Ajutor umanitar și protecție civilă

S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E

U N I U N I I E U R O P E N E

Peste tot în lume, a jutorul umanitar acordat de europeni schimbă radical v ieț i le celor afectaț i de dezastre ș i conf l icte .

Sprijin pentru victimele

dezastrelor și conflictelor și

protecție pentru cei vulnerabili

CUPRINS

De ce avem nevoie de o politică europeană privind ajutorul umanitar și protecția civilă - Salvăm vieți și prevenim suferința � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 3

Cum acționează UE - O abordare bazată pe nevoi � � � � � � � 7

Ce face UE - Respectarea angajamentelor � � � � � 10

Încotro ne îndreptăm - Noi provocări � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 15

Informații suplimentare � � � � � � � � � � 16

SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE

UNIUNII EUROPENE

Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Ajutor umanitar și protecție civilă

Comisia EuropeanăDirecția Generală ComunicareInformarea cetățenilor1049 BruxellesBELGIA

Manuscris actualizat în noiembrie 2014

Ilustrația copertei și a paginii 2: © Jupiterimages

16 p. — 21 × 29,7 cmISBN 978-92-79-42502-8doi:10.2775/82496

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015

© Uniunea Europeană, 2015Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în

diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce rezultate.

Publicațiile sunt disponibile online:http://europa.eu/pol/index_ro.htm

http://europa.eu/!gX78yg

Cum funcționează Uniunea Europeană12 lecții despre Europa

Europa 2020: Strategia de creștere economică a EuropeiPărinții fondatori ai UE

Afaceri externe și securitateAfaceri maritime și pescuit

Agenda digitalăAgricultură

Ajutor umanitar și protecție civilăBuget

Cercetare și inovareCombaterea fraudei

Combaterea schimbărilor climaticeComerț

ConcurențăConsumatori

Cooperare internațională și dezvoltareCultură și audiovizual

Educație, formare, tineret și sportEnergie

ExtindereImpozitare

ÎntreprinderiJustiție, drepturi fundamentale și egalitate

MediuMigrație și azil

Ocuparea forței de muncă și afaceri socialePiața internă

Politica regionalăSănătatea publică

Sectorul bancar și financiarSecuritatea la frontiere

Siguranța alimentarăTransporturi

Uniunea economică și monetară și moneda euroVamă

3A J U T O R U M A N I T A R ș I P R O T E C ț I E C I V I L ă

Conflictele și catastrofele prezentate în paginile ziarelor și pe micile ecrane reflectă caracterul din ce în ce mai complex și mai vulnerabil al mediului în care trăim. Pentru că amploarea conflictelor și dezastrelor naturale este din ce în ce mai mare, cresc și nevoile umanitare. UE răspunde oferind asistență de urgență victimelor dezastrelor și conflictelor din lumea întreagă, ținând cont de nevoile lor. Uniunea acționează prin intermediul Direcției Ajutor Umanitar și Protecție Civilă a Comisiei Europene (ECHO). Misiunea ECHO este să reducă suferința, să apere demnitatea celor afectați și să salveze vieți. Aceasta este una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității, una dintre valorile fundamentale ale UE.

În ultimii ani, crizele s-au înmulțit. În 2014, ONU a declarat, pentru prima dată în istorie, nu mai puțin de patru urgențe de nivelul 3, cel mai ridicat de pe scara sa. UE este prezentă în toate cele patru zone în care s-au înregistrat aceste crize: Siria, Sudanul de Sud, Republica Centrafricană și Irak. De asemenea, oferă sprijin populațiilor din Afganistan, regiunea Sahel, Africa, America Centrală și de Sud și sud-estul Asiei. UE derulează operațiuni umanitare și în zone afectate de crize „uitate”, care nu mai beneficiază de atenție la nivel internațional.

Ajutorarea celor mai vulnerabile populații ale lumii este un imperativ moral pentru comunitatea internațională, iar Comisia Europeană și-a asumat, cu mult timp în urmă, angajamentul de a interveni. ECHO oferă asistență direct persoanelor afectate, indiferent de naționalitate, religie, sex și origine etnică.

