Ambulanþa,Ambulanþa,Ambulanþa,Ambulanþa, …...ºi Consiliu. Vreau sã vã spun cã România a...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 6. 6. 6. 6. 6111118 8 8 8 8 1 - 7 noiembrie 20 1 - 7 noiembrie 20 1 - 7 noiembrie 20 1 - 7 noiembrie 20 1 - 7 noiembrie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Lipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciileviciileviciileviciileviciilede urde urde urde urde urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidă

Situaþia parcului auto al serviciilor judeþene de ambulanþã de pe totcuprinsul þãrii este, de foarte mulþi ani, criticã. Puþine, vechi ºi depãºite

tehnologic, ambulanþele au reprezentat un subiect fierbinte pentru toatãlumea, de la medici ºi asistente, la pacienþi, la presã ºi politicieni. ªi,

deºi existã multe puncte de vedere legat de cine se face vinovatpentru actuala realitate ori cum s-ar putea rezolva problemele,

toatã lumea pãrea sã fie de acord cu faptul cã, dacã lucrurilenu se vor schimba, vom ajunge în situaþia în care pacienþii

vor muri cu zile în aºteptarea unor ambulanþe care numai vin. Din nefericire, momentul acela este deja aici!

3Amãnunteîn pagina

9Amãnunte

în pagina

11Amãnunte

în pagina

9Amãnunte

în pagina

Crizã de sângeîn spitaleledin Vâlcea

















CET Govora- insolvenþãºi crizã demeseriaºi

















Ambulanþa,urgenþãnaþionalã

















ªtefan Stoica:Locurile de parcaredin centrul Craioveiar trebui taxate doar înintervalul 8.00 – 17.00

















1 - 7 noiembrie 2017 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

Europarlamentarulcraiovean Marian JeanMarinescu a dat unexemplu elocventdespre „autismul“instituþiilor publice ºial politicienilor româniîn ceea ce priveºteimplicarea în procese-le legislative europe-ne. Într-o conferinþãde presã susþinutã laCraiova, Marinescu adat un exemplu con-cret despre modul încare Guvernul Româ-niei, în speþã Ministe-rul Muncii ºi JustiþieiSociale, ºi europarla-mentarii români nucolaboreazã delocîntr-o chestiune deo-sebit de arzãtoarepentru þara noastrã:muncitorii detaºaþi.

de Cosmin Pretorian

În ultima sãptãmânã, Parla-mentul European a dezbã-tut în plen ºi a aprobat o

nouã directivã în ceea ce priveº-te spinoasa problemã a munci-torilor detaºaþi. Având în vede-re presiunile protecþioniste aleunor state din vestul Europei, cuvârf de lance preºedintele fran-cez Emanuel Macron, se anun-þa o dezbatere furtunoasã ºi cuperspective reale de a lua o tur-nurã total defavorabilã statelordin centrul ºi estul Uniunii Eu-ropene – România, Bulgaria,Cehia, Ungaria, Slovacia ºi Po-lonia.

Una susþin româniila ConsiliulEuropean, altala ParlamentulEuropean

„Legat de muncitorii detaºaþi,a fost o directivã în lucru în Par-lamentul European, dar ºi înConsiliu. A fost votatã în ple-nul Parlamentului European,sãptãmâna trecutã. De aseme-nea, a mai avut loc, în aceeaºisãptãmânã, o reuniune a miniº-trilor muncii din statele mem-bre ºi au aprobat ºi ei un text.Textul aprobat în Comisie estediferit de textul Parlamentului.În textul de la Consiliu, perioa-da maximã de detaºare a unuilucrãtor este de un an, lucrufoarte grav pentru România, în

Marian Jean Marinescu a deMarian Jean Marinescu a deMarian Jean Marinescu a deMarian Jean Marinescu a deMarian Jean Marinescu a devvvvvoalat o roalat o roalat o roalat o roalat o realitealitealitealitealitatatatatate cre cre cre cre crudă în ceea ce privudă în ceea ce privudă în ceea ce privudă în ceea ce privudă în ceea ce priveş-eş-eş-eş-eş-ttttte coore coore coore coore coordonardonardonardonardonarea fea fea fea fea factactactactactorororororului guvului guvului guvului guvului guvererererernamentnamentnamentnamentnamental din Ral din Ral din Ral din Ral din România cu insomânia cu insomânia cu insomânia cu insomânia cu instituţiiletituţiiletituţiiletituţiiletituţiiledecizionale de la Brdecizionale de la Brdecizionale de la Brdecizionale de la Brdecizionale de la Bruxuxuxuxuxelleselleselleselleselles

„Nu au existat consultãri întreeuroparlamentari ºi guvern înproblema muncitorilor detaºaþi“

timp ce noi, în Parlamentul Eu-ropean, am cãzut de acord asu-pra unei perioade de doi ani, cuo prelungire de ºase luni în re-zoluþia Consiliului, dar de un anîn directiva Parlamentului“, adeclarat în conferinþa de presãeurodeputatul liberal MarianJean Marinescu, vicepreºedin-te al popularilor europeni, gru-pul parlamentar majoritar în le-gislativul european.

Nu existã consultãriîntre guvern ºieuroparlamentari

Întrebat fiind ce a susþinutRomânia în Consiliu, MarianJean Marinescu a declarat cã afost surprins sã afle cã guver-nul a mers pe varianta cea maiproastã pentru þara noastrã: „ªti-rile din presa internaþionalã auevidenþiat faptul cã Macron acâºtigat o parte din rãzboi, darnu întreaga luptã pentru cã ur-meazã negocieri între Parlamentºi Consiliu. Vreau sã vã spun cãRomânia a votat varianta dinConsiliu cea mai defavorabilãlucrãtorilor noºtri, faþã de altestate care nu au votat acest lu-cru, cum este Polonia, de exem-plu. Vedem ce se va întâmpla înnegocieri întrucât Parlamentulva insista pe varianta votatã denoi. Parlamentul European vasusþine condiþii cât mai bunepentru muncitorii detaºaþi pen-tru cã este un drept, o libertatede circulaþie a forþei de muncã,atâta timp cât formele sunt le-gale. Nu cred cã trebuie sã pu-nem noi condiþii care sã restric-þioneze aceastã libeerate, ceeace de fapt se întâmplã cu câtevastate care vor sã introducã niºtereguli pentru o ºi mai mare pro-tecþie pentru forþa de muncã dinstatele respective“.

Europarlamentarul liberal amers mai departe ºi a afirmatceea ce este uluitor pentru unstat care are menirea de a apãrainteresele cetãþenilor sãi: „Pen-tru cã m-aþi întrebat, vã rãspundsincer: nu a existat nicio con-sultare prealabilã între europar-lamentarii români ºi Guvernulde la Bucureºti. Nu a existatnicio înþelegere între noi pen-tru a susþine o cauzã comunãfavorabilã românilor. Una a sus-

þinut Guvernul, alta am susþinutnoi, europarlamentarii. Am pri-mit o singurã chestie de la re-prezentanþa României la Bru-xelles, însã o chestie mai degra-bã genericã“.

Viitor sumbrupentru România

Ceea ce a declarat MarianJean Marinescu în conferinþa depresã de marþi constituie un ta-blou sumbru al unui stat sufi-cient de slab din toate punctelede vedere, încât sã punã în pe-

ricol nu numai prezentul cetã-þenilor sãi, ci sã le nenoroceas-cã ºi viitorul. La Bucureºti, separe cã nimeni nu conºtientizea-zã cu adevãrat imensul rol pecare îl joacã Parlamentul Euro-pean pentru România. Guver-nanþii noºtri actuali, ca ºi pre-decesorii lor, par a nu înþelegecu adevãrat care sunt mecanis-mele prin intermediul cãrora sepoate influenþa procesul de le-giferare european. Privit dinafarã, statul în integralitatea sapare o creaturã cu mai multecapete, lipsitã de coordonare ºi

de instinctul de autoprotecþie.Clasa politicã româneascã ac-tualã se dovedeºte a fi suficientde slabã încât sã punã în peri-col viitorul pe termen scurt ºimediu al þãrii noastre. Din pã-cate, acesta este rezultatul uneidegringolade absolute ce a pusstãpânire pe aceastã þarã în ulti-mii 25 de ani, degringoladã ali-mentatã de-a lungul anilor de odegradare acceleratã a sistemu-lui educaþional românesc. Înaceste condiþii, viitorul þãrinoastre este departe de a fi unuloptimist!

1 - 7 noiembrie 2017www.indiscret.ro

3SPECIAL

de Dan Olteanu

ªi s-a manifestat, cât sepoate de evident ºi ori-bil, în cursul sãptãmânii

trecute, la Filiaºi, acolo unde ofemeie de 67 de ani, victimã aunui accident rutier, a muritdupã ce a aºteptat zadarnic oambulanþã întinsã pe carosabilºi a ajuns la spital cu o dubã demarfã. Din nefericire, cazul demai sus nu este nici pe departeunul izolat, situaþii similare în-registrându-se frecvent. Singu-ra diferenþã este cã nu de fieca-re datã victima ajunge la spitalcu o dubã de marfã ºi nici sub-iect naþional de presã.

Oprea: Minciunaguvernului PSDucide în egalãmãsurã cu corupþia

Dupã cum spuneam, situaþiadezastruoasã în care se gãseºteRomânia atunci când vine vor-ba despre numãrul ºi stareaambulanþelor a fost ºi rãmâneun subiect ºi pentru clasa poli-ticã. Dovada stã chiar în progra-mul de guvernare al PSD care,nu mai departe de anul trecut, alansat „Programul Naþional deDotare cu Ambulanþe“ care pre-vedea, printre altele, „înlocui-rea treptatã a parcului actual deambulanþe“, precum ºi „o am-bulanþã pentru fiecare comunã“.„Programul de achiziþionare a5.000 de ambulanþe pentru co-munele din România este întâr-ziat cu peste 200 de zile. PSD apromis, în campania electoralã,cã de la 1 aprilie va demara pro-cedurile necesare pentru reali-zarea programului de achiziþio-nare a 5.000 de ambulanþe pen-

tru satele din România. Gradulde implementare este de 0%“, adeclarat senatorul liberal MarioOvidiu Oprea, adãugând cã, dinacest motiv, „supravieþuirea adevenit o loterie“. „Coaliþia deguvernare a cerut voturi înschimbul unui program stufos,care, printre altele, cuprindepromisiunea de achiziþionare a5.000 de ambulanþe pentru co-munele din România. ªi iatã cã,la Filiaºi, într-un oraº cu 18.600de locuitori, un om a murit fi-

ind privat de ºansa de a primi latimp primul ajutor, pentru cã nus-a gãsit o salvare. 40 de minu-te s-a zbãtut pe caldarâm, iarapoi a fost cãrat la urgenþe cu oautoutilitarã, pentru cã singuraambulanþã dotatã cât de cât, dincele trei, din Filiaºi, era indis-ponibilã“, a precizat Oprea, înopinia cãruia se dovedeºte cã„minciuna guvernului PSD uci-de în egalã mãsurã cu corupþia“.„Pentru a dota fiecare localita-te din România cu o ambulanþã

înseamnã cã am avea nevoie de30.000 de persoane noi, ºoferide ambulanþã ºi cadrele medi-cale care sã le deserveascã. Astadeoarece, pentru fiecare postpermanent, în general, ar fi ne-voie de 5 persoane care sã asi-gure o activitate continuã.Aceastã cifrã este uriaºã, ceeace face ca propunerea PSD sãfie nerealistã în lipsa posibilitã-þilor de a susþine financiar toate

cheltuielile. De fapt, PSD-ALDE a conceput un programde guvernare momealã, plin degreºeli ori ficþiuni, menit sã iaochii“, a afirmat parlamentarulPNL.

