C r ã c i u n F e r i c i t !C r ã c i u n F e r i c i t !

v

Þara nu se poate ridica decât prin ingineri

www.utm.md/mesager/ Redactor-=ef: Leonid Busuioc

Anul X. Nr. 1(89). Ianuarie 2007. Ediþie lunarã în 8 pagini.Fondator: Universitatea Tehnic[ din Moldova

Dragi studenþi,dragi colaboratori!

Bucuria ºi speranþele care înfloresc în sufletul oricãrui om al meleaguluinostru atunci când vin strãmoºeºtile sãrbãtori de iarnã, au venit, desigur, ºila Universitatea Tehnicã a Moldovei.

Este fericitul prilej de a adresa cuvinte de caldã felicitare ºi urãri debine numerosului colectiv al UTM – peste 22 de mii de studenþi,masteranzi, doctoranzi ºi peste 3000 de profesori, ingineri, lucrãtoritehnici, colaboratori, toþi împreunã constituind Marea Familie UTM.

Vã dorim, dragii noºtri, multã, multã sãnãtate, Anul 2007 sã Vã aducãnoi realizãri spre împlinirea nãzuinþelor ce le nutriþi, oferindu-vã satisfacþiamuncii creatoare, care întotdeauna este plinã de succes ºi optimism.

Sã ne dorim nouã, tuturora, ca în Anul Nou 2007 sã pãºim maihotãrâþi spre afirmarea calitãþii universitare la UTM – cerinþã legitimã,pusã acum în faþa noastrã, spre a ne integra în Spaþiul European UnicEducaþional ºi de Cercetare.

Fie ca Anul Nou 2007 sã aducã Universitãþii Tehnice noi strãluciri peplan naþional ºi internaþional.

La mul\i ani!La mul\i ani!La mul\i ani!La mul\i ani!La mul\i ani!

Rectoratul UTM,Comitetele Sindicale colaboratori ºi studenþi,

Gazeta UTM „Mesager Universitar”

...Iatã anul se-nnoieºte, Pluguºorul se porneºteªi începe a brãzdaUTM-ul a ura.

Vom porni de la Senat,Forul cel mai onoratÞine brazda... la arat,Seamãnã tot grâu curat.Preºedinte-i Domn BOSTANTot el, ºtiþi, a fost ºi-n anAnþãrþ ºi alþi ani... prea mult?Nu, cã Omu-i cu tumult,Tumult nobil-patriot,Se consumã totul-totPentru Universitate.Tocmai d-aia zic, mãi frate,L-am ales ºi tu, ºi euCa s-aburce sus mereuAcest mare UTeMe-u....Peste douãzeci de miiAi poporului copii,Fac aici inginerieªi devin Oameni, se ºtie,útia-s fondatori de ramuri,Mai puþin îi vezi la... hramuri,Tot ce-i „tehnic” pe la noi

Ei zidit-au... fãrã „oi!”...Nu degeaba, sã Vã spunUTM-a condus chiar BSUN –Univeruri... douã suteNu din douã þãri, mai multeToate-n jurul Mãrii Negre,O reþea... un tot integru,Ce mai vorbã, doar se ºtie,Tineretul se îmbieSã vinã aici la carte,Carte bunã, calitate.UTM-eu acreditatNu numai la noi în stat,Ci pe plan european,Asta nu e vorbã-n van.Uite-acum elaborãmªi pentru ceilalþi testãmSistemul de calitateCa s-avem... mobilitate,Noi – încolo, ei – încoa,Ne-a spus-o Don BARLOY,Profesor francez, vezi bine,ªtie cine este „cine”.Amândoi cu Don TODOSUn consorþiu au întorsªi pe-o parte, ºi pe altaCa sculptorul, zãu, cu dalta,

Universitãþi vreo patru-acumVor gãsi cel mare drum,Drum, am zis, al calitãþii,Nu al... uniformitãþii,Al esenþei „Occident” –Blazonul de azi ardent.Deci, flãcãi, pentru SENATPentru demnul RECTORAT,Pentru cercetãri-ºtiinþãCe le facem cu credinþã,Pentru CONFERINÞE, bine?ªi SISTEMUL care... vine,Sistemul occidental,Sclipitor ca de... smarald,Pentru UTMe ºi alteUniversitãþi surateªi-n CONSORÞIU intrateUrãm toþi cu sãnãtateZii din zurgãlãi, mãi-mãi,ªi strigaþi cu toþii hãããi!

Exemple am avutBune-n anul ce-a trecut,Brazde-adânci-a tras VasileGRAMA, aibã multe zile:Succese – un oborocªi pe toate la bun sroc.Cu Suedia un grantPentru noi realizat.O nouã specialitate,

Foarte necesarã, foarte,„Geospaþialã”-i spune,De prestigiu e în lume,Moldovei de trebuinþã,Impregnatã cu ºtiinþã.Domnul GRAMA la SENATPunct cu punct a raportat,Senatul l-a lãudatªi noi l-am aplaudatCã ajutã þara dragãÎn rând cu lumea sã meargã.Alt succes bun ne-a adusDon ÞULEANU – din Apus,Catedra Domniei saleSpre Stockholm a fãcut cale,Un PROIECT comun, solidªi foloase... înzecit.Energetica-n clãdiriCerceteazã cã... te miri,Eficienþã pas cu pas,Sã nu plãtim banii gras.S-au fãcut deci seminare,Au vorbit care de care,ªi studenþi, ºi profesori,Specialiºti ºi-ndrumãtori,Cunoºtinþe serioase,Cred cã vom avea foloase.Deci, bãieþi, aþi înþeles

Plugu=orul UTM-2007

(Continuare în pag. 3)

20072007

v

v

t

t

t

t

t v

u

u

u

u

u

t

t

2Mesager Universitar, ianuarie 2007

u

Sub genericul formulat în titlul acestuimaterial s-a desfãºurat pe 16-17 noiembriela UTM un seminar multiuniversitar ºiinternaþional.

La seminar au participat reprezentanþiai mai multor universitãþi din republicã ºidin strãinãtate, ai comunitãþii ºtiinþifice ºiai forurilor conducãtoare educaþionale dinRM: dna Galina Bulat – Ministerul Edu-caþiei ºi Tineretului din RM; dna Ana Co-reþchi – Fundaþia „Soros-Moldova”; dlGheorghe Manolea – prof. univ., expertinternaþional, Craiova, România; dl JeanBarloy – prof. univ., Rennes, Franþa; dnaElena Muraru – prorector USM; dl VasileVrâncean – prim-prorector UASM; dlSemion Musteaþã, prorector, UCCM(Universitatea Cooperatist-Comercialã dinMoldova); dl Mihai Grosu – prorector USPM;dl Ion ªiºcanu – rector, Universitatea deStat din Cahul; dna Larisa ªavga, pro-rector UCCM; dna Minodora Mazur –prof. univ., USMF „Nicolae Testemiþanu”.

Din partea UTM au participat prorec-tori, decani, ºefi de catedrã, lectori.

În cadrul seminarului a fost supusãanalizei realizarea obiectivelor conþinuteîn proiectul privind „Implementarea siste-mului de management al calitãþii conform

standardului ISO 9000:2000 în cadrul a3 instituþii de învãþãmânt superior din Re-publica Moldova (UTM, USM, Universita-tea Agrarã de Stat”), finanþat de Fundaþia„Soros-Moldova”.

Acest proiect a durat 2 ani ºi s-a soldatdesigur cu multe realizãri pozitive pe planulunui asemenea subiect extrem de impor-tant care este calitatea universitarã ºi careeste vizat ºi în Procesul Bologna, la carenoi am aderat încã în 2005 la întrunireaminiºtrilor educaþiei din Europa, organizatãîn oraºul Bergen, Norvegia.

În cuvântul sãu de totalizare a desfã-ºurãrii proiectului dat cu durata sesizabilãde 2 ani, dl Petru Todos, prim-prorectorulUTM, prof. univ., dr., a accentuat cã gene-ricul calitãþii a fost repetat de zeci de ori lamai multe seminare în temã în ultimii 2-3ani, timp în care s-a amintit tot mai frec-vent ºi de Procesul Bologna. Este deci ointercondiþionare: când spunem „ProcesulBologna” subînþelegem în mod necesar ºinoþiunea „calitate”.

Proiectul realizat în aceºti 2 ani trecuþi cumulte seminare, întruniri, elaborãri, struc-turãri ºi restructurãri a evidenþiat pânã laurmã ideea cã universitãþile din RM, an-trenate în aceastã acþiune, acum îºi vãdcât se poate de clar locul ºi rolul lor în acestproces, denumit „Bologna”.

Asigurarea calitãþii este un proces con-tinuu, dinamic: ceea ce astãzi este de cali-tate, fãrã o muncã asiduã de îmbunãtãþirepermanentã, mâine poate sã se transformeîn non-calitate, rãmânere în urmã, regres.

Calitatea nu vine singurã, de la sine.Este nevoie de a avea mecanismele nece-sare, structurile de asigurare, menþinere ºiîmbunãtãþire continuã a calitãþii specia-liºtilor, reacþionând în permanenþã la con-diþiile globalizãrii pieþei forþelor de muncãºi a concurenþei respective.

Astãzi calitatea este consideratã ca ocondiþie obligatorie pentru a asigura încre-derea clienþilor interni ºi externi, a asigurarelevanþã, mobilitate ºi compatibilitate în

Seminar multiuniversitar internaþionalSeminar multiuniversitar internaþionalSeminar multiuniversitar internaþionalSeminar multiuniversitar internaþionalSeminar multiuniversitar internaþional

„Calitatea – pilonul de baz[ al spa\iului european alcuno=tin\elor =i cercet[rii”

spaþiul european al învãþãmântului superiorºi cercetãrii.

Printre sarcinile fundamentale fixate ladiferitele întruniri de vârf în sfera educa-þionalã centralã este problema elaborãriimecanismelor de asigurare a calitãþii lanivel instituþional, naþional ºi european.La întrunirea de la Bergen (2005) au ºifost create ºi adoptate instrumentele denu-mite „Standarde de asigurare internã ºiexternã a calitãþii”.

Noi, universitãþile din RM, am crescut,am fost educaþi în perioada în care insti-tuþii enorme de cercetãri ºtiinþifice lucrauasupra scenariilor de dezvoltare ºi defini-tivãrii conþinutului procesului de studii.Universitãþile aveau doar rolul de executor– sã transpunã în viaþã scenariile prescrise.Astãzi avem cu totul o altã situaþie, – numai existã instituþii centrale de cerce-tare în domeniu. Noi, universitãþilemici ºi mari, trebuie sã consolidãmforþele proprii pentru a elucidaproblemele ºi a trasa cãi concrete derealizare a lor.

Activitatea consorþiului celor treiuniversitãþi din RM „USM-UTM-UASM” în cadrul proiectului „Soros”,precum ºi a altor programe de stat

privind promovarea de-mersului calitate, este odovadã în plus a nece-sitãþii acestui deziderat.

