Particularitatile pietei turisticeCererea turisticaDeterminantii cererii turistice

*

PIATA TURISTICA reprezinta locul de confruntare al ofertei turistice (materializata in producia specifica) cu cererea turistica (expresia trebuinelor, dorinelor i aspiraiilor turitilor);

- este parte integranta a pieei serviciilor (n particular) i a pieei globale (n general);

*

complexitate, dat de componentele produsului turistic (bunuri i servicii, elemente tangibile i intangibile);

opacitate, dat de elementele intangibile ale produsului

*

Opacitatea pieei turistice este datorat parial:insuficienei definiri a cerinelor de ctre turiti; invizibilitii ofertei; dificultii de sintetizare a informaiilor primite; experienelor anterioare

Alte caracteristici importante ale pieei turistice sunt reprezentate de:

hipersensibilitatea acesteia la variaiile mediului (elasticitatea i dinamismul); mobilitate; concentrarea (n timp i spaiu).

*

Piata bunurilor materialePiata turisticaLocul de productie poate fi diferit de locul de consum al bunurilorProductia si consumul coincid in spatiu si timp

Bunurile sunt produse si apoi consumateBunurile pot fi livrate la locul de consumTuristul se deplaseaza spre locul de consumLocul de formare al cererii pentru bunuri poate fi acelas cu locul de consumLocul de formare al cererii turistice difera de locul de consumOferta de bunuri materiale destinate vanzarii poate fi cel mult egala cu productiaOferta turistica poate fi mai mare sau cel putin egala cu productia turisticaProcesul productiv al bunurilor materiale inglobeaza atat materie prima cat si tehnologie si know-howProdusul turistic poate fi o combinatie de elemente materiale si imterialeExistenta si inregistrarae stocurilor de bunuri materiale Serviciile nu sunt stocabile, deci productia turistica va fii intodeauna egala cu consumul

*

4 determinani, avnd la baz teoriile comerului internaional, explic poziionarea rilor n comerul internaional cu servicii turistice: teoria dotrilor factorialeteoria costurilor comparative teoria avantajului absolut teoria cererii

Aceti patru determinani explic distribuia fluxurilor turistice internaionale, precum i tendinele acestora.

OFERT

CERERE

Cererea turistica:

reprezinta ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat acela de a presta o activitate remunerata.

Cererea turistica se formeaza la locul de resedinta al turistului pe care il numim bazinul cererii caracterizat prin diferite trasaturi etnice, economice, sociale si politice ale teritoriului national.

*

cererea turistica diferentiata in functie de: tipologia socio-profesionala a clientului; forma de turism;caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat; sursele financiare disponibile; motivatiile de consum turistic.

cererea turistica - grad de spontaneitate mai mare decat cererea de marfuri.

cererea turistica - sustinuta de motivatia turistica (profund personala si subiectiva).cererea turistica este: dinamica; diversa piata opacaeterogena cu o sezonalitate accentuata

1. cererea turistica se manifesta intr-un numar infinit de variante nuantate de la un client la altul in functie de tipologia socio-profesionala, de forma de turism, de caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat, de sursele financiare disponibile si de motivatiile de consum turistic.2.-cererea turistica nu se caracterizeaza printr-un consum pe al aceluiasi produs turistic oferit la aceeasi destinatie.3.-cererea turistica are un grad de spontaneitate mai mare decat cererea de marfuri.4.-cererea turistica este sustinuta de motivatia turistica, motivatie care este intotdeauna profund personala si subiectiva.5.-cererea turistica este dinamica, este diversa si eterogena cu o sezonalitate accentuata fapt care imprima pietei caracterul de piata opaca.*

Importul de turism survine, in principiu, in urmatoarele situatii:

turismul importat completeaz oferta intern similar, adresndu-se cererii interne ce rmne neacoperit;

condiiile din ara importatoare nu sunt corespunztoare pentru producerea eficient a ofertei necesare satisfacerii cererii interne

cererea intern este interesat de un tip de turism complementar i diferit fa de cel disponibil pe piaa intern;

oferta intern, caracterizat prin calitate i preuri ridicate, este exportat, iar pentru satisfacerea cererii interne se apeleaz la importul de turism.

