8/17/2019 Aspecte Privind Regularizarea Cererii de Apel În Noul Cod de Procedură Civilă

1/3

 juridice.ro http://www.juridice.ro/437551/aspecte-privind-regularizarea-cererii-de-apel-in-noul-cod-de-procedura-civila.html

Aspecte privind regularizarea cererii de apel în Noul Cod de

procedură civilă

O problemă ivită în practica judiciară recentă este cea a regularizării impuse completului de apel sau de recurs

de dispozițiile art. XV alin. (2) din Legea nr. 2/2013, care au dublat dispozițiile relevante ale NCPC.

 În vederea soluționării acestei chestiuni, este necesară analiza dispozițiilor art. 471 alin. (3) NCPC, conformcărora „în cazul în care cererea de apel nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, președintele instanței [estevorba despre instanța a cărei hotărâre se atacă, după cum rezultă din art. 471 alin. (1) și (8)] sau persoanadesemnată de aceasta, care primește cererea de apel, va stabili lipsurile și îi va cere apelantului să completezesau să modifice cererea de îndată, dacă este prezent și este posibil, ori în scris, dacă apelul a fost trimis prinpoștă, fax, poștă electronică sau curier. Completarea sau modificarea cererii se va face înăuntrul termenului deapel. Dacă președintele sau persoana desemnată de acesta apreciază că intervalul rămas până la expirareatermenului de apel nu este suficient, va acorda un termen scurt, de cel mult 5 zile de la expirarea termenului de

apel, în care să depună completarea sau modificarea cererii”.

 În aplicarea corectă a dispozițiilor art. XV alin. (2) din Legea nr. 2/2013, se poate observa că, prin prevederileart. 471 alin. (3) NCPC, legiuitorul nu permite judecătorului care pune în vedere apelantului să completeze sausă modifice cererea să anuleze o eventuală cerere de apel informă, întrucât acest judecător este un judecător dela prima instanță, a căr ei hotărâre se atacă. Ori, asupra validității cererii de apel poate statua numai instanța decontrol judiciar, legea nepermițând ca instanța a cărei hotărâre se atacă să anuleze cererea de apel.[1]

Potrivit opiniei unui autor [2], Legea nr. 2/2013 nu și-a propus să modifice acest mecanism în trăsăturile saleesențiale, ci numai să amâne aplicarea dispozițiilor conform cărora pregătirea dosarului pentru soluționarea căiide atac de reformare se face la instanța a cărei hotărâre se atacă. Așadar, autorul concluzionează că, nu

corespunde voinței legiuitorului ca cererea de apel informă să fie anulată în procedura regularizării, o atareanulare fiind posibilă numai în cursul dezbaterilor în fața instanței de apel ori, după caz, în cadrul procedurii defiltrare în recurs (dacă acesta este de competența Înaltei Cur ți de Casație și Justiție).

 În egală măsură, analizând dispozițiile art. 470 NCPC, referitoare la conținutul cererii de apel, se observă căcerințele de indicare a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, respectiv a probelor invocate

 în susținerea apelului sunt prevăzute sub sancțiunea decăderii  [art. 470 alin. (3)]. În lipsa unei precizări similarecelei din vechea reglementare, potrivit căreia motivele și probele puteau fi indicate până la prima zi de înfățișare

 în fața instanței de apel, se impune concluzia că motivarea apelului și indicarea probelor trebuie să aibăloc înăuntrul termenului de apel , însă nicidecum mai devreme. În consecință, autorul sus citat apreciază că, în

situația în care apelantul declară apel în a III-a zi de la comunicarea hotărârii, soluția de a-i pune în vedere sămotiveze apelul și să indice probele în termen de 10 zile de la primirea comunicării [art. XX alin. (2) din Legea nr.2/2013] constituie o soluție nelegală, întrucât Legea nr. 2/2013 nu și-a propus să deroge de la dispozițiile art.470 NCPC, ci numai de la prevederile referitoare la pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs decătre instanța a cărei hotărâre se atacă (art. XIII din Legea nr. 2/2013). Mai mult, se opinează că ar fi flagrantnelegală anularea apelului pentru neîndeplinirea acestor cerințe, câtă vreme art. 470 NCPC, text special înmateria apelului, prevede o sancțiune specială, anume decăderea. Soluția anulării este de altfel de neprimit șipentru că vine în vădită contradicție cu dispozițiile legale care consacră efectul devolutiv al apelului, întrucâtapelul nemotivat și prin care nu se solicită dovezi noi, departe de a fi nul, provoacă o devoluțiune totală, înlimitele celor invocate la prima instanță [art. 476 alin. (2) și art. 478 alin. (2) NCPC][3].