Trebuie înþeles just ur-mãtorul adevãr: asigura-rea standardelor europenede calitate, în contextulexigenþelor Procesului Bo-logna, nu înseamnã cãtrebuie sã distrugem di-versitatea, specificul, co-loritul fiecãrei universitãþi.Principiul autonomiei uni-versitare rãmâne a fi res-pectat cu stricteþe ºi decifiecare universitate vatinde sã-ºi pãstreze tradi-þiile sale, culoarea sa, faþa sa. Dar, avândca bazã comunã cerinþa socialã a calitãþiiprodusului sãu (absolventul, cunoºtinþele)trebuie ca acest produs al oricãrei univer-sitãþi sã fie comparabil cu „produsul”celorlalte universitãþi anume la criteriul decalitate. ªi deci fiecare universitate esteîn drept ºi totodatã are ºi obligaþia de a-ºicrea sistemul sãu propriu de asigurare inter-nã a calitãþii (sistemul de management alcalitãþii – SMC). Dl Petru Todos a demon-strat în continuare cum au lucrat în aceºtidoi ani de grant-proiect „Soros” cele treiuniversitãþi (UTM, USM, UASM) pe liniacreãrii SMC. Vom reda aici câteva dinideile demonstrate.

Ce reprezintã universitatea pentru so-cietate ºi care sunt produsele ei?

– Universitatea este o organizaþie furni-zoare de servicii.

– Produsele oferite sunt cunoºtinþeleºi competenþa furnizate societãþii prinpregãtirea de specialiºti în domenii speci-fice, în cercetarea ºtiinþificã, în consul-tanþã, expertizã.

Cine sunt clienþii ºi partenerii universitãþii?– Principalul client al universitãþii este

societatea (instituþii publice, firme, organi-zaþii etc.).

– Studenþii cu dublã calitate: ºi clienþiai universitãþii, dar ºi participanþi activi laprocesul educaþional.

– Partenerii interesaþi ai universitãþiisunt: în exterior – instituþiile de învãþãmântpreuniversitar, comunitatea academicã ºiºtiinþificã naþionalã ºi internaþionalã; îninterior – administraþia universitãþii, pre-cum ºi personalul.

Ce înseamnã calitate pentru activi-tatea ºi produsul universitãþii?

– Mãsurã de satisfacþie a clienþilorinterni ºi externi, ºi anume: dacã instituþiaformeazã absolvenþi în domenii cerute pepiaþa muncii, absolvenþii înzestraþi cu ase-menea competenþe care îi ajutã sã fie utilipentru organizaþiile angajatoare, sã seintegreze rapid în câmpul muncii.

– Mãsura în care este în stare instituþiasã creeze un mediu propice de muncã ºitrai în interiorul sãu.

Mai întâi, postulatul: „Ce înseamnã asi-gurarea calitãþii?”

Înseamnã crearea încrederii clienþilor(clientul, este ºi student) ºi celorlalþi parte-neri (reprezentanþii economiei, ai orga-nizaþiilor de cercetare care comandã pre-gãtirea de cadre) faþã de universitate, pre-cum cã ea universitatea datã, are capa-citatea ºi disponibilitatea de a le satisfacecerinþele ºi aºteptãrile. Încrederea se cre-eazã prin evaluarea externã, independen-tã a programelor de studii, a rezultatelor

cercetãrii ºtiinþi-fice. Asigurareacalitãþii presu-pune ca instituþiade învãþãmânt sãprezinte doveziprivind conformi-tatea (corespun-derea) SMC custandardele saumodelele accep-tate pe terenullocurilor de mun-cã.

Ce înseamnãmanagementulcalitãþii? Mana-gementul calitãþiiînseamnã orien-tarea spre perfor-

manþã a instituþiei pe toate dimensiunileactivitãþii sale. SMC se bazeazã pe oanumitã organizare internã. Un SMCpresupune urmãtoarele elemente funda-mentale:

– orientarea spre satisfacerea cerinþelorºi aºteptãrilor studenþilor, angajatorilor ºialtor pãrþi interesate;

– atitudinea proactivã a verigii de con-ducere a instituþiei în problema calitãþii;

– îmbunãtãþirea continuã a procesuluididactic din instituþie ºi a cercetãrii;

– implicarea ºi conºtientizarea perso-nalului;

– identificarea unor indicatori relevanþiai calitãþii ºi introducerea unor mecanismede evaluare internã a calitãþii;

– documentarea sistemului în vedereafurnizãrii de dovezi obiective care sã creezeîncredere.

Programul de activitãþi pentru aceºti doiani a avut 5 etape. Etapa I – studiul privindsituaþia actualã a managementului cali-tãþii în cele trei universitãþi (UTM, USM,UASM), iar mai apoi proiectarea SMC dupãcerinþele ISO 9000:2000. Etapa II – forma-rea de personal calificat în sfera calitãþii.Etapa III – elaborarea documentaþiei SMC.Etapa IV – implementarea SMC. Etapa V –

audit de precertificare a SMC-ului imple-mentat deja.

S-a lucrat deci pe traseul acestor cincietape ºi la ora actualã, precum a spus dlTodos în analiza sa, avem urmãtoarele re-zultate:

– existã o politicã a universitãþii în do-meniul calitãþii, aprobatã de Senatele UTM,USM, UASM;

– existã o structurã organizatoricã aSMC aprobatã de Senatele UTM, USM,UASM;

– existã regulamente de funcþionare asubstructurilor SMC.

La seminar au fost nominalizate ºi echi-pele de realizare a obiectivelor proiectului:1) responsabili în instituþii de manage-mentul calitãþii; 2) ºefi de departamentepentru asigurarea calitãþii; 3) experþiexterni; 4) echipa nivel decanat; 5) echipanivel catedrã.

În managementul calitãþii importã foar-te mult ºi documentaþia SMC, doar docu-

mentul este ca o lanternãce îþi aratã drumul pe undesã te miºti înainte; docu-mentul te ajutã sã controlezice s-a fãcut deja etc. ªi ia-tã pe ziua de azi avem deja„Manualul calitãþii”, docu-ment fundamental în SMC,avem diferite instrucþiuni,chestionare, dosarul titula-rului de curs etc.

SMC ca proces este,precum s-a demonstrat laseminar, o schemã circu-larã. Deci la „intrare” în sfe-rã vine clientul la instituþieºi avanseazã anumite ce-rinþe. Instituþia pune în

funcþiune managementul tuturor resurselorsale, care pe parcursul anilor prevãzuþi serealizeazã pas cu pas ºi dã la final un„produs” (cunoºtinþele). La poarta „de ie-ºire” se aflã inscripþia „clienþii” (angajatorii),care îºi aratã gradul de satisfacþie pentruprodusul primit (absolventul, purtãtorul decunoºtinþe). Se analizeazã toþi factorii aiciºi se dau noi formulãri „de îmbunãtãþire”.Aceste formulãri se duc din nou pe buclacurbatã de cerc la „responsabilitatea mana-gerului-instituþiei”, care se va ocupa decide „îmbunãtãþirea continuã” pentru a do-ua turã pe schema circularã. ªi astfel cerculse repetã, numai cã nu cu suprapunere, cipe spiralã în sus, mereu deci producându-se îmbunãtãþiri ale SMC.

Ca rezultate ale SMC-ului implemen-tat în cei doi ani de proiect mai avem acumurmãtoarele: recomandãri spre diseminare(rãspândire, difuzare) în alte instituþii di-dactice; publicaþii în reviste ºi culegeri delucrãri, rapoarte la diverse manifestãriinternaþionale; USM, UTM în 2005-2006au fost supus reevaluãrii academice în an-samblu ºi pe specialitãþi, obþinând apre-ciere, iar UASM se aflã acum în procesulreevaluãrii academice.

Care sunt sarcinile de viitor privindSMC?

– Documentaþia SMC trebuie legalizatãîn registrul întregii documentaþii obligatoriila catedre sub formã de dosare separate.

– Va continua ºcolarizarea persona-lului: în privinþa SMC (cadrele didactice,cadrele auxiliare).

– Trebuie sã formãm pas cu pas ºi per-manent pe toate direcþiile CULTURACALITÃÞII în instituþia didacticã.

– Trebuie sã elaborãm în continuaremetodologia ºi procedurile de evaluareinternã ºi externã a SMC; sã implementãmSMC la nivel de disciplinã, programã/spe-cialitate, facultate, universitate.

Analistul, dl Petru Todos, a conchis înaceastã ordine de idei cã aceste sarcinitrebuie sã constituie preocuparea de bazãpentru urmãtorii ani.

Da, a mai adãugat analistul, tot acestesarcini vor constitui ºi obiectivul unui nouproiect câºtigat acum de patru universitãþi:USM, UASM, UTM ºi Universitatea de Statdin Cahul.

În tema aceluiaºi proiect au vorbit ºidna Galina Bulat, Ministerul Educaþiei ºiTineretului al RM; dna Ana Coreþchi,Fundaþia „Soros-Moldova”; dl Andrei Chi-ciuc, ºef al Departamentului pentru Mana-gementul calitãþii la UTM, conf., dr. ing.;

t

ut

t

uu

uu

uu

uu

uu

3Mesager Universitar, ianuarie 2007

dna Elena Muraru, prorector USM pentruasigurarea calitãþii învãþãmântului ºi inte-grarea europeanã; dl Vasile Vrâncean,prim-prorector UASM, dna ValentinaBulgaru, ºef catedrã FIU, UTM; dl AlexeiToca, decan, FIMCM, UTM; dl VladimirGuþu, ºef catedrã USM.

Proiectul TEMPUS„Implementarea siste-mului instituþional degestionare ºi asigurareinternã a managemen-tului calitãþii în învãþã-

mântul superior din RM”

În cadrul seminarului amintit a fost lan-sat un nou proiect în tema calitãþii univer-sitare cu denumirea indicatã în titlul acestuitext. Contractorul proiectului este dl JeanBarloy, prof. univ. la „Agrocampus” – aso-ciaþie de universitãþi în or. Rennes, Franþa,Doctor Honoris Causa al UTM. D-sa a expusesenþa temei în proiectul dat, care va dura2 ani.

Motivaþia proiectului, în opinia dluiBarloy constã în extinderea neabãtutã arelaþiilor internaþionale ºi interuniversitare,fapt ce va comporta intensificarea schim-bului de studenþi ºi profesori. Dar tocmaiaceste schimbãri impun prezenþa unorcriterii general acceptate de calitate.

Deci logic apare interesul propriu aluniversitãþii de a adopta ideea calitãþii, faptce argumenteazã ideea anume a evaluãriiinterne. Se renunþã la evaluarea externãca una care nu are un interes intrinsec,imanent, organic incifrat în caracterul ei.

Pentru evaluarea internã universitãþileîºi elaboreazã cu interes propriu o serie deindicatori foarte exigenþi, printre care, deexemplu, este cã studenþii trebuie sã dea oapreciere profesorului. Ei apreciazã nucompetinþa ºtiinþificã a profesorului, cicompetinþa lui pedagogicã. Un om poatefi genial în ºtiinþã, dar cu slabã competinþãca pedagog.

Profesorii, experþii din instituþiile mol-dave atraºi în proiect vor fi instruiþi pe temacalitãþii în unele universitãþi din Occident,apoi reveniþi în Moldova, vor experimenta,mai întâi, într-o singurã universitate mol-davã, dupã care reuºita va fi diseminatãtreptat ºi în alte universitãþi.

Acuma nu se mai face instruire de dragulinstruirii, dar instruire în funcþie de necesi-tãþile sociale. Deci Universitatea „X” faceinstruire „de umpluturã” sau are obiectiveconcrete. Deci cum corespund formele deinstruire acestor obiective concrete.