Jale în parculServiciului Judeþeande Ambulanþã Dolj

Mario Ovidiu Oprea a amin-tit cã situaþia parcului auto alServiciului Judeþean de Ambu-lanþã Dolj este criticã, peste70% dintre ambulanþe fiind de-pãºite din aproape toate punc-tele de vedere. „Serviciul Jude-þean de Ambulanþã Dolj func-þioneazã la o cotã de avarie ºiintervine la urgenþe cu echipa-mente depãºite, neperforman-te, pentru cã în viziunea majo-ritãþii aflate la guvernare, înRomânia scapã cine poate. Înparcul de ambulanþe de la Ser-viciul Judeþean de AmbulanþãDolj peste 70% dintre ambu-lanþe sunt învechite, trebuieimediat înlocuite. Avem maºinicare au atins 500.000 de kilo-metri ºi unele chiar 1.000.000de kilometri la bord. Ultima li-citaþie pentru ambulanþe s-a þi-nut în 2008, ca atare, discutãmla ora actualã cã ambulanþele pecare le avem acum, chiar dacãele funcþioneazã, sunt depãºitemoral. Problema este urgentã ºieste o chestiune care trebuie re-zolvatã la nivelul întregii þãri”,a declarat Mario Oprea. Aces-ta a precizat cã va solicita ºefu-lui Departamentului pentru si-tuaþii de urgenþã, Raed Arafat,sã urgenteze reluarea procedu-rii de achiziþie de ambulanþe.„Tragedia de la Filiaºi aratãcum acest guvern se autosabo-teazã ºi cum pune vieþile oame-nilor în pericol. Semnalul pecare vrem sã îl transmitem estecã, în timp ce mor oameni,douã ministere, cel al Sãnãtãþiiºi cel de Interne, nu pot ajungela un numitor comun pentru ademara odatã lunga procedurãde achiziþie. Ca atare, voi in-terpela toate cele trei persoane:ministrul sãnãtãþii, ministrul deinterne ºi ºeful Departamentu-lui pentru situaþii de urgenþã. Levoi solicita sã se aplece asupraacestei probleme care a apãrutla Dolj, dar care se poate ex-tinde oricând, fiindcã acest gu-vern nu intervine în situaþiile deurgenþã, ci creeazã situaþii deurgenþã”, a conchis senatorulliberal.

Situaþia parcului auto al serviciilor judeþene deambulanþã de pe tot cuprinsul þãrii este, defoarte mulþi ani, criticã. Puþine, vechi ºi depãºi-te tehnologic, ambulanþele au reprezentat unsubiect fierbinte pentru toatã lumea, de lamedici ºi asistente, la pacienþi, la presã ºipoliticieni. ªi, deºi existã multe puncte devedere legat de cine se face vinovat pentruactuala realitate ori cum s-ar putea rezolvaproblemele, toatã lumea pãrea sã fie de acordcu faptul cã, dacã lucrurile nu se vor schimba,vom ajunge în situaþia în care pacienþii vor muricu zile în aºteptarea unor ambulanþe care numai vin. Din nefericire, momentul acela estedeja aici!


















Lipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serLipsurile din serviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urviciile de urgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidăgenţă au ajuns să ucidă


4ADMINISTRAÞIE

În România, probabil cã am trãimai mult dacã fiecare sistem ne-ar ucide mai puþin. Dacã nu ne-

am încãpãþâna sã stagnãm în frunteaclasamentelor care aratã Europei cât demulþi putem muri cu hârtii în mânã, câþidintre noi nu se pot vindeca ºi câþi din-tre noi primesc pe nedrept condamna-rea de a trãi în boalã ºi umilinþã, înpreajma unui guvern fãrã remuºcãri. Ladoi ani dupã carnagiul din Colectiv,lecþia morþii nevinovate e neschimba-tã ºi la fel de gravã. Cã vorbim despreoameni care mor fãrã sã li se dea ominimã ºansã de supravieþuire, ca laFiliaºi, sau cã vorbim de alt caz, înRomânia, zilnic se petrece câte un Co-lectiv mai mic. Primim forþat o lecþietulburãtoare, traumatizantã, pentru carefostul guvern a plecat acasã pentru a fiînlocuit cu altul identic, imun, care eveºnic vinovat ºi veºnic cautã sã sca-pe. Nu ne mai putem ura sãnãtate întrenoi. Poate pentru cã atunci când ros-tim aceste cuvinte, mintea ne este asa-sinatã de faptul cã România continuãsã aibã cel mai mare procent al morta-litãþii infantile din UE. România rãmâ-ne pe ultimul loc la unii indicatori-cheiecare aratã calitatea vieþii populaþiei.România era anul trecut þara membrãa UE cu cea mai mare mortalitate in-fantilã, de 7,6 decese la 1.000 nãscuþi-vii, de peste douã ori mai mare faþã demedia UE, de 3,6/1.000 nãscuþi-vii. ªitotuºi, raportul INS aratã cã suntem ºiþara cu cele mai mici cheltuieli pentrusãnãtate ºi pentru educaþie. ActualulGuvern este aplecat pe punctaje per-sonale, pe creºteri salariale din pix, peatingerea unor indicatori de imagine ºide schimbarea legilor justiþiei în favoa-rea infractorilor. Efect al lipsei acce-sului la îngrijiri, educaþie ºi sãnãtate,România are cel mai mare procent demame cu vârsta între 10 ºi 17 ani dinUE. Rata mamelor adolescente a de-venit în 2017 mai mare decât în þãri pre-cum Burundi sau Botswana. Aceastãsituaþie a determinat Comitetul ONUpentru drepturile economice, sociale siculturale sã atragã atenþia GuvernuluiRomâniei cã a devenit urgentã adopta-rea unei strategii naþionale pentru a asi-gura accesul la educaþie ºi consiliereprivind sãnãtatea reproductivã pentru

tinerele ºi adolescentele din þarã. Dar,pentru majoritatea care conduce, e maicomod sã întregeascã la nivel mondialraportul care confirmã cã unui copil dinpatru în lume i se refuzã copilãria. Înviziunea PSD, avem dreptul de a ne naº-te ºi o mie de obligaþii de a muri. Înmizeria unui salon de spital, în aºtepta-rea ambulanþei, sub ochii celor dragi,în faþa celor care stau cu braþele cruciº.

O altã statisticã aratã cã, în fiecare an,în România, sute de copii care suferãde boli de inimã mor în absenþa centre-lor de intervenþie ºi a specialiºtilor. Deºibeneficiazã de formularul E 112, multefamilii nu au bani sã îºi asigure finan-þarea pânã ajung în strãinãtate. În con-tinuare, în România, nu se importã me-dicamente, nu avem acces la anumiteterapii extrem de importante ºi nici nuexistã soluþii viabile. A face performan-þã în România pare din ce în ce mai di-ficil, dar nu, Guvernul orb nu este inte-resat decât de cifrele pozitive puþine,nu de oamenii care mor cu zile.

Sã mai spun cã în 2016, peste 1.900de oameni au murit în accidentele pro-duse în România, conform datelor fã-cute publice de Uniunea Naþionalã aSocietãþilor de Asigurare ºi Reasigu-rare din România. Conform aceluiaºiraport, una dintre principalele cauzeale numãrului ridicat de accidente gra-ve o reprezintã structura precarã a re-þelei de drumuri publice. În 2015, 90%din drumurile þãrii aveau o singurãbandã pe sens, dar cu toate acestea,numãrul de accidente cu victime acrescut considerabil pe autostrãzi. Fe-meia din Filiaºi a murit pe trecerea depietoni, pentru cã nici mãcar aceldrum, aºa cum e el, nu era semnalizat.ªi a murit a doua oarã, pentru cã înstatul ãsta salvãrile sunt un lux. Darasta nu se vede de la Palatul Victoria.Sunt lucruri prea mãrunte care nuajung la funcþii înalte. Sloganul Româ-niei bolnave þine cu dinþii de voia ºipaza lui Dumnezeu, ºi de ghinionul dea rãmâne mutilaþi în þara în care PSDalege pentru tine sã te stingi mai repe-de. Avem dreptul de a ne naºte. Avemdreptul de a trãi. Dar asta devine o lo-terie în România lui „Continuãm îm-preunã”, cãreia i s-au terminat ºi per-fuzia ºi transfuzia.

Guvernul orbºi lecþia morþii nevinovate

de senatorMario Ovidiu Oprea,preºedintele PNL Craiova

Dupã ce, în ultimii ani, a derulat investiþii de zeci de milioa-ne de euro, bani europeni ºi din bugetul Consiliului Jude-þean Dolj, conducerea Aeroportului Internaþional Craiova aajuns la concluzia cã a venit vremea sã mai facã ºi econo-mii. Aºa se face cã, în curând, vidanjarea aeronavelor s-arputea realiza cu o vidanjã construitã în regie proprie, achizi-þia uneia noi fiind consideratã o cheltuialã prea mare.

de Dan Olteanu

De departe cel mai de succes pro-iect al CJ Dolj, Aeroportul Cra-iova s-a putut considera un co-

pil rãsfãþat, cãruia pãrinþii i-au cumpãrattoate jucãriile pe care ºi le-a dorit. Auto-buze pentru pasageri, autospeciale de totfelul, ba chiar ºi un sistem de balizaj mo-dern care face invidios orice alt directorde aeroport din þarã ºi chiar de peste gra-niþe. Tocmai din acest motiv este greu deînþeles de ce, atunci când CJ Dolj a alocatbanii necesari pentru achiziþia unei vidan-je, echipament necesar printr-o prevede-re a EASA (European Aviation SafetyAgency), conducerea Aeroportului Cra-iova a decis sã renunþe la achiziþie, prefe-

rând sã improvizeze una. Decizia a fostanunþatã de cãtre directorul aeroportului,Mircea Dumitru, în cadrul ºedinþei de con-siliu de marþi - 31 octombrie. „(...) La vi-danjã am renunþat deoarece suma licitatãa fost foarte mare, în opinia mea. 68.000de euro pentru o maºinã cu un astfel deechipament mi s-au pãrut foarte, foartemult. Aºa cã o vom face noi. Am mai avutuna, o s-o facem ºi pe asta ºi ne vom des-curca cu ceea ce avem“, a declarat Mir-cea Dumitru atunci când consilierii jude-þeni au întrebat de ce a ales sã renunþe lacei 205.000 de lei alocaþi.

