POVESTEA LUI HARAP-ALB

de ION CREANGĂ

*1. ION CREANGA este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici şi I. L. Caragiale, dar şi cel mai mare povestitor român.

*2. CELE MAI CUNOSCUTE OPERE ALE SALE: ,,Amintiri din copilarie", poveştile sale şi ,,Harap alb"

*3. TRĂSĂTURILE BASMULUI:- specie a genului epic in proza de mari dimensiuni în raport cu schiţa sau povestirea;- există acţiune, momentele subiectului, personaje şi formule specifice;- elementele reale se împletesc cu cele fantastice; - în final, Binele învinge Răul.

*4. IMPORTANŢA OPEREI: unul dintre cele mai valorase basme culte din literatura română.

*5. DIFERENŢA basm cult - popular: primul, spre deosebire de celălalt, are AUTOR CUNOSCUT, formă scrisă, FIXĂ şi este mai MARE ca dimensiuni, dar porneşte ca model de la cel popular.

*6. PERSONAJELE se împart în două categorii: Bune şi rele, doar primele au prieteni şi sunt ajutate mereu să treacă cu bine orice încercare.

*7. ACŢIUNE: Personajul principal trebuie să parcurgă un drum de iniţiere în urma căruia va fi pregătit să devină împărat: etapa iniţială- pregătirea de drum, parcurgerea drumului iniţiatic de-a lungul căruia va depăşi toate probele (aducerea salatei din Gradina Ursului, a coarnelor cerbului pline de pietre preţioase şi a fetei Împăratului -Ros) în locul Spânului dovedind astfel că el era cel potrivit să devină împărat.

*8. TRĂSĂTURI SPECIFICE: Basmul lui Creanga se caracterizează prin ORALITATEA STILULUI, folosirea proverbelor, personajul nu are puteri supranaturale.

*9.FINALUL: Acesta este unul specific basmului deoarece Spânul este omorât, Harap-Alb se va căsători cu fata de împărat şi vor trăi fericiţi.

*10. FORMULA FINALĂ: nu mai este idilică ca în basmul popular, îl readuce pe cititor în prezent.

ALEXANDRU LAPUSNEANUL

de COSTACHE NEGRUZZI

1.* COSTACHE NEGRUZZI- unul dintre cei mai importanti scriitori pasoptisti (prima jumatate a secolului a XIX-lea).

2.* IMPORTANTA OPEREI: PRIMA, dar si cea mai VALOROASA NUVELA DE TIP ISTORIC.

3.* TRASATURI NUVELA: specie a genului epic în proza mai mare decât povestirea si mai mica decât romanul; formata din capitole; exista actiune, momentele subiectului, personaje, principalu mod de expunere este naratiune, completata de dialog; mai mult etipuri: istorica, psihologica, fantastică.

4.* A fost publicată în primul număr al revistei ,,Dacia literara" din anul 1840.

5.* STRUCTURA: 4 capitole fiecare având câte un motto si cu o forma de tip clasic care respecta momentele subiectului.

6.* LOCUL SI TIMPUL ACTIUNII: Moldova, cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (sec. al XVI-lea).

7.* CAPITOLUL I: Întoarcerea în Moldova si discutia cu cei patru boieri(Motoc, Veverita, Spancioc si Stroici) care încearca sa-l convinga sa renunte la ideea revenirii pe tronul Moldovei.

8.* CAPITOLUL II: Primele masuri luate dupa revenirea la tron şi discutia cu soţia care îl pune să aleaga între a o omorî si o schimbare de comportament (renuntarea la omorârea boierilor).

9.* CAPITOLUL III: Discursul de împacare si masa de la palat, urmata de omorârea celor 47 de boieri, ultimul fiind Moţoc ( de către mulţimea adunata în faţa palatului).

10.* CAPITOLUL IV: Omorârea lui Lapusneanu de catre sotie (otravit), apoi chinuit pâna în ultima clipa de către cei doi boieri ( Spancioc si Stroici).

MOARA CU NOROC

de IOAN SLAVICI

*1 IOAN SLAVICI este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române alaturi de Mihai Eminescu, Ion Creangă şi I.L.Caragiale, dar şi primul mare scriitor din Transilvania.

*2 IMPORTANŢA OPEREI: una dintre cele mai valoroase NUVELE DE TIP PSIHOLOGIC din istoria literaturii române.

*3 A fost publicată în primul volum al lui Slavici - ,,Novele din popor" (1881).

*4 STRUCTURA: Tip clasic,respecta momentele subiectului si este formata din 17 capitole, fără titlu.

*5 PRIMA FRAZA: teza morala a cartii, convingerea scriitorului ca fericirea în viata este data nu de bani, ci de atmosfera din familie, de o viata de familie echilibrată.

*5 PRIMUL CAPITOL: o discutie între Ghita si soacra lui despre plecarea la Moara cu noroc, de fapt o dezbatere morala despre Bine si Rau, despre dorinta de îmbogatire rapida.

*6 Capitolul al II-lea: descrierea locului în care se afla moara si primele luni petrecute acolo,o perioada în care îi merge foarte bine, el fiind apreciat de clienti pentru cinste si politete.

*7 Capitolul al III-lea: apariţia la han a lui Lica, cel care îl pune să aleagă între a pleaca sau a ramâne şi a deveni omul său de încredere.

*8 Cap.IV-XV: Decăderea morală a lui Ghita de la cârciumarul cinstit şi respectat de toata lumea la omul care pierde treptat totul.

*9 Capitolul XVI: Ana este omorâtă de Ghita, acesta de oamenii lui Lica, iar acesta din urma se sinucide ca să nu fie prins de jandarmul Pintea.

*10 FINALUL: moralizator, ilustreaza ideea autorului că oamenii răi vor fi pedepsiţi exemplar, scapă cu viata doar cei cinstiti- batrâna sau cei inocenti- cei doi copii ai familiei lui Ghiţă.

LA ŢIGĂNCI

de MIRCEA ELIADE

1.* MIRCEA ELIADE- unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii române, dar şi unul dintre cei mai importanţi autori de nuvele alături de Costache Negruzzi- ,,Alexandru Lăpuşneanul" şi Ioan Slavici- ,,Moara cu noroc".

2.* IMPORTANŢA OPEREI: CEA MAI VALOROASĂ NUVELĂ FANTASTICĂ de tip modern.

3.* TRĂSĂTURI NUVELĂ:- specie a genului epic în proza mai mare decât povestirea şi mai mică decât romanul;- formată din capitole;- există acţiune care se desfăşoară în timp şi spaţiu, personaje, momentele subiectului- expoziţiune, intrigă, desfăşurarea acţiunii, punctul culminant, deznodământ;- principalul mod de expunere este naraţiune, completată de dialog;- mai multe tipuri: 1. istorică- ,,Alexandru Lăpuşneanul”; 2. psihologică- ,,Moara cu noroc”; 3. Fantastică - ,,La ţigănci”.

4.* DATA PUBLICĂRII: Nuvela a fost scrisă în străinătate, în perioada postbelica (dupa cel de-al doilea război mondial), în anul 1959 şi a fost publicată în volumul ,,La ţigănci şi alte povestiri" din anul 1969.