Acțiunile Comisiei Europene merg dincolo de gestionarea consecințelor imediate ale dezastrelor și de satisfacerea nevoilor de bază ale persoanelor afectate. Investițiile în acțiuni de prevenire și de pregătire în caz de dezastre sunt mult mai rentabile decât finanțarea ulterioară a operațiunilor de salvare, redresare și reconstrucție. De aceea, UE se asigură că eforturile sale acoperă ciclul complet al unui dezastru: prevenire, pregătire, reacție și reconstrucție.

Reacţia în caz de dezastre se combină cu o serie de acțiuni care vizează:

• reducerea riscului de producere a dezastrelor, de exemplu prin strategii de limitare a efectelor schimbărilor climatice;

• îmbunătățirea nivelului de pregătire în caz de dezastre, de exemplu prin elaborarea unor sisteme de avertizare timpurie;

• facilitarea tranziției în momentul în care se termină intervenția de urgență, prin elaborarea unor strategii de ajutor pentru dezvoltare;

• sporirea capacității de rezistență a populațiilor, de exemplu prin investiții în măsuri care să contribuie la pregătirea acestora pentru gestionarea unor șocuri viitoare.

Este nevoie de adaptări constante pentru a face față noilor provocări reprezentate de amenințările globale în evoluție continuă. Pentru a ameliora eficiența reacției sale în situații de criză, UE a reunit în 2010, sub același portofoliu, ajutorul umanitar și protecția civilă.

Mecanismul UE de protecție civilă ajută țările participante să prevină dezastrele, să se pregătească pentru situații de urgență și să își reunească resursele pentru a le pune într-un mod rapid și coordonat la dispoziția țărilor afectate. În timp ce ajutorul umanitar oferit de UE este direcționat către țări din afara sa, mecanismul poate fi mobilizat în situații de urgență care survin atât în interiorul, cât și în exteriorul Uniunii. Mecanismul UE de protecție civilă este un instrument care consolidează cooperarea europeană în domeniu.

De ce avem nevoie de o politică europeană privind ajutorul umanitar și protecția civilă

© A

CTED

UE a finanțat ajutorul umanitar în India începând din 1996.

Salvăm vieți și prevenim suferința

4S ă Î N ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

© E

urop

ean

Uni

on

Această familie din Burundi, anterior strămutată, s-a putut reîntoarce acasă datorită sprijinului UE.

El sprijină strategiile de protecție civilă elaborate de statele membre la nivel național, regional și local, oferind instrumente eficiente pentru prevenirea, pregătirea și reacţia în situații de dezastre naturale sau provocate de om. Această raționalizare permite îmbunătățirea capacității de reacție și de coordonare și o mai bună utilizare a resurselor.

Schimbăm lucrurile împreună

Uniunea Europeană, alături de statele sale membre, reprezintă cel mai mare donator de ajutor umanitar la nivel mondial. În fiecare an, UE oferă asistență unui număr de peste 120 de milioane de oameni din peste 90 de țări din afara sa.

Deși reprezintă doar o parte foarte mică din cheltuielile UE - mai puțin de 1% din bugetul anual - suma de peste un miliard de euro care se acordă în fiecare an sub formă de ajutor s-a dovedit a fi esențială în întâmpinarea nevoilor persoanelor afectate de crize. De la ajutorul pentru stabilizare oferit statului Filipine în urma producerii taifunului Haiyan în 2013 până la protejarea celor afectați de inundațiile care au devastat în 2014 regiuni întregi din Bosnia și Herțegovina și din Serbia, de la coordonarea transportului aerian în Guineea, Sierra Leone și Liberia, țări afectate în 2014 de cea mai gravă epidemie de Ebola înregistrată vreodată și ajutorarea a milioane de victime ale foametei din regiunea Sahel până la asistența oferită milioanelor de refugiați sirieni nevoiți să își părăsească țara, intervențiile UE s-au dovedit vitale pentru populațiile afectate.

Uniți în solidaritate

Potrivit unui sondaj realizat în 2012, nouă europeni din zece sunt în favoarea finanțării de către UE a ajutorului umanitar. În ciuda impactului crizei economice, această tendință a fost în creștere, ilustrând astfel angajamentul pe care și l-a asumat UE în acest domeniu. O majoritate copleșitoare consideră, de asemenea, că acțiunea coordonată a UE în domeniul protecției civile în caz de dezastre este mai eficientă decât intervențiile individuale ale diverselor state.