Directorul Aeroportului Craiova a pre-cizat cã va achiziþiona totuºi un degivror,chiar dacã a recunoscut cã ºi preþul aces-tuia i s-a pãrut exagerat!

Vidanjã„home-made“ peAeroportul Craiova

















DeoarDeoarDeoarDeoarDeoarece una nouă esece una nouă esece una nouă esece una nouă esece una nouă esttttteeeeeprprprprprea scumea scumea scumea scumea scumpă, conducerpă, conducerpă, conducerpă, conducerpă, conducereaeaeaeaeavrvrvrvrvrea să-şi consea să-şi consea să-şi consea să-şi consea să-şi constrtrtrtrtruiascăuiascăuiascăuiascăuiascăuna pruna pruna pruna pruna proprieoprieoprieoprieoprie

















Ion Prioteasa ºi Mircea Dumitru


5ACTUALITATE

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Publ

icita

te

Inaugurarea celui maifrumos stadion din Ro-mânia se apropie cu paºi

rapizi. Craiovenii se vor pu-tea bucura, în scurt timp, deun stadion ultramodern, rea-lizat la cele mai înalte stan-darde. Dupã finalizarea eta-pelor investiþiei, prevãzute delegislaþia în vigoare, Munici-palitatea intenþioneazã orga-nizarea unui spectacol gran-dios, care sã puncteze finali-zarea lucrãrilor ºi inaugurareaStadionului din Craiova.

Spectacolul a fost gândit caun eveniment unic, þinândcont cã este unul dintre mo-mentele cele mai aºteptate decãtre craioveni ºi iubitoriisportului atât din Bãnie, câtºi din þarã.

Cu o capacitate de 30.000de locuri, arena din Bãnie vaputea gãzdui competiþii fot-balistice pentru FIFAWORLD CUP, UEFA Cham-pions League, UEFA Euro-pa League, FRF – Liga I,precum ºi competiþii pentrualte tipuri de sporturi: rugby(Rugby Union ºi Rugby Lea-gue, rugby în 7), oinã, hocheipe iarbã, mini-hochei sau fot-bal american.

De asemenea, stadionul dinCraiova oferã posibilitatea or-ganizãrii de evenimente cultu-rale ºi sociale de anvergurã,concerte, târguri ºi expoziþii lacele mai înalte standarde.

Proiectul a fost derulat decãtre Compania Naþionalãde Investiþii, Primãria Mu-nicipiului Craiova avândcalitatea de co-finanþator.

Inaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din Craiova

de Virgil Dumitrescu

impresionantã este grija statu-lui faþã de vestigiile istorice.Fãrã exagerare, Israelul este oþarã deschisã noilor construc-þii urbane, dar ºi muzeelor sausiturilor arheologice, oricãreiurme, bine decupate, din tre-cut, de la druzi la cruciaþi, dela romani la turci º.a.m.d. BeitGuvrin, Valea Elah, Jaffa,Acra, Betleem, Haifa, Galile-ea, Ierihon, Râul Iordan, Av-dat, în deºertul Negev, peunde au vieþuit nabadeenii,oferã revelaþii incitante. Filmedocumentare te introduc înmiezul veacurilor ºi îþi acti-veazã prezenþa, încât, din va-lurile Mediteranei, cutreiera-tã de corãbii, niºte stropi reciajung ºi la tine. Reconfortant,deoarece, dincolo de aerulcondiþionat care nu lipseºtedin orice lift sau mijloc detransport în comun, termome-trul indicã, spre sfârºit de oc-tombrie, chiar ºi 35 de gradela soare. Oaspeþi veniþi dintoate colþurile mapamondului,din America Latinã pânã înExtremul Orient, incluzând ºiîntregul continent african, sefotografiazã alãturi de oriceartefact, intrã în orice lãcaº decult. Sã nu uitãm cã Israeluleste leagãnul celor trei marireligii – creºtinã, iudaicã ºiislamicã. Prin excelenþã, o þarãturisticã. Din acest punct devedere, Ierusalimul rãmâneuna dintre cele mai vizitate ºiuimitoare metropole. Pe lân-gã faptul, deloc insignifiant,cã soarele strãluceºte aici 365de zile pe an.

În Israel, cei peste 1.200 dekilometri parcurºi pânã înprezent cu maºina m-au

fãcut sã-mi scot pãlãria. Amfost la Nazaret, am urcat pemuntele Tabor, locul Schimbã-rii la faþã, ne-am dus pânã laCesareea, am mers întins pânãla Marea Roºie, în sudul ex-trem, pentru a ne întoarce pealtã rutã (în total 700 km), ºipot spune cã am cãlãtorit ca înpalmã. Curat Occident! De cenu ºi curat Orient? În ÞaraSfântã, n-am auzit de auto-strãzi pe hârtie ºi de ºosele sur-pate, ca la Vest de Marea Nea-grã. N-am dat gândurilor glas,dar n-am putut sã mi le reprimºtiind cã pentru o amãrâtã deºosea Craiova – Piteºti s-a bã-tut toba ani de zile. În Israel,altele sunt instrumentele fac-tuale exersate de cei aleºi într-o entitate statalã proiectatã vi-zionar: ”Dacã îþi doreºti, atuncise va împlini”. Ce îºi poatedori, cu ardoare, o þarã clãditãpe un sol arid, neprielnic ve-getaþiei, în pofida restrânselorzone destinate agriculturii, le-gumiculturii, pomiculturii ºiirigaþiei cu picãtura? Într-unefort asumat colectiv, s-auplantat în numãr impresionantarbori ºi pomi, s-au trasat grã-dini ºi parcuri, s-a adus pãmântde calitate ºi s-a drenat pe ni-sip. Pânã nu demult, potrivitlegii, orice construcþie locati-vã era condiþionatã prin pro-iect de crearea ºi întreþinereaunei zone verzi. Odatã începu-tul fãcut, toate acestea decurgazi de la sine. În al treilea rând,

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ACTUALITATE

De trei ori Israel

Senatorul PNL de Vâl-cea, Romulus Bulacu(foto), a anunþat cã Se-

natul a aprobat recent proiectulde lege privind instituirea zonei-tampon de 100 de metri între li-mitele ariilor naturale protejateºi limitele exploatãrilor minie-re, necesarã pentru crearea dedrumuri de acces la perimetrulminier. Astfel, se creeazã pre-misele ca Exploatarea MinierãRâmnicu Vâlcea sã îºi extindãaria de exploatare pentru a li-vra in continuare calcar unitãþi-lor economice de pe PlatformaChimicã Râmnicu Vâlcea. Încompensare, Parcul NaþionatBuila Vânturariþa, zonã prote-jatã, îºi va extinde teritoriul.

”Amendamenteleaduse vorîmbunãtãþilegislaþia ariilorprotejate”

”Senatul a adoptat, luni, pro-iectul de lege privind instituireazonei-tampon de 100 de metriîntre limitele ariilor naturaleprotejate ºi limitele exploatãri-lor miniere, necesarã pentru cre-area de drumuri de acces la pe-rimetrul minier. În urma cestuivot, am observat un val de cri-tici cum cã acest proiect ar aveaca efect distrugerea mediului.Total fals! Amendamentele adu-se vor îmbunãtãþi legislaþia arii-lor protejate, în sensul cã se ofe-rã posibilitatea comunitãþilor sãse dezvolte armonios, în special,în infrastructurã ºi utilitãþi. Înprezent, cadrul legal este restric-

Senatorul Bulacu – precizãridespre proiectul de lege care

poate salva economiajudeþului Vâlcea

tiv. În zonele ariilor protejate,canalizarea, racordarea la utili-tãþi, dezvoltarea infrastructuriisunt imposibil de realizat. Estegreºit sã condamni comunitãþiîntregi la subdezvoltare ºi sã lelaºi sã trãiascã în secolul XXIca în Evul Mediu, cu apã dinfântânã ºi cu lumânãri ca sursãde luminã. Cu toþii avem drep-tul la civilizaþie. În acelaºi timp,în zona ariilor protejate, existãexploataþii miniere, vitale pen-tru economia judeþelor ºi carese aflã în imposibilitatea de a-ºi desfãºura activitatea. Lucrã-rile de strictã necesitate trebuieexceptate din lista interdicþiilorpe care le presupune o zonã pro-tejatã.

Noile limite ale ariilor natu-rale protejate vor fi trasate ast-fel încât perimetrul exploataþieiminiere sã fie în afara ariei na-turale protejate. Suplimentar,între noile limite ale ariei natu-rale protejate ºi limitele exploa-tãrii miniere va fi pãstratã ozonã minimã, tampon, de 100metri lãime, pe toatã lungimeade grãniþuire.

Mai mult, aria protejatã pri-meºte compensare. Modalitateade modificare a limitelor, potri-vit proiectului de lege, se reali-zeazã la cererea titularului de li-cenþã prin „act administrativ alconducãtorului autoritãþii publi-ce centrale de protecþie a me-diului. Modificarea va fi aviza-tã numai în situaþia în care, pringrija ºi pe cheltuiala titularuluide licenþã, va fi instituit regimulde arie naturalã protejatã pe oaltã suprafaþã adiacentã arieinaturale protejate, situatã oriun-

de pe graniþa acesteia. Suprafa-þa minimã adusã în compensareva fi echivalentã cu suprafaþascoasã de pe teritoriul ariei na-turale protejate, majoratã cuzona tampon”, explicã parla-mentarul liberal.