5.* STRUCTURA: de tip modern, fără împărţire pe capitole şi cu treceri din planul real în cel fantastic şi invers.

6.* LOCUL ŞI TIMPUL ACŢIUNII: Bucureşti, într-o zi călduroasă de vară, în perioada interbelică.

7.* PERSONAJUL PRINCIPAL: Profesorul de pian Gavrilescu este un om naiv, un visător care nu înţelege ce i se întâmplă şi nici faptul că trece din planul fantastic în cel real şi invers.

8.* ACŢIUNE: Într-o zi toridă de vară profesorul de pian Gavrilescu se întoarce de la o lecţie, în tramvai îşi dă seama că şi-a uitat partiturile la o elevă-Otilia, coboară din tramvai, dar fiind foarte cald vrea să meargă pe jos. Tot din cauza căldurii, se opreşte din drum şi intră în grădină, ,,la ţigănci”, de fapt un spaţiu magic, o poartă de trecere într-o altă lume. Nu reuşeşte să treacă proba, să ghicească cine este ţiganca dintre cele trei fete, iar după trezirea din somn constată că a trecut o perioadă mult mai mare, soţia plecase, banii se schimbaseră şi singurul loc în care se mai poate întoarce este acea grădină. Pe drum va fi condus de către un birjar, un personaj simbolic, dar şi de iubita sa din tinereţe- Hildegard, cea care a venit special pentru el, pentru a-l conduce în lumea de dincolo.

9.* FINAL: Unul de tip modern, neclar şi care poate fi interpretat în mod diferit: o ,,simplă” poveste fantastică sau simbolic- plecarea celor doi spre pădure, un spaţiu al misterului şi al nemuririi.

10.* CONCLUZIE: ,,La ţigănci” este nu numai cea mai importantă nuvelă fantastică de tip modern, dar şi una dintre cele mai valoroase opere literare din istoria literaturii române.

ION

de LIVIU REBREANU

*1. LIVIU REBREANU- unul dintre cei patru mari prozatori interbelici (perioada dintre cele două războaie mondiale, secolul XX).

*2. CELE MAI CUNOSCUTE ROMANE ALE SALE:,,ION"(1920); ,,Pădurea spânzuraţilor" (1922); ,,Răscoala" (1932).

*3. IMPORTANŢA OPEREI: PRIMA CAPODOPERĂ din istoria romanului românesc, dar şi PRIMUL ROMAN IMPORTANT DE TIP OBIECTIV.

*4. TRĂSĂTURILE ROMANULUI: specie a genului epic, se împarte pe capitole şi eventual mai multe parti sau capitole, există acţiune, personaje, principalul mod de expunere este naraţiunea completată de dialog şi descriere.

*5. DIFERENŢE INTRE TIPURILE DE ROMANE: Romanul OBIECTIV foloseşte persoana a III-a, iar tonul este unul impersonal; Romanul SUBIECTIV- foloseşte persoana I, tonul este unul subiectiv deoarece naratorul este şi personaj; ROMANUL BALZACIAN- multe amănunte atunci când se face o descriere; Romanul de tip MITIC, tradiţional- prezintă viaţa de la ţară într-o viziune tradiţională, iar pe ţăaranul de demult drept un model de cinste şi bunătate sufletească pentru omul de astăzi.

*6. STRUCTURA: Două părţi intitulate simbolic, după cele două mari pasiuni ale personajului: ,,Glasul pământului " şi ,,Glasul iubirii"; structura circulară: începe şi se termină cu imaginea drumului care duce / scoate cititorul din spaţiul acţiunii.

*7. PERSONAJUL PRINCIPAL: Ion este fiul unui ţăran rămas sărac din cauza băuturii, dar care vrea să se îmbogăţească rapid prin căsătoria cu o fată bogată, aşa cum procedase atât tatăl lui, cât şi tatăl fetei.

*8.Inceput: Romanul începe cu prezentarea drumului şi a satului, la intrare în care se află un element simbolic- o cruce strâmbă, altfel spus se intră într-un spaţiu în care s-au pierdut tradiţiile şi dreptele obiceiuri.

*9.ACŢIUNEA: Ion se căsătoreşte cu fata urâtă, dar care are pământ-ANA, la început tatăl fetei se opune, dar Ion îl obligă lăsând-o însărcinată pe fată, tot aşa acum dupa căsătorie va refuza să o mai primească acasă pe soţie până nu primeşte cu acte tot pământul promis; după ce a obţinut pământul, în el se trezeşte ,,glasul,,iubirii", Ion începe să o caute pe Florica, Ana îşi dă seamc că a fost doar un mijloc folosit de Ion ca să obţina pământ, se sinucide, copilul lor va muri, iar George când află că este înşelat nu poate suporta o nouă umilinţă şi pune la cale un plan prin care să-i prindă pe cei doi.

*10.FINAL: NU există câstigători... Ion pierde totul, atât pământul cât şi viaţa; Vasile Baciu îşi pierde fata, pământul dar şi echilibrul sufletesc; George ajunge la închisoare; Ana şi-a pierdut viaţa, copilul şi este vinovată moral pentru decăderea tatălui ei; Florica şi-a pierdut şi soţul şi marea dragoste, ea poate fi considerată de oamenii din sat principalul vinovat moral pentru această tragedie a satului.

ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI

de CAMIL PETRESCU

*1. CAMIL PETRESCU- unul dintre cei patru mari prozatori interbelici (perioada dintre cele două războaie mondiale, secolul XX).

*2. CELE MAI CUNOSCUTE ROMANE ALE SALE: ,,ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI"(1930) şi ,,Patul lui Procust" (1933).

*3. IMPORTANŢA OPEREI: în literatura română, CEL MAI IMPORTANT ROMAN DE TIP SUBIECTIV (naratorul este şi personaj).

*4. TRĂSĂTURILE ROMANULUI: specie a genului epic, se împarte pe capitole şi eventual în mai multe părţi sau volume, există acţiune, personaje, principalul mod de expunere este naraţiunea completată de dialog şi descriere.

*5. DIFERENŢE ÎNTRE TIPURILE DE ROMANE: Romanul OBIECTIV foloseşte persoana a III-a, iar tonul este unul impersonal; Romanul SUBIECTIV- foloseşte persoana I,tonul este unul subiectiv deoarece naratorul este şi personaj; ROMANUL BALZACIAN- se folosesc multe amănunte atunci când se face o descriere; Romanul de tip MITIC, tradiţional- prezintă viaţa de la ţară într-o viziune tradiţională, iar pe ţăranul de demult drept un model de cinste şi bunătate sufletească pentru omul de astăzi.

*6. STRUCTURA: Două părţi, diferite ca tematică, fapt sugerat şi de titlul lor- dragostea şi războiul, dar unificate de prezenţa aceluiaşi personaj.

*7. PERSONAJUL PRINCIPAL: Ştefan Gheorghidiu - un tânăr intelectual pentru care iubirea este cel mai important lucru în viaţă.

*8. Inceput: Primul capitol este o dezbatere teoretica despre ceea ce înseamnă iubirea, din diferite puncte de vedere, ale ofiţerilor de la cantină.

