B I. ACTIUNEA FACTORILOR FIZICI ASUPRA BACTERIILOR I. CALDURA: se ia in considerare urmatoarele: - punctul termic mortal (cea mai scazuta temperatura care distruge in 10 minute toate bacteriile unei specii) - punctual termic mortal (cel mai scurt interval de timp necesar pt ca toate bacteriile unei populatii microbiene sa fie distruse la o temperatura data) - umiditatea si timpul de actiune. a) Caldura umeda -Distruge bacteriile mai repede decat caldura uscata . -Bacteriile in forma vegetativa sunt distruse la T de 10-15 grade C mai mari decat T lor maxima de dezvoltare . -Mor in timp de 10 min la 50-60 grade C.- . -Majoritatea Sporilor bacterieni sunt distrusi in 10 min la 100 grade C. . . - Sterilizarea prin caldura umeda utilizeaza vaporii de apa sub presiune in autoclave. Se realizeaza sterilizarea in 15 min la 121 grade C iar la 134 grade C in 3 min.La autoclav se pot steriliza: Instrumentar medical,material moale,solutii perfuzabile,material de laborator.. . -Prin fierbere timp de 30 de min se distrug bacteriile. . . - Pasteurizarea prin incalziri la 62-85 grade C este o metoda de conservare a unor produse alimentare. Se distrug formele vegetative ale bacteriilor si fungi dar rezista sporii si enterovirusurileb ) caldura uscata: Formele vegetative ale bacteriilor sunt distruse prin caldura uscata in 10 min la 60-80 grade C. Metode de sterilizare prin caldura uscata: cuptoare speciale cu aer cald,aducerea la incandescent,flambarea si incinerarea. Flambarea -> consta in trecerea prin flacara timp de cateva scunde a obiectului de sterilizat Incinerarea -> este folosita pt materialele infectate care nu se recupereaza, II. FRIGUL Bacteriile suporta in general mai bine temperaturile scazute decat pe cele ridicate. Refrigerarea: Intre 4 si 10 grade Celsius majoritatea bacteriilor rezista luni si ani de zile cu conditia evitarii uscarii Congelarea: In general la 0 grade C efectul temperaturii este bactericid. Moartea bacteriilor se produce prin inghetarea apei de solvire cu formarea de pungi cu solutii hiperconcentrate care au efect toxic. La temperaturi mult sub 10 grade C nu se constata un efect bactericid III. USCAREA Uscarea difera in functie de forma de viata a bacteriilor. Pt formele vegetative rezistenta la uscare depinde de continutul in lipide al invelisurilor celulare (cu cat cantitatea de lipide este mai mare, cu atat pierderea de apa se pierde mai incet). Pt conservarea bacteriilor in laborator se intrebuinteaza liofilizarea = (metode de uscare in stare de congelare sub vid) IV. RADIATIILE 1 ULTRAVIOLETELE. Lumina solara are efect bactericid.Ultravioletele distrug bacteriile de pe o parte direct prin absorbtia lor de catre acizii nucleic si proteinele bacteriene.Fotoreactivarea este fenomenul prin care bacteriile au fost distruse prin ultraviolet sunt reactivate prin expunere la lumina puternica cu lungimea de unda de 400 nm 2. RADIATIILE IONIZANTE.Radiatiile X si gamma au effect bactericit prin ionizare prin formare de radicali de oxygen bactericizi folosite pt sterilizarea produselor termolabile. v. ULTRASUNETELE: Efectul bactericid al ultrasunetelor se exercita datorita fenomenului de cavitatie prin activarea gazelor dizolvate in citoplasma, urmata de ruperea peretelui celular. In medicina ultrasunetele se utilizeaza la sterilizarea unor instrumente medicale. VI PRESIUNEA MECANICA Majoritatea bacteriilor in forma vegetative rezista bine la 3 000 atm, pierderea viabilitatii producandu-se dupa 14 ore la 6 000 atm VII PRESIUNEA OSMOTICA La o presiune osmotica mai mare, in mediul hipertonic se produce uscarea osmotic a bacteriilor prin trecerea in stare latenta. In acest caz apa iese din celula citoplasma se retracta impreuna cu membrane citoplasmatica care se desprinde de peretele bacterian.