Care sunt relaþiile dintre universitate ºimediul economic? Cât de bine cunoscstudenþii înºiºi aceste relaþii? Prin urmare,trebuie sã ºtim ce este fixat în programuldidactic cu privire la aceste deziderate.

Existã instruire iniþialã (facultatea) ºi in-struire complementarã (formarea continuãa specialiºtilor la cursuri periodice). În Uniu-nea Europeanã caracterul muncii se schim-bã mereu ºi rapid. Un fost student face peparcursul vieþii 4-5 activitãþi. Cum îl pregã-tim deci la universitate pentru aºa ceva?Care trebuie sã fie calificãrile pentru a rãs-punde pieþei muncii? În Consiliile de Admi-nistrare a universitãþilor din Franþa, a spusdl Barloy, la seminar intrã neapãrat ºi ungrup de angajatori. Ei „ºoptesc” mereu uni-versitãþii cum ar fi mai bine sã realizezecerinþele producþiei. De exemplu, ei spuncã astãzi, da, sunt specialiºti bine pregãtiþide profilul cutare ºi cutare, dar pe viitor ardori, iatã, specialiºti de altã orientare. An-gajatorii murmurã nemulþumiþi în faþa uni-versitãþilor pentru faptul cã ei sunt nevoiþisã formeze absolvenþii pentru lucru concretîncã 2 ani dupã facultate.

Când sistemul de evaluare internã va fiîn aceºti doi ani finisat, va fi creatã o Co-misie interuniversitarã cu profesori ºi experþidin Moldova ºi UE, care va realiza anchetelede rigoare ºi va ieºi la un bilanþ de validarea sistemului.

Se va lucra mult ºi variat anume pelinia evaluãrii interne, pentru cã evaluãrileexterne, precum a demonstrat experienþaamarã a unor universitãþi din alte þãri, daurezultat slab. Doar e clar cã „omul din afarã”nu poate avea interesul atât de ridicat,precum îl are „omul din interiorul instituþiei”,pentru cã de succesul instituþiei în care ellucreazã depinde situaþia proprie socialã alui. Aici e motorul evaluãrii interne.

Proiectul TEMPUS abia începe, astfelcã pe durata a 2 ani vom reveni la temãnu o datã sub diferite aspecte – calitateafiind cheia de boltã a succesului UTM.

Leonid BUSUIOC

Plugu=orul UTM-2007A usca sau... sublimareFructe ºi legume careNe dau energie-n plusCupa deci... ridicãm sus,Sã le urãm sãnãtate,Culeagã succese toate,Toate câte pot aduce,Ne jurãm pe sfânta cruceCã ei vrednici vor tot fi,Tot de ei vom auziMulte bune ºi la anul,Dar acum... sã ne dea banu,Banu pentru... urãturã,Doar nu-n van ne-am rãcit gura,Pân-or scoate ceva lei,Le strigãm noi, ceata, hei!La anul ºi la mulþi aniVom primi cei gogolani,Acuma însã-n deal ºi vãiGlasul nostru sunã – hãããi!

La Bruxelles medalii încãPentru UTM: e muncã,Muncã mare-n cercetãri,De s-aude pânã-n zãriDepune GRUPUL „BOSTAN”Mulþi – cu toþii an de anO mini-hidrocentralãO sã spunem chiar cu falãC-am putut sã folosimApa din Prut ºi – poftim –Energie cãpãtãmªi deci ne asigurãmO viaþã mult mai lejerãCa pensia viagerã,Însã priviþi serios –Succesul e grandios,Nu degeaba-n OccidentLaude cu EXCELENTUTM-ul a primitPentru drumul ce-a gãsit,

Drum de cercetãri isteþe...Noi de-acu vom da poveþe.Deocamdatã, mãi flãcãi,N-aþi uitat sã strigaþi... hãããi!

Dar ºi-a treia grupã esteCu medalie pe... veste,TIGHINEANU Don IonCu ai sãi toþi... un plutonDe micro-cercetãtoriMuncesc, dragã, de cu zori.O nouã tehnologie„Nano”-i zice... pãi, se ºtie,Acolo-i o altã lumeªi de aceea-i cu alt nume,Se prezice c-o sã fieMinuni zece, sute-o mie...Toate pentru omul nost’Fie în câºlegi sau post,El va avea noi foloase,Va scãpa deci de angoase.Pentru-aceºti bravi voiniciDã-i, Vasile, dã-i din bici,Iarã ceata cât ce poateLe va ura sãnãtate,Tare sã se-audã-n vãiHai odat’ cu toþii – hãããi!

N-am uitat de Don TODOSSã-i aducem pe podnosO cupã de... calitate,Seminare-n ºir, mãi frate,Cãci BOLOGNA – PROCESNe tot dã mereu, zãu, ghes,Dacã vrem mobilitate,Tre’ s-avem ºi calitate,Calitate-n sus ºi-n jos,UTM-ul arãtos,Arãtos cu rezultate,ªtie doar o lume toatã.Acu este-un nou proiect,Don BARLOY ne spune drept,Vom evalua INTERN,Eu vã spun ºi eu aºternUn... cearceaf nou de condiþii(Nu de el ne-or durea... dinþii),Condiþii ce ne duc sus,Tocmai pân’la cel APUS,Un spaþiu european,Perfectat din an în an,Diplome la noi, la ei,Nici o diferenþã... hei!Calitate la egal,Poþi sã lucrezi în... ArdealSau în Franþa, la Tuluz,Garantez, nu te amuz,Parcã-þi zic... mobilitate,Liber, dar cu... calitate.Don CHICIUC ne va-ndrepta:

E ºef de Departament-aºaTocmai pentru calitate,Va ajuta cu dreptateSã mergem cu... una-douãSpre epoca asta nouã.Argumente sunt din plin,Deci – în sus, pahar cu vin!Urãm, urãm sãnãtate,S-avem, s-avem CALITATE!Cu clinchet de clopoþeiUraþi, mãi flãcãi – hãããi!

Nu este... mobilitate,De nu-i... CONTABILITATECã de-acolo bani luãm,Deplasãri ca sã avem,Sã ajungi... în BucureºtiSau la... Bãlþi, sau la... Fãleºti,Doamna GÂRLEA ne învaþãªi ne dã mereu povaþã:Cheltuiþi cu socotealã,Sã v-ajungã... pân’ la varã,Iar doamnele ei SURATEScriu la calcule, mãi frate,Socoteli desigur multe,N-are cine sã le-ajute.Ele nici nu vor sã cearã,Reuºesc c-au fãcut ºcoalã,Totdeauna ne servesc,Noi le spunem „Mulþumesc!”.Nu-i puþin, dragi voi surate,Suntem urãtori... cu carte,„Mulþumesc!” înseamnã mult:Te gândeºti doar... la sãrut!„Srut-mâna!”, mã gândeam,Toþi un gând cred cã aveam.Pentru contabilitateSã urãm cu... calitate:La mulþi ani sã ne trãiascãªi pe noi... sã ne doreascã!Clopoþei, sunaþi prin vãi,Iar ceata sã strige: hãããi!

Pe ceilalþi nu i-am uitat,Deci... la anul la uratC-acuma ne cam grãbim,De frig sã ne revenim.De urat am mai uraCã avem de spus... hei-ha!Dar uite cã seara vine,A rãcit sângele-n vine,Noi suntem cam mititei,Dar iubim sã ne daþi... lei!Noi „ca schimb” – urãri o mieDe cu zori pân-la chindie:Sã trãiascã UTM-ul,Sã-ºi lãrgeascã al sãu „eu”-l.Acum... plugul îl oprim,Numai bine Vã dorim!La anul ºi la mulþi ani!

Prezentarea la nivel înalt a Universitãþii Tehnice a Moldoveila Expoziþia Mondialã de Inovare, Cercetare ºi Tehno-logii Noi „EUREKA 2006”, care a avut loc în perioada23 – 26 noiembrie 2006, în or. Bruxelles, Belgia, la care aufost demonstrate ciclurile de invenþii:

Micro-hidrocentralã flotabilã cu palete hidrodinamicereglabile, autori: Bostan Ion, Dulgheru Valeriu, BostanViorel, Sochireanu Anatol, Ciobanu Oleg, CiobanuRadu, Dicusarã Ion, Trifan Nicolae;

Noi tehnologii de uscare a ciupercilor, autori:Lupaºco Andrei, Tarlev V., Balea V., Usenco V., BernicMircea;

Procedeu de obþinere a nanocompoziþilor, autori:Dicusar A., Sidelnicova S., Redcozubova O., Globa P.,Sârbu Lilian, Vieru Veaceslav, Tighineanu Ion, Ursa-chi Veaceslav,

sunt apreciate cu 3 medalii de aur

Decora\ii pentru UTMla Bruxelles

v

Ce catedre-n frunte ies!A lui GRAMA ºi ÞULEANU –Sã-i urãm cã ei fac... banu,Banu din proiecte bune,Vom avea ºi de... alune,Gluma-i glumã, dar voi ºtiþi,Ei îs ºefi ºi ºefi cuminþi,Pentru ei deci peste vãiUrãtura noastrã – hãããi!

Hai acum la Don CIUMAC,Poate ne-o da un colac,Un colac ºi un pitacDin... restaurantul Souillac.ªtiþi doar, Dumnealui trimeteLa practicã-n Franþa fete,Practicã, vezi, la bucate,Alimente-alese, frate,Chiar în acest numãr-ziarScris-am ceva... nu-n zadarDespre Souillac-ul francezFãrã sã iluzionezCã studenþii FTMIAPrin strãini fac practica,Azi în Franþa, cum v-am spus,Mâine tot înspre Apus,Pentru cã ºtiu bine toate,Sã-i urãm, deci, toatã ceata,Cu clinchet de zurgãlãi,Strigaþi din bojoci cu...

Hãããi!Mergem, dar, la Don LUPAªCU,Nu e numai el în... gaºcã,Sunt colegi deºtepþi-voinici,Medalii adus-au aici,Ici la UTM, mãi frate,Mare, mare noutate,Bruxellesul i-a decoratCã-n cercetãri... au aratªtiinþifice – curat,Tot bucate de mâncat,

v

v

v

v

v

t

t

t

t

u

u

u

u

u

u

uu

4Mesager Universitar, ianuarie 2007

uS`mb[ta la...

schemotehnic[

S`mb[ta la...schemotehnic[

Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,,Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î

Pe 18 noiembrie, zi de sâmbãtã, amvizitat o grupã de elitã la FRT. Grupe deelitã sunt la toate facultãþile ºi ele au,desigur, un substrat logic. Ele oferã, ca lastadion, posibilitatea studenþilor care dorescºi... pot sã „fugã” mai repede în cursapentru acumularea de cunoºtinþe mereumai profunde. Interesul în asemenea grupeeste dublu: personal, al studentului, elpregãtindu-ºi un viitor profesional mai înalt(masterat, doctorat etc.); social al republicii,deoarece existã speranþa unui progres tehnicmai rapid cu ingineri... de elitã.

Dra Ana Bairan, monitorul grupei,spune cã ea ºi colegii, studenþi din anul II,diferite specialitãþi, FRT, sunt conºtienþi derolul lor, de scopul lor ºi muncesc desigurmai încordat, dar cu plãcere, plãcereacognitivului în profesie. Sigur cã toþi, deºise aflã abia la anul II, se gândesc deja lamasterat, ca una din treptele solide careastãzi îþi dã siguranþã în ocuparea unui locde muncã prestigios.

