Gabriela Tigu, Delia Popescu, Mihaela Padurean, Adela Talpes,

Madalina Tala, Cristina Condulescu - „Ecoturism si turism rural”, editura Tehnica, Bucuresti, 2009

6


Reteaua mondiala a ariilor protejate cuprinde 30.361 de arii protejate care se întind pe o

suprafata de 13.245.528 km2, reprezentând 8,84% din suprafata terestra a globului. Aceasta

retea a ariilor protejate pare a fi foarte întinsa, dintr-o perspectiva globala, însa are foarte multe

goluri la nivel national.

Ariile protejate sunt considerate adesea insule naturale într-un ocean al dezvoltarii, astfel

ca, cu cât acestea au o suprafata mai mare, cu atât ele sunt mai protejate de presiunile

exterioare. Situatia actuala releva faptul ca 17.892 (59%) arii protejate au o suprafata mai

mica de 1.000 ha, care totalizeaza o suprafata de 28.713 km2, însemnând doar 0,2% din

suprafata totala a ariilor protejate, în schimb, doar 1.673 (6%) arii protejate depasesc 1.000 km2,

dar ele totalizeaza 11.56 mii. km2 , adica 87% din suprafata totala a ariilor protejate.

1. 3. Turismul în ariile protejate din România

România are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza în parte

conditiilor fizico-geografice care includ munti, câmpii, retele hidrografice majore, zone

umede si unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii). De asemenea,

datorita pozitiei geografice a României, flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord,

mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest. în sfârsit,

relativa stabilitate a populatiei în ultimii 60 de ani, lipsa mecanizarii în sectorul forestier si

dezvoltarea economica lenta au determinat o exploatare mai redusa a resurselor decât în

majoritatea altor zone din Europa. Rezultatul general consta în diversitatea florei si faunei,

inclusiv în existenta unor populatii de lupi, ursi, capre negre si râsi, care sunt considerate ca

fiind printre cele mai mari din Europa, precum si în existenta unor extinse habitate forestiere

si alpine nealterate, asociate lantului muntos al Carpatilor.

Valoarea capitalului natural al României a impus de-a lungul timpului luarea unor

masuri de protectie a naturii. In prezent, Reteaua Nationala de Arii Protejate include un

numar de 579 arii protejate (între care 13 parcuri nationale) ce reprezinta 5,18% din teritoriul

României (1.234.710 ha). Trei dintre acestea sunt recunoscute international ca Rezervatii ale

Biosferei în cadrul Programului UNESCO - MAB, si anume: Retezat, Pietrosul Rodnei si

Delta Dunarii. Ultima este de asemenea înscrisa pe lista Patrimoniului Natural Mondial si pe

lista Ramsar, a zonelor umede de importanta internationala.

7


Tabelul nr.2. Distribuţia parcurilor naţionale,naturale şi a rezervaţiilor biosferei în România

Parcuri naţionale şi naturale,Rezervaţii ale Biosferei Suprafaţa (ha) Judeţ Balta mică a Brăilei 17.529 Brăila

Bucegi 32.663 Argeş,Braşov,Dâmboviţa,Prahova

Călimani 24.041 Bistriţa – Năsăud,Harghita,Mureş,Suceava

Ceahlău 8.396 Neamţ Cheile – Bicazului - Hăşmaş 6.575 Harghita,Neamţ Cheile Nerei - Beuşniţa 37.100 Caraş – Severin Cozia 17.100 Vâlcea Delta Dunării 580.000 Tulcea,Constanţa Domogled – Valea Cernei 60.100 Caraş – Severin,Mehedinţi,Gorj Grădiştea Muncelului - Cioclovina

10.000 Hunedoara

Munţii Apuseni 75.784 Alba,Bihor,Bistriţa Munţii Măcinului 11.321 Tulcea Munţii Piatra Craiului 14.800 Argeş,Braşov Porţile de Fier 115.655,8 Caraş- Severin,Mehedinţi Retezat 38.047 Hunedoara

Rotna 46.399 Bistriţa Năsăud,Maramureş,Suceava

Semenic – Cheile Caraşului 36.664 Caraş Severin TOTAL 1.132.174,8

Sursa: MAPM,2001

Tabelul nr. 3. Situatia ariilor protejate în RomâniaSuprafata României 23.839. 100 ha

Suprafata ariilor naturale protejate 1.234. 608 haPonderea ariilor protejate în

total suprafata5,18%

Din care: Delta Dunarii ocupa din suprafata tarii

2,43%

Sursa: MAPM, 2001

In lipsa structurilor administrative proprii, asupra celorlalte arii protejate se exercita de

la an la an o crestere accelerata a presiunii antropice, materializata în special prin:

• extinderea intravilanului în zonele din imediata apropiere sau chiar în interiorul

ariilor protejate, cu scopul dezvoltarii si realizarii ulterioare a unor constructii sau chiar

statiuni turistice;

8


• supraexploatarea resurselor naturale, prin pasunat neadecvat si intensiv, defrisari

ilegale, braconaj, turism necontrolat etc.;

• administrarea defectuoasa a facilitatilor turistice deja existente în interiorul acestor

arii naturale, generând mai ales cantitati impresionante de deseuri;

• nerespectarea regimului de protectie, ca urmare a lipsei demarcarii în teren a limitelor

si a zonelor tampon ale ariilor naturale protejate.

