Bana Armânească - Nr43-44

8/7/2019 Bana Armneasc - Nr43-44

1/32

Alnceashti un oar tu trei meshiAnlu XI, nr. 1/2 (43/44) 2006,

Bucureshti-Romnia32 di padzinji - 40.000 (4 RON) lei

REVIST DI INFORMATSII SHI CULTUR A ARMNJLOR DI PISTI TUT

Adresa di pi Internet:www. banaarmaneasca.tkE-mail: [email protected]

Pareia:[email protected]

ISSN - 1582 - 7607

Editor: Dumitru Piceava

ARMNEASC

BANABANAARMNEASC

Pareia Lilici dit Mai di Custantsa,

cumndusit di Zoe Gic


2/32

Hrgiurliti tipusirea a alushtor numiri: 1/2

(43/44), 2006 (1.000 di cumts), furfapti di ctr tinjisitslji Sutir Bletsadi Athena shi Iota Trandu diBucureshti. Efhristisim a tutuloratsilor tsi n agiutar pn tora shiashtiptm shi di aoa shi nclo agiutorti furnjia c mash ashtsi sh-noi, tuaradha a noast, va s-putem s-lji-agiutm Armnjlji.

Abonamentilis-fac la adresa a Redactsiiljei.

Phlu a unui abonamentu ti unan easti: Ti yivsitorlji diRomnia: 190.000 di lei. Tiyivsitorlji di tu xeani: 20 $ SUA.

RevistaBana Armneasc fu

thimiljiusit tu anlu 1996 diDumitru PICEAVA

Editat di FundatsiaBana Armneasc

2 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMNEASC

Revista poati s-hib yivsit shipi Internet la adresa:

www.banaarmaneasca.tkPoshta electromnic:E-mail: [email protected]

Pareia di muabeti:[email protected]

ISSN - 1582-7607

Tu aestu numir: 4 (42) - 2005- Jubileulu a revistljei Bana Armneasc

(T.Piceava)...........................2- Gala a Premiiloru Bana Armneasc -

2005, Festivalu Internatsional diFolclor Armanescu, SimpozionluIdentitatea a Armanjloru 3/7

- Cftarea ctr Prezidentsia aliRomnia ............................8/9

- Mirachea di pi sufliti A. Docu......10

- Prota audients ofitsial...............11- Cftarea shi Apandisli di la exusiiliaxi ali Romnia................12/13

- Leghendili a armneascljei culturVanghea Mihanji Steryiu...14/15

- Un alt punct de vedere asupraaromnilor (D.Piceava).......16/17

- Di la marea manifestatsii la pyidha ad-lui Perifan..............................18/19

- Marea manifestatsii di tu 23-li di Mai (H. Hristu; Eara doi..(V. Dzega)....20

-Di la Mri Romnji la Mri Armnji.....21

-Armnjlji dit Amirriljea Habsburgic(Eva Bozgan)..........................22/23

- Carti di la Kira, S.Fuchi, Y. Peshtera.. 24- Crushuva (L.Ghiorghieva)..........25- Sutir Bletsa..........................26/27- ULCA (Vasili Barba)..................28

- Armnjlji ditu Arbinushii (A.Kaso).29- Nu moari ndia (H. Hristu, A. Docu,

Nicu alu Cheaici)................30- Emburlji Yioryi Vasili shi C. Rudu....31

Ti un revist armneascindependent, cari nu easti ligat cutsiva di vr ic di tsiva, mea mash diatsel ic di atselji cari u scot trumigdani, 10 (dzatsi) anji di ban, tuchirolu nearcu tu cari bnm noi adzaoa, Romnia, nji si pari c easti unchiro ct un zmani.

Easti ca baea ta s-n minduimniheam la revistili armneshts tsiinshir tru migdani pn tora shi va s-videm c eali avur parti di un banmultu shcurt. Revista Deshtepta-

rea, scoas aoa sh-un sut di anji dimarli scriitor Nicolae Batzaria, scrismash pi armneashti, inshi mash tu 4numiri, tut ashi cum inshi aoa sh-dzatsi anji shi revista Armnamea,scoas Bucureshti di Marilena Bara shicusurinlu a ljei, Ionel Bara. Dupsurparea a comunismolui, tu cafi cratdit Balcanji iu bneadz Armnji,nafoar di Grtsia, fu scoas trumigdani nai psn un revistarmneasc, cari avu un ban malung ic ma shcurt. Revistiliarmneshts cari fur scoasi cupradzlji a editorlui, ashi cum furrevistili Lutseafirlu, di Shtip,Minduearea armneasc shiGiunamea di Custantsa sh.a, avurun ban shcurt. Armasir tru ban

mash revistili scoasi cu agiutor di la

Adresa a redactsiiljei:Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. 47,

sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559,Bucuresti. Telefon: 021/6282786 shi

0723/609266.

Fundatia Bana ArmneascCont IBAN:

RO37RNCB5017000072800001- BCR, Sucursala Stefan cel

Mare, 32, sector 2, Bucureshti.

v r c r a t ,a s h ic u m s u n t urevistili:Armnlud i t Vryrii,Frtsiad i t Arbinushii,Grailu

armnescu di Scopia,Deshteptarea di Bucureshti shi, dipsn chiro revista Armnamea,variant nau, scoas cu agiutor dila Ministerlu a Culturljei shi Cultilor.

Nu shtim desi ma easi revistaFenix di Bituli. Di vr an-doi, dicndu nu mata easti agiutat di cratsh-nitsi di vr embur armn, numata avem nitsi un semnu.

Armasi tru ban di ma ghini di 10

anji Rivista di Literatur shi StudiiArmni, scoas di Tiberiu Cunia cupradzlji a lui.

Pri ning tuti aesti revistiarmneshts armasi tru ban, chirodi 10 anji, shi revista BanaArmneasc, scoas unoar trutriminii, cu hrgiurli a editorlui ic cuagiutor di la Armnji cu vreari trArmnami sh-cultura a ljei.

Un popul, ta s-sh avutsasccultura a lui ari totna mari ananghi di

revisti, fimiridi ic jurnali, nu madztsem di crts, prit cari s-shspun punctul di videari elitili a lui,avangarda a spiritlui, ca s-dztsemashi.

Cu tuti c adz Armnamea tuttreatsi prit un chiro nearcu ti ea,cu tut zorea moral shi finantsiarnu va s-duc la chirearea acrtslor, a revistilor shi a jurnalilorarmneshts, atseali cari u tsn tru

ban shi u duc ninti culturaarmneasc iara prit aesta, mileteaarmneasc.

Tacu PICEAVA

Jubileulu a revistljeiBana Armneasc(1996-2006)


3/32

Spectacolu di duruseari a PremiilorOmlu a Anlui shi a Premiilor diTinjii Bana Armneasc fu dishcljisdi Dumitru Picerava cari, namisa dialtili, di cara-lji ghinui oaspitslji, adusiamnti c tricur 9 anji di anda s-ahurhidurusearea a Premiilor Omlu a Anluidi ctr Fundatsia BanaArmneasc, premii cari tinjisescuaht giretsli sh-pidimadzlji aArmnjlor - oaminji di shtiints, dicultur, ama shi dit alti tsercljiuri - caris-alumtar shi s-alumt ti tsnearea truban a areurlor shi a adetslorarmneshts, ct shi a atsilor inshicari nu tsn di etnia armneasc, amacari lji-agiut Armnjlji cu zborlu sh-cu fapta. Adusi aminti c aesti premii,Omlu a Anlui, fur durusiti, ti protaoar, tu anlu 1998 a cunuscutlui

alumttor ti ndrepturli a Armnjlor,Vasile Barba shi a portughezlui LuisMaria de Puiq, Prezidentul a AdunariljeiParlamentar a Consiliului ali Europ,tu atselu chiro, cari ndrupar

pricunushtearea a grailui armnescu ca

limb a Armnjlor, lucru tsi dusi la

amintarea a Dimndariljei 1333 ditu 24-li di Cirishear 1997.

L si ma spusi a oaspitslor c anluaestu premiili Omlu a Anlui, shi

Premiili ti tinjii Bana Armneasc,premii tsi s-da ti anlu 2005, va s-hibdurusiti a niscntor oaminji ti anamicari s-alumtar shi s-alumt cu marigiuneats ti tsnearea tru ban sh-tiavutsrea a limbljei, a cnticlui, aistoriiljei shi a ntreagljei culturarmneasc - aesti hiindalui elementilidi timelji a identitatiljei a Armnjlor-,cum shi a niscntor oaminji tsi s-alumt, cu mri anichisiri, cu mrisuccesi, va dzc, tu cmpul ashtiintsljei.

S-ma adusi aminti di agiutorlu dixitdit partea a ma multor oameni aplocum shi dit partea a sutstslorarmneshts: Sutsata CulturalArmneasc di Bucureshti, prezidentuIonel Bara, Fundatsia Moscopole diBucureshti, prezidentu Dima Grasu,Organizatsia a Tinirlor Armnji diRomnia, prezident Mariana Budesh,pareia Lilici dit Mai, prezident

Zoe Gica, cum shi agiutorlu finantsiardit partea a BCR (Banca ComercialRomn).

Tu soni, di cara l efhristusi a tutuloratselji tsi agiutar cu zborlu, cu fapta

sh-cu pradzlji tiorganizarea a alushtuispectacol, efhristusi aoaspitslor ti tinjia tsi l ufeatsir a organizatorlorta s-yin shi s-ljea parti

la aestu spectacol.

Durusearea a Premiilor di TinjiiBana Armneasc-2005, tsi s-featsidi ctr Dumitru Piceava shi CristinaGushits, ahurhi cu FranciscBozgan a curi-lji si durusiPremiulti Tinjii Bana Armneasac-2005 - ti nvitstur.

Di el, profesoara Crisitna Gushitsaspusi c easti hiljlu a profesoarljeidi istorii Evantia Bozgan, tsi s-tradzidit un fumealji di Frshirots diPipera. Cu tuti c shi nicuchirlu a ljeieasti profesor di istorii easti zori ss-achicsesc ctse hiljlu a lorFrancisc sh-aleapsi matematica. Vahimatematica l-u alepasi naslu.Dztsem aestu lucru ti furnjia c laFrancisc s-ampilteashti multu ghinimirachea cu shtearea. Di la protili clasianvitsa multu ghini ama nai ma bunilirezultati li avu la matematic. Dit

anlu 2001 shi pn tora FranciscBozgan adun multi premii dit cariva s-adutsem aminti: premiul ntnjla Concursul Internatsional dimatematica Cangurul dit Frntsii tu

Sala ARCUB

BANA ARMNEASC Nr. 1/2 (43/44), 2006 3

Gala a Premiilor Bana Armneasc - 2005,editsia a 9-a - Smbt 25-li di Martsu 2006

PREMIILIBANA ARMNEASC 2005

Shi estan spectacolu tidurusearea a Premiilor BanaArmneasac 2005, editsia a 9-a,s-tsnu la sala ARCUB iu s-adunar vr 400 di Armnji.

Prstisearea a spectacolului dipremieri fu fapt di CristinaGushits shi Dumitru Piceava.

Premiantslji di estan furtinjisitslji Armnji:1. Francisk Bozgan, premiu ti

nvitstur. Tu anlu 2005 amintPremiul I (unu) la

Balcaniada di Matematic.2. Nicolae Beli, Premiu ti

shtiints3 RRI4 Premiul a sponsorlor

BCR5. Premiul Omlu a Anlui 2005

- Gic Godi

PREMIILI DI TINJIIBANA

ARMNEASC2005


4/32

4 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMNEASC

anlu 2001; protlu loc la concursul dimatematic Grigorie Gheba cudiploma di merit 3 anj arada; medaliadi bcri la a 55-a OlimpiadNatsionaldi Matema-tic di

Deva tuanlu 2004shi la idyeaOlimpiaddit anlu2 0 0 5 .B i s t r i t s aa m i n t amedalia diasimi; la apatra editsii

a concur-sului JoseMartilo premiul ntnj; idyiul an lodiploma ti excelents ti rezultatili tianami di la Olipiadili internatsionali dimatematic. Unlu di nai ma mrlisuccesi al Francisc Bozgan pntora fu premiul amintat laBalcaniada di Matematica dit 2005tu Grtsii. Aclo, Veria, iu bneadzahnts Armnji, aestu tinir armn

reprezent Romnia cu mari namuzi.Estan amint Olimpiada dimatematica faza pi municipiu shi vas-reprezint Bucureshtiul lantritsearea di Iasi. Ca unpricunushteari ti tuti succesili di pntora Francisc Bozgan fu aprucheattu Lotlu Olimpicu di Seniori ali Romaniila Matematica. Cu un mintianyiliciaosa, multu itru shi studios,Francisc calca vrtos pi torlu ali AnaCaraiani shi al Nicu Beli,tiniri armanj a curi numas-avdz la nai ma analtiforuri shtiintsifitsiinternatsionali.

Noi lji urm tihi pi caleatsi anchisi shi avemumutea ca va s-alin tucipit. N mrim shi noic avem ahatari tinir, s-l bneadz a printslorshi s-nu-shi agrsheasc

vr oara isnafea shi lamultili diplomi tsi li amintpn tora advgm sh-noiPremiul di tinjii BanaArmneasca-2005.

Constantin Nicolae Beli fu prstisitdi Tacu Piceava cari aspusi c

premiantul bitisi Facultatea diMatematic a Universitatiljei diBucuresti tu anlu 1993, an cndu fuarugat, angajat la IMAR (Institutlu diMatematic ali Academia Romn) caasistentu di xitxiri, di cercetare, vadzc, stagiar. Tu anlu 2001 sh-tsnuteza di doctorat la Universitatea di Ohio(Ohio State University) cu titlulul di Integral spinor norm groups overdyadic local fields and

representations of quadric lattices.