Studentul Alexandru Miþul spunesimplu cã a venit în grupa de elitã pentrua învãþa mai mult ºi mai multe, a cunoaºtenoi domenii în inginerie.

Studentul Alexandru Zubarev: amscopul de a pãtrunde cât mai adânc întelecomunicaþii ºi grupa de elitã îmi oferãaceastã posibilitate. Nu-mi cruþ timpul,nici forþele, vreau sã ajung cu grupa deelitã pânã la anul V, apoi la masterat.

Studentul Sergiu Calmâc: în grupade bazã, de exemplu, am învãþat tranzis-

Grupe de elitãGrupe de elitãGrupe de elitãGrupe de elitãGrupe de elitã

telecomunicaþii, mi se dezvoltã creativi-tatea inginereascã.

Studentul Ion Darii spune cã sche-motehnica stã la baza telecomunicaþiilorºi a echipamentelor electro-tehnice, caresunt utilizate practic în orice domeniu aleconomiei. Or tocmai aceste aspecte leputem studia în grupa de elitã.

Studentul Sergiu Luca este atras de

grupa de elitã, deoarece aici i se dezvoltãcuriozitatea cunoaºterii. Dar pe lângã astaîºi consolideazã cunoºtinþele acumulate îngrupa de bazã ºi se apropie foarte multde practica inginereascã, pentru cã uninginer performant are nevoie de ambeleelemente: teoria plus practica.

Studentul Iurie Colesnic spune cã avenit în grupa de elitã pentru a-ºi consolidaîncrederea în propriile forþe intelectuale. Unscop proxim mai concret este de a-ºi puteaface un proiect de an aprofundat ingineresc,iar apoi pas cu pas sã meargã în adânculingineriei – profesie, cãreia i s-a dedat total.Eu sunt foarte motivat ºi sigur, de pe acum,fiind la anul III, mã gândesc la masterat.Sistemele radioelectronice în afarã de teoriade bazã au ºi construirea, adicã parteamecanicã. Iatã cã în grupa de elitã pãrþiidenumitã „construirea” i se dã mult maimulte posibilitãþi ºi studenþii fruntaºi îºi potaprofunda studiul.

Dl Sergiu Tincovan, lector superior,conduce schemotehnica la grupa de elitãºi, trebuie sã subliniem, este dependent într-un fel de ideile inginereºti încã din timpulde când era elev la ºcoala medie ºi depen-dent de tehnicã, precum declarã el singur,este ºi azi. Mai fiind ºi un pedagog de vo-caþie sigur cã inoculeazã studenþilor dingrupa de elitã deosebita dragoste pentruinginerie. Nu te îndoieºti, când vezi un ase-menea pedagog, cã discipolii lui vor devenipeste 2-3 ani ºi ei la rândul lor ºi cercetãtori,ºi pedagogi în ale ingineriei. Or, Univer-sitatea Tehnicã se îngrijeºte de viitoarelecadre pedagogico-inginereºti ºi prin acestegrupe de elitã.

Pe 23 noiembrie 2006 s-a produs, laPalatul Sindicatelor din sectorul Râºcani alcapitalei, prima reprezentaþie teatral-comicã „TVC” („Tinereþe, Vis, Cutezanþã”).S-au întrunit echipele a 3 facultãþi: FIMM,FIEB, FRT.

În aule, la cursuri studenþii sunt, precumîi ºtim, concentraþi, interiorizaþi, serioºi,urmându-ºi zi de zi scopul fundamental –a reuºi la obþinerea cunoºtinþelor pentrua-ºi asigura viitorul printr-o profesie destulde înaltã – ingineria.

Distracþii studenþeºtiDistracþii studenþeºtiDistracþii studenþeºtiDistracþii studenþeºtiDistracþii studenþeºti

TVC – alt[ fa\[TVC – alt[ fa\[TVC – alt[ fa\[TVC – alt[ fa\[TVC – alt[ fa\[TVC – alt[ fa\[TVC – alt[ fa\[TVC – alt[ fa\[TVC – alt[ fa\[TVC – alt[ fa\[

La TVC vezi o altã faþã a studentului.Cât de mult coincide în esenþa culturii faþalui „veselã” cu cea „concentratã” din aule.La TVC se developeazã ca o fotografie însoluþia chimicã cât de fals sau autentic estechipul cultural al studentului. Intereseazãanume chipul lui cultural, pentru cã noþiu-nea student în fond înseamnã culturã, doarstudiile (de aici vine „student”) în esenþãsunt culturã. ªi cine e cult în interiorul sãuatunci când lucreazã în aulã, este cult ºiatunci când se veseleºte.

De data aceasta TVC-ul s-a dovedit afi mai „cult”. S-a mai diluat tema prepon-derentã – sexul ºi bãutul. Tematica s-a di-versificat în aria principalului în viaþastudenþeascã – studiile. De exemplu, cumsusþin examenele la matematicã unii stu-denþi de la FRT. Timid cã, de, nu preaºtie materia, studentul întinde spre profesormatricola sã-i punã nota, dar concomitentscoate cu cealaltã mânã din geantã o„micã atenþie – un cadou din... coniac”.Când profesorul îºi apleacã privirile sãscrie nota în matricolã, studentul imediatretrage de pe masã sticla de coniac ºi în-haþã ºi matricola, care deja era semnatãcu notã pozitivã. Profesorul însã exprimão nedumerire: de ce studentul retrage ca-doul-coniac. Studentul, arãtând cã sticla-cadou a fost doar o momealã, o tuleºterepede pe uºã, spunând cu voce tare: „Pãi,eu mai am un examen – la fizicã”. Adicã,va momi ºi acolo în felul acesta.

Au avut destule poante reuºite toateechipele: umor inteligent, subtil, scene luatedin viaþa universitarã cu satirizare precisã.

Scenele sigur cã se pregãtesc cu greu.E vorba ºi de costumaþia caracteristicã, echeltuialã doar. E vorba de scrierea sce-nariilor, de multe repetiþii. Dar toatã aceastã

muncã are un mare folos educativ. Stu-dentul îºi dezvoltã iniþiativa, imaginaþia,cultura generalã, inteligenþa. Într-un loc afost atinsã tema zilei în procesul didacticla ora actualã în tot învãþãmântul nostru –Procesul Bologna. Studenþii l-au jucatdestul de inteligent cu denumirea cunoscuteiberi „Oboloni” – procesul Oboloni!

Dar mai persistã în TVC ºi locurile slabe– lipsa mãsurii. Uneori se strigã prea tare,cântecele interpretate sunt prea lungi, încâtsuscitã proteste vociferate în salã. Mai suntºi manifestãri în lipsa de gust: o echipã aadus pe scenã o cabinã „WC”, vrând sãrepete cicã un clip de reclamã, unde searatã cum „slãbeºte” un om gras. Ce trivia-litate!... Probabil, e cazul sã se uite în prea-labil prodecanii pentru educaþie ºi sã sfã-tuiascã echipele ce ºi cum.

TVC-urile vor continua. Ele-ºi au rolullor educativ, cizeleazã intelectul, formeazãgusturile, diversificã viaþa universitarã,relaxeazã ºi studenþii, ºi profesorii. Ar trebuinumai ca sã ajutãm ºi noi, cei mai cu expe-rienþã, cu sfaturi. Sfaturile sunt doar un mij-loc educativ. ªi aici ar fi binevenit, probabil,sfatul prodecanului pentru educaþie, el fiindºi prin definiþie persoana indicatã.

Sã sperãm...

În interiorul sufletului omenesc acþioneazã niºte impulsuri carese aflã în contrast între ele. Viaþa amoroasã e plinã de contradicþii.ªi, în plus, în acest domeniu, existã diferenþe între bãrbaþi ºifemei care fac ca raportul sã fie complex. În femei acþioneazãun foarte puternic impuls biologic care le face sã caute bãrbaþicare se manifestã, care exceleazã în forþã, frumuseþe, bogãþie,putere. Timp de milioane de ani aceastã tendinþã a ajutat femeiasã-ºi asigure sie însãºi ºi progeniturii sale securitatea ºi puterea.ªi, la un nivel mai profund, sã le lase copiilor un patrimoniugenetic adaptat la lupta pentru supravieþuire. Mecanisme foarteantice, dar care mai funcþioneazã. Aþi vãzut vreodatã un grupde preadolescente în prezenþa unui idol de-al lor? Se întind spreel, roºii, congestionate, cu urlete stridente. Este prima manifestarea erotismului instinctiv care tinde spre înalt, spre masculul superior.Masculii, dimpotrivã, nu cautã femela dominantã, ºi chiar ºi

Echilibrul cupluluise \ine pe dragoste,

dar =i pe legi

atunci când admirã o divã (artistã renumitã) se gândescdoar la un raport erotic. Biologic sunt determinaþi sã-ºiîmprãºtie sãmânþa într-un numãr cât mai mare de femele.ªi cei de la putere au avut întotdeauna haremuri sau ºiruride amante.

Cum s-a întâmplat atunci cã a luat naºtere o familiestabilã, cu obligaþia de fidelitate reciprocã, în care tatãl aregrijã de copii? Datoritã presiunii exercitate de societate, aclanurilor familiale, care devin obicei, tradiþie, tabu. Dar maiales sub acþiunea marilor legislatori, ca Moise, Mahomet. Eiau reglementat viaþa popoarelor lor nedisciplinate cu un codinexorabil (neînduplecat) de legi care impun obligaþii, drepturi,datorii cu pedepse teribile. Adultera era lapidatã (lovitã cupietre), hoþului i se tãia mâna. Legea, imprimatã cu foc încorp, a fost apoi interiorizatã, a devenit conºtiinþã moralã.

Totuºi n-ar fi luat naºtere niciodatã familia conjugalãmonogamicã (cu un singur soþ/soþie), dacã nu s-ar fi adãugatºi o a doua forþã. Capacitatea specific umanã de îndrãgostire,adicã de legare tenace ºi stabilã de o altã persoanã, vãzândîn ea orice perfecþiune. La femei îndrãgostirea întrerupe im-pulsul de cãutare a masculului dominant, a idolului. La mas-cul blocheazã tendinþa de a-ºi împrãºtia sãmânþa în toatefemelele ºi îl face sã vadã în iubita sa pe cea mai seducãtoaredin toate hetairele (curtezanele în Grecia Anticã), cea maieroticã dintre toate curtezanele.

v

v

v

v v

v

v

u

u

u

v

u

u

v

toarele în regim de funcþionare „A” ºi „B”.Iar în grupa de elitã am studiat mai adânc,aflând cã existã ºi sistemul „AB”, regimul„C”, regimul „D”. Aici studiem „schemo-tehnica”, pentru cã e mai aproape depracticã, fapt ce la orele de bazã nu eposibil. Cu asemenea cunoºtinþe dinschemotehnicã mã voi apropia mai uºorde construcþia unor anumite aparate în

5Mesager Universitar, ianuarie 2007

t

v

u

u

u

LA RESTAURANTUL

DIN SOUILLAC

LA RESTAURANTUL

DIN SOUILLAC

În cadrul Catedrei Militarede la UTM îºi fac serviciul militar

peste 800 de bãieþi,dar ºi 32 de fete. Vom menþiona

cã înscrierea se face în modbenevol în luna septembrie, iar

cursurile dureazã în jur de 4 luni.Conform legilor respective,

parcurgerea cursurilorîn cadrul Catedrei Militare

egaleazã cu serviciul militarîn Armata Naþionalã.