Alte actiuni demarate care merita mentionate se refera la Acordul privind

realizarea rezervatiei transfrontaliere "Delta Dunarii si zona inferioara a râului Prut",

încheiat de catre tara noastra cu Ucraina si Republica Moldova, precum si la crearea

"Coridorului verde al Dunarii" alaturi de Bulgaria, Ucraina si Republica Moldova, în fapt o

retea ecologica de nivel regional în Lunca Dunarii.

Deci în prezent, pentru ariile protejate din România, se ofera o noua sansa pentru a

rezolva atât de complexele probleme legate de ariile protejate cum ar fi:

- o evaluare corecta a capitalului natural al tarii;

- constituirea unei retele de arii protejate care sa acopere întreaga varietate a

ecosistemelor din tara;

- administrarea eficienta a ariilor protejate pe baza unor planuri de management si

prin intermediul unor administratii ale ariilor protejate.

9


CAP. II. COMPARATIE INTRE PARCUL NATIONAL

RETEZAT SI PARCUL NATIONAL PLITVICE

2.1. Localizare

Retezat: Masivul Retezat, una din cele mai valoroase zone montane din tara nostra, localizat

în partea vestica a tarii, in Carpatii Meridionali 45°25'N - 22°45'E, pe teritoriul

judetului Hunedoara, a fost recunoscut ca Parc National înca din anul 1935, fiind

astfel primul parc national legal constituit din România.

Parcul are o suprafata de 38.047 ha si este delimitat în trei zone: rezervatia

stiintifica Gemenele (cca. 1600 ha), o zona centrala - parcul propriu-zis si o zona

tampon. Valoarea universala a parcului a fost recunoscuta prin programul Omul si

Biosfera (MAB) al UNESCO în 1979, prin includerea sa în reteaua internationala a

rezervatiilor biosferei1.

Plitvice: Parcul Plitvice este cel mai faimos parc national din Croatia situat in regiunea

muntoasa Lika si este una dintre atractiile cele mai frumoase din Europa.

Dimensiunea Parcului National al Lacurilor Plitvice este de 29.685,15 ha si se

intinde pe platoul cu acelasi nume, platou ce este inconjurat de catre trei masive

muntoase: Plješevica (1640m), Mala Kapela (1280m) si Medveđak (884m).

Coordonatele acestuia sunt: 44°51`N si 15°37`E2.

2.2. Istoric

Retezat: Înainte de înfiinţarea Parcului Naţional Retezat (1935), zona era rezervaţie de

vânătoare pentru capre negre aparţinând Casei Majestăţii Sale Regelui, fiind

1 www.retezat.ro

2 http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/

10


administrat de Direcţia Vânătorilor Regale, "care şi-a luat angajamentul celei mai

mari ocrotiri."

Proprietarii au populat lacul Zănoaga şi Râul Mare cu păstrăv încă înainte de

înfiinţarea Parcului. Practica populării unor lacuri alpine şi a unor cursuri de apă cu

păstrăv a fost continuată şi de administratorii terenurilor de vânătoare după 1948,

respectiv ocoloalele silvice. La începutul secolulul XX exista tendinţa de a reduce

efectivele de ovine, de cca 30.000 exemplare anual, care păşunau în zona alpină.

Păşunatul cu ovine era interzis în zona lacurilor, încercându-se astfel să se protejeze

zonele preferate de capra neagră.

Tot la începutul secolului se experimenteză pentru prima oară păşunatul cu vite

mari, începând cu păşunea Slăvei.

Pe suprafaţa declarată Parc Naţional păşunatul a fost permis doar "pentru vitele

cornute şi caii proprietarilor acelor teritorii, cu excluderea totală a oilor şi excluzând

orice introducere cu chirie a vitelor aparţinând altor comune decât cele de la poalele

Retezatului, împroprietărite în Retezat, ori altor persoane, decât proprietarilor

actuali", aşa cum se arată în Procesul verbal de constituire a Parcului.

În perioada 1986 – 1990 păşunile alpine sunt administrate de ocoalele silvice. În

această perioadă se elaborează amenajamentele silvo-pastorale, în baza cărora se

reglementează păşunatul.

După 1990 păşunile sunt preluate din nou de consiliile locale, iar pe majoritatea

păşunilor nu au mai fost respectate prevederile amenajamentelor silvo-pastorale.

Păşunile se subînchiriau de către administratorii lor altora decât proprietarii de drept.

Administratorii păşunilor nu aveau posibilitatea de a exercita un control eficient al

activităţilor de păşunat, ceea ce a dus adesea la suprapăşunat.

La începutul secolului pe Valea Lăpuşnicului Mare s-au efectuat exploatări de masă

lemnoasă, buştenii fiind evacuaţi prin plutărit.