Responsabilitatea în materie de acordare a ajutorului umanitar îi revine atât Uniunii, cât și țărilor membre, ajutorul fiind oferit în cooperare cu organizații locale și internaționale. În domeniul protecției civile, UE răspunde de sprijinirea, coordonarea și completarea acțiunilor desfășurate de statele membre. Acest rol de coordonare i-a permis Uniunii să își fixeze obiective mai înalte, punând în comun resursele și cunoștințele.

Pentru a permite gestionarea pe termen lung a impactului dezastrelor și pentru a accelera prevenirea și pregătirea, ajutorul umanitar și reacția în situații de criză trebuie să meargă mână în mână cu măsuri din alte domenii, precum cooperarea pentru dezvoltare și protecția mediului. De aceea, coordonarea la nivelul UE este esențială.

5A J U T O R U M A N I T A R ș I P R O T E C ț I E C I V I L ă

© E

urop

ean

Uni

on

În Vanuatu, copiii participă la construirea unui model al vulcanului de pe muntele

Gharat, cea mai mare amenințare la adresa

vieții lor.

De ce trebuie să sporim capacitatea de rezistență a populațiilor vulnerabileÎn fiecare an, milioane de oameni sunt afectați de fenomene naturale extreme: secetă, inundații, alunecări de teren, taifunuri, cutremure, tsunami, incendii. Se estimează că 97 % din decesele provocate de dezastrele naturale se înregistrează în țările în curs de dezvoltare, care se confruntă astfel cu pierderi semnificative de vieți omenești. Prin urmare, avem nevoie de o politică susținută pentru a spori capacitatea de rezistență a populațiilor vulnerabile din țările în curs de dezvoltare, astfel încât acestea să poată face față mai bine catastrofelor naturale.

Cum contribuie UE?Consolidarea capacității de rezistență se află la intersecția dintre ajutorul umanitar și asistența pentru dezvoltare. Pornind de la această constatare, în 2012, Comisia Europeană a propus Parlamentului European și Consiliului o nouă politică privind orientarea ajutorului pentru dezvoltare și a celui umanitar către creșterea rezistenței și reducerea gradului de vulnerabilitate a populațiilor afectate de

dezastre, prin elaborarea de strategii de gestionare și sisteme de avertizare timpurie.

Inițiativele privind creșterea rezistenței la dezastre pe care Comisia le-a derulat în regiunea Sahel și în Cornul Africii, în cadrul eforturilor sale de gestionare a crizelor cauzate de secetă, au avut rezultate promițătoare. Aceste inițiative (AGIR-Sahel și SHARE)își propun să rupă cercul vicios al secetei, foametei și sărăciei, prin creșterea coordonării dintre ajutorul umanitar și asistența pentru dezvoltare. Inițiativa SHARE din Cornul Africii a mobilizat, începând din 2012, 350 de milioane de euro și va fi urmată de alte proiecte în cadrul celui de-al 11-lea Fond european pentru dezvoltare. Inițiativa AGIR își propune să mobilizeze 1,5 miliarde de euro pentru consolidarea capacității de rezistență în regiunea Sahel, în perioada 2014-2020.

Accentul pe care Comisia îl pune pe creșterea capacității de rezistență va salva mai multe vieți, va fi mai eficient din punct de vedere al costurilor și va contribui la reducerea sărăciei, ceea ce va accelera impactul ajutorului și va promova dezvoltarea durabilă.

6S ă Î N ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Un răspuns comun în fața unor amenințări în continuă evoluție

Amploarea și frecvența urgențelor umanitare care se înregistrează anual în lume sunt din ce în ce mai mari. Schimbările climatice, creșterea populației și urbanizarea, activitățile industriale și degradarea mediului se numără printre cauzele principale ale acestui fenomen.

De la prima intervenție, în 1992, în fosta Iugoslavie distrusă de război până la catastrofa umanitară cu care se confruntă Siria în prezent și coordonarea operațiunilor de protecție civilă în urma taifunului Haiyan din Filipine și a inundațiilor din Serbia și Bosnia și Herțegovina în 2014, UE a demonstrat că are capacitatea de a face față unor provocări umanitare noi și din ce în ce mai numeroase.

Reducerea impactului dezastrelor provocate de schimbările climatice: cazul VanuatuRegiunea Pacificului este una dintre zonele cele mai expuse riscului de producere a unor catastrofe, în termeni de recurență, gravitate și amploare. Amenințările sunt numeroase: cicloane, cutremure, tsunami, inundații, alunecări de teren, incendii forestiere, erupții vulcanice, epidemii.