”Fãrã acesteprevederi,dezvoltareaeconomicãa judeþului era pusãîn pericol”

Romulus Bulacu subliniazãcã fãrã aceste amendamente,consecinþele pentru economiajudeþului Vâlcea ar fi grave:”Pentru judeþul Vâlcea, acesteamendamente aduse OUG 57/2007 oferã posibilitatea Carie-rei de la Bistriþa sã-ºi desfãºoa-re activitatea. Fãrã aceste pre-vederi, dezvoltarea economicãa judeþului era pusã în pericol.Exploatarea minierã îºi închideaporþile, ceea ce ar fi dus la efec-te dramatice pentru USG, SCCET Govora SA ºi consecinþenegative pentru platforma chi-micã. Aº dori sã mai fac ºi oultimã menþiune, dar poate ceamai importantã: mã aflu în Par-lamentul României ca senator,reprezentant al judeþului Vâlceaºi orice decizie pe care trebuiesã o iau vizeazã, în primul rând,necesitãþile comunitãþii noas-tre”, precizeazã senatorul PNL.

Proiectul urmeazã sã ajungãºi la Camera Deputaþilor careeste for decizional.

(M.P.)


7ACTUALITATE

SC APAVIL SA adesfãºurat ºi în sãptã-mâna 23 – 27 octom-brie 2017 o activitateintensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, încolaborare cu autori-tãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. Au fostexecutate lucrãri de amenajarea terenului, prin betonare ºi as-faltare, pe strada Ion Referen-daru Bl I 3.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 4 avarii lareþeaua de apã potabilã pe strã-zile: Ion Referendaru Bl I3, ScA, Eftimeºti nr. 68, 1 Mai, Poe-nari intersecþie cu strada Prunu-lui.

POMPE CURÃÞATE. Aufost curãþate pompele de cana-lizare în zonele: Vlãdeºti, Ari-

Primãria Râmnicu Vâl-cea anunþã o serie deevenimente, dintre

cele mai diverse, care vor fiorganizate în zona centralã amunicipiului, recent datã înfolosinþã, pânã la finele lu-nii noiembrie, când va dema-ra amenajarea Târgului ”De-cembrie Magic”. Spectacolede animaþie stradalã, teatrude pãpuºi, concerte corale ºicamerale vor fi tot atâtea mo-tive pentru ca râmnicenii sã-ºi dea întâlnire ”La Ceas”, înScuarul Mircea cel Bãtrân.Programul manifestãriloreste urmãtorul, cu precizareacã în cazul unor condiþii me-teo nefavorabile (ploaie,vânt puternic sau temperaturisub normalul perioadei),spectacolele se anuleazã:

- sâmbãtã, 4 noiembrie, ora13.30: Concert ”Bijuterii co-rale” susþinut de Corul ”Eup-honia” al Filarmonicii ”Ion”Dumitrescu;

- marþi, 7 noiembrie, ora10.00: ”Festivalul Toamnei”,eveniment preconizat de In-spectoratul ªcolar JudeþeanVâlcea cu participarea

nilor, bulevardul Dem Rãdules-cu, Budeºti, Goranu, Dãeºti,Fedeleºoiu.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au curãþat manual cãmine-le de canalizare ºi gurile de scur-gere pe strãzile: N. Bãlcescu,Carol I, Dacia, M. Eminescu,M. Temelie, Luceafãrului, b-dulTineretului, N. Titulescu, Regi-na Maria, M.V. Popescu, Cer-na, General Magheru, Ostro-veni, Zoo;

- s-au continuat lucrãrile pen-tru dezafectarea branºamentuluiPT ACR, strada Eleodor Con-stantinescu;

- s-au continuat lucrãrile deîntregire reþea apã potabilãD400 mm din bulevardul Nico-lae Bãlcescu intersecþie cu stra-da Ferdinand, pânã la bulevar-dul Tudor Vladimirescu inter-secþie cu strada Libertãþii;

- s-au continuat lucrãrile deprelungire a reþelei de canaliza-re pe strada Ciocãneºtilor.

CÃMINE CURÃÞATE. Aufost curãþate gurile de scurgereºi cãminele de canalizare în maimulte zone din municipiul Rm.Vâlcea:

- Ostroveni (strada Luceafã-rului, bloc A1, Cinema Flacãra,bl B0/A);

- Centru (Strada Regina Ma-ria, bl C3, strada General Prapor-gescu, strada General Magheru);

- precum ºi pe strãzile: CLTTimiº, Aleea Cocorilor, bl 26,Eftimeºtilor nr.12, Carpaþinr.18, CLT Nord-Supeco, Ale-ea Olãneºti, bloc 6.

39 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost verificate ºi înlocuite unnumãr de 27 de apometre, fiindîntocmite ºi un numãr de 16documentaþii tehnice.

Situaþia lucrãrilor derulate de SC Apavil SA în municipiul Rm. Vâlceaîn perioada 23 – 27 octombrie 2017

preºcolarilor de la grãdiniþeledin municipiu;

- sâmbãtã, 11 noiembrie, ora11.00: Spectacol de animaþiestradalã al Teatrului Municipal

”Ariel” cu piesa ”Pãpuºi lu-meºti”, dupã texte de VasileAlecsandri (”Pãpuºi lumeºti sãtot stai sã le priveºti”);

- sâmbãtã, 18 noiembrie, ora

13.30: Concert cameral ”Biju-terii muzicale” susþinut de Fi-larmonica ”Ion Dumitrescu”;

- sâmbãtã, 25 noiembrie, ora11.00: Spectacol de teatru de

pãpuºi al Teatrului Municipal”Ariel” cu piesa ”Rina Detec-tiv ºi Lumea Magicã” – o po-veste ce aduce pe scenã per-sonaje fantastice, eroi nemu-ritori ºi creaturi magice careîi invitã pe cei mici sã le aflepovestea ºi le fie alãturi înaventura vieþii lor.

Râmnicu Vâlcea: Evenimenteîn zona centralã sub genericul”Ne vedem «La Ceas»!”


















Ca reprezentant al dol-jenilor în ParlamentulRomâniei – ºi al celor

care m-au votat în 2016, ºi alcelor care nu mi-au acordatvotul – , am obligaþia sã apãrinteresele legitime ale tuturor.

Mã gândesc cu îngrijorare cear însemna pentru cei maimulþi dintre craioveni ºi dol-jeni renunþarea la subvenþiapentru energia termicã la ter-menul din calendarul actualprevãzut cu Uniunea Europea-nã, adicã aprilie 2018.

Cu siguranþã, o afectare im-portantã a calitãþii vieþii lor,cheltuieli suplimentare impor-tante pentru plata facturilor laenergia termicã, iar pentrumulþi imposibilitatea achitãriiacestora.

Nu cred cã ar fi normal caºi creºterea veniturilor româ-nilor sã fie afectatã de mãsuraeliminãrii acestei subvenþii.

De aceea mã alãtur, prinaceste rânduri, acelor voci carecer executivului sã ia mãsuripentru prorogarea termenuluiprivind renunþarea la subven-þia pentru energia termicã. Per-sonal voi discuta aceastã pro-blemã, în calitate de parlamen-tar, cu colegul meu din ALDE,Toma Petcu – ministrul ener-giei, pe care îl ºtiu ca un om

Eliminarea subvenþieila energia termicã

trebuie amânatã

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

aplecat spre apãrarea interese-lor consumatorilor, a celor cas-nici în primul rând.

Sunt convins cã putem gãsisoluþii pentru a amâna elimi-narea acestei subvenþii. Parte-nerii noºtri de la Bruxelles tre-buie sã înþeleagã cã Românianu este încã pregãtitã la acestmoment sã elimine total sub-venþia pentru energie termicã,atât în ceea ce priveºte subven-þia acordatã de autoritãþile lo-cale, cât ºi subvenþia acordatãde Guvern, prin MinisterulDezvoltãrii Regionale.

Amânarea cu încã 3-4 ani aeliminãrii acestei subvenþi artrebui folositã atât de Guvern,cât ºi de autoritãþile locale pen-tru a face investiþii masive îninfrastructura termicã. Inves-tiþii prin care sã se eliminepierderile atât de importante laacest moment, pierderi care sereflectã automat în facturileconsumatorilor.

Eliminarea acestor pierderiar duce la o facturã de întreþi-nere considerabil mai micã ºiatunci se poate pune proble-ma eliminãrii în mod treptat asubvenþiei la energia termicã.

Cred cu tãrie cã aceasta artrebui sã fie logica de abordarea acestei probleme care devineuna cu adevãrat presantã.

Publ

icita

teCâºtigãtorii premiilor

Târgului MeºterilorPopulari, Craiova

2017, desemnaþi de comisia for-matã din: prof. dr. Florin Ridi-che, directorul Muzeului Olte-niei Craiova, dr. Ionuþ Dumi-trescu – ºef secþie, Muzeul Ju-deþean Vâlcea, dr. Albinel Fi-rescu – ºef secþie, Muzeul Ju-deþean Gorj, prof. FlorentinaPleniceanu – ºef secþie, MuzeulRegiunii Porþilor de Fier, Dro-beta -Turnu Severin; prof. dr.Cornel Bãlosu – etnograf, prof.ªtefan Enache – etnograf, dr.Irinel Cãnureci – muzeograf,Muzeul Olteniei Craiova, Ani-ºoara Bãlan – muzeograf, Mu-zeul Olteniei Craiova, dr. Roxa-na Deca – muzeograf, MuzeulOlteniei Craiova, Loredana

Durãu - muzeograf, MuzeulOlteniei Craiova, ºi Lupu Bog-dan, referent, Muzeul OltenieiCraiova.

Premiul „Cetatea Bãniei”pentru întreaga activitate, acor-dat de Primãria municipiuluiCraiova:

Gheorghe Gârbovan (cerami-cã) – ªiºeºti, Mehedinþi;

Marele Premiul ºi TrofeulFestivalului:

Maria Gibu (þesãturi) – Frân-ceºti, Vâlcea

TineretPremiul I – Ionel Mischiu (ce-

ramicã) - Horezu, Vâlcea;Premiul II – Attila Denes (ce-

ramicã Corund) - Corund, Har-ghita;

Premiul III – Filip Tinca (þe-sãturi) - Sinaia, Prahova

AdulþiPremiul I – Gheorghe Iorga

(ceramicã) - Horezu, Vâlcea;Premiul II – Pompiliu Ciola-

cu (icoana de vatrã) - Tg. Jiu,Gorj;

Premiul III – Constantin Þa-nea (prelucrare lemn) -Vlãdeºti,Vâlcea

Reamintim cã, în perioada 27-29 octombrie, în Piaþa „MihaiViteazul”, a avut loc cea de-aXL-a ediþie a Târgului Meºteri-lor Populari, eveniment la careau participat peste 100 de parti-cipanþi din întreaga þarã, ºi ogamã diversificatã de artefacteale creaþiei tradiþionale, de undenu au lipsit ceramica, împleti-turile din lânã sau nuiele, cos-tumele populare sau produselealimentare tradiþionale.