Gospodărirea pădurilor aflate în afara zonei incluse în 1935 în Parcul Naţional, dar

care după 1990 au fost incluse în suprafaţa Parcului, s-a făcut în conformitate cu

normele silvice în vigoare în perioada respectivă.

Turismul s-a practicat în Masivul Retezat încă din anii 30, după cum o dovedeşte şi

harta elaborată de Touring - Clubul României în anul 1936, pe care este figurată

Casa Pietrele, aflată în proprietatea Clubului şi având rol de cabană turistică1.

1 www.retezat.ro

11


Plitvice: Oamenii au locuit aceasta zona de mii de ani. Ilirii, tracii, celtii, romanii, avarii,

slavii si turcii au populat pe rand zona lacurilor. In 1528 zona este stapanita de turci,

ca peste 150 de ani Imperiul Austriac sa se impuna ca stapan. Austriecii au inclus-o

ulterior in Frontiera lor Militara si, in plus fata de croatii nativi care deja erau in

regiune, au venit si sarbi ce au fugit de opresiunea otomana. Lacurile Plitvice au

devenit o atractie turistica majora la sfarsitul secolului 19.

In anii ‘20, profesorul Ivo Pevaleka a observat la Plitvice un complex biodinamic de

travertine (tuf calcaros care se poate lustrui ca marmura, folosit in constructii), care

influentau atat cresterea plantelor ca si procesul dezvoltarii unei bariere de

travertine, care putea fi inca de pe atunci usor distrusa in urma activitatii umane

intense din zona.

In 1949, Parlamentul Republicii Croatia declara parcul Plitvice rezervatie naturala

protejata. In urmatorii 48 de ani, anumite solutii si adaugiri au fost operate, ultima

schimbare avand loc in 1997, cand largirea bazinului parcului pana la 266 kilometri

patrati a fost legalizata.

Organizaţia Naţiunilor Unite, de fapt, sediul UNESCO a observat unicitatea naturii

excepţionale din acest parc naţional şi a înscris Lacurile Plitvice din 1979 pe lista

moştenirii culturale şi naturale din lume, ca o valoare deosebită nu numai pentru noi,

dar pentru întreaga omenire1.

2.3. Potential Natural

Relieful

Retezat: Relieful predominant glaciar cu vai, lacuri si circuite glaciare, dar si calcare

impanzite de chei, pesteri si avene- adapostind peste 80 de lacuri glaciare, printre

care cel mai adânc (Zanoaga, 29m) si cel mai întins (Bucura, 8.86 ha) - atrage an de

an numerosi turisti, în special în sezonul de vara. Altitudinea variaza între 765m la

Gura Zlata si 2509m în vârful Peleaga, alte 19 vârfuri având peste 2000m.

In peisajul muntilor Retezat, circurile (caldarile) si vaile glaciare ocupa un loc

deosebit de insemnat. Multimea caldarilor glaciare, unele din acestea adapostind

lacuri, au imprimat acestor munti un pitoresc rar intalnit in Carpati. Caldarile sau

circurile glaciare, numite de localnici zanoage, reprezinta depresiuni circulare

formate din eroziunea ghetarilor montani, la obarsia vailor glaciare sau pe versantii


12


acestora, adesea suspendate deasupra vailor glciare principale. Ele sunt un rezultat al

activitatii ghetarilor cuaternar care s-a intiparit adanc in relieful Masivului Retezat1.

Plitvice: Relieful este unul carstic, avand in componenta calcar si dolomita asociate cu lacuri

si pesteri, acest lucru dand nastere la o trasatura dinstictiva a parcului. Lacurile sunt

separate prin baraje naturale de travertin, formate in special prin depuneri de muschi,

alge si bacterii. Aceste baraje naturale de travertin formate din plante si bacterii

cresc cu o rata de aproximativ 1 cm pe an.Cele 16 lacuri ce se compun intr-o salba

sunt separate in doua grupuri dinstincte: grupul de sus format din 12 lacuri si grupul

de jos avand in componenta 4 lacuri. Lacurile sunt formate din scurgerile de apa din

cei trei masivi muntosi ce le inconjoara, fiind la o altitudine ce variaza intre 636 m si

503 m si avand o lungime de aproximativ 8 km, orientate in directia sud-nord.

Lacurile sunt renumite pentru culorile lor distinctive, variind de la un fond de azur la

verde, gri sau albastru. Culorile se schimba constant in functie de cantitatea de

minerale si organisme din apa si unghiul de incidenta a razelor de soare pe suprafata

lacurilor.

Depunerile de muschi in locul cazaturilor de apa determina aparitia in spatele

cascadei a unor acoperisuri de materiale organice, acoperisuri ce se maresc constant

formand spatii largi din ce in ce mai mari, pe alocuri pesteri in adevaratul sens al

cuvantului. In incinta rezervatiei exista de asemenea si pesteri carstice2.

