atitudini - CENTRAS numarul 4_atitudini.pdf · iar cunoaºterea ºi respectul pentru modul de lucru...

wwwwww..cceennttrraass..rroo EEddiiþþiiaa 44//22000088AATTIITTUUDDIINNIIAATTIITTUUDDIINNIIwwwwww..eeuurrooppeeddiirreecctt..cceennttrraass..rroo

Atitudini

DDiirreeccttoorr oonnoorriiffiicc::DDoorriinn TTuuddoorraann

Coordonator de proiect:Ion Olteanu

Redactor ºef: Cristina Mastacan

Redactori: Sorana Stãnescu,Oana Vuculescu, Cristina

Mastacan, Dragoº Davidescu,Feodor Barbu

CENTRASBd. Mareºal Averescu nr.17,

corp.F, et.3, sector 1,Bucureºti - România

Telefon: 021 223 00 10Fax: 021 223 00 12

e-mail: [email protected]

Cont CENTRASRO82 MIND 0010 0000 4397

RO01deschis la ATE Bank România

DDiinn ccuupprriinnss::EEUURROOPPEE DDIIRREECCTT2008 - Anul European al Dialogului Intercultural...p3

Dialogul Intercultural - un exerciþiu de încredere...p5

Agenda Anului Dialogului Intercultural...p8

Ambasadorii români ai Anului Dialogului Intercultural...p10

Sprijin gratuit pentru afacerile europene...p9

Cãtre instituþiile publice ºi organizaþiileneguvernamentale...p12

Programul Puzzle 2008...p16

Studiu naþional privind dialogul intercultural în Rom’nia rea-lizat de Institutul Intercultural Român...p13

Ambasadorii europeni ai Anului Dialogului Intercultural...p11

Fãrã toleranþã faþã de diversitatea culturalã nu putem vorbidespre o Europã unitã...p18

Dialogul intercultural european...p14

Facts &Figures: Un program al Uniunii Europene...p6

Bruxelles: celebrarea diversitãþii împreunã cu AmbasadoriiAnului Dialogului Intercultural...p20

Atitudini EEUURROOPPEE DDIIRREECCTT

33

22000088 -- AAnnuull EEuurrooppeeaann aall DDiiaalloogguulluuii IInntteerrccuullttuurraall

Societatea în care trãim devine din ce înce mai multiculturalã. Unii vãd aceastã nouãrealitate ca pe o comunitate interculturalã în carediversitatea etnicã ºi religioasã reprezintã unadevãrat tezaur. Alþii considerã cã Europa setransformã într-un turn Babel, un spaþiu în caredomneºte confuzia, unde prea mulþi vorbesc ºiprea puþini ascultã.

Indiferent ce credem despre Europa ºidespre cei din jurul nostru, istoria a dovedit cãdialogul dintre oameni aparþinând unor culturidiferite este foarte important. 2008 a fostdesemnat Anul europeanal dialogului intercultur-al.

Nevoia de a-icunoaºte ºi de a-iînþelege pe cei de lângãnoi este cu atât maiimperioasã, cu cât activ-itatea fiecãruia dintrenoi devine din ce în ce mai complexã ºi presuneinteracþiunea cu persoane ºi organizaþii caredepãºesc spaþiul tradiþional de comunicare - fiecã vorbim de graniþele statale, fie de graniþeleculturale, religioase sau lingvistice. În derulareanormalã a muncii noastre de zi cu zi, avemnevoie sã contactãm o organizaþie neguverna-mentalã din Maroc, sã stabilim detaliile uneiîntâlniri cu cineva din Georgia sau sã lucrãm,interactiv, în spa-þiul virtual, cu cineva din India.Toate acestea înainte de a participa, fireºte, la oconferinþã internaþionalã care reuneºte oficiali depe tot globul. În astfel de momente, abilitatea dea dialoga "intercultural" se dovedeºte crucialã,iar cunoaºterea ºi respectul pentru modul delucru al partenerilor noºtri - mod de lucruimpus, de multe ori, de tradiþia religioasã sau

etnicã - pot fi decisive pentru semnarea - sau nu- a contractului pe care l-am aºteptat în ultimulan.

Funcþionând ca o comunitate careîncearcã sã desfiinþeze graniþele - de orice fel -dintre membrii sãi, Uniunea Europeanã, adeschis, în mod susþinut, calea dialogului inter-cultural ºi s-a preocupat sã punã problema mul-ticulturalismului ºi a dialogului intercultural peagenda fiecãruia dintre noi.

Diferenþele culturale se fac simþite înnumeroase domenii, fiecã este vorba despre lib-ertatea presei, luptaîmpotriva discriminãrii ºia rasismului, integrareaimigranþilor sau politicaîn domeniul educaþiei.De aceea, la iniþiativaParlamentului Europeanºi a Consiliului European,

Uniunea Europeanã a decis încã din 2006 caanul 2008 sã fie Anul european al dialoguluiintercultural. Obiectivele acestui demers au fost:

- sensibilizarea europenilor faþã deimportanþa dialogului;

- promovarea valorilor comune ºi a noþi-unii de respect reciproc;

- încurajarea schimburilor culturale ºi adezbaterilor

Bugetul alocat de Uniunea Europeanãactivitãþilor dedicate Anului European alDialogului Intercultural a fost de 10 milioane deeuro.


44

Reprezentanþii Uniunii au venit astfel înîntâmpinarea nevoii crescute de comunicare, pecare oportunitãþile legate de liberalizarea pieþeimuncii sau de accesibilizarea condiþiilor destudiu ºi de cãlãtorie în spaþiul comunitar aucreat-o. Oportunitãþi ca acestea au fãcut posibilca într-o capitalã precum Bruxelles sau - recent,ºi Bucureºti - sã întâlneºti un melanj de religii,etnii ºi culturi, fiecare cu particularitãþile ei.Toate acestea în contextul eforturilor susþinutede a crea ºi promova conceptul "cetãþenieieuropene", cu toate implicaþiile sale, în rândulpopulaþiei fiecãruia dintre cele 27 de state mem-bre.

Toleranþa ºi respectul nu se pot naºtedecât din cunoaºterea ºi înþelegerea celuilalt. Deaceea, populaþia tânãrã a reprezentat unul dintresegmentele þintã de public pe care specialiºtiiUniunii Europene l-au avut în vedere, cu atât maimult, cu cât numãrul interacþiunilor "intercultu-rale" în rândul celor tineri tinde sã fie mai ridicatdecât în rândul celorlalte categorii de populaþie.La aceastã realitate au contribuit mai alesnumeroasele programe europene în domeniuleducaþiei, programe care au presupus schimburide experienþã sau vizite de lucru. Dobândireaabilitãþilor ºi a cunoºtintelor pe care le pre-

supune dialogul intercultural se va dovedi utilãtinerilor într-un mediu atât de complex, dedinamic ºi de competitiv precum cel actual.

Conform portalului www.europa.eu, bazaconceptualã a Anului European al DialoguluiIntercultural rezidã în Tratatul de la Maastricht ºiîn Tratatul de la Amsterdam, care presupunrespectarea diversitãþii culturale naþionale ºi cul-turale ºi, în acelaºi timp, consolidarea moºteniriiculturale comune.

Încã din 1990, Comisia Europeanã aimplementat o serie întreagã de mãsuri care austimulat dialogul intercultural: conferinþe acade-mice, proiecte culturale sau educaþionale în be-neficiul muncitorilor care pleacã sã lucreze într-un alt stat membru, programele Erasmus,Leonardo da Vinci, Jean Monnet sau Cultura2000, spre exemplu.

Tema dialogului intercultural va fi conti-nuatã anul viitor prin tema "Creativitate ºiInovaþie", care constituie urmãtorul obiectiv decomunicare al Uniunii Europene.

TTeemmaattiiccii aallee AAnnuulluuii DDiiaalloogguulluuii IInntteerrccuullttuurraall

DDiiaalloogguull iinntteerrccuullttuurraall rreepprreezziinnttãã oo pprriioorriittaattee ttrraannssvveerrssaallãã aa UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee..