În arhipelagul Vanuatu din Pacific, una dintre cele mai sărace țări din lume, schimbările climatice au sporit riscul producerii unor dezastre naturale.

UE ajută comunitățile locale să gestioneze efectele dezastrelor și să își amelioreze gradul de pregătire pentru astfel de evenimente, de exemplu prin măsuri precum evaluarea riscurilor, planificarea pentru situații de urgență și construirea de adăposturi împotriva cicloanelor. Între 2007 și 2012, UE a oferit 4,3 milioane de euro pentru pregătirea în caz de dezastru și 2,3 milioane pentru a ajuta comunitățile afectate de catastrofe naturale din regiunea de vest a Pacificului. În prezent, se află în derulare în această zonă un program de pregătire în caz de dezastre în valoare de 3 milioane de euro.

284

267

343

658

217 2

45

278

259

227

413421

355

432414

343

386

332

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

0

100

200

300

400

500

600

700

Num

ărul dezastrelor raportateN

umăr

ul v

icti

mel

or r

apor

tate

(în

mili

oane

)*

Victime (în milioane)*

Numărul dezastrelor raportate

*Victime: numărul total al persoanelor decedate și afectate

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

TENDINȚE ÎN EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE CATASTROFE ȘI DE VICTIME

Sursa: Centrul de cercetare privind epidemiologia dezastrelor (CRED).

7A J U T O R U M A N I T A R ș I P R O T E C ț I E C I V I L ă

Asistența oferită de UE ține cont de nevoile persoanelor afectate și îi vizează mai ales pe cei care se află în situația cea mai critică, indiferent de naționalitate, religie, sex, origine etnică sau afiliere politică.

Ajutorul UE este adaptat în funcție de caracteristicile specifice fiecărei crize și ia în calcul factori precum sexul sau vârsta persoanelor afectate. Uniunea efectuează evaluări ale nevoilor înainte de a lua deciziile de finanțare.

UE se concentrează și asupra acelor situații de criză care nu mai prezintă interes pentru donatorii de ajutor și mass-media internațională, deși nevoile continuă să fie ridicate în zonele respective. În astfel de „crize uitate”, UE face evaluări pentru a identifica nevoile curente și apoi intervine pentru a contribui la acoperirea acestora.

Sprijinul potrivit, la momentul potrivit

Intervențiile în materie de ajutor umanitar și protecție civilă au loc, cel mai adesea, în situații extreme: ajutorul trebuie să ajungă urgent la victime și să fie adaptat la nevoile lor specifice, în condițiile în care constrângerile logistice și de securitate îngreunează de multe ori accesul la zonele afectate de dezastre.

În afară de cele 347 de persoane dedicate care lucrează la sediul său din Bruxelles, UE dispune de o rețea formată din 44 de birouri repartizate în 39 de țări, precum și de 148 de experți în domeniul ajutorului umanitar, sprijiniți de 320 de angajați locali. În situații de criză, aceștia oferă sprijin tehnic operațiunilor finanțate de UE, monitorizează intervențiile și contribuie pe plan local la coordonarea donatorilor de ajutor. De asemenea, participă la elaborarea politicilor și strategiilor de intervenție.

UE oferă finanțare unui număr de aproximativ 200 de organizații umanitare partenere, printre care se numără: agențiile specializate ale ONU, organizații neguvernamentale, agenții ale țărilor UE și organizații precum Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Federația Internațională a Societăților Crucii Roșii și Semilunii Roșii. Finanțarea le este oferită partenerilor pe baza propunerilor pe care aceștia le înaintează cu privire la modul în care intenționează să răspundă nevoilor populațiilor afectate. UE se asigură că fondurile

pe care le oferă se coordonează cu cele furnizate direct de statele membre sau de organizații umanitare.

UE a lansat inițiativa EU Aid Volunteers care le permite europenilor să susțină și să ia parte la proiecte umanitare în țările care au cea mai mare nevoie de ajutor ( a se vedea capitolul „Încotro ne îndreptăm”).