Clima

Retezat: Clima este caracteristica reliefului montan, aspra si umeda. Temperatura medie anuala

in zonele ce depasesc 2000m este de -2°C. Temperatura medie in iulie in zonele la

peste 2000m este de cca. 6°C. Temperatura medie in ianuarie in zonele de peste

2000m este de cca. -10°C. Temperatura minima coboara in ianuarie uneori pana la -

35°C, mai ales in vaile unde aerul rece stagneaza vreme mai indelungata.

Temperatura maxima urca in iulie pana la 30°C, mai ales in Retezatul

calcaros.Precipitatiile sunt bogate si se manifesta atat sub forma de ploaie cat si de

ninsoare.

Numarul zilelor cu inghet este de cca. 250. In sezonul estival apare inghetul nocturn,

sesizat lesne de turistii care innopteaza in cort la altitudine de peste 2000 m.

1 www.retezat.ro2 http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/

13


Numarul de zile cu ninsoare poate depasi 80 anual in zonele de peste 1400m

altitudine. Durata stratului de zapada insumeaza anual peste 160 zile. Topirea

zapezii in zona alpina incepe in luna mai, desi in iunie muntii au inca intinse

suprafete de zapada, mai ales pe versantii nordici si pe vaile umbrite1.

Plitvice: Primavara incepe tarziu, e frig şi ploaie. În aprilie, radiatia solara zilnica este, în

medie, mai mare de 1.4 kJ/cm², dar zilnic temperatura medie a aerului este încă mai

mică de 8°C.

În timpul verii, suma medie zilnica a radiatiei solare este de aproximativ 2 kJ/cm²,

temperatura medie la prânz 24°C, iar cea mai mare nu depăşeşte 36°C chiar şi în

cele mai calde zile. Zile calduroase cu temperatura de peste 30°C, sunt doar o data

sau de doua ori pe lună. Cea mai mare parte a timpului este însorit în cursul lunii şi

sunt aproximativ 10 zile fără nori. Chiar şi în iulie şi august, temperatura medie

minimă este de aproximativ 9°C. Vântul este slab, cu excepţia cazului în zilele cu

ploaie. Media timpului cu ploaie este de opt zile într-o lună care se manifesta prin

furtună si precipitatii abundente, dar nu pentru mult timp.

La început toamna este o foarte placuta. In septembrie, radiatia solara zilnica este de

aproximativ 1,5 kJ/cm², temperatura medie a aerului este de 13°C, la amiaza 20°C

si dimineata in jur de 6°C. Zile insorite are cel putin 5 iar cele neinsorite in jur de 7.

Toamna este de obicei scurta deoarece in noiembrie iarna isi intra in drepturi.

Noiembrie este luna norilor multi şi ceaţei. Deoarece energie solară este de

0,4kJ/cm² practic nu diferă de cea din luna decembrie, cand zilele sunt mai scurte.

Temperatura medie este de 5°C. Pe ansamblu, luna cea mai rece este de obicei

ianuarie -3°C în medie, dar cea mai scazuta temperatură măsurată în februarie este

de -23°C. Iarna precipitaţiile sunt în mare parte de zăpadă, ploaie mai puţin. Cea

mai mare parte a precipitatiilor cade în noiembrie (aproximativ 200 mm medie), cea

mai scăzuta în luna februarie (aproximativ 80 mm)2.

1 www.retezat.ro2 http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/

14


Fauna si flora

Retezat: Flora si fauna sunt diversificate. O treime din totalul speciilor de plante existente pe

teritoriul Romaniei se regaseste in Retezat. Cele aproape 1.200 de specii de plante

fac ca arealul sa fie renumit si in randul botanistilor. Interesul acestora pentru

Retezat s-a manifestat inca din a doua jumatate a secolului al XVlll-lea. De atunci si

pana acum, in Retezat au fost descoperite 90 de feluri de plante specifice doar

Carpatilor, iar mare parte dintre ele se pot gasi numai aici. De asemenea, in Retezat

se afla cea mai mare concentratie de pinus cembra, numit popular zambru, un

conifer din specia pinilor.

Parcul National Retezat adaposteste 55 de specii de mamifere (dintre care 22 sunt

ocrotite de lege) si ofera conditii bune pentru supravietuirea celor mai importante

dintre carnivorele mari ale Europei (lupi si rasi). Caprele negre, cerbii si capriorii

sunt si ei bine protejati de munte. Portiunea calcaroasa a masivului este si acum

folosita de ursi ca adapost pe timp de iarna.Pisicile salbatice fac si ele parte din

bogatia faunistica a zonei la care, recent, s-au adaugat si marmotele (20 de

exemplare de marmota alpina din Alpii Austrieci au fost introduse in Parc in urma

unei actiuni a Academiei Romane, in zona Lacului Gemenele. Acum, marmote se

pot intalni in toate vaile si caldarile glaciare importante ale masivului). Numarul

total al speciilor de animale care traiesc in Parcul National Retezat este de ordinul

miilor1.

Plitvice: Parcul National Plitvice este o zona puternic impadurita, mai ales cu fag, molizi si

brazi. Dispune de un amestec de vegetatie alpina cu vegetatie mediteraneana.