*

forma de materializare a cererii;

include totalitatea cheltuielilor efectuate de cererea turistica pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica. Consumul turistic se realizeaza in cadrul bazinului ofertei implicand deplasarea

Se realizeaza in mai multe etape:Inainte de deplasareIn timplul deplasariiLa locul de destinatie

Se realizeaza in mai multe etape:Inainte de deplasare- achizitie echipament, aparat fota, filmIn timplul deplasarii- ch de transport, benzinaLa locul de destinatie- alte cheltuieli

*

Cosul de consum turistic este alcatuit din:cazare;restauratie (detine intre 40% si 50% din totalul consumului);transport, agrement si alte consumuri specifice (30%-50%);alte cheltuieli.

Consumul turistic manifesta o puternica concentrare in timp , spatiu si in motivatie.

Transforma cererea in consum efectiv.

Se realizeaza in mai multe etape:Inainte de deplasare- achizitie echipament, aparat fota, filmIn timplul deplasarii- ch de transport, benzinaLa locul de destinatie- alte cheltuieli

. Consumul turistic manifesta o puternica concentrare in timp intrucat coincide cu perioadele de timp liber, o concentrare in spatiu la nivelul destinatiei turistice, o concentrare in motivatie intrucat acesta este elementul fundamental care transforma cererea turistica in consum efectiv.

*

Teoria cererii st la baza explicrii dezvoltrii i intensitii circulaiei turistice internaionaleTeoria cererii a fost fromulat de Linder (1961) Nou teorie a comerului internaional - bazat pe cererea intern sau cererea reprezentativSpecializarea internaional a unei ri - existena unei cereri turistice interne suficient de mari i de puternic motivate nct s creeze condiiile existenei unei industrii turistice adecvate Concluzii:

- dezvoltarea turismului internaional este rezultatul condiiilor create de cererea intern- o alt explicaie a schimburilor internaionale este cererea pentru elemente de ofert diferite - a demand for difference Cererea explic nu numai cauza specializrii n turism, dar i intensitatea aesteia.

Factorii endogeni care genereaza cererea turistica sunt:

1. MOTIVATIA2. VENITUL3. TIMPUL LIBER

*

1. Etapa transformarii motivatiei in reactii.

2.Etapa transformarii demersului comercial in consum.

Legatura intre motivatie si consum turistic:Etapa transformarii motivatiei in reactii:Etapa transformarii demersului comercial in consum (ex in care consumatorul poate opta pentru un bun material in detrimentul unei oferte turistice)*

Kotler 3 stadii n apariia nevoii:stimuli externi sau interni ce determin predispoziia spre o anumit clas de produsenevoile vor putea fi satisfcute prin achiziionarea unui anumit produs din acea clasnevoile identificate activeaz dorinele

Stimuli -> nevoi -> dorine -> motivaiiDin perspectiva operatorilor din turism, nelegerea nevoilor satisfcute prin consum turistic nu este suficient pentru dezvoltarea imaginii produsului turistic i a atributelor destinaiei turistice. Satisfacerea dorinelor este un factor mai important pentru procesul decizional. Cea mai bun metod pentru nelegera dorinelor este examinarea motivaiilor (n calitate de dorine exprimate).

Ierarhia nevoilor - Maslow

Belongingness needsEsteem needsSelf-actualizationneedsSafety needsPhysiological needs

Oamenii cltoresc (Dann, 1977) pentru c sunt:activai ca urmare a aciunii unor factori interni (push factors)atrai ca urmare a manifestrii unor factori externi, dependeni de caracteristicile destinaiei (pull factors)n mod tradiional, factorii de activare explic dorina de a pleca n vacan, n timp ce factorii de atractivitate explic alegerea destinaiei. Factorii de activare:motivaii socio-psihologiceexplic dorina de a pleca n vacanaciunea lor se refer la orice destinaie de pe piaa turistic Factorii de atractivitate:motivaii determinate de o anumit destinaieexplic alegerea unei destinaiiaciunea lor se refer la o anumit destinaie de pe piaa turistic

1. Motivatia de evadare- din mediul de resedinta, considerat a fi generator de stres (cel mai mare segment de piata).

2. Motivatia de relaxare- recuperare fizica sub forma turismului de sanatate (oferta specializata);

3. Motivatia ludica: necesitatea intoarcerii spre copilarie, perioada lipsita de griji. Calatoriile spre parcurile de distractie sau participarea la anumite jocuri. (oferta compllexa, parcuri tematice).

