Ateroscleroza.docx

7/23/2019 Ateroscleroza.docx

http://slidepdf.com/reader/full/aterosclerozadocx 1/10

Ateroscreloza

Cunoscuta drept „intarirea arterelor”, ateroscleroza este o boala in care arterele se intaresc si

obstrueaza ca rezultatul unei depuneri de aterom in peretii arterelor. Ateroscleroza se poatedezvolta in orice artera mare sau medie din orice zona a corpului. Termenul ateroscleroza

provine din grecescul athere care inseamna depozit.

In stadiile initiale ale bolii, endoteliul arterelor este traversat de celule inflamatorii si LDL-

colesterol care se acumuleaza in intima-al doilea strat al peretilor vasculari. Peste ani acumularea

de elemente ateromatoase determina formarea unei placi calcare in peretele arterial. Placa

ateromatoasa devine din ce in ce mai mare pe masura ce procesul patologic continua. a unmoment dat placa se va fisura sau rupe si va elibera elementele aterosclerotice care vor declansa

agregarea plachetelor sanguine si formarea unui trombus. Trombusul va obstrua partial sau

complet artera implicata.

Patogenia de la ateroscleroza

Placile de aterom determina trei entitati clinice!



• boala arteriala coronariana care determina angina, moartea cardiaca subita si infarctul

miocardic"

• boala cerebrovasculara care cauzeaza infarctele cerebrale si atacurile cerebrale tranzitorii"

• boala arteriala periferica care determina circulatie sanguina deficitara in picioare, cudurere la mers si vindecare incetinita a ranilor. #oala severa poate conduce la necesitateaamputarii unei portiuni din membrul afectat

Ateroscleroza este cauza principala a $umatate din decesele lumii dezvoltate. %ste mai frecventa

printre barbati decit femei. Prevalenta inalta a aterosclerozei le barbati este datorata efectelor

protective ale estrogenului la femei. %fectul se&ului dispare dupa menopauza la femei.Incidenta bolii de inima coronariene printre femei este aceiasi cu cea la barbati, dar manifestarileclinice la femei sunt intirziate cu '( ani.

)a$oritatea cazurilor de ateroscleroza vor deveni aparente clinic la virsta de *(-+( de ani.

Factori de risc

iata cotidiana comporta multi factori de risc care contribuie la aparitia si evolutia bolilor

cardiovasculare!

• umatul"

• Consum de uleiuri polinesaturate mai ales cele rincede/"

• 0itrati si nitriti conservanti alimentari/"

• Inhalarea de mono&id de carbon gaze de esapament/"

• Poluarea atmosferei, inhalarea de chimicale to&ice"

• Constipatie cronica"

• Consumul de apa clorinata inclusiv la dus/"

• %&punerea la radiatii raze 1, gama, ultraviolete/"

• 2tres la seviciu sau acasa"

• ipsa unui program regulat de e&ercitiu fizic"

• Consum e&cesiv de zaharuri, alcool si3sau cafea



%&cesul unuia sau mai multor factori mentionati nu conduce neaparat la infarct, depinzind de

sanatatea in care se afla organismul sub alte aspecte. 4 persoana de pilda, care nu face suficienta

miscare, isi poate prote$a totusi sistemul circulator respectind celelalte recomandari pentru oinima sanatoasa. 5ar cu cit toleram mai multi factori de risc in viata noastra, cu atit mai mare

devine probabilitatea de a ne imbolnavi si muri de inima. Cind depunerile aterosclerotice

ingroasa peretii arteriali, am avea sanse de supravietuire daca singele ar ramine alunecos, saudaca diametrul araterelor s-ar mari prin e&ercitiu fizic/. 5ar daca arterele se ingusteaza din

cauza placilor ateromatoase, iar singele devine viscos, conditiile sint create pentru declansarea

iminenta a bolilor de cardio-vasculare.5in fericire, toti factorii de risc pot fi evitati. 4riunde si oricind ne putem hotari sa reducem

drastic sau chiar sa renuntam la unu sau la altul.

Cauzele aparitiei ateroscrelozei

6ipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, fumatul, diabetul, varsta avansata, ereditatea,obezitatea, alimentatia necorespunzatoare, sedentarismul, proteina C reactiva crescuta,

homocisteinemia, hiperfibrigenemia, hiperlipoproteina A.