II. ANTISEPTICE SI DEZINFECTANTE CU ACTIUNE ASUPRA MEMBRANEI CITOPLASMATICE.ENUMERARE,CARECTERIZARE.Actiunea subtantelor cu actiune asupra membranei citoplasmatice se bazeaza pe solubilizarea lipidelor din membrane celulara,proces urmat de moartea celulelor.Ele se clasifica in:A) fenolul si derivatii fenolici: Fenolul actioneaza asupra enzimelor si denatureaza proteninele si polizaharizii fiind un bactericid puternic in solutie 3-5%(dezintectant pt sputa ,dejectii,pardoseli) iar in concentratii de 0,2-1% este bacteriostatic.Soltiile de fenol 5%sunt caustic si iritante.Acidul fenic se utilizeaza ca etalon in aprecierea activitatii bactericide a antisepticilor si dezinfectantilorIndicele fenolic a unei subst. reprez raportul dintre dilutia subst respective si dilutia cea mai mare de fenol care distruge bacteriile in conditii standard.Derivatii fenolici folositi sunt: -crezolii(derivati metilfenolici cu actiune dezinfectanta de 25 de ori mai mare decat fenolul,cunoscuti ca Lisol sau Creolina mai ales pt dezinfectia dejectiilor si ca antiseptic in medicina veterinara). -Hexilrezorcinolul(derivate fenolic folosit ca antiseptic local incorporate in ape de gura) -Hexaclorofenolul contine doua grupe fenolice si clor ceea ce ii mareste actiunea antibacteriana.El este bacteriostatic si numai dupa un timp lung de contact devine bactericid.Folosit in sapunuri,crme,pudre sau detergent si toxic pt sange,mucoasa bucala,buze sau plagi. Clorhexidina,socotita bisfenol sau biguanidina este activa mai mult asupra bact Gram positive decat negative.Nu actioneaza asupra micobacteriilor,sporilor,fungilor si virusurilor.Poate fi folofit pt a dezinfecta intrumente medicale si catetere si in antisepsia tegumentelor preoperator si pt irigarea plagilor cutanate.B)Detergentii : Au o grupare hidrofila polara si o grupare hidrofoba nepolara lipofila ceea ce le permite a se concentra la interfta bacteria-mediu.Se cunosc trei clase de detergenti: -Detergenti anionici: cu incarcatura negativa data de lantul lung hidrocarbonat liposolubil includ:sapunurile naturale(obtinute prin saponifierea grasimilor animale in saruri de sodiu sau potasiu dar au o activitate antibacteriana slaba si sunt folosite pt indepartare mecanica) si produsi sintetici asemenatori sapunurilor (se caracterizeaza prin actiune bactericida fata de bact Gram positive,cu actiune mai buna la cald si Ph acid si sunt folositi in produsele de curatenie domestica. Detergenti cationici: sunt mai active decat cei anionici,au actiune bactericida pe bact Gram-pozitiv si negative,actiune antimicotica si virulicida cu activitate mai buna la ph alcalin.Exemple: Clorura de benzalkoniu si Bromocetul (antiseptic pt par,maini si dezinfectant pt bai,intrumente..) Actiunea detergentilor cationici este inhibata de detergentii anionici prin formareaa de macromolecule inactive.III.ANTISEPTICE SI DEZINFECTANTE CU ACTIUNE ASUPRE PROTEINELOR BACTERIENE.ENUMERARE,CARACTERIZARE.Proteinele bacteriene pot fi denaturate prin precipitare de catre acizi ,baze,alcooli. Acizii au actiune antibacterianaproportionala cu concentratia de ioni H+ eliberati prin disociere.Sunt folositi ca antiseptice de obicei.ex:acidul salicylic in dermatite si acidul boric in conjunctivite. Bazele: au actiune antibacteriana datorita anionilor OH-, si uneori cationilor metalici.ex:NaOH 10% pt Mycobacterium tuberculosis din sputa -Alcoolii: alcoolul etilic(distruge flora bacteriana in 5 min) si alcoolul izopropilic (prezinta actiune bactericida in 2 min dar e mai putin coroziv decat cel etilic)are efect bactericid in concentratie de 50-70%.Nu au actiune asupra sporilor bacterieni si a virusului hepatitei B.In concentratii mai mare se produce precipitarea proteinelor de la suprafata celulei bacteriene.