Parcul este foarte bogat in specii endemice avand un numar de 72 de specii. Din

acest punct de vedere, specii importante ale Parcului National Plitvice sunt:

tenuifolius Edraianthus, prezenta în zona Draga Vilina la Korenica, Rannuculus

scutatus se află în zona Krbava: Mrslin la Korenica şi Scilla litardierei în Lika la

Korenica. O atractie deosebita a Parcului sunt plantele carnivore. Dintre acestea

amintim: Drosera rotundifolia, Pinguicula vulgaris, Utricularia minore.

Zona este casa si pentru o mare varietate de specii de animale si pasari. Specii rare in

Europa, ca ursul brun, lupul, o specie de vultur, bufnita, rasul, pisica salbatica si

cocosul de munte pot fi gasiti aici. In parc se regasesc 321 de specii de insecte dintre

1 www.retezat.ro

15


care 76 de specii de fluturi şi 245 de specii de molii, 12 specii de amfibieni in timp

ce reptilele sunt reprezentate de un numar mic, 157 de specii de pasari dintre care 70

se reproduc aici, mai mult de 50 de specii de mamifere (arici, jder, mistret, jder de

piatra), 20 de specii de lilieci1.

2.4. Spatii de cazare

Retezat: În parc şi în apropierea lui găsim condiţii de cazare pentru toate gusturile şi toate

buzunarele. Există clădiri unde nu este nici macar curent electric, dar unde adevăraţii

montaniarzi se simt în largul lor, departe de nebunia şi stresul oraşelor, dar sunt şi

pensiuni şi cabane de trei stele, unde cei pretenţioşi pot găsi toate facilităţile.

Pensiuni certificate: Codrin**, Iancu**, Dumbravita**, Anita***, Iris***, Mara**

Alte cabane (c) si pensiuni (p) in zona Retezatului: p. Sarmis***, c. Cascada*, c.

Dorulet**, c. Gura Zlata*, c. Rotunda***, c. Buta, Cheile Butii**, Turbopin**, c.

Pietrele* sau Vila Stanisoara**, c. Gentiana, p. Retezat** .

Camparea este permisă: în zona cabanelor Pietrele, Gura-Zlata, Rotunda, Baleia,

Buta, Câmpuşel, în locurile amenajate de deţinătorii de terenuri şi la Poiana Pelegii

şi Stâna de Râu. În zona centrală a Parcului este permisă camparea în: căldarea

Bucurei, lângă refugiul Salvamont.În regim special, respectiv pentru o singură

noapte este permisă camparea în: căldarea lacului Zănoaga, lângă punctul de

permanenţă Salvamont2.

Plitvice: În zona centrală a parcului există trei hoteluri: Hotelul Jezero*** , Hotelul Plitvice**

şi hotelul Bellevue** și la doar 10 km de centrul turistic al zonei hotelul

Grabovac***. Hotelurile oferă cazare in camere confortabile, un restaurant cu o

gastronomie bogată, precum şi oferte speciale pe tot parcursul anului. În plus față de

beneficiile si serviciile mentionate anterior, hotelul Jezero și hotelul Plitvice

organizeaza confetinte mari si mici , intalniri de afaceri, seminarii. Complexul Sport

din cadrul hotelului, precum şi facilităţile de la hotel oferă conditii la fel de bune si

recreere, precum şi o oază de linişte.

Pentru cei care cauta o alta locatie si au preferinte diferite pentru petrecrea timpului

liber este disponibil Campingul Coran si Campingul Borje. Ambele campinguri sunt

situate într-un mediul natural deosebit de frumos; Campingul Coran este situat la

1http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/ 2 www.retezat.ro

16


doar 6 km de intrarea de nord şi camping Borje*** la numai 15 km de intrarea

sudică din Parcul Naţional.

In taberele din Parcul National Plitvice se poate ajunge cu maşina sau cu autobuzul,

care functioneaza la liniile de autobuz regulate de la Zagreb la toate marile oraşe din

Dalmatia (Zadar, Sibenik, Split, Dubrovnik). Cel mai apropiat aeroport este la

Zagreb, şi este localizat la aproximativ 140 km şi cea mai apropiată gară este situata

în Karlovac şi Lacurile Plitvice sunt situate la aproximativ 90 km1.

2.5. Obiective turistice

Retezat: Rezervaţiile naturale din imediata apropiere a Parcului sunt: Rezervaţii naturale paleontologice: Depozitele continentale de dinosaurieni de la Sânpetru, Depozitele continentale cu ouă de dinosaurieni Tuştea, Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului Rezervaţii naturale speologice: Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, Peştera de la Tecuri, Peştera Zeicului, Peştera cu Corali Rezervaţii naturale botanice: Fâneţele cu narcise de la Nucşoara, Mlaştina de la Peşteana, Calcarele de la Faţa Fetei, Vârful Poienii, Pădurea Slivuţ, Cheile Crivadiei, Dealul şi Peştera Bolii, Castanii comestibili de la Suseni

In zona din vecinătatea PNR există următoarele vestigii istorice şi culturale: ruinele castrului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Biserica Densuş (simbol al creştinităţii timpurii, sec. al-X-lea, cea mai veche biserică ortodoxă de piatră din lume în care se mai oficiază slujbe), Biserica Peşteana, Biserica Râu de Mori, Cetatea medievală şi Mănăstirea Colţ, Biserica Ostrov, Mănăstirea Prislop, Castelul Sântămărie Orlea, Biserica din Nucşoara, Biserica medievală Sf. Nicolae din Râu Bărbat2.