Semne si simptome

2imptomele aterosclerozei sunt variabile. Pacientii cu boala moderata se pot prezenta cu

simptome clinice importante ale infarctului miocardic sau mortii subite. Totusi multi pacienti cu

boala anatomica avansata pot sa nu prezinte nici un simptom. 5esi este o boala sistemica,

ateroscleroza se manifesta intro maniera focala si afecteaza diferite organe.

Semne timpurii de avertisment

4rganismul ne comunica o multitudine de semnale care avertizeaza asupra deteriorariicirculatiei sanguine cu mult inaintea declansarii unui atac cardiac sau a unei congestii cerebrale.

Totul este sa invatam sa recunoastem aceste subtile avertismente si sa le dam atentia cuvenita!

'. 5egetele mainilor si3sau picioarelor sunt reci"

7. #ratele si3sau picioarele nu se mai simt uneori"

8. #ratele sau picioarele amortesc sau devin greoaie"

*. Crisparea mainii la scris "

9. Cuta adanca, diagonala in lobul urechii"

:. 2enzatie de furnicaturi sau mancarime la buze sau degete"

+. Crampe sau dureri de picioare dupa o scurta plimbare"



;. )emoria nu mai functioneaza la fel ca inainte"

<. =leznele se umfla spre sfarsitul zilei"

'(. Tuse persistenta si suparatoare"

''. 2enzatia lipsei de aer la efort sau in pozitia culcat"

'7. 0evoia de a urina mai mult de doua ori pe noapte"

'8. Cerc albicios sub zona e&terioara a corneei ochiului"

'*. 6ipertensiune arteriala"

'9. 5ureri in cosul pieptului dupa effort fizic sau stres emotional.

>nele din aceste manifestari ar putea avea si alte cauze, dar cu cat simptomele resimtite sint maimulte, cu atit este mai probabila deteriorarea sistemului circulator.

Pentru multe persoane, primul infarct de miocard este fatal. Probleme minore la un moment dat pot avertiza asupra unor dificultati grave ulterior. 5e indata ce unul sau mai multe din aceste

simptome timpurii sint sesizate, se pot lua masuri de prevenire a agravarii conditiei sistemului

circulator, si chiar de remisie a afectiunii din stadiul la care a evoluat.

Diagnostic

Studii de laborator!

• 5-colesterol crescut, trigliceride crescute, 65-colesterol scazut"

• nivelul de glicemie si hemoglobina A'"

• parametrii inflamatiei, coagularii, statusului fibrinolitic, si agregabilitatii plachetare.

Ultrasonografia a$uta in evaluarea reactivitatii arterelor brahiale si carotide, cu masurareafunctiei peretelui vascular si a anatomiei acestora. 5ilatatia si integritatea endoteliului arterial

sunt indici ai evolutiei bolii.

Electrocardiograma este testul initial pentru a detecta boala cardiaca coronariana.

Testul la efort %fortul poate fi cicloergometric, covor sau scara rulanta si pur cardiac prin

electrostimulare atriala.Scintigrama cardiaca de stress. %videntiaza defectele de perfuzie, administrarea de dipiridamolintravenos poate substitui efortul sau il poate sensibiliza.

Angiografia radionucleara de efort cu technetiu << poate evidentia tulburari dis?inetice

regionale de perete.

E!amenul fizic poate evidentia semne ale depozitarii e&tracelulare ale lipidelor, stenozei saudilatatiei arterelor musculare mari sau ischemie si infarctul organelor tinta!



• hiperlipidemie!-&antelasma, tendon &antomata, geronto&on

• boala arteriala coronara-@* cardiac, tahicardie, hipotensiune, hipertensiune

• boala cerebrovasculara-puls carotidian diminuat, murmur carotidian, deficite neurologice

focale

• boala vasculara periferica-puls periferic arterial scazut, sufluri arteriale periferice,

paloare, cianoza periferica, gangrena, ulceratie

• anevrism aortic abdominal-masa abdominala pulsatila, embolism periferic, colaps

circulator

• ateroembolism-livido reticularis, gangrena, cianoza, ulceratie.

Tratamentul ateroscrelozei

Presupune controlul factorilor de risc modificabili ai acestei boli! hipertensiunea, dibetul,hiperlipidemia si dependenta de fumat.