PPeennttrruu aa iilluussttrraa îînn mmoodd ccoonnccrreett ddoommeenniiiillee aaccooppeerriittee îînn ccoonntteexxttuull AAEEDDII 22000088,, aauu ffoosstt sseelleeccttaattee oopptttteemmaattiiccii pprriinncciippaallee::

CCuullttuurrãã ººii mmeeddiiaaEEdduuccaattþþiiee //ººttiiiinnþþãã

MMiiggrraaþþiieeMMiinnoorriittããþþii

MMuullttiilliinnggvviissmmRReelliiggiiee

LLooccuull ddee mmuunnccããTTiinneerreett

55


DDiiaalloogguull iinntteerrccuullttuurraall -- uunn eexxeerrcciiþþiiuu ddee îînnccrreeddeerree

Ideea de a avea un program dedicat dia-logului intercultural bântuia de ceva timp spaþiileadministraþiei de la Bruxelles. Prioritate transver-salã, care vãdeºte diversitatea contextelor ce alcã-tuiesc comunitatea europeanã, s-a consideratpotrivit ca în 2008 aceastã temã sã pãtrundã maihotãrât pe agenda dezbaterilor publice ºi înconºtiinþa cetãþenilor.

Cu un buget mic, preponderent alocatactivitãþilor de comunicare ºi promovare, progra-mul Anul European al Dialogului Interculturaleste un semnal. Un semnal care poate fi tradus îndiferite alfabete, fiecare un alt cod de citire a pri-oritãþilor europene ºi a perspectivei ce urmãreºterelaþia dintre individ ºi comunitate. Pentru organi-zaþiile neguvernamentale, aceste orientãri nu potfi indiferente, fie pentru a fi supuse unei analizecritice, fie pentru a ghida proiectele viitoare.

Dacã e sã privim programele de finanþarecare au printre obiective sau criterii de acordare afinanþãrii promovarea dialogului intercultural,harta astfel desenatã va indica cultura, educaþia ºirelaþiile internaþionale ca domenii prioritare.Aruncând o ocheadã ºi politicilor culturaleeuropene, promovarea diversitãþii culturale ºi adialogului intercultural este unul dintre cele treiobiective ale Agendei europene pentru culturã.Metoda deschisã de coordonare a iniþiativelorstatelor membre ale UE pentru atingerea acestor

obiective, conform prioritãþilor stabilite deConsiliul Uniunii Europene implicã o profundãancorare în realitãþile naþionale. În acest sens,programe precum Anul European al DialoguluiIntercultural sunt reprezentative. Fondurile relativlimitate sunt acordate unui numãr restrâns deproiecte emblematice, fiecare stat urmând adesemna resursele umane ºi financiare pe care leconsiderã necesare, conform propriilor prioritãþi.

ªi poate mai mult decât în cazul altorteme, atunci când vine vorba despre dialog inter-cultural, societatea civilã româneascã are o seamãde cuvinte de spus. Este un teren extrem de prop-ice pentru o bunã colaborare, o provocare pentruo colaborare realã, un exerciþiu de încredere îninstituþiile publice care sunt desemnate sã admin-istreze, sã culeagã ºi sã sintetizeze iniþiativelesocietãþii civile.

RRaalluuccaa [email protected]

Coordonatorul campaniei naþionale pentru 2008 - Anul European al Dialogului Intercultural

Centrul de Consultanþã pentru Programe Culturale Europenewww.eurocult.ro

66


Sperãm sincer ca la sfârºitul lui 2008 sãputem prezenta Uniunii Europene o imagine câtmai fidelã a nevoii de dialog a societãþii noastre,a preocupãrilor organizaþiilor neguvernamentaleºi a iniþiativelor sale de succes. . În acest sens,Institutul Intercultural din Timiºoara realizeazã unstudiu, iar noi vã invitãm cãlduros sã contribuiþitrimiþând informaþii despre proiectele pe care ledesfãºuraþi. Iar dacã proiectul este în desfãºurare,Centrul de Consultanþã vã poate susþine ºi în pro-movarea acestuia la nivel naþional ºi european.

Centrul de Consultanþã pentruPrograme Culturale Europene (CCPCE) este oinstituþie publicã subordonatã MinisteruluiCulturii ºi Cultelor. CCPCE gãzduieºte activi-tatea Punctului de Contact Cultural alRomâniei pentru Programul Cultura (2007-2013) al Uniunii Europene, Media-Desk alProgramului Media (2007-2013) al UniuniiEuropene ºi este Organismul Naþional deCoordonare al României pentru ProgramulUniunii Europene 2008 - Anul European alDialogului Intercultural.

FFaaccttss && ffiigguurreess::UUnn pprrooggrraamm aall UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee

BBuuggeett: 10 milioane euroPPaarrtteenneerrii ssttrraatteeggiiccii: Consiliul Europei, UNESCO

SSttaattee ppaarrttiicciippaannttee: statele membre ale Uniunii Europene

OObbiieeccttiivvee ggeenneerraallee

- Promovarea dialoguluiintercultural ca proces prin care toþicei care trãiesc în UniuneaEuropeanã pot sã-ºi îmbunãtãþeascãabilitatea de a acþiona într-un mediu

cultural din ce în ce mai complex,atât în ceea ce priveºte relaþiile carese formeazã între Statele Membre,cât ºi în cadrul fiecãruia, din punctulde vedere al coabitãrii unor persoanesau grupuri ce au identitãþi culturalesau credinþe diferite;

- Evidenþierea dia-logului intercultur-al ca oportunitatede a contribui ºi dea beneficia de peurma unei societãþidinamice ºidiverse, nu doar înceea ce priveºtespaþiul european,ci ºi alte pãrþi alelumii;

- Creºterea nivelului deconºtientizare al tuturor locuitorilordin spaþiul Uniunii Europene ºi înspecial al tinerilor cu privire laimportanþa dezvoltãrii unei cetãþeniieuropene active, deschisã contactu-lui cu cei ce provin din afara spaþiu-lui european, cetãþenie ce respectãdiversitatea culturalã ºi se bazeazãpe valorile comune ale UniuniiEuropene, aºa cum sunt acestea pre-cizate în Articolul 6 al Tratatului UEºi în Carta Drepturilor Fundamentalea Uniunii Europene;

- Evidenþierea contribuþieidiferitelor culturi ºi expresii alediversitãþii culturale la patrimoniul ºila stilul de viaþã al cetãþenilor dinStatele Membre.

CCiittiiþþii mmaaii mmuullttee ddeesspprree pprrooggrraamm ppee IInntteerrnneett,, wwwwww..ddiiaalloogguuee22000088..eeuu ººii wwwwww..ddiiaalloogg22000088..rroo ((ppeennttrruu RRoommâânniiaa))..

77


PPrrooiieeccttee ffiinnaannþþaattee

- 7 proiecte trans-naþionale, 27 de proiecte naþionale;

MMoodd ddee ffuunnccþþiioonnaarreeDG Educaþie Culturã

administreazã programul la niveleuropean; Organisme Naþionale deCoordonare în fiecare stat membru;Media Consulta are contract cu CEpentru partea de promovare a acti-vitãþilor europene ºi naþionale, inclu-siv administrarea conþinutului situluiProgramului www.dialogue2008.eu;

IImmaaggiinneeaa PPrrooggrraammuulluuii- Au fost numiþi

ambasadori europeni ºi ambasadorinaþionali ai Programului, perso-nal-itãþi implicate în sprijinirea dialogu-lui intercultural în domeniul lor deexpertizã;

AAccttiivviittããþþii- Dezbateri la Bruxelles,

concurs de fotografie, studii;

CCoommuunniiccaarree- Situl oficial al

Programului: www.dialogue2008.eu;

ÎÎnn RRoommâânniiaa::

CCoooorrddoonnaarreeaa aaccttiivviittããþþiilloorr- Centrul de Consultanþã

pentru Programe Culturale Europene(CCPCE);

SSttrraatteeggiiaa nnaaþþiioonnaallãã- Ministerul Culturii ºi

Cultelor a identificat prioritãþilenaþionale pentru Anul European alDialogului Intercultural 2008

PPrriioorriittããþþii nnaaþþiioonnaallee: - Intensificarea dialogului

între diferite grupuri din societate ºiîntre generaþii;

- Implicarea minoritãþilortradiþionale ºi a noilor minoritãþi dinRomânia în proiecte ºi dezbateri pe

teme de interes comunitar;- Stimularea reflecþiei

comune a autoritãþilor guvernamen-tale ºi a organizaþiilor societãþiicivile asupra importanþei dialoguluiintercultural;

- Încurajarea participãriitinerilor ºi a operatorilor culturali înprograme comunitare ºi în schemeinternaþionale de mobilitate;

- Atragerea atenþiei asupraimportanþei dialogului interculturalîn viaþa de zi cu zi a publicului larg,a tinerei generaþii în special;

- Încurajarea reflecþieiasupra nucleului de semnificaþie alconceptului de dialog intercultural.