Ca atare, în apel, aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 200 alin. (3) NCPC nu este posibilă. Soluția estelimpede și în lumina dispozițiilor art. 471 NCPC, potrivit cărora, apelantul beneficiază de întreg termenul de apelși, în condițiile legii, chiar de o extensie a acestui termen cu 5 zile pentru a se conforma dispozițiilor art. 470NCPC; în măsura în care cererea de apel nu cuprinde, în final, toate elementele prevăzute de lege, intervinesancțiunea anulării sau, după caz, a decăderii, după distincțiile prevăzute de art. 470 alin. (3) NCPC, însă oricare

1/3

http://www.juridice.ro/http://www.juridice.ro/http://www.juridice.ro/http://www.juridice.ro/437551/aspecte-privind-regularizarea-cererii-de-apel-in-noul-cod-de-procedura-civila.htmlhttp://www.juridice.ro/437551/aspecte-privind-regularizarea-cererii-de-apel-in-noul-cod-de-procedura-civila.htmlhttp://www.juridice.ro/

8/17/2019 Aspecte Privind Regularizarea Cererii de Apel În Noul Cod de Procedură Civilă

2/3

dintre aceste sancțiuni poate fi aplicată doar de către instanța de apel, la termenul de judecată.

 În măsura în care art. XX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 prevede, un termen fix de 10 zile pentru complinirealipsurilor cererii de apel, singura interpretare care asigură concilierea acestui text cu dispozițiile art. 470 NCPCeste că aceste lipsuri pot privi doar elementele prevăzute de art. 470 alin. (1) lit. a) și b), anume datele deidentificare ale păr ților și indicarea hotărârii atacate. În ce privește plata taxei judiciare de timbru, aceasta poatefi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel, iar în privința semnăturii,art. 470 alin. (3) face trimitere expresă la dispozițiile art. 196 alin. (2), fiind așadar posibilă semnarea cererii până

la primul termen de judecată în fața instanței de apel. Însă, de cele mai multe ori datele de identificare ale păr ților se vor regăsi în dosar, ceea ce, potrivit unei opinii, [4] demonstrează inutilitatea dispozițiilor art. XX alin. (2),precum și faptul că în apel există doar un rudiment de regularizare, căruia nu-i poate fi asociat în niciun cazmecanismul sancționator prevăzut de art. 200 alin. (3) NCPC.

 În cazul recursului, inadecvarea dispozițiilor art. XX alin. (2) și ale art. XVII alin. (3) din Legea nr. 2/2013 este lafel de evidentă, întrucât dacă recursul nu îndeplinește cerințele de formă, el se anulează în procedura de filtrarea recursurilor, potrivit art. 493 alin. (5) NCPC, dispoziție specială și derogatorie care înlătură, din nou, oriceposibilitate de aplicare a dispozițiilor art. 200 alin. (3) NCPC. Ca urmare, și în recurs, anularea cererii de recursneconforme nu intervine în procedura de regularizare, ci în procedura filtrului (dacă instanța de recurs este ÎnaltaCurte de Casație și Justiție), ori în ședință publică, la termenul acordat (dacă instanța de recurs este un tribunalsau o curte de apel).

 În doctrină [5] s-a apreciat că, de lege ferenda, s-ar impune abrogarea grabnică a dispozițiilor art. XV alin. (2)din Legea nr. 2/2013, urmând a fi aplicate prevederile art. 471 NCPC, cu unica diferență că, în cazul proceselor 

 începute înainte de 1 ianuarie 2016, pregătirea dosarului se face de către instanța de control judiciar.

 În ce ne privește, nu putem fi de acord cu această propunere de lege ferenda. Este adevărat că Legea nr.2/2013 nu și-a propus să modifice structura procedurii apelului în Noul cod de procedură civilă și ca atare,raportat la caracterul ei de lege de aplicare, o procedură a regularizării ce nu are suport în cod este, aparent,neavenită. Cu toate acestea, greșelile ce au dus la această neconcordanță rezidă nu neapărat în legea de

aplicare, ci chiar în Noul cod de procedură civilă. Legiuitorul când a reglementat procedura primirii cererii de apelnu a prevăzut sancțiuni în ce privește neîndeplinirea obligațiilor de regularizare impuse de instanță, sancțiuni cepot fi aplicate la expirarea termenului de regularizare a cererii de apel, prin simetrie cu cele reglementate încazul neîndeplinirii cerințelor pentru cererea de chemare în judecată în fața primei instanțe. Procedând de oasemenea manieră, nu s-a încălcat doar principiul simetriei sau ubi eadem est ratio eadem solutio esse debet, cis-a instituit și o procedură de formă fără fond adică o regularizare fără sancțiune imediată. Dacă rațiunea pentrucare a fost instituită sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată, respectiv degrevarea instanțelor de audeca procese ce nu îndeplinesc un minim de condiții ale acțiunii în justiție, aceeași trebuia să fie și rațiuneainstituirii procedurii regularizării apelului. Or, după cum am văzut, motivele de apel, probele, semnătura și altecerințe ale cererii de apel nu au sancțiune imediată, motiv pentru care procedura regularizării cererii de apel

