Subiect I - Varianta Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu j'ălireNeagra luncă de pe vale care zace-n amorţire;El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori.

Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte,Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte,El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat,Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat.

Gerul face cu-o suflare pod de gheată între maluri,Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri,Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri,Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri.

Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare.O! tu, gerule năprasnic, vin', îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu!

(Vasile Alecsandri, Gerul)

Cerințe:

1. Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii. 2. Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive.4. Menţionează două teme/motive literare, prezente în poezie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric in textul dat.6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 7. Motivează plasarea în poziţie iniţială, în fiecare catren, a substantivului gerul. 8. Comentează, în 6-10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicele limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.

1

Rezolvare:

1. Gerul, promoroacă, înghețat, gheață.2. Punctul și virgula(“;”) - marchează o pauză în vorbire, pauza fiind mai scurtă decât cea impusă de punct și mai lungă decât cea impusă de virgulă.3. Transcrierea unei locuțiuni verbale din poezie: “Să ne-aducă viu aminte de ale verii înfloriri.”4. Două teme/motive literare, prezente în poezie: motivul iernii, motivul gerului.5. Două mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiază prezența eului liric în textul dat: Pronumele personal de persoana a II a singular: “tu”, verbul la imperativ: ”vin”, construcția exclamativă : ”Să mă poarte ca săgeata unde el știe și eu” ; mărcile eului liric în acest vers sunt: pronumele personal “eu”(pers I, nr. sg.) și verbul de persoana I “poarte”.6. Figura de stil dominantă în prima strofă este personificarea. Personificarea este figura de stil prin intermediul căreia se atribuie însușiri omenești unor elemente ale naturii. Gerul apare astfel personificat în prima strofă. El prezintă trăsături caracteristice pasiunii și dinamismului bărbătești, fiind”aspru și sălbatic”. Prin contrast lunca apare feminizată și pasivă: ”Lunca zace-n amorțire. ”Incleștarea acestor forțe ale naturii, aerul și pământul amintește de o uniune nupțială, tragică prin moartea miresei. Personificarea sugerează moartea naturii în anotimpul rece.7. Substantivul “gerul” apare în poziție inițială la începutul fiecărei strofe deoarece reprezintă motivul central al poeziei. Repetarea acestui termen este în consonanță cu tema textului și titlul poeziei.8. Poezia “Gerul” de Vasile Alecsandri este un pastel. Ea face parte din seria pastelurilor închinate anotimpului alb (iarna, viscolul , miezul iernii , la gura sobei) și are toate notele caracteristice ale speciei literare pe care o ilustrează . Fiind un pastel și implicit , o operă lirică , se observă și aici faptul că poetul iși exprimă direct propriile trăiri în strânsă legatură cu aspectele descrise . Ultima strofă a poeziei completează imaginea gerului. Personificarea “Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare / Ce se întrec pe câmpul luciu, scoțând aburi lungi pen are”, ilustrează intensitatea acestuia. Invocația”O! tu, gerule năprasnic, vin’ îndeamnă calul meu / Să mă poarte ca săgeata unde el știe și eu” scoate în evidență apropierea ăndrăgostitului de ger care devine părtaș al sentimentelor sale. Întreaga strofă se caracterizează prin dinamism, partea de vorbire predominantă fiind verbul: ”dă aripi”, ”scoțănd “, “vin “, ”îndeamnă”, “să mă poarte”.9. Una dintre caracteristicile limbajului poetic este expresivitatea. Poetul foloșeste o multitudine de figuri de stil printre care amintim: epitetele “aspru și sălbatic”, comparații” ca pe o mireasă moartă”, personificarea: “Gerul face cu-o suflare pod de gheață între maluri”.

2

Subiect I - Varianta 02

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Pe coastele Calabrei* vaporu-nainteazăÎn unda luminoasă ce noaptea fosforează*;El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin,Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin.

În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte,Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte;Sehastru ce cunoaşte al globului mister,El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer.