FFiinnaannþþããrrii nnaaþþiioonnaalleeMinisterul Culturii ºi

Cultelor a acordat o sumã totalã de4 milioane lei proiectelor care audemonstrat cã sprijinã dialogulintercultural ºi diversitatea culturalã.99 de proiecte ce se desfãºoarã în2008 au fost în acest fel susþinute.Lista acestor proiecte este disponi-bilã pe www.dialog2008.ro/finan-tari_mcc.

PPrriinncciippaallii ppaarrtteenneerriiLa iniþiativa CCPCE s-a for-

mat un Grup de lucru pentru AEDI2008 în România, grup din care facparte: Ministerul Culturii ºi Cultelor,Reprezentanþa CE în România,Biroul de Informare al ParlamentuluiEuropean în România,Departamentul pentru RelaþiiInteretnice, Agenþia Naþionalã pen-tru Programe Comunitare înDomeniul Educaþiei ºi FormãriiProfesionale, Oficiul Român pentruImigrãri, Institutul InterculturalTimiºoara, Comisia NaþionalãUNESCO, Centrul Educaþia 2000+,Centrul de Resurse pentruDiversitate Etnoculturalã;

AAmmbbaassaaddoorriiii nnaaþþiioonnaallii - Sandra Pralong, Damian

Drãghici, Ovidiu Pecican, AndorHorvath

PPrrooiieeccttuull nnaaþþiioonnaall - PUZZLE, coordonat de

CCPCE în parteneriat cu FundaþiaToaca, Reþeaua Naþionalã aMuzeelor din România, MuzeulÞãranului Român, Centrul Geomediadin Universitatea Bucureºti,Jeunesses Musicales România.Proiectul se desfãþoarã cu sprijinulfinanciar al Uniunii Europene ºi alMinisterului Culturii ºi Cultelor: Maimulte informaþii pe www.dia-log2008.ro/puzzle.

IImmpplliiccaarree- Organizaþiile care des-

fãºoarã proiecte care sprijinã dia-logul intercultural pot sã înscrieiniþiativa sub egida AEDI 2008;

FFoollllooww--uupp- La cererea CCPCE,

Institutul Intercultural Timiºoararealizeazã un studiu privind dialogulintercultural în România, studiu caresã reflecte cu adevãrat situaþia actu-alã ºi sã permitã orientarea efor-turilor viitoare în acest domeniu.

CCoommuunniiccaarree- Situl oficial al activitãþilor

dedicate Programului în România:www.dialog2008.ro

88


AAggeennddaa AAnnuulluuii DDiiaalloogguulluuii IInntteerrccuullttuurraall sseepptteemmbbrriiee -- ddeecceemmbbrriiee 22000088

1100 sseepptteemmbbrriiee 22000088 -- AA cciinncceeaa ddeezzbbaatteerree ddee llaaBBrruuxxeelleess -- ""MMuullttiilliinnggvviissmmuull""

A cincea dintr-o serie de 7 dezbateri va avea casubiect multilingvismul. Întâlnirea va fi prezidatãde jurnalistul Shada Islam.

Locaþia: Sala Polonezã, Palatul RezidenþialOraº: BruxellesOrganizator: Comisia EuropeanãEmail: [email protected]: www.dialogue2008.eu

2266 sseepptteemmbbrriiee 22000088 -- ZZiiuuaa DDiiaalloogguulluuiiIInntteerrccuullttuurraall

În Ziua Dialogului Intercultural, voluntari cuexperienþã ai organizaþiilor membre aleFederaþiei Europene pentru EducaþieInterculturalã vor colabora pentru a promovaideea dialogului intercultural prin organizarea dedezbateri simultane în aproape 400 de comu-nitãþi locale. O serie de metode interactive ºi deeducaþie participativã (filme, texte, muzicã,jocuri) vor fi folosite pentru a stimula reflecþia ºidiscuþiile pe tema dialogului intercultural în ºcoli,spaþii publice ºi instituþii locale. Un site interactiv, lansat în luna mai 2008,încearcã sã încurajeze voluntarii sã schimbe idei,sã conecteze activitãþile individuale ºi sã creezepremisele cooperãrii.

Ziua Dialogului Intercultural va fi sãrbãtoritã înAustria, Belgia, Cehia, Egipt, Finlanda, Franþa,Germania, Ungaria, Islanda, Italia, Lituania,Norvegia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Spania,Suedia, Elveþia, Tunisia, Turcia.

11 ooccttoommbbrriiee 22000088 -- AA ººaasseeaa ddeezzbbaatteerree ddee llaaBBrruuxxeelleess -- ""EEdduuccaaþþiiaa""


1133 -- 1144 ooccttoommbbrriiee 22000088 -- CCoonnffeerriinnþþaaIInntteerrnnaaþþiioonnaallãã EEdduuccaaþþiioonnaallãã ""DDiinnccoolloo ddee mmoobbiillii--ttaattee:: eedduuccaaþþiiaa iinntteerrccuullttuurraallãã pprriinn iinntteerrmmeeddiiuullsscchhiimmbbuurriilloorr îînnttrree ttiinneerrii""

Locaþie: Berlin - Academia de ªtiinþeBrandenburgOrganizator: Federaþia Europeanã pentruEducaþie Interculturalã, AFS ºi Institutul deCercetare pentru Dezvolare Interculturalã.Website: www.movingbeyondmobility.org

La conferinþã sunt aºteptaþi cercetãtori, practi-cieni ºi experþi în ceea ce priveºte schimbul inter-cultural între tineri ºi educaþia interculturalã. Sevor dezbate impactul educaþional, poveºti de suc-ces ºi obstacole în ce priveºte programele deschimb.

55..1111..22000088 -- AA ººaapptteeaa ccoonnffeerriinnþþãã ddee llaa BBrruuxxeelllleess --""MMeeddiiaa""


99


SSpprriijjiinn ggrraattuuiitt ppeennttrruu aaffaacceerriillee eeuurrooppeennee

Interviu cu Mãdãlina Paxaman - coordonator Centrul de Informare EUROPE DIRECTCENTRAS Bucureºti

Paula Safta - redactor www.startups.roInformaþiile se regãsesc în articolul “Sprijin gratuit pentru afacerile europene”,pe site-ul

www.startups.ro

11.. CCuu ccee ssee ooccuuppãã EEuurrooppee DDiirreecctt CCeennttrraass??

Centrul de informare EUROPE DIRECT CEN-TRAS Bucureºti oferã rãspunsuri la întrebãrile cetãþe-nilor legate de politicile ºi programele UniuniiEuropene, informaþii practice cu privire la numeroaseaspecte care þin de viaþa într-o þarã membrã a UE(cãlãtoria dintr-un stat al UE în altul, demersurile pen-tru recunoaºterea studiilor, introducerea unei plângeriîmpotriva produselor periculoase), numele, adresele ºinumerele de telefon ale organizaþiilor la care cetãþeniipot face apel, susþinerea unor proiecte de tip "reþea",ajutor pentru stabilirea parteneriatelor transfrontal-iere. De asemenea, pentru a avea o cât mai bunãcomunicare cu cetãþenii, Centrul de InformareEUROPE DIRECT CENTRAS organizeazã diferiteevenimente (cum a fost, de exemplu Caravana ZileleEuropei).