*9. ACŢIUNE: Prima parte prezintă o poveste de dragoste între doi tineri intelectuali săraci (Ştefan şi Ela), în toate fazele ei: de la început atunci când totul nu e decât un joc orgolios, la faza de maximă intensitate atunci când personajul are impresia că şi-a găsit dragostea ideală, perechea lângă care va rămâne toata viaţa, apoi tot mai marea dezaăagire deoarece persoana aleasă preferă banii şi lumea mondenă în locul iubirii simple. Cea de-a doua parte a romanului conţine un jurnal de front al soţului care încearcă să uite de soţia pe care o consideră infidelă şi pleacă la război deoarece nu găseşte altă soluţie de salvare.

*10. FINAL: Ştefan Gheorghidiu se întoarce în permisie, de pe front, dar o iartă pe Ela, fiindu-i indiferent dacă ea l-a inşelat cu adevărat sau a fost doar un joc de societate deoarece nu mai crede în dragostea absolută, a renunţat la ideea că şi-a găsit jumătatea ideală lângă care să rămână toată viaţa; el a înţeles că există lucruri mult mai importante în viaţă: suferinţa şi moartea.

* COMPARAŢIE între cele doua prime capodopere ale romanului românesc: Ion - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”.

BALTAGUL

de MIHAIL SADOVEANU

*1. MIHAIL SADOVEANU - unul dintre cei patru mari prozatori interbelici ( perioada dintre cele două războaie mondiale, secolul XX).

*2. CELE MAI CUNOSCUTE OPERE ALE SALE: volumul de povestiri ,,Hanu Ancuţei"(1928); cel mai cunoscut roman: ,,Baltagul" (1930).

*3.IMPORTANTA OPEREI: Baltagul - UNA DINTRE CAPODOPERELE din istoria romanului românesc, o monografie (oglindă) a satului românesc tradiţional

*4. TRĂSĂTURILE ROMANULUI: specie a genului epic, se împarte pe capitole şi eventual în mai multe părţi şi volume, există actiune, personaje, principalul mod de expunere este naraţiunea completată de dialog şi descriere.

*5. DIFERENŢE INTRE TIPURILE DE ROMANE: Romanul OBIECTIV foloseşte persoana a III-a, iar tonul este unul impersonal; Romanul SUBIECTIV- foloseşte persoana I, tonul este unul subiectiv deoarece naratorul este şi personaj; ROMANUL BALZACIAN- există multe amănunte atunci când se face o descriere; Romanul de tip MITIC, tradiţional- prezintă viaţa de la ţară într-o viziune tradiţională, iar pe ţăranul de demult drept un model de cinste şi bunătate sufletească pentru omul de astăzi.

*6. SURSA DE INSPIRAŢIE: balada Mioriţa, din care autorul foloseşte drept motto două versuri; mai mult decât atât, romanul poate fi considerat şi o continuare în proză a baladei populare.

*7.STRUCTURA: Roman de mici dimensiuni, puţin peste 100 de pagini şi format din 16 capitole care respectă momentele subiectului.

*8.Inceput: Există un motto din balada ,,Mioriţa", iar primul capitol conţine o o poveste pe care ciobanul Nechifor Lipan o spunea la nunţi si care ilustrează felul de a fi al românilor.

*9.ACŢIUNEA: Vitoria Lipan este îngrijorată deoarece soţul ei plecat să cumpere nişte oi nu s-a mai intors, la început ea cere ajutorul preotului şi vrăjitoarei satului, dar, deoarece nu primeşte răspunsuri mulţumitoare, este hotărâtă să plece în căutarea soţului, ajutată de fiul ei - Gheorghiţa. Ea parcurge drumul în sens invers, în căutarea soţului, cu speranţa că îl va găsi în viaţă sau măcar va restabili adevărul: pedepsirea celor vinovaţi şi îndeplinirea ritualului creştin pentru cel decedat printre străini.

*10. FINALUL: Nu este un gest de razbunare, ci de restabilire a dreptăţii într-un mod care împacă şi tradiţia, dar şi legea modernă: ucigaşul va fi pedepsit exemplar, dar nu printr-o altă crimă- Gheorghiţă.

ENIGMA OTILIEI

de GEORGE CĂLINESCU

*1. GEORGE CĂLINESCU- unul dintre cei patru mari prozatori interbelici ( perioada dintre cele două războaie mondiale, secolul XX).

*2. CELE MAI CUNOSCUTE ROMANE ALE SALE: ,,Cartea nunţii", ,,Enigma Otiliei" şi în perioada postbelică - ,,Bietul Ioanide" şi ,,Scrinul negru".

*3. IMPORTANŢA OPEREI: UNA DINTRE CAPODOPERELE din istoria romanului românesc, dar şi PRIMUL ROMAN IMPORTANT DE TIP OBIECTIV.

*4. TRĂSĂTURILE ROMANULUI: specie a genului epic, se împarte pe capitole si eventual în mai multe părţi sau volume, există acţiune, personaje, principalul mod de expunere este naraţiunea completată de dialog şi descriere.

*5. DIFERENŢE INTRE TIPURILE DE ROMANE: Romanul OBIECTIV foloseşte persoana a III-a, iar tonul este unul impersonal; Romanul SUBIECTIV- foloseşte persoana I, tonul este unul subiectiv deoarece naratorul este si personaj; ROMANUL BALZACIAN- există multe amănunte atunci când se face o descriere; Romanul de tip MITIC, tradiţional- prezintă viaţa de la ţară într-o viziune tradiţională, iar pe ţăranul de demult drept un model de cinste şi bunătate sufletească pentru omul de astăzi.

*6. STRUCTURA : roman de mari dimensiuni format din 20 de capitole fără titluri, de tip circular - începe şi se termină cu prezenţa lui Felix, există două planuri narative importante: viaţa familiei lui moş Costache şi formarea unui tânăr- Felix.

*7.Inceput: Felix este un tânăr orfan care după terminarea liceului vine să locuiască la tutorele său din Bucureşti, primele pagini conţinând prezentări cu multe detalii, în stil balzacian, ale străzii şi casei în care locuieşte moş Costache.

*8. ACŢIUNE: Romanul începe cu venirea la Bucureşti a tânărului Felix Sima, cel care încă de la început va fi luat sub protecţie de Otilia; între cei doi se va dezvolta treptat o relaţie de prietenie şi afecţiune reciprocă care va fi curmată brusc prin moartea lui moş Costache; fata înţelege că doar plecarea la Paris şi căsătoria cu Pascalopol, admiratorul ei bogat, poate fi o alegere bună atât pentru ea, asigurându-i un viitor sigur din punct de vedere financiar, dar şi pentru Felix, pe care îl poate lăsa să se ocupe de cariera şi să facă o căsătorie utilă.

*9.FINAL: Felix revine pe strada Antim, acolo unde se afla casa lui moş Costache, acum nelocuită, în încercarea de a-şi aduce aminte de Otilia. Ultima propoziţie din text ,,AICI NU STĂ NIMENI!" dă o notă de melancolie, dar marchează şi dispariţia unei lumi vechi, precum şi faptul ca Felix s-a maturizat.

