Pagina 1 din 6

Disciplina ANATOMIE

Nr. Subiect

1. Cubitusul este situat

a. în partea externã a antebraţului

b. în partea internã a antebraţului

c. la nivelul braţului

d. la nivelul mãinii

2. Trohleea humeralã se aflã la nivelul

a. extremitãţii superioare

b. extremitãţii inferioare

c. capului humeral

d. trohiterului

3. Capul humeral este

a. articular

b. rugos

c. nearticular

d. locul de inserţie a muşchiului biceps brahial

4. Apofiza coronoidã aparţine

a. humerusului

b. radiusului

c. cubitusului

d. tibiei

5. Oasele tarsiene sunt în numãr de

a. 7

b. 8

c. 5

d. 10

6. Calcaneul este un os al

a. cotului

b. carpului

c. metacarpului

d. piciorului

7. Peroneul aparţine

a. scheletului coapsei

b. scheletului gambei

c. micului bazin

d. regiunii antero/laterale a abdomenului

8. Acromionul este o apofizã ce aparţine:

a. sternului

b. scapulei

c. cubitusului

d. claviculei

9. Spina omoplatului se aflã pe:

a. faţa anterioarã a osului

b. faţa posterioara a scapulei

c. la nivelul unghiului extern

d. la nivelul marginii spinale

Pagina 2 din 6

10. Olecranul se aflã la nivelul:

a. extremitãţii superioare a cubitusului

b. extremitãţii superioare a radiusului

c. umarului

d. feţei anterioare a antebraţului

11. Creasta tibiei :

a. este supranumitã creasta solearului

b. este marginea anterioarã a tibiei

c. este marginea cea mai rotunjitã

d. se terminã cu o proeminenţã numitã astragal

12. Halucele este denumirea degetului:

a. mic al mîinii

b. mare de la picior

c. arãtãtor

d. mare al mîinii

13. Unghiul extern al omoplatului prezintă:

a. olecran

b. apofiză coronoidã

c. cavitate glenoidă

d. spina omoplatului

14. Prin şanţul de torsiune al humerusului trec:

a. venele humerale profunde şi superficiale

b. nervul radial

c. artera radială

d. artera axilarã

15. Extremitatea superioară a cubitusului prezintă:

a. apofiză coracoidă

b. apofiză stiloidă

c. epicondil extern

d. olecran

16. Creasta iliacă este :

a. proeminenţă ce desparte osul iliac de ischion

b. locul de inserţie a muşchiului mare adductor

c. marginea superioară a coxalului

d. marginea anterioarã a coxalului

17. Fosa acetabulară se află la nivelul:

a. extremitătii superioare a tibiei

b. cavităţii cotiloide

c. extremităţii inferioare a femurului

d. fosei iliaca interne

18. Spina tibiei se află :

a. pe faţa superioară a extremităţii superioare

b. pe marginea anterioară a tibiei

c. la nivelul maleolei tibiale

d. pe faţa externă a extremităţii inferioare

Pagina 3 din 6

19. Astragalul este :

a. prima vertebră cervicală

b. os al carpului

c. os al pumnului

d. os tarsian

20. Mijloacele de unire a articulaţiei scapulo/humerale sunt, cu excepţia:

a. capsula

b. ligamentele

c. discurile articulare

d. muşchii peri articulari

21. Articulaţia genunchiului are urmãtoarele ligamente cu excepţia :

a. lateral intern

b. falciform

c. rotulian

d. încrucişate

22. Abducţia este mişcarea prin care un membru

a. se apropie de linia medianã a corpului

b. se roteşte în jurul axului proriu

c. se îndepãrteazã de axul corpului

d. se roteşte în jurul corpului

23. Flexia în articulaţia şoldului este mişcarea prin care faţa anterioarã a coapsei

a. se apropie de peretele anterior al abdomenului

b. se roteazã extern

c. se roteazã intern

d. se îndepãrteazã de axul median al corpului

24. Adducţia braţului reprezintã

a. proiecţia înainte a braţului

b. apropierea braţului de torace

c. îndepãrtarea bratului de torace

d. extensia braţului

25. Sinoviala este

a. un ligament

b. foiţã netedã şi lucioasã ce secretã un lichid vãscos

c. menisc intraarticular

d. un burelet cartilaginos

26. La nivelul articulaţie scapulo/humerale nu existã

a. capsulã articularã

b. ligamente

c. sinovialã

d. menisc intraarticular

27. Articulaţia coxo femuralã este

a. articulaţie planã

b. biaxialã

c. triaxialã

d. d. uniaxialã

Pagina 4 din 6

28. Capul femural reprezinta

a. extremitatea cea mai voluminoasã a osului

b. porţiunea articularã a osului

c. porţiunea extraarticularã

d. extremitatea rotunjitã care se articuleazã cu tibia

29. Lobul frontal nu are raport cu

a. şanţul central

b. şanţul sylvian

c. lobul parietal

d. lobul occipital

30. Colonul sigmoid este

a. portiunea initiala a colonului

b. portiunea terminala a colonului

c. format din cec si ansa iliaca

d. portiunea in forma de S a colonului transvers

31. Corpusculul renal cuprinde urmãtoarele elemente, cu excepţia

a. glomerul vascular

b. capsula Bowman

c. capilare glomerulare

d. tub contort distal

32. Corticala renalã conţine

a. corpusculii lui Malpighi

b. sinusul renal

c. papilele renale

d. tubii drepţi

33. Ureterul leagă următoarele formaţiuni :