Nica dit liceu Beli deadi seamni dimri hri di cercettor, furnjii ti carifu loat tu lotlu olimpic ti concursulOIM (Olimpiada Internatsional diMatematic) shi OBM (OlimpiadaBalcanic di Matematic). Tu teza alui di doctorat Beli ndreapsi unproblem dit teoria a formelorptratice. Aest problem fu bgatdi Kneser tu anlu 1956. Pisupra a ljeilucrar ma mults matematicieanji

cunuscuts dit ma multi vsilii cari undreapsir problema tu ma multi cazuriparticulare.Tu teza a lui di doctorat Beliu ndreapsi problema tu cazlu generalufilisindalui un mithod noau, sufsit(inventat) di el. Aestu lucru fu unrezultat di anami a matematicljeiromneasc. Partea senzational,niashtiptat, easti atsea c aestmithod sufsit di Beli da cali ti ndri-dzearea shi a altor problemi di idyea

soi luyursitima di multuchiro frndii, nspuni C.N.P o p e s c uM e m b r u

corespon-dentu aliAcademiaR o m n .

Ca stu-dentu fu di 3 ori olimpic internationaldi Matematic. Doctorat sh-tuRomnia, la Academia Romn.Cercettor principal la Institutlu diMatematic ali Academia Romn.

Tu anlu 2005 Academia Romn lji

duruseashti al Nicushor Beli PremiulSimion Stoilov ti lucrarea: Integralspinor norm goups over dyadic

fields. (23 XII 2005).

Ti tuti aesti anichisiri tu cmpul ashtiintsljei Fundatsia Bana Armnea-sc shi Federatsia Liga a Armnjlordit Romnia lji durusescu alNicushor Beli Premiul di Tinjii BanaArmneasc pi anlu 2005.

Redactsia armneasc di la RRI fuprstisit cu zboar uidisiti shi multumusheati di Vanghea Mihanji Steryiu.Tut ns durusi premiulu BanaArmneasc di Tinnjii-2005 ali IrinaParis, atsea cari u cunnduseashtiaest parei di Armnji di la RRI.

*Ma nghiosu dmu minduirli alu

Vanghiu Dzega, un vecljiuasculttor a alushtor emisii.

Gioi, 23-li di Martsu, SectsiaArmneasc di la RRI umplu 15 dianji di anda intr pi lucru. 15 di anjsuntu putsnj. Avui tihi s-li avduemisiunili di protslji anji shi adz uascultu a c tricur ahnts anji. Nicadi prota emisiunea fu adrat cu cvalitetcari adz cum treatsi cafi an lu

analteadz. Am scriat ninti c aoaved un profesionalizmu di marinivel. Un limb curat shi chischinpoati s-dzc un limb armneascliterar. Atselji jurnalishts di la RRI

F.Bozgan shi C. Gushits

N. Beli, T. Piceava shi Cristina Gushits

RRI - Sectsia armneasc- Premiul di Tinjii BanaArmneasc 2005 -

Nicushor BeliPremiul di Tinjii Bana Arm-neasc - 2005 - ti shtiints


5/32

BANA ARMNEASC Nr. 1/2 (43/44), 2006 5

Estan s-umplur 15 di anj di cndus-avdz ti prota oar tu dunjeaua diaua shi di iutsido limba armneasa pi

radio. La initsiativa a prof. VasiliBarba, cu agiutorlu a directorlui a

radioului public dit 1991anchisi s-emitredactsia armaneasca. Atselji tsianchisir atumtsea s-fac lucurlu di

jurnalishts armnj avea cathi un altznati ama avea tu idyiul chiro unmari mirachi ti curltura shi ti grailuprintescu. Vahi aest mirachi lj-agiutca prit cursurli tsi li featsir dapoaiacu prof. Nicolae Saramandu shi pritatseali ti ufiliseari a tehnljei ti zburarila microfon tu schurtu chiro aeshtsoaminj agiumsir s-adar aest znaticu mari profesionalismu .Cu hashti, cupidimo shi mult algari aeshts

jurnalishts fur tu mesea a tutlorevenimentilor culturali di aua shi ditxeani. Materialili adunati fur lucrati,bgati tu un limb armneascchischin tsi prit botsli a lor aleaptiagiundzea tu casa a Armnjlor ditBalcanji, dit Europa Chentrala shi tuahurhit shi tu Romanii, iu s-actsaaest emisiuni. Tu giumitati di sihatiun ntreag lumi armneasc earaadunat tu un loc pi calea a undilorradio. Tu niheam di oar hbrliurdina un shi un anamisa di Armnjljidit Romnii, Vryrii, Machidunii,Iugoslavii, Arbinishii, Grtsii ama shima largu pi internet tu Americhii,Frntsii, Ghirmnii.

Sectisa armneasc fu ashi un

apunti di ligturanamisa di tutsArmnjlji. Nu mashaht ama ligturli

tsi li adrar aeshts jurnalishts cupersonalitatsili armneshts, cuArmnji cu hari tsi nu s-cunushtea un

cu alantu, agiutrolu profesionistu tsi-ldeadir ti scutearea di fimiridz,

simpozioani, spectacoli, festivaluri fuca baea. Shi ti cathi un di elji amalucurlu tu aest sectsii fu un sculii;ashi s-fatsi c shi atumtsea cndunscnts di fudzir tu xeani, elji dusir

ma largu lucurlu ti armnami.U aduc aminti aoa Marilena Bara

tsi deadun cu Thede Khal scoasi unmonografii ti hoara Turia dit Grtsii,ti Mariana Caragicu-Coanda tsi adrgruplu Armnamea pi inernet, atselloc iu s-fac moabets anamisa di noiArmnjlji di iutsido. Atselji tsi armasirscoasir ma largu cd-uri cu cntitsi, cucolindi, poemati, pirmithi armneshts.

Ma multu, sectsia armneasc sum

reghia al Toma Enache adr protapies di teatru armneasc tsi fu spusla Teatrul di Scopje, Velingrad,Bucureshti, Arad shi tsi fu aprucheatcu entuziamu di Armnji. Di doi anjitricu arada di elj tu tesea di colaboratorshi cunuscutlu scriitor HristuCandrveanu. Ti amartii c tu chiroludit soni nu mata putem s-avdzmbotsli radiofonitsi ali Aurica Piha, TomaEnache, Hristu Steryiu ic Tascu Lala.

Ti multsa anj sectsia armaneasca di laRRI la iurtia di 15 di anj.

RRI, Sectsia armneasc

JUBILEULU 15 DI ANJ DIEMISIUNI ARMANEASCA LA RRI

cari-lji cnscui nji-alsar uncldur tu inim. Un harau c vedzshi avdz persoani ashi ca cumlipseashti s-hib - ArmneshtsArmnji. Ma, ari un lugurii cari-njiarmasi tu minduerli. Tsicara credactsia-i organizat di la un stat

cari nica nu n pricnoscu ca populahorghea. Tsicara c au cheaditsi dila tuti prtsli: nji si pari c aflarforts ta s-armn pi calea armanea-sc. Ashi c tut cu tut aestredactsii armni ca un tsentru dicultur armneasc di iu s-lunjineadzBalkanlu shi Lumea tut cu zborluarmnescu. A alushtor jurnalishts lor sntati shi lucru bun cu suctsespi calea profesional shi personal.

Haristo ti haraua cari n u da cafidzu - s-u avdzm limba a noasthrisusit la radio shi barem ti putsnchiro s-n minduim c him tu unalt dimenziuni a chirolui - tu un statarmnescu...

Ndia-nji easti c aest redactsii vas-continueadz s-li duc ashiemisiunjlji, c armnamea ari ananghidi ea. Ari ananghi ca Loclu di Apa ashi ca Apa di Loclu c cu ea shi lucurlua ljei criscur brni di tinir armnji cuideia armneasc.

Vanghiu Dzega

Premiul a Sponsorlui BanaArmneasc-2005 fu durusit ali BCR

Premiul a sponsorlui

Bana Armneasc -2005

BCR


6/32

6 Nr. 1 (43), 2006 BANA ARMNEASC

Premiul Omlu aAnlui 2005

Gica Godi

(Banca Comercial Romn) tiagiutorlu dat tu anlu 2004 shi 2005,fr di cari nu pistipsim c puteams-andridzem Gala a Premiilor BanaArmneasc shi Festivalu FolcloricArmnescu, editsia a treia. Lhristusim dit tut suflitlu sh-l

urm mult ambreats tu lucrulu aloru shi, cara s-poat, s-n agiut sh-tu yinitor.

Cu aest apuhii vrem s-hristusimshi a durutlui Armn di Custantsa,

Mita Rida, cari n agiut cupradz ta s-putem s scutem trumigdani atsel dit soni numir arevistljei Bana Armneasac.

lji urm s-aib parti sh-tu yinitordi multi anichisiri tu lucrulu tsi-l fatsi,

ca embur, cum shi tu lucrulu

armnescu tu cari intr cu giuneats.Premiul Omlu a Anlui 2005 fu

durusit a poetlui GICA GODI ti tutlucrulu tsi-l featsi ti armanami pitcntitsli sh-poeziilia lui.

El fu prstisit di Aurica Piha cari,namisa di altili, adusi aminti shi zboarlispusi di Mihali Prefti: Gica Godi - unPavaroti a Armnjlor? ma multu di-ahntu. Dau sculii di cntari tsi nupotu s-hib bgati aradha.

Gica Godi nu easti mash poet sh-cntator; el easti un sculii acnticlui armnescu ic Armn-Machidonean. Ama sculia acntariljei armneasc, tsi cu ciudii

dnseashti pn tu chirolu di adz, arizrtsinji tsi fugu npoi tu chiro, nu suti,

ama njilji di anji.Sculia al Godi ljea anji mults di

nvetsu - 20, 30 di anji di-ascultari sh-cntari. Sh-ma s-hib mash aesta nu-itsiva. Lipseashti atsea nicurmari di sutish-njilji di anji adus, nicurmat, tuchirolu di adz. Aest niacumtinari

putsni milets u au. Cu tut nitihea anoast easti n mari tihiseari ti noi GicaGodi. Sh-ma s-cilstsescu s-plsedzutru mintea a mea ficiuriclu Gica, luvedu tu un cohi pi un crivati, fronim,ama cu mintea sh-duchearea tljioas,pitrundztoari, ascultnda-lji, la vrnaradh - num, isuseari, numt,ptigiuni, atselji cnttori, dhascalji a luitsi bash dipunea dit Machidonii,aducndalui cu elji multimilinara mithic

sculii a cnticlui armnescu. Shi-acloiu Gica lji-asculta llnjlji sh-huryeatsljia lui di Beidaut cntndalui la harei,cnta sh-elu, sh-cu boatsea sh-cumintea, sh-tut cnta Fr di un csculia a noast cdea tu-un suflit sh-minti iu fisea sh-Dumnidz aveasiminat n dhoar fr aradh, tsi s-cljeam adz mudernu - dzeniu.

Cu-aest ncrctur di la llnji sh-huryeats, sh-dhoar di la Dumnidz,Gica fudzea tu csb ta s-anveatscarti la universitati. Aoa el andm-seashti un alt turlii di sculii a cntarillei- cntarea mudern, operetic, clasic,ama didindi di ethnicu. Ahtari cntarimash botsli vrtoasi putea s-u aproachi.Gica avea boatsea aest, iara sculia acntariljei mudern sh-didindi di ethnicu,elu u-anvitsa imnandalui; ahtu dilishoar eara ti elu. Dhascalji, sots sh-alt lumi, anda lu-asculta Gicacntndalui, armnea apurisits. Vrn

nu-acchisea di-iu yini, dit tsi chiro sh-dit tsi lumi, di-u ascoati aestu iho.

Gica Godi fu diuncali aprucheat dituti corurli ndreapti tu-atsel chiro.Cnta sh-tu coruri di prufisiunishts.Cnta tu theatri di spictaculi mri. Sh-cu tutu, casa di theatru tsi-lu myipsea,tsi-lji ddea nai ma mari harau earacasa di theatru armneasc - Theatrulua Numtllei.

Un savantu Armnu (nicunuscut

shi-avinat) Tachi Galavu, cari ndridzeaun ansamblu di cntic sh-gioc, tuanjlji 60 aspunea: "Easti unGrmustean di-avostu, Gica Godi, acuri boatsi sh-turlii di cntaricutreambur muntslli".

Sculia multimilinar ethnicarmnmachidonean di-adun cusculia mudern amintar prit GicaGodi opera Armneasc.

Un mari amintatic - tehnuluyia -intra tu casili a tutlor. Sh-libirtatea.Di-aclo di iu nu puteam s-avem nitsi

un mashin ti anyrpseari, tucumunizmu, adz cathi un ari tipuyrafiin-cas, iara bgarea a cntitslor pi-un cumat di plastic - CD-lu, agiumsiun mari efculii. Istoric efculii. Aestn-ascpa di moarti sculia tsi Gica u-adutsi dit chiro mithic, tu casili sh-aftuchinili a tutlor. Ascult sh-cntshi-anveats cnticlu Armneascu.Ama avrapa, pn nu hii asimilat dialti culturi sh-di culturli priduminanti. C

itsi tihisiri yini cu-un nitihisiri; nu-iefcula s-tsnem duchearea sh-vrearea tu eta nau. CD-lu 2, "Torainshii la coru" ahurheashti cu cnticlutsi-lji da sh-numa.