22.. UUnnddee ssee ggããsseesscc cceennttrreellee?? ÎÎnn BBuuccuurreeººttii,, îînn þþaarrãã??

Centrele de Informare EUROPE DIRECT segãsesc în Bucureºti (Centrul de Informare EUROPEDIRECT CENTRAS) ºi în alte 26 de locaþii (Alba Iulia,Arad, Bacãu, Baia Mare, Bistriþa, Braºov, Cluj,Comãneºti, Constanþa, Craiova, Fãgãraº, Galaþi, Iaºi,Lacul Sãrat, Mediaº, Mizil, Odorheiul secuiesc, PiatraNeamþ, Râmnicu Vâlcea, Rodna, Sângeorgiu dePãdure, Sfântul Gheorghe, Simeria, Târgu Mureº,Timiºoara, Vaslui). Mai multe informaþii desprereþeaua Europe Direct din fiecare stat membru pot figãsite accesând http://ec.europa.eu/europedirect-index_ro.htm.

33.. CCuumm ppoott aacccceessaa ccoommppaanniiiillee cceennttrruull ddee iinnffoorrmmaarreeeeuurrooppeeaannãã??

Companiile se pot adresa Centrului de infor-mare EUROPE DRECT CENTRAS prin e-mail la:[email protected], la telefon 021 2230029 fax021 223 0012, vizitând pagina noastrã de web(www.europedirect.centras.ro) sau direct la sediul nos-tru din Bd. Mareºal Averescu, nr. 17, corp F, etaj 3.

44.. CCuumm aajjuuttãã// ccoonnssiilliiaazzãã// pprroommoovveeaazzãã EEuurrooppee DDiirreeccttCCeennttrraass aaffaacceerriillee ccoommppaanniiiilloorr// ppeerrssooaanneelloorr ffiizziiccee ccaarree

vvoorr ssãã--ººii ddeesscchhiiddãã uunn bbuussiinneessss??

Centrul de Informare EUROPE DIRECT CEN-TRAS are ca principal beneficiar cetãþeanul ºi nu esteaxat, în special, pe comunicarea cu companiile dinzona Bucureºti/ Ilfov, prin urmare nu are ca principalobiectiv promovarea companiilor sau persoanelor caredoresc sã îºi deschidã o afacere. EUROPE DIRECTCENTRAS oferã informaþii generale cu privire laachiziþionarea sau vânzarea unei întreprinderi,închiderea activitãþii, posibilitãþile de finanþare,gestiunea întreprinderilor, dezvoltarea activitãþii.

66..DDee ccee ffeell ddee ddoommeenniiii// pprroobblleemmee// sseeggmmeennttee aalleebbuussiinneessssuulluuii eeuurrooppeeaann ssuunntt iinntteerreessaattee ffiirrmmeellee

rroommaanneessttii??

Firmele româneºti au fost, pânã acum, intere-sate de accesarea fondurilor structurale, de legislaþiaindustrialã ºi comercialã, de gestiunea resurselorumane.

1100


AAmmbbaassaaddoorriiii rroommâânnii aaii AAnnuulluuii DDiiaalloogguulluuii IInntteerrccuullttuurraall

ÎÎnn aannuull 22000088,, oo sseerriiee ddee pprreessoonnaalliittããþþii aallee vviieeþþiiii ccuullttuurraallee ººii aarrttiissttiiccee eeuurrooppeennee ss--aauu rreeuunniitt îînnttrr--uunn ddeemmeerrss ddee eennddoorrssaarree aa eevveenniimmeenntteelloorr ccee ssee ddeessffaaººooaarrãã ssuubb eeggiiddaa AAnnuulluuii EEuurrooppeeaann aall DDiiaalloogguulluuiiIInntteerrccuullttuurraall.. RRoommâânniiaa ss--aa aallããttuurraatt ººii eeaa aacceessttuuii ddeemmeerrss.. PPaattrruu ppeerrssoonnaalliittããþþii aauu ddeecciiss ssãã îîººii aassuummee rroolluullddee aammbbaassaaddoorrii nnaaþþiioonnaallii aaii AAnnuulluuii DDiiaalloogguulluuii IInntteerrccuullttuurraall..

SSaannddrraa PPrraalloonngg - este expert în drept internaþio-nal, diplomaþie, ºtiinþe politice, relaþii inter-naþionale ºi artã. Preºedinte din 2006 al FundaþieiSynergy Communications. Fost consilier regionalal Programului de Dezvoltare al Naþiunilor Unite,fost consilier al Preºedintelui României. Autor destudii ºi analize în domeniul ºtiinþelor politice ºial relaþiilor internaþionale.

HHoorrvvaatthh AAnnddoorr - estedoctor în filozofie,autor de studii ºi eseuri,conferenþiar universitarla Universitatea BabesBolyai, Facultatea deLitere, Catedra deLiteraturã Maghiarã,redactor-ºef adjunct alrevistei KORUNK, fostsecretar de stat înMinisterul Culturii.

OOvviiddiiuu PPeecciiccaann - este doctor în istorie, prozator ºieseist, istoric, publicist ºi traducãtor, profesor laFacultatea de studii Europene a UniversitãþiiBabeº Bolyai din Cluj-Napoca. Este membru al

Team EuropeRomânia.

DDaammiiaann DDrraagghhiiccii - este maestru al naiului ºicompozitor, partener al unor artiºti renumiþica James Brown, Joe Cocker, The PointerSisters. În 2006 a înfiinþat grupul "Damian& Brothers, Filarmonika Rromanes". În2007 a fost desemnat ambasador naþionalpentru Anul European al Egalitãþii de ªansepentru Toþi.

1111


AAmmbbaassaaddoorriiii eeuurrooppeennii aaii AAnnuulluuii DDiiaalloogguulluuii IInntteerrccuullttuurraall

Ambasadorii din acest an sunt personalitãþi marcante din toate sectoarele de activitate, careîmpãrtãºesc scopurile Anului European al Dialogului Intercultural 2008 ºi care s-au angajat sã susþinãacest proiect. Aceºti ambasadori îºi acordã sprijinul pentru a face ca acest an sã fie un succes.

Printre cei 15 ambasadori europeni se aflã ºi Radu Mihãileanu, regizor ºi scenarist francez de origineromânã ºi Paulo Coelho, scriitor ºi liric brazilian.

PPaauulloo CCooeellhhoo - Scriitorul ºi liricul brazilian s-a nãscut la Rio deJaneiro pe 24 august 1947. În tinereþe, a început prin a fi actorîntr-un grup teatral de tineret, iar mai târziu a ales activitatea dejurnalist.

În anul 1987, în urma unei cãlãtorii, Coelho scrie volu-mul "Pelerinajul", descriind experienþa extraordinarului în viaþaobiºnuitã. Dupã acest volum, Coelho a atras atenþia presei ºicriticilor în mod constant, cãrþile sale devenind best seller-uri.

Coelho a vândut peste 100 de milioane de volume înaproape 150 de þãri din întreaga lume, iar opera sa a fost tradusãîn 66 de limbi. A primit numeroase premii literare în multe dintreaceste þãri. Nu este apreciat doar în Brazilia, ci ºi în întreagaAmericã ºi în Europa.

RRaadduu MMiihhããiilleeaannuu - este un regizor ºi scenarist francez nãscut înRomânia. În anul 1980, pe când era student, a fost obligat sã

pãrãseascã România, care era condusã atunci de NicolaeCeauºescu ºi s-a mutat în Franþa. A studiat arta cinematograficãºi a absolvit Institutul de Înalte Studii Cinematografice din Paris. Creaþia de debut, "Trãdarea", l-a adus din nou în România si a

fost recunoscuta la festivaluri renumite in Europa, precumFestivalul de Film de la Montreal si Festivalul de Film de la

Istanbul. "Trenul vietii", a doua creatie, a lansat cariera sa internationala.