a. bazinetul cu vezica urinară

b. bazinetul cu uretra

c. calicele primare cu uretra

d. vezica urinarã cu uretra

34. Pe faţa externã a cordului sunt o serie de şanţuri, cu excepţia:

a. interventricular

b. coronar

c. atrioventricular

d. sternocostal

35. Circulaţia arterialã a cordului este

a. datã de artere coronare

b. dublã, nutritivã şi funcţionalã

c. datã de carotide

d. asiguratã de mezenterica superioarã

36. Arborele bronhic drept este format din

a. douã bronhii lobare

b. trei bronhii lobare

c. 2-3 bronhii lobulare

d. acelaşi numãr de ramuri ca şi cel stãng

Pagina 5 din 6

37. Epicardul este

a. tunica internã a cordului

b. tunica mijlocie acordului

c. foiţa visceralã a pericardului seros

d. stratul fibros ce înveleşte valvulele

38. Baza pulmonului drept vine în raport prin intermediul diafragmului cu

a. splina

b. lobul drept al ficatului

c. stomacul

d. vezicula biliarã

39. Trunchiul arterei pulmonare

a. aparţine circulaţiei funcţionale

b. asigurã circulaţia nutritivã ã plãmãnului

c. pleacã direct din aortã

d. se formeazã din atriul stãng

40. Miocardul atrial este

a. alcãtuit doar din ţesut excitoconductor

b. la fel cu cel ventricular

c. inexistent

d. format din fibre scurte şi lungi comune celor douã atrii

41. Hilul pulmonar reprezintã

a. depresiunea prin care elementele rãdãcinii pulmonare pãtrund în plãmãn

b. pediculul pulmonar

c. aparatul de susţinere a plãmãnului

d. o structurã limfoidã

42. Endocardul este

a. foiţa externã a cordului

b. foiţa care tapeteazã cavitãţile cordului

c. vãrful cordului

d. membrana de înveliş a coronarelor

43. Pulmonul drept prezintã

a. lob superior şi inferior

b. lob superior, mijlociu si inferior

c. lob apical, oblic si orizontal

d. apical şi bazal

44. Sinusurile paranazale

a. sunt cavitãţi de rezonanţã pentru sunete

b. nu sunt cãptuşite de mucoasã

c. nu comunicã cu fosele nazale

d. sunt pline cu LCR

45. Piramidele renale Malpighi se aflã la nivelul

a. corticalei

b. sinusului renal

c. medularei

d. imediat subcapsular

Pagina 6 din 6

46. Marele trohanter aparţine

a. radiusului

b. femurului

c. tibiei

d. cubitusului

47. Coracoida este o apofizã ce aparţine:

a. sternului

b. scapulei

c. cubitusului

d. claviculei

48. Arterele coronare sunt

a. superioarã şi inferioarã

b. dreaptã şi stãngã

c. superioarã, mijlocie şi inferioarã

d. atrialã şi ventricularã

Pagina 1 din 3

Disciplina FIZIOLOGIE

Nr. Subiect

1. Debitul cardiac reprezintă:

a. suma debitelor sistolice ale celor doi ventriculi

b. suma debitelor sistolice ale atriilor și ventriculilor

c. produsul dintre debitul sistolic și frecvența cardiacă/minut

d. este sinonim cu lucrul mecanic

2. Termenul de „poziție”, în sens fiziologic, desemnează:

a. poziția centrului de greutate

b. o anumită orientare a corpului în spațiu, sau a unei părți din corp în raport cu altele

c. poligonul sau baza de susținere

d. nici un răspuns nu este corect

3. Pârghiile de gradul I sunt cunoscute ca:

a. pârghii de forță

b. pârghii de viteză

c. pârghii de echilibru

d. pârghii de susținere

4. Hemoglobina este:

a. un pigment respirator

b. o hemoproteină cu rol de transport

c. un aminoacid

d. o glicoproteină

5. Diferența arteriovenoasă depinde de:

a. debitul cardiac

b. metabolism

c. debitul cardiac și metabolism

d. cantitatea de mioglobină

6. Un organism echilibrat convenabil în poziție verticală prezintă o activitate musculară:

a. scăzută doar la nivelul coapselor

b. cresută doar la nivelul trunchiului

c. crescută la nivelul trunchiului și coapselor

d. scazută la nivelul trunchiului și a coapselor

7. Transportul gazelor de către sânge aparţine funcţiei:

a. respiratorii

b. circulatorii

c. digestive

d. excretorii

8. Concentraţia CO2 dizolvat în sângele arterial este direct proporţională cu presiunea CO2

conform:

a. efectului Bohr

b. efectului Haldane

c. legii lui Henry

d. fenomenului Hamburger

Pagina 2 din 3

9. Mișcarea de basculă:

a. definește anumite mișcări ale bazinului și omoplatului

b. definește mișcările rotulei

c. este sinonimă cu abducția

d. nici un răspuns nu este corect

10. Indicele cardiac reprezintă:

a. debitul cardiac/ m2 de suprafață corporală

b. debitul cardiac/ volumul sanguin

c. diferența dintre debitele sistolic atrial și cel ventricular

d. nici un răspuns nu este corect

11. Echilibrul este stabil atunci când:

a. centrul de greutate şi punctul de sprijin coincid

b. centrul de greutate este deasupra punctului de sprijin

c. centrul de greutate este sub punctul de sprijin

d. nici un răspuns nu este corect

12. Cum se numeşte punctul masei corpului asupra căruia acţionează rezultanta forţelor

gravitaţionale:

a. centru de greutate

b. forţă musculară

c. putere musculară

d. centru de echilibru

13. Forma solvită a oxigenului din sânge depinde de:

a. presiunea parţială a oxigenului din sângele arterial

b. cantitatea de hemoglobină

c. presiunea parţială a CO2

d. nici un răspuns nu este corect

14. Debitul cardiac scade:

a. în ultimul trimestru de sarcina

b. în timpul somnului

c. în timpul digestiei

d. la sportivii de performanță în timpul efortului

15. Glisarea și hiperextensia sunt mișcări:

a. fiziologice rar intalnite

b. efectuate jurul axei sagitale într-un plan frontal

c. similare cu abducția și respectiv adducția

d. care depășesc limitele fiziologice

16. Debitul cardiac:

a. crește odată cu vârsta

b. scade treptat, cu 0,25 l/m2 pe deceniu, începând cu adolescența

c. nu se modifică odată cu vârsta

d. are o valoare mai mare la sexul masculin

17. Debitul cardiac crește:

a. în timpul somnului

b. în timpul sarcinii, în special în ultimul trimestru

c. la persoanele cu vagotonie

d. nici un răspuns nu este corect

Pagina 3 din 3

18. În stațiunea bipedă, centrul de greutate este localizat:

a. la nivelul coloanei cervicale

b. la nivelul coloanei toracice

c. la încrucișarea planului dorso-sacral (care trece prin partea superioară a vertebrei lombare

L2), cu planul medio-frontal

d. la nivelul pelvisului

19. Debitul circulator general:

a. reprezintă cantitatea de sânge care trece prin plămâni în timp de un minut

b. corespunde minut-volumului ventricolului stâng

c. rezultă din însumarea debitelor celor două ventricule

d. nici un răspuns nu este corect

20. Valorile presiunii parțiale a oxigenului în sângele arterial:

a. cresc odată cu vârsta

b. sunt mai mari la bărbați decât la femei

c. sunt strict dependente de ventilație

d. nu sunt corelate cu valorile presiunii oxigenului în sângele alveolar

21. De cine este reprezentată forţa activă care menţine echilibrul?

a. centrul de greutate

b. forţa musculară

c. puterea musculară

d. centrul de echilibru

22. Afinitatea hemoglobinei pentru oxigen se exprimă prin:

a. capacitatea de oxigenare

b. puterea de oxigenare

c. coeficientul de oxigenare

d. diferenţa arteriovenoasă

23. Inegalitatea valorilor debitului celor doi ventriculi:

a. apare la sportivii antrenați

b. se manifestă la persoanele neantrenate

c. este caracteristică pentru persoanele în vârstă

d. nu este fiziologică

24. Unghiul de stabilitate:

a. este cu atât mai mare cu cât centrul de greutate este situat mai sus

b. are o valoare indicativă absolută

c. este format de proiecția centrului de greutate cu dreapta care îl unește cu marginea bazei

de susținere

d. prezintă fenomenul de recrutare

Pagina 1 din 3

Disciplina ERGOFIZIOLOGIE

Nr. Subiect

1. În timpul contracției izotonice:

a. nu se modifică dimensiunile mușchiului

b. se produce lucru mecanic

c. nu se produce lucru mecanic

d. se modifică doar tensiunea din mușchi

2. În efortul fizic,oboseala apare mai întâi la nivelul:

a. nervului

b. mușchiului

c. plăcii motorii

d. fusului neuro-muscular

3. În efort, la nivelul aparatului cardio-vascular, modificările sunt generate de:

a. necesitățile crescute de oxigen

b. necesitățile imediate de radicali liberi

c. necesitățile de bioxid de carbon

d. incapacitatea cordului de a produce energie din acidul lactic rezultat din activitatea scheletică

4. Hipertrofia miocardică stângă este caracteristică :

a. efortului anaerob

b. sedentarilor sănătoși

c. efortului aerob

d. unei suprasolicitări fizice de scurtă durată

5. Refacerea prin somn, dupa efort și oboseală musculară

a. readuce ca dominant tonusul simpatic

b. readuce ca dominant tonusul parasimpatic

c. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel circulator

d. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel hormonal

6. În timpul efortului :

a. crește sensibilitatea celulară la insulină

b. sensibilitatea celulară la insulină scade

c. sensibilitatea celulară la insulină rămâne nemodificată

d. crește secreția de insulină

7. Cordul unei persoane antrenate pentru efort fizic :

a. este mai mic decât al unui sedentar

b. consumă mai mult oxigen decât la un sedentar

c. are tonus simpatic ridicat

d. consumă mai puțin oxigen decât la neantrenați

8. În efort :

a. crește tonusul parasimpatic

b. crește tonusul vagal

c. crește tonusul simpatic

d. scade stimularea adrenergică

Pagina 2 din 3

9. În efortul obișnuit:

a. glucoza este material energetic de elecție

b. utilizarea lipidelor este de preferat pentru că nu sunt mari consumatoare de oxigen

c. proteinele produc, prin metabolizare, produși alcalini care modifică pH-ul muscular