Cnticu multu cunuscut tu-Armnami ama tsi-i daima un "hit".Cu tihea a CD-lui ahtari cntitsi va s-armn munumenti tu cultura a noast,sh-paradhiymi di cntari safi sh-ti-anvitsari. Ama pri ning boatsea-lji dimalm, tr tihea a noast, Gica Godieasti un axiosu poet. Tu cntitsli diadz nu-am avdzt mitafori matihiroasi, ma mushati ca tu stihurli alGica. Un multu mushat sh-uidisitmitafor cari aspuni mreatsa sh-


7/32

BANA ARMNEASC Nr. 1 (43), 2006 7

pirifanjea a Armnlui tu gioc eastitu

cnticlu 4, CD-lu 2, "Ho o o opa!/Cum ansari topa/Sh-cu jgljioatilimisurati/Aspuni sltnati." Mitafurlitu stihurli al Godi suntu crehti. Lael li avdz ti prota oar sh-ti

ciuduseshtsi ti-a lui puteari di plsari.Gica adutsi tu cultura a noast

muzical sh-cnticlu mudernurumantic di mushuteats fraradh. Anda el cnt rumantsi,boatsea sh-turlia a lui di cntari ljirumantidzeadz sh-pi nai ma sarchiljpicurari ic biznismenji, cari di multiori alas corlu shi-acats tangolu,purtats tu chirolu a protljei giuneats,anda tangolu nu eara nica faptu la

Armnji. Ahtari cnttor cari cu-ahnt efculii treatsi di la turlia dicntari operetic la rumants

mudern sh-iara la cntarea greau

ethnic easti mash un - Gica Godi.Pi stsena dit Sala mari ARCUB, iueara ndreapt shi un expozitsii ti lucriarmneshts adusi di Steryiu Ianush diBucureshti, spusir musheati poezii sh-cntar thmsiti cntitsi ficiuritslji ditpareia Lilici dit Mai cumndusit dicnttoarea Zoe Gica.

Dit Machidunii ti prota oara vinir tas-n cnt doau oaspiti cu bots aleapti,easti zborlu di surorli Biljiana shi MariaTraikovska di Bitola, tsi li avem ascultatpi cd-lu Fntna di malm tsi s-tsniScopia shi tsi easti luyursit nai ma marli

shi profesionistu festival di muzicarmneasc ma nau.

Delegatsia dit Machidunii u adusitinjisita poet Vanghea Mihanj Steryiutsi cathi oar n cutreambur suflitli

cu poematili a ljei.Poetlu shi regizorlu Toma Enache

interpet, cum mash el shtii cums-fac, doau prvulii di Batzaria.

Deapoaia vini arada s s-alin pistsen pareia Iholu di Custantsa,cumndusit di cnttoarea ZaharicaPurichea.

Dup Iholu s-alinar pi stsenCarmen shi Daniela Canciu cariaspusir doau musheati poezii.

Tu soni cnttorlji Gica Coada,George Pistireanu shi pareiaMakedonia Grup n myipsirspectatorlji prit cntitsli a lor.

Tu bitisita a spectacolului - tsi fucumndusitu di Cristina Gushits shiagiutat di Aurica Piha -, s-cnt imnulnatsional a Armnjlor, PrinteascDimndari.

Dup Spectacol organizatorlji

ndreapsir un musheat sear arm-neasc la Restaurantul Inter-Macedonia, iu nicuchjiru eastiConstantin Rudu. Oaspitslji furmyipsits di cntitsli a pareiljeiMakedonya Group (Mihai Parishcu,Costel Ciota shi Gigi Ciobnic) sh-dit cari adutsem aminti: Noi himArmnji di un chiro, Rufelji cdzurnjilji di ori, Samnjiotisa, Loai crliglush-cu tmbarea, Veara sh-Primuvearaetc. Va s-ma adutsem aminti cpareia Makedoya Group s-amintaoa sh-vr 25 di anji sum numa diAynodekam, ti furnjia c, tu atseluchiro, nu aveamu izini ta s-adutsemaminti numa di Machidunia ohi s-aspunem c noi, Armnjlji, ntrdzem ditu atsel loc.

Tr Fundatsia "BANAARMNESC"

Di-aua, di-alargu iu escu avdu c-nj featsitu tinjia s-mi durusits cumshata pishchesi Omlu a Anluica un hbrseari ti duchimserli ameali s-agiut cu tsi pot la aestNau Hryii a Armnamiljei.

Va hristusescu a tutuloru cari vminduit la mini shi prota a atsiluitsi fu caplu a lucurlui tu ahtari arada,yeaturlu Tacu Piceava.

Dealihea c tinjisearea u adarborgea nica ma mari, ti-atsea vois-hiu sh-di aua shi ninti ninga voituts atselji cari cilstsits s-adratstsiva ti isnafea a noast tirnisit,mchilipsit di un isturii strmb.

Cu vreari, cu tinjii, G. Godi

CFTAREA AARMNJLORU

Tu soni, di cara s-bitisi duruseareaa Premiilor Bana Armneasc-2005, D.Piceava shi Cristina Gushitsyivsir, pi armneashti sh-piromneashti, Cftarea a Armnj-loru ic Cererea aromnilor ctrexusiili axi ali Romnia shi maxus:Chivernisea, Parlamentulu shi

Preshedintsia, prit cari s-cft pricu-nushtearea a Armnjlor ditRomnia ca minoritati natsionalic etnic. Cftarea fu aprucheatdi spectatori din sal cu mirachi shimulti aplauzi. (vedz padz. 8 shi 9)

S i m p o z i o n l uIdentitatea a ArmanjlorDi aest oar Simpozionlu

Identitatea a Armnjloru, cumndu-sit di T. Piceava, s-tsnu tu sala njicARCUB, di la sihatea 11.

Tsnur comunicari: - prof. EvaBozgan, Armnjlji tu AmirriljeaHabsburgic, poeta Vanghea MihanjiSteryiu tsnu lucrarea Leghendili aArmneascaljei cultur ica avdztsljiarmnji, Adriana Mitrevska,prezidenta a Sutsataljei a MuljerloruArmani di Bitola, Fratslji Manakea,Anitsa Steryiu Ciociu, Moscopolea capuljlu Foenix, lucrari prstisit diVanghea Mihani Steryiu.

Dit aesti lucrri publicm tu aestinumiri di revist lucrrli a tinjisitilorEvantia Bozgan shi Vanghea MihanjiSteryiu.

Festivalu Internatsionaldi Folclor Armanescu -

editsia a 3-a - 2006

Aurica Pihashi doau armnici di

Pipera

Biljiana shi Maria Traikovska


8/32

8 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMNEASC

Federatia LIGA AROMNILOR DIN ROMNIA,str. Vasile Lascr nr. 26-28, sector 2, Bucuresti, tel.6282786/0723609266, Cont BCR, filiala sector 2:

ROXX_RNCB_5045_0000_0002_0001

CFTARICtre Prezidentsia ali Romnia

A Domnului Traian BsescuPrezidentul ali Romnia

Noi, reprezentantslji ali Federatsia Liga a Armnjilor dit Romnia - scriat tu registrul aTribunalului Bucuresti, Sectsia a II-a tsivil, numirlu 11 dit Martsu 2004, certificat nr.3 dit Martsu 2004,adrat dit ma multi Sutsts shi Fundatsii culturali armneshts dit Romnia, tu harea di reprezentantautorizat a comunitatiljei armneasc ditRomnia, ashi cum s-aspuni tu articolu 25 dit Statut -,

adunats Bucuresti, adz 25- li di Martsu 2006 tu Adunarea General di cafi an -,luyursindalui c tu catandisea di adz, comunitatea armneasc dit Romnia - a curi membri vinir ic

suntu clir (clirunomlji) a atsilor vinits Romnia dup anul 1925, tu un numir di vr 32.000 - 40.000 shidit cari adz ma suntu vr 26.500, ashi cum s-aspuni tu catagrafia ( recensmntul) dit anlu 2002 -,

easti tu piricljiu s-chear tu yinitorlji 50 di ani ca identitati ahoryea aoa Romnia (ashi cum s-poati s s-vead tu catagrafiili dit soni) ti furnjia c membrilji a ljei nu s-hrsescu di nitsi un ndreptu spetsific a etniiljeia lor;

nu au sculii iu ficiorlji armnji s-poat s-anveats carti pri limba matern;nu suntu biserits iu slujba religioas s s-fac pri limba armneasc;

apufusim c easti mari ananghi s-aspunem dinintea a exusiilor axi a statlui romn paravrearea a

comunitatiljei armneasc dit Romnia ta s scoat tru migdani identitatea etnic shi cultural a Armnjlordit Romnia, ca parti a popului armnescu dit Balcanji,apufusim tutnoar s ftsem tuti cftrli di cari easti ananghi ctr exusiili axi a statlui romn ta s-hib

pricunuscut shi scriat comunitatea armneasc ca minoritati natsional tu Romnia.Cftarea a noast yini s-andrupasc cftarea a Sutsatljei Comunitatea Armneasc dit Romnia, dit

dzua di 16-li di Apriir 2005, prit cari cfta scriarea a Armnjlor ca minoritati natsional tu Romnia.

Prit aest cftari comunitatea armneasc dit Romnia va ta s-sh axeasc ndrepturli tsi-lji si cad ditstatutlu di minoritati natsional shi dit ndrepturli di thimelj a omlui shi a tsittseanlui:

a. nvets pri limba matern;b. lituryisirea, serviciile religioase s-hib fapti pri limba armneasc tu bisertsli a lor;

c. jurnali, revisti, emisiunji di radio shi di televizii pri limba armneasc;d. ndruparea a sutsatilor culturali a Armnjlor.

Fr aestu ndreptu, di pricunushteari ca minoritati natsional, Armnjlji di Romnia nu pot s-shi tsn truban limba a lor matern, veaclji di 2000 di anji, cu tuti apofasli dit Dimndarea 1333/97 a Consiliului aliEurop, cari cfta ascparea a limbljei armneasc - shi nitsi nu va s-poat s-bneadz multu chiro ca unpopulatsii ahoryea namisa di populatsia majoritar romneasc.

Iavea ti tsi easti ashi di mari ananghi ca exusiili a statlui romn s-pricunoasc comunitatea armneasc diRomnia ca minoritati natsional, ca sh-ea s s-hrseasc di tuti ndrepturli di cari s-hrsescu alanti minorittsnatsionali dit Romnia shi di pisti tut. Mash ashitsi pot ta s-hib asacpats Armnjlji ca mileti shi pi loclu

romnescu.

Dr. Dumitru PiceavaPresedintele FederatieiLiga Aromnilor din Romnia


9/32

BANA ARMNEASC Nr. 1/2 (43/44), 2006 9

Federatia LIGA AROMNILOR DIN ROMNIA,str. Vasile Lascr nr. 26-28, sector 2, Bucuresti, tel.6282786/0723609266, Cont BCR, filiala sector 2:

ROXX_RNCB_5045_0000_0002_0001

CERERECtre Presedintia Romniei

Domnului Traian BsescuPresedintele Romaniei

Reprezentantii Federatiei Liga Aromnilor din Romnia - nscris n registrul Tribunalului Bucuresti,Sectsia a II-acivil, lapozitia nr.11/martie 2004,certificat nr.3/martie 2004,format dinmaimulteAsociatii siFundatiiculturalearomne dinRomnia, ncalitate dereprezentant autorizat al comunittii aromne din Romnia,

conform Art. 25 din Statut -, ntruniti la Bucuresti, astzi 25 martie 2006 n Adunarea General anual -,considernd c n conditiile actuale, comunitatea aromn din Romnia - ai crei membri au venit sau

sunt urmasii celor veniti n Romnia dupa anul 1925, n numr de cca. 32.000 - 40.000 si din care n prezentmai sunt cca. 26.500, conform recensmntului din anul 2002 -,

este n pericol s dispar n urmtorii 50 de ani ca identitate aparte pe pmntul romnesc (conform ultimilorrecensmnturi) datorit faptului c membrii ei nu se bucur de nici un drept specific etniei lor;

nu au scoli unde copii aromni s poat nvta carte n limba matern;nu exist biserici unde slujba religioas s se fac n limba aromn;

am hotrt c este absolut necesar s exprimm n fata autorittilor competente ale statului romn dorinta

comunittii aromne din Romnia de a afirma identitatea etnic si cultural a aromnilor din Romnia, ca partea poporului aromn din Balcani,am hotrt totodat s facem toate demersurile necesare ctre autorittile competente ale statului n vederea

recunoasterii si nregistrrii comunittii aromne ca minoritate national n Romnia.

Cererea noastr vine s sprijine demersul Asociatiei Comunitatea Aromn din Romnia, din data de 16aprilie 2005, prin care solicita nregistrarea aromnilor ca minoritate national n Romnia.

Prin aceast revendicare comunitatea aromn din Romnia doreste s-si exercite drepturile ce decurg dinstatutul de minoritate national si din drepturile fundamentale ale omului si cetteanului:

a. nvtmntul n limba matern;b. serviciile religioase s fie fcute n limba aromn n bisericile lor;

c. ziare, reviste, emisiuni de radio si de televiziune n aromn;d. sprijinirea societtilor culturale ale aromnilor.

Fr acest drept, de recunoastere ca minoritate national, aromnii din Romnia nu pot s-si tin n viatlimba lor matern, veche de 2000 de ani, cu toate hotrrile din Recomandarea 1333/97 a Consiliului Europei,care solicit cultivarea si salvarea limbii aromne - si nici nu vor putea s triasc mult timp ca o populatieaparte n mijlocul populatiei majoritare romnesti.

Iat de ce este asa de mare nevoie ca autorittile statului romn s recunoasc comunitatea aromn dinRomnia ca minoritate national, pentru ca si ea s se bucure de toate drepturile de care se bucur celelalteminoritts nationale din Romnia shi de peste tot. Numai astfel pot fi salvati aromnii ca neam si pe pmntul

romnesc.Dr. Dumitru PiceavaPresedintele FederatieiLiga Aromnilor din Romnia


10/32

10 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMNEASC

Di anda Armnjlji vinir Romnia shifur colonizats Cadrilater, ahurhindaluicu anlu 1925, easti ti prota oar cnduun Departamentu ic un Comisii aChivernisiljei romn cliseashti ofitsialla muabeti un delegatii a comunitatiljeiarmneasc dit Romnia.