"În prezent, dialogul cultural este de oimportanþã vitalã. Comunicarea cu ceilalþine deschide ochii asupra bogãþiei ºi plural-itãþii societãþilor noastre, ºi de asemenea dãmai multã însemnãtate propriei culturi ºiidentitãþi”.

"Lumea modernã se confruntã cu provocãridin ce în ce mai importante. Pe de o parte,oportunitãþile de a comunica informaþia suntmai multe acum decât în trecut - dar repre-zintã fluxul acesta de informaþie o plusvaloarepentru cunoºtinþele reale pe care le avem? Pede altã parte, omenirea nu a fost niciodatãmai aproape de prãpastie. Experþii declarã înstudiile lor cã singura modalitate de a depãºiaceastã situaþie, singurul mod de a garantasau ºi mai simplu de a spera la un viitor maibun este "civilizarea umanã": îmbunãtãþireagândirii ºi a atitudinii noastre.Sunt convins cã aceastã schimbare nu poate fiatinsã decât prin "dezvoltare personalã". Doaratunci când ajungi sã înþelegi cã "sinele" - unsine echilibrat, bucuros ºi senin - nu estealtceva decât suma identitãþii ºi culturii noas-tre, determinatã de istorie, ºi a identitãþilor ºiculturilor celorlalþi, determinate ºi ele de se-cole de istorie, doar atunci vom vedea lumina,zâmbetul, existenþa umanã."

1122


STUDIU PRIVIND DIALOGUL INTERCULTURAL ÎN ROMÂNIA

AAppeell ccããttrree iinnssttiittuuþþiiiillee ppuubblliiccee ººii oorrggaanniizzaaþþiiiillee nneegguuvveerrnnaammeennttaallee

În cadrul Anului European al Dialogului Intercultural - 2008, sub coordonarea Centrului deConsultanþã pentru Programe Culturale Europene, Institutul Intercultural Timiºoara realizeazã un studiuprivind dialogul intercultural în România.

Obiectivele principale ale acestui studiu sunt:

- structurarea unui cadru teoretic ºi a unor instrumente de analizã a dialogului intercultural, com-patibil cu abordãrile europene ºi adaptat contextului românesc;- evidenþierea modului în care este reflectatã în prezent problematica diversitãþii culturale ºi adialogului intercultural în politicile publice ºi în acþiunile societãþii civile din România;- identificarea prioritãþilor viitoare în promovarea dialogului intercultural în România;- identificarea unor abordãri inovative ºi exemple de bunã practicã ce meritã sã fie promovate lanivel naþional ºi european.

În acest context, vã adresãm rugãmintea de a trimite pe adresa [email protected], pânãîn 5 septembrie 2008 informaþii privind proiectele, realizate sau finanþate de instituþia/organizaþia dum-neavoastrã, sau privind alte tipuri de acþiuni care în opinia dumneavoastrã se referã la dialogul intercul-tural.

Sunt binevenite informaþiile în orice format, de preferat cât mai detaliate (descrieri/fiºe deproiect, rapoarte, rezumate ale proiectelor, reflectãri în mass-media, rapoarte de evaluare, publicaþii,etc.). Avem în vedere atât activitãþi locale sau naþionale, cât ºi proiecte sau acþiuni cu dimensiune inter-naþionalã.

Toate informaþiile vor avea statut confidenþial ºi nu vor fi accesibile decât echipei care participãdirect la studiu. Pentru publicarea informaþiilor care vor fi selectate ca exemple de bunã practicã se vasolicita acordul explicit al persoanelor vizate.

Contribuþia dumneavoastrã este esenþialã pentru realizarea unui studiu care sã reflecte cu ade-vãrat situaþia actualã ºi sã permitã orientarea eforturilor viitoare în acest domeniu.

Vã mulþumim!Echipa Institutului Intercultural Timiºoara

Ministerul Culturii ºiCultelor

O initiativa a Uniunii Europene

1133


SSttuuddiiuu nnaaþþiioonnaall pprriivviinndd ddiiaalloogguull iinntteerrccuullttuurraall îînnRRoommâânniiaa rreeaalliizzaatt ddee

IInnssttiittuuttuull IInntteerrccuullttuurraall TTiimmiiººooaarraa

OObbiieeccttiivvee pprriinncciippaallee::

-structurarea unui cadruteoretic ºi a unor instrumentede analizã a dialogului intercul-tural, compatibil cu abordãrileeuropene ºi adaptat contextuluiromânesc

-evidenþierea moduluiîn care este reflectatã în prezentproblematica diversitãþii cultu-rale ºi a dialogului interculturalîn politicile publice ºi în acþiu-nile societãþii civile dinRomânia

-identificarea aspectelorcheie ce necesitã atenþie cu pri-oritate în promovarea pe viitor adialogului intercultural înRomânia

-identificarea unor a-bordãri inovative ºi exemple debunã practicã ce meritã sã fiepromovate la nivel naþional ºieuropean

OObbiieeccttiivvee sseeccuunnddaarree::

-completarea datelor(extrem de lacunare ºi uneoriinexacte) prezentate în fiºa deþarã a României din cadrulstudiului european privind dia-logul intercultural realizat deERICarts

-asigurarea unei con-

tribuþii a României la dez-baterea europeanã ocazionatãde colocviul de închidere aAnului European al DialoguluiIntercultural, ce va avea loc laParis în noiembrie 2008, cuacoperirea tuturor celor treiteme supuse dezbaterii (clari-ficãri conceptuale, relaþia dialogintercultural - cetãþenie, respec-tiv strategii ºi dispozitive deacþiune orizontale ºi transsecto-riale), dar cu accent pe ultimadintre ele.

RReezzuullttaattee aaººtteeppttaattee::

Raportul ce va fi realizatva conþine urmãtoarele secþiuni:

-document teoreticconþinând cadrul teoretic ºiinstrumentele de analizã pro-puse;

-glosar de termenicheie pentru evitarea confuziilorterminologice (ex. multicultu-ralism, dialog intercultural etc.)

-document de sintezãprezentând analiza, prin prismacadrului conceptual ºi cu aju-torul instrumentelor propuse, apoliticilor publice, a proiectelorºi acþiunilor în domeniu, iniþiateºi implementate de instituþiipublice sau de structuri negu-

vernamentale-analiza problematicilor

cheie ºi recomandãri pentruviitoare acþiuni prioritare

-compendiu de exemplede bunã practicã

AAccttiivviittããþþii::

-elaborarea cadruluiconceptual ºi a instrumentelorde analizã (mai 2008)

-consultarea membrilorgrupului de lucru pentru AEDIîn privinþa cadrului conceptualºi a instrumentelor propuse(prima parte a lunii iunie 2008)

-lansarea unui apelcãtre instituþii publice ºi organi-zaþii neguvernamentale sã con-tribuie cu exemple de proiecteºi acþiuni relevante; o atenþiedeosebitã va fi acordatã contac-tãrii organizaþiilor minoritãþilornaþionale ºi ale comunitãþilor deimigranþi, precum ºi organizaþi-ilor de tineret (iunie 2008);

-chestionar adresatunor instituþii culturale, organi-zaþiilor minoritãþilor naþionaleºi ale comunitãþilor de imigranþi(iunie 2008);


1144

-analiza politicilor pu-blice ºi a proiectelor derulatesau în curs de derulare (iunie -septembrie); între altele, urmã-toarele surse vor fi avute învedere:

o documente depoliticã publicã din domeniileculturii, educaþiei, tineretului,minoritãþilor

o proiectele finanþatede DRI

o proiecte ºi acþiunirealizate sau finanþate de MCC,FCN, CNCD, ORI, ANPCDEFP,etc.

o proiectele pentrucare s-a solicitat acordarealogo-ului AEDI.

o proiectele primite înurma apelului public

o listele, bazele dedate ºi publicaþiile ce prezintãproiecte relevante

o studii sociologiceprivind relaþiile interetnice

-redactarea raportului,cu secþiunile descrise mai sus(septembrie - octombrie 2008)

-redactarea unei sintezeîn limbile englezã ºi francezã(octombrie 2008)

-prezentarea rezul-tatelor studiului în cadrul uneiconferinþe naþionale ºi în cadrulunor manifestãri internaþionalerelevante (noiembrie 2008)

Pentru punerea în prac-ticã a activitãþilor prevãzute va fisolicitat sprijinul tuturor mem-brilor grupului de lucru pentruAEDI. Se va þine cont în elabo-rarea cadrului teoretic ºi derezultatele dezbaterii organi-zate de ISPMN la Cluj în 8 mai2008.