4. Motivatia familiala-necesitatea de intarire a legaturilor intre membrii familiei (Motivatia etnica- ex romanii care stau in Spania si se intorc in Romania);

*

5. -Mentinerea sau cresterea prestigiului social vizitarea anumitor destinatii turistice care demonstreaza statutul social (Londra, New-York, Paris)

6. Interactiune sociala:- calatorii cu cei care au in comun hobby-uri;

7. Oportunitate sexuala (turism tolerat)

8. Motivatie educationala:Autoregasire- turism religiosActivitate onirica: destinatii la care au visat de mult timp11. Achizitionarea de bunuri (shopping tourism)

*

Middleton

De afaceriFiziologiceCulturale/psihologice/educaionaleSociale/de comunicare interpersonal i eticeRecreative/de divertismentReligioase

Crompton

De evadareDe auto-regsireDe relaxare, recuperareMeninerea sau creterea prestigiului socialLudicFamilialInteraciune social Oportunitate sexualEconomic achiziionarea de bunuriActivare oniricEducaional

Venit = sursa de finantare a oricarui consum

Repartitia venitului national si formarea veniturilor individuale definesc locul consumului turistic in consumul total.

Venit total individ= venit satisfacere nevoi vitale + venit satisfacere alte nevoi create de individ (turism).

Structura consumului individual este strans legata de structura societatii, grad de dezvoltare economica, mentalitate etc

Tari bogate: ritmul cresterii cererii turistice este mai mare decat ritmul de crestere a veniturilor individuale.

*

VENITULvenitul - cererea de turism internaional venitul nu va determina cereriipreurile nu vor determina cereriipreurile rapid a cererii

Cererea turistic: Elastic la creterea veniturilor & inelastic la creterea preurilorECV > 1 ECP < 1Ineastic la scderea veniturilor & elastic la scderea preurilorEsv < 1 Esp > 1

Corelaia venituri (discreionare) cheltuieli turistice Et = f(Ydis) = f [ ( Ya) - ( Eb), S ] Ya = f( Y-T ) Eb = f(P1....n, I)Ct = cheltuieli turisticeYdis = venit discreionarYa = venit disponibil Eb = cheltuieli pentru bunuri i activiti consumate n afara timpului liber S = economisiriY = venit brutT = taxeP1...n = preurile produselor i serviciilor consumate n afara timpului liberI = rata dobnziiConcluzie: variaiile cererii turistice nu pot fi anticipate numai pe baza dinamicii factorilor ecoomici

*

CAUZE MODIFICARE TIMP LIBER:

Cresterea duratei de viataScaderea timpului de munca manifestata in 4 diresctii (reducerea duratei zilnice de lucru, reducerea duratei saptamanale de lucru, reducerea numarului de saptamani de lucru, flexibilitatea programului de munca)Dezvoltarea progresului tehnicCresterea duratei de scolarizareCresterea demografica, satisfacerea revendicarilor socialeCresterea calitatii vietiiConsumul turistic coexista sau poate intra in competitie cu alte activitati de timp liber (cultura, sport, recreere etc)

*

Modalitati de percepere a timpului liber(Zuzanek & Manell):

De alternativa- individul trebuie sa decida daca munceste mai mult pentru a avea venituri mai mari sau va munci mai putin pentru a avea TL mai multDe compensare: TL este privit ca o compensare a dezavantajelor si a eforturilor generate de timpul de muncaDe intrepatrundere:

De neutralitate: munca este perceputa individual fata de TL. TL este perceput in functie de motivatiile si caracteristicile fiecarui individ.