Ea n fu pitricut dup tsi noi,reprezentantslji ali Federatsia Liga a

Armnjlor dit Romnia, aveampitricut Cftarea a noast ctrChivernisea (Guvernul) ali Romnia tu13-li di Apriir 2006.

Scupolu a delegatsiiljei a noast earata s-lu informm Ministrul dicatandisea a Armnjlor dit Romniashi s-lu cndsim ta s-n ndrupasctu shedintsa di Guvernu Cftarea anoast ca Armnjlji s-hib pricunuscutsca minoritati natsional.

Dit ahurhit avum parti di un protciudisiri: Audientsa s-avea mutat di lasihatea 10 la sihatea 9. Aflai aestulucru tamam atumtsea anda nesh, lasihatea 9, la secretara a Ministrului tas-lji-aspun cari escu sh-ti tsi vinj.

Secretara, niheam njirat, nji-aspusic audientsa nu easti la sihatea 10 meala sihatea 9, ashi cum n avea data dihbari prit telefon la sediul a nostu cundoau dzli ma ninti. Nji-aspusi c

avea zburt cu n doamn shi s-njirc nu shteam aestu lucru.Di cara intr la Ministru sh-lji-aspusi

cari escu mi ursi s-intru.Ministrul Attila Marko, di cara mi

apruche cu tinjii sh-mult pulitichii, nji-

GUVERNUL ROMNIEIDEPARTAMENTUL PENTRU

RELATII INTERETNICESECRETAR DE STAT

Stimate domn,Referitor la adresa dumneavoastr

prin care solicitati o audient a unei

delegatii a federatiei LigaAromnilor din Romnia, v aducla cunostint c ntrevederea vaavea loc pe data de 25 mai 2006orele 10.

Cu deosebit consideratieSecretar de statAttila MARKODomnului Dumitru PICEAVAPresedinteFederatia Liga Aromnilor din

Romnia10.05.2006

A d z ,25.03.2006,un dzumushat dip r i m v e r ,

dzua cndtnisitul sha v d z t l ua r m nD u m i t r u

(Tacu ) Piceava tsnu Festivalu difolclor Internatsional Armnescu shiGala a Premiilor Bana Armaneasc.

Armnjlji s-adunar s-lu tnjiseascdi clisearea tsi l u featsi.

Cu aist ocazii fur premiats sh atselji

tiniri ti curbanea tsi u featsir shianichisirli tsi li adusir cti un tudomeniul a lui, ashe cum eastiFrancisc, ficiorlu a profesoarljei diistorie Evantia Bozgan, tsi ari loatmedalia di malm la Balcaniada dimatematic, sh-cari, cu aist ocaziincljin aistu premiu di tnjia a pap-suiConstantin Docu, cai numai easti ninganoi, shi reprezent tu aist calitateRomnia; cum shi tinirlumatematician, profesorlu dimatematic Nicushor Beli, di a curinum ar avdzt ma multu Americadi armnjlji a noci.

Tu soni fu un spectacol mushat, puteas-hib sh-ma mushat ama nu-lji si deadiagiutorlu di cai avea ananghi, c tuaist situatsii nu putem s-dztsem cfu un spectacol di folclor internatsional,c reprezentarea nu fu dit tuti statili iubneadz Armnji.

Ma, ashe cum easti la Armni cnd

un lucru mushat easti fapt di alts sh-nu di noi, nu n adunm cu tuts s-ljidm curagiu a atsilui om shi s-himning ns.

Easti amrtii c pn tora Armnjljinu nvitsar tsi easti achicsearea(tolerantsa) sh-tnjia ti alants Armnjicai nu minduiesc ca nshlji, ninga himun dunjiau di capitanji ashe cum lji-arseshti a soatsljei a mea, DanielaCaratash ta s-dzc.

Easti di dztseari efortul al T.Piceava ti lucrulu tsi-l adar diahnts anji ti Armnami, nu pots szburshts di Armnji fr s-adutsaminti sh-di T. Piceava, c-i di ghini i

c-i di aru.Cnd easti un

manifestare cultural indiferent(adyeafur) cai u organizeadz eastimushat s-lu tnjisim atsel tsi u adar,tut atselji Armnji him, nu avem alts,sh-lipseashti s scutem tu migdani c

shtim s-n tnisim un pi alant,indiferent di alidzerea tsi u ftsem cavideari social-politic .

Cu aist ocazii, T. Piceava declarc ndrupashti cftarea ali asociatsiaC. A. R. shi ndreapsi crts trautoritts ca Armnjlji di Romnia s-hib apruchiats ca minoritate, easti unlucru di alvdari, c aist idei eastiapruchiat cu mult vreari diArmnami sh-mash deadun putem s-

ftsem lucri buni shi musheati.Tora cnd him aproapi ta s-trtsemun prag istoric ti armnami, un pragmultu greu, ma tsi lipseshti di noi, eastighini ca tuts Armnjlji s-hib deadun.

Aist chiro n da cali ca unoar tubana a noastr s-putem s-apufusim(decidem) singuri cum s-n si dzcsh-cum s-him tnisits (tratatsi), sh-vrnu poati s-dzc c nu avem aistndrept, ndreptul la identitate (ca

minoritate lingvistic, cultural, etnic,etc.) easti garantat di tuti documentiliinterni shi internatsionale.

Ndreptul la identitate nu easti mashun termen juridic, easti .... ashe cumdztsii shi profesorul Neagu Djuvaratu cartea a lui Aromnii Istorie.Limba. Destin: nici un stat balcanicn-a recunoscut pn acum n modoficial drepturile natsionale alearomnilor ca minoritate lingvistic,etnic, national (aici nu e vorba de

termeni juridici, ci de drepturile simpleale omului ).

Tora cnd Romnia va s-ader laUE, easti ghini s-avem pi ninga actuldi identitate (cettseni ai statului) shicertificatul di nashtere (amintari) tsin lipseashti (di origine aromn).

Am ndia c Armnjlji nu va s-alass-treac shi aist chiro fr ca nashljis-sh dzc pleaga tsi u au pi suflit.

Adriana DocuPleaga = durereAman, nu agrsha c mini hiu

Frshiroat sh-nu cunosc zboar di avoastri, dzc c tora easti ghini...

MIRACHEA DI PI SUFLIT...


11/32

BANA ARMNEASC Nr. 1/2 (43/44), 2006 11

PROTA AUDIENTS OFITSIAL

aspusi furnjia ti cari u mutandamusea cu un sihati ma ninti sh-deapoaia nji-aspusi c li yivsiCftarea a noast cum shi un parti

di materialili tsi-lji li aveam pitricut.Ti furnjia c nica avea multi seamnidi ntribari tu tsi mtreashti Armnjljinji bg ma multi ntribri ligati diproblema a noast armneasc.

Di cara-lji ded a Ministrului ma multimateriali ligati di istoria shi limbaarmneasc, namisa di cari s-aflaDocumentarlu cum shi articolu cuArmnjlji publicat tu ziarlu Romnialiber, ahurhii s-apndsescu la

ntribrli tsi-nji fur bgati.Nu actsai s zburscu ma multu diun cirec di sihati c avui parti diun a doaua ciudisiri: secretara intrshi lji-aspusi a Ministrului c vini undoamn di la Comunitatea aromn(!?!?).

Ministrul, pulitipsit, s sculmprostu shi u clisi doamna ta s-intrshi s-shead pi un scamnu, ningmini

Anda mutrii ta s-u ved carieastiarmash, ca dealithea,ciudisit! Eara Chirana Darlaiani,atsea tinir avucat, mushutic itr shica baea di mintimen, tsi u aveamcunuscut cu un mes ma ninti

Atumtsea lji-aveam cftat s-njida vr ndoau urnimii, dit punctu divideari juridic, ligati di Cftarea anoast ca Armnjlji s-hibpricunuscuts ca minoritati natsional.Nu-nji deadi nitsi un. Tsi s-caft ns

tora tu audients cu noi? Cara s-vreaelji, atselji di la sutsata CAR, ta s-intrtu audients la Ministru ctse nucftar aestu lucru mea vinir pistinoi? Mari ciudii!?!

Nu-i tsiva, nji dzsh, tut arlu trghini! Chirana, ca avucat mintimensh-cari apr cauza armneasc, vas-azburasc di ndreptul tsi-lu avemnoi, Armnjlji di Romnia, ta s-cftm s-him pricunuscuts ca

minoritati natsional. Va s spun cnomurli internatsionali da cali ca itsiom s-poat s s-aspun c easti ashicum luyurseashti el, iara statlu ariborgea ta s-lu aproachi ashitsi. Altturlii statlu romn ncalc ndreptul di

timelj a omlui tsi easti asiyuripsit dinomurli internatsionali.Ti amrtii ama tinjisita avucat Chirana

Darlaeani nu spusi aesti lucri mea-lji cfta

a Ministrului ta s-lji-aspun ti cari furnjii nupitricu pn tora un apandisi scris laCftarea tsi u featsi cu niscnts meshi maninti sutsata tsi u reprezint ns,Comunitatea aromn.

Ministrul lji-apndsi c nu putu ta s-lpitreac un ahtari apandisi ti furnjia c alor cftari fu blocat, fu curmat shi ncljis,va dzc, di un alt Sutsat armneasc(nu lji-aspusi numa), cari ari un altmindueari andicra di a lor. Ama, dzsi

Ministrul ma largu, va s-viderm adz tsiva s-ftsemTu aestu chiro intr tu ud profesorlu Ion

Cardula. Nu actsai ghini ta s-lu prezintucari easti c nslu sh-ahurhi cuvenda shinu s-dnsi pn cndu nu vini profesorluCorneliu Zeana. Fu una di nai ma musheatilicuvendz tsi putu s-li tsn pn toraprofesorlu Ion Cardula. Prit zborlu tsi-ltsnu shi prit multili documenti tsi li adusi(vr 10 crts di istorii shi literaturarmneasc, tsi-lji li als a Misnistrului),profesorlu Ion Cardula fu nai macndisitorlu di noi shi avu un mari putearita s-lu limbidzasc Ministrul tu multi diproblemili a noasti.

Nu ma psn musheat shi cndisitoari fushcurta ama vrtoasa cuvenda a profesorluiCorneliu Zean, cari azbur di rolu aminorittslor etnitsi tu yinitorlu a Europljeitu cari sh-afl loclu shi minoritatea aArmnjlor.

Tu soni, Ministrul Attila Marko, di cara

n ascult, n hristusi ti tuti informatsiilishi documentili ligati di Armnji tsi-lji lideadim shi n taxi c tu alant stmnva s-andreag un Raportu di informari cariva-lji lu da al Ctlin Popescu-Triceanu,Prim-Ministru a Chivernisiljei ali Romnia,va u prezint shi va u ndrupasc Cftareaa noast tu un shedints yinitoari aGuvernului. Aesta easti putearea a mea, nspusi nslu tu soni.

Aesta eara shi vrearea a noast, vrearea

ca un Cftari a comunitatiljei armneascdit Romnia s-hib zburt tu unshedints di Guvernul ali Romnia shi ss-ljea un apofasi.

Ashtiptm cu mari ndii apofasea tsi vau ljea Chivernisea ali Romnia tu tsi

mtreashti Cftarea acomunitatiljei armneasc ditRomnia ta s-hibm pricunuscutsh-ea ca minoritati natsional,singura cali prit cari etniaarmneasc va s-armn tru banshi tu locurli romneshts.

Tacu PICEAVA

P.s.: Cumndusearea a sutsatljeiCAR, cara vrea s-avea ashi dimari mirachi ca Armnjlji s-hibpricunuscuts ca minoritatinatsional, dup cumu cft ea cuunu anu ma ninti, vrea s-dutseabarim un oar tu aestu chiro laChivernisi ta s-vead tsi s-fatsi cucftarea a loru, ama elji nu featsiraestu lucru - vahi shtea c a lorucftari eara nchidicat di Sutsatadi Cultur Macedo-Romn - sh-nu vrea s-cfta ta s-n ncheadicnoi.

Voi mash nica s spun:Nu-adrar ghini-atselji di la

CAR c li mintir lucrili shi-alxir oauli tu cuibairi.

Ghini ma, shi-aest videari cuun ministru dit Guvernul aRumniiljei nu easti prota tuisturiea c shtim multu ghini cninti di II polim din lumi ahtarivideri avea multi. Una s spunicu Batzaria shi-Antonescu tsi-uda Papanace.

Cu tinjii,Dina Cuvata

Apandisea a noast

Dealithea easti c sh-pn toraavur shi alti andamusi namisadi parei di Armnji shi vrministru romn ic vr vsiljeromn, ashi cumu fu atsea apareiljei cumndusit diConstantin Belimace shi Carol I- apuhii cu cari vsiljelu l dztseaMacedoneni shi nu Aromnji -,ama la can di aesti andamusi di

pn tora nu s-cft ca Armnjljis-hib pricunuscuts caminoritati natsional icetnic aoa, Romnia, ashi cumus-cft la andamusea a noast.


12/32

12 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMNEASC

Parlamentul RomnieiCamera Deputatilor

Comisia pentru drepturile omului, cultesi problemele minorittilor nationale Nr. 25/366/3 mai2006

CtreFederatia Liga Aromnilor din RomniaDomnului dr. Dumitru Piceava - Presedinte

Domnule Presedinte,

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte si problemele minorittilornationale au luat act de solicitarea organizatiei pe care o conduceti.