Abordarea propusã vacontribui de asemenea lacreºterea vizibilitãþii AEDI lanivelul instituþiilor publice, alactorilor cheie din domeniulcultural ºi educativ, precum ºi alsocietãþii civile.

DDiiaalloogguull iinntteerrccuullttuurraall EEuurrooppeeaann

Eurobarometrul asupra dialogului intercultural în Europa - decembrie 2007

2008 este Anul Dialogului Interculturalîn Uniunea Europeanã. Aceastã idee a fost pro-pusã de cãtre Jan Figel, Comisarul Europeanpentru educaþie, pregãtire, culturã ºi tineret, întimpul audierii în faþa Parlamentului European înseptembrie 2004.

Anul European se inspirã din bogãþia ºidiversitatea unei serii de proiecte specifice cesunt implementate în 2008 prin programe ºi alteactivitãþi ale Comunitãþii. Cultura, educaþia,tinereþea, religia, minoritãþile, migraþia, multi-ngvismul, media ºi locul de muncã sunt þinteleprincipale.

În rândurile urmãtoare sunt ilustratecâteva dintre aspecte evidenþiate în Barometrulasupra Dialogului Intercultural în Europa - dece-brie 2007.

- aproape trei sferturi dintre cetãþenii UEcred cã oamenii cu un trecut diferit ( etnic, reli-gios sau naþional) îmbogãþesc viaþa culturalã aþãrii lor. 49 % au susþinut cã reprezentanþi ai cul-turilor "nealiniate" îmbogãþesc þara lor;

1155


23% au indicat cã o astfel de diversitate culturalãîmbogãþeºte ºi mai mult viaþa culturalã a þãrii lor.Cei mai mulþi irlandezi ºi luxemburghezi consi-derã oportunã prezenþa oamenilor cu diversetradiþii pentru îmbogãþirea culturalã a þãrilor lor.Aceºtia sunt urmaþi în sondaj de francezi, ger-mani ºi finlandezi. Cei mai reticenþi cu privire laaceastã chestiune au fost maltezii, ciprioþii, bul-garii ºi românii. Oricum, chiar ºi în aceste þãri,mai mult de jumãtate dintre cetãþeni sunt depãrere cã oamenii care au o culturã diferitã de alor aduc beneficii vieþii de zi cu zi.

- Interacþiunea în viaþa cotidianã întreoameni de culturi diferite este o realitate înEuropa

Douã treimi (65%) dintre intervievaþi dincele 27 de state ale UE ºi-au amintit de contactecu cel puþin o persoanã de altã religie, etnie saunaþionalitate ( din UE sau nu) decât a lor cu numai mult de o sãptãmânã înainte de interviu. Dincele 27 de state membre, au fost doar patru încare mai puþin de jumãtate din populaþie auintrat în contact cu oameni de diferite culturi(Bulgaria, Polonia, România ºi Estonia).

-Cei mai mulþi europeni întâlnesc oamenide altã etnie (48%). Interacþiunea cu oameni dealtã religie a fost menþionatã de 44% pe cândaproape 42% erau conºtienþi de contacte cu per-soane din alte state membre UE. În jur de otreime dintre cetãþenii UE (36%) au avut de aface cu persoane din afara UE.

-Sentimentul dominant în UE este cãdialogul intercultural este benefic, însã pentrumulþi, pãstrarea tradiþiilor este la fel de impor-tantã.

Un numãr semnificativ (83%) decetãþeni europeni sunt conºtienþi de beneficiilelegãturilor interculturale ºi douã treimi au susþi-nut pãstrarea tradiþiilor de cãtre tineri.

Combinând cele douã, 55% au exprimato atitudine ce sugereazã o preferinþã cãtre diver-sitatea culturalã cu o puternicã înclinaþie sprepãstrarea rãdãcinilor culturale, în timp ce 25%(în principal cei mai tineri dintre europeni) nu

vãd nicio legãturã între deschiderea culturalã ºinevoia de a pãstra în mod conºtient tradiþiile.Restul, ori nu apreciazã beneficiile legãturilorinterculturale, ori nu au nicio opinie în aceastãchestiune.

- Europenii atribuie o largã varietate desensuri expresiei "Dialog intercultural înEuropa", cele mai multe fiind pozitive ºi foarteaproape de conceptual esenþial.

Printre semnificaþiile cel mai frecventmenþionate de cãtre intervievaþi gãsim: "conver-saþie", "cooperare", "schimb" ºi "înþelegere reci-procã" între toate naþiunile, religiile ºi culturile.Ca rãspuns la întrebarea de deschidere a sonda-jului, care cautã o reacþie la fraza "Dialogulintercultural în Europa", o importantã minoritate(36%) nu i-au putut atribui un anumit sens.

- 2008 va fi Anul european al dialogu-lui intercultural, perioada în care va avea loc oserie de evenimente în locuri în care oameni dereligii, culturi ºi etnii diferite se pot întâlni ºi potînvãþa unii despre alþii. Conform sondajului,aproape douã treimi dintre cetãþenii UE suntinteresaþi de aceste evenimente, dar numai ocincime (20%) au recunoscut cã sunt deosebit deinteresaþi.

1166


Informaþie preluatã de pe site-ul www.interculturaldialogue2008.eu - “Dialogul intercultural în Europa -raportul pe þãri”, secþiunea referitoare la opiniile înregistrate în România

PPrrooggrraammuull PPuuzzzzllee 22000088

În septembrie 2004, Comisarul EuropeanJan Figel propunea Parlamentului European caanul 2008 sã fie Anul European al DialoguluiIntercultural.

În cadrul acestui an România deruleazãproiectul naþional Puzzle, proiect sprijinit dinpunct de vedere financiar de Comisia Europeanaãºi Ministerul Culturii ºi Cultelor din România.Centrul de Consultanþã pentru ProgrameCulturale Europene, alãturi de Reþeaua Naþionalãa Muzeelor din România, Muzeul ÞãranuluiRomân, Fundaþia Toaca, Jeunesses MusicalesRomânia ºi Centrul GEOMEDIA coordoneazãacest important proiect.

PUZZLE se desfãºoarã în foarte multelocalitãþi pe întreaga perioadã a anului 2008 ºi are

o structurã pentagonalã: LEGENDA - Pelerin sprecentru (Fundaþia Toaca), ISTORIA - Identitãþi îndialog (Reþeaua Naþionalã a Muzeelor dinRomânia), POVESTEA VECINILOR - La taifas cu"ceilalþi" (Muzeul Þãranului Român), MEMORIA -Dialogul omului cu Pãmântul (Centrul GEOME-DIA) ºi MUZICA - Caffe Festival (JeunessesMusicales România).

Ca piesã de început a proiectului,Legenda - Pelerin spre centru, cu ajutorul unorinstituþii precum Institutul Cultural Român,Teatrul Mic, Institutul Cultural Francez, CentrulCultural Maghiar, Centrul Cultural American,Thunder Bay, City Arts ºi Artus, îºi propune sãîntreprindã cãlãtorii artistice iniþiatice prinBucureºti, Sibiu, Iaºi ºi Timiºoara.

Atitudini

1177

EEUURROOPPEE DDIIRREECCTT

Sub forma spectacolului de teatru ºi avizionãrii de materiale video, acest segment alproiectului ne propune o interesantã formã deemisie-recepþie cu privire la interferenþele cultu-rale.