8CULTURÃ

Târgul MeºterilorPopulari ºi-a

desemnat câºtigãtorii


































9SPECIAL

Preºedintele PNLDolj, ªtefan Stoica,a declarat recent cã,la urmãtoareaºedinþã a ConsiliuluiLocal Craiova,consilierii PNL vorpropune modifica-rea hotãrârii princare parcãrile dinzona centralã aoraºului au fosttransformate înparcãri cu platã.

Liderul liberalilor dol-jeni spune cã taxareaar trebui aplicatã doar

în zilele lucrãtoare, în inter-valul 8.00 – 17.00, atuncicând au program toate insti-tuþiile din zonã. „La urmãtoa-rea ºedinþã a Consiliului Lo-cal Craiova, consilierii PNLvor veni cu o propunere ast-fel încât locurile cu platã sãfie supuse taxãrii doar în in-tervalul 8.00 – 17.00, astfelîncât riveranii sã aibã undeparca atunci când se întorc dela muncã. De asemenea, lo-curile de parcare ar urma sãfie fãrã platã ºi în weekend,precum ºi în zilele libere, sãr-bãtori legale. În acele zile ce-tãþenii nu au nevoie nici laPrefecturã, nici la Primãria

PrPrPrPrPreşedinteşedinteşedinteşedinteşedintele PNL Dolele PNL Dolele PNL Dolele PNL Dolele PNL Dolj prj prj prj prj propuneopuneopuneopuneopunemodifmodifmodifmodifmodificaricaricaricaricarea hoea hoea hoea hoea hotărârii de consiliutărârii de consiliutărârii de consiliutărârii de consiliutărârii de consiliulocal prin carlocal prin carlocal prin carlocal prin carlocal prin care s-a decis tre s-a decis tre s-a decis tre s-a decis tre s-a decis transfansfansfansfansfororororor-----marmarmarmarmarea parea parea parea parea parcărilor din zcărilor din zcărilor din zcărilor din zcărilor din zona cen-ona cen-ona cen-ona cen-ona cen-trtrtrtrtrală în parală în parală în parală în parală în parcări cu platăcări cu platăcări cu platăcări cu platăcări cu plată

Craiova pentru cã aceste in-stituþii sunt închise. Membriiorganizaþiei noastre vor mer-ge pe teren ºi vor strânge sem-nãturi de la locuitorii din zonacentralã astfel încât propune-rea noastrã sã aibã ºi susþine-rea cetãþenilor, iar actuala ad-ministraþie sã înþeleagã cã estenevoie sã modificãm aceahotãrâre de consiliu“, a decla-rat preºedintele PNL Dolj.Acesta a precizat cã acest sis-tem este folosit în mai toatemarile oraºe europene.

Reamintim cã, în luna sep-tembrie, odatã cu finalizarealucrãrilor de reabilitare alestrãzii A.I. Cuza, municipa-litatea a introdus o taxã su-plimentarã pentru locurile deparcare din zona centralã aoraºului. Este vorba despreparcãrile publice de pe stra-da Romul – 28 de locuri; stra-da A.I. Cuza (sectorul cu-prins între intersecþia cu str.Unirii ºi intersecþia cu str.Arieº) – 94 de locuri ºi stra-da C.S. Nicolãescu-Plopºor(sectorul cuprins între inter-secþia cu str. A.I. Cuza ºi in-tersecþia cu str. Olteþ) – 17locuri. Astfel, ºoferii suntobligaþi sã achite o taxã de0,50 eurocenþi + TVA pe orãdacã aleg sã parcheze pe res-pectivele locuri.

ªtefan Stoica:Locurilede parcaredin centrulCraioveiar trebuitaxate doarîn intervalul8.00 – 17.00

















Preºedintele Consiliu-lui Judeþean Vâlcea,Constantin Rãdulescu(foto), le solicitã pri-marilor sã se impliceîn campania de recol-tare de sânge ºi sãpopularizeze facilitãþi-le pe care le primescdonatorii voluntari.

„Prin intermediul unei adre-se transmise Consiliului Jude-þean Vâlcea, conducerea Cen-trului de Transfuzie SanguinãVâlcea ne informeazã cã numã-rul donatorilor de sânge a scã-zut dramatic în judeþul Vâlcea,fapt ce poate periclita asigura-rea stocului de sânge ºi a com-ponentelor sanguine de care aunevoie unitãþile medicale vâlce-ne, motiv pentru care solicitã

Crizã de sânge în spitalele din Vâlcea

sprijinul instituþiei noastre. Pen-tru evitarea unor sincope în asi-gurarea necesarului de terapietransfuzionalã pentru pacienþiidin judeþul nostru, ConstantinRãdulescu, preºedintele Consi-liului Judeþean Vâlcea, a dispustransmiterea unei circulare cã-tre toþi primarii din judeþul Vâl-cea, prin care le solicitã sã seimplice în rezolvarea acestei

probleme ºi sã afiºeze la sediileinstituþiilor pe care le conduc olistã cu drepturile donatorilorvoluntari de sânge“, informea-zã CJ Vâlcea.

„Sper cã vâlceniivor înþelege aceststrigãt de ajutor”

„Scãderea dramaticã a numã-rului de donatori ai Centrului deTransfuzie Sanguinã Vâlceaeste un subiect care trebuie sãne preocupe ºi pe noi, condu-cãtorii unitãþilor administrativ-teritoriale, ºi de aceea m-amadresat primarilor vâlceni curugãmintea de a face publiceaceste drepturi ale donatorilorvoluntari. Consider cã este dedatoria noastrã sã ne implicãmîn educarea ºi informarea cetã-þenilor cu privire la importanþadonãrii de sânge ºi la drepturiledonatorilor voluntari, care, pelângã mulþumirile autoritãþilorpentru generozitatea gestuluilor, pot primi ºi unele recom-pense materiale. Sper cã demer-sul meu îºi va atinge scopul ºicã vâlcenii vor înþelege aceststrigãt de ajutor, în beneficiulbolnavilor care au nevoie de te-rapie transfuzionalã. Tuturor lemulþumesc anticipat pentru im-plicare”, a declarat ConstantinRãdulescu.

Ce primescdonatorii de sânge

În prezent, un donator de sân-ge primeºte din partea Guver-nului tichete de masã în valoa-re de 63 de lei, o zi liberã de laserviciu sau de la ºcoalã, trans-port gratuit, precum ºi un set deanalize gratuite.

În perioada analizatã pere-chea euro/leu a fost stabi-lã, cursul oprindu-se

aproape de 4,6 lei. Mult maiagitatã a fost evoluþia celorlal-te valute majore, a cãror me-die se calculeazã funcþie deparcursul lor faþã de euro.

Volatilitatea cursului mone-dei unice s-a rezumat la 4,5974– 4,5980 lei. La finalul inter-valului, media a fost stabilitãla 4,5974 lei, într-o ºedinþã încare tranzacþiile s-au realizatîntr-un culoar îngust, 4,596 –4,606 lei, cu închiderea la4,597 – 4,60 lei.

Cursul dolarului american s-a miºcat în culoarul 3,8935 –3,9531 lei, iar la finalul perioa-dei media a fost stabilitã la3,9512 lei, când cotaþiile dinpiaþã au fluctuat între 3,95 ºi3,972 lei.

Moneda elveþianã s-a de-preciat pe pieþele internaþiona-le pânã la 1,171 franci/euro,cel mai mic nivel din 15 ia-nuarie 2015, atunci când Ban-ca Naþionalã a Elveþiei a de-cis sã renunþe la pragul minimde 1,20 franci/euro. La sfâr-ºitul intervalului, tranzacþiilese realizau la 1,159 – 1,165franci/euro, astfel cã media acrescut de la un minim de3,9303 la 3,9607 lei.

Pentru perioada urmãtoare,se anticipeazã o creºtere a de-ficitului (4,1% din PIB, în aldoilea trimestru, cel mai maredin Uniunea Europeanã, con-form ultimelor date publicatede Eurostat), în condiþiile încare s-au înmulþit proiecþiilenegative asupra modului încare PSD gestioneazã bugetul,ceea ce a determinat o creºterea preþului la care România areacces la banii investitorilor.Astfel, conform Finanþelor,luna aceasta au fost respinseofertele de cumpãrare a ºaseemisiuni de titluri de stat, iarnumãrul lor va creºte în lunileurmãtoare.

Perspectivele leului rãmân

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

sumbre, aºa cum o aratã ºi ul-timul raport pe luna septem-brie al analiºtilor grupaþi înCFA România. Ei anticipeazãun curs euro/leu pentru ori-zontul de ºase luni de 4,63 lei,în timp ce pentru orizontul de12 luni valoarea medie a cur-sului previzionat este de4,6696 lei.

Acelaºi pesimism este re-flectat ºi de indicatorul de în-credere macroeconomicã alCFA România, care a scãzutcomparativ cu august de la 5,3puncte la 45,4 puncte, cea maicoborâtã valoare din iunie2013.

În piaþa monetarã, indiciiROBOR au avut o evoluþie as-cendentã, cei pe termen mediuinstalându-se confortabil pes-te 2%. Indicele la trei luni aîncheiat perioada la 1,82%, cella ºase luni la 2,02%, cel lanouã luni la 2,08%, iar cel la12 luni la 2,13%.

Perechea euro/dolar a invo-luat de la 1,1837 pânã la1,1575 dolari, cel mai scãzutnivel de la sfârºitul lunii iulie.La finalul perioadei, tranzac-þiile se realizau între 1,1594 ºi1,1642 dolari.

Deprecierea euro a fost pro-vocatã de decizia BCE de a re-duce din ianuarie programulsãu de achiziþii de active de la60 de miliarde la 30 de miliar-de de euro pe lunã pânã în sep-tembrie 2018, dar ºi de faptulcã în ciuda uraganelor, creºte-rea economicã a SUA în altreilea trimestru a fost de 3%,potrivit unei prime estimãri.

Evoluþia pozitivã a econo-miei americane va permite Re-zervei Federale sã opereze atreia majorare din acest an adobânzii-cheie, la 1,25 –1,5%, ºi eventual trei noi creº-teri în 2018. Aceste mãsuri audarul de a face dolarul maiatractiv pentru plasamente.

Analiza cuprindeperioada 24 – 30 octombrie

Euro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 leiEuro se odihneºteaproape de 4,6 lei

În prezent, reþeaua LaDoiPaºi numãrã 430 demagazine, rãspândite pe

întreg teritoriul þãrii, dintrecare 25 de noi locaþii au fostinaugurate în ultimele douãluni. Pentru a susþine dezvol-tarea acceleratã a reþelei,METRO a iniþiat un programamplu care integreazã cam-panii de marketing, remode-lãri de magazine, trainingpentru forþa de vânzãri ºi in-strumente de management alafacerii.