*

*

*

Costruri-preturiDistantaCursul de schimb Modificarile demograficeilorProgresul tehnicFactorii politiciTurismul durabil si mediulProtectia sanatatiiDezvoltarea resurselor umaneComportamentul consumatorilorDiversificarea produselor si concurenta

preurile relative ale produselor turistice:Elasticitate ncruciat reacia cererii pentru un produs la modificarea cererii preului unui alt produs produse concurente sau substituibile semn pozitivproduse complementare semn negativPreul produselor turistice n comparaie cu preul altor produse Rata inflaiei i cursul de schimb

Diferentele intre lungimile sejurului niveleaza diferentele intrepreturile fob

Nivelarea preturilor fob intre doua destinatii turistice diferite se poate obtine si prin diferentierea calitatii

Pretul ofertei turistice se modifica si cuprinde pretul parcurgerii distantei intre cele doua repere.

Consideram faptul ca preturile la locul de formare al cererii trebuie sa fie egale (preturi CIF) astfel incat ele sa poata concura, dar preturile de transport sunt diferite datorita distantelor diferite fata de locul de consum ce se va reflecta in pretul FOB/ zi turist.Deci in cea mai apropiata destinatie turistica de tara importatoare pretul fob va fi mai ridicat deci deci turistii dintr-o tara care vor avea o durata de sejur mai mica decat media de 14 zile se vor indrepta spre tara mai apropiata. Cu cat durata de sejur este mai mare ei se vor indrepta spre destinatii mai indepartate*

Cererea turistic influenat de urmtorii factori:gravitaia stimuleaz cltoriile, atrgnd turitii spre o anumit destinaiefriciunea ngreuneaz deplasareaineria de pronire mpiedic declanarea micrii, independent de distanineria de micare reduce efectul friciuniidistana marginal stimuleaz cltoria peste un anumit punctfora centrifug atracia destinaiilor periferice

Erorile de estimare a distanei cognitive percepii false utilizate n procesul decizional:Supraestimarea distanei costuri ridicate, cltorii lungi, risc crescut potenial de a angaja cltoria sczut Subestimarea distanei:iniial crete atractivitatea destinaiei, precum i potenialul de a angaja cltoria.Conduce la ateptri/anticipri nerealiste - insatisfacie

Relaia distan & dorina de cltorie Ct = f( F, O, Da) + f( R)Dc = f [ ] = f [(p, t, 1/v, 1/,1/ )+ f(P)]TD = f(Ct, Dc) Accessibility = Da + Dc + PCt = costul transportuluiF = costul carburantuluiO = alte costuri, inclusiv administrativeR = rata profitului companiilor de transport Da = distana obiectivDc = distana subiectiv = mijlocul de trasport

p = preult = timpul destinat transportuluiv = viteza = confort, efort sczut = agrementTD = cererea de transportP = permeabilitate

*

CURSUL DE SCHIMB:Variatia cursului valutar determina aparitaia riscului valutar datorat diferentei intre momentele de decontare

Aprecierea valutei tarii exportatoare determina micsorarea numarului de turisti si orientarea lor catre alte destinatii

MODIFICARILE DEMOGRAFICEPopulatia= izvor pentru cererea turisticaTarile in curs de dezvoltare: intre cresterea demografica si consumul turistic exista o relatie inversa.Factorul demografic isi manifesta incidenta asupra turismului, stimulandu-l in acele regiuni in care exista conditii: materiale, sociale si culturale

*

Studiu realizat asupra turistilor din Canada si Statele Unite ale Americii cu privire la motivatia de calatorie in functie de segmentele de varsta:Grupul tanar (youth market) (18-35 ani, fara copii mai mici de 20 de ani acasa), 20%, au venituri mai mici decat media, energie puternica si dorinta de a calatori, spirit de aventura, utilizeaza internetul ca modalitate de rezervare (iubesc sporturile extreme)Grupul de familie(family market)(cu copii mai mici de 20 de ani acasa), 33%, educatie si venituei peste medie, sunt putin predispusi sa exectueze calatorii sau excurii de scurat durata, marea majoritate a cheltuielilor de vacanta sunt destinate activitatiilor recuperative. Grupul matur (matur market) (36-65)- fara copii, 32%, relativ bine educati, predispusi la activitati de expluatare in timpul vacantelor, iubesc calatoriile in natura si cele destinate culturalizariiGrupul varsnicilor (senior market), peste 65 de ani, fara copii acasa, 15%, venituri si educatie sub medie, nu vad vacanta ca pe o oportunitate de relaxare, sunt dispusi sa faca calatorii de expluatare, sa angajeze ghizi, se informeaza si apleleaza la pliante turistce, deci apeleaza la servicii cu valoare adaugata.

