Bac Romana1.

7/27/2019 Bac Romana1.

1/29

BAC

Limba i

literatura

romn


2/29

ANUL 6Tabloul I:

Luna incurajeaza reveria motiv romantic

Descrie trecerea din lumea reala in cea a visului

Se observa trecerea de la elementele precise (sara, ceasornic =

timp real) spre o durata imprecisa (noaptea amintirii)

In acest timp imprecis toate suferintele sunt iluzorii

Jocul mastilor eului liric: persoana I (suflu) persoana a II-a sg (dai) persoana I pl (simtim)

rolul induce ideea trecerii de la individual la universal mesajul

este intentional catre intreaga umanitate (include cititorul)

Tabloul II:

Luna (motiv romantic eminescian) devine un simbol al viziunii

poetice prin care existentele concrete se arata asa cum sunt

(adevarata natura uman)

Indiferent de statut, oamenii sunt egali in fata lunii, destinului

Batranul dascal = omul de geniu !!!! :

se deosebeste de ceilalti prin puterea de cunoastere si corespunde

ideii romantice eminesciene despre geniu (retras, marginalizat)

Tabloul III:

Cosmogonia

Inspiratii din Rig-Veda (scriere sacra indiana) + Schopenhauer

Punctul din care se naste lumea e caracterizat de vointa de a se

naste (element Schopenhauerian)


3/29

Opozitia dintre punctul originar, caracterizat de dorinta de a trai si

fiintele obisnuite (noi) care se succed pe Pamant, fara a putea asuma

dorinta de a trai suntem mediocrii

Descrierea nasterii universului folosind paradoxul afirmatia prin

contrariul ei, intrebari retorice (fu prapastie, genune?)

Tabloul IV:

Interludiu

Tabloul V:

Ironia romantica, satira sociala (comportamentul societatii fata de eul

liric, el impotriva societatii)

Univers compensatoriu pentru batranul geniu speranta sa ca va traiprin opera sa

Antiteza batran pedantul cu ochii cei verzui

Tabloul VI:

Luna

Circularitate a textului

Luna nu mai indeamna la meditatie, ci confirma convingerea eului liric

Observatii:

Hibridizarea speciilor: amestecul de specii literare satira, meditatia

filozofica, pastel, elegie

Pesimism schopenhauerian poetul romantic nu se poate salva

Figuri de stil: antiteze (societate geniu poezia filozofica, cum s-a

nascut cum a murit universul cosmogonia), comparatia (batran Atlas), epitete (usciv), interogatie, enumeratia (popoare, regi,

osteni...), metafora, inversiune (batranul dascal), invocatie (Luna tu

stpn-a marii), aliteratie, asonanta


4/29

Teme:Iubirea, natura, soarta omului de geniu, cosmogonia, critica societatii,

temele istorice, destinul geniului tritor intr-o lume incapabila sa-i inteleaga

maretia

Motive: Luna, lacul, codrul, frunza, crengile, copacii, iubita, omul de geniu,

viata ca vis, marea, tabloul nocturn

Luceafrul Mihai Eminescu

1883: - inspirata dupa poezia populara Fata din grdina de aur publicata

in 1861

Motivul zburtorului: Zburatorul I.H.Rdulescu


5/29

Structura

1. Tablou introductiv : atmosfera de basm : primele 7 strofe

2. Vis :

Lumea reala vis prin OGLINDA => dragostea purificata (prin

apa/oglinda)

Chemarea fetei de imparat x2 ori

Metamorfozele luceafarului: inger si demon, 1. Neptunic, 2. Plutonic

Fata de imparat refuza nemurirea pentru ca timpul nesfarsit inseamna

lips de repere

Fii muritor ca mine

3. Realitate:

Catalin si Catalina

Portretul pajului: Copil de casa, obrjei ca doi bujori latura

uman in opozitie cu Luceafarul

Fata de imparat devine Catalina potrivirea dintre cei doi este data

de nume + Te-ai potrivi cu mine

Iubirea pentru Luceafar ramane in vis dar se vede distanta din ce in ce

mai mare dintre Luceafar si Catalina

Catalin inca nu o intelege

4. Vis:

Luceafarul (Hyperion) si Demiurgul


6/29

Luceafarul vrea sa se elibereze de nemurire, Demiurgul refuz si ii

propune diferite variante

Demiurgul ii spune Luceafarului ca lumea umana nu merita efortul sau

Cosmogonie ( Scrisoarea I)