*10. FINALUL: ,,Enigma Otiliei” este nu numai una dintre cele mai valoroase opere din creaţia lui George Călinescu, dar şi o capodoperă a literaturii române.

MOROMEŢII

de MARIN PREDA

*1. MARIN PREDA - unul dintre cei patru mari scriitori postbelici ( perioada de dupa cele două războaie mondiale),dar si unul dintre cei mai mari autori de romane din literatura română.

*2. CELE MAI CUNOSCUTE ROMANE ALE SALE: ,,Moromeţii"(primul), ,,Cel mai iubit dintre pământeni"(ultimul).

*3. IMPORTANŢA OPEREI: Moromeţii - UNA DINTRE CAPODOPERELE romanului românesc, o monografie ( oglindă ) a satului românesc.

*4. TRĂSĂTURILE ROMANULUI: specie a genului epic, se împarte pe capitole şi eventual în mai multe părţi şi volume, există acţiune, personaje, principalul mod de expunere este naraţiunea completată de dialog şi descriere.

*5. DIFERENŢE INTRE TIPURILE DE ROMANE: Romanul OBIECTIV foloseşte persoana a III-a, iar tonul este unul impersonal; Romanul SUBIECTIV- foloseşte persoana I, tonul este unul subiectiv deoarece naratorul este si personaj; ROMANUL BALZACIAN- există multe amănunte atunci când se face o descriere; Romanul de tip MITIC, tradiţional- prezintă viaţa de la ţară într-o viziune tradiţională, iar pe ţăranul de demult drept un model de cinste şi bunătate sufletească pentru omul de astăzi.

*6. STRUCTURA: două părţi diferite din punct de vedere al timpului actiunii- înainte şi după cel de-al doilea război mondial.

*7. Inceput: Intoarcea acasă, de la munca câmpului, a familiei Moromete în care se observa faptul că toţi cei prezenţi îşi caută un loc de refugiu: cei trei băieţi-Achim, Nilă şi Paraschiv se prefac că sunt foarte obosiţi şi vor să doarmă; la rândul lor, cele doua fete-Tita si Ilinca ,,plecasera repede la gârla”, iar tatăl face ceea ce îi place cel mai mult-îsi aprinde o ţigară şi iese la drum pentru a sta de vorbă.

*8. ACŢIUNE: Altă scenă reprezentatativă este cea a mesei. În aparenţă, întreaga familie se află la masă, ceea ce ar sugera unitatea ei, dar modul cum s-au aşezat arată adevăratele relaţii dintre ei: cei trei băieţi din prima căsătorie s-au aşezat spre partea din afară, de parcă ar fi gata să plece”, aşa cum notează naratorul anticipând astfel fuga acestora la Bucureşti. De partea cealaltă a mesei, lângă Catrina, stau fetele- Catrina şi Ilinca, dar şi Niculae, în timp ce Ilie Moromete ,,stătea parcă deasupra tuturor”.

*9.FINAL: In finalul romanului, spre deosebire de început, ,,timpul nu mai avea rabdare", altfel spus perioada de echilibru şi pace s-a terminat şi ,,trei ani mai tarziu izbucnea cel de-al doilea război mondial".

*10. CONCLUZIE: In concluzie, se poate spune că ,,Moromeţii” va ramâne unul dintre cele mai valoroase romane din istoria literaturii române, alături de ,,Ion” –Liviu Rebreanu, ,,Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” - Camil Petrescu, ,,Enigma Otiliei”- George Călinescu, ,,Baltagul”- Mihail Sadoveanu, ,,Maitreyi”- Mircea Eliade, dar şi de ,,Cel mai iubit dintre pământeni”, tot de

Marin Preda, scritorul care are meritul de a încheia o serie a capodoperelor din istoria romanului românesc.

LUCEAFĂRUL

de MIHAI EMINESCU

*1. IMPORTANŢA AUTORULUI: MIHAI EMINESCU - unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române, alături de Ioan Slavici, I.L. Caragiale şi Ion Creanga, dar şi cel mai mare poet român din toate timpurile.

*2. CLASIFICAREA POEZIILOR SALE: a.poezia naturii şi iubirii, spre exemplu ,,Lacul"; b. poezia filosofică, spre exemplu ,,Glossa"; c. poezia de tip istoric, spre exemplu ,,Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!"; d. poezia de tip sinteză- ,,Luceafărul".

*3. DATA PUBLICĂRII: Poezia a fost publicată mai întâi la Viena, la începutul anului 1883, apoi în ,,Convorbiri literare" şi în acelasi an în singurul volum de versuri apărut în timpul vieţii poetului - ,,Poesii" (1883).

*4. SURSE DE INSPIRAŢIE: a. un basm popular- ,,Fata din grădina de aur" cules de un călător neamţ; b. studiile sale în străinătate şi lecturile filosofice; c. conceptia romantică a ,,geniului nefericit".

*5. STRUCTURĂ: 98 de strofe care formează patru tablouri şi două planuri: terestru şi cosmic.

*6. ÎNCEPUTUL: conţine o formulă specifică basmului care dă o frumuseţe aparte textului.

*7. PRIMUL tablou conţine o POVESTE DE DRAGOSTE IMPOSIBILĂ dintre o fată de împărat şi o stea care vine de două ori în visul fetei, dar de fiecare dată va fi respins, iar în final îi promite că va veni el pe pamânt.

*8. CEL DE-AL DOILEA TABLOU conţine o altă POVESTE DE DRAGOSTE IMPOSIBILĂ, dar de data aceasta între doi pământeni: fata de împărat şi servitoul ei, Cătălin; acesta are curajul să facă primul pas şi reuşeşte să o convingă pe fată să renunţe la dragostea ideală pentru Luceafăr şi să aleagă o poveste de dragoste reală, aşa cum el îi poate oferi.

*9. CEL DE-AL TREILEA TABLOU prezintă DRUMUL Luceafărului şi discuţia cu Dumnezeu căruia îi cere să-i dea voie să renunţe la nemurire pentru a putea merge pe pământ.

*10. ULTIMUL TABLOU: FINALUL celor două poveşti de dragoste este diferit: unul este fericit pentru povestea celor doi muritori şi unul nefericit deoarece Luceafărul rămâne singur ca orice ,,geniu nefericit" care nu îşi poate găsi în această lume jumătatea ideală.

TESTAMENT

de TUDOR ARGHEZI

*1. TUDOR ARGHEZI - unul dintre cei patru mari poeţi interbelici ( perioada dintre cele două războaie mondiale),dar şi unul dintre cei mai mari poeţi din literatura română.

*2. CELE MAI CUNOSCUTE POEZII ALE SALE: ,,Testament",,, Flori de mucigai", ,,Psalmi"; VOLUMUL DE DEBUT:,,Cuvinte potrivite" (1927) apărut la 47 de ani.

*3.IMPORTANŢA OPEREI: ,,Testament” - UNA DINTRE CAPODOPERELE poeziei româneşti, una dintre cele mai cunoscute arte poetice din literatura romana - un punct de vedere personal, original despre rolul poezie şi al poetului.