Plitvice:

Lacul Prošćansko – lacul este situat la o altitudine de 636 m, şi are o adâncime de

până la 37 m. Vastitatea lacului dă apă o culoare verde închis.

Lacul Ciganovac - lacul a fost numit dupa legenda care spune că un ţigan s-a

înecat în lac în timp ce pescuia.

Lacul Okrugljak - lacul a primit numele de la forma sa circulară. Lacul este situat

la o altitudine de 613m. In acest lac sunt multe pesteri si mici golfuri.

Lacul Kozjak - lacul a fost numit dupa legenda care spune că 30 de capre s-au

înecat la trecerea de la ţărm la ostrov, în timp ce fugeau departe de lupi.

1 http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/2 www.retezat.ro

17


Lacul Gavanovac - lacul a fost numit dupa legenda care spune ca comoara lui

Glavan a fost pierduta pe fundul lacului3.

2.6. Trasee turistice

Retezat: Tabelul nr. 4. Trasee turistice in Parcul National Retezat

Traseu Timp Dificultate

Râusor – Saua Ciurila- Cab Pietrele 2-3 h Usor

Traseul Educativ Râuşor- culmea Lolaia 3- 3,30h usor

Râuşor– Refugiul Stevia – Lacul Stevia 3-4 h Medie

Râuşor– Refugiul Stevia - Şaua Lolaia - Virful Retezat 4-5 h Medie

Baleia – Şaua Gorova – Culmea Lănciţa – şaua Vârful Mare – lacul Galeş – Cabana Pietrele

11-12 h Medie

Baleia – Şaua Gorova - Stâna de Râu 4-4 1/2 h Medie

Lacul Bucura - Vârful Peleaga – Curmătura Bucurii – Lacul Bucura

5-6 h Medie

Lacul Bucura – Curmătura Bucurii – Virful Bucura II Mare – Poarta Bucurii – Tau Portii- Lac Bucura

6-6 1/2 h Medie

Lacul Bucura – Tau Portii- Tău Agatat - Lacul Viorica – Lacul Buaura

3-4 h Usor

Lacul Bucura – TăulAgăţat - Şaua Judele – Vârful Slăvei –Şaua Slavei – Lacul Lia - Lacul Bucura

4-5 h Greu

Lacul Bucura – Curmătura Bucurii – Cabana Genţiana - Cabana Pietrele

4-5 h mediu

Câmpuşel DN 66 – Cheile Scorotei - Stâna Scorota 3-31/2 h Uşor

Câmpuşel – Piatra Iorgovanului 3-4 h Mediu

Câmpul lui Neag – Cheile Buţii – Cabana Buta 4-5 h Uşor

Cab. Buta - Şaua Plaiului Mic - Poiana Pelegii 2-3 h Uşor

Cab Buta – Şaua Plaiul Mic – Piatra Iorgovanului 4- 5 h Mediu

3 www.travelworld.ro/atractii-croatia/parcuri/plitvice.html

18


Ohaba de sub Piatră - Cârnic 6h Uşor

Cârnic – Cabana Pietrele 1,30 –2h Uşor

Cabana Pietrele - Cabana Genţiana 1-11/2h Uşor

Cabana Pietrele – Lacul Stânişoara – Şaua de Vară – Vârful Retezat

4- 41/2h Mediu

Cab. Pietrele – Creasta Lolaia – Vârful Rtezat 4- 5 h Mediu

Cab.Pietrele – Creasta Lolaia –Virful Retezat-Saua de vara Retezat- Virful Bucura – Poarta Bucurii-Taua Portii- Lac Bucura

7-8 h Greu

Cabana Pietrele - Şaua Lolaia – Complex Râuşor 2-3 h Mediu

Cab. Pietrele – Cabana Genţiana – Şaua Bucurii – Lacul Bucura 3-4 h Uşor

Cabana Pietrele – Cabana Genţiana – Curmătura Bucurii – Lacul Bucura - Vârful Peleaga

4- 5 h Greu

Cabana Pietrele – Cabana Gentiana – Curmătura Bucurii – Lacul Bucura - Vârful Peleaga – Vârful Păpuşa – Porţile Închise – Lacul Galeş – Cabana Pietrele

8-9 h Greu

Cabana pietrele- lacul Galeşu (3-3 1/2h)- Şaua Vârfului Mare- Vârfu Mare

4-5h Mediu

Cabana Pietrele- Tău dintre Brazi 2-3h Mediu

Cabana Pietrele- cabana Genţiana- Curmătura Bucurii- lacul Bucura- Poiana Pelegii- Şaua Plaiu Mic- cabana Buta- Câmpu lui Neag