Antiteza oameni zei/nemuritori

5. Viu:

2 tineri indragostiti nu sunt numiti

Dragostea lor este deplina, foarte linistita

doi copii/ cu plete lungi, blaie subliniaza puriatea lor

Cadrul tipic poeziei de dragoste eminesciene

Luceafarul este chemat sa fie stea cu noroc

Motive romantice: luceafarul, marea, castelul, fereastra, oglinda, visul

Tema:problematica geniului in raport cu lumea, iubirea si cunoasterea

Prozodie: ritm iambic, rima incrucisata, masura de 7-8 silabe


7/29


8/29


9/29

o Mos Costache = batranul avar in acelasi timp descris in

mod ironic

o Aglae = baba absurda (Weissman) caracteristicile duse la

absurd

o Simion = senilul

o Titi = debilul

o Olimpia = perfida

o Aurica = fata batrana

o Stnic = manipulatorul

o Felix = indragostitul ambitios

- La Balzac personajele sunt unilaterale (avarul nu putea sa dea dovada

de sentimente pozitive)

- La Calinescu unele personaje sunt polivalente

o Mos Costache este avar, insa o iubeste pe Otilia ca pe fiica

sa, vrea sa fie generos dar nu poate fi din cauza firii

o Stnic manupulator, insa poate da dovada de sentimente

sincere (fata de propria familie, Felix), isi doreste o familie

- La Calinescu

o Otilia este singurul personaj despre care nu putem avea o

idee clara: ingenua, profitoare, manipulatoare, sincera,

nefericita, in cautare de iubire

o Pentru a o prezenta, autorul foloseste tehnica oglinzilor

paralele: este caracterizata diferit de diferite personaje sinaratorul nu-si foloseste omniscienta pentru Otilia

Pentru Aglae o stricata

Pentru Aurica cauta sa se casatoreasca cu oricine si cu

orice pret


10/29

Pentru Costache fe... fetita mea

Pentru Pascalopol rafinata, are nevoie de protectie

Pentru Felix o enigma

Titlul : Enigma Otiliei conform spuselor lui Calinescu: nu Otilia are o

enigma, si Felix crede acest lucru

Constructie:

- Incipitul si finalul sunt asemanatoare circularitatea romanului

- Circular final inchis destinul personajelor a fost decis

- Intre incipit si final: vietile personajelor in desfasurare

- In incipit : ochiul estetului care surprinde defectele societatii,

caricatura orasului (inceput de sec XX)

- vede mai departe de arhitectura descrisa: locuitorii sunt lipsiti de

bun gust, sunt lenesi, avari critica, ipocrizia societatii burgheze din

epoca (ceea ce sunt vs. ceea ce vor sa par)

- Personajele depasesc tipologia in care sunt inscrise: Mos Costache,

Otilia (tehnica oglinzilor paralele)

- Alte personaje sunt caricaturizate :

o Stnic arivistul

o Aurica fata batrana

o Aglae baba absoluta

Sunt caractere pure (se inscriu perfect in tipologie)

ajung sa fie caricaturizate

- Alte personaje:

o Titi debilul


11/29

o Simion senilul

Nu sunt reprezentative pentru societatea burgheza

sunt marginali (factura naturalist)

- Naratorul omniscient cand prezinta locurile dar limitat pentru canu spune tot despre toate personajele Otilia tot o enigma

Tema: Balzacian

- Imbinarea de stiluri: clasicism, descrierea naturalist


12/29


13/29

ANUL 7

Poezia moderna

Poezia interbelica

Bacovia poezia simbolista

Arghezi estetica uratului

Blaga expresionism

Barbu ermetism

Arta poetica

- Arghezi (Testament, Flori de mucigai)

- Blaga (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii)


14/29

- Barbu (Din ceas, dedus...)