*4. TRĂSĂTURILE GENULUI LIRIC: conţine opere în versuri; formate din versuri grupate pe strofe, predomină figurile de stil si imaginile artisitice; există un eu liric- o ,,voce” a poetului care transmite în mod direct gândurile şi sentimentele sale; elemente de versificaţie care dau o notă de armonie şi muzicalitate textului.

*5. DIFERENŢE INTRE ARTELE SALE POETICE: ,,Testament” este o artă poetică plină de optimism, în care eul liric este plin de încredere în forţa sa artistică, spre deosebire de ,,Flori de mucigai” în care tonul liric a devenit unul pesimist, eul liric nu mai are încredere în propriile forţe, are chiar impresia că a început să scrie cu ,,unghia" de la mâna stângă, un simbol al demonicului.

*6. STRUCTURA: formată din strofe inegale din punct de vedere al numărului de versuri, în spiritul poeziei moderne.

*7. PRIMA STROFA: impresionează prin formula de adresare ,,fiule", aceasta stabileste o relaţie specială între poet şi cititor de tipul tată-fiu (spiritual).

*8. IDEI ESENŢIALE: metafora-centrală, cuvântul-cheie în jurul căruia se construieşte textul este CARTEA văzută în mai multe ipostaze:A.,,UN NUME ADUNAT PE-O CARTE" adică o valoare spirituală demnă de a fi lăsată moştenire generaţiilor viitoare;b.,,TREAPTĂ" - legătură între generaţii, o sinteză care face legătura între trecut şi viitor;c.,,HRISOV"- o carte veche, importantă şi care trebuie tratată cu respect;d.,,CUVINTE POTRIVITE" – găsirea îmbinării fericite, adecvate a cuvintelor care formează versurile.

*9.ULTIMA STROFĂ: arată ce înseamnă de fapt poezia pentru Tudor Arghezi: ,,slovă de foc" şi ,,slovă făurită", adică, pe de-o parte, inspiraţie de la Dumnezeu, completată de foarte multă muncă din partea poetului.

*10. CONCLUZIE: In concluzie, se poate spune că ,,Testament” va rămâne una dintre cele mai valoroase arte poetice din istoria literaturii române, alături de altele precum ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii"- Lucian Blaga sau ,,Leoaică tânără, iubirea" de Nichita Stănescu.

PLUMB

de GEORGE BACOVIA

*1. GEORGE BACOVIA - unul dintre cei patru mari poeţi interbelici (perioada dintre cele două războaie mondiale),dar şi unul dintre cei mai mari poeti din istoria literaturii române.

*2. CELE MAI CUNOSCUTE POEZII ALE SALE: ,,Plumb ",,,Lacustră ", ,,Sonet".

*3.IMPORTANŢA OPEREI: ,,Plumb” - UNA DINTRE CAPODOPERELE poeziei românesti, una dintre cele mai neobişnuite arte poetice din literatura romana, dar şi poezia care deschide volumul său de debut cu acelaşi titlu din anul 1916.

*4. TRĂSĂTURILE GENULUI LIRIC: conţine opere în versuri; formate din versuri grupate pe strofe, predomină figurile de stil si imaginile artisitice; există un eu liric- o ,,voce” a poetului care transmite în mod direct gândurile şi sentimentele sale; elemente de versificaţie care dau o notă de armonie şi muzicalitate textului.

*5. DIFERENŢE INTRE ARTELE SALE POETICE: ambele fac parte din volumul de debut; există elemente de simetrie; tonul este pesimist; simbolul somnului în prima eul liric deplânge pierderea persoanei iubite, în cea de-a doua eul liric se află într-o singurătate deplină; mesagerul morţii este diferit: ,,vântul” în ,,Plumb” şi ploaia în ,,Lacustră”; în prima, eul liric nu vede nicio soluţie, în cea de-a doua există o soluţie pozitivă sau negativă.

*6. STRUCTURA: formată din doua strofe, de tip catren şi construite din punct de vedere al conţinutului, în spiritul simetriei şi muzicalităţii de tip simbolist.

*7.IMAGINI ARTISTICE ESENŢIALE: cuvântul cheie în jurul caruia se construieşte discursul poetic este PLUMB - sugerează starea de spirit a poetului: pesimism şi melancolie.

*8. PRIMA STROFĂ: prezintă o imagine de ansamblu, un tablou sumbru al unui cimitir în care liniştea deplină este tulburată doar de ,muzica" sinistră dată de scârtâitul coroanelor de plumb.

*9. CEA DE-A DOUA STROFĂ: expresia care impresionează cel mai mult este ,,amorul meu de plumb", desemneaza persoana iubita, iar cuvântul ,,meu" sugereaza faptul că eul liric nu poate accepta evidenţa şi anume că persoana iubită nu-i mai aparţine şi că ea şi-a ,,întors” atenţia spre o altă lume.

*10. CONCLUZIE: In concluzie, se poate spune că ,,Plumb” va rămâne una dintre cele mai valoroase opere lirice din istoria literaturii române, alaturi de ,,Testament"- Tudor Arghezi, ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii"- Lucian Blaga şi ,,Leoaică tânără, iubirea” de Nicihita Stănescu.

EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII

de LUCIAN BLAGA

*1. LUCIAN BLAGA - unul dintre cei patru mari poeţi interbelici (perioada dintre cele două războaie mondiale),dar şi unul dintre cei mai mari poeţi din istoria literaturii române.

*2. CELE MAI CUNOSCUTE POEZII ALE SALE: ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ", ,,Paradis în destrămare ", ,,Daţi-mi un trup voi munţilor”.

*3.IMPORTANŢA OPEREI: ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” - poezia care deschide primul său volum de versuri- ,,Poemele luminii", dar şi UNA DINTRE CAPODOPERELE poeziei românesti, una dintre cele mai cunoscute arte poetice - un punct de vedere personal, original despre rolul poeziei şi al poetului în societate.

*4. TRĂSĂTURILE GENULUI LIRIC: conţine opere în versuri; formate din versuri grupate pe strofe, predomină figurile de stil si imaginile artisitice; există un eu liric- o ,,voce” a poetului care transmite în mod direct gândurile şi sentimentele sale; elemente de versificaţie care dau o notă de armonie şi muzicalitate textului.

*5. ASEMĂNĂRI ŞI DIFERENŢE ÎNTRE ARTELE SALE POETICE: atât ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", cât şi ,,Paradis în destrămare" sunt arte poetice; amândouă folosesc versuri libere specifice poeziei moderne; totuşi, fac parte din volume diferite, reprezentând ,,vârste” şi viziuni poetice diferite, tonul este diferit: în prima este plin de încredere şi neîncrezător în forţa poeziei în cea de-a doua; această poezie, la fel ca si întregul volum se află sub semnul luminii, o metafora centrală acreaţiei sale, dar care devine treptat o lumina în scădere, în destrămare în cea de-a doua artă poetică.

*6. STRUCTURA: nu mai formată din strofe, ci din trei secvenţe, trei părţi inegale din punct de vedere al numărului de versuri, în spiritul poeziei moderne.

*7. TITLUL: acesta este şi primul vers al poeziei, tocmai pentru a sublinia ideea centrală şi opţiunea poetului care nu doreşte să distrugă tainele universului care formează o ,,corolă", ci să le înmulţească prin operele sale.