IV.ANTISEPTICE SI DEZINFECTANTE CU ACTIUNE ASUPRA ENZIMELOR BACTERIENE.ENUMERARE,CARACTERIZARESubstantele care inhiba gruparile active ale enzimelor sunt:agentii alchilanti,metalele grele si sarurile acestora,subst oxidante si colorantii. =AAgentii alchilanti : sunt reprezntati de aldehide si de oxidul de etilena. - -Aldehida formica este un gaz solubil in apa care se combina cu gruparile bazice ale proteinelor transformandu-le in mase imputrescibile.Formaldehida fiind toxica si iritanta nu se foloseste ca dezinfectant general ci doar pt dezinfectia incaperilor,a unor intrumente..sub mai multe forme: FORMOL(sol apoasa saturata de formaldehida 40%),formalina(formil 10%in methanol) polimeri solizi ce prin incalzire elibereaza aldehida formica. - -Glutaraldehida2% in sol apoasa alcalina este bactericida ,sporocida,fungicida,si virulicida.Este moderat toxica si iritativa pt piele si ochi.Se foloseste pt dezinfectia instrumentului medical care nu se poate steriliza prin autoclavare pt ca este necoroziv,nu modifica cauciucul,plasticele, usor.. - -Oxidul de etilena in forma pura este toxic si irritant iar in solutie apoasa este exploziv .Se foloseste pt sterilizarea industriala pt materiale si intrumente chirurgicale.(controland temperature si umiditatea =B) Metale grele si sarurile acestora.Cationii metalelor grele au actiune antibacteriana in concentratii scazute prin blocarea gruparii sulfhidril a proteinelor. Argintul se foloseste ca solutie 1% azotat de argint pt prevenirea oftalmiei gonococice la nou nascut si in tratamentul arsurilor.Sub forma de compusi metaloorganici se foloseste pentru instilatii conjunctivale si nazale ca antiseptic.Argintul este bacteriostatic in concentratii mici si bactericid in concentratii mari. Mercurul este toxic.Sublimatul coroziv este bacteriostatic in concentratie de 1/300 000 si bactericid la 1/20 000 Dezinfecteaza mainile si suprafetele. Sulfatul de cupru are actiune antistafilococica fiind folosit in solutii oftalmice si pt uz extern in dermatologie. =C) Substantele oxidante : 1.ozonul dezinfecteaza apa si aerul. 2.apa oxigenata obtinuta prin diluarea de 10 ori a perhidrolului actioneaza prin oxigenul degajat prin descompunerea peroxidului asupra gruparilor SH a proteinelor si indeparteaza bacteriile.Pt plagi si cavitate bucala. 3.permanganatul de potasiu se foloseste ca antiseptic pt mucoasa si plagi contaminate. 4.halogenii actioneaza ca oxidanti prin punerea in libertate a oxigenului oxidand compusii organic celulari si denaturand proteinele prin ionul mineral care se substituie aminoacizilor. 5.clorul este un antiseptic puternic si dezinfectant si in concentratii mai mari de 0,01 este irritant pt mucoase.Derivatele clorului se folosesc pt dezinfectia apei, puroiului 6.cloraminele si hipocloritii sunt bactericizi folositi in special pt dezinfectia suprafetelor si intrumetarului medical. 7.hipocloritul de potasiueste eficace pe bacteriile Gram positive si negative,pt virusul hepatitei B si HIV nu si pt ciuperci.pt intrumentarul medical. 8.iodul este oxidant bactericid pt multe bacterii si Mycobacterium tuberculosis,iar pt spori in 1 ora sau mai mult.Se foloseste ca antiseptic preoperator pt piele sau plagi infectate sub forma de tinctura sau solutie iodo-iodurata in alcool diluat. 