1. Incadrare in tipologie de ce e interbelica, expresionista, ermetica

2. Tema + 2 imagini

3. 4 elemente de compozitie (incipit, titlu, figuri de stil/prozodie, motive,

relatii de simetrie/opozitie)

4. Opinia argumentata despre cum se reflecta tema/arta poetica

Concluzia eseului/rezumarea continutului + opinii CRITICI LITERARI


15/29

SIMBOLISM George Bacovia

- Se opune naturalismului si parnasianismului

- Sfarsitul sec. XIX

- Simbolul element central

Caracteristici ale poeziei simboliste

- Simbolul care sugereaza

- Culori, muzicalitate, sinestezie

- Universul personal, interioritate

- Are elemente de versificatie libera

- Baudelaire, Verlaine, Rimbaud, Mallarm

Plumb

Plumb:

- Gri monotonie

- Greu atras de pamant

- Rece lipsit de sentimente

- Cdere surd imobilitate

- Precipitat galben galben: culoarea nebuniei


16/29

- Lipsit de viata moarte

- Toxic aducator de moarte

- Duritate respingere

- Confectionarea sigiliilor destin inchis

Structura

- Simetrie :

o 2 strofe: rima imbratisata

o Punctuatie aproximativ identica

o Structura propozitiilor (strofa I vs II)

Dormeau adanc sicriele de plumb

Dormea intors amorul meu de plumb

o Simetrie gramaticala

o Repetarea structurilor muzicalitate caracteristica lui

Bacovia: monotonie, dizarmonie

o Simetria e sparta de versul 2 strofa II ... si-am inceput sa-l

strig imagine auditiva

o Strigatul este brusc, strident

Eul poetic

- Strofa I, versul 3 stam

- Punerea in scena a eului poetic in versurile anterioare

- Poetul creeaza decorul in care vor evolua personaje marioneta

(inclusiv eul poetic)

o Cu miscari intrerupte, sacadate, nenaturale

- Simte singuratatea stam singur...


17/29

- Intr-un spatiu claustrofobiant in cavoi ! corespondenta intre

exterior interior (cadru trairile poetului)

o eul poetic se simte sufocat, separat de societate, de ceilalti

- imposibilitatea dragostei Dormea intors amorul meu de plumb

o dragoste amor (act vulgar)

o intors cu spatele la eul poetic si i se refuza total

posibilitatea salvarii prin dragoste

o dormea moarte

o plumb moarte

- Disperarea eului poetic si-am inceput sa-l strig strigatul creeazao rupere a monotoniei, strident

- Senzatia de frig singuratate, moarte


18/29

BLAGA EXPRESIONISM

Expresionismul european:

- Individul fara salvare, pierdut

- Criza universala

- Versurile sunt un semnal de alarma

Expresionismul blagian:

- Omul cunoaste o criza insa pentru a iesi din ea trebuie doar sa devina

parte din univers prin cunoasterea poetica (luciferica)

- Omul trebuie sa isi depaseasca limitele senzoriale pentru a se regasi si

a deveni parte din univers

Scoica Lucian Blaga

- Marele Anonim cenzura transcendenta

- Cunoasterea :

o Luciferica

Apolinica cunoasterea rationala, incadrare, principiulindividualitatii

o Paradisiaca

Dionisiaca cunoasterea prin simturi, marcheaza latura

irationala, obscura, eliberarea sufletului in afara de sine;