*8. IDEI ESENŢIALE: Cele doua moduri fundamentale de cunoaştere, de raportare la tainele universului sunt: a. CUNOAŞTEREA PARADISIACĂ, aceasta poate fi una înşelătoare, nu numai prin denumire, cât şi prin conţinut deoarece aparent dezvăluie misterele universului, asigură accesul în paradis omului de stiinta care prin descoperirile pe care le face micşorează numărul de mistere; în realitate, elimină o sursă de inspiraţie; b. CUNOAŞTEREA LUCIFERICĂ, cea specifica poetului Lucian Blaga, îşi propune exact contrariul şi anume nu să elimine, ci să ,, sporească a lumii taină.”

*9.FINAL: In final,la fel ca şi la început, îşi prezintă propria concepţie despre misiunea poetului şi a artistului în general care trebuie să iubească lumea în ansamblul ei şi nu să o dispreţuiască sau să o privească cu indiferenţă.

*10. CONCLUZIE: In concluzie, se poate spune că ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” va rămâne una dintre cele mai valoroase arte poetice din istoria literaturii române, alături de ,,Testament"şi ,,Flori de mucigai”- Tudor Arghezi sau ,,Joc secund” de Ion Barbu.

RIGA CRYPTO ŞI LAPONA ENIGEL

de ION BARBU

*1. ION BARBU - unul dintre cei patru mari poeţi interbelici (perioada dintre cele două războaie mondiale), dar şi unul dintre cei mai mari poeţi din istoria literaturii române.

*2. CELE MAI CUNOSCUTE OPERE ALE SALE: ,,Riga Crypto şi lapona Enigel ",,,Joc secund", ,,Timbru".

*3. VOLUME PUBLICATE: A publicat două volume de poezii, dintre care primul- ,, Dupa melci” a fost retras la cererea sa, nemulţumit de modul în care a fost ilustrat; se poate spune, de aceea, că a publicat un singur volum de versuri- ,,Joc secund”(1930).

*4.IMPORTANŢA OPEREI: ,,Riga Crypto şi lapona Enige” - UNA DINTRE CAPODOPERELE poeziei românesti, un ,,Luceafăr întors”, aşa cum l-a numit însuşi poetul.

*5. ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI CU POEMUL LUCEAFĂRUL: amândouă sunt poeme de mari dimensiuni, iubirile sunt imposibile, totul se întâmplă în vis, finalul nu este unul fericit; spre deosebire de poezia lui Mihai Eminescu, de data aceasta fiinţa superioara este cea feminina, fapt pentru care poate fi considerat o replică poetică dată de Ion Barbu .

*6. STRUCTURA: formată din strofe de tip catren, două părti sub forma unei ,,povestiri în ramă".

*7. IDEI ESENTIALE: Textul subintitulat baladă poate fi interpretat în doua moduri: o ,,simplă" poveste fantastica de dragoste ; o poveste simbolica despre imposibilitatea depăşirii limitelor care separă două lumi diferite.

*8. Inceput / PRIMELE PATRU STROFE: acestea formează o prima parte, rama povestirii, în care la finalul unei nunţi, unul dintre participanţi îi cere menestrelului, muzicantului sa-i mai spună acea poveste pe care, deşi a auzit-o ,,acum o vara", ar mai dori să o reasculte deoarece l-a impresionat.

*9.PARTEA A DOUA: Intâlnirea dintre cei doi are loc, la fel ca în poemul eminescian, în visul fetei, dar de data aceasta nu într-un spatiu solemn- castelul, ci în mijlocul naturii, într-un spatiu al libertatii- o poiană; de data aceasta, fiinţa masculină este cea care va face primul pas si va veni nechemat în visul fetei, încercând să o atraga în lumea lui, iar atunci când va fi refuzat, va insista şi va dori să fie luat el în lumea ei. Şi de data aceasta fata îl amână: ,,aşteaptă de te coace". In final, lapona nu se lasă pradă tentaţiilor, riga Crypto îşi acceptă soarta, renunţă la idealuri şi se resemnează să rămână în lumea lui, acolo unde îşi găseşte perechea- măsălariţa.

*10. CONCLUZIE: In concluzie, se poate spune că ,,Riga Crypto si lapona Enigel” va ramâne una dintre cele mai valoroase opere lirice din istoria literaturii române, o altfel de completare peste timp a ,,Luceafărului".

LEOAICA TÂNĂRĂ, IUBIREA

de NICHITA STĂNESCU

*1. NICHITA STĂNESCU - unul dintre cei patru mari poeţi postbelici (perioada de după cele două războaie mondiale), dar şi unul dintre cei mai mari poeţi din istoria literaturii române alături de Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu şi Marin Sorescu.

*2. CELE MAI CUNOSCUTE POEZII ALE SALE: ,,Leoaica tânără, iubirea ", ,,Lecţia despre cub".

*3.IMPORTANŢA OPEREI: ,,Leoaică tânara, iubirea” - UNA DINTRE CAPODOPERELE poeziei românesti şi una dintre cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română.

*4. TRĂSĂTURILE GENULUI LIRIC: conţine opere în versuri; formate din versuri grupate pe strofe, predomină figurile de stil si imaginile artisitice; există un eu liric- o ,,voce” a poetului care transmite în mod direct gândurile şi sentimentele sale; elemente de versificaţie care dau o notă de armonie şi muzicalitate textului.

*5. TITLUL: Se repetă şi ca prim vers, un fapt care dă atât o notă de muzicalitate, dar şi subliniază importanţa acestei imagini metaforice în jurul căreia se va construi întregul text.

*6. STRUCTURA: formată din trei strofe inegale din punct de vedere al numărului de versuri, în spiritul poeziei moderne şi care sunt de fapt trei secvenţe lirice ale acestei ,,poveşti” de dragoste aparent autobiografice.

*7. INCEPUT / PRIMA STROFĂ: surprinde acel moment de neuitat al întâlnirii cu iubirea, comparată cu o leoaică tânără care pândeşte şi atacă pe neaşteptate, o imagine unică în literatura română.

*8. STROFA A DOUA: prezintă efectele acestei întâlniri neaşteptate cu iubirea care îi va schimba radical întreaga viaţă, dar şi modul de a vedea lumea.

*9.FINAL / ULTIMA STROFĂ: Ultimele doua versuri aduc o notă de melancolie deoarece starea euforică a trecut şi îndrăgostitul se întreabă daca nu cumva până şi dragostea e trecătoare, chiar un lucru de scurtă durată.

*10. CONCLUZIE: In concluzie, se poate spune că ,,Leoaică tânără, iubirea” va ramâne una dintre cele mai valoroase poezii de dragoste din istoria literaturii române.

O SCRISOARE PIERDUTĂ

de I.L.CARAGIALE

*1. I. L. Caragiale este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române alături de Mihai Eminescu, Ion Creangă şi Ioan Slavici, dar şi cel mai mare dramaturg român din toate timpurile.

*2. CLASIFICAREA OPERELOR SALE: a. schiţe- ,,Vizita”, ,,Bubico”; b. nuvele- ,,În vreme de război”, ,,Două loturi”, ,,La hanul lui Mânjoală”; c. piese de teatru- ,,O noapte furtunoasă”, ,,O scrisoare pierdută”.