9.Iodoforii sunt compusi de iod cu detergent anionici.Mai putin iritanti ,nu coloreaza,sporocizi,fungicizi. D) Colorantii cei acizi se combina cu gruparile bazice amino si imidazolice alterand proteinele iar cei bazici cu gruparile acide ale acizilor nucleici. Sunt coloranti bactericizi: - violetul de gentiana doar pt bacteria Gram positive nu negative si micobacterii.Se foloseste pt plagi infectate ,escare,ulcere,stomatite.. albastru de metilen cu actiune antiseptic locala si la nivelul cailor urinarii -rivanolul pt bacteriile Gram positive este utilizat pt aseptizarea plagilor. V.ANTIBIOTICE.DEFINITIE,CLASIFICARI,EXEMPLE. ANTIBIOTICELE sunt substante de natura microbiana,metabolite ai unor fungi sau bacteria capabili sa opreasca dezvoltarea sau sa distruga microorganismele patogene fara a avea effect toxic asupra oraganismului gazda. Substantele obtinute prin modificarea structurii unui antibiotic ,compusi care initial au fost produsi metaboliciai unor microorganism dar astazi sunt preparate prin sinteza sau sunt chiar analogi ai acestora care nu apar in natura=antibiotic. Clasificarea se face dupa: 1.Originea substantelor: a)compusi naturali ai unor fungi(penicilina,gentamicina,eritromicina) b)compusi maturali ai unor bacteria)polimixinele si bacitracina) c)compusi de semisinteza(cefalosporine,tretraciclina) d)compusi de sinteza(cloramfenicolul) 2.Felul actiunii: A. Substante bactericide(care produc moartea bacteriilor: absolute ce actioneaza asupra bacteriei in orice faza a dezvoltarii(polimixinele si bacitracina) si neabsolute ce actioneaza numai asupra bacteriilor in crestere(penicilina,cefalosporina) B.Substante bacteriostatice ce inhiba multiplicarea bacteriilor(tertracilina,eritromicina,lincomicina). 3.Spectru de actiune. 1.ingust tip penicilina-active pe cocii Gram pozitivi si negativi,bacilli Grampozitiv(eritromicina,lincomicina) - 2.ingust tip gentamicina-active pe cocii Gram pozitivi si negativi,bacilli Gram negativi(polimixinele) . 3.larg/active pe cocii si bacilii Gram pozitivi si negative,spirokete,chlamidii(penicilina,ampicilina,teraciclina 4.Structura chimica: 1.antibiotice beta-lactam(peniciline,cefalosporine) 9.ketolide(telitromicina) . 2.ansamine(rifamicina,rifampicina ) 10.macrolide(eritromicina ,amfotericina . 3.lincosamine(lincomicina) . 11.fenicoli (floramfenico) . 4.aminoglicozide(gentamicina,kanamicina) 12.triazolii(fluconazol) . . . . 5.polipeptide(polimixina,bacitracina. 13 imidazolii(miconazol) . . . . 6.glicopeptide(vancomicina 14.tetracicline(tetraciclina,minociclina. , 7 oxazolidinone 15.sulfamide si trimetoprim).. . 8.chinolone(ofloxacina,norfloxacina 16.streptogramine(pristinamicina) VI.ANTIBIOTICE CARE INHIBA SINTEZA PERETELUI CELULAR.ENUMERARE,MECANISM DE ACTIUNE. Antibioticele care inhiba sinteza peretelui cellular sunt: -penicilina :formata dintr-un inel tiazol ,un inel beta-lactam si un lant lateral.Benzilpenicilina este active pt cocii Gram pozitivi aerobi, bacteria Gram negative,anaerobi,spirochete,actinomicete si prin modificare este rezistenta la aciditatea gastric la betalactamaze si are spectru larg . -cefalosporinele sunt antibiotic beta-lactam derivate semisintetic din cefalosporina C.Se clasifica in generatii.generatia I ,II, sunt mai active pe stafilococi si streptococci si cele din generatia III pe enterobacterii si pseudomonas iar din IV pe bact Gram positiv Toatepenicilinile si cefalosporinele urmeaza mecanismul :Etapa1:se leaga penicilina de penicillin binding protein PBP (transpeptidaze,carboxipeptidaze,si endopeptidaze in nr de 3-6 pt o cel bact si au afinitati diferite pt peniciline si fiecare poate media un alt effect).Prin inhibarea lor nu mai are loc sisteza peptidoglicanului prin blocarea formarii legaturii incrutisale intre lanturile polipeptidice. Etapa 2:se indeparteaza sau inhiba un inhibitor al enzimelor autolitice a peretelui cellular si se activeaza enzimele iar in mediul isotonic se produce liza celulei ;in cel hypertonic se transforma in sferoblasti si protoblasti. Bacitracina:blocheaza la nivelul membrane citoplasmatice desfosforilarea lipidului de transfer al lanturilor de peptidoglican.folosita pt aplicatii pe piele si mucoase -cicloserina interfera cu sinteza peptidoglicanului prin blocarea enzimelor care incorporeaza D-alanina in pentapeptidul peptidoglicanului -fosfomicina-actioneaza asupra primelor etape de formare a peptidoglicanului.Spectrul ei e limitat. vancomicina-impedica reactia de transpeptidare,e bactericida pt stafilococ,enterococ. VII.ANTIBIOTICE CARE INHIBA SINTEZA PROTEINELOR.ENUMERARE,MECANISME DE ACTIUNE. -Aminoglicozidele sunt antibiotic compuse din 2 sau mai multe aminozaharuri cu legatura glicozidica si nucleu central hexozic.Este importanta patrunderea intracelulara facilitate de prezenta inhibitorilor peretelui cellular.Urmatoarele etape sunt:1.atasarea la un receptor proteic specific la nivelul subunitatii ribozomale 30S 2.blocarea activitatii normale a complexului de initiere a formarii peptidului 3.citire grasita a mesajului ARN mesager avand ca urmare o insertie gresita a aa in lantul polipeptid 4.atasarea aa la ribozom la ruperea polizomilor si desfaceea lor in monozomi incapabili de a sintetiza o proteina. Exemple:kanamicina,neomicina,amikacina, gentamicina Tetraciclinele sunt antibiotic natural sau de semisinteza cu nucleu din 4 cicluri aromatice.Ele actioneaza prin impiedicarea atasarii amino-aci-arn t si blocheaza introducerea de noi aa in lantul polipeptidic.De obicei au effect bacteriostatic dupa inlaturarea antibioticului cel isi reia ciclu evolutiv Exemple:doxiciclina si minociclina. Cloramfenicolul se obtine sintetic.Are folosire restransa,actioneaza pe subunitatea ribozomala 50S interferand cu legarea noilor aa in lantul polipeptidic prin inhibarea peptidil-transferazei.Are actiune bacteriostatica. Eritomicina isi exercita efectul la nivelul 50s locul de legare fiind arn ribozomal 23S alungind lantul peptidic. Telitromicina se leaga de 50S unde determina inhibarea sintezei proteinelor.

VIII.ANTIBIOTICA CARE INHIBA SINTEZA ACIZILOR NUCLEICI.ENUMERARE,MECANISME DE ACTIUNE. CHINOLONELE-sunt derivati ai acidului carbozilic.Actioneaza pwerturband functionarea celor 4 subunitati ale girazei ce induce rularea suplimentara a lantului AND si duce la reducerea volumului. RIFAMINICENELE-se administreaza impreuna cu alte preparate impiedica aparitia de tulpini rezistente .Inhiba sinteza ARN prin legarea de arn-polimeraza dependent de and.Ele pot patrunde in celula prin fagocitoza omorand bact intracelulare -SULFAMIDELE SI TRIMETOPRIMUl intereacioneaza cu metabolismului acizilor folici .Sulfamidele sunt analogi structurali ai PABA,si inhiba intrand in reactive in locul PABA. Trimetroprimul impiedica trecerea acidului dihidrofoli la tetrahidrofolic prin inhibitia dihidrofolic acid-reductazei.si se blocheaza sinteza purinelor si ADNului. NITROFURANII-sunt bacterizi pt bact Gram positive si negative folosit pt infectii urinare. NOVOBIOCINA-actioneaza asupra subunitatii beta and-girazei -GRISEOFULVINA-antibiotic ce actioneaza prin inhibitia acizilor nucleic si scaderea fosforilarii oxidative.IX REZISTENTA LA ANTIBIOTICE.DEFINITIE-CARACTERIZAREATIPURILOR DE RIZISTENTA. Definitie.Insensibilitatea unei bacterii la concentrariile de agenti antimicrobieni care se pot obtine in organism in ser sau in focarul infectios.Sunt 2 tipuri de rezistenta: -rezistenta naturala:defineste capacitatea tulpinilor unei specii baceriene de a creste si a se inmulti in prezenta concentratiilor maxime tolerate. se mai num si crozomala se datoreaza mutatiilor,recombinarilor cromozomale,integrarii in cromozomi ale unor gene plasmibile de rezistenta,recombinarilor si a insertiilor de elementelor transpozabile. Apare cel mai des prin mutatia unei gene care controleaza sensibilitatea la un anumit preparat.In functie de ritmul si nivelul de rezistenta mutatiile pot fi unice sau successive.Mutatia unicapoate induce nivele inalte de rezistente.Cea cu nivel scazut de razistenta se produce de obicei in cursul administrarii de doze mici insuficiente terapeutic. . rezistenta dobandita:raspunsul natural evolutiv al microorganismelor la expunera la subst antimicrobiene.Se mai num extracromozomala.Plasmidele de rezistenta se gasesc independent in citoplasma bacterianasi e formata din:un factor de transfer al plasmidei,replicatorul carae codifica autoreplicarea plasmidei,determinant de rezistenta la antibiotice.