În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie.Din zare se întinde o punte argintiePe care se îndreaptă vaporul legănat,Ce calcă orizonul cu stele semănat.

Dorm valurile mării sub atmosfera caldă.În baie azurie Sicilia se scaldă;Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal,Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

* Calabria – regiune a Italiei meridionale* fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă* Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi de apă şi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în apropiere* Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei

Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum.2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca.4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală. 5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală.6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

3

Rezolvare:

1. Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor: Mister = taină , secret ;Parfum = aromă, iz2. Precizarea rolului cratimei în structura: ”stele-n cer” Cratima are rolul de a marca lipsa vocalei “I” şi rostirea într-o singură silabă a două părţi de vorbire din două cuvinte diferite. De asemenea, la nivel prozodic, rolul ei este de a menţine ritmul şi măsura poeziei.3. Două expresii / locuţiuni care conţin verbul “a călca”: “a călca strâmb”, “a călca pe urmele cuiva”, “a călca în picioare”, etc.4. Două cuvinte din text a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2: orizonul - orizontul;fosforează - luminează5. Transcrierea unui vers sau fragment de vers în care apare o imagine vizuală: “Unda luminoasă”, “punte argintie”, “Baie azurie” etc.6. În strofa a doua apare epitetul personificator ”bătrân” prin care se sugerează vechimea vulcanului Etna. Aceeaşi idee este exprimată şi de compararea vulcanului cu un “sehastru ce cunoaşte al globului mister”.7. Fiind un text poetic descriptiv, un pastel, titlul concentrează în el tabloul, prezentând traseul vaporului pe mare şi localizându-l. De asemenea încă din titlu se promite descrirea unui loc exotic, fascinant.8. Ultima strofă a poeziei “Pe coastele Calabrei “ de Vasile Alecsandri prezintă imaginea Siciliei înconjurată de valurile mării. Cromatica tabloului este sugerată de epitetul “azurie”şi de personificarea “Dorm valurile mării sub atmosfera caldă”. Imaginile vizuale se împletesc cu o imagine olfactivă: ”Aspiră-al Syracusei parfum oriental.” Tabloul prezentat transmite o stare de linişte, de echilibru. Prezenţa călătorului în mijlocul acestui tablou întăreşte această impresie. Versurile au rimă împerecheată, iar măsura este de 14 silabe.9. În text apare descrierea deoarece predomină imaginile vizuale: ”În unda luminoasă ce noaptea fosforează”, “în dreapta pe întuneric se-nalţă -un negru munte”; o altă particularitate este frecvenţa substantivelor: ”sehastru”, “Vulcan” dar şi a adjectivelor: “sălbatică”, “stâncie” etc.

4

Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:

Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate;Catre tarmul dimpotriva se întind, se prelungesc,S-ale valurilor mândre generatii spumegateZidul vechi al manastirei în cadenta îl izbesc.

Dintr-o pestera, din râpa, noaptea iese, ma-mpresoara:De pe muche, de pe stânca, chipuri negre se cobor;Muschiul zidului se misca... pântre iarba se strecoaraO suflare, care trece ca prin vine un fior.

Este ceasul nalucirei: un mormânt se desvaleste,O fantoma-ncoronata din el iese... o zaresc...Iese... vine catre tarmuri... sta... în preajma ei priveste...Râul înapoi se trage... muntii vârful îsi clatesc.

Ascultati...! marea fantoma face semn... da o porunca...Ostiri, taberi fara numar împrejuru-i înviez...Glasul ei se-ntinde, creste, repetat din stânca-n stânca,Transilvania-l aude, ungurii se înarmez.

Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecuteSi puternici legioane p-a ta margine-ai privit,Virtuti mari, fapte cumplite îti sunt tie cunoscute,Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...] (Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia)

Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii.2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas.4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite.6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 7. Motivează alternanţa verbelor la prezent, din partea iniţială, cu cele de perfect compus, din partea finală a textului. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.