Al doilea pas al proiectului este Istoria -Identitãþi în dialog, element important al proiec-tului, coordonat de Reþeaua naþionalã a Muzeelordin România în parteneriat cu ªcoala de Arte dinFocºani, Fundaþia Aris, Muzeul Literaturii din Iaºi,Fundaþia Areal, Centrul Interetnic pentru Tineretdin Sighiºoara ºi primãriile din Dumbrãveni ºiTibãneºti. Aceºtia organizeazã un muzeu virtualîncãrcat cu un mozaic istoric al diversitãþii socie-tãþilor.

A treia etapã este Povestea vecinilor - Lataifas cu "ceilalþi" în care este demonstratã vari-etatea culturalã a Bucureºtiului (bulgari, evrei,aromâni, armeni, greci germani, francezi, italieni,maghiari, români, þigani, turci, etc.) prinnenumãratele ei forme: teatru, dans, muzicã,imagine, poveºti, bucãtãrie specificã, pantomimã.

Muzeul Þãranului Român organizeazãaceste evenimente împreunã cu OrdinulArhitecþilor din România, Clubul Þãranului,Universitatea Bucureºti, Universitatea deArhitecturã Ion Mincu, SNSPA, Universitatea deArtã, UNATC, Uniunea Armenilor din România,Federaþia Comunitãþilor Evreieºti din România,Institutul Cultural Francez, Institutul CulturalItalian “Vito Grasso”, Centrul Cultural alRepublicii Ungare, Institutul Goethe dinBucureºti, Centrul Rromilor “Amare Rromentza”,Asociaþia Culturalã Artistroma, Centrul deCercetãri Rrome, Asociaþia Italienilor dinRomânia, Comunitatea Elena din Bucureºti,Centrul Cultural al Ambasadei Elene,Comunitatea Bratstvo a Bulgarilor din România,Societatea Culturalã Armeneascã, AsociaþiaComunitatea Aromânã din România, AmbasadaItaliei, Franþei, Bulgariei, Ungariei, Germaniei.

Centrul GEOMEDIA, asistat de GALChâtaigneraie Limousine (Franþa), RéserveGéologique de Haute Provence (Franþa),GAL PaysDignois (Franþa), ªcoala Generalã SantamariaOrlea, ªcoala Generalã Rachitova, GeoparculDinozaurilor Þara Haþegului, AsociaþiaIntercomunalã Þara Haþegului, Muzeul Naþional alSatului "Dimitie Gusti", Muzeul Naþional deIstorie Naturalã Grigore Antipa, Muzeul Naþionalde Geologie, Consiliul Judeþean Hunedoara,Inspectoratul ªcolar Hunedoara, EuropeanGeoparks Network, Global Geoparks Network(UNESCO), coordoneazã Memoria - Dialogulomului cu Pãmântul. Aceastã etapã a proiectuluiîºi propune sã îl aducã pe omul contemporanîntrun dialog mai intim cu pãmântul care i-a ofe-rit toate resursele pentru a-l propulsa spre culmilecivilizaþiei. Locurile alese pentru acest dialog suntÞara Haþegului, Pays Dignois ºi ChâtaigneraieLimousine (Franþa).

Ultimul, dar nu ºi cel din urmã pas alproiectului este Muzica - Caffe Festival, coordo-nat de Jeunesses Musicales România, element cese doreºte a fi un conglomerat de sunete alese alunui conglomerat de culturi deosebite. Jazz, mu-zicã clasicã ºi blues cântã virtuozii diferitelor cul-turi din 12 þãri pentru cei ce vor sã ia parte laaceste evenimente.

Aceºti cinci paºi ai proiectului Românieipentru dialogul intercultural sunt, de asemenea,paºi importanþi în drumul cãtre unitate ºi ide-alurile europene.

LOCALITÃÞI IMPLICATE ÎN PROIECT: Bucu-reºti, Sibiu, Timiºoara, Iaºi, Nereju, Curtiºoara,Þibãneºti, Alba-Iulia, Piteºti, Tulcea, Buzãu,Constanþa, Ploieºti, Digne and ChâtaigneraieLimousine (France), Sãntãmaria Orlea, Rãchitova,Haþeg, Timiºoara, Dumbrãveni, Cluj, Bonþida,Râmnicu-Vâlcea, Sighiºoara.

Pentru mai multe informaþii despre program: Centrul de Consultanþã pentru Programe Culturale Europenecoordonator proiect Mioara Lujanschi ([email protected])

www.dialog2008.ro/puzzle ; www.dialogue2008.eu

1188


FFããrrãã ttoolleerraannþþãã ffaaþþãã ddee ddiivveerrssiittaatteeaa ccuullttuurraallãã nnuuppuutteemm vvoorrbbii ddee oo EEuurrooppãã uunniittãã

Cristina Pelerini - voluntar CENTRAS

Toþi adolescenþii iubescrock-ul ºi nu respectã per-soanele mai în vârstã; toþichinezii aratã la fel; bãrbaþiiitalieni sunt scunzi; engleziisunt scorþoºi ºi nu ºtiu sãînceapã o conversaþie decât cudetalii despre vreme; franceziisunt zgârciþi - sigur, nu maizgârciþi decât scoþienii; norve-gienii sunt palizi ºi reci; ruºiisunt beþivi; toþi cei care sunt dereligie islamicã sunt teroriºti;toate persoanele de etnie romãsunt murdare; toþi avocaþii suntlacomi; toþi poliþiºtii sunt proºti;toþi politicienii sunt corupþi;toate femeile frumoase trebuieneapãrat sã fie ºi sãrace cuduhul; femeile nu ºtiu sãºofeze…Lista ar putea continuape mai multe pagini.

Acestea sunt doar câte-va dintre stereotipurile cu caream crescut, de care mã lovescaproape în fiecare zi, de care mãtem cã nu ne putem vindeca. Iardacã românii cred în atâteastereotipuri valabile pentru alþii,mã gândesc cam ce etichetãavem noi pentru cei pe care îinumim zgârciþi, scorþoºi sauteroriºti.

Stereotipurile ºi preju-decãþile sunt obstacole majoreîn comunicare ºi, mai mult decâtatât, sunt cauzele unor acþiuni ºi

emoþii negative. Prejudecãþilecare sunt bazate pe ultrasimpli-ficarea oricãrei rase de oameniîntr-un stereotip îngust ºi nega-tiv, pot avea consecinþe tragiceprecum discriminarea, violenþaºi, în cazuri extreme, genocidul.

Sigur cã ne întristãmcând auzim ca toþi românii furã,când auzim cã toþi românii suntþigani, când auzim cã româniisunt analfabeþi.

Ni se pare o nedreptateºi vrem sã demonstrãm contra-riul, dar nu putem cere acestlucru atât timp cât noi nurenunþãm la stereotipuri.

"Suntem o comunitatede valori. Punem în practicã înfiecare zi solidaritatea libertateaºi egalitatea în drepturi. Fãrãacest set clar de valori funda-mentale pe care trebuie sã îlavem în minte în fiecaremoment Uniunea Europeanã nuare un viitor" a declaratPreºedintele ParlamentuluiEuropean, Hans Gert Pottering,când a semnat ºi proclamat înParlamentul European "ChartaDrepturilor Fundamentale".

Graniþele Europei se facdin ce în ce mai puþin vizibile:trecem de vamã doar cu bule-tinul, unii dintre noi deja fac

socoteli în euro, ne întâlnim dince în ce mai des cu strãini prinstaþiunile turistice, în metrou,pe stradã. Sunt oameni care aunevoie sã se integreze cât mairapid în sistem : sã înveþe limba,obiceiurile. Pânã aici totul parefiresc, dar oamenii aceºtia vorsã îºi pãstreze ºi trecutul, obi-ceiurile, religia, moºtenirea lorculturalã, personalitatea.

"Uniþi în diversitate"este sloganul pentru anul euro-pean al dialogului intercultural.Avem nevoie sã învãþãm sãacceptãm diferenþele dintre noi,sã fim mai toleranþi, sã avemrãbdarea sã descoperim omuldin spatele etichetei.