(9-10) Plasmidele de rezistenta se pot transfera de la o bacteria la alta prin transfer genetic.Rearanjarea genetic prin transpozoni si integroni e o alta posibilitate de rezistenta bacteriana. X.MECANISME ALE REZISTENTEI LA ANTIBIOTICE. Inactivarea actiunii antibacteriene prin enzime care distug preparatul sau modifica molecula. Enzimele bacteriene care inactiveaza antibioticele sunt cel mai frecvent codificate de plasmide sim mai rar de cromozom.In prezent se cunosc enzime care inactiveaza: -antibiotice beta-lactam -aminoglicozidele -cloramfenicolul. -Nerealizarea concentratiilor active in celula bacteriana prin descresterea permebilitatii, nepatrundera in celula sau prin pompa eflux care indeparteza antibioticul din celula. -Modificarea tintei. - Feedback biochimic prin hiperproductia tintei microorganisme care produc in exces enzima care satureaza sulfamida si trimethoprimul si astfel bacteriile sunt inca capabile sa catalizeze calea metabolica. XI.PATOGENITATE SI VIRULENTA BACTERIANA. DEFINITII CARACTERE PATOGENITATEA=capacitatea unui microorganism de a produce infectia.Un microorganism determina o anumita boala infectioasa,aceasta evolueaza in mai multe etape successive: 1.perioada de incubatie=intervalul de timp de la patrunderea microorganismului in organismul gazda pana la aparitia primelor semene ale bolii. 2. -perioada de debut =aparitia primelor semene de boala. 3-perioada de stare=apar manifestarile caracteristice pt fiecare infectie. 4 -perioada de terminare=incep sa dispara semnele caracteristice bolii. 5-perioada de covalescenta=etapa in care se revine la starea de sanatate. VIRULENTA=o masura a patogenitatii.Sunt 2 subdiviziuni ale patogenitatii:toxicitatea(capacitatea de a produce toxine)si invazivitatea(propietatea de a patrunde in tesuturile gazdei multiplicandu-se si raspandindu-se).

XII.ADERAREA SI COLONIZAREA ETAPE ALE UNEI INFECTII BACTERIENE. ADERAREA.Pt a adera la celulele gazdei, microorganismele intra in competitie cu flora bacteriana autohtona pt spatiu si nutrienti.si se adapteaza.Apararea locala se opune inceperii procesului infectios si consta in secretia de anticorpi,secretia de glicoproteine,mobilitatea cililor,descuamarea epiteliului...Adezinele sunt structure de suprafata ale bacteriilor care au proprietati de aderare la receptorii prezenti pe celulele animale.Au natura variata si compozitie chimica diversa. COLONIZAREA.Permite producerea de leziuni mai mult sau mai putin intense.,profunde si ireversibile ale tesutului epithelial,care pot reprezenta esentialul in boala.Unele bacteria isi limiteaza invazia la nivelul epiteliilor.unele folosesc fierul pentru a creste in virulent si a se dezvolta. XIII.PATRUNDEREA SI DISEMINAREA ETAPE ALE UNEI INFECTII BACTERIENE. PATRUNDEREA bact in organism cel mai frecventa are loc la nivelul:tractului respirator,gastro-intestinal,genitor-urinal si prin piele.Se cunosc 4 mecanisme de patrundere a bacteriilor: -producerea de enzime care dezintegreaza cimentul intercelular.ex:hialuronidaza. -endocitoza este procesul prin care bacteriile de la suprafata celulelor epiteliale sunt inglobate de acestea si apoi eliminate la polul opus,subepitelial. -bacteriile foarte mobile si subtiri patrund