Unul din momentele deosebit de impor-tante pe lungimea acestor 4 luni de cursurieste depunerea jurãmântului. Aceastã cere-monie s-a desfãºurat la mijlocul lui no-iembrie ºi ca de obicei urmeazã dupã aºanumitele „Trageri”, care, desigur, au loc pepoligoane speciale.

Fiecare student-cursant în uniformãmilitarã iese în faþa frontului ºi personalciteºte clar, cu simþire scurtul, dar adâncsemnificativul text al jurãmântului:

„Eu, cetãþean al Republicii Mol-dova, jur credinþã Republicii Moldova

„Eu, cetãþean al Republicii Moldova, jur...”

ºi poporului ei. Jur sã-mi apãr Patriachiar ºi cu preþul propriei vieþi, sã res-pect legile Republicii Moldova ºi regu-lamentele militare”.

Depunerea jurãmântului este o acþiuneprofund emoþionalã ºi atrage în mod obiº-

nuit ºi pãrinþii studenþilor-cursanþi, rudele,apropiaþii, asistarea cãrora imprimã mani-festãrii o însemnãtate de cotiturã în biogra-fia tânãrului. Dl Nicolae Petricã, ºeful Ca-tedrei Militare, general de brigadã, ne-a in-format cã întregul corp de profesori-co-

mandanþi ai catedrei depune eforturi sus-þinute pentru ca tot ce prevede orarul cursu-rilor militare în perioada amintitã sã conso-lideze conºtiinþa patrioticã a studenþilor-cursanþi ca ei sã devinã destoinici apãrãtoriai tânãrului nostru stat.

Dra Diana Pocaznoi, studentã la Fi-liera Francofonã „Tehnologies Alimentai-res”, anul III, vara trecutã a lucrat (practica)într-un restaurant privat – „Cabana veche”– din orãºelul Souillac din sudul Franþei.Proprietarul restaurantului, dl Robert Ve-ril, era nu doar mulþumit, ci profund impre-sionat de buna pregãtire profesionalã apracticantei moldovence ºi la fel ºi de foartebuna cunoaºtere a limbii franceze la stu-denta noastrã. A fãcut un stagiu de 3 luni.

Restaurantul nu tocmai mare – 100de locuri, dar în plus proprietarul a anexatºi un hotel cu 25 de camere, aºa cã turiºtiivin aici ºi vânzarea merge. Managementcu cap. Trebuie sã spunem cã orãºelul seaflã pe cursul unui râu (ceva a la Ichel,Rãut, Bâc) ºi proprietarul a profitat ºi aaranjat sã vinã turiºti. ªi la noi sunt râuri-râuleþe destul de pitoreºti, dar... nu profi-tãm, spune Diana Pocaznoi. Ea a avut ceînvãþa la Souillac – un orãºel de vreo 4mii de locuitori. Diana ne-a spus cã a mun-cit destul de ritmic – în Occident se lucrea-zã, desigur, mai „ritmic” (citeºte „încor-dat”) decât la noi, în prea... dulcea Mol-dovã. Dimineaþa lucra la bucãtãrie, pre-para bucatele, semifabricatele, iar searadeja executa comenzile. Lucra cot la cotcu 18 alþi bucãtari în uniforme speciale.

Despre bucate? Diana a învãþat acolope loc sã prepare, de exemplu, „gaspachode melon”, o supã rece, cum era pe vre-mea sovieticã supa rece ruseascã „ocroºca”.Desigur ºi alte bucate.

Diana a lucrat ºi în sala de mese pe postde chelner. A învãþat multe ºi acolo. Stu-denta Diana Pocaznoi va fi dupã facultateinginer-tehnolog în industria alimentarã, dartrebuie sã cunoascã ºi munca unui chelner.Cu atât mai mult – „chelner în Franþa”.

A avut Diana ºi posibilitãþi cognitiveprin excursii în regiunea Souillac ºi maideparte. A vãzut ºi multe a înþeles în acelOccident... te pomeneºti cã mai apoi,dupã ce va lua diploma, poate cã ºi ea vainiþia vreun pas de construcþie turisticã, curestaurant ºi hotel pe malul unui râuleþpitoresc în... pitoreasca noastrã Moldovã.Oricum, o asemenea practicã i-a dat pu-teri noi... în formarea viitoarei profesii.

Prodecanul FRT pentru instruire, dlIurie Soroceanu, lector superior, în fiecaremarþi organizeazã o ºedinþã cu monitoriigrupelor academice din anul IU (19 mo-nitori). Trebuie sã subli-niem cã acestea sunt niº-te ºedinþe foarte pro-ductive. ªedinþa din 14noiembrie a adus în dis-cuþie diferite chestiuni:pregãtirile pentru confe-rinþa ºtiinþificã a studen-þilor ºi doctoranzilor peîntreaga facultate; prob-lemele referitoare la res-tanþe – punctul nevralgical unor grupe, dar carepoate ºi trebuie sã fie totuºi depãºit prin-tr-o organizare mai judicioasã a munciistudenþilor. Monitorii pot acorda în aceastãproblemã un ajutor substanþial. Se deru-leazã sesiunea intermediarã pentru lichi-darea restanþelor ºi monitorii vor veghea ladesfãºurarea în bunã regulã ºi rezultativã asesiunii.

Apoi a fost atinsã ºi problema cu depla-sãrile gratuite, prevãzute de Guvern, alestudenþilor la casele pãrinteºti de douã oripe an. Monitorii trebuie sã colecteze infor-maþia respectivã.

Se aduc în analizã ºi anumite aspecteprivind calitatea predãrii la cursurile teore-tice sau la lucrãrile practice ºi de laborator.Aceste teme sunt complicate ºi delicate,ele atingând prestigiul unor lectori, dar toatenu sunt totuºi trecute sub tãcere, ci, dim-potrivã, clarificate într-o formã decentã ºijustã, aceasta servind ºi model educativ îndispute cu studenþii. Se întâmplã întârzieridin partea unor lectori ºi monitorii sem-

naleazã. Alteori lectorul nu reuºeºte sãpredea tema în întregime ºi restul se trecepentru lucrul de sine stãtãtor al studentului,faptul în sine nefiind criticabil, naºte totuºi

la unii monitori anumite obiecþii... Cele maimulte obiecþii privesc tehnica în labora-toare: deseori prea învechitã moral ºi fizic.Deci se cautã soluþii compensatorii, astfelca predarea sã nu aibã de suferit atât demult...

Frecvenþa – cea mai monitorizatã prob-lemã. Monitorii duc o evidenþã foarte stric-

Monitorii ºi prodecanul

tã ºi o prezintã prodecanului. A fost discu-tatã amãnunþit frecvenþa, doar ea este fun-damentul instruirii. În fiecare sãptãmâ-nã (marþea ºi miercurea), conform unui orarspecial, la FRT au loc ºedinþele cu moni-torii diferiþilor ani la diferiþi prodecani. Aºa-dar, comunicarea între decanat ºi monitoriigrupelor academice este ritmicã ºi îºi aduceefectul, într-o bunã mãsurã, asupra proce-sului general didactic.

Un student activ, cum e Mihai Cecan laFIEB, în mod necesar vine cu idei construc-tive pe linia dezvoltãrii facultãþii. Cu cevatimp în urmã a venit cu ideea de a fondasite-ul facultãþii. Decanul, dl Nicolae Þur-canu, desigur cã a susþinut ideea, acor-dându-i ºi ajutorul necesar. Acum existãun birou cu aparatura respectivã, iar MihaiCecan, pe lângã studiile zilnice, unde semanifestã desigur pozitiv, dirijeazã site-ulcare se numeºte www.fiebusiness.org.

Ce informaþii se introduc pe site-ul facul-tãþii? Tot ce poate ºi trebuie sã interesezestudentul ºi profesorul. Orarul, mai întâi.Apoi tot felul de probleme legate de cãmin,burse, acte utile, topul studenþilor. Tot aici seintroduc ºi textele diferitelor cursuri, diverseavize, hotãrâri ale decanatului, catedrelor,studii masterat, catedra militarã etc.

MIHAI CECAN –

student la FIEBMunca de întreþinere a site-ului e migã-

loasã ºi voluminoasã – doar trebuie sãculegi texte uneorifoarte lungi (sã zi-cem la un curs).Dar Mihai Cecanmai atrage înaceastã activitateºi alþi studenþi-en-tuziaºti, iar multetexte ºi fotografii,diagrame, desenevin pe site direct înforma electronicãde la biroul undes-au elaborat (decanat, catedrã, profesoretc.). De exemplu, cursul „Managementulresurselor umane” – 15 teme, elaborat detânãra profesoarã Ina Creþu, dr. Studen-tul acceseazã site-ul ºi ia cunoºtinþã deanumite momente din cursul dat, îl con-sultã etc.

Site-ul facultãþii este un model modernºi eficient de a informa, aºa cã nu e nevoiesã se formeze rânduri-rânduri de studenþila decanat cu întrebãri... Acceseazã site-ul!

Azi însã regulile supravieþuirii s-au schim-bat. Femeile lucreazã ºi fac tot mai puþinicopii. Legea a încetat sã se ocupe de stabi-litatea cuplului ºi de fidelitatea matrimo-nialã. Unica forþã care continuã sã operezeîn sens monogamic este îndrãgostirea. Darîndrãgostirea, dacã nu este susþinutã de oforþã moralã, de un proiect ieal de viaþã îndoi, nu devine o cãsnicie durabilã. Atuncicând pasiunea scade, oamenii se dedautendinþelor erotice primitive. Masculii re-încep a vagabonda, femeile demit soþulplicticos pentru a cãuta un “bãrbat adevã-rat”. Divorþeazã, se recãsãtoresc. Fericireapare sã fie mereu la distanþa mânii întinse.De fapt, cresc nesiguranþa ºi neîncredereaîn sexul opus. Vãd în jurul meu femei amã-râte, bãrbaþi singuri ºi triºti. Suntem oarechiar siguri cã nu meritã sã acordãm maimultã importanþã cãsniciei ºi sã menþinemviu focul dragostei conjugale?

Din “Sãptãmâna”,3 octombrie 2003

u

vuu

u

uu

uuuu

uut

tt

6Mesager Universitar, ianuarie 2007

Numele, prenumele, titlul

didactic şi ştiinţificCatedra, facultatea Gradul premiului

1. CIUMAC Jorj,

conf. univ., dr.

Catedra „Tehnologia şi

organizarea alimentaţiei

publice”, FTMIA

2. CALOS Sergiu,

conf. univ., dr.,

şef catedră

Catedra EMEIA,

FUA

3. STRATAN Ion,

prof. univ., dr., decan

Catedra EE,

FE

4. JAVGUREANU Vasile,

prof. univ., dr.

Catedra„Maşini

şi sisteme de

producţie”, FIMCM

Premiul de gradul I,

câte 3000 de lei

şi diplomă de gradul I

1. ŞULETEA Angela,

lect. superior

Catedra „Geometria

descriptivă şi desen”,

FIMM

2. VASILOS Vasile,

conf. univ., dr.