Sedentarismul este un factor de risc minor pentru boala coronariana, iar e&ercitiile fizice

regulate s-au dovedit a reduce riscul pentru aceasta afectiune. )ecanismul cuprinde scaderea

greutatii corporale" a rezistentei la insulina" a #ipertensiunii sanguine si cresterea nivelului

de colesterol-$DL.

Cea mai eficienta si mai ieftina metoda de a reduce incidenta aterosclerozei in populatia generala

este preventia primara. olul e!ercitiilor fizice si al dietei este bine cunoscut efectuarea a cel putin 8( minute de activitate fizica moderata pe zi,mersul pe $os :(-<( de minute pe zi /.

Controlul hipertensiunii si a hiperlipidemiei este de asemeni important in prevenirea bolii.%odificarea stilului de viata.Dieta:

• a se evita grasimile animale, alimentele bogate in colesterol! ficat, creier, rinichi, untura,

unt, oua, smintina"

• cresterea consumului de vegetale crude si fierte"

• cresterea consumului de peste si ulei din peste"

• eliminarea bauturilor carbogazoase bogate in calorii"

• diminuarea consumului de carne bogata in grasimi! porc, a pra$elilor"

• evitarea consumului de alcool, a fumatului.

Cand ateroscleroza devine severa va determina complicatii care vor necesita ele insele untratament specific. Complicatiile includ angina, aritmiile cardiace, infarctul miocardic,



insuficienta cardiaca, insuficienta renala, claudicatia, gangrena membrelor inferioare si

atacul isc#emic cerebral.

Programul de e!ercitii fizice

>n program regulat de e&ercitii fizice asigura protectia sistemului cardiovascular si spri$inafunctionarea sistemului imunitar. Tonifica musculatura, largeste diametrul vaselor sanguine,

inlatura stresul, stimuleaza organele interne, indeparteaza starile depresive, promoveaza somnul,a$uta la scaderea colesterolului, imbunatateste flu&ul sistemului limfatic si limpezeste gindirea.

%&ercitiul fizic ideal este orice forma de miscare, pina la transpiratie, cel putin 8( de minute, de

trei ori pe saptamina. In timpul antrenamentului, pulsul trebuie sa fie '7(-'*( batai pe minut.)ers alert sau rapid, sarituri pe trampolina elastica, sporturi cu racheta, sporturi de echipe, arte

martiale, ciclism, inot, e&ercitii aerobice.

&biective!

'. 2caderea limitarii performantelor fizice si psihice asistenta profilactica si de recuperare prin antrenament fizic/"

7. eeducarea respiratei"

8. 2timularea circulatiei de intoarcere prin punerea in functie a pompelor musculare

*. )entierea tonusului muscular"

9. )entierea supletei articulare"

:. )entinerea greutati corporale in limite normale"

+. )entinerea3optimizarea conditiei fizice capacitatii de efort/ prin!

o marirea puterii functionale aerobe sau a consumului ma&im de o&igen 47ma&/"

o munca mai economica a inimii si vaselor frecventa cardiaca mai scazuta/"

o scaderea costului energetic pentru acelasi tip de efort efectuat.

;. Cresterea flu&ului sanguin in musculatura scheletica"

<. Corectarea tulburarilor de mers.

%i'loace si te#nici aplicate!

5iferite tipuri de mers, sarituri, bicicleta de camera sau de e&terior, $ogging, covorul rulant,urcat B coborat scari, inot terapeutic, tehnici de contractii musculare de intensitate si durata

corespunzatoare, mobilizari active, e&ercitii musculare globale pe gmball, e&ercitii cu rezistenta



dozata gantere, haltere, e&tensor, thera band, mingi medicinale/, gimnastica respiratorie,

gimnastica vasculara #urger, mecanoterapia, hidroterapia la 8(DC" masa$, elemente din sport fara

caracter competitiv, terapie ocupationala, Eoga B 6ata, Prana, etc.

Elemente din sport fara caracter competitiv!

• $ogging

• covor rulant

• inot terapeutic

Program de recuperare

Pentru alcatuirea programului de recuperare vom tine cont de!