d. glucoza consumă o mare cantitate de oxigen pentru a produce energie

10. Aparatul respirator reacționează la efort prin :

a. bradipnee

b. tahipnee

c. apnee

d. nu se modifică frecvența respiratorie

11. Refacerea prin somn, dupa efort și oboseală musculară

a. readuce ca dominant tonusul simpatic

b. readuce ca dominant tonusul parasimpatic

c. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel circulator

d. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel hormonal

12. Unitatea motorie este formată din :

a. un singur motoneuron alfa și toate fibrele motorii inervate

b. o singură fibra motorie și un singur motoneuron alfa

c. o singura fibră motorie și un singur motoneuron gamma

d. un singur motoneuron gamma și toate fibrele motorii inervate

13. Mușchiul are inervație:

a. doar somatică

b. senzitivă și motorie

c. doar senzitivă

d. somatică și vegetativă

14. Fibrele musculare roșii sunt caracterizate de :

a. o contracție lentă

b. metabolismul anaerob

c. faptul că obosesc ușor

d. o rețea capilară redusă

15. Cuplarea excitației cu contracția este realizată de:

a. magneziu

b. sodiu

c. calciu

d. potasiu

16. Depolarizarea celulei musculare se realizează prin:

a. influx de magneziu

b. eflux de potasiu

c. influx de calciu și potasiu

d. influx de sodiu și calciu

17. Mişcarea naturală (deplasarea) este o succesiune de faze

a. izometrice

b. izotonice şi auxotonice

c. izometrice și izotonice

d. izometrice, izotonice și auxotonice

Pagina 3 din 3

18. Necesitatea unei cantități mai mari de oxigen în efort determină ca mecanism sanguin adaptativ

imediat:

a. scăderea numărului trombocitelor

b. scăderea numărului limfocitelor

c. creșterea numărului eritrocitelor

d. scăderea numărului eritrocitelor

19. Contracția auxotonică este cea în care variază:

a. lungimea fibrei musculare

b. tonusul

c. forța de contracție

d. lungimea și tensiunea mușchiului

20. O frecvență respiratorie peste 60/ minut în efort semnifică:

a. o adaptare neeconomică a respirațței la efort

b. adaptare la efort la antrenati

c. adaptare la efort la neantrenați

d. o adaptare economică a respirației la efort

21. În efortul maxim, în mușchi este distribuit un procent din debitul cardiac egal cu:

a. 100%

b. până la 90%

c. până la 50%

d. 30-40%

22. Oboseala musculară se datorează:

a. scăderii randamentului energetic

b. acumulării de acid lactic

c. lipsei de O2

d. toate variantele sunt corecte

23. In efort, muschiul poate consuma de

a. 60 de ori mai mult oxigen decât în repaus

b. 100 de ori mai mult oxigen decât în repaus

c. 10 de ori mai mult oxigen decât în repaus

d. 30 de ori mai mult oxigen decâî in repaus

24. Oboseala musculară:

a. este un fenomen de durere musculară ce apare la 24-72 de ore după efort

b. este un sindrom fiziologic reversibil însoțit de o scădere a capacității funcționale

c. este un simptom fiziologic reversibil însoțit de o scădere a capacității funcționale

d. se datorează unor rupturi fibrilare microscopice

Pagina 1 din 3

Disciplina BIOMECANICA

Nr. Subiect

1. Mușchii flexori ai soldului sunt:

a. Drept femural

b. Biceps femural

c. Gluteus medius

d. Abductorul scurt

2. În timpul mersului, unghiul de flexie (la nivelul șoldului) are aproximativ valoarea

a. 50o

b. 20o

c. 30o

d. 10o

3. Condilii femurali se rostogolesc pe platoul tibial

a. Pe durata flexiei maxime

b. Numai în extensie

c. În primele 20o

d. În primele 10o

4. În timpul mersului, forța ce acționează asupra capului femural este

a. Variabilă

b. Constantă

c. Cu o variație nesemnificativă

d. Numai în funcție de greutatea membrului inferior

5. Mușchiul care nu are rol in forța de la nivelul articulației șoldului (in timpul mersului)

este

a. Mușchiul soleus

b. Mușchiul drept femural

c. Mușchiul gluteus medius

d. Mușchiul semitendinos

6. În timpul flexiei, intre patelă și condilii femurali este o mișcare de

a. Rostogolire pură

b. Rostogolire plus alunecare

c. Alunecare pura

d. Nici un răspuns nu este corect

7. Valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali și platoul tibial

a. Este mai mare pentru condilul medial

b. Este mai mare pentru condilul lateral

c. Cele două maxime au valori aproximativ egale

d. Este la nivelul spinului intercondilian

8. Mușchiul abductor al soldului este

a. Drept femural

b. Biceps femural

c. Gluteus medius

d. Tibialul anterior

Pagina 2 din 3

9. Pentru un genunchi sănătos, axul mecanic trebuie să treacă prin

a. Condilul lateral

b. Condilul medial

c. Spinul intercondilian

d. Patelă

10. In genu varum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali și

platoul tibial

a. Este mai mare pentru condilul lateral

b. Este mai mare pentru condilul medial

c. Cele două maxime au valori aproximativ egale

d. Este la nivelul spinului intercondilian

11. Mușchiul flexor al soldului este

a. Drept femural

b. Biceps femural

c. Gluteus medius

d. Nici un răspuns nu este corect

12. Condilii femurali alunecă pe platoul tibial

a. În flexie maximă

b. Numai în extensie

c. În primele 20o

d. În primele 10o

13. In genu valgum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali și

platoul tibial

a. Este mai mare pentru condilul medial

b. Este mai mare pentru condilul lateral

c. Cele două maxime au valori aproximativ egale

d. Este la nivelul spinului intercondilian

14. Mușchiul care nu are rol in forța de la nivelul articulației șoldului (in timpul mersului)

este

a. Mușchiul soleus

b. Mușchiul tensor fascia lata

c. Mușchiul sartorius

d. Mușchiul semitendinos

15. Mușchiul care are rol atât în extensia șoldului cât și în flexia genunchiului este

a. Bicepsul femural, porțiunea scurtă

b. Bicepsul femural, porțiunea lunga

c. Dreptul femural

d. Vastul lateral

16. În timpul mersului, unghiul maxim de abducţie (la nivelul șoldului) are aproximativ