Dup cum cunoasteti, proiectul Legii privind statutul minorittilornationale din Romnia se afl, n prezent, n dezbaterea Comisiei noastre,a Comisiei juridice, de disciplin si imunitti si a Comisiei pentru nvtmnt,

stiint, tineret si sport. Singura posibilitate de satisfacere a solicitrilororganizatiei dvs este amendarea n consecint a proiectului de lege amintitde ctre membrii celor trei comisii sesizate n fond.

De aceea, pentru a sprijini solutionarea solicitrilor dvs., n limita atributiilorunei comisii parlamentare, v rugm s naintati Comisiei noastre prpunerileconcrete de amendare a proiectului de lege amintit, n sensul dorit, pentrua fi transmise membrilor celor trei comisii amintite n timp util. Numai nmsura n care acestea vor fi nsusite si sustinute n cadrul dezbaterilor deunul dintre parlamentari si amendamentele respective vor fi adoptate deplenul celor trei comisii reunite, solicitrile dvs. vor putea fi prinse n viitorulcadru legal privind minorittile nationale din Romnia.

Cu deosebit consideratie,

Presedinte,Deputat Nicolae Pun

Parlamentul RomnieiCamera Deputatilor

Comisia pentru drepturile omului, cultesi problemele minorittilor nationale Nr.25/488/24mai 2006

Ctre

Federatia Liga Aromnilor din RomniaDomnului dr. Dumitru Piceava - Presedinte

Domnule Presedinte,Urmare a memoriului dvs. adresat Presedentiei, care a fost anterior trimis

n facsimil si Parlamentului, v atasm alturat copia rspunsului la solicitareadvs. ca aromnii s fie recunoscuti ca minoritate national trimis dvs., mpreuncu adresa nr.25/366/3.05.2006.

Cu deosebit consideratie,Presedinte,Deputat Nicolae Pun

GUVERNUL ROMNIEI

Directia Relatii cu Publicul

Nr. 16/26247/A 10.04.2006

FEDERATIA LIGAAROMNILOR DINROMNIA

din: str. Vasile Lascr, nr. 26-28,sector 2, Bucuresti

Referitor la memoriuldumneavoastr, v facem cunoscutfasptul c a fost trimis, sprecompetent solutionare,

DEPARTAMENTULUI PENTRURELATII INTERETNICE,solicitnd luarea msurilor legale cese impun.

Urmeaz ca, n termenul legal,institutia sesizat s comuniceCancelariei Primului - Ministru sidumneavoastr solutia adoptat.

Cu stim,Director,

Oana Maria ISTRATE

PRESEDINTELE ROMNIEIPROBLEME CETTENESTI

DP02/12466/13.04.2006

Domnule Dumitru Piceava,

Am luat cunostiint din petitiaadresat Presedintelui Romniei,

Domnul Traian Bsescu, despresolicitarea dumneavoastr.

n vederea analizrii problemelorsemnalate, petitia dumneavoastr afost trimis la Camera Deputatilor.

Urmeaz ca, n termenul legal,institutia sesizat s comunice,Administratiei Prezidentiale sidumneavoastr, solutia adoptat.

Consilier de StatGabriel- Cristian Piscociu

Cod unic: 443e197628f07Palatul Cotroceni - Bdul Geniului

nr. 1-3 - Bucuresti


13/32

BANA ARMNEASC Nr. 1/2 (43/44), 2006 13

PARLAMENTUL ROMNIEI

SENATCOMISIA PENTRUDREPTURILE OMULUI,CULTE SI MINORITTIXXVI/ 243/29.05.2006

Ctre

FEDERATIA LIGA AROMNILOR DIN ROMNIA

Ca urmare a memoriului naintat Comisiei pentru drepturileomului, culte si minoritti din Senatul Romniei, v aducen lacunostint c Proiectul de lege privin statutul minorittilor nationalea fost respins de Senat la data de 24.10.2005 si a fost trimis spredezbatere la Camera Deputatilor. V anexm alturat fisaproiectului de lege, care este disponibil pe site-ul Senatuluiwww.senat.ro

Prin urmare, v recomandm s trimiteti amendamenteledumneavoastr la Camera Deputatilor.

PRESEDINTE,

Semntur indescifrabil si stamipla Comisiei Pentru Drepturilemunlui, Culte si Minoritti

Cftarea a noast ctrexusiili axi ali Romnia upitricum dup ndoaustmnji di la yivsirea a ljeidinintea a sutilor dispectatori tsi loar parti laSpectacolu di durusiri aPremiilor Bana Armneasc-2005 sh-tsi fu aprucheat cu marimirachi shi ndii.

Prit aest Cftari noi scoasim

tru migdani di iu vinir ArmnjljiRomnia, numirlu a lor cum shigreaua catandisi tu cari s-afl eljitora. Tutnoar aspusim sh-di

piricljiul tu cari s-afArmnjlji di Romnia shiapofasli tsi lipsescu loati caelji s-nu s-chear tu yinitorlji50 di ani ca identitatiahoryea (ashi cum poati ss-vead tu catagrafiili ditsoni) ti furnjia c membriljia ljei nu s-hrsescu di nitsiun ndreptu spetsific aetniiljei a lor; nu au sculiiiu ficiorlji a lor s-poat s-

anveats carti pri limbamatern; nu suntu biserits iuslujba religioas s s-facpri limba armneasc.

Prit aest Cftari noi n

spusim apofasea a noast ta s-ftsem tuticftrli di cari easti ananghi ctr exusiili axia statlui romn ca Armnjlji s-hibpricunuscuts aoa, Romnia, ca minoritatinatsional. Pri ninga Cftarea a noastpitricum shi ndoau amendamenti laProiectul di nom a minorittslor natsionale

dit Romnia, ashi cum n cftar, shi ditcari, di nai ma mari simasii ti noi fu pripunireaca la Articolu 74 s-hib tricut, namisa dialanti minoritts natsionale, shi minoritateanatsional armneasc.

Pn s-u pitritsem Cftarea a noast ctrexusiili axi a statlui romn avum parti mashdi ndoau cheaditsi di la ndoi Armnjipatriotardz, a curi num nu axidzashti s-l uadutsem aminti.

Tu tsi mtreshti exusiili a Statlui romn, a

curi l pitricum Cftarea a comunitatiljei anoast, eali n deadir di mnear, n loar tuluyurseari shi n pitricur apandisli cari lividets tu aesti padzinji di revist.

Mutrindalui apandisli tsi li apruchem, pi diun parti putem s spunem c eali suntumultu tinjisiti ama, dit punctul di videari asinferlui a nostu, putem s-aspunem cexusiili axi a statlui romn s-aspilar pi mnjidi noi, ca Pilat di Pont un chiro, sh-npitricur s-n ndreag lucrulu un Comisii.

Aest comisii cari poati s-n ljea noiArmnjlji tu luyurseari shi s-npricunoasc ca minoritati natsionaleasti Comisia pentru drepturileomului, culte si problemeleminorittilor nationale, aclo iu s-afltu lucru Proiectul Legii privind

statutul minorittilor nationale din

Romnia. Ea ari 15 di membri shi atumtseacndu va s-agiung ta s s-voteadz Articolu74 a Proiectului di nom timisit ma nsus,va s-hib ananghi ca 8 (optu) di elji s-n

pricunoasc noi, Armnjlji, ca minoritatinatsional. Tu a doaua parti, atumtsea cnduva s-adun cu idyea Comisii dit partea aSenatlui, cari ari 11 di membri, easti ananghica 6 (shasi) di elji s-voteadz tr noi shiatumtsea va s-him tricuts tu arada aminorittslor natsionali. Di aoatsi Proiectulva s-hib pitricut a Parlamentului aliRomnia shi, atumtsea cndu va s-hib votatshi di majoritatea a Parlamentarlor romnji,va s-putem s-dztsem c anichisim.

Pn atumtsea n armni mash ndia.....Ashi s-n agiut Dumnidz!

DSPDelegatsia a noast: Prof. Ion Cardula, Ec. DimaGrasu, Dr. Dumitru Piceava shi Santa al Todi.

CFTAREAali

Comunitatea armneasc

dit Romnia


14/32

14 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMNEASC

Cultura easti nai ma marlifundamentu ti bnarea shi tsneareaa adetslor, a limbljei shi a identitatiljeia unui popul. Cultura easti libertatea

a suflitlui, cldura a inimljei, lunjina aocljilor, dishcljis poart ctr tunintarea, dishcljis firid tsi mutreashtictr tu lumi. Tuti aesti printsipii titsnearea shivigljearea aidentitatiljei suntuatseali cu cari s-n i n t e a d z mushutetsli alimbljei, a

culturljei, aliteraturljei sh-tutatsea pit protseslu tusculiurli, deadun cudascalji, profesorlji,l i n g v i s h t s l j i ,istoriciarlji, scriitorljishi afirmarea aoaminjlor dit atsea sfer.Cunushtearea a lumiljei cu oaminjlji dishtiints, cu artishtslji tuts atselji tsi

alichescu shi suntu hlambura a unljeidunjeai.Cu atsea, zrtsina a cafi un ui popul

s-lundzeashti sh-creashti, cndu tutiatseali averuri, s-mutrescu shi s-cunoscu dupu a lui purttori ahlamburljei a culturljei, cari uangrpsescu, u prezenteadz shi uafirmeadz: limba, portul, adetsli,cntitsli, gioclu, puiziea, pictura shialanti culturi tsi suntu shi semnul dupucari s-cunoscu miletsli, ca cum shiArmnamea.

Aeshts oaminji, prezentatorlji shitsntorlji a aveariljei cultural a unljeidunjeai, nu mash adz, ma di totna uavea marea rolji tu isturia diaprindearea a miletslor, ta s-lucreadzpi atsea ta s-u spun dealihea shifitrusirea, aprindearea, ardirea shitsnearea a culturljei a miletslor.

Sigura c cu atsea avea shi mariinfluents ti miletsli ta sh-u cunoasc

identitatea shi cultura a lor ma shi s-li lrdzeasc shi s-li avutsasc shiminduierli vrtoasi pisti tinirlji. Tsi c,ca clas dominant, aeshts oaminji dicultur eara di totna giudicats,

niachicsits, avinats, pidipsits shi tuniscnti momenti tu singureats, ma eljinu fudzea di ideili shi printsipiili a lor titsnearea a identitatiljei, a limbljei shi

a culturljei a lor.Ashi ca cum tu alantili culturi eara:

Socrate, Kafca, Gheote, Goya, Sartershi nica mults alts, plead di oaminji

di cultur, di shtiints, scriitori,pictori shi filozohi, cariarmasir ca leghendi ti eta aetilor, dupu cari adz tutsalants tsi vinir dup elji,atseali printsipii li au ninti alor ca un Biblii.

Ahtri leghendi avu shi arishi Armnamea, leghendi cucari putem s-n alvdm shis-him pirifanji ti furnjia c ealifoclu shi dorlu ti limba shicultura armneasc li poartahnda tu suflitli a lor shi nush-u alas avearea cultural

ta s-nu s-alumt ti ea.Ashi cndu easti zborlu ti Armnamea

shi Armnjlji dit tuti sferili

a banljei, nica ditaprindirea shi fitrusirea aArmnamiljei, dipriun earatu strmt ligatur cu tihisirlidit Evropa dit Ascpitatshi di totna eara purttorljia atsilor imnatitsi aBalcanlui shi atsea nu masha shtiintsljei, ma shi aninttoarilor idei di etatricut.

Armnjlji eara cunuscutsshi dupu alumtarea ca heroi ti libertatica cum eara Pitu Guli shi alts, ma shialumttori ca mri persoani, Armnji caris-alumta ti dizvlirea a aveariljeicultural, lucrarea pi cmpul dishtiints, ti limba, ti nintarea tutsivilizarea a tutulor sferilor aculturljei armneasc. Ashitsi tutsatselji tsi s-alumtar ti Armnameaarmasir shi leghendi tu Armnamea, acuri suntu adz a noast mrimi shi

hzarau, c nu suntu psnji atselji, maavem prit lumea tut cari armasircu numili shi paranumili armneshts.

Lji-aduc aminti cunuscutslji Armnji:Mihai Mocioni muri ca prit anlu 1789

eta XVIII, XIX shi Armnji adzamintats tu Machidunii:

1.Nicola Martinovschi, pictor,amintat 18.08.1903, Crushuva. Muritu anlu 1973.

2.Tachi Hrisich, muziciean, amintatCrushuva. 1022-1984.

3.Gheorghe Constantin Roja, lectorshi filolog, Bituli 1786-18744.Theodor Capidan, lingvistu. Prleap

1879-1853.5.Constantin Belimace, scriitor,

Mulovishti, 1849-19346.Constantin Cosmescu, scriitor,

Gopesh, 1866-1914,7.Petru Vulcan, scriitor shi jurnalistu,

Trnova, 1869-1932.8.Nicolae Batzaria, scriitor, Crushuva

1874-1952.9.Nicola Velo, scriitor, Mulovishti

(Monastir) 1882-1924.10.Leonida Boga, scriitor, Veles tu

Machidunii, 1886-1974.11.Dimitri Atanasescu, dascal shi

scriitor, Trnova, 1859-1900,12.Fanula Papazoglu, nvitstoar

academic, Bituli, 1917-13.Mihail Nicolescu, poet, Trnuva,

1835-1965.14.Tashcu Iliescu,

dascal, scriea pslts tibsearic, Crushuva1845-1908

15.Hristofor Jefarovici,eromonah, tipograf,gravcer,heradidist shieditor ti crts, s-amintDoiran tu Machidunii,1700-1754,

16.Ianachi Manachi,dascal tu armneasca

sculii di Bituli, s-amint Avdela tuGrtsii tu anlu 1878-?