5

Rezolvare:

1. Cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii: iarba, râul, munţii ,stânca, râpa, etc.2. Rolul punctelor de suspensie din strofa a patra: Punctele de suspensie din strofa a patra exprimă intensitatea emoţiei în faţa fantomei.3. Expresii / locuţiuni care conţin cuvântul “ceas”: “a se da de ceasul morţii”, “a merge ceas”, a-I suna cuiva ceasul”.4. Două teme / motive literare prezente în poezie: natura, istoria.5. Două imagini artistice diferite: ”Dintr-o pesteră din râpa noaptea iese”, imagine vizuală; “Glasul ei se-ntinde creşte; generaţii spumegate / (…) în cadenţă îl izbesc”, imagini auditive.6. Semnificaţia unei figuri de stil din strofa a doua: Enumeraţia din strofa a doua :”De pe muche, de pe stâncă chipuri negre se cobor” - redă in mod gradat venirea nopţii, urmată de apariţia fantomelor.7. Verbele din prima strofă sunt la prezent deoarece poetul descrie un colţ din natura în mijlocul căreia se află. În ultima strofă verbele la perfect compus: ”ai fost”,”ai privit”, evocă anii de glorie din istoria românilor, la care Oltul a fost martor.8. În ultima strofă a poeziei apare invocaţia retorică “Oltule,care ai fost martur vitejiilor trecute” . Râul apare personificat, sugestive în acest sens fiind formele verbale şi pronominale de persoana a doua singular: ”Îţi sunt ţie cunoscute “sau “p-a ta margine ai privit”. Oltul devine interlocutorul poetului. Interogaţia retorică :”Cine oar’poate sa fie omul care te-a îngrozit? ”creează o stare de tensiune pregătind apariţia fantomei încoronate a lui Mircea cel Bătrân.9. Una dintre caracteristicile limbajului poetic este expresivitatea. În textul dat expresivitatea se realizează, la nivel fonetic, prin succesiunea armonioasă a sunetelor în frazarea poetică (eufonie); alături de asonanţă –figură sonoră ce denumeşte repetarea sub accent a unei vocale unice, de pildă “U” în versul ”ale turnurilor umbre peste unde stau culcate “ -, aceasta imprimă un ritm vibrant ce serveşte tonalităţii solemne a unui mesaj de factură patriotică.

6

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Şi pentru nori, aceste flamuri sureCe se târăsc pe culmi şi ocolescDin miazănoapte către răsărituri,Cuvine-se adânc să-ţi mulţumesc

Şi pentru ploi şi pentru greul vântŞi pentru zile şi nopţi şi pentru steleŞi pentru vremi şi jumătăţi de vremiŞi pentru pacea cântecelor mele

Pentru izvor şi pentru vii şi stâniŞi ce e dincolo de osemintePentru strămoşi şi pruncii nenăscuţiŞi bucuria-aducerii-aminte

Pentru zăpezi şi crini şi pelicaniŞi busuioc şi fluturi şi uitareŞi pentru amintiri îţi mulţumescŞi pentru ziua mea de-nmormântare

Şi pentru anotimpuri, luni şi ani,Pentru făclii şi spaime şi lumină,Pentru veşmintele de sărbătoriÎn vatra asta stinsă şi străină.

(Ioan Alexandru, Mulţumire)

Cerințe:

1. Scrie două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului luni.2. Precizează rolul cratimei din structura „să-ţi mulţumesc”. 3. Transcrie un vers care conţine doi termeni derivaţi cu prefixe.4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 7. Motivează folosirea repeată a cuvântului „şi” la începutul versurilor. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a patra, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.