valoarea

a. 50o

b. 5o

c. 15o

d. 10o

17. Mușchii extensori ai soldului sunt

a. Drept femural si croitor

b. Biceps femural si gluteus medius

c. Gluteus medius si drept femural

d. Abductorul scurt si pectineu

Pagina 3 din 3

18. Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin

a. Condilul lateral

b. Condilul medial

c. Spinul intercondilian

d. Patelă

19. În timpul mersului, unghiul de extensie (la nivelul șoldului) are aproximativ valoarea

a. 50o

b. 25o

c. 20o

d. 25o

20. Mușchii extensori ai soldului sunt

a. Drept femural si tensor fascia lata

b. Biceps femural si gluteus medius

c. Gluteus maximus si drept femural

d. Soleus si pectineu

21. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei genunchiului este

a. Mușchiul vast lateral

b. Mușchiul tibial anterior

c. Mușchiul drept femural

d. Mușchiul gemen medial

22. În sprijin unipodal, forța ce acționează asupra capului femural este

a. De patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior

b. De opt ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior

c. De două ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior

d. Niciun răspuns nu este corect

23. Mișcarea complexă dintre condilii femurali şi platoul tibial este asigurată de

a. Ligamentele încrucișate

b. Spinul intercondilian

c. Ligamentele laterale

d. Meniscuri articulare

24. Mușchiul care are rol in forța dezvoltata la nivelul articulației femuro-tibiale este

a. Mușchiul fesier

b. Mușchiul tibial anterior

c. Mușchiul drept femural

d. Mușchiul abductor

Pagina 1 din 9

Disciplina BAZELE TEORETICE SI METODICE ALE KINETOTERAPIEI

Nr. Subiect

1. Diartrozele sunt articulaţii:

a. fibroase, unirea realizându-se prin ţesut conjunctiv fibros

b. cu cavitate articulară, sinovie şi capsulă, cartilaj articular, cu posibilităţi ample de mişcare în mai multe

direcţii

c. cartilaginoase, permiţând o oarecare mişcare

d. unite prin cartilaj hialin

2. Evaluarea amplitudinii de mişcare trebuie să aprecieze:

a. numai mişcarea pasivă

b. mişcarea autopasivă

c. numai mişcarea activă

d. atât mişcarea pasivă, cât şi cea activă

3. Care afirmaţie despre contracţiile izometrice pentru creşterea forţei musculare nu este adevarată:

a. reduc edemul prin efect de pompă

b. tehnica este simplă

c. durata exerciţiilor este scurtă

d. solicită articulaţiile

4. Postura corporală este influenţată de 3 factori:

a. ereditate, stările patologice, obişnuinţa

b. genetic, aptitudinile, atitudini

c. ereditate, comportament, obişnuinţe

d. stări patologice, aptitudini, echilibru

5. Capsula articulară este:

a. un ţesut muscular în continuarea periostului

b. un ţesut conjunctiv în continuarea tendonului

c. un ţesut conjuctiv fibros în continuarea periostului

d. un ţesut conjunctiv fibros în continuarea muşchiului

6. Selectaţi enunţul adevarăt privind regulile generale ale bilanţului articular:

a. cotul şi genunchiul realizează mișcarea de extensie

b. goniometru trebuie să fie presat pe segmente

c. aşezarea pacientului este obligatoriu în poziţia preferată de acesta

d. aplicarea goniometrului pe partea laterală a articulaţiei testate (cu câteva excepţii, exemplu măsurarea

supinaţiei)

7. Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al corpului, în evaluarea

posturii:

a. atitudinea corpului

b. creşterea corpului (înălţime şi greutate în raport cu vârsta)

c. rezistenţa la efort

d. dezvoltarea globală în raport cu vârsta

8. Indicaţiile refacerii jocului articular nu prevăd:

a. măsurarea indicelui de condiţie fizică

b. limitarea mişcărilor articulare prin afectare articulară capsulară

c. rolul profilactic în cazul imobilizărilor prelungite

d. menţinerea feedback-ului proprioceptiv articular

Pagina 2 din 9

9. Evaluarea musculară subiectivă a pacientului constă în:

a. anamneză, înregistrearea contracţiei izometrice

b. calcularea suprafeţei de secţiune a muşchiului

c. inspecţia, palparea

d. anamneză, observarea pacientului

10. Măsurătorile indirecte în aprecierea forţei musculare nu prevăd:

a. anamneza şi palparea

b. determinarea “suprafeţei de secţiune”

c. electromiografia

d. înregistrarea presiunii intramusculare

11. Celulele osului sunt:

a. osteoblaste

b. miozite

c. reticulocite

d. miocite

12. După T. Sbenghe redoarea (stiffness-ul) se refera la:

a. tixotropie şi decondiţionarea bătrânilor

b. contractură ireversibilă

c. afectarea jocului articular

d. anchiloză

13. Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în:

a. o contracţie de 6 sec/zi

b. 20 de contracţii a 6 sec., cu o pauză de 20 de sec. între ele - o şedinţă/ zi

c. serie de 3 contracţii a 6 sec., cu o pauză de 30-60 de sec. între contracţii

d. o contracţie de 12 sec/zi

14. ADL are ca obiective specifice recâştigarea:

a. forţei şi rezistenţei musculare

b. mobilităţii articulare

c. îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncă şi de agrement

d. stretching-ului

15. În antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului – intensitatea se bazează pe

principiile:

a. accesibilităţii şi continuităţii

b. tratării diferenţiate şi continuităţii

c. legăturii dintre teorie şi practică

d. încărcării (overlood) şi specificităţii

16. Testing-ul muscular reprezintă:

a. măsurarea amplitudinilor de mişcare în articulaţii

b. tehnici de evaluare a deficitului respirator

c. măsurarea flexibilităţii articulaţiilor

d. un sistem de tehnici de examen manual pentru evaluarea forţei musculare

17. Care dintre variante nu este end-feel (senzaţie finală la aprecierea amplitudinii de mișcare):

a. o senzaţie de duritate, ca de blocare os pe os (end-feel dur)

b. o senzaţie de usturime (end-feel semidur)

c. o senzaţie de rezistenţă moale care cedează pe câţive milimetri (end-feel moale)

d. o senzaţie intermediară, între cea dură şi moale, caracterizată ca fermă (end-feel ferm)