prin epitelii prin endocitoza sau activ datorita formei spiralate si a extremitatilor ascutite. -alte microorganisme pot fi induse pasiv prin intepaturile atropodelor. DISEMINAREA.Bacteriile ajung in tesutul subepitelial,de unde pot difuza in tot organismul pe cale limfatica/sanguina.Capacitatea de diseminare de la locul initial al infectiei este un fenomen important in cursul a numeroase infectii bacteriene.Sunt implicate 3 factori:rezistenta la activitatea bactericida a serului,rezistenta la fagocitoza polinuclearelor si posibilitatea de a capta fierul de la transferina. XIV.TOXINOGENEZA BACTERIILOR-EXOTOXINE SI ENDOTOXINE.CARACTERISTICI-EXEMPLE. TOXIGENEZA =proprietatea microorganismelor in special a bacteriilor de a produce toxine. I.Exotoxine: 1.toxina difterica este un polipeptid ce poate fi letal in doza de 40ng si se dezv in tractul respirator sau rani.Poate produce inhibarea sintezei de prot,necroza epiteliului,afectarea m.cardiac,a rinichiului si tesutului nervos. . 2.toxina tetanica-creste reflexul de exicitabilitate in neuronii spinali prin blocarea eliberarii unui mediator inhibitor in sinapsele neuronului motor. Poate afecta transmiterea sinaptica si jonctiunea mioneuronala prin acumulare de acetilcolina si rezulta spasmul muscular. . 3.toxinele gangrenei gazoase.multe sunt necrotice si hemolitice si formeaza gaz din carbohidrati de provoaca distensii si raspandirea gangrenei. . 4.toxinele botulinum.creste in conserve,produce neurotoxina.Ajunge in intestine,sange,nervi motori blocand contactele neuronale si producand diploplie,paralizii respiratorii si motorii. . 5.enterotoxina stafilococica apare in patisserie si carne.Ajunge in intestin si stimuleaza receptorii neurali,ca urmare varsaturi si toxiinfectie alimentara. Enterotoxina holerica o produc vibrionii din intestinal subtire.hipersecretie de apa,sare;diaree . 6.toxina eritrogena streptococica controlata de fagul temperat II. Endotoxine: -este lipopolizaharidul (LPS) membranei externe a bacteriilor Gram-negative, e compus din 3 parti:glicofosfolipid = lipid A,o parte centrala,antigenul 0. -endotoxina produce o multitudine de schimbari in functie de concentratie -LPS in cantitati mici determina febra,activarea macrofagelor,stimularea limfocitelor B iar in cantitati mari poate duce la aparitia socului endotoxic si chiar la moarte. XV. ENZIME EXTACELULARE. EXEMPLE CARACTERISTICI. Acestea joaca un rol important in procesul infectios. 1.Colagenaze:enzime care ajuta la patrunderea bacililor in tesuturi;dezintegreaza colagenul CLOSTRIDIUM PERFRINGENS. 2.Coagulaze:prin actiunea acesteia se formeaza un strat de fibrina in jurul leziunilor stafilococice, formeaza depozite de fibrina la suprafata stafilococilor.STAFILOCOCI. 3.Hialuronidazele: hidrolizeaza acidul hialuronic.STAFILOCOCI ,STREPTOCOCI 4.Streptokinaza: activeaza o enzima din plasma si duce la dizolvarea plasmei cogulate raspandinduse bacteria. 5.Hemolizinele si leucocidinele:mai multe microorganisme produc enzime care distrug globulele rosii (hemolizinele) celulele tisulare sau leucocitele (leucocidine).STAFILOCOCII,CLOASTRIDII 6.Proteaze:acestea produc boli,care sunt: NISSSERIA -infectii cu caracter toxinogen -infectii cu caracter invaziv local -infectie generala.XVI. Rezistenta naturala la infectii-bariere fiziologice si factori umorali.Caracteristici.Rezistenta naturala reprezinta totalitatea mecanismelor nespecifice prin care organismul uman se apara impotriva unor agresori ce pot provoca imbolnaviri.Ea e det genetic si are character de specie. Bariere fiziologice: 1.pielea :inhiba si distruge bacteriile de la suprafata pielii datorita ph-ului acid(dat de secretiile glandelor sudoripare si sebacee sau de produsii florei bacteriene normale)datorita lizozimului cu alte enzime(ce lizeaza unele bact) si descuamarii continue a stratului cornos. . 