*3. TRĂSĂTURILE COMEDIEI: specie a genului dramatic, formată din acte şi scene; principalul mod de expunere este dialogul; există acţiune, personaje, un conflict dramatic si momentele subiectului, iar finalul este unul care stârneşte râsul.

*4. STRUCTURA: 4 acte cu o construcţie gradată a subiectului care respectă momentele subiectului.

*5. PERSONAJE: Triunghiul conjugal format din ZOE- soţia, ZAHARIA TRAHANACHE- soţul ei şi ŞTEFAN TIPĂTESCU- prefectul, amantul lui Zoe şi prietenul declarat al lui Zaharia; Cetăţeanul turmentat- cel care găseşte scrisoarea pe stradă, îi este furată şi apoi o regăseşte şi o predă lui Zoe în schimbul răspunsului la întrebarea: ,,Eu cu cine votez?"; NAE CAŢAVENCU- cel care îi sustrage scrisoarea Cetăţeanului turmentat şi o foloseşte ca mijloc de şantaj pentru a obţine postul de deputat.

*6. ÎNCEPUT: Piesa începe cu o discuţie între Tipătescu şi Ghiţă, poliţistul oraşului; prefectul citeşte un articol de ziar în care era criticat de Nae Caţavencu şi numit ,,vampir", iar poliţistul îi povesteşte ceea ce aflase cu o seara înainte despre o scrisoare care, se lăuda Caţavencu, îi va obliga pe toţi să-l voteze.

*7. ACŢIUNE: Intrarea in scena, mai târziu, a altui personaj - Zaharia va lămuri despre ce scrisoare de şantaj este vorba. Fiecare personaj reacţionează într-un mod care-i reflectă caracterul: Tipătescu- nervos, crede că poate speria pe oricine prin forţă, vrea să-l aresteze pe Caţavencu; Zoe- o femeie cre ştie să joace teatru- plânge, se lamentează, dar este dispusă şi să facă orice compromis cerut pentru a-şi atinge scopul- returnarea scrisorii compromiţătoare şi evitarea publicării ei în ziar; Zaharia- omul în aparenţă greoi, naiv, dar care nu se sperie de nimic şi care la orice şantaj răspunde la fel, cu un alt santaj- îi găseşte lui Caţavencu o poliţă falsificată, un lucru mult mai grav decât o scrisoare de amor şi pentru care Caţavencu ar fi trebuit să ajungă la închisoare.

*8.Răsturnarea de situaţie: După ce Zoe reuşise să-i convingă şi pe Tipătescu şi pe sotul ei să-l voteze pe Caţavencu în schimbul scrisorii, de la Bucureşti este trimis un alt candidat- Agamemnon sau cum i se mai spune Agamiţa Dandanache.

*9. Tipuri de comic: de nume, de situaţii, de limbaj.

*10. FINALUL este unul comic şi in care fiecare dintre personaje are câte ceva de câştigat: AGAMIŢĂ DANDANACHE va fi ales deputat, fără alte probleme; ZOE îşi păstrează aparenţa de doamnă onorabilă în oraş deoarece scrisoarea compromiţătoare nu va mai fi publicată; TIPĂTESCU şi ZAHARIA evită un scandal care le-ar fi stricat imaginea şi ,,prietenia" aparentă dintre cei doi; CAŢAVENCU- nu va obţine postul de deputat, dar primeşte în schimb măcar promisiunea că la următoarele alegeri el va fi cel ales.

IONA

de MARIN SORESCU

*1. Marin Sorescu este unul dintre cei mai importanţi autori de piese de teatru din istoria literaturii române alături de I. L. Caragiale- ,,O scrisoare pierdută” şi Camil Petrescu- ,,Jocul ielelor”, dar şi cel mai important dramaturg modern din secolul XX.

*2. IMPORTANŢA OPEREI: ,,Iona” este una dintre CAPODOPERELE genului dramatic din secolul XX.

*3. CLASIFICAREA OPERELOR SALE: a. POEZII- seria ,,La lilieci”; b. ROMANE- ,,Trei dinţi din faţă” c. PIESE DE TEATRU- ,,Iona”, ,,Paracliserul”, ,,Matca”.

*4. TRĂSĂTURILE DRAMEI: specie a genului dramatic, formată din acte si scene; principalul mod de expunere este dialogul sau monogul; există indicaţii scenice, acţiune, personaje, un conflict dramatic exterior şi interior, dar şi momentele subiectului, iar finalul este unul care nu mai stârneşte râsul ca în cazul comediei, ci impresionează şi pune pe gânduri cititorul sau spectatorul.

*5. TITLUL: Titlul piesei sugerează principala sursă de inspiraţie – mitul biblic al pescarului înghiţit de un peşte.

*6. STRUCTURA: 4 părţi şi cu o construcţie de tip modern deoarece actele sunt inlocuite cu tablouri, iar dialogul exterior cu unul interior, al pescarului şi al ,,vocilor” sale.

*7. PERSONAJE: Un pescar care este caracterizat simbolic încă de la început, din indicaţiile scenice: ,,un om foarte singur” care ,, vorbeşte tare cu sine însuşi”, ,,se dedublează”, îşi pune intrebari şi-şi răspunde” şi ,,se comportă tot timpul ca şi când în scenă ar fi două personaje.”

*8. ÎNCEPUT: In primul tablou, Iona, cel care visează ,,în fiecare noapte doar peşti”, se află in gura imensă a unui peşte fără să fie însă conştient de situaţia în care se află, de faptul că şi-a pierdut libertatea.

*9. ACŢIUNE: - CEL DE-AL II-LEA TABLOU: prezintă o situaţie schimbată deoarece Iona se află in interiorul peştelui, de fapt abia acum el va începe să înţeleagă faptul că a fost ,,înghiţit”, altfel spus să înţeleagă gravitatea situaţiei în care se afla. - CEL DE-AL III-LEA TABLOU: prezintă un Iona schimbat, pe de-o parte care încearcă să schimbe şi să facă ceva - CEL DE-AL IV-LEA TABLOU: unul plin de dramatism deoarece Iona comite un gest simbolic- îşi spintecă burta cu cuţitul, sinuciderea ca un act de resemnare şi de acceptare a înfrângerii.

*10. FINALUL: Unul tulburător şi in care personajul are mai mult de pierdut decât de câştigat; ultimele sale cuvinte- ,,răzbim noi cumva la lumină” din finalul piesei pot fi interpretate şi din punct de vedere politic, ca o aluzie la perioada în care a fost scrisă opera şi in care omul nu putea gasi salvarea decât în interiorul său, acolo unde fiecare, fără frică, putea să-şi găsească libertatea spirituală şi să spună orice doreşte.

EUGEN LOVINESCU *1. INTRODUCERE: Unul dintre cei mai mari istorici şi critici literari din istoria literaturii române, alături de Titu Maiorescu şi de George Călinescu.