7

Rezolvare:

1. Relaţia de omonimie a cuvântului “luni” poate fi ilustrată prin următoarele exemple:• Luni voi pleca din localitate.• Am stat două luni în Germania.2. Cratima a fost utilizată pentru a marca lipsa vocalei ”I’’ din structura “să-ţi multumesc”şi rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite.3. Un vers care conţine doi termeni derivaţi cu prefixe: ”Pentru strămoşi şi pruncii nenăscuţi”4. Două teme / motive literare prezente în poezie: timpul, cântecul, pruncii, amintirile, norii. 5. Mărci ale eului liric in text: • verbe de persoana I: “să mulţumesc”;• pronume de persoana a II-a : “îţi”6. În prima strofă norii sunt numiţi metaforic ”flamuri sure”. Se sugerează astfel mişcarea lrilor or dar şi cromatica pe care o sugerează.7. Folosirea repetată a cuvântului “şi “la începutul versurilor are rolul de a sugera o enumerare, o aglomerare de motive care explică atitudinea de mulţumire a eului liric. 8. În strofa a patra atitudinea de mulţumire a poetului se îndreaptă spre elementele care simbolizează puritatea: zăpezi, crini,pelicani, toate fiind albe. Imaginea vizuală realiizată printr-o enumeraţie este completată de una olfactivă, aceea a busuiocului. Poetul îşi exprimă mulţumirea pentru tot ceea ce înseamnă viaţa, uitare, amintiri. De asemenea nu uită să mulţumească şi pentru ”ziua mea de înmormântare.” Adresarea directă este marcată de folosirea persoanei a doua singular “îţi”. Poetul se simte privilegiat pentru că i s-a dat cel mai frumos dar, viaţa.9. Titlul poeziei, “Mulţumire”, semnifică recunostinţa poetului pentru toate lucrurile dăruite de Dumnezeu, de la felul în care este structurată lumea fizică , până la aspectele cele mai contradictorii ale propriului destin. Cuvântul “mulţumire” are sens dublu aici: pe lângă idea de gratitudine, sugerează sentimentul împăcării cu sine.

8

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet,Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii,Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii,Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet.

Se cată ram cu ram, se-nclină, şi-n urmă iarăşi vin la loc,Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome,Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome,Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc.

Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea,Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii greleZvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele,În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea.

Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt,Şi-nvoalte* mâneci horbotate* se-ntind uşoare să salutePreludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute,Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pământ.[...]

Aşa-s în clipa asta toate, dar mîine albii cavaleri,Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii,Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii,Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atâtea primăveri.

(Dimitrie Anghel, Balul pomilor)

* învoalte, adj. – rotunjite, pline, umflate, înfoiate* horbotate, adj. – dantelate

Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al pomilor.2. Precizează rolul cratimei şi al apostrofului, din structura „s-au înclinat pân’ la pământ”. 3. Transcrie doi termeni derivaţi cu prefix.4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite.6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

9

Rezolvare:

1. Două cuvinte care aparțin câmpului semantic al pomilor: ”caișii, zarzării și prunii”.2. Rolul cratimei și al apostrofului din structura: “s-au închinat pân’ la pamant”Cratima are rolul de a marca rostirea într-o singură silabă a două cuvinte diferite.Apostroful (‘)- notează căderea accidentală a sunetului “a”; este folosit pentru păstrarea măsurii și a ritmului.3. Doi termeni derivați cu prefix:“Înveșmântați;” “s-a prefăcut”4. Două teme / motive literare prezente în poezie: pomii, luna, dansul, vântul.5. Două structuri / fragmente de vers care conțin imagini artistice diferite:O imagine vizuală: “Caișii, zarzării și prunii / înveșmântați în haine albe”.O imagine auditiva: ”Pe gura scorburilor vântul plecat a deșteptat un cânt …”6. Semnificația unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei:Enumerația “ Cochetării și grații albe, și roze gesturi, dulci arome…” se referă la frumusețea pomilor înfloriți.7. Semnificatia titlului poeziei:Titlul poeziei, “ Balul pomilor” , exprimă sub formă metaforică înflorirea pomilor fructiferi “pe pajiștea din fața casei”. Arborii poartă veșminte de sărbătoare asemănătoare celor purtate de oameni la baluri. Florile lor bogate sunt în tonuri de alb și roz , emanând “dulci arome”. Din sfera semantică a balului fac parte elemente precum : “menuet”, “dant”, “cavaleri” , “orchestra “ , “reverente”.8. Poezia “Balul pomilor” de Dimitrie Anghel este structurată în 5 catrene, are rimă îmbrățisată, (rimează versul 1cu 4 și versul 2 cu 3) iar măsura versurilor este de 17-18 silabe. Ultima strofă a poeziei transmite ideea frumuseții trecătoare a pomilor pe care venirea primăverii ii transforma din “banalii pomi din fața casei” în “albii cavaleri” poleiți de “luciul lunii”. Chiar dacă acum ei apar în toată splendoarea, mâine, “caișii, zarzării și prunii ”, redevin “ce-au fost de-a pururi”, adică, pomi obișnuiți. Mesajul poetic se conturează printr-o serie de figuri de stil precum: inversiunea “luciul lunii”, enumerația “caișii, zarzării și prunii”, etc.9. Motivarea prezenței descrierii în fragmentul citat:-Unul dintre argumente este prezența a numeroase substantive în defavoarea verbelor, semn că avem de-a face nu cu un tablou dinamic, ci unul descriptiv. -Alt argument este abundența adjectivelor cu rol de epitete și a imaginilor artistice care conturează tabloul fermecător al înfloririi pomilor.

10

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Stihuri, zburaţi acum din mâna meaŞi şchiopătaţi în aerul cu floare,Ca păsările mici de catifeaCe-ncep în mai să-nveţe şi să zboare.

Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi,Ca frunzele-aurite, pentru moarte.Pustnicii tineri, trişti şi delicaţi,Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte.

Stihuri de suflet, dintre spini culese,Îndurerate-n spic şi rădăcini,Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese,În suflete de prieteni şi străini.

Şi semănaţi, cu noaptea ce vă naşte,Sfială şi-ndoieli unde-ţi cădea,Că Cel-ce-ştie, însă nu cunoaşte,Varsă-ntuneric alb cu mâna mea.

(Tudor Arghezi, Epigraf*)

*epigraf, s.n. – citat semnificativ aşezat la începutul unei cărţi, al unui capitol; scurtă inscripţie de pe faţada unui edificiu, monument, carte etc.

Cerințe:

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna.2. Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet.4. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, caracterul de artă poetică al textului dat.

11

Rezolvare:

1. Două enunțuri care ilustrează polisemia verbului “a semăna”:• Țăranul a semănat grâul.• Copilul seamănă cu tătăl său.2. Rolul virgulelor în structura : ”Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi,”:Prima virgulă se pune după substantivul în vocativ, iar cea de-a doua desparte termenii unei enumerații.3. Două expresii/ locuțiuni care conțin cuvântul “suflet “:• A aștepta cu sufletul la gură expr. a aștepta cu mare nerăbdare;• A se băga în sufletul cuiva expr. a). a se face cu insistență remarcat de cineva. b). a copleși pe cineva cu dovezi de simpatie sau dragoste (interesată).4. Transcrierea unui vers care conține doi termeni aflați în relație de antonimie:"Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese,"5. Două mărci lexico-gramaticale ale eului liric în textul dat:• Verbele de persoana a II-a, plural: ”zburați”, “porniți” • Adejectivul pronominal ”mea”, persoana I, sg.6. Stihurile sunt personificate,sugestivă în acest sens fiind adresarea directă, dar și folosirea verbelor la imperativ: “Porniți”, ”vă scuturați”. Prin această figură de stil este redat atașamentul poetului față de cuvinte. 7. Formele de imperativ ale verbelor redau relația de comunicare directă a poetului cu stihurile. Poezia este un monolog adresat. Stihurile sunt personificate și pot exprima adevăruri nebănuite.8. Poezia “Epigraf “ de Tudor Arghezi este compusă din 2 catrene și un octet(o strofa de 8 versuri). Rima poeziei este încrucișată(rimează versul 1 cu 3 și 2 cu 4), iar măsura versurilor este de 9-10 silabe. În prima strofă a poeziei apar verbe la imperativ :”Stihuri, zburaţi acum din mâna mea / Şi şchiopătaţi în aerul cu floare,”.Tonul pe care se adresează poetul stihurilor este unul tandru, familiar. Versurile sunt comparate cu ”păsările mici de catifea / Ce-ncep în mai să-nveţe şi să zboare.” Ideea exprimată în aceste versuri este aceea că, în timp, orice creație se desprinde din mâna creatorului ei și devine independentă.9. Poezia “Epigraf” de Tudor Arghezi are ca temă relația dintre autor și opera. Stihurile sunt comparate cu stihurile “mici, de catifea”, dar și cu ”frunzele aurite pentu moarte. ”Opera se naște în urma unui proces de sublimare a durerii și aparține nu doar creatorului ci și celor care o receptează: ”Pătrundeți înțelese și neînțelese/ În suflete de prieteni și străini”. Versurile sunt marcate de sensibilitate, ele pot pătrunde atât în sufletul celor care le înțeleg dar și ale celor care nu cunosc foarte bine opera creatorului lor.

12

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

ToateCuvintele mele sunt stricateŞi s-au îmbătat.Le vezi? Au căzut, s-au sculat.Au vrut să alerge şi să se joace,Dar beţia le-a prăvălit încoace.Nu mai ştiu ce spun şi îsBolnave de râs.

S-au stricat cuvintele mele!Umblă prin mocirle cu steleDe cositorDupă un mărţişor,Şi-ar voi să culeagă roadeFâstâcite şi neroadeDin sălcii nici verzi.

Cuvintele să nu mi le mai dezmierzi,Să nu le mai spuie agaleBuzele tale,Să nu le mai cânte cumvaVocea taŞi pe cobză deştele.

Huleşte-le!

(Tudor Arghezi, Cuvinte stricate)

Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii.2. Precizează rolul cratimei din structura „Şi-ar voi”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul râs.4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2M, precizându-le forma literară actuală. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.6. Exemplifică două imagini artistice diferite din text. 7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.

13

Rezolvare:

1. Două cuvinte din text care aparțin câmpului semantic al “vorbirii”:“Cuvintele”, “buzele”.2. În enunțul dat , cratima marchează rostirea împreună a două cuvinte și ajustează măsura versurilor.3. Două locuțiuni/ expresii care conțin cuvântul râs- "A-i râde (cuiva) în față/ în nas/ în obraz" = a-și bate joc de cineva, a sfida(pe cineva).- "A râde pe sub mustață" = a râde pe asuns sau reținut.4. Forma literară a două cuvinte din text care pot fi considerate abateri de la norma literară:Îs = sunt“să nu…spuie” = să nu spună5. Două mărci lexico-gramaticale ale eului liric :- Adjectivul pronominal posesiv ”mele”- Pronumele personal”mi”,de persoana I,sg.6. Două imagini artistice diferite din text:“Umblă prin mocirle cu stele/ De cositor” - imagine vizuală;“Să nu le mai cânte cumva/ Vocea ta” - imagine auditivă7.Semnificația titlului:Titlul poeziei “Cuvinte stricate” este alcătuit dintr-un substantiv și un adjectiv utilizat cu rol de epitet, al cărui sens ar putea fi ”bolnave”. Ceea ce sugerează titlul în relație cu textul poeziei date este capacitatea cuvintelor de a exprima altceva decât în mod obișnuit. Poetul le atribuie însușiri umane prin intermediul personificării pentru a demonstra că ele pot pătrunde și în zone inaccesibile.8 Cea de-a doua strofă a poeziei exprimă dorința eului liric de a crea și totodată răzvrătirea sa în faţa neputinţei de a-şi găsi cuvintele. Poezia impresionează prin abundența imaginilor artistice formate din îmbinări surprinzătoare ale cuvintelor prin tehnica specific argheziană, estetica urâtului „umblă prin mocirle de stele”, „Fâstâcite şi neroade”. Exclamaţia din primul vers al strofei indică prezenţa unui eu liric dezamăgit de creaţia sa „s-au stricat cuvintele mele”.9. Una dintre caracteristicile limbajului poetic este expresivitatea. Expresivitatea argheziană a revoluționat în literatura română ideea de liric. În primul rând, apelând la tehnica ingambementului, refuzul versificației clasice, anunță un discurs poetic neconvențional , validat de utilizarea elementelor lexicale și registrul popular ca de pildă: ”îs”, “destele”, “prăvălit”, din sfera nonliterarului sau a registrului familiar: “Le vezi?”Metafora(“beția”, “stricate”, “bolnave de râs”) este extrem de pesonală și creatoare de noi sensuri , datorită polisemiei.