2.mucoasele :ne apara de bacteria celulele citiate din tractul respirator ,macrofagele in plamani,parul din narine si reflexul de tuse,saliva cu enzimele ei hidrlitice,ph-ul acid al stomacului,enzime proteolitice si macrophage, din intestine ce inactiveaza anumite bacteria,etc.Factori umorali:efectul bactericid al sangelui se datoreaza sistemului complement sistemului properdinic si beta lizinelor eliberate de trombocite. Sistemul complement este un grup de 11 proteine cu actiune de complementare a unei reactii antigen-anticorp.Ele se gasesc in stare inactive dar pot fi activati pe cale clasica de complexele antigen-anticorp sip e cale alternative prin alti factori.Denumirea componentelor sistemului e data in ordinea descoperirii lor;calea clasica este:C1,C4,C2,C3. Calea alternative C5,6,7,8,9..primul component odata activat declanseaza reactii in cascada inducand activarea urmatorului compus.unele component se pot descompune in fragmente ce activeaza ca enzime notate cu litere mici:a,b,c,d,r. Activarea pe cale clasica e rapida si eficienta opusul celei alternative.XVII.Rezistenta naturala la infectii fagocitoza si constituientii tisulari.caracteristici.Fagocitoza este propietatea unor celule de a ingloba si digera particule straine.Este unul din principalele mecanisme de aparare folosit de celulele polimorfonucleare sangvine,(mai ales neutrofilele si mononuclearele).Are 4 etape: a) chemotaxia:este miscarea orientate a fagocitelor spre substantele cu effect chemotactic pozitiv . b) opsonizarea:este procesul prin care bacteriile sunt pregatite pentru fagocitoza trecand prin 3 mecanisme:1.anticorpi leaga segmentul Fc de receptorii de la suprafata celulei, 2.anticorpi activeaza complementul de cale clasica 3.opsonizare pe cale alternative prin C3. c)inglobarea bacteriilor:PMN inconjoara bact cu pseudopode si o cuprind intr-o vacuola=fagozom apoi are loc degranularea PMN in care se rup lizozomii si enzime hidrolitice intra in vacuola digestiva=fagolisosom. D)distrugerea bacteriei:se face prin mecanisme neoxidativa(prin enzimele hidrolitice)si oxidative(prin anion superoxide si h2o2) Constituienti tisulari:unele tesuturi au polypeptide bazice antibact,alte tesuturi pot inhiba cresterea lor.Rezistenta lor scade prin trauma,corpi straini,denutritie,cortizo,radiatii X,etc.

XVIII REZISTENTA DOBANDITA-TIPURI CARACTERISTICI Imunitatea castigata poate fi : =PASIVA:prin anticorpi gata formati de la mama sau prin administrarea de gamma globulina specifica.Pt nou nascut dureaza putin timp:4-6 luni. .=ACTIVA:se dezvolta incet,zile sau saptamani si persista mult timp.Se formeaza prin boala sau vaccinuri . .=UMORALA:consta in producerea de antcorpi fata de bacterii si produsele lor. Ei au propietatea de a neutraliza toxinele si aglutina bacteriile pe fagocitarea lor. =CELULARA:actioneaza prin limfocitele B si T ce recunosc materialul strain si initiaza un lat de reactii pt distrugerea lor intracel.XIX. ANTIGEN,ANTICORP-DEFINITIE,CARACTERISTICI. -ANTIGENELE:substante straine fata de care organismul reactioneaza prin producerea de anticorpi ce reactioneaza specific cu antigenele.Antigenele sunt proteine in principal dar pot fi si polizaharide si polypeptide. Determinantul antigenic=portiunea din molecula antigenului ce determina reactia antigen anticorp. Epitop=cea mai mica forma de determinant antigenic. Hatena=substanta chimica ce se poate combina cu anticorpii formati de molecule mai mari cu structura asemenatoare sau identica hatenei. ANTICORPII=reprezinta protein formata in organism ca raspuns la antigen si care reactioneaza cu antigenul respectiv sau cu unul asemenator. .