Pagina 3 din 9

18. Care este afirmaţia falsă între precauţiile mobilizărilor articulaţiilor periferice (MAP):

a. protezele totale

b. bolile osoase, neoplazii, fracturi

c. o articulaţie nedureroasă

d. o articulaţie inflamată şi foarte dureroasă

19. Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:

a. hipotonii sau hipertrofii musculare

b. rezistenţa la efort

c. deficitul respirator

d. mobilitatea articulaţiilor

20. Motivaţia pacientului, în producerea unei mișcări voluntare, este determinată de:

a. doar de condiţiile din mediul exterior

b. doar de condiţiile mediului interior

c. nici unul

d. condiţiile mediului interior şi exterior

21. Rolul lichidului sinovial este de:

a. a realiza o bună respiraţie celulară

b. a transporta osteoplaste

c. a încetini mişcarea

d. lubrifiant şi nutritiv pentru cartilaj

22. Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se utilizează:

a. manipulările

b. stretching-ul

c. mobilizări

d. exerciţii cu greutăţi mari

23. Unitatea de bază a osului este:

a. neurofibrila

b. reticulocitul

c. miofibrila

d. osteonul

24. Bolile cronice în secvenţialitatea proprie: boală - infirmitate (deficienţă) - incapacitate

(disfuncţionalitate) - handicap sunt preocupările:

a. pediatriei

b. recuperării medicale

c. traumatologiei

d. chirurgiei

25. Structura programul de antrenament aerobic este format din:

a. parte fundamentală, parte de încheiere

b. perioadă de încălzire, perioada de exerciţii aerobice, perioada de încheiere (răcire)

c. perioadă de relaxare, perioadă de dezvoltarea forţei şi rezistenţei

d. parte de anamneză, de încălzire, de relaxare

26. Una dintre condiţiile următoare nu este obligatorie pentru realizarea unui bilanţ muscular:

a. să preceadă bilanţul articular

b. poziţionarea corectă a pacientului şi cooperarea acestuia

c. înregistrarea valorilor în sistemul cotat de la 5 la 0

d. evaluarea indicelui de masă corporală

Pagina 4 din 9

27. Metode specifice refacerii amplitudinii de mişcare:

a. stretching-ul

b. manipulări, mobilizări

c. inhibiţia activă (IA)

d. toate răspunsurile sunt corecte

28. Regulile aplicării tehnicilor de mobilizare a articulaţiilor periferice nu prevăd:

a. poziţia comodă şi relaxată a pacientului

b. respectarea principiului progresivităţii, ca intensitate şi amplitudine

c. poziţionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uşoară a pacientului

d. forţarea lucrului într-o articulaţie blocată, dureroasă

29. Identificaţi calificativele corespunzătoare scalei testing-ului muscular:

a. 5 normal, 4 mai putin normal, 3 slab, 2 schiţată, 1 slab, 0 foarte slab

b. 5 foarte bine, 4 bine, 3 acceptabil, 2 slab, 1 schiţată, 0 zero

c. 5 normală, 4 bună, 3 moderată, 2 slabă, 1 schiţată, 0 zero

d. 0 normală, 1 bună, 2 moderată, 3 slabă, 4 schiţată, 5 zero

30. Stabilitatea reprezintă:

a. capacitatea de a menţine posturile gravitaţionale

b. capacitatea de a menţine posturile antigravitaţionale

c. de a menţine poziţiile mediane ale corpului

d. toate răspunsurile sunt corecte

31. Care este rolul ce nu poate fi îndeplinit de tendon, din punct de vedere funcţional:

a. organ de transmitere a forţei de contracţie

b. organ respirator

c. organ de modulare a contracţiei brutale, rol de amortizor

d. organ de amplificare a contracţiei musculare de-abia perceptibilă

32. Stretching-ul nu este contraindicat în următoarea situație:

a. când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară

b. cînd limitarea este de cauză osoasă

c. după o fractură recentă neconsolidată

d. în prezenţa unui process inflamator acut sau infecţios intra- sau periarticular

33. Ligamentele şi tendoanele nu sunt:

a. structuri conjunctive foarte dense

b. structuri cartilaginoase, netede

c. formate din fibre de colagen şi elastină

d. structuri rezistente

34. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la aprecierea liniei gravitaţiei întregului corp

pentru înclinările laterale:

a. apofiza spinoasă a vertebrei C7

b. trohanter

c. pliul interfesier

d. spaţiul dintre condilii interni ai genunchilor

35. Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor determina deficit funcţional,

cu excepţia:

a. redorilor

b. deficitului respirator

c. limitării mobilităţii articulare

d. anchilozelor

Pagina 5 din 9

36. Cotarea bilanţului muscular se realizează în:

a. 5 trepte, de la 5 la 1

b. 5 trepte, de la 5 la 0

c. 6 trepte, de la 5 la 0

d. fără trepte

37. Care dintre variante nu reprezintă un tip de stretching:

a. redus-activ

b. dinamic, static (pasiv)

c. balistic, izometric

d. activ (sau stato-activ)