Catedra „Ştiinţe socio-

umane”, FCIM

Premii de gradul II,

câte 1500 de lei şi

diplome de gradul II

1. CATAN Valeriu,

conf. univ., magistru

în drept

Catedra DP,

FCGC

2. BUGAIAN Larisa,

conf. univ., dr.

Catedra EMI,

FIEB

Premii de gradul III,

câte 800 de lei şi

diplome de gradul III

HOTÃRêTE :

La SenatLa SenatLa SenatLa SenatLa Senat Cu privire la decernarea premiilorSenatului pe a.u. 2005/2006la compartimentele 2.1, 2.2, 2,3 ºi 2.7.

În baza deciziei Comisiei pentru decernarea premiilor a SenatuluiUTM prezentate de preºedintele Comisiei permanente a Senatului, prof.univ. I. Samusi, în urma discuþiilor pe marginea acestui raport, Senatul

Compartimentul 2.1 “Laureat al anului universitar2005-2006 în domeniul activitãþii didactice”.

Compartimentul 2.2. Laureat al anului universitar2005/2006 în domeniul activitãþii didactice începãtoare

Compartimentul 2.3. “Cel mai bun manual(curs universitar) al anului universitar 2005/2006

Compartimentul 2.7. “Cel mai bun student al anuluiuniversitar 2005/2006

Numele, prenumele, titlul

didactic şi ştiinţific

Catedra, facultatea Gradul premiului

1. OPREA Ala,

lector universitar

Catedra IMT,

FIMM

2. CIOBANU Natalia,

lect. superior

Catedra EMEIA,

FUA

Premii de gradul I,

1500 de lei şi

diplome de gradul I

1. TCACI Larisa,lect. superior

Catedra TME,

FE

2. URSU Viorica, lect.sup., magistru în drept

Catedra DP,

FCGC

3. COJOCARI Oxana,lect. universitar

Catedra ILMA,

FCIM

4. CIOBANU Elena, lect.asistent

Catedra

Telecomunicaţii,

FRT

Premii de gradul II,câte 800 de lei

şi diplome de gradul II

1. BÎŞCA Vasilina,lect. universitar

CatedraEntologie,

FTMIA

2. SOCHIREANUAnatol, lect. universitar

CatedraTM şi OM,

FIMCM

Premii de gradul III,câte 500 de lei şi

diplome de gradul III

Denumirea manualului , autoriiCatedra,

facultatea

Gradul

premiului

1. Teoria elasticităţii. Manual

Autori: MORARU Gheorghe, prof. univ., dr.

hab., şef catedră

MURSA Condrat, conf. univ., dr.

CMS,

FCGC

2. Toleranţe şi control dimensional.

Manual

Autori: POPA Vasile, conf. univ., dr.,

BANTAŞ Nicolae, lector superior,

NASTAS Andrei, lector superior,

GHERGHEL Nicolae, prof., dr.,

MIRCEA Dan, şef de lucrări.

PFMA,

FIMCM

UTI „Gh.

Asachi”

Premii

de gradul I,

3000 de lei

şi diplome de

gradul I

1. Transportul gazelor naturalecombustibile. Manual

Autori: TONU Valentin, conf. univ., dr.,

ŢULEANU Constantin, conf.

univ., dr., şef catedră

ACGV,

FUA

2. Biochimia. Manual

Autori: VRABIE Tatiana, conf. univ., dr.,

MUSTEAŢĂ Grigore, conf. univ., dr.,

decan FTMIA

Enologie,

FTMIA,

3.Matematica III. Manual

Autor:MOLOŞNIUC Alexandru, conf. univ., dr.

MS,

FIMM

Premii de

gradul II,

câte

1500 de lei

şi diplome de

gradul II

1. Robotehnica inteligenţa artificială.

Manual.

Autor:MARDARE Igor, conf. univ., dr., şef cat.

CPAE,

FRT

2. Tehnologii GIS cu ArcGIS.

Aplicaţii. Ciclu de prelegeri

Autor: NISTOR Livia, lector superior

GCG,

FCGC

3. Economia întreprinderii. Curs universit.

Autori:VASCAN Grigore, conf. univ., dr., şef cat.

USTUROI Liubov, lect. superior

EMI,

FCGC

4. Termodinamica Tehnică şi Procese

Tehnologice. Note de curs.

Autor: MUSTEAŢĂ Valentin, prof. univ., dr.

hab., m. cor. A.Ş.M.

TME,

FE

5. Circuite electronice cu componente

discrete. Material didactic

Autor: NEGRESCU Valeriu, conf., dr.

MDS,

FCIM

6. Teoria informaţiei: Caracteristici

informaţionale. Codarea surselor,

Criptografia. Manual

Autor: BODEAN Ghenadie, conf., dr.

CPAE,

FRT

7. Mecanizarea operaţiilor de

încărcare şi descărcare în

transportul auto. Vol. I, II. Manual

Autor: GORAŞ Ion, conf. univ., dr. ing.,

ENE Vladimir, conf. univ.,

dr., şef catedră

TA,

FIMM

8. Managementul Transporturilor. Com-

plexul de transport. Ciclu de prelegeri.

Autori: ALCAZ Tudor, conf. univ., dr., şef cat.

RUSSU VASILE, lect. superior,

OPREA Ala, lect. universitar

IMT,

FIMM

9. Utilaj tehnologic industrial.

Material didactic

Autori: MUDREAC Victor, prof. univ., dr. hab.,

GANEA Grigore, conf. univ., dr.

GOREA Gheorghe, conf., dr.

UTI,

FIMM

Premii

de gradul III,

câte

500 de lei

şi diplomă de

gradul III

1. A decerna premiile Senatului UTM pe anul universitar 2005-2006la compartimentele 2.1, 2.2, 2,3 ºi 2.7 urmãtorilor competitori:

Numele, prenumeleGrupa

academicăFacultatea

Gradul

premiului

1. STÎMCOVSCAIA Nadejda2. PASINCOVSCHI Victor3. AMBROSI Gheorghe4. TIGHINEANU Petru5. IAZLOVEŢCHI Maria6. RADU Tatiana7. PUTEA Tatiana8. OLARU Tatiana9. NIGOIŢĂ Aliona

10. ROMANCIUC Inga

gr. MCCP – 031gr. PACCM - 031gr. TA-031gr. ME - 051gr. IMT- 032gr. TAP - 022gr. MTT – 031gr. EI – 0410gr. MIA - 022gr. TPCS - 031

FEFIMCMFIMMFCIMFRT

FTMIAFIU

FCGCFIEBFUA

Premii degradul I, câte700 de lei şidiplome degradul I

1. RADILOV Tudor2. LUŞMANSCHI Dorina,3. SICORA Oxana4. URSACHI Alexandru5. BEGUN Olga6. LISIŢA Dumitru7. SÎRBU Victor

gr. SRE – 041gr. DI – 031gr. TrI – 031gr. TI – 031gr.ILMA - 035gr ME - 041gr. SER – 032

FEFIMCMFIMMFCIMFCIMFCIMFRT

Premiide gradul II,

câte

u

uu

u

u

vv

v

v

v

uu

uu

t

t

t

HOT{R~REASenatului UTM

din 28.11.2006

7Mesager Universitar, ianuarie 2007

tPe 3 noiembrie 2006 ComitetulSindical colaboratori UTM a

organizat o întâlnire tradiþionalã curectorul UTM, dl Ion BOSTAN,

academician al AªM. Pe ordinea dezi a figurat tema „Negocierea

noului Contract colectiv de muncã(CCM) pentru anul universitar

2006-2007 ºi problemele curenteabordate de cãtre organizaþiile

sindicale ale subdiviziunilor UTM”.

Discuþiile, precum a orientat preºedin-tele Comitetului Sindical colaboratori, dlIon Pocaznoi, conf., dr., au început cuchestiunile curente, abordate de cãtreorganizaþiile sindicale ale subdiviziunilorUTM. Aceste chestiuni au fost sistematizatepe câteva capitole. Primul capitol ºi, se înþe-lege, permanent cel mai actual s-a numit„Salarizarea”. În cadrul lui chestiunea gene-ralã s-a referit la „Formarea suplimentuluisalarial pentru anul universitar 2006-2007”.

În continuare vom publica unele citatedin procesul-verbal al întâlnirii, pe care nil-a pus la dispoziþie Comitetul Sindicalcolaboratori UTM. Vom cita, mai întâi, for-mula revendicãrii respective, apoi rãspunsulrectorului UTM.

1. Cele trei ajutoare materiale în gene-ral sunt binevenite ºi apreciate pozitiv desalariaþi. Pentru anul universitar 2006-2007este planificatã urmãtoarea ordine de acor-dare a acestora: ajunul Anului Nou, 8 Mar-tie ºi sãrbãtorile de Paºti.

Ar fi mult mai binevenit un ajutor mate-rial (fixat) în prima decadã a lunii septem-brie, dupã ce angajaþii revin din concedii.Cu atât mai mult, cu cât suplimentul la sa-lariu ei îl primesc, de regulã, la mijlocullunii noiembrie.

Ion Bostan, rectorul UTM: – Acceptpropunerea. La repartizarea fondurilor desalarizare din sursa extrabugetarã au par-ticipat decanii. Au avut loc 4-5 ºedinþe,exact atâtea, câte au fost necesare pentruca fiecare decan sã fie de acord cu reparti-zarea finalã. Pentru anul 2006-2007 dinbanii extrabugetari se folosesc 50% (aºaprevede legislaþia), plus o depãºire de 0,6-0,7%. Fondul garantat pe care l-am adop-tat constituie 59 000 000 lei. Este o sumã pecare o considerãm pentru calcul, deoarecepe parcursul anului de studii se exmatricu-leazã 1400-1600 de studenþi contractuali.Anul acesta numãrul de studenþi înmatri-culaþi pe bazã de contract a generat nece-sitatea majorãrii numãrului de cadre di-dactice cu cca 228 de unitãþi, ceea ceînseamnã o acoperire de salariu în sumãde 5900000 lei. Se are în vedere stabilireavalorii salariului de funcþie în conformitatecu valoarea celui bugetar, plus achitareaunui supliment echivalent cu al celorlaltecadre, plus achitarea impozitelor ºi a sumeirespective în fondul social. Dar deoarecefondul garantat totuºi nu poate fi planificatcu exactitate, calculele au fost efectuate înbaza coeficientului 0,926, comparativ cu0,88 pentru anul 2005-2006. Aceasta esuma maximã care poate fi alocatã pentru

formarea suplimentelor pentru angajaþiiuniversitãþii. Pentru tinerii specialiºti se pre-vede, la fel ca ºi în anul 2005, o sumã de200-250 lei. Vârsta tinerilor specialiºti e depânã la 30 de ani.

În general s-a pãstrat nivelul suplimen-tului din anul precedent. La câteva facul-tãþi, chiar s-a micºorat cu 8-10 lei. Pentruaceste facultãþi vom cãuta posibilitatea dea opera niºte majorãri pânã la nivelul anului2005. Cele trei ajutoare materiale se vorpãstra ºi anul acesta. A fost o propunere aCS de a le include în suma suplimentuluianual, deoarece ajutorul material nu se iaîn consideraþie la calcularea pensiei pentru

colaboratorii noºtri. În acest caz nu am fifãcut o economie de cca 580000 – 600000lei. Dar totuºi majorarea pensiei datoritãacestor ajutoare nu ar fi fost atât de esen-þialã, ca obþinerea lor la valoarea integrãca salariu de funcþie trei ori pe an. Anulviitor, reieºind din posibilitãþi, vom revenila aceastã întrebare. Planificãm eliberareaacestor ajutoare înainte de Crãciun, la 8Martie ºi înainte de Paºti. Fondul acestaconstituie 2100000 lei.