*

URBANIZAREACu cat gradul de urbanizare este mai ridicat , si aglomerarile urbane sunt mai dense, cu atat creste in mod absolut volumul cererii turistice.Locuitorii centrelor urbane au tendinta de a se indrepta spre zone mai putin poluate si urbanizate, prefera destinatiile din tarile in curs de dezvoltare.

COMPORTAMENT CONSUMATORPROGRESUL TEHNICDubla actiune asupra cererii turistice:Dezvoltarea progresului tehnic a condus la cresterea cererii turistice (trenuri de mare viteza, servicii hoteliere de inalta calitate)Progresul tehnic poate reprezenta un factor negativ in calea turismului traditional( exemplu aparitaia bookingului online a condus la falimentarea agentiilor de turism ).

*

*

TURISMUL DURABIL SI MEDIULTurism durabil= capacitatea unei destinatii traditionale de a-si mentine competitivitatea in raport cu noile destinatii, de a atrage noi vizitatori, de a-si pastra caracterul original, unic si de a nu prejudicia mediul ambiantEcoturismul si turismul ecologicPROTECTIA SANATATIIFactorii cheie care determina riscul din punvct de vedere al sanatatii la care este expus turistul:DestinatiaDurata si sezonul calatorieiScopul calatorieiStandarde de acomodare si de igienaComportamentul calatoruluiSpecificatii cu privire la sanatatea calatorului

*

*

*

*

*

FACTORUL POLITIC (Harta risc politic)

*

*

*

*

*

*

*1. cererea turistica se manifesta intr-un numar infinit de variante nuantate de la un client la altul in functie de tipologia socio-profesionala, de forma de turism, de caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat, de sursele financiare disponibile si de motivatiile de consum turistic.2.-cererea turistica nu se caracterizeaza printr-un consum pe al aceluiasi produs turistic oferit la aceeasi destinatie.3.-cererea turistica are un grad de spontaneitate mai mare decat cererea de marfuri.4.-cererea turistica este sustinuta de motivatia turistica, motivatie care este intotdeauna profund personala si subiectiva.5.-cererea turistica este dinamica, este diversa si eterogena cu o sezonalitate accentuata fapt care imprima pietei caracterul de piata opaca.*

*Se realizeaza in mai multe etape:Inainte de deplasare- achizitie echipament, aparat fota, filmIn timplul deplasarii- ch de transport, benzinaLa locul de destinatie- alte cheltuieli

*Se realizeaza in mai multe etape:Inainte de deplasare- achizitie echipament, aparat fota, filmIn timplul deplasarii- ch de transport, benzinaLa locul de destinatie- alte cheltuieli

. Consumul turistic manifesta o puternica concentrare in timp intrucat coincide cu perioadele de timp liber, o concentrare in spatiu la nivelul destinatiei turistice, o concentrare in motivatie intrucat acesta este elementul fundamental care transforma cererea turistica in consum efectiv.

*

*Legatura intre motivatie si consum turistic:Etapa transformarii motivatiei in reactii:Etapa transformarii demersului comercial in consum (ex in care consumatorul poate opta pentru un bun material in detrimentul unei oferte turistice)*

*

*

*

*

*

*

*

*Consideram faptul ca preturile la locul de formare al cererii trebuie sa fie egale (preturi CIF) astfel incat ele sa poata concura, dar preturile de transport sunt diferite datorita distantelor diferite fata de locul de consum ce se va reflecta in pretul FOB/ zi turist.Deci in cea mai apropiata destinatie turistica de tara importatoare pretul fob va fi mai ridicat deci deci turistii dintr-o tara care vor avea o durata de sejur mai mica decat media de 14 zile se vor indrepta spre tara mai apropiata. Cu cat durata de sejur este mai mare ei se vor indrepta spre destinatii mai indepartate*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*