38. Identificaţi cei 3 timpi în tehnica manipulării, aplicată atât articulaţiilor periferice, cât şi coloanei

vertebrale: a. punerea în aşezat, impulsul manipulativ, relaxare

b. punerea în poziţie, în tensiune, impulsul manipulativ

c. relaxarea, punerea în poziţie, impulsul manipulativ

d. punerea în tensiune, relaxarea, impulsul manipulativ

39. Creşterea forţei musculare este condiţionată de următorii factori:

a. intensitate, complexitate

b. durată, complexitate

c. intensitate, durată

d. de nici un factor

40. Coordonarea nu se poate realiza decât în prezenţa:

a. stimulilor senzitivi exteroceptivi tactili şi dureroşi, a celor senzoriali (mai ales vizuali)

b. stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi termici şi dureroşi şi a celor senzoriali

c. stimulilor senzitivi proprioceptivi şi a celor senzoriali (mai ales vizuali şi auditivi)

d. stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili şi a celor senzoriali (mai ales vizuali)

41. Proprioceptorii nu includ:

a. receptorii cutanaţi

b. fusul muscular

c. receptorii articulari

d. organele de tendon

42. Inhibiţia activă (IA) se aplică:

a. în paralizii

b. numai muşchiului normal inervat şi sub control voluntar normal

c. în spasticitate piramidală

d. în miopatii severe

43. Unul dintre dezavantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei musculare este:

a. eficienţa crescută, tehnica simplă

b. mai puţin obositoare

c. nu ameliorează supleţea articulară, dezvoltă un feed-back kinestezic redus

d. necesită durate scurte de antrenament

44. La examinarea din lateral nu se pot întâlni următoarele modificări patologice:

a. genu valgum

b. genu recurvatum

c. cifoză dorsală accentuată

d. cifolordoză

Pagina 6 din 9

45. Identificaţi factorul intern în creşterea flexibilităţii (după Gummerson):

a. abilitatea individuală de a performa mişcări (exerciţii)

b. temperatura mediului

c. restricţia sau lejeritatea hainelor

d. elasticitatea musculară, a tendoanelor şi ligamentelor

46. Care afirmaţie este corectă cu privire la valoarea 3 în cotarea bilanţului muscular:

a. constituie un prag funcţional muscular pentru membrele inferioare

b. constituie un prag funcţional muscular pentru membrele superioare

c. constituie un prag funcţional muscular pentru membrele superioare şi inferioare

d. nici un raspuns nu este corect

47. Identificaţi afirmaţia falsă despre beneficiile stretching-ului, după A. Adler:

a. creşte tensiunea musculară şi poate provoca durere

b. determină relaxare fizică şi psihică

c. scade riscul de traumatisme ale aparatului locomotor

d. creşte flexibilitatea ţesuturilor

48. Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:

a. să nu provoace durere, regula mişcării contrare

b. manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, fără durere

c. regula mişcării contrare, cu durere

d. manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, cu durere

49. Identificaţi varianta corectă a următoarelor tehnici:

a. tehnica Oxford, exerciţiu cu rezistenţă progresivă

b. tehnica culturistă De Lorme-Watkins

c. tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu repetiţie

d. tehnica fracţionată de De Lorme-Watkins

50. Identificaţi afirmaţia falsă cu privire la factorii care pot perturba coordonarea:

a. dozarea corespunzătoare a efortului fizic

b. efort muscular intens

c. durerea şi oboseala

d. stările emoţionale

51. Identificaţi factorul extern în limitarea amplitudinii de mişcare, după Gummerson:

a. tipul articulaţiei

b. capacitatea muşchiului de a se contracta şi relaxa

c. abilitatea individuală de a performa mişcări (exerciţii)

d. elasticitatea musculară

52. Mişcările jocului articular sunt:

a. rulare, alunecare, răsucire, rotaţie, compresie

b. rulare, alunecare, circumducţie, compresie, tracţiune

c. rulare, alunecare, răsucire, compresie, tracţiune

d. rulare, alunecare, rotare, compresie, tracţiune

53. Abilitatea este:

a. menținerea unei posturi corecte

b. execuţia unei mişcări pe toată amplitudinea ei fiziologică

c. posibilitatea de a iniţia o mişcare

d. capacitatea de a mişca segmentele în afara posturii sau locomoţiei

Pagina 7 din 9

54. Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizată:

a. doar din faţă

b. doar din lateral

c. doar din posterior

d. din faţă, din posterior şi din profil

55. Reflexul miotatic este:

a. reflex de întindere (stretch-reflex)

b. reflexul Hoffmann

c. reflex de flexor

d. nici un răspuns corect

56. Tehnica bilanţului muscular (5-0) a forţei musculare se realizează:

a. 0, 1, 2 - antigravitaţional, 3, 4, 5 - fără gravitaţie

b. 2, 1, 0 - antigravitaţional, 5, 4, 3 - fără gravitaţie

c. 5, 4 - antigravitaţional, 3, 2, 1, 0 - fără gravitaţie

d. 5, 4, 3 - antigravitaţional, 2, 1, 0 - fără gravitaţie

57. Pregătirea pacientului pentru stretching nu trebuie să ţină seama de:

a. încălzirea ţesutului

b. reacţia alergică a pacientului la medicaţie

c. aplicarea unor procedee de relaxare

d. alegerea procedeului celui mai adecvat şi comod pentru pacient

58. Una dintre următoarele afirmaţii este falsă:

a. după numărul de articulaţii peste care trec muşchii pot fi uni-, bi- sau poliarticulari