Anul acesta s-a mãrit suplimentul pen-tru cadrele didactice care predau în grupede studii cu frecvenþã redusã (f/r), deoarecesarcina lor constã în perfectarea mate-rialelor didactice conform noilor cerinþe,care necesitã un volum mai mare de lucru.

Vã atrag atenþia cã suma eliberatã pen-tru supliment a fost calculatã la maximum.În alte instituþii: la ASEM ºi USM suplimen-tul se preconizeazã sã fie mai mic decâtanul trecut.

2. – Rechemarea din concediu a anga-jatului care a lucrat în comisia de admiterepentru îndeplinirea sarcinii în luna sep-tembrie cu studenþii secþiei f/r, aduce la sus-tragerea indemnizaþiilor pentru concedii ºi,ca rezultat, angajatul rãmâne fãrã mijloacefinanciare o perioadã îndelungatã, deºi seaflã în serviciu.

Ion Bostan: – Cât priveºte activitateaîn Comisia de admitere, cea mai bunã so-luþie, în condiþiile regulamentelor în vigoare,ar fi remunerarea prin contract a colabo-ratorilor antrenaþi în Comisie la dorinþã. Înacelaºi timp, în Comisie, cum aratã prac-tica, trebuie sã fie angajate cadre didacticecu experienþã. Cadrele auxiliare nu fac faþã.

3. – În Contractul semnat cu studenþiicontractieri (secþia f/r) nu este stipulat cum

achitã ei recuperarea orelor de lucrãri delaborator, pentru care profesorul activeazãsuplimentar. Profesorii considerã cã pentruaceastã muncã ei trebuie sã fie remuneraþisuplimentar. Iar studenþii trebuie sã ºtieexact cât vor avea de achitat pentru fiecareorã suplimentarã.

Ion Bostan: – Lucrul pentru recupe-rarea orelor de laborator cu studenþii de lasecþia cu frecvenþã redusã se considerãdrept activitate în cadrul orelor de consul-taþii, pe care cadrul didactic este obligat sãle susþinã în virtutea funcþiilor sale de ser-viciu. Aºa prevede regulamentul. Studentul,în acelaºi timp, achitã taxele stabilite pentrurecuperare, mijloace respective fiind utili-zate ulterior pentru asigurarea procesuluide studii. Regulamentele în vigoare nu pre-vãd taxe speciale pentru recuperarea acestorore de laborator. Putem considera cã supli-mentul la salariul bugetar include ºi remu-nerarea acestor ore de consultaþii, pe carele susþine cadrul didactic.

4. – Preþurile la produsele alimentaredin ospãtãriile CDMP din cadrul UTM suntexagerate, iar calitatea ºi condiþiile de pre-parare ºi deservire nu corespund cerinþelor(în unele ospãtãrii). Colaboratorii ºi studenþiiuniversitãþii nu meritã o asemenea deservire.

Ion Bostan: – De câþiva ani doresc ºieu sã schimb ceva, dar mereu mã ciocnesccu opunerea spre schimbãri spre bine.Încercaþi ºi Dvs., Sindicatul, sã vedeþi cumstau lucrurile, înaintaþi un demers, iar la unConsiliu de administraþie vom examina si-tuaþia ºi vom adopta o decizie în baza re-zultatelor verificãrilor sindicale efectuate.Cât priveºte preþurile, încã la începutul luniinoiembrie, la insistenþa dnei directoare, amalocat sumele necesare pentru procurareaa 20 de tone de cartofi, varzã, ardei, caresunt depozitate în frigider. Astfel, vom aveaproduse la un preþ mai mic, procurate dintimp. Deci implicaþi, Vã rog, ºi comitetelesindicale în ameliorarea activitãþii CDMP.

5. – Revendicarea înaintatã în actualulCCM (2004-2005) cu privire la crearea con-diþiilor de pãstrare a hainelor profesorilor(vestiare etc.) care îndeplinesc sarcina di-dacticã în cadrul altor facultãþi nu s-a rea-lizat. Nici studenþii nu au unde lãsa hainelepe timp de iarnã. Uzina „Etalon” ar puteaprobabil sã confecþioneze niºte suporturisimple pentru haine.

Ion Bostan: – Cred cã putem rezolvaaceastã problemã. “Etalonul” a confecþio-nat anterior mese pentru auditorii. Poateelaboram câteva proiecte, le punem în dis-cuþie ºi adoptãm decizia respectivã la Con-siliul de administraþie?

6. – Pe parcursul anului 2006 Compa-nia „Tenadria” nu ºi-a onorat obligaþiunile.Care este situaþia la moment ºi perspectivelerealizãrii proiectului iniþial?

Ion Bostan: – Într-adevãr, lucrãrile aufost stopate temporar, dar dupã aplanarealitigiului judiciar dintre fondatorii companieiprocesul va fi reluat. „Moldova Agroind-bank” este dispusã sã susþinã financiar

compania cu credite. Preþul 1 m.p. de spa-þiu va rãmâne pentru colaboratori la acelaºinivel – 365 de euro.

Vreau sã menþionez cã pentru colabo-ratorii noºtri se preconizeazã ºi construcþiaunui bloc locativ în campusul Botanica,lângã blocul 9. Am obþinut deja Certificatulde urbanism, deci dispunem de dreptul laconstrucþie. Proiectul va prevedea un cen-tru de menire social-culturalã, o parcarepentru automobile ale studenþilor ºi colabo-ratorilor, un magazin de biroticã, o cafeneastudenþeascã.

8. – Sperãm cã Administraþia va acordaîn continuare subvenþii materiale pentruprocurarea de cãtre colaboratori a biletelorde tratament la preþ deplin ºi a biletelor deodihnã la baza „Politehnic” (Zatoca), pre-cum ºi a subvenþiilor pentru cãsãtorie ºi naº-terea copiilor? Colectivul a apreciat acþiu-nea la cel mai înalt nivel.

Ion Bostan: – Vom face acest lucrucu plãcere.

Unele revendicãri pentru nouaredacþie a Contractului colectiv

de muncã pentru a.u. 2006-2007– În cazul nerespectãrii prevederilor

p.9.4, prin încãlcarea normelor morale ºia eticii cadrului didactic ºi angajaþilor insti-tuþiei de învãþãmânt superior în relaþiile custudenþii ºi colegii, angajatul poate fi lipsitde suplimentul la salariu de cãtre Consiliulde Administrare al UTM sau concediat pen-tru comiterea de cãtre salariatul cu funcþiieducative a unei fapte imorale (luare demitã, hãrþuialã sexualã) incompatibile cufuncþia deþinutã sau în caz de constatare afaptului cã salariatul nu corespunde funcþieideþinute sau muncii prestate din cauza stãriide sãnãtate, în conformitate cu certificatulmedical (care confirmã cã persoana respec-tivã nu este aptã pentru activitate didac-ticã), în baza constatãrilor confirmate decãtre persoanele cu drept de control ºi deci-zie ori confirmate prin plângeri colective alestudenþilor sau pãrinþilor.

Ion Bostan: – Susþin acest punct, darar fi bine sã consultaþi ºi juristul.

– Angajaþii universitãþii au dreptul lacumulare în cadrul UTM a unei funcþii remu-nerate în mãrime de pânã la 0,5 salariutarifar sau de funcþie, iar în caz de neaco-perire a sarcinii didactice în cadrul catedrei– pânã la 1 salariu, cu acordarea sporurilor,suplimentelor, premiilor ºi ajutorului mate-rial, stabilite în conformitate cu legislaþia.

Ion Bostan: – Vom examina fiecarecaz în particular.

– Administraþia va dota la fiecare fa-cultate câte o salã de auditoriu cu echipa-mentul respectiv (amplificatoare, micro-foane, diaproiector electronic º.a.) pentrudesfãºurarea procesului de studii în torentede cca 100 studenþi.

Ion Bostan: – Realizarea acestuiproiect a demarat deja ºi îl vom continua,deoarece prin serii mari vom putea micºoranumãrul de unitãþi ºi asigura un suplimentmai înalt la salariu.

– Administraþia de comun acord cu Co-mitetul sindical vor aloca mijloacele nece-sare pentru amenajarea unei sãli cu sarepentru profilaxie în localul Preventoriuluiuniversitar.

Ion Bostan: – Sala cu salinã va fi gataîn curând, va fi o salã foarte necesarã pen-tru cadrele didactice. Acum revedem proiec-tul, iniþial eu l-am perfectat, dar nu este chiarreuºit. Vom avea o asemenea salã cu sare.

La SindicatLa SindicatLa SindicatLa SindicatLa Sindicat

Întâlnirea curectorul UTM

Secretar ºtiinþific,conf. univ., dr.

Ion DROBENCU.

Preºedinte al Senatului UTM,acad., prof. univ.

Ion BOSTAN

7. SÎRBU Victor8. PLĂTIŢA Eugen9. COZMA Cristina

10. GORNEŢ Svetlana11. VATAVU Marina12. OPREA Alexandru13. GULICO Ala14. CALAC Elena15. ROTARI Dan

gr. SER 032gr. SER – 031gr. TP - 021gr. TV - 032gr. MTCŢ – 021gr. DP-0411gr. C - 049gr. ACGV – 032gr. ACGV-031.

FRTFRT

FTMIAFTMIAFIU

FCGCFIEBFUAFUA

câte500 de lei

şi diplome degradul II

1. BOŞCĂNEANU Anatolie2. MARIAN Vitalie3. DREGLEA Vladimir4. PĂDURE Sergiu5. TIGHINEANU Alexei6 BRODICICO Cristina

gr. IME – 041gr. MAIA – 031gr. TA – 031gr. TrI – 031gr ME - 051gr FI - 041

FEFIMMFIMMFIMMFCIMFCIM

Premii de

5. TIGHINEANU Alexei6. BRODICICO Cristina7. GUŢULEAC Emilia8. DAMASCHIN Victor9.MITOGLU Anatolie

10. OSTROFEŢ Corina11. GOLUBI Roman12. URSU Sorina13. CASAP Ion14. ŞTEFANEŢ Tatiana15. BULGARI Inga

gr ME - 051gr FI - 041gr. FI – 051gr. SOE – 042gr. TLC – 031gr. TLC – 031gr. FFTI -031gr. TV - 033gr. EI – 036gr. MF - 044gr. IMPM-031

FCIMFCIMFCIMFRTFRTFRT

FTMIAFTMIAFCGCFIEBFUA

Premii degradul III,

câte400 de lei

şi diplome degradul III

uu

uu t

uut

tuuu

uu

u

8Mesager Universitar, ianuarie 2007

u

u

u

Editor – UTM. Materiale puteţi expedia la redacţie și prin poșta electronică peadresa: mesager@adm.utm.md

Marina Romanciuc – corespondent, Dorian Saranciuc – fotograf.Design: Viorica Ostaș-Tofan.