*2. ETAPELE ACTIVITĂŢII SALE: 1. Etapa de început atunci când articolele şi studiile sale se află sub influenţa ideilor lui Titu Maiorescu, primele volume din ,,Critice”; 2. Etapa de deplină maturitate în care devine principalul militant al modernismului interbelic, contribuie decisiv la impunerea acestei noi direcţii în literatura română din perioada interbelică şi a unor mari scriitori.

*3. CELE MAI CUNOSCUTE STUDII ALE SALE:- Istoria civilizației române moderne (volume publicate în 1924 şi 1925);- Istoria literaturii române contemporane (1937).

*4. DIFERENŢE INTRE STUDIILE SALE: Din punct de vedere tematic, studiile sale se pot clasifica astfel:1. Studii dedicate culturii şi civilizaţiei, cel mai cunoscut exemplu- Istoria civilizației române moderne (1924 – 1925) în care explică evoluţia socială şi mai ales culturală în opoziţie cu ideea lui Titu Maiorescu despre ,,formele fără fond”. Din punctul său de vedere evoluţia spre modernitate a avut la bază ,,teoria imitaţiei”, altfel spus civilizaţiile mai mici preiau forme de la cele dezvoltate, copiază acele forme străine şi abia apoi le asimilează critic şi adaptează, astfel încât să apară şi ,,fondul”. 2. Studii literare dedicate perioadei interbelice şi modernismului din ţara noastră - Istoria literaturii române contemporane (1937) o sinteză a literaturii din perioada interbelică şi care impune conceptul de modernism prin opoziţie cu tradiţionalismul.

5. IMPORTANŢA OPEREI: Se trage un semnal de alarmă asupra faptului că literatura română din acele timpuri nu este într-o relaţie de sincronie cu modernitatea europeană.

*6. STRUCTURA: Istoria literaturii române contemporane este un studiu de mari dimensiuni format din mai multe părţi: 1. Evoluţia ideologiei literare; 2. Evoluţia criticii literare; 3. Evoluţia poeziei lirice; 4. Evoluţia prozei; 5. Cel de-al V-lea volum se ocupă de evoluţia teatrului românesc la începutul sec. xx.

*7 - 8. ÎNCEPUT / FINAL: Eugen Lovinescu publică la începutul lucrării sale o PREFAŢĂ, iar la final o ,,ÎNCHEIERE” în care îşi explică demersul critic prin faptul că a dorit să sintezize cercetările sale despre literatura de la la începutul secolul XX şi perioada interbelică, că nu caută ,,controverse”, ci speră ca lucrarea sa să devină un ,,îndreptar literar al generaţiei actuale”.

*9. IDEI ESENŢIALE: În ceea ce priveşte poezia face o trecere în revistă a principalelor direcţii, realizează o clasificare, dar şi impune, spre exemplu, pe Argezi- sinteză tradiţionalism-modernism, Ion Barbu- poet ermetic.În ceea ce priveşte proza, face şi acolo o trecere în revistă: pe de-o parte proza rurală, insistând mai ales asupra lui Liviu Rebreanu, romanul ,,Ion” fiind comparat cu un ,,fluviu curgător de fapte” care are meritul de a realiza o imagine de ansamblu a vieţii ţărăneşti din Ardeal; pe de altă parte proza urbană, remarcă pe Mircea Eliade, H. P. Bengescu, dar mai ales pe Camil Petrescu, ale cărui romane le consideră ,, două din cele mai bune romane de analiză ale literaturii mai noi”; tot acesta va fi remarcat şi în ceea ce priveşte teatrul, ,,Suflete tari” fiind piesa care ,,l-a pus dintr-o dată în circulaţie teatrală”.

10. CONCLUZIE: In concluzie, se poate spune că prin studiile sale Eugen Lovinescu va impune o direcţie nouă, modernistă literaturii române.

TITU MAIORESCU ŞI JUNIMEA

*1. INTRODUCERE: Primul mare istoric şi critic literar din istoria literaturii române, dar şi fondatorul ,,Junimii” precum şi cel care l-a ajutat foarte mult pe Mihai Eminescu.

*2. ETAPELE ACTIVITĂŢII SALE: 1. Etapa ieşeană, atunci când se va implica activ în viaţa literară prin înfiinţarea cenaclului ,,Junimea”şi a revistei ,,Convorbiri literare”, acolo unde se vor forma şi afirma cei patru mari clasici ai literaturii române - Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale şi Ioan Slavici ; 2. Etapa bucureşteană, după mutarea în capitală şi implicarea în viaţa politică a lui Titu Maiorescu, atunci când ,,Junimea” capătă un caracter preponderent universitar şi de cercetare ştiinţifică.

*3. CELE MAI CUNOSCUTE STUDII ALE SALE: O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867(primul); În contra direcţiei de astăzi în cultura română (1868); Comediile domnului Caragiale (1885); Eminescu şi poeziile sale (1889).

*4. DIFERENŢE INTRE STUDIILE SALE: Din punct de vedere tematic, studiile sale se pot clasifica astfel: 1. Studii dedicate problemelor de limba literară precum Beţia de cuvinte în care critică folosirea exagerată a neologismelor; 2. Studii literare dedicate unor mari scriitori precum Mihai Eminescu sau I. L. Caragiale; 3. Studii culturale dedicate vieţii literare din ţara noastră şi în care încearcă să dea o direcţie nouă şi să militeze penttru eliminarea ,,formelor fără fond”, spre exemplu studiul ,,În contra direcţiei de astăzi în cultura română”.

5. IMPORTANŢA OPEREI: Se trage un semnal de alarmă asupra superficialităţii care domina cultura română în acele timpuri şi care putea fi considerată ,,o formă fără fond”.

*6. STRUCTURA: Un studiu de mici dimensiuni în raport cu celelalte, aproximativ 10 pagini, fără împărţiri pe mai multe părţi sau capitole.

*7. ÎNCEPUT: Titu Maiorescu reaminteşte care au fost articolele sale publicate în revista ,,Convorbiri literare” şi se declară dezamăgit de faptul că acestea nu au fost înţelese de contemporani care în loc să se ocupe de conţinutul lor s-au preocupat mai mult să-l critice pe autorul lor.

*8. IDEI ESENŢIALE: Maiorescu critică pe cei care se grăbesc să copieze ,,formele” adică instituţiile culturale şi literare occidentale, fără să analizez mai întâi în ce măsură societatea noastră este pregătită pentru ele şi acestea se potrivesc. Soluţia găsită este exigenţa critică atât în ceea ce priveşte operele literare, cât şi instituţiile culturale, altfel spus tot ceea ce nu are valoare trebuie criticat şi nu privit cu îngăduinţă şi lăudat pentru simplu fapt că există.

*9.FINAL: Titu Maiorescu concluzionează că este de preferat să nu existe cultură decât să fie una falsă, dar totul numai din speranţa că îi va mobiliza pe contemporani să realizeze opere literare valoroase.

*10. CONCLUZIE: In concluzie, se poate spune că acest studiu va ramâne unul dintre cele mai importante dintre cele scrise de Titu Maiorescu, dar şi din istoria critici literare româneşti deoarece prin ,,teoria formelor fără fond” se propune o teorie care îi va marca evoluţia şi va aduce o direcţie nouă culturii române.