b. după aşezare muşchii sunt superficiali sau profunzi

c. după numărul capetelor de origine muşchii sunt mono, biceps, triceps, cvadriceps

d. după structură şi funcţie muşchii pot fi penaţi, uni- sau bipenaţi

59. Care denumire nu aparţine exerciţiilor culturiste:

a. exerciţiile cu rezistenţă progresivă ajustabilă zilnic (ERPAZ)

b. body-building

c. tehnica formării corpului

d. ridicării greutăţilor

60. Terapia ocupaţională (TO) este o metodă care supune:

a. antrenamentul de dezvoltare a forţei

b. antrenamentul de dezvoltare a detentei

c. antrenamentului de coordonare acele mişcări utilizate în viaţa zilnică

d. antrenamentul specific de dezvoltare a vitezei

61. Care din următoarele reguli pentru stretching, după A. Adler, nu este adevarată?

a. încălzirea prealabilă a ţesutului

b. aplicarea unor tehnici de relaxare

c. poziţionarea corectă a pacientului

d. supraîntinderea (overstretching) nu cauzează durere sau rupturi ale fibrei musculare

62. Dintre tehnicile enumerate una nu se foloseşte pentru obţinerea inhibiţiei active (IA):

a. tehnica hold-relax (contracţie-relaxare)

b. tehnica hold-relax-contraction (contracţie-relaxare-contracţie)

c. tehnica oscilaţiei gradate

d. tehnica contractiei agonistului

Pagina 8 din 9

63. „Orice corp rămâne în starea sa de repaus sau de mişcare uniformă în linie dreaptă dacă nu

intervine o forţă exterioară, care să îi schimbe starea” reprezintă:

a. legea acceleraţiei

b. legea inerţiei

c. puterea

d. legea acţiunii şi reacţiunii

64. Testul stereognoziei solicită pacientului:

a. să identifice forma, dimensiunile, greutatea, consistenţa, textura unui obiect

b. forţa musculară

c. deficitul respirator

d. limitarea amplitudinii de mişcare

65. Spasticitatea (piramidală) poate fi definită ca fiind:

a. hipotonie musculară, cu limitarea amplitudinii de mişcare

b. atrofie musculară

c. rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă

d. cicatrice tisulară

66. Supinaţia este mişcarea de:

a. rotare spre interior

b. orientare a palmei în sus

c. rotaţie internă a pumnului

d. orientare a palmei în jos

67. Ce nu constituie precauţii în aplicarea stretching-ului:

a. întinderea ţesuturilor care au fost în imobilizare prelungită

b. pacienţii cu osteoporoză

c. pacienţii cu fracturi recente încă incomplet consolidate

d. pacienţii cărora li s-au aplicat procedee de relaxare

68. În metabolismul glucozei există:

a. doar calea aerobă

b. doar calea anaerobă

c. două căi diferite: anaerobă şi aerobă

d. nici o cale

69. Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile de forţă:

a. 5 şi 4

b. -2, -3

c. 2+, 3+

d. 0, 1

70. Echilibru dinamic este rezultatul a 3 factori. Identificaţi varianta falsă:

a. individul cu capacităţile lui anatomo-funcţionale

b. activităţile fizice de loisir

c. activităţile, mişcările, pe care individul le execută într-un moment dat

d. condiţiile mediului în care individul îşi performează activităţile

71. Testingul articular apreciază:

a. end-feel-ul (senzația finală)

b. stretching-ul

c. nivelul calcemiei

d. tonusul endocrin

Pagina 9 din 9

72. ADL semnifică:

a. activități fizice de loisir

b. activități de relaxare

c. activități zilnice gospodărești

d. activitățile vieții zilnice

73. Controlul motor se dezvoltă, de la naştere pe măsura maturizării sistemului nervos al copilului,

în 4 etape:

a. stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea

b. echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea

c. mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlată, abilitatea

d. controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul

74. Cele două perioade distincte ale ciclului de mers sunt:

a. contactul iniţial, desprinderea

b. sprijinul pe un picior, sprijinul pe două picioare

c. sprijinul şi balansul

d. desprinderea şi pendularea

75. Mobilitatea reprezintă:

a. capacitatea de a menține posturile gravitaționale

b. abilitatea de a iniția și executa o mișcare pe toată amplitudinea ei fiziologică

c. capacitatea de executa mișcări în timpul oricărei posturi de încărcare

d. capacitatea de a manipula și explora mediul înconjurător

76. Poziţionarea pacientului supus testing-ului muscular poate fi astfel:

a. 2 poziții: antigravitaţională (AG) şi fără gravitaţie (FG)

b. pentru fiecare treaptă o poziţie

c. 3 poziţii (5-4, 3-2, 1-0)

d. o singură poziţie pentru toate treptele

77. În stretching-ul activ este foate important:

a. dieta

b. controlul respiraţiei

c. ambele

d. nici una

78. Metabolismul glucozei pe calea aerobă se realizează:

a. în prezenţa O2

b. în lipsa O2

c. în prezenţa acidului lactic în exces

d. în prezenţa H2O

79. Mişcarea activă se aplică în antrenarea muşchilor de forţă:

a. 2 şi 3

b. 4 şi 3

c. 2 şi 3

d. 3+, 2+

80. Antrenamentul la efort nu se recomandă:

a. sedentarilor

b. pacienţilor cu afecţiuni cardiace grave

c. pacienţilor de vârsta a III-a

d. în profilaxia afecţiunilor cardio-respiratorii