Comerþ tradiþionalvs. modern

LaDoiPaºi propune unmodel de business indepen-dent ºi sustenabil, care re-flectã deopotrivã aºteptãrile

clienþilor ºi aspiraþiile antrepre-noriale, numitorul comun fiindreprezentat de comunitatea lo-calã. Prin programul de afiliereLaDoiPaºi, comercianþii au ac-ces la consultanþã pe toate zo-nele afacerii, de la branding, lasortiment de produse, acces lapreþuri competitive de achiziþie,transfer de know-how, echipa-mente moderne ºi comunicare

integratã de marketing. Toateaceste elemente contribuie lacrearea unei experienþe plãcutede cumpãrare pentru client, res-pectiv a unui business profita-bil pe termen lung pentru antre-prenorul român.

Deºi cifrele actuale din piaþãaratã cã românii încep sã se în-drepte tot mai mult cãtre comer-þul modern, LaDoiPaºi reinter-preteazã comerþul tradiþional,adresând într-o manierã simplãprincipalele aºteptãri ale clien-þilor: rapiditate, proximitate, fa-miliaritate ºi apartenenþa la co-munitate. Potrivit studiilor inter-ne, clientul LaDoiPaºi are între35 ºi 54 de ani, este cãsãtorit ºidispune de venituri medii luna-re pe gospodãrie de peste 3.000

Retailerul METRO Cash & Carry repoziþionea-zã brandul de proximitate LaDoiPaºi cafrancizã independentã ºi þinteºte un numãrde 2000 de magazine pânã în 2020. Deciziavine, pe de o parte, pe fondul preferinþei totmai crescute a consumatorilor pentru cum-pãrãturi rapide de proximitate, dar ºi dindorinþa de a susþine antreprenorii locali lanivel naþional.

METRO repoziþioneazãfranciza LaDoiPaºiºi îºi propune sãajungã la peste 2.000de magazine în 3 ani


















11ECONOMIE

lei. „Dorim sã venim în spri-jinul antreprenorilor ºi al mi-cilor comercianþi cu un mo-del de business viabil ºi adap-tat dinamicii socio-economi-ce. Prin susþinerea dezvoltã-rii magazinelor independen-te de proximitate, contribuimla consolidarea comerþuluitradiþional ºi a ecosistemuluide antreprenoriat local. Clien-tul LaDoiPaºi îºi doreºte cum-pãrãturi rapide, plãcute, într-un mediu familiar, parte dinviaþa comunitãþii”, a declaratVioleta Luca, Retail DirectorMetro Cash & Carry Româ-nia.

Datele cele mai recente dinindustria bunurilor de largconsum aratã cã, în continua-re, comerþul tradiþional rãmâ-ne o piaþã relevantã, ce a atinsîn 2016 valoarea de 24 mili-arde lei, în creºtere cu 11%faþã de anul precedent. Evo-luþia a fost determinatã atât decreºterea salariilor ºi a facili-tãþilor fiscale, cât ºi de modi-ficarea preferinþei consuma-torilor în favoarea magazine-le de proximitate.

Pentru a deveni partenerMETRO al francizei LaDoi-Paºi, antreprenorii trebuie sãîndeplineascã mai multe con-diþii care vizeazã atât calita-tea afacerii ºi potenþialul dedezvoltare al acesteia, cât ºiangajamentul antreprenoruluipe termen lung ºi pasiuneapentru comerþ.

LaDoiPaºi este un lanþ demagazine de proximitate, în-fiinþat în 2012 de cãtre ME-TRO Cash & Carry România,lider pe piaþa magazinelor deproximitate în regim de fran-cizã, cu un numãr total de 430de magazine la nivel naþional,în prezent. METRO este lide-rul comerþului cu ridicata lascarã mondialã. Companiaopereazã în 35 de þãri ºi nu-mãrã peste 150.000 de anga-jaþi la nivel mondial. În anulfinanciar 2015/2016, ME-TRO a înregistrat vânzãri deaprox. 37 miliarde €.

METRO Cash & Carry Ro-mânia a fost lansatã oficial înRomânia în luna octombrie aanului 1996, prin deschidereaprimului centru de distribuþie,în Bucureºti. Distribuþia naþi-onalã a magazinelor METRORomânia este urmãtoarea: 5centre în Bucureºti, câte 2centre în Braºov, Constanþa,Timiºoara ºi câte un centru înfiecare din urmãtoarele oraºe:Cluj, Bacãu, Iaºi, Craiova,Baia Mare, Piteºti, Galaþi,Ploieºti, Oradea, Sibiu, Su-ceava, Tg. Mureº, Arad,Deva, Satu Mare, PiatraNeamþ, Buzãu, Târgoviºte ºiTurda.

Preºedintele CJ Vâl-cea anunþã cursuride specializarepentru lãcãtuºimecanici, electricieni,strungari etc.

de Marielena Popa

„Vom formapersonal, altãsoluþie nu avem”

Crizã de meseriaºi la CETGovora, cel mai mare producã-tor de energie electricã ºi termi-cã din judeþul Vâlcea. Unitateaeconomicã aflatã în insolvenþãare din ce în ce mai puþini elec-tricieni, lãcãtuºi mecanici,strungari etc. Datã fiind aceas-tã stare de fapt, preºedinteleConsiliului Judeþean Vâlcea,Constantin Rãdulescu, a anun-þat în ºedinþa de luni, 30 octom-brie, cã se aflã în fazã de auto-rizare cursuri pentru specializa-rea în astfel de meserii. „Este orealitate tristã, nu mai existãmeseriaºi. Se lucreazã la obþi-nerea tuturor autorizaþiilor, înaºa fel încât CET-ul ºi societã-þile conexe sã specializeze oa-meni în procesul de producþie,pentru cã, din pãcate, nu ne vindin ºcoalã lãcãtuºi mecanici,strungari, electricieni etc. Vomforma acest personal mediu, altã

soluþie nu avem”, a subliniatpreºedintele CJ Vâlcea. Acestaa mai declarat cã la CET Govo-ra este crizã ºi de ingineri.

Fostul administrator special alCET Govora, ªtefan Pralã, a afir-mat cã la aceastã unitate econo-micã se fac eforturi pentru pãs-trarea profesioniºtilor. „În 2017,mai mult de 60 la sutã din redu-cerea de cheltuieli cu personalula fost redirecþionatã pe creºterisalariale la Secþia producþie, pen-tru a menþine profesioniºtii ºi a-i stimula sã rãmânã în unitate.Procesul de restructurare privindcapitalul uman este la limita su-portabilului, de aici încolo tre-buie gãsite alte soluþii”, a preci-zat Pralã.

Avocatul DinuConstantinescu,noul administratorspecial

În cadrul aceleiaºi ºedinþe,consilierii judeþeni l-au votat cu30 de voturi pentru (n.r. douãîmpotrivã) pe avocatul DinuConstantinescu, în funcþia deadministrator special al CETGovora. Om cu vederi de dreaptaprin educaþie ºi profesie, Con-stantinescu s-a þinut însã depar-te de politicã. Iar în ce priveºterelaþiile de pânã acum cu CETGovora, el a reuºit, în calitate de

avocat, sã readucã la serviciucâþiva angajaþi disponibilizaþi.Cu prilejul numirii sale în func-þia de administrator special, DinuConstantinescu a avansat câte-va prioritãþi: „Îmi revine o sar-cinã grea, a fost o provocare pecare am primit-o din partea pre-ºedintelui Constantin Rãdulescu(…). Prioritatatea numãrul unueste sã asigurãm confortul râm-nicenilor prin poziþia pe care odeþin. Apoi, locurile de muncã,pe care le cunosc îndeaproape,pentru cã m-am confruntat cu oserie de litigii în cadrul CETGovora ºi ºtiu ce înseamnã aces-te locuri de muncã pierdute pen-tru oameni”. Constantinescu amai adãugat cã vor trebui adop-tate mãsuri care, atât la CETGovora cât ºi la unitatea minie-rã de la Berbeºti, sã nu generezepierderi, nici de producþie ºi nicipe plan social.

„Domnule avocat,vã eliberezde obligaþia dea mã trece strada”

În acest context, s-a consu-mat ºi un moment ilar, preºe-dintele CJ Vâlcea fãcând refe-rire la speculaþiile pe seamabunei sale relaþii cu noul admi-nistrator al CET: „Domnuleavocat, cu aceastã ocazie vãeliberez de obligaþia de a mãtrece strada în fiecare zi, pen-tru cã se spune cã nici stradanu o trec fãrã dumneavoastrã”.CET Govora a intrat în insol-venþã în luna mai 2016, admi-nistrator judiciar fiind numitãfirma Euro Insol, condusã deRemus Borza. Fostul adminis-trator special, ªtefan Pralã, adeclarat cã nu poate estima odatã a ieºirii din insolvenþã.

CET Govora -insolvenþãºi crizã demeseriaºi

















Dinu Constantinescu


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

12ACTUALITATE

Împreunã de o jumãtatede secol

Primãria Bãile Olã-neºti a premiat cuplu-rile care au împlinit 50de ani de cãsãtorie

Opt familii din Bãile Olãneºti, judeþul Vâlcea,care au împlinit 50 de

ani de cãsãtorie, au fost premia-te recent de conducerea primã-riei.

Publ

icita

te

”Primarul Sorin Vasile Vasi-lache a oferit fiecãrui cuplu odiplomã de fidelitate ºi un pre-miu de 500 de lei, i-a felicitatpentru înþelepciune ºi experien-þa de viaþã care constituie o sur-sã de învãþãturã pentru toþi ce-tãþenii, ºi i-a asigurat de toatãadmiraþia ºi preþuirea autoritã-þii publice locale”, anunþã Pri-mãria Bãile Olãneºti. (M.P.)


13CULTURÃ

Teatrul pentru copii ºi ti-neret Colibri Craiova aparticipat cu spectacolul

Furtuna, scenariul ºi regiaCristian Pepino, la cea de-a II-a ediþie a Festivalului Interna-þional de Animaþie „Sub baghe-ta lui Merlin“ Timiºoara, la in-vitaþia Teatrului pentru copii ºitineret Merlin Timiºoara, mier-curi, 25 octombrie 2017.