17.Milton Manachi, protlu camerman,s-featsi Avdela, 1882-?

18.Victor Tolo, icunumistu, prof. dichimii shi fizic. S-featsi Prleap. Aveaa lui farmatsii cu numa La spirants,1872-?

19.Pitu Guli, revolutsionar, s-featsiCrushuva- 1865-1903,

20.Telman Cialmani, icunumistu s-

amint Trnuva 1903-198121.Nico Ogiacli, scriitor. S-amintCrushuva ?- 2002.

22.Cola Tefa, scriitor, s-amint 1923tu hoara Grela tu Machidunii shi alts.

LEGHENDILI A ARMNEASCLJEI CULTUR- AVDZTS ARMNJI


15/32

BANA ARMNEASC Nr. 1/2 (43/44), 2006 15

OAMINJI DI CULTUR DIADZ DITU MACHIDUNII

1. Mita al Sima, poet, amintat tuhoara Dubrshana, 1927,

2 Nico Popnicola, scriitor, Bituli, 1927.

3. Ianco Ianachiev, profesor shilingvistu,

4.Todor Traianov, dascal, istoriciar,tradutsitor,

5.Vanghea Mihanji-Steryiu, scriitoar,poet shi pictorits, s-amint tu hoaraDolean tu anlu 1950, printslji: Dimitarshi Polihria Mihanj,

6. Anitsa Steryu-Dragovich,scriitoar, Scopia, anlu 1979 (hiljea aliVanghi),

7. Sultana Mihanj-Yovanovsca,cnttoar, Dolean, anlu 1957,

8. Blaga Mihanj-Gogici, poet,Dolean, anlu 1959,

9. Victoria Mihanj-Mihailova, Scopia,anlu 1988,

10. Branislav Stefanovschi, scriitor,Tetovo, anlu 1954,

11. Dina Cuvata, scriitor,hoara Dubshana, anlu1953,

12. Santa Gica, poet,13. Afrodita Totsili,poetes, Crushuva,

14. Cleanti Liacu,etnoogist, Crushuva,

15. Gordana Cotsevsca,poetes, Scopia,16. Itsa Nicolova, poetes,

tu hoara Ciardaclia,17. Dionisie Papatsafa,

dascal,18. Ghena Nacovsca,

poetes, Bituli,19. Violeta Nicolova, poetes, Scopia20. Stuian Gioga-Gheorghiev, Scopia,21. Alexandru Gioga, amintat Sidney-

Australii, di prints di Scopia,22. Chiriacula Shtefanovsca, picturits,

Crushuva, bn sh-lucr Titotova,23. Violeta Gheorghiesca-Cocu,

picturits, amintat Scopia,24. Atanas Yioryitsa, cnttor,

amintat tu hoara Ubuva,

25. Maria Zicova-Yioryitsa,cnttoar, amintat Ubuva, anlu 1952(hiljea al Nasi Yiuryitsa),

26. Pero Tsatsa, cnttor, amintatShtip, anlu 1965,

27. Maria Nicolova, cnttoar,Cumanovo,

28. Maria Costova, cnttoar,Scopia,

29. Maya Pirifan,cnttoar, Scopia,

30. Oliver Nicolovschi,

cnttor, Scopia,31. Costa Naumov,

cnttor, amintat tuhoara Lipipeltsi,

32. Momo Nicolovschi,cnttor, Struga,

33. Petar Necevschi,cnttor Struga,

34. Dimo Botev,cnttor, Ghevghelia,

35.Caliopi Bucle, cnttoar,

Crushuca,36. Toshe Proeschi, cnttor,Crushuva,

37. Shterio Shteriov-Tugiarlu,cnttor, hoara Dubrshana,

38. Yioryi Bagia, cnttor, amintattu hoara Tsrvulevo, 1948-2001,

39. Yanco Constantinov, arhitectu shipictor, amintat Crushuva,

40. Nicola Nicolovschi, caricaturistu,pictor, Shtip,

41. Marian Steryu, muziciar (sculiidi muzic, instrumentul violin shipictor-grsafic, Scopia 1972 (hiljlu aliVanghea Mihanj Steryu),

42. Vanghel Dunovschi, pot, pictor,Struga,

43. Pero Pare, cnttor, Crushuva,

44. Ana Gatseva, pianist shiprofesoar la Academia di MuzicScopia,

45. Suzana Yovanovsca, poetes,pictorits, Scopia 1970,

46. Vanghiu Zega-Costov, poet,Coceani,

47. Arapci, cnttor, Veles,48. Maria Costova,

prota dascal pi limbaarmneasc Scopia,

49. Biljana Shteriova,

dascal pi limbaarmneasc Scopia50. Coli shi Maria Boda,

cnttori, Scopia,51. Pepi shi Renata

Nicolovschi, cnttori,Bituli,

52. Hristo Hristovschi -Mular, muziciar,

Crushuva,53. Maria Brova, cnttoar, Scopia54. Eloida Caramandi, revolutsionar,

amintat tu csblu Hlerim (Florina -Grtsia) tu anlu 1920, di dad Maritsashi tat Stavre, vinir s-bneadz Bituli,iu tu polematlu ti Yugoslavia, caalumttoar ti libertatea chiru pi 3 mai,anlu 1942, pi muntili Piristera.

Vanghea Mihanj-Steryu

ARMNJI GRMUSTEANJIN dzsir c him vinitsN dzsir c him xinits,Ma, frats shi surri Armnji, Ea tsi dzsir ppnjlji:

Refren:-N cljimar Frshirots shi

Grmusteanji,Armnji aoa cu njilji di anji,Rzg n-easti di la soari

Zrtsina di Grmusti mari.

Dzsir c armasim ptsnji,Dzsir c cher Armnjlji,Ma, frats shi surri videts!Noi him ca Tserlu cu steali,

Dzsir c fara n cheari, Dzsir c limba moari, Ea cum dimnd ppnjlji;Noi him,

Malma tsi nu cheari shi numoari

Vanghea Mihanj-Steryu


16/32

16 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMNEASC

n legtur cu interviul luat de ctreAlexandru Mihalcea lui Stoica Lascusi publicat in "Romnia liber" din datade 15 aprilie 2006 cu titlul "In Romnia,aromnii nu sunt minoritari au fost,sunt si vor rmne romni", am doris facem anumite precizari.

Aromnii se consider urmasii luiFilip al II-lea si Alexandru Macedon,si c ei fac parte din strmosii lor, totasa cum Burebista si Decebal suntconsiderati strmosii romnilor.

Macedonia - o tar care s-a formatca regat, nc din secolul VIII .Hr.,

apoi ca imperiu, fiind considerat celdinti imperiu din Europa si totodatcea mai nalt expresie politic aspatiului balcanic si european pn la

ncadrarea sa n hotarele ImperiuluiRoman n secolul II i.Hr. - este situat

n partea central-estic a PeninsuleiBalcanice si a fost locuit din vechitimpuri de triburi macedonene.

Prin expansiunea Romei dupmoartea lui Alexandru Macedon (323i.Hr.), suveranitatea imperiului

macedonean avea s decad si s sedestrame, iar Macedonia nssi s fiedesfiintat ca regat si transformat nprovincie roman (148 i.Hr.).

Anul 148 .Hr. reprezint data decnd ncepe lungul proces deromanizare a populatiei macedonenesi nasterea unui popor nou, ca urmarea simbiozei dintre bstinasiimacedoneni si nou-veniti, ce va purtamai tarziu numele de vlah, armnu,aromn etc.

Limba latin, acest instrument deunificare etnic, a fost impus nunumai populatiei macedonene, cituturor popoarelor autohtone cuceritede romani.

Cauza pentru care romanismul aprins rdcini att de puternice si attde durabile n Macedonia - precum s-a ntmplat si n Dacia mai tarziu - sedatoreaz faptului c romanii erauposesorii unei civilizatii superioare

bstinasilor.Aceasta se poate deduce si din faptulc, dac populatia macedonean, prinasezarea multor colonisti romani, asuferit un proces de romanizare,populatia blocului elenic ns a rmas

Un alt punct de vedereasupra aromnilor

neatins de un astfel de fenomen.Dac baza etnic la romni este

format de ctre daci n schimb la

aromni baza etnic este format dectre macedoneni.

Limba latin a fost cea care s-a impussi a dus n final la ndeprtarea definitiva limbii macedonene, cea care nu era

nteleas nici de greci si nici de ctreiliri.

ncepnd de la aceast dat (148.Hr.), timp de mai mult de dou milenii,Macedonia si populatia ei (este vorbaacum de aromni) au reusit s rezistesub Imperiul Roman timp de aproapeopt secole, sub Imperiul Bizantin, maimult de opt secole si sub ImperiulOtoman, aproape 5 secole (circa 460de ani).

Dup o existent de mii de ani, n anul1913, prin Pacea de la Bucuresti din 10august, ncheiat dup razboaielebalcanice, pmnturile Macedoniei (nsuprafat de circa 87.500 kmp) sipopulatia ei au fost mprtite celor patrustate vecine: Grecia (51%), Albania

(11%), Serbia (29%) si Bulgaria (9%).De la aceasta data, 10 august 1913,aromanii au intrat intr-un procesnecrutator si neintrerupt de deznationa-lizare si asimilare de ctre populatiilemajoritare n mijlocul crora au ajunss triasc.

Limba aromnSe sustine c limba aromn ar fi un

dialect al limbii romne si care a aprutdup anul 1848 - dup ce revolutionariiromni pasoptisti (Cristian Tell, Nicolae

Balcescu etc.) au luat contact cuaromnii din Macedonia - are aceeasivechime cu o teorie greceasc asem-ntoare cu ea, dar care ns sustine caromna este un idiom al limbii eline,iar aromnii sunt greci latinizati.

Oamenii de stiint ns spun c limbaaromn este o limb romanic creia,din vechea limb latin vulgar, i-aurmas n lexicul de baz circa 1600 decuvinte. De-a lungul celor dou mileniide existent, limbii aromne i s-au maiadugat circa 2600 de cuvinte grecesti,560 de cuvinte slave, 350 de cuvintealbaneze, 1600 de cuvinte turcesti etc.Cu toate c n lexicul de baz s-aadugat un numr mult mai mare de

cuvinte din alte limbi balcanice (slave,grecesti, turcesti), structura,morfologia si sintaxa limbii aromnenu s-au schimbat si au rmas asa cumau fost si n limba latin.

De asemenea, elementelefundamentale ale lexicului, cele de

ntrebuintare permanent, decirculatie intern, sunt tot de originelatin. Ele revin tot mereu, suntnecontenit ntrebuintate n graiul zilnicsi au familii de cuvinte foarte bogate.

Argumente lingvistice

A. Xenopol, n cartea sa "Teoria luiRoesler", studii asupra struinteiromnilor n Dacia Traian, Ed.Albatros, Bucuresti, 1998, critic un

istoric cu numele de Hunfalvy caresustinea c "Romnii din nordulDunrii nteleg usor limba macedo-romn".

Xenopol a raspuns astfel: "Estecunoscut c un romn de la nord deDunre nu poate fr un studiu saufr a nvta de nainte s nteleagdialectul vorbit la sudul Balcanilor siinvers". De acest lucru poate s fieconvins fiecare cnd va comparadoua texte luate din aceste doualimbi.

In final A.D. Xenopol, trgeaconcluzia: "Aceste dou dialecte suntcu totul diferite, nu sunt la fel". Maideparte marele istoric aduce si alteargumente n legtur cu aceste doulimbi ntre care este o mare diferent."Limba aromn nu poate s fiesocotit ca un dialect al limbii daco-romne. Ca s fie socotit ca dialecttrebuie s ndeplineasc cel putin

dou conditii: dialectul aromn si celdaco-romn trebuie s fie produsulunui singur popor si s triasc nacelasi loc; s aibe aceeasi istorie".

In realitate, ntre aromn si daco-romn este departe de a fi vorba deidentitate, ci doar de concordantestructurale si materiale importante.

Majoritatea acestor trsturicomune au fost dobndite nainte desecolul al VII-lea (Mihaescu 1978:320-327), cu toate acestea dezvolta-

rea paralel, dar independent acontinuat chiar si dup aceast dat,

n virtutea tendintelor comunemostenite.

Pentru a explica concordanta dintrecele doua idiomuri (aromna si


17/32

BANA ARMNEASC Nr. 1/2 (43/44), 2006 17

romna) nu este deloc necesar s-iasezm pe toti (aromni si romni) nvreun district riguros nchis, pentrudou-trei secole. Nu trebuie s uitmc aria macedonean a fostromanizat cu mai mult de douasecole naintea Daciei (148 i.Hr.), c

ea a continuat s fac parte dinimperiu si dup prsirea Daciei, si cnaintea sosirii slavilor exista - de laAdriatica la nordul Carpatilor - un con-tinuum Romanicum, presrat deneromani, dintre care unii, ca albanezii,n-au fost niciodat romanizati.

Recomandarea 1333 aAP a CE

Dup cderea puterii comuniste dedup 1990, mai multe state din Europa(Franta, Italia, San Marino, Spania,Romnia) au luat initiativa pentruredactarea unei rezolutii numiteFerarini, prin care se cerearecunoasterea aromnilor caminoritate national, astfel nct ei sbeneficieze de toate drepturile de carese bucur toate minorittile dinEuropa. Raportul este semnat deurmtorii deputati: Ferrarini, Visibeli,

Caldoro, Foschi, Adrian Severin,Rdulescu Botic, Roseta, De Puiq,P. Garcia, Bernardini, Maserat si afost prezentat Adunrii Parlamentarea Consiliului Europei de catre LluisMaria de Puiq, la 17 ianuarie 1997,fiind cunoscut sub denumirea deRecomandarea 1333/1997. Ea sereferea la populatia aromn si n spe-cial la cultura si la graiul ei. Prinaceast Recomandare 1333, graiularomn a fost recunoscut de ctre

Adunarea Parlamentar a ConsiliuluiEuropei, la data de 24 iunie 1997, calimba aromnilor.