19/29

latura obscura a lucrurilor nu numai ca nu trebuie

cercetata, ci trebuie incurajata

- In primele versuri: incercarea de cunoastere, de regasire a eului

interior (scoica = inima = sufletul)

o Sufletul poetului i se ascunde acestuia: prelung, neinteles,

necunoscute

o Cautarea a sinelui pierdut

- Intrebarea retorica accentueaza neintelegerea poetului

Figuri de stil

- Epitet:

o Zambet indraznet speranta de a descoperi increderea

o Prelung si neinteles rsun accentuarea ideii de mister

o Mari necunoscute____________

- Metafora : Inima mi-o prind in mana, comoara, scoica, marea

necunoscutaSimboluri

- Intrebarea retorica : O...? regretul eului poetic ca nu va ajunge

niciodata sa isi cunoasca sufletul

- Repetitia

- Sinestezii

Constructie

- Vers liber

- Rima alba

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Lucian Blaga


20/29

Arta poetica conceptia autorului despre arta/poezie. Construita pe baza

unei antiteze principale : eu lumina altora

Cunoasterea Dionisiaca eul poetic sporeste tainele lumii, e constient defaptul ca misterul nu trebuie expus, descifrat (eu nu strivesc, nu ucid,

sporesc, imbogatesc, iubesc)

Cunoasterea Apolinica ceilalti vor descifrarea tainelor lumii cu ajutorul

luminii lor (ucide misterul sugruma)

- Poezia trebuie sa incurajeze, sa sporeasca necunoscutul, misterul

vietii

- Poezia instrument de analiza, ci este un mijloc de sugestie

Necunoscutul = Marele Anonim care nu trebuie descoperit. 3 motivari ale

cenzurii transcendente : E vorba de motivele pentru care individul ( omul,

poetul) nu poate sa se convinga de existenta sau inexistenta lui Dumnezeu

( Marele Anonim). Totul se leaga de modul in care vede el creatia, e o idee

aproape sinonima cu filozofia din Eu nu strivesc...

Marele Anonim isi pune o bariera (cenzura transcendenta) care impiedica o

cunoastere absoluta, avand 3 motivatii:- daca am avea cunoasterea absoluta, nu am mai avea vreun motiv pt acrea, nu am mai avea febra creatiei- am avea intregul nostru echilibru interior zdruncinat- M A ar ramane fara obiectul puterii daca toata lumea ar sti cine e si ce face

- Poezia are la baza metafora corola de minuni a lumii care devinetaina, mister, intunecata zare flori, ochi, buze, morminte

Structura

- Poezia este structurata pe doua parti

- dar eu :

o Conjunctie adversativa


21/29

o Marcheaza mijlocul

- Conjunctia e pusa la inceputul versului ca sa accentueza diferenta

opozitia

- Simetrie incipit final eu nu strivesc ... cci eu iubesc (cci fiindconjunctie)

Lucian Blaga inoveaza in ceea ce priveste figurile de stil:

- Metafora plasticizanta : metafora obisnuita, rolul ei este de a oferi

detalii asupra obiectului metaforizat

- Metafora revelatorie : sporeste misterul din jurul obiectului

metaforizat

- corola de minuni a lumii metafora revelatorie

o Corola nu este un univers inchis, e un univers deschis spre

profunzime (sfant mister

Mitul lui Sisif

- Omul cazut din starea de gratie (paradis) devine un sisif care trebuie

sa transforme in invaluire orice descoperire pentru ca omul modernse iluzioneaza ca poate asuma pe cale rationala o cunoastere egala

celei divine

- Universul uman este defapt, depozitarul misterelor eul liric nu cauta

fericirea decat in lumea din jurul sau : flori si ochi si buze si morminte

enumeratia reprezinta interdependenta elementelor

- Creeaza universul care il include pe poet dar si poetul, prin iubire,

include in sine universul

- Cosubstantialitate eu-univers

Versificatie:

- Poezie fara ritm, rima, masura variabila


22/29

- Tehnica ingambamentului(ideea nu se termina la finalul unui vers ci

continua in versul urmator)

Tudor Arghezi

Arta poetica:

- Estetica uratului

- Poezia are puterea de a transfigura (transforma) limbajul; orin

intermediul cuvintelor hulite (de la periferia vocabularului) de pot

exprima sentimente la fel de frumoase ca atunci cand se folosesc

expresiile plastice


23/29

Flori de mucigai

Titlul:

- Asociere surprinzatoare bazata pe asemanarile dintre floare si mucegai

(au viata, miros diferit, textura asemanatoare, infloresc) a face

floare= a mucegai

- Asemanare partiala cu titlul lui Baudelaire Florile Raului asociere cu

raul

- Sintagmele din zona uratului au efectul de a starni surpriza cititorului

de fiecare data

- In text, o imbinare de senzatii (sinestezie): olfactiv (mucegai), vizual,

tactil, cromatic, gustativ

- Eul poetic este intr-un spatiu inchis:

o Propriu-zis: inchisoarea

o Figurat: psihicul

- Instrumentul de scris: unghia o parte din corp creeaza cu pretul

sacrificiului uman

- unghia ingereasca se toceste creeaza cu ajutorul harului divin

(inspiratie) care, la un moment dat, poate disparea sa munceasca

incat sa acopere lipsa inspiratiei/harului dovada de modestie (10%

inspiratie, 90% transpiratie)

- unghiile de la mana stanga atunci cand este o reala nevoie de

poezie, se poate scrie cu mana stanga; stanga nepriceputa,

accentueaza ideea de munca depusa de poet; stanga diferit de

ceilalti

- le-am scris flori de mucigai, stihuri transforma florile de

mucigai in versuri, in poezie


24/29

- Nu e ajutat de leu, vultur, taur nu are ajutor divin precum Marcu,

Luca, Ioan (evanghelisti) poetul nu este un mesager divin (nu e unevanghelist) se accentueaza latura profund umana a poetului

- Concordanta exterior interior: afara ploua, e intuneric

poetul etrist, confuz

- Teme si Motive: creatia, singuratatea

[Din ceas, dedus...] Ion Barbu (poezie ermetica)

- Ermetismul poeziei vine din vocabularul folosit (neologisme, arhaisme

cuvinte opace) + lipsa verbelor predicative

- O singura exceptie Poetul ridica... = poetul este singurul care da

viata, face ca lumea sa devina mobila

- Arta poetica

- Filozofia platoniciana (mitul pesterii): Platon spunea: creatia esteimitatia imitatiei ideilor pure creatia se departeaza de ideile pure

(joc secund)

- La Barbu jocul secund devine mai pur pentru ca actul creatiei se

departeaza de lumea banala inconjuratoare, tinzand astfel spre

puritate

- TEZA: calme creste

oglinda

mntuit azur

- din ceas iau contingentul, lumea inconjuratoare prin oglind =

creatia POEZIA PURA

- * motivul oglinzii face trecerea intre o lume si cealalta (contingent si

poezie pur) intalnit la romantici (Luceafarul)


25/29

- Cum lumina reflectata in oglinda se rarefiaza, se dematerializeaza, la

fel si realitatea devine mai pura

Reluarile tezei

- cirezile agreste grupurile apei joc secund, mai pur

- meduzele mare clopotele verzi

- [Omul] [prin Zenit] Nadir latent

- Scopul poetului devine evident cand se istoveste cantecul adica in

momentul cand poezia se sectuieste de energiile ce o leaga de lumea

inconjuratoare, de realitatea adevarata munca poetului devine

demsurat (imens), supraomeneasca, ascunsa: Si cantec

istoveste: ascuns, cum numai...

Riga Crypto si Lapona Enigel Ion Barbu (Balada

moderna)

- In poezia lui Barbu criticii au identificat 3 perioade:

o Parnasianism

o Balcanic-orietal


26/29

o Ermetic

- Nicolae Manolescu o revenire la frumusetea versurilor

- Poezia reprezinta o drama (povestea dramatica de dragoste) + o

alegorie a esecurilor umane (si a viziunilor, sperantelor)

Strategia compozitionala

- Subliniaza aderenta povestii la luma reala

- 2 tablouri construite folosind tehnica povestirii in rama

o Tabloul I rama

o Tabloul II firul epic (tabloul II avand un caracter fictional sisimbolic)