10-12h Greu

Gura Apei - Crucea Trăsnitului 3 ore Accesibil şi iarna

Gura Apei - Valea Lăpuşnicu Mare - Şaua Plaiu Mic - Cabana Buta

8-9-ore iarna greu accesibil

Pui – Stâna de Râu 7-8h Mediu

Stâna de Râu - Şaua Custurii 2-3 h Mediu

Stâna de Râu -Şaua Custurii - Vârful Păpuşa 4-5 h Dificil

Stâna de Râu - Şaua Custurii - Vârful Custura 4-5 h Mediu

Gura Apei-Virful Zlata –Arades- Lacul Zanoaga 4-5 h Medie

19


Gura Apei- Cab. Rotunda- Poiana Pelegii 4- 5 h Usor

Gura Apei – Drumul forestier Riu Ses – Piriul Corciova – Saua Iepii

4-5 h Medie

Lunca Berhina – Crucea Traznitului- Lac Zanoaga 4,30- 5 h Usor

Lunca Berhina – Crucea Traznitului- Saua Slaveiului Lac Bucura 5-6 h Mediu

Lunca Berhina Saua Stanuleti –Piatra Iorgovanului 4- 5 h Medie

Poiana Pelegii – Saua Plaiul Mic- Piatra Iorgovanului(3-3,30h) – Saua Stanuleti - Virful Moraru - Herculane

2- 3 zile Greu

Poiana Pelegii – Saua Plaiului Mic- Virful Custura 3,30-4 h usor

Poiana Pelegii- Saua Plaiul Mic – Cab. Buta –Cimpul lui Neag 6-7 h usor

Poiana Pelegii- Lac Bucura 2-2,30 h usor

Gura Zlata -lacul Zănoaga 4 1/2-5 h Mediu

Gura Zlata - lacul Zănoaga - Şaua Judele -lacul Bucura 7-8 h Mediu

Gura Zlata - lacul Zănoaga – Gura Apei 6-7 h MediuSursa: www.retezat.ro

Plitvice: A. Incepe la intrarea de nord a parcului. Tur circular, ca parte a acestui program

puteţi vedea "toamna mare" - cele mai mari lacuri cascadă şi cea mai mare cascadă

din Croaţia, pestera "Šupljaru", în timp ce pe laturile de est şi de vest de canion, vă

puteţi bucura de vedere la lacurile: "Ship Novakovic", "Kaluđerovac", "Gavanovac"

şi "Milanovac. Punctul final al programului este de odihnă pe malul lacului

"Kozjak".

B. Incepe de la intrarea de nord a parcului. Turul este circular şi include o plimbare

printr-un canion de calcar, cea mai mare plimbare în Lacurile Plitvice - Lacul

"Kozjak”, cu trenul panoramic şi mers pe jos in partea de est a canionului.

Programul include vizitarea lacurilor "Novakovic nave", "Kaluđerovac",

"Gavanovac" şi "Milanovac".

C. Incepe la intrarea de nord a parcului. Turul este circular şi cuprinde zonele

Lacurilor de Jos si de Sus. Finalul programului include plimbare pe jos si plimbare

cu bărcile electrice pentru a reveni la punctul de plecare pentru trenul panoramic

20


bucurandu-va de frumusetea cascadelor mai mari şi mai atractive precum şi o

mulţime de cascade mici si frumusetea lacului.

E. Incepe de la intrarea sudică a parcului. Turul este circular şi include o zona de Sus

a lacurilor. La punctul final al programului vine un tren panoramic şi pentru a reveni

la punctul de plecare implică mersul pe jos şi conducere a unui feribot scurt peste

lacul "Kozjak”.

F. Incepe de la intrarea sudica a parcului. Dupa o plimbare scurta, plimbare cu barca

electrica pe lacul "Kozjak", şi apoi plimbare printr-un canion de calcar, in zona

Lacurilor de Jos. O serpentină abrupta, va duce la partea de est a canionului, unde au

localizat numeroase puncte de veghe, oferind o priveliste uluitoare a lacurilor

modroplava cristal şi ziduri înalte laterale. Se revine la punctul de plecare a trenului

panoramice.

H. Incepe de la intrarea sudică a parcului. După o scurtă plimbare vă puteţi aştepta la

un drum cu trenul panoramic. Turul continua pe jos de-a lungul Lacurilor de Sus,

plimbare cu barcile electrice pe lacul "Kozjak", plimbare prin canion de la Lacurile

de Jos până la "Great Falls", o plimbare in partea de est a canionului şi cu trenul

panoramic din nou. Acest program circular permite vizitarea intregului parc.

K. Incepe de la intrarea nordica a parcului şi oferă un tur al intregii zone a lacurilor

mergand pe jos. Programul include un tur al "Great Falls", mers pe jos pe partea de

sus din partea de vest a canionului şi de-a lungul malului vestic al lacului "Kozjak",

şi vederea "Lacului Ciginovac" şi a "Lacului Proscansko". În schimb, vă veţi bucura

de o frumoasa plimbare de-a lungul Lacurilor de Sus şi pe malul estic al lacului

"Kozjak", pentru care există o linie de feribot. Programul continua cu o plimbare in

partea de est a canionului de-a lungul Lacurilor de Jos pana la punctul de plecare1.