Înregistrare la Ministerul Justiţiei al RM cu nr. 42 din 16.02.1998.Tiparul: Editura „Universul” Comanda: 4724 Tiraj: 1200

La finele lui 2006 în campusul „Râº-cani” al UTM a fost dat în folosinþã un noubloc cu 54 de apartamente pentru cola-boratorii noºtri. Proiectul blocului este unulnou, suprafaþa apartamentelor fiind multmai mare ca de obicei. Apartamentul cu osingurã camerã are o suprafaþã totalã depeste 54 de m.p.; cel cu douã camere –peste 76 m.p., iar cel cu trei camere – peste117 m.p. E de menþionat faptul cã preþulunui metru pãtrat e destul de ieftin – 297 deeuro. Explicaþia e cã la iniþiativa rectoratuluiUTM, Guvernul RM a gãsit posibilitatea în2004 a unei scutiri cu 20 la sutã pentrumaterialele de construcþie.Blocul s-a construit în aceºti2 ani într-un ritm susþinut, cuo înaltã calitate de cãtre com-pania „Multispeci Construct”SRL, dirijatã de dl ValeriuFoca, absolvent al UTM.Vom adãuga ºi faptul conve-nabil pentru locatari – vari-anta albã. Anume în aceas-tã variantã a fost construitedificiul, astfel cã finisãrile îninterior rãmân pe seama fie-cãrui gospodar, dupã gusturileproprii.

Interiorul ºi scãrile acestuifrumos edificiu, vecin cu par-cul-pãdure cu o ecologie su-perbã, sunt finisate în stil modern, astfelcã bucurã ochiul oricui.

La predarea solemnã a blocului au fostde faþã, rostind ºi cuvinte de mulþumire pen-

BBBBBucuria locuin\eucuria locuin\eucuria locuin\eucuria locuin\eucuria locuin\elorlorlorlorlor noi noi noi noi noitru constructori, ºi de felicitare pentru dom-nii locatari dl Vasile Ursu, primar generalinterimar al capitalei, dl Victor Þvircun,ministrul educaþiei ºi tineretului din RM, dlAnatol Izbândã, vicedirectorul general alAgenþiei de stat pentru construcþii ºi dez-voltarea teritoriului, precum ºi gazda eve-nimentului, dl Ion Bostan, rectorul UTM,academician.

Terenul aferent al noului bloc locativeste amenajat comod pentru jocurile co-piilor ºi odihna maturilor.

Vom aminti cã tot în 2006, pe str. Stu-denþilor, în preajmã, a fost dat în exploa-tare un nou bloc de locuit în impunãtoruledificiu de 11 etaje cu douã aripi: una –

pentru apartamente pentru colaboratoriiUTM, iar a doua – pentru cãmin modern

studenþesc. Despre eveni-ment am relatat în „Me-sager Universitar”.

...Concluzia se im-pune de la sine: la UTMconstrucþia blocurilor delocuit devine mai cã o„bandã rulantã”, fapt cevorbeºte despre o politicãclarvãzãtoare a Rectora-tului, Senatului ºi Sindi-catului pe linia consoli-

dãrii colectivelor educaþionale ale UTMºi prin acest argument social puterniccare rezidã în îmbunãtãþirea condiþiilorde trai.

Stadionul de fotbal, acoperit cu iarbãartificialã din parcul-pãdure aidoma unuicolþiºor de rai al fostei Uzine „Mezon”, secto-rul Râºcani al Chiºinãului, se contureazãtot mai evident ca unul de model occiden-tal. Imaginaþi-vã, acest teren de dimensiunicerute este asfaltat, peste el aºternut covo-rul de iarbã artificialã. Dar ca sã existe oanumitã amortizare a bocan-cului fotbalistului, peste fireleînalte de 6 cm ale ierbii artifi-ciale au fost presãrate 140 detone de nisip curat, adus dinUcraina, ºi vreo 60 de tone derumeguº de gumã, transpor-tatã din Germania. În felulacesta pe teren alergi cu plã-

cere, piciorul are o asemenea amortizarecam cum ar avea pajiºtea: þineþi minte cumalergam în copilãrie pe ºes?!

Vasãzicã, terenul are douã calitãþi foar-te importante pentru asemenea construcþii:durabilitate pentru ani ºi ani, doar e plasatpe asfalt-beton ºi, totodatã, nu este „dur-pietros”, ci oarecum moale (amortizare!).

Dl Averian Tulgara, inginerul-ºef alUTM, D-sa conduce lucrãrile la acest sta-dion cu statut de unicat în Moldova, spune:

– Stadionul este prevãzut cu un sistemde drenaj, astfel cã nici o ploaie, oricâtde torenþialã, nu va lãsa apa bãltitã. Cuajutorul studenþilor de la FCGC s-au fãcutcu un aparat special de percuþie zeci de miide gãuri în covor ºi în „podeaua de asfalt”a stadionului. Deci apa se scurge chiar întimpul ploii în dedesubtul „podelei deasfalt” ºi prin sistemul de drenaj se ducedeparte... Stadionul este ocrotit de scurge-

SportSportSportSportSport

Stadionul UTM – importan\[european[ rile mai mari de pe pantele din jur – canale

betonate. Perimetrul stadionului este în-conjurat de o plasã cu înãlþimea de câþivametri ca sã opreascã balonul.

Se lucreazã intens ºi la clãdirea cu douãetaje pentru sportivi – vestiare, duºuri, sãlide recreaþie etc.

Mai pe scurt, un stadion absolut mo-dern. Dl Alexandru Sulzin ne informeazãcã stadionul va fi examinat în final de spe-

cialiºtii UEFA (Federaþiaeuropeanã de fotbal) cusediul la Zurich, Germa-nia, pentru a i se acordalicenþã internaþionalã.

Despre stadionul UTM,adicã al echipei de fotbal„Politehnica”, se aude totmai mult, aºa cã deseorivezi pe acolo camere deteleviziune, jurnaliºti...

Averian Tulgara, care conduce de la bunînceput tot acest efort, ne-a mai spus cãlucrãrile continuã, acum zi de zi se aflã întreabã cu studenþii de la Facultatea deInginerie ºi Management în Mecanicã, pecare roagã sã-i nominalizãm în aceastãinformaþie. O facem cu plãcere: SergiuRoºca, Sergiu Ene, Vladimir Culin,Mihai Morari, Oleg Dascãl, Ion Nastas,Nicolae Avricenco, Alexandru Melnic,Nicolae Danilov.

Bine, se va spune, studenþii lucreazãacolo, ajutã. Dar lecþiile? Ele nu suferã?Nu, pentru cã decanul FIMM, dl VasileCartofeanu, a ºtiut sã trimitã la lucru pecei mai buni studenþi, care ºtiu ºi sã-ºi„facã lecþiile” cu punctualitate.

Antrenamentele fotbaliºtilor pe noulstadion au început deja. În curând vomputea urmãri aici ºi meciuri de nivel interna-þional.

În baza Regulamentului-cadru cuprivire la modul ºi condiþiile de acordarea burselor pentru studenþii din instituþiilede învãþãmânt superior, elevii din instituþiilede învãþãmânt mediu de specialitate ºisecundar profesional ºi persoanele, carestudiazã în învãþãmântul postuniversitarºi a hotãrârii Consiliului de Administraþiedin 11.09.2006

SENATUL UTM HOTÃRêTE:1. A institui pentru a.u. 2006/2007 –

19 burse nominale, inclusiv:Bursa Senatului – 10;Bursa „Sergiu Rãdãuþan” – 3;Bursa „Henri Coandã” – 2;Bursa „Ion Secrieru” – 3;Bursa „Alexandru Plãmãdealã” – 1.

2. Pornind de la cuantumurile burselorde merit, stabilite prin anexa nr. 2 la Hotã-rârea Guvernului nr. 1009 din 1 septem-brie 2006, a stabili cuantumul unei bursenominale lunare – 370-00 lei.

3. A acorda bursele instituite studen-þilor universitãþii dupã cum urmeazã:

• Bursa Senatului – Bilan Alexandru,FE, gr. EI-033; Luºmanschi Dorina,

Burse nominale – studenti,FIMCM, gr.DI-031; Lupaºco Ion, FIMM,gr.TrI-032; Ceban Tudor, FCIM, gr. FAF-041;Andreev Larisa, FRT, gr. IMT-041; BragaDorin, FTMIA, gr. TC-041; Putea Tatiana,FIU, gr. MTT-031; Cepoi Eugen, FCGC, gr.GTC-038; Tîrºinã Ion, FUA, gr. ARH-031;Negoiþa Aliona, FIEB, gr. MIA-022.

• Bursa „Sergiu Rãdãuþanu” Dreg-lea Vladimir, FIMM, gr.TA-031; Radu Ta-tiana, FTMIA, gr. TAP-021; Romanciuc In-ga, FUA, gr. TMAC-031.

• Bursa „Henri Coandã”: Pasincov-schi Victor, FIMCM, gr.PACCM-031;Gheorghiþã Nicolae, FIMM, gr.UTAP-031;

• Bursa „Ion Secrieru”: MunteanIon, FE, gr. MCCP-041; Rotari Dan, FUA,gr. ACGV-031; Temþunic Elena, FCGC,gr. CIC-054.

• Bursa „Alexandru Plãmãdealã”:Belinschi Ina, FUA, gr. ARH-031.

4. Contabilitatea va achita bursele demerit în valoarea stabilitã din mijloaceprovenite de la prestarea serviciilor cu platã.

Președinte al Senatului U.T.M.,

acad. A.Ș.R.M. prof.univ. I.BostanSecretar știinţific al Senatului,

conf. univ.dr. I.Drobenco

O, brad frumos...O, brad frumos...

Rodica Apostol și Natalia Afteni, (decanat FEn) și-au împodobit pomul...

uu

uu

uu

uu

uu

u

u

u

t

t

t

Aspecte socialeAspecte socialeAspecte socialeAspecte socialeAspecte sociale În 2007 deja se aflã în construcþie ur-mãtorul bloc, mai mare, pentru 124 deapartamente în acelaºi campus „Râºcani”.Bucuria solemnã de predare a cheilor pen-tru 124 de familii din UTM se întrevededeja nu tocmai departe, asta pentru cã

lucrãrile la bloc sunt deja laetajele superioare.

În proiectãri, precum nis-a relatat la rectorat ºi la sin-dicat, se aflã încã alte douãblocuri, care vor începe „urcu-ºul” aproximativ la finele lui2007.

Pe strada nouã Acade-mician Sergiu Rãdãuþanu, învecinãtatea noului corp destudii FRT, se înalþã mariblocuri ale diferitelor firmede construcþii din capitalã,iar o parte din apartamentevor fi ºi aici ale colabora-

torilor UTM.ªi în campusul Botanica se proiecteazã

construcþia unui nou bloc locativ. Va fi aco-lo ºi un centru de menire social-culturalã,o parcare auto pentru maºinile studenþilorºi colaboratorilor, un magazin de biroticãºi o cafenea studenþeascã.

Atâtea construcþii sociale la UTM, încâtacum în capitalã circulã deja vorba cã Uni-versitatea Tehnicã ar fi ºi o universitate deconstrucþii.

Este un renume. Nou ºi tonic. El rezultãlogic dintr-o activitate serioasã a UTM-uluipe linia construcþiilor pentru colaboratoriîn 2006, în 2007 ºi pe mai departe tot aºa...