14

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Niciodată toamna nu fu mai frumoasăSufletului nostru bucuros de moarte.Palid aşternut e şesul cu mătasă.Norilor copacii le urzesc brocarte*.Casele-adunate, ca nişte urcioareCu vin îngroşat în fundul lor de lut,Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare,Din mocirla cărui aur am băut.

Păsările negre suie în apus,Ca frunza bolnavă-a carpenului surCe se desfrunzeşte, scuturând în sus,Foile-n azur.

Cine vrea să plângă, cine să jeleascăVie să asculte-ndemnul ne-nţeles,Şi cu ochii-n facla plopilor cereascăSă-şi îngroape umbra-n umbra lor, în şes.

(Tudor Arghezi, Niciodată toamna)

*brocart, brocarturi, s.n. – ţesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint

Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix.2. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „să asculte-ndemnul”. 3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin.4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale cromatice. 5. Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu.6. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism.

15

Rezolvare:

1. Două cuvinte obținute prin derivare cu prefixe: “desfrunzește”, “îngroape”.2. Cratima marchează rostirea împreună a două cuvinte diferite, verbul predicativ și substantivul cu funcție de complement direct. De asemenea cratima notează dispariția vocalei “î” și ajută la păstrarea măsurii versului.3. Două enunțuri care ilustrează omonimia cuvântului “vin”:• Vin cu voi în excursie.• La acest magazin se vinde un vin roșu de calitate.4. Imagini vizuale cromatice: “ţărmu-albastru-al râului de soare,”;“Păsările negre”.5. Folosirea verbului “a fi” la perfect simplu are ca efect sublinierea specificului unei toamne anume, în sensul frumuseții. Această toamnă este deosebită pentru eul liric prin raportare la alte toamne, raportare realizată cu ajutorul adverbului “niciodată”.6. Două teme/motive literare prezente în poezie: natura, timpul.7. Epitetul personificator ”bolnavă” asociat substantivului “frunză” sugerează venirea toamnei, care transformă natura, o face să pară devitalizată.

8. Titlul poeziei “Niciodată,toamna” își clarifică înțelesul în primul vers al poeziei. Elementele naturii sunt marcate de schimbările specific anotimpului toamna. Astfel, șesul e “palid, îngălbenit”, “păsările negre suie in apus“ iar culoarea plopilor amintește de o faclă .Omul este chemat să vie să asculte – ndemnul neînțeles care cheamă la consonanță(armonie) cu natura.9. Apartenenţa la modernism este motivată de tematica poeziei, de crizele existenţiale, condiţia efemeră a condiţiei umane, sentimentul nostalgic al apropierii morţii. În cazul lui Arghezi, un rol important în configurarea modernismului operei sale îl are modul particular de folosire a limbajului, cât şi structura aleatorie a textului etc.

16

17