Juriul festivalului timiºoreana acordat Premiul pentru In-terpretare Colectivã în spec-tacolul Furtuna actorilorOana Stancu, Geo Dinescu,Marin Fagu, Mugur Prisãca-ru; Premiul de Excelenþã -actorului Marcel Iureº; Pre-miul pentru ManagementCultural - Adrianei Teodores-cu, managerul Teatrului pen-tru copii ºi tineret ColibriCraiova.

Cu Premiul de Excelenþã afost distins ºi regizorul CristianPepino pentru contribuþia pecare a adus-o ºi o aduce încã înteatrul românesc de animaþie caprofesor, mentor ºi regizor.

Din juriu au fãcut parte: prof.univ. dr. Oana Leahu - Facul-tatea de Arte din Tg. Mureº,Toma Hogea - regizor ºi actor,Adela Moldovan - actor pãpu-

ºar ºi regizor, Gabriela Mariº -teatrolog ºi editor al revistei„Timpul Cireºelor“, MarianaIvaºcu - actor pãpuºar ºi regi-zor.

Furtuna de William Shake-speare, cu Marcel Iureº, OanaStancu, Geo Dinescu, MugurPrisãcaru, Marin Fagu, este oproducþie inspiratã de arta ani-maþiei, pe un scenariu ºi în re-gia lui Cristian Pepino, muzicaMarin Fagu. Furtuna se adre-seazã publicului de toate vârste-le, prin actori ºi pãpuºi, într-onotã de fantastic ºi umor vor-bind despre putere ºi destin, rãz-bunare ºi iertare, despre domi-naþia binelui asupra rãului. De-corurile sunt realizate de RemusAlexandru Gabor, iar costume-le sunt concepute de RalucaAioniþoaie.

Spectacolul Furtuna a maifost prezentat în luna octombriela Festivalul Internaþional deTeatru „Poveºti“ Alba Iulia -ediþia a XII-a, iar în luna mai,la Festivalul Internaþional deTeatru de Animaþie „EuroMa-rionete” Arad - ediþia 18.

Publicul craiovean se va bu-cura de Furtuna vineri, 8 de-cembrie 2017, ora 18:00, laTeatrul Colibri.

Premii „Sub bagheta lui Merlin“pentru spectacolul Furtuna ºiTeatrul Colibri Craiova

















Regizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian PepinoRegizorul Cristian Pepino

Managerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana TeodorescuManagerul Adriana Teodorescu


14ANALIZÃ

de Mihaela Bobaru

Serviciul Judeþean deAmbulanþã Olt arenevoie de salvare.

Din cele 51 de autosanitare,doar 10 sunt conforme nor-melor în vigoare, restul “su-ferind” în tãcere din cauzaanilor vechime în care auadunat la bord sute de mii dekilometri. Au salvat sute devieþi, iar acum agonizeazã înaºteptarea eliberãrii. Cele maivechi ambulanþe au împlinitun deceniu de activitate, iarcele mai noi - patru la numãr- au împlinit deja doi ani.Serviul Judeþean de Ambu-lanþã Olt, aflat în moarte cli-nicã, este þinut în viaþã deoamenii care lucreazã aici,nevoiþi sã se descurce. ªofe-rii pleacã în fiecare cursã cuinima strânsã, rugându-se camaºinile sã nu-i lase în drum.Dacã se întâmplã, improvi-zeazã pânã ce maºinile ajungîn service. Pentru resuscita-

rea lor, se cheltuie anual apro-ximativ un milion de lei. Camtot atâþia bani cât costã patru au-tosanitare noi. Dar deciziile pri-vind reînnoirea parcului autoaparþin ministerului care, în locsã acþioneze, face promisiuni.

Ambulanþele noi,un vis

Aleargã pe ºosele indiferentde vreme ºi de starea drumuri-lor. Adunã sute de mii de kilo-metri într-un an ºi salveazã sutede vieþi anual. Ambulanþele îºiies repede din formã ºi, în locsã fie trase pe dreapta pentru cãºi-au fãcut datoria, sunt resus-citate asemenea unui muribundpentru a continua sã fie în sluj-ba vieþii. Nimeni nu ºtie cu ceefort ºi nici cu ce risc.

Situaþia de la Serviciul Jude-þean de Ambulanþã (SJA) Olt, caºi la celelalte unitãþi din þarã, estecriticã. De la Ministerul Sãnãtã-þii banii pentru reparaþii vin cuþârâita, iar pentru ambulanþe noi,

care sã le înlocuiascã pe celevechi, depãºite, extrem de rar.Ultima datã când la Olt au fostrepartizate ambulanþþe noi a fostîn 2015. Atunci, aproape 10%din parcul de autosanitare a fostînlocuit. Prea puþin pentru a pu-tea spune cã situaþia s-a schim-bat radical în bine.

“Era nevoie sã fie înlocuite laacea vreme mai mult de jumã-tate. Am primit patru din celepeste 25 solicitate. Nu au fostmulte dacã ne-am raporta lanevoi, dar a fost o repartizaresurprinzãtoare pentru mulþi din-tre colegii mei din þarã. Cu toþiise întrebau cum de ei au primituna-douã, iar noi patru”, ne-amãrturisit Marinela Prina, ma-nagerul SJA Olt.

Milioane dekilometri anual

În ultimii doi ani, situaþia par-cului de ambulanþe a devenitcriticã. Aproape 80% dintremaºini ar fi trebuit casate, ele

depãºind fie durata de viaþã, fienumãrul de kilometri admiºi denormative. Doar anul trecutambulanþele oltene au parcurspeste trei milioane de kilometri.Potrivit prevederilor legale, au-tosanitarele ar trebui casate lacinci ani de funcþionare saudupã 300.000 de kilometri. Dincele 51 de ambulanþe, doar 10sunt conforme. Dacã cea mai“tânãrã” ambulanþã are la bordaproape 200.000 de kilometri,veterana se apropie cu paºi re-pezi de un milion de kilometri.Pentru cele care ar fi trebuit“pensionate”, ºefii SJA au de-cis ca viaþa sã le fie prelungitãîn service. ”Încercãm sã le men-þinem în funcþiune prin repara-þii curente. La unele dintre aces-tea, le-am schimbat chiar ºimotoarele. Am fãcut tot ce adepins de noi pentru a le menþi-ne în funcþiune ºi a avea sigu-ranþa cã ele nu pun în pericolviaþa pacienþilor pe care-i trans-portã sau a echipajului medicalcare pleacã la intervenþii”, a pre-

cizat Prina. ªi cu toatea aces-tea, ambulanþele cedeazã des.

“Sunt probleme cu maºinile.Le ducem în service, le repa-rãm, dar vechimea ºi kilometra-jul îºi spun cuvântul. S-a întâm-plat sã ne lase-n drum ºi sã netransformãm din ºoferi în me-canici de ocazie. Le-am fãcut ceam ºtiut pânã la service unde auintrat pe mâna specialiºtilor”, nis-a destãinuit Mihai Ilie, ºofe-rul de pe una dintre cele maivechi ambulanþe. Aceasta se vaputea lãuda în curând cu recor-dul de a fi parcurs un milion dekilometri.

Ministerul, atitudinede neînþeles

Reparaþiile lunare efectuate lacele 51 de maºini scot din vis-tieria Serviciului Judeþean deAmbulanþã Olt circa 100.000 delei. Anual intrã în contul firme-lor care mai dau viaþã “salvato-rilor pe patru roþi” peste un mili-on de lei, ceea ce reprezintã apro-

Salvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonieSalvatori în agonie


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

de club, el se evidenþiazã, înschimb, printr-o gâlceavã la li-mita nesimþirii. Ne-am fi aºtep-tat, în general, la mai multã de-cenþã ºi, vorba lui Mangia, laechilibru pe cumpãna dintresucces ºi eºec sau invers. Der-by-ul dintre alb-albaºtri ºi roº-albaºtri, care a adus în tribune-le Municipalului severineanaproape 20.000 de suflete, a fostunul inegal. Nici unii, nici alþiinu au excelat în zona de con-strucþie, cum, elevat, s-ar pro-nunþa Ilie Dumitrescu. Dar, aco-lo, în faþã, alde Tãnase ºi Gno-here s-au dovedit mai iuþi depicior. Iar golul cãzut foarte re-pede i-a descumpãnit pe alb-al-baºtri. Sincer, zvârlugile italia-nului, marcate strict, s-au campierdut cu firea. Poate cã, preaîncrezãtoare, ºi-au dorit victo-ria precum gloria. Au clacatîntr-o partidã de mare încãrcã-turã, schimbatã din mers într-opartidã de mare încurcãturã.Una peste alta însã, 2-5 înseam-nã doar un eºec de etapã, ca ori-care altul, golaverajul se refa-ce. Mai sunt de disputat 20 deetape, cu play-off, care potschimba multe, în bine sau înrãu, atârnã de jumãtatea de pa-har luatã în calcul. CSU Craio-va e sus, pe podium, pe loc debronz, acela din care se toarnãstatuile. Cele din aur ori nu exis-tã, ori se furã. Perspectiva apro-piatã a inaugurãrii noului ºi co-chetului stadion din Bãnie vaavea un cuvânt greu de spus îneconomia actualei ediþii de cam-pionat.

2-5, în fotbal, nu este un scoruºor digerabil (la 2-6, se închi-dea setul). Dar nici un scor ieºitdin comun. Aruncându-mi pri-virea peste Champions Leagueºi Europa League, am dat pesteînfrângeri ºi mai grosiere, lacase ºi mai acãtãrii. Ce-am ficomentat dacã CSU Craiova arfi pierdut în faþa FCSB doar cu1-2: pãcat, ne-au ras la musta-þã, iar la primul gol se pare cã afost un henþ nesancþionat. Nicila 2-2 n-am fi fost mai puþin în-crâncenaþi: am trecut pe lângãvictorie, am greºit nescuzabil înapãrare. ªi aºa mai departe. Înaceeaºi etapã, la Cluj, CFR, ºiea candidatã la titlu, a remizat0-0 cu una dintre codaºele ligii,Gaz Metan. În Spania, o boacã-nã ºi mai ºi: Real Madrid a în-casat-o de la o nou-promovatã,dupã ce a condus pe tabelã.Acesta-i fotbalul, ”cum stã-nfund, cum se ridicã”, un perpe-tuu hopa-miticã. Din acestpunct de vedere, îmi pare salu-tarã invitaþia lui Mangia la echi-libru ºi muncã, mai puþin glu-miþa cã, la 2-5, echipa adversãnu l-a surprins cu nimic. Aici ede-al nostru: jumãtate Miriuþã,jumãtate Petrescu. Noi am ob-servat cã încã în primul minutelevii sãi au cãzut în fund. Cãnu s-au ridicat de acolo nici la0-2. Cã nu prea legau între einici la 0-3. Dacã fotbalul româ-nesc bâjbâie pe fundul gropii,dovadã dezastruoasele prelimi-narii ale Mondialului rusesc,baºca ruºinoasele eliminãri dincupele europene ale echipelor

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Fotbalul, un perpetuuhopa-miticã

ximativ 250.000 de euro. Camtot atâþia bani cât cost patru au-tosanitare noi. Niciunul dintrefactorii decidenþi n-a stat sã gân-deascã dacã nu ar fi fost mai utilpentru sistem ca, în loc sã câr-peascã ambulanþele, sã facã unefort ºi sã le înlocuiascã.