Noi trebuie s adugm cRecomandarea 1333/1997 prezintmodificri fat de proiectul Ferrarini,

n sensul c lipseste formularea"recunoasterea aromnilor caminoritate national". Aceastomisiune afecteaz situatia aromnilor

n statele unde sunt minoritari (nGrecia, Albania, Bulgaria si,binenteles, n Romnia.

Din nefericire Recomandarea 1333nu a fost pus n practic nici nRomnia si n nici o alt tar dinBalcani unde triesc aromni.

Ziua Nationala aaromanilor

Intr-adevr, ziua de 1 septembrie1813 este o zi important pentru noiaromnii, cum spun unii (data cnd MihaiG. Boiagi tiprea la Viena cunoscutaGramatic macedo-vlah, Stoica Lascu),

nsa exista o alt zi din istoria lor careeste considerat mult mai importantsi care a fost aleas pentru a se serbaZiua lor National si anume data de 9/22 (10/23) mai 1905. Atunci, sultanulAbdul Hamid al II-lea, printr-un decret(iradea), i-a recunoscut pe aromni capopor aparte de populatiile musulmanesi nemusulmane din Imperiul Otomansi le-a dat toate drepturile pe care leaveau populatiile nemusulmane supuse.

Drepturile pe care le-au obtinut

aromnii atunci au fost pierdute imediatdup semnarea Tratatului de Pace dela Bucuresti din data de 10 mai 1913,dup ncheierea rzboaielor balcanice,cnd a avut loc mprtirea Macedoniei.

Aceast mprtire a Macedoniei esteconsiderat cea mai mare nenorocirede care au fost loviti aromnii n toatistoria lor de mai bine de 2000 de anide cnd s-au format ca popor. Deacest lucru, C. Braileanu, care a fostun timp consul al Romniei la Bitolia,scria: "Din nenorocire, cei careconduceau statul romn n acel timp(1913) nu cunosteau problema si

pentru aceasta politica ne-a dus la pacea de la Bucuresti, din anul1913, care a fost o lovitur de moar-te dat problemei macedonene".

A fost cu adevrat o lovitur demoarte dat aromnilor, a cror viatde atunci s-a schimbat radical. Ei si-aupierdut cu acea ocazie toate drepturile

pe care le aveau si, din nefericire, nule-au mai cstigat nici in zilele noastre.Colonizarea aromnilor

n CadrilaterImediat dup ncheierea tratatului de

pace dintre greci si turci a urmat unschimb de populatie ntre cele dou tri.Din Grecia au trecut n Turcia circa300.000 de turci, iar din Turcia autrecut in Grecia circa 1.500.000 degreci. Toata aceast mas de oamenia fost repartizat de catre statul grec

n teritoriul macedonean. Astfel,populatia aromn, n scurt timp, apierdut pmnturile si aproape toatedrepturile pe care le avea pn atunci.Drept urmare, a avut loc emigrarea unui

mare numr de aromni n alte tri,printre care si Romnia.

Dac pentru Romnia venireaaromnilor a fost benefic, pentruaromnii rmasi n Macedonia a avuturmri nefavorabile. In satele aromnedin Macedonia s-a schimbat structura

populatiei, pe de o parte prin plecareaaromnilor, iar pe de alt parte princolonizarea grecilor veniti din Anatolia.Astfel aromanii au devenit minoritari

n locurile lor de bastin. Totalulpopulatiei aromne stabilite ntre 1925-1941 in Dobrogea se ridica la circa40.000 de persoane.

De la venirea lor n Romnia si pnn zilele noastre, timp de opt decenii,aromnii nu au obtinut nici un dreptspecific etniei lor. Nu au avut scoal

unde copii lor s poat nvta carte nlimba matern, nu au avut biserici undeslujba s se fac n limba aromn.Nu au putut s-si foloseasc limbamatern nici n mass-media. Acesteelemente, la care s-au adugatrspndirea lor n orase si numrulmare de cstorii mixte, au dus ladeznationalizarea si asimilarea unuimare procent din numrul lor.

Ei, aromnii din Romnia si de pestetot, nu vor altceva dect s-si pstrezelimba, cntecul, portul, obiceiurile sitraditiile lor, tocmai elementele carescot n relief cel mai pregnantidentitatea lor etnic aparte, pe carele-au mostenit n urm cu 2000 de anisi le-au pstrat n tot acest timp. Vorca ei s-si nvete si s-si cultive limbalor n scoala, iar n biseric s se roageDomnului pe limba lor, asa cum i-alsat Dumnezeu si asa cumrecomand si Consiliul Europei.

Pentru a putea mentine aceste avericulturale europene, este nevoie depstrarea a nssi populatiei respec-tive, cea aromn. Pentru ca aceapopulatie s poat s rmn ca atare

n aceast perioad de globalizare,este nevoie de recunoastereaaromnilor ca minoritate national.Numai astfel pot fi salvati aromnii caneam si pe pmnt romnesc.

Un articol deDr. Dumitru Piceava

Presedintele Federatiei "LigaAromnilor din Romnia"

(Articol publicat n ziarul Romnialiber- Aldine, smbt 6 mai 2006)


18/32

18 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMNEASC

Prota parti

Eara seara di Marts, 23-li di Mai2006 shi mi-aflam la ziafeteandreapt di cumndusearea asutsatljei CAR. Aveam agiumtaclo amnat, ca la sihatea 9, di caranji-aveam bitisit lucrulu. Oaminjlji,adunats la restaurantul COSH (Casaa oamninjlor di shtiints), shideamproshts la muabeti sh-pisti tuteara mash un sinfunii sh-unharau. Aproapea tuts zbura di

manifestatsia tsi s-featsi pisti dzu.Atselji cu cari mi-andmuseam mintriba di prearea tsi u am di aestmanifestatsii. L apndseam cnji-avu hari lucrulu tsi s-featsi tuaest dzu.

Important easti, l spuneam laniscnts, c Armnjlji agiumsir tuchirolu cndu nu l ma easti fricshi au curagilu ta s-eas tu sucachish-pi bulevardi ta s-sh caft

ndrepturli tsi l si cad.U alvdai manifestatsia shi dininteaali una di cpiili tsi hrgiui multspradz ta s s-fac aestu lucru (sh-a curi num nu para s-avdz!). Lji-aspush c elji ndreapsir, dupmini, una di nai ma mrlimanifestatsii armneshts dit isturiaa noast modern. S-adunji ahntsArmnji deadun nu easti lucrulishor. Io, tu cafi an, la

manifestatsia tsi u ndregu cu apuhiaa Premiilor Omlu a Anlui, adunca vr 300-400 di oaminji shi tutahntsa tiniri seara, la serataarmneasc.Mash Mariana Budesh, aoa sh-

niscnts anji, tu chirolu a ljei digiuneats, putea di aduna ca vr800-900 di Armnji la un spectacoltsi lu-andridzea Custantsa. Cu apuhiaa manifestatsiiljei di adz s-vidzumultu ghini c atselji multsljiArmnji, oaminji di arada, u vormultu pricunushtearea a lor capopul ahoryea, c sh-u vor multumiletea a lor ta s-armn tru bansh-tu aesti locuri romneshts. Nji-

apndsi c cu pradz tuti lucrili s-fac.lji ded ndriptati shi advgai c

pricunushtearea a noast ca minoritatinatsional s-amint, tu aestu chiro di maribahti, dealithea, cu pradz ama sh-cumari curbani di cilstseari, di itsrlji, diminitiminilji sh-di giuneats.

Manifestatsia ndreapt di voi fu mari,fiyurat (impresionant), cum nu fu unalta pn tora, ama nu va s-eara arucara va s-aveats vreari bun ta s-aprucheatrs s-ljea parti, deadun cu voi,sh-vr un alt sutsat armneasc.

Una barim, dit atseali vr 34 ctisuntu eali aoa, Romnia. Eara DzuaNatsional a tutulor Armnjlor sh-numash a Armnjlor di la sutsata a voast,CAR! Nji-apndsi c nu easticbatea a lui.

Deftira parti

Tu atsel chiro tricu pi ninga minicunuscutlu domnu Iancu Perifan sh-nji-

aspusi c va ta s sta di zbor cu mini.Lji-apndsii c putem s stm dizbor shi aclo, cara s-va. Nu vru.

Intrai deapoia tu muabeti cu un altuArmn, tsi atumtsea lu aveamcunuscut sh-cari nji-azbura cu tinjii diarticolu cu Armnjlji tsi-l publicai iotu Romnia liber. Nji-aspunea c atselarticol lu limbidz tu multi lucri tu tsimtreashti Armnamea sh-ti aestfurnjii lu trapsi la xerox sh-lu deadi la

tuts sotslji a lui din hoar. Nu putum s-bitisim muabetea c domnul Perifaniara vini la mini sh-mi ntrib, di aestoar, desi va neg tu audients laGuvernu. Mini, un sh-un, ahurhii ta s-lji zburscu di aestu lucru. Nu vru s-miascult sh-nji-aspusi s-nidzem tu unaltu loc.

- Cara s-vrei putem s-nidzem sh-nafoar! lji dzsh mini.

- Yina aoa! nji dzsi nslu, apufsit

Un muabeti cu domnul Perifan,ligat di audientsa tsi va u avem dupdau dzli la Chivernisi, noi, atselji di laLig, nu va nji-asparg, mindueammini. Nslu easti cunuscut ca unlu di

Armnjlji cari li avu ushili dishcljisi laGuvernu sh-la Preshedintsii tu tutuchirolu ct fur prezidents IonIliescu shi Emil Constantinescu. Vahi,va-nji da tora vr urnimii ufilisitoaricu cari s-pot s-dishcljid vr diushili atseali ic vr cali, di cari

am aht di mari ananghi! sh-u loaidup ns, minduit.

Nintea a lui imna un om tu lai.Tricum prit ma mults inshi adunatstu atsea sal sh-dinoar omlu tu laidishcljisi un ushi sh-lu ursi domnulPerifan ta s-intr nuntru.

Dup el intrai sh-mini. Omlu tu laiarmasi tu praglu a ushiljei. Nuntrueara ntunearic chis shi anjiurdzeaca tsiva mistiryipsit

- Nu-ari lunjin aoa? ntribai mini. Nu ari! Shedz mpadi! nji dzsinslu.

- Aoatsi, bre, domnu Perifan, sstm noi di zbor, pi ntunearic, caniscnti cucuveali?

- Aoatsi!sh-bitisea unoar cucucuvealili sh-cu niprticushili atali!?! Sh-cu boatsi mutat, ca baeadi sert sh-nrit (!?!) nji bg mamulti ntribri: Tsi cafts tini laGuvernu? Tu numa a curi nedz tini laGuvernu? Cari reprezints tini aclo?Sh-cu cari nedz tini aclo?

nji si prea a njia c tsiva nu eastipi aradh tu aestu ud ntunicos,mistiryipsit, lunjinat di un pal dilunjin tsi yinea dit alantu ud dihrioas chefi sh-tsi cu zori s stricurapri ninga ghiganta aumbr a omlui laitsi shidea mprostu tu praglu a ushiljei,ama nu duchii dip tsiva tsi va s-tihiseasc ma nclo. Shi, asculttor,

ahurhii ta s-apndsescu la multili shiciudioasili ntribri.

Nu actsam ta s-bitisescuapandisea la una di ntribri c nslunji tljea zborlu shi-nji bga un altntribari sh-tut ashi pn cnduagiumsh la ntribarea: cu cari nedztini la audients. Anda lji-aspush cva s-yin cu mini shi NiculachiCaracota domnul Perifan, atselfronimlu sh-mintimenlu, canda lo foc.

-Cum s-lu ljeai tini Caracota laGuvernu sh-fr s-mi ntreghi mini?

- Mi ntribash mini cndu-l clisishiCaracota? Cara va s-hib di va s-yincu tini Caracota, nji dzsi domnul

Di la marea manifestatsii lapyidha a domnului Perifan


19/32

BANA ARMNEASC Nr. 1/2 (43/44), 2006 19

Perifan multu nrit, atumtsea io va-l dau nafoar dit sutsata AFA!?! Dicara lji-apndsii c io lu shteam unom democrat sh-nu altu tsiva s-apreasish-ma multu shi ahurhi s-mictiyurseasc.

Namisa di altili domnul Perifan nji-

adusi aminti di pradzlji tsi-nji lji deadiaoa sh-trei anji sh-cu a curi agiutorputui di ndrepsh protlu FestivaluFolcloric Armnescu shi s scotrevista. Revista atsea tu cari scrii,fr arshini, mash lvshii cucucuveali sh-cu niprtits (!?!).

S-ts hib arshini! S-ts hibarshini! Nji-aurla nslu.

Anda vidzui tsi cali lo muabetea anoast atsea mplin di ndii, lu ntribai:

- Ctse zburshts cu mini ashi domnuPerifan?-C ashi meritsi (axizeshts) tini s-ts

si zburasc. Tini, Piceava, mash ashitsilipseashti s-ts si zburascc noi tsdm pradz sh-tini scrii mash lvshiicu niptrticushi tu revista atsea a taCari eshts tini, Piceava, di scrii ahtrichirturi aclotsi di noi? Cari eshts tini,Piceava, di aspardz lucrulu a njilji dioamini!?! cari s-adunar aoa, adz

Bucureshti?...sh-tora yinji tini sh-vreis-nedz s zburshts tu numa a lor laGuvernu? S-ts hib arshini! Arshini s-ts hib! nji-aurla domnul Perifan shi anjia nu-nji yinea s-pistipsescu tsi nji-avdza urecljili. Ama nu fu ca baea.