este, în faza premergătoare primului termen de apel, pur formală. Apreciem că, potrivit identității de rațiune, trebuia ca și cererea de apel să poată fi anulată la expirarea unuitermen pentru neîndeplinirea unor cerințe de formă. Aceasta ar fi dus la degrevarea instanței de apel de proceseși cereri care nu îndeplinesc condiții minime pentru a fi judecate și, în egală măsură la concordanța dintredispozițiile codului și cele ale legii de aplicare sau de degrevare a instanțelor. De asemenea, nu putem fi deacord cu ideea că doar instanța de control judiciar ar putea anula o cerere de apel neconformă, întrucât în fazaregularizării nu se pune problema analizei hotărârii primei instanțe, analiză ce poate fi într-adevăr făcută exlusivde instanța superioară în grad. Dimpotrivă, în faza regularizării se analizează cerințe de formă ale cererii, înabsența cărora, aceasta nu poate fi dedusă judecății, motiv pentru care, opinăm că o sancțiune pentruneîndeplinirea unor condiții de formă ale cererii de apel, ce nu vizează controlul hotărârii primei instanțe, poate fi

aplicată și de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată.

 În egală măsură, opinăm că ar trebui eliminată judecata apelului nemotivat, întrucât este de neconceput ca unudecător al instanței de apel să ghicească de ce este nemulțumit apelantul de hotărârea primei instanțe, înabsența indicării unor motive de apel. O cerere de apel nemotivată ar trebui anulată în etapa termenului de

2/3

8/17/2019 Aspecte Privind Regularizarea Cererii de Apel În Noul Cod de Procedură Civilă

3/3

regularizare, prevenindu-se astfel cererile abuzive făcute de justițiabili și eficientizându-se activitatea instanțeide control care analizează hotărârea primei instanțe în funcție de motivele invocate de apelant.

Mai mult decât atât, dacă s-ar institui o sancțiune imediată în procedura regularizării cererii de apel și dacă aceasancțiune ar putea fi aplicată de prima instanță, s-ar evita cheltuieli inutile legate de trimiterea dosarului instanțeide apel. Spre exemplu, în situația în care prima instanță este un tribunal aflat în alt județ decât curtea de apel ceeste investită cu soluționarea apelului, o cerere de apel nemotivată, netimbrată, nesemnată sau tardiv introdusăar putea să nu mai fie trimisă cur ții de apel pentru ca aceasta doar să constate că nu poate controla hotărârea

primei instanțe.

De aceea, potrivit celor expuse mai sus și potrivit principiului simetriei cu sancțiunea anulării aplicabilă cererii dechemare în judecată în fața primei instanțe în cazul neîndeplinirii cerințelor de formă impuse expressis verbis delege, propunem, de lege ferenda, instituirea unor sancțiuni de imediată aplicare și în cazul nerespectării formeicererii de apel, ce să poată fi aplicate chiar de prima instanță, iar trimiterea dosarului instanței de apel să se facădoar în cazul cererilor conforme inclusiv motivate, degrevând instanțele de apel de toate celelalte.

[1] Potrivit art. XX alin. (2), în cazul în care cererea de apel nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, completul căruia i s-arepartizat dosarul va stabili lipsurile cererii de apel și îi va comunica, în scris, apelantului că are obligația de a completa sau

modifica cererea. Completarea sau modificarea cererii se va face în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării. Art. XVIIalin. (3) prevede că această dispoziție legală se aplică în mod corespunzător și în recurs.[2] Gheorghe Liviu Zidaru, „Unele aspecte privind regularizarea cererii de chemare în judecată și noua reglementare ataxelor udiciare de timbru”, în Revista Română de Drept Privat nr. 3/2013, august 2013.[3]  Cu privire la acest text de lege, a se vedea V. M. Ciobanu, în V. M. Ciobanu, M. Nicolae (coord.), „Noul Cod de procedurăcivilă” , pp. 1067–1070.[4] Gh. Liviu Zidaru, op. cit.[5] Gh. Liviu Zidaru, op. cit.

Judecător Cristian Claudiu AlunaruTribunalul Arad

CONFERINȚE JURIDICE

Probleme dificile de executare silită | 10 iunie 2016

Probleme dificile de drept comercial | 30 septembrie 2016CONFERINȚ A STANCIU CĂRPENARU

Probleme dificile de drept civil | 21 octombrie 2016

CONFERINȚ A VALERIU STOICA

Probleme dificile de dreptul internetului | 25 noiembrie 2016Prima ediție!

Probleme dificile de drept fiscal și procedură fiscală | 27 ianuarie 2017CONFERINȚ A RADU BUFAN

3/3

http://www.juridice.ro/cristian-claudiu-alunaru