2.7.Turism, reguli de vizitare


21


Parcul National Retezat Parcul National Plitvice

Puncte de acces Gura-Zlata, Gura Apei, Rotunda,

Râuşor, Cârnic, Baleia , Stâna de

Râu, Buta, Câmpuşel.

Accesul în Rezervaţia Ştiinţifică

Gemenele este permis doar în

baza autorizaţiei eliberate de

Academia Română - Comisia

Monumentelor Naturii, cu avizul

APNR.

Taxa de intrare 5 lei Vezi Tabelul nr. 5.

Este interzis !

- deranjarea linistii publice

- intrarea in apa si inotul;

- pescuitul ( cu excpetia Lacului de Acumulare Gura Apei);

- vanatul

- campingul in zona de tur;

- abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul parcului;

- distrugerea, degradarea oricăror specii de plante şi animale, a

rocilor, speleotemelor, fosilelor şi a oricăror alte eşantioane de

origine naturală;

- pastrarea unui caine fara lesa;

- distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare,

precum şi a plăcilor, săgeţilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj

de pe traseele turistice, a semnelor de delimitare a parcului;

- pe potecile turistice nu este permis accesul cu mijloace motorizate

şi biciclete.

Tabelul. nr.5. Pretul biletelor in Parcul National Plitvice

22


Bilete pentru o zi

Vizitatori Perioada

01.11.2011-31.03.2011 01.04.2011-31.10.2011

Adulti 80 euro 110 euro

Grup de adulti 70 euro 100 euro

Studenti 60 euro 80 euro

Grup de studenti 55 euro 70 euro

Copii 7-8 ani si a

persoanelor cu handicap

50%

40 euro 55 euro

Grup de copii 7-18 ani si a

persoanelor cu handicap

50%

35 euro 50 euro

Copii sub 7 ani si persoanele

cu handicap peste 50%

GRATUIT GRATUIT

*minim 15 persoane intr-un grup

Bilete pentru doua zile

Vizitatori Perioada

01.11.2011-31.03.2011 01.04.2011-31.10.2011

Adulti individuali 130 euro 180 euro

Copii individuali 60 euro 90 euro

*Pretul biletelor include plimbarea cu trenul panoramic, plimbarea cu barca electrica, asigurarea vizitatorilor si

TVA

Sursa: www.np-plitvicka-jezera.hr/eng/index.php

Servicii incluse in taxa de intrare:- Plimbări cu vaporaşul electric, disponibile la lacul Koyjak. Se execută la fiecare 15 minute sau jumătate de oră. Plimbarea durează cam 20 minute. - Plimbări cu autobuzul panoramic de transfer. Pleacă la fiecare 15, 20 minute.

23


Concluzii

Valorificarea turistică a ariilor protejate îmbracă forme diferite, complexe. Ea trebuie

să ţină cont de structura ariei protejate, de obiectivele de management, de varietatea resurselor

etc.

Sistematizarea acestor areale variază de la o ţară la alta, aşa cum diferă şi echipamen-

tele turistice de la un parc la altul .

Se consideră că activităţile recreaţionale ce pot fi dezvoltate în interiorul ariilor

protejate sunt: studierea naturii, florei şi faunei; fotografierea, pictura peisajelor; drumeţii

montane; alpinism; speologie; practicarea scufundărilor; plimbări pe jos sau, iarna, cu

schiurile; ciclism şi canotaj; vizite la obiective culturale, istorice şi etnografice; cunoaşterea

şi învăţarea unor meşteşuguri tradiţionale; vizitarea ecomuzeelor din incinta zonelor protejate;

vizionarea de filme, consultarea de materiale documentare, ştiinţifice despre zonele protejate

în cadrul centrelor de primire a turiştilor.

Fiecare arie protejată destinată recreerii îşi stabileşte propriile reguli de comportament

pentru vizitatori.

In România, ariile naturale protejate deţin doar 5% din suprafaţa ţării; dintre toate ariile

protejate, numai trei au administraţii proprii funcţionale, iar turismul se poate spune că este

organizat corespunzător doar în R.B. Delta Dunării şi în PN Retezat .

24


Bibliografie:

1. NISTOREANU, P.,TIGU, G.,POPESCU, D.,PADUREAN, M.,TALPES, A.,TALA, M.,CONDULESCU, C.

Ecoturism si turism rural, Editura Tehnica, Bucuresti, 2001.

2. ISTRATE, I.,BRAN, F.,ROSU, A.G.

Economia turismului si mediului inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1996.

3. * * * Legea nr. 462/18.07.2001 privind regimul ariilor naturale protejate

4. www.bucegipark.ro/A1.htm

5. www.retezat.ro

6. www.np-plitvicka-jezera.hr/eng/index.php

7. www.retezat.net

8. www.travelworld.ro/atractii-croatia/parcuri/plitvice.html

25

Retezat vs. Plitvice

Documents

Transcript of Retezat vs. Plitvice