Tabloul I

- Atmosfera verosimila, in ciuda aurei fanteziste

- Menestrelul (povestaul) este trist (diferit de cum ar trebui sa fie)

(bufon) mult indaratnic incapatanat; cantecul de iubire il solicita

nespus de mult (nu este un bufon obisnuit)

- Cadrul : la spartul nuntii, in cmar nu este cadrul consacrat pentru

un povesta

- Tonul : stins, incetinel, nu cu foc ncarc simbolic povestea care

urmeaza (soarta nefast)

Tabloul II

- Imprima un caracter universal relatiei erotice

- Pattern de basm pentru descntecul rigi, pentru elementele povestii

(limbajul arhaic, mentionarea vrjitoarelor, a fantanii tineretii, tara de

gheata, soarele intelept) dau tabloului II un realism magic care

sta la baza popularizarii mitului


27/29

- Povestea de dragoste este bizara, imprevizibila memorabila

- Riga Crypto crede ca isi poate schimba destinul minor (viata

nefericita, in izolare) insa Lapona Enigel are alte asteptari si il refuza

- Lapona Enigel are un traseu impus de destin (coboara la pasunat infiecare an) monotonie; De la iernat la punat,/ In noul an, s-i

duc renii nu vrea sa se abata atat de mult de la drumul sau

- Soarele:

o Deziderat/dorint pentru Lapona Enigel

o Fatalitate pentru Riga Crypto

- In final Riga Crypto innebuneste din dorinta de a-i depasi conditia

erou legendar

- Unirea cu mselaria-mireasa subliniaza tragi-comedia existenei

planta medicinala toxica

Dimensiunea simbolic/alegoric

- Foarte pronunat

- Pentru explicatia dimensiunii simbolice

Ritmuri pentru nuntilenecesare Barbu vorbeste despre 3 cercuri gnoseologice (de

cunoastere) :

o Cercul lui Venus afecte, instinct

o Cercul lui Mercur latura rationala, intelect

o Cercul Soarelui sinteza celor doua cercuri anterioare,

cercul implinirii

Riga Crypto Cercul lui Venus : apartine lumii vegetale, este intr-o

stare larvar , ins Barbu il situeaza in categoria increatului

Increatul starea de dinainte de inceput in care toate posibilitatile

sunt prezente


28/29

Riga Crypto nu isi da seama de posibilitatile pe care i le ofera starea

in care se afla:

- Condus de instincte sexuale

- Frica de Soare frica de rational, de lumea care evolueaza imbatranire si moarte (fantana tineretii)

Lapona Enigel Cercul lui Mercur cunoastere rationala

personajul e asociat lumii reci, inghetate (rationale) vine din nord, din

gheturi

- il considera pe Riga Crypto inferior, pentru ca ea insasi a depasit

stadiul larvar

- calatoreste spre Soare (aspira/tinde) simbolul intelepciunii (Soarele-

nelept, roata alb)roata = cercul, alba = puritate, perfectiune

Soarele(al 3-lea cerc)

- simbol al aspiratiei o trasatura simptomatica a omului modern

- sursa a nimicirii pentru Riga Crypto, ideal pentru Lapona Enigel

Paralela Luceafr Riga Crypto i Lapona Enigel

Solomon Marcus 3 posibile interpretari:

- Riga Crypto (Luceafr) supus unui blestem originar care ii limiteaza

destinul; atractia fa de Lapona Enigel = o revolta sau o incercare de

schimbare a conditiei; nebunia final a rigi ar reprezenta revelatia

divina a soarelui Riga Crypto un geniu al propriului regn

- Lapona Enigel = Luceafrul in drumul spre Demiurg ; Riga Crypto =

Ctlina

- Soarele = Luceafrul; Lapona Enigel = Ctlina risc s se impiedice in

drumul su de un Riga Crypto = Ctlin


29/29

Nu doar Riga Crypto ascunde o fiinta limitata ci si Lapona Enigel al

carui comportament repetitic este iluzoriu

Bac Romana1.

Documents

Transcript of Bac Romana1.