-Tini, Piceava, nu ai tsi s-cafts laGuvernu c eshts bolnav (lndzit) lacap (!?!). Tini nu ai tsi s-cafts laGuvernu!..s-ti duts ma ghinis-ti dutsla psihiatru, la psihiatru s-ti duts!?!

Tu aestu chiro oml tu lai, tsi shidea

tu praglu a ushiljei, u ncljisi usha cun sntoas plscniri shi armasimtu ud dip tu chis.

Pi ntunearic ama, mini, di cara miljunjai niheam sh-duchii c, fr s-voi, cdzui tu n pyid, lji-apndasiia domnului Perifan ashitsi:

-Aoa sh-vr tsintsi anji, domnuPerifan, ts aduts aminti, nnchidicashi ta s-ma nidzem laGuvernu shi s-cftm, tu numa a

Sutsatljei Cultural Armneasc, caArmnjlji s-hib pricunuscuts caminoritati etnic, ashi cum n aveadzs de Puiq, ama tora nu ai cums-n ma dnseshts tini sh-nitsi cum

s-n ma ncheadits. Pots s-aurlji ctvrei shi s-dzts tsi vrei! Noi va nvidem di lucrulu a nostu iara tiniSh-dinoar usha s-dishcljisi shi psna

lunjin, tsi yinea dit alantu ud, luacts iara niheam udlu.

Di aest oar ama omlu tu lai nu

mata armasi tu praglu a ushiljei meavini ct noi shi, ti nipistipseari, plscniun pliscut pisti measa la carishideam noi doilji ashi di sntoasc measa s-cutrimbur, chelchea amea cu yin ansri nsus sh-di aclocdzu mpadi shi s-frmsi iara io,niheam aspreat c nu shteam tsis-tihiseashti, mindueam c s-arcvr petard tsi frnsi tuti geamili,ansrii nsus di pi scamnu sh-vrui ta

s-fug irushi nafoar dit ud!...Dit cushii ded pisti omlu tu lai cari,cu mnjli mutati ca un portar dihanbal, imna cu pltrli ct ushi iaradinpoia a lui eara domnul Perifan

Di aclotsi, dit praglu a ushiljei, multutinjisitlu shi paraalvdatlu Armn,domnul Iancu Perifan, a curi, pntora, lji purtai ahnt tinjii, ca multsalts, nji-aurl nica un oar diznjird-toarli zboar: nu la Guvernu s-ti dutsmea la psihiatru s-ti duts,lapsihiatruavdzshi?...s-ts hibarshini cu niprticushili a tali cu tut,..arshini s-ts hib!?!...iara dup elomlu tu lai u plscni usha ashi divrtos c s-cutrimburar geamili nicaunoar sh-tu udlu mistiryipsit s-ashtirnu mistiryipsitlu ntunearic

Sh-io, cu gura hscat di un ahtariciuduseari fr uidii, minduindaluiahndosnji dzsh c tsi-njicftam atsea nji-aflai: urnimiiufilisitoari ta s-mi satur! Sh-deapoia nji dzsh: naca tsiva digioc vr rol tu vr pies di teatru

absurdu?ic fu un pyidh, di marivulpilji, teas di parashicgiulu domnPerifan!?!?..... ama ti cari furnjii? Sh-cu aesti ntribri fr apandisi tu mintiinshii dit ntunicoslu ud sh-intrai tualantu ud iu dinoar un tinir (C.G)mi ntrib:

- Ti tsi ti-ncceashi cu domnuPerifan, domnu Piceava? Sh-cudomnul atsel tsi shidea tu ushi tsiavushi?

Nu mi ncceai cu can! lji-apndsii mini, ciudios di isihsit,giucai mashtu un pies di theatruabsurdu tru un actu sh-cu treipersonaji. Rolu di personaj principallu giuc domnul Perifan, atsel cariaproapea totna easi azvingtor.Aproapea totna...

Domnul tu lai, atsel domnu tsi-lvidzushi tu ushi (domnul NicolaeSdrula, pri num), giuc rolu dipersonaj japonez.

-Tsi easti atsel personaju japonez?mi ntrib C.G.

-Easti un personaj dit theatruljaponez, lji-apndsii mini, nviscuttu lai shi tsi alxeashti decorlu pistsen. Spectatorlji-l ved ama nu-l ljea tu luyurseari.

- Sh-tini tsi rol giucashi? Mi ntribC.G., ca ti shicai.

- Mini giucai rolu secundar tuaest pies di theatru absurdu, atsel

personaj tsi aparoapea totna eastiazvimtu. Aproapea, ama nutotna.. a c tora cdzui tu npyid!

- Sh-tsi-i atsea pyid?- !?!

Cu tinjii armneasc,

Un ornjiu alxit tu-anghidh,Pirifan sh-cu mari elpidh,

Tsi-intr tu ud prit firidhSh-u arsi-al Perifan pyidh,Cu-nturyisita-a lui lipidh.

Chinlu ditu biserarica di Samarina


20/32

20 Nr. 1/2 (43/44), 2006 BANA ARMNEASC

Eara doi:Nslu shi Nsa

Marea manifestatsiidi tu 23-li di Mai

di la sala a PlatiluiLa aist yiurtii la sala a Platiljei dit

23-li di Mai, Armnjlji sh-u spusir

vrearea di popul ahoryea, di limbaarmn shi cftar la Guvernul aliRomnia ta s-n pricunoasc caminoritari.

Tora cnd n apruchem di yislu ditotna a Armnjilor shi aleapsim caleambar pi cai s-neag tuts Armnjlji dittuti statili iu bneadz, va s-hib camazori shi s-n ashtiptm la cheadits mrila cftrli a noasti.

Cai snt atselji tsi nu n va bunlu?: SntArmnji die-a noci cai dup tsi loar undiplom n Romnia, agiumsir n functsiipolitice cai ninga mc un pni alb dila statlu romn.

Snt Armnji de-a noci cai lucrar tisecuritatea romn shi bgar multsAarmnji tu hapsi tsi avea malm ti unpni ma alb.

Snt Armnji de-a noci cai furagiutats di securitati s si stabilesc tu

xeani ta s-fac politica ali Romnia.Snt Armnji cai featsir hapsi shi caidup tsi ishir fur racolatsi shi facpolitica ali Romnia.

Snt Armnji cai s-alsar racolats disecuritatea romn ta s-poat s-neagla universitati.

Niscnts di elji deadir mna s-ducarmnamea pi un cali kirut, c noihim Romni, cai dutsi la kirearea anoast shi featsir ashi tu textul di la

recomandarea 1333, cftarea a noastc him popul ahoryea.Mi minduiesc c ninga nu easti

amnat ca tuts aishts s-trag mna,l cdem rigeai, mac nu vor s-lucreadz ti cauza armneasc, s-nalas isihie shi ma s scoat capitili s-n bag chedits va s-lji scutem trumigdani cu dzeadzitlu tu tut dunjiaua.

Yinji de-anvrligaTu atseali scrisi di D-nu Gushu s-

anvrteshti pi ninga problema pi cai tutsuflarea armneasc, cftareandrepturilor di minoritari, u luyursescusingura cali s-ascpm di la chireari. Ma

multu tu atseali scrisi minimalizeasmeritlu (axita) a Armnjilor ditMacedonia di amintarea aishtorndrepturi, c nu au nitsi un meritelji, meritlu-i a statlui multietnic.Nu pistipsescu c nu shtie c shiAlbania, Romnia, Grecia, Bul-

garia suntu stati multietnice, mas-nu cafts ndrepturli nu ts li davr. Deapoia ansari la Armnjljicai nu s-declar Armnji dit Mac-edonia. Au tuti ndrepturli amintatishi maca nu s-declar Armnji nuaduc nitsi un znjii a cauzljeiarmneasc. Mult harau shiisihie va s-aduc tu Armnami tutsArmnjlji cai s-luyursescu Mucanjis-nu s-declar Armnji shi s-nu maavem ahnti cheadits di la elji.

Ct di ntrebarea ctse statulRomn dishcljisi sculii pi limbaRomn tu Macedonie? Aist fuintireslu ali Romnia ta s-duc tuticrierli mri tr ea. Ti atseapreshedintele ali AcademiaRomn dzsi di mareacontributsie a Armnjlor la culturaRomn. Ti Armnji dishcljideareaa sculiilor pri limba romn featsica gionjlji axi s-fug shi s s-

ashtearn Romania iara laformarea a statilor natsionale nBalcanji nu avum oaminji nvitsatscai s-alumt ti un stat armn.

Tini la aist ntribari tsitedz ditprintele a tu spiritual c Romnian featsi profesori, doctori, filologi,ingineri shi n bg cash albupisupr. Nu pistipsescu aistpropagand nitsi cilimeanjilj. Voi s-ts dau unu exemplu. Avocatul

Emanuil Gojdu nvitsa VIENA shials tut avearea ti bursi ti tinirljiromni di Ardeal shi Ungaria, tuchirolu cndu statlu romn nitsi nuavea universitts. Deapoiafumealjea armn Ghica cai deadivoievozi ali Tsara Romanesc shiMoldova, academicieanji, premieriali Romnia nu studiar nRomnia.

Ca concluzie voi s-dzc c mas-nu ira Romnia nu tuts

armneam la oi.Cu vreari armneasc,

Horea Hristu

Ma di cndu s-cnscur alb dzuca dunjaoa nu vidzur Sh-earaandreptu Ns crishtinlu, ma ndisi

muljeari lai Dzc aushlji c nu-i ghinis-ljeai anveast cu sivdai, Nu tsneamratlu aminti s-hib doilji pi un zbor

Lji avea intrat ali Ev draclu atselcu un cicior Dztsea omlu - iasti alb,iasti lai Nsa strig, Ai muljeare

hearbi carnea Nsa troar da s-ufrig Ma de Omlu tsi vrea s-factatsi, aravd, hunipseashti, Nicuchir

cu crun, ni s-alas ni s-leashti.Sh-cum v dzc: Imna Doilji, S-dutsea vahi....Ct la Evolutsia Shi

Ma ca cum Vini Emantsipatsia,Demokratia shi Globalizatsia...

Muljearea ca di totna nu eara ditsiva evharistisit,

S-dusi la APUTSLU DIVRERLI... Shi

Ma dip tu SONI Noi brbatslji, himatselj glarlji. c:Yini:

1. Anlu nu - brbatlu ancuprhari

2. Dzua di Amnitari a muljeariljei3. Dzua di isozmata ic numta4. Smtul Valentin (nau sbtoari

adrat casten di muljerli)5. 8 Martsu6. S-amint un ficior7. S-amint nica un ficior8. ....................Shi ashi anclo....Ashi c Tora Him

Noi atselj cari lipseashti s-n

alumtm ti andrepturli a noastri...Ti mults anj 8 Martsu ti tuti Muljer

armni cu un shicai - cari shi nu-ishicai...

Vanghiu Dzega


21/32

BANA ARMNEASC Nr. 1/2 (43/44), 2006 21

Di la Mri Romnjila Mri Armnji

Prota partiTeleviziunea Romn bg tupractichii, tu parteneriat cu jurnaluEvenimentul zilei, nai ma marliproiectu natsional di scutearea trumigdani a axiilor shi a personalittslorcari, dealungul a chirolui, furnisir naima ghini vidzuta cultural shi natsionala Romnjlor.Mri Romnji easti ndreptu dup unlicents internatsional a BBC, tsi avupn tora un mari azvindziri tu vsliilitsi-l paraloar aestu proiectu: SUA,

Franta, Germania, Finlanda, Canada,Olanda, Cehia shi Africa di Not (Sud).Americanjlji lu aleapsir RonaldReagan ca hiindalui nai ma marli ,Inglejlji lu votar Churchill, iar Francezljilu votar Charles de Gaulle ca hiindaluisimbolu natsional.La Romnji, pn tora, nai ma marliRomn easti luyursit vsiljelu Carol I,atselu cari organiz statlu romnmodernu.

Pri ning Vsiljelu Carol I (10,9 %), tutoplu a atsilor dzatsi Mri Romnjima suntu tricuts: Mihai Eminescu 9,4%,Mihai Viteazul 5,6%, Ion Antonescu4,5%, Constantin Brancusi 3,8%,Stefan cel Mare, Nicolae Ceausescu,Alexandru Ioan Cuza, Gigi Becali shiMircea Eliade.Tu aest parei, pe site-ul www.evz.ro,easti tricut shi marli fotbalistu armnGica Hagi, a curi goluri la campionatlu

mondial di fotbal dit Americhii lji-ascoasi Romnjlji pi bulevardi.Canda easti ti nipistipseari c numa alGigi Becali s-afl namisa di numili a naima mrlor numi di Romnji!Cu tuti aesti, dup cum s-veadi, ea s-afl aclo, namisa di nai ma mrli sh-cunuscutili numi di Romnji.Shi aesta ti furnjia c Gigi Becali, unom fr mult sculii (tora fatsifacultatea di Drept) ama cari tu unshcurtu chiro di dup cdearea acomunismolui agiumsi unlu di nai maavutslji oaminji dit Romnia. Easti unludi nai ma avutslji ama nu nai ma avutlu.Cu tuti aesti el s-aleadzi di tuts alantsavuts dit Romnia prit atsea c easti

un om cuvrd. Agiut cupradz oaminjlji oarfnji. Ca unbun crishtin sh-mari cuvrd eldeadi mults pradz ti mutarea amultor biserits. Deadi pradz(vr doau miliunji di dolari) ti

bisertsli romneshts di la Muntili

Athos. (Ti furnjia ca cluyrlji romnjis-nu mata

Bana Armânească - Nr43-44

Documents

Transcript of Bana Armânească - Nr43-44