“În medie, lunar, pentru repa-raþia unei ambulanþe cheltuimcam 1.700 de lei. Suma diferãde la o ambulanþã la alta, de lao lunã la alta. Dacã avem de în-locuit motorul la o maºinã, vãdaþi seama cã avem cheltuielimult mai mari decât în mod cu-rent. Preþul motoarelor estefoarte mare pentru cã vorbim demaºini Mercedes, Audi, Fiat sauVolkswagen. Am ales sã schim-bãm motoarele conform cãrþiitehnice pentru a nu avea proble-me mari”, a mai susþinut mana-gerul SJA Olt.

Artificii pentrua face faþãconstrângerilor

Obligatã sã facã faþã solicitã-rilor venite dinspre pacienþi cuambulanþele vechi ºi sã se înca-dreze în bugetul avut la dispo-ziþie, conducerea SJA Olt a de-cis sã limiteze deplasarea “ve-chiturilor funcþionale” în jurulbazei. Spre spitalele din marileoraºe pleacã doar maºinile noi,ºi ele cu vreo 200.000 de kilo-metri la bord.

“Maºinile foarte vechi cedea-zã mai uºor. Nu ne permitem sãtrimitem o astfel de maºinã cupacient spre un spital din Bu-cureºti. Dacã se stricã pe auto-stradã, avem douã problememajore: una pentru cã trebuie sãtrimitem ambulanþã de la Slati-na, care ajunge greu, sã preiapacientul ºi viaþa acestuia arputea fi pusã în pericol, iar alta,aducerea ambulanþei la sediu arcosta foarte mult. Am analizat

soluþiile pe care le aveam la dis-poziþie ºi am decis ca ambulan-þele vechi sã fie repartizate sta-þiilor din judeþ, ele fiind utiliza-te la cazuri din zonã sau din lo-calitate, ºi sã folosim pentrutransferurile pacienþilor doarmaºinile noi, care corespund dinpunct de vedere al vechimii ºikilometrajului”, a mai spusMarinela Prina.

Solicitãripeste solicitãri,totul în zadar

Managerul SJA Olt susþine cãa fãcut în ultimii ani numeroa-se adrese cãtre Ministerul Sãnã-tãþii prin care a solicitat reparti-zarea de ambulanþe noi cu caresã le înlocuiascã mãcar pe celecare se apropie de un milion dekilometri. Pânã acum, a primitdoar promisiuni.

“Prin ultima adresã am soli-citat 20 de ambulanþe. Nu ºtimcâte ne vor fi repartizate ºi când.Ce ºtim este cã ministerul a de-marat procedura de achiziþie deambulanþe prin Departamentulpentru situaþii de urgenþã dinsubordinea Ministerului Aface-rilor Interne. Nu se ºtie când seva finaliza procedura ºi se vasemna contractual”, a mai spusmanagerul SJA Olt. Prina a pre-cizat cã va face demersuri ºicãtre CJ Olt sã primeascã aju-tor pentru a putea sã achiziþio-neze mãcar douã maºini noi. Îieste teamã cã timpul trece ºipuþinele maºini “noi” ar puteaintra ºi ele în rândul celor carear fi trebuit casate.

2.200 de ambulanþe,dupã doi ani,pentru o þarãîntreagã

Guvernul a emis o ordonanþã

care prevede cã MinisterulAfacerilor Interne va achizi-þiona prin IGSU în sistemcentralizat 2.200 de ambu-lanþe în termen de 4 ani, decare vor beneficia SMURDºi serviciile publice de am-bulanþã. Este vorba de ambu-lanþe de tip A pentru pacien-þii neasistaþi, de tip B pentruintervenþiile de urgenþã ºiprim ajutor ºi de tip C pentruurgenþele medicale majore,cu medic la bord. PentruSMURD, se vor achiziþionadoar ambulanþe de tip B ºi C.Secretarul de stat în MAI,Raed Arafat, va coordonaactivitãþile privind finanþareaºi derularea procedurilor deachiziþie, precum ºi livrareaambulanþelor.

SMURD Oltstã mai bine,dar nu cum artrebui

Pentru intervenþiileSMURD, Inspectoratul pen-tru Situaþii de Urgenþã ”Ma-tei Basarab” Olt nu a trimisnicio solicitare pânã acum laIGSU privind necesitatea denoi autospeciale de interven-þie. Nici nu prea ar mai aveanevoie, spune Dan Nedelo-iu, purtãtorul de cuvânt alISU Olt, în condiþiile în careserviciul este dotat cu 7 am-bulanþe, fiecare gardã fiinddotatã cu câte o maºinã. Înceea ce priveºte vechimealegalã, toate au depãºit-o.Cele mai vechi autospeciale,patru, au fost achiziþionate în2008, iar una în 2009. Celemai noi au intrat în parculauto în 2012. Se mai stricã ºiele, dar nu suficient de desca sã-i îngrijoreze ºi sã cearãmaºini noi.

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Lucrãri de coºmarla Miraj

Una dintre cele mai trâm-biþate (ºi costisitoare) inves-tiþii din turismul vâlcean,”Mirajul Oltului”, din staþi-unea Cãlimãneºti, încheiecu succes cel de-al treilea ande întârziere a finalizãrii lu-crãrilor. Demarat în decem-brie 2012, cu termen 2014,“Mirajul” o va lãlãi pânã înanul 2018 din cauza con-structorului, firma Protet-chim, dar ºi din cauza unorprobleme de proiectare. Fã-cutã în cel mai pur stil ro-mâesc, adicã prost, lucrareas-a poticnit acum în gresiadin josul toboganului, ce tre-buie înlocuitã cu un materi-al mai moale, altfel îºi spargoamenii capetele. Cum demarii ºi talentaþii construc-tori nu ºi-au dat seama deasta din prima este o între-bare deja inutilã.

În cazul Alunu,Guvernula reinventat“celeritatea”

Cele opt familii care în-sumeazã 27 de oameni dincomuna Alunu, rãmaºi fãrãlocuinþe din cauza alunecã-rii haldei de steril, nu ºi-auprimit nici pânã acum des-pãgubirile de la Guvern. Iaroamenii sunt vai de ei, uniilocuiesc pe la rude, alþii încase modulare ºi alþii în

centrul social din comunã.Deºi au trecut ºase luni dela dezastru, Guvernul rãs-punde cã va da banii ”cuceleritate”. Ce-o fi însem-nând la ãºtia ”celeritatea”?Mãi Guvernule, potrivitDEX, “celeritate” este sino-nim cu “vitezã ”, “iuþealã”,“repeziciune”, mãi, mãi,mãi ºi aoleu!

Dac în viileDrãgãºaniului

În podgoriile Drãgãºa-niului ar putea fi vãzut, în-cepând de anul viitor, un...dac. Întreprinzãtorul privatGheorghe Iordache, deþi-nãtorul casei de vinuri cuacelaºi nume, negociazã cuartistul plastic Viorel Ena-che o sculpturã de mariproporþii, ce urmeazã sã fieamplasatã pe plantaþiileIordache.

O mimicã reuºitãpoate face cât1.000 de înjurãturi

Întrebat, la cea mai recen-tã conferinþã de presã, dacãprimãriile din judeþul Vâl-cea riscã sã intre în faliment,prefectul Florian Marin arãspuns: ”Este posibil”.

La acest rãspuns, prefec-tul a ataºat ºi o mimicã su-gestivã care, dacã ar fi avutgrai, ar fi rostit: “Dracu i-apus sã îºi mãreascã salariileîn halul ãsta?”

Publ

icita

te

Lumea fascinantã a Deliei din„Psihedelia” ajunge pe scena SãliiPolivalente din Bãnie, în cel maioriginal spectacol live.

Dupã succesul extraordinar pe care l-a înregistrat la Sala Palatului dinBucureºti, cu cel mai spectaculos

concert al anului, Delia va aduce magia din„Psihedelia” la Craiova. Sâmbãtã, 9 decem-brie, este ziua când scena Sãlii Polivalentedin Craiova se va transforma într-un universunic, ce îi va copleºi pe spectatori prin gran-doare, culoare, personaje inedite ºi, mai ales,ipostaze ale artistei în care fanii ei de aici nuau mai vãzut-o pânã acum. Fiecare þinutã aDeliei spune o poveste, fiecare melodie areo tematicã a sa ºi niciun moment nu va se-mãna cu celãlalt, în cel mai original conceptartistic live din România. „Psihedelia este unvis devenit realitate, o realitate atipicã în carenu existã decât sunet, culoare, miºcare, lu-minã – toate îmbinate în cea mai neaºteptatãformã. Sunt convinsã cã toþi cei care vor fialãturi de mine la Craiova ºi care vor pãtrun-de în acest univers, vor trãi o experienþã uni-cã ºi vor experimenta o altã percepþie a rea-litãþii”, dezvãluie artista, care, dupã cum ºi-a obiºnuit deja fanii, a început pregãtirilepentru acest show special.

BileBileBileBileBiletttttele pentrele pentrele pentrele pentrele pentru cel mai su cel mai su cel mai su cel mai su cel mai spectpectpectpectpectaculos conceraculos conceraculos conceraculos conceraculos concertttttal anului -„Psihedelia” - sunt la maral anului -„Psihedelia” - sunt la maral anului -„Psihedelia” - sunt la maral anului -„Psihedelia” - sunt la maral anului -„Psihedelia” - sunt la mare căute căute căute căute căutararararareeeee

Delia va cânta laCraiova cu casa închisã

Biletele s-au pus deja în vânzare la:Sala Polivalentã CraiovaAgenþia Teatrului Naþional ”Marin Sores-

cu” din CraiovaElectro Putere Mall Craiovawww.eventim.ro

Ambulanþa,Ambulanþa,Ambulanþa,Ambulanþa, …...ºi Consiliu. Vreau sã vã spun cã România a...

Documents

Transcript of Ambulanþa,Ambulanþa,Ambulanþa,Ambulanþa, …...ºi Consiliu. Vreau sã vã spun cã România a...