Aceste lucruri nu seobþin uºor. De aceea comisiaeuropeanã pentru culturã des-fãºoarã în acest an ºapteproiecte reprezentative foartebine puse la punct pe teme vari-ate: cultura urbanã, artele po-pulare, participarea tinerilor,migraþia, mass media, punereaîn comun a iniþiativelor cultu-rale, proiecte video ºi activitãþiîn comunitãþile de imigranþi. Deasemenea, în fiecare dintre cele27 de state membre UE, comisiava susþine câte un proiectnaþional.

1199


În acest program au fostincluse ºi dezbateri la Bruxellespe teme precum arta ºi patrimo-niu, dialog interreligios, imi-graþie ºi integrare. Existã ºi unsite dedicat dialogului intercul-tural, site pe care s-au înscrispeste 500 de organizaþii.

Fiecare þarã are câþivaambasadori naþionali, persoanede succes, apreciate de public ºicât mai diferite din punct devedere etnic ºi cultural. Spreexemplu, în România au accep-tat aceastã funcþie onorificãDamian Drãghici, HorvathAndor, Ovidiu Pecican ºi SandaPralong. Ce au aceºti oameni încomun? Tocmai faptul cã suntdiferiþi. Diversitatea îi uneºte înaceastã misiune, exact cumspune sloganul. Deºi pare oînºiruire pestriþã de nume ºifizionomii, farmecul acestorambasadori se contureazã pediferenþe. Ei stau în linia întâi înlupta cu stereotipurile - atât aleromânilor cât ºi ale europenilor.

Franco Fratini, vicepreºedintele Comisiei Europenedã o definiþie simplã roluluiemigranþilor: " Eu cred cã îiputem convinge pe oamenispunând foarte simplu cã fiecaremembru al Uniunii Europeneare atât autoritatea cât ºi dreptulde a decide ce numãr de emi-granþi poate intra în fiecare anîn þara lor. Acest lucru nu sedecide la Bruxelles. Dacã estenevoie de o sutã de mii deoameni în fiecare an în Polonia,Italia sau Belgia pentru anumiteocupaþii este de datoria statului

respectiv sã decidã. Nu suntemnoi cei care decid, dar dacã ºasepersoane sunt primite într-oþarã, aceasta înseamnã cã estenevoie de ei acolo. Dacã ei nusunt acolo, atunci o companiemicã sau mijlocie din Polonia,Italia sau Belgia va fi închisã (vada faliment) deoarece nu vaavea suficientã mânã de lucrupentru a funcþiona în conti-nuare."

Iatã de ce nu trebuie sãne deranjeze asiaticele carelucreazã în fabricile de textiledin România sau coreenii carelucreazã pe ºantiere. Sunt aicipentru cã cineva i-a angajat.Cineva a avut nevoie de ei.

Trebuie sã facem efortulsã înþelegem cã acestor oameninu le-a fost uºor sã plece deacasã. Nu sunt turiºti. Sunt aicipentru cã au acceptat sãmunceascã pentru un salariu pecare noi românii l-am refuzat,considerându-l prea mic. Nu vinsã ne fure postul mult visat demanager într-o multinaþionalã.ªi nu îi ajutãm cu nimic dacãrâdem ºine hol-bãm la eiîn auto-buz.}

E s t el impedecã dia-l o g u lintercul-

tural este consi-derat un factorcrucial pentru a obþine o ade-vãratã Europã unitã. De aceea,dupã cum afirma PreºedinteleParlamentului European, HansGert Pottering, "Anul dialoguluiintercultural este o prioritate aParlamentului European.[…]Numai prin dialog ne putemapãra valorile, credinþele,democraþia, legi-le…" S-auinvestit zece mi-lioane de euroîn discuþii, în desene, în idei, încuvinte pentru cã dacã nu vomreuºi sã trecem peste graniþeleculturale, vom trece doar formalgraniþele fizice ºi Europa nu vareuºi sã devinã o comunitate înadevãratul sens al cuvântului.Cei care au propus acest proiectau realizat cã unificarea celor 27de state nu poate rezista fãrãacceptarea diversitãþii de cãtrecetãþeni ºi cã totul se poateprãbuºi dacã nu se va imple-menta o culturã a toleranþei faþãde valorile celorlalþi.

Atitudini

2200

EEUURROOPPEE DDIIRREECCTTwwwwww

..cceennttrraass..rroo

EEddiiþþiiaa 44//220000

88

CENTRASBd. Mareºal Averescu nr.17, corp.F, et.3, sector 1,

Bucureºti - RomâniaTelefon: 021 223 00 10Fax: 021 223 00 12

e-mail: [email protected]

BBrruuxxeelllleess:: cceelleebbrraarreeaa ddiivveerrssiittããþþiiii îîmmpprreeuunnãã ccuuaammbbaassaaddoorriiii AAnnuulluuii eeuurrooppeeaann aall ddiiaalloogguulluuii

iinntteerrccuullttuurraall

Artele, cultura ºi diversitatea vor fi celebratela Festivalul european al dialogului intercultural orga-nizat de Comisia Europeanã în colaborare cu FlageyArts Centre din Bruxelles în 12 ºi 13 septembrie 2008.Ján Figel’, comisarul european pentru educaþie, cul-turã ºi tineret, va ura bun venit ambasadorilor Anuluieuropean al dialogului intercultural ºi publicului gen-eral la o suitã de concerte, seminarii, vizionãri defilme ºi dezbateri. La eveniment vor participa, printrealþii, regizorul de film ºi televiziune AgnieszkaHolland; dirijorul Jack Martin Händler; regizorul defilm Radu Mihãileanu; ziaristul, autorul, istoricul ºiactivistul politic Adam Michnik; violoncelistul ºi diri-jorul Jordi Savall; pianistul Fazil Say ºi cântãreþul demuzicã pop Marija Šerifoviæ.

Anul european al dialogului intercultural2008 reprezintã o oportunitate de a explora pe„celãlalt” în toate formele lui, de a avansa spreînþelegerea reciprocã, de a crea metode noi de con-vieþuire ºi de a participa activ la dezvoltarea uneisocietãþi europene deschisã spre întreaga lume. Lasolicitarea Comisiei Europene, personalitãþi bine-cunoscute din lumea artelor ºi a mass-mediei au con-simþit sã activeze ca ambasadori ai acestui An, pro-movându-i mesajul pe întreg cuprinsul Europei ºi din-colo de graniþele sale, contribuind astfel ºi la reflecþi-ile asupra viitorului sãu.

Reunindu-se la Flagey în 12 ºi 13 septembrie,ambasadorii vor juca roluri principale în cadrul unuieveniment unic care va ilustra dialogul dintre artiºtiprin intermediul unor reprezentaþii creative dindomeniile muzicii, cinematografiei, artelor ºi litera-turii.

Festivitãþile vor începe vineri 12 septembriecu un omagiu adus din partea lui Jack Martin Händlerdirijorului Bruno Walter cu un concert susþinut deOrchestra simfonicã Bruno Walter acompaniatã depianistul turc de renume mondial Fazil Say (20:15,studioul 4).

Ziua de sâmbãtã 13 septembrie va sta subsemnul „dialogului”, cu seminarii, mese rotunde, dez-bateri ºi activitãþi destinate copiilor (începând cu ora10:00 dimineaþa). Punctul culminant al acestei zileplinã de evenimente va fi reprezentat de concertulOrient-Occident, care promite sã fie o experienþã deneuitat, reunind muzicieni din toate colþurile lumii —printre ei eminentul maestru al violoncelului JordiSavall ºi percuþionistul Pedro Estevan (20:15, studioul4). Aceastã incursiune extraordinarã în lumea muzi-calã esticã ºi vesticã va fi urmatã de un concert în aerliber susþinut de ansamblul Parno Graszt, care vainterpreta muzicã popularã þigãneascã antrenantã (înjurul orei 22:30).

atitudini - CENTRAS numarul 4_atitudini.pdf · iar cunoaºterea ºi respectul pentru modul de lucru...

Documents

Transcript of atitudini - CENTRAS numarul 4_atitudini.pdf · iar cunoaºterea ºi respectul pentru modul de lucru...