• varsta"

• se&"

• categorie de risc"

• patologii asociate"

• terapie farmacologica"

• situatia musculo- articulara "

• ezultatul testului de efort"

• recventa cardiaca de antrenament"

• Toleranta la e&ercitiul fizic"

• 0ivelul de intelegere a modului de e&ecutare a e&ercitiilor.

•

Inaintea inceperii programului de e&ercitii vom calcula +(F din ritmul cardiac ma&im.

itmul cardiac ma&im! 77( B varsta pentru barbati si 7'( B varsta pentru femei.+(F reprezinta valoarea ritmului cardiac pe care poate sa-l atinga pacientul in timpul sedintei de

?inetoterapie.

Etapele programului recuperator



'. Incalzirea ! efort minim

7. =imnastica terapeutica! efort intens

8. 5escresterea activitatii! efort in scadere

*. ela&are! efort minim

( )ncalzirea

%&ercitii de gimnastica respiratorie.

In timpul e&ercitiilor respiratorii trebuie respectate urmatoarele reguli:

• se inspira pe nas si se e&pirape gura"

• inspiratia va fi lenta si profunda"

• timpul e&piratiei trebuie sa fie de doua ori mai mare decat cel al inspiratiei.

Din pozitia sezind!

• le&ia trunchiului cu membrele superioare incrucisate pe abdomen, inspiratie, revenirea

din fle&ie concomitent cu abductia membrele superioare, e&piratie 9 repetGri/"

• Cu mainile spri$inite pe genunchi, e&piratie impusa, apoi inspiratie concomitent cu fle&ia

membrului superior stang, e&piratie concomitent cu e&tensia membrului superior stang"

acelaHi e&ercitiu cu membrul superior drept 9 repetari pentru fiecare membru/"

• Cu mainile pe coaste se respira astfel incat in inspir mainile sa se departeze, iar in e&pir

sa se apropie 9 repetari/.

• inspiratii adanci urmate de e&piratii puternice si prelungite, fiind nsotite de miscari de

e&tensie a coloanei vertebrale prin aplecare n spate a trunchiului si ridicarea bratelor"

• $ocuri de emitere a unor sunete onomatopeice insotite de miscari ca imitarea fasaitului

frunzelor sss/ sau a vantului.

* +imnastica terapeutica

0umarul de repetari va creste treptat in functie de toleranta pacientului la efort si de ritmul

cardiac ma&im, TA, etc.Din ortostatism cu picioarele departate:

• )ainile pe umeri, rotatia bratelor inainte si inapoi"



• )embrele superioare in fle&ie ma&ima, e&tensii ale bratelor"

• )ainile prinse la spate, aplecarea trunchiului la orizontala, privirea inainte.

Din sezand pe ,gmball.!

• )ainile pe solduri, inclinari laterale si rotatii ale trunchiului"

• %&tensia gambei cu rezistenta.

Din decubit dorsal!

• Inclinarea capului spre stanga si spre dreapta pana cand urechea atinge umarul"

• 5ucerea barbiei in piept, revenire"

• le&ia gambelor pe coapse si a coapselor pe bazin"

• )embrele superioare abduse, ridicarea ambelor membre inferioare la verticala cu

genunchii in e&tensie"

• )embrele superioare abduse, abductia si adductia membre inferioare"

• )ainile la ceafa, picioarele fi&ate, ridicarea trunchiului la verticala abdomene/"

Din decubit lateral!

• le&ia Hi e&tensia ambilor genunchi"

• Abductia si adductia membrului inferior liber controlateral/, repetarea e&ercitiului cu

celalalt membru.

Din decubit ventral!

• )ainile prinse sub barbie, atingerea mainilor alternativ cu fruntea si barbia"

• le&ii alternative ale gambelor pe coapse"

• le&ii simultane ale gambelor pe coapse"

• %&tensia coapsei cu genunchiul e&tins.

Din patrupedie!



• le&ia si e&tensia coatelor"

• 5ucerea alternativa a unui genunchi la piept"

• %&tensia si fle&ia alternativa a membrelor inferioare.

/ Efort in scadere

#icicleta ergonomica! pedalare 9 B '( minute"

0 1ela!are

Timp de 9 minute'. 2cuturarea membrelor"

7. Plimbare lenta cu balansarea membrelor superioare, pe inspir si e&pir.

Ateroscleroza.docx

Documents

Transcript of Ateroscleroza.docx