Valorile comune esențialePartenerii UE trebuie să respecte câteva principii fundamentale:

— umanitatea: trebuie să alinăm suferința oriunde am întâlni-o;

— neutralitatea: ajutorul nu trebuie să favorizeze anumite grupuri de populație;

— imparțialitatea: ajutorul trebuie oferit doar pe baza nevoilor, fără discriminare;

— independența: singurul scop al ajutorului umanitar este să aline suferința umană; el nu poate îndeplini alte obiective.

La fața locului

Pentru a acoperi nevoile de bază ale victimelor unui dezastru și pentru a le ajuta să-și mențină mijloacele de subzistență, ajutorul umanitar oferit de UE poate lua forme diverse, în funcție de circumstanțele în care are loc criza.

Asistența alimentară poate include acordarea de rații de urgență persoanelor strămutate, inclusiv furnizarea de produse cu valoare nutritivă specială pentru copiii subnutriți din zonele afectate de secetă și furnizarea de semințe și îngrășăminte pentru agricultori. De asemenea, se pot acorda bani lichizi sau bonuri de masă pentru a îmbunătăți viața celor afectați și pentru a combate problemele nutriționale.

Asistența medicală include campanii de vaccinare pentru prevenirea epidemiilor, tratarea rănilor și înființarea de unități medicale de bază. Alte forme de sprijin includ furnizarea de medicamente și de echipamente medicale, formarea personalului și

Cum acționează UE

O abordare bazată pe nevoi

8S ă Î N ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

facilitarea accesului la asistență sanitară primară, atenția fiind îndreptată în special către categoriile vulnerabile ale populației, cum ar fi copiii și femeile însărcinate.

Accesul la apă curată și salubritatea sunt o prioritate în zonele de dezastru pentru a promova igiena și pentru a împiedica răspândirea bolilor. O parte a acțiunilor derulate la fața locului vizează construirea de fântâni și latrine, instalarea de conducte de apă, tratarea apei uzate, educația privind igiena etc.

Adăpostul este esențial pentru supraviețuire și le aduce un minim de securitate persoanelor ale căror case au fost distruse. Acestea primesc corturi, materiale protectoare din plastic sau alte tipuri de adăpost. Operațiunile de urgență pot include, de asemenea, repararea infrastructurii, acțiuni de deminare, furnizarea de ajutor psihologic sau derularea de programe educaționale.

În cadrul multor intervenții, localnicii beneficiază de pregătire pentru a face față dezastrelor și pentru a reduce impactul acestora asupra comunităților lor.

Consolidarea pregătirii în caz de dezastre – programul DipechoCând ne este imposibil să prevedem sau să prevenim dezastrele, o bună pregătire a populației și existența mecanismelor adecvate pot reduce pierderile de vieți omenești. În acest scop a fost creat programul european Dipecho.

Proiectele desfășurate în cadrul acestui program pun accent pe formare, consolidarea capacităților, sensibilizare, ameliorarea sistemelor locale de avertizare și planificarea pentru situații de urgență. Este vorba despre simple măsuri de pregătire care deseori pot fi implementate chiar de către localnici. De cele mai multe ori, aceștia iau parte activ la acțiunile derulate în cadrul programului Dipecho.

Proiectele sunt realizate de către agenții umanitare cu sediul în Europa și de către agenții ale ONU, în colaborare cu ONG-uri și autorități locale. Dipecho acoperă opt regiuni în care există riscul producerii unor dezastre: Caraibe, America Centrală, America de Sud, Asia Centrală, de Sud și de Sud-Est, sud-estul Africii, sud-vestul Oceanului Indian și regiunea Pacificului.

Ne unim eforturi pentru a combate crizele mondiale

Mecanismul UE de protecție civilă acoperă toate etapele legate de gestionarea dezastrelor: prevenire, pregătire, reacție. Numărul țărilor participante se ridică în prezent la 32 – cele 28 de state membre ale UE, plus Islanda, Norvegia, Muntenegru și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Punând în comun resursele statelor participante, mecanismul garantează o mai bună protecție a persoanelor, mediului și proprietății. Responsabilitatea pentru luarea măsurilor imediate îi revine țării în care a avut loc dezastrul. Totuși, când amploarea unei urgențe depășește capacitatea națională de reacție, orice țară afectată, fie că provine sau nu din UE, poate solicita asistență prin Mecanismul de protecție civilă. Termenul „dezastru” se referă atât la catastrofe naturale (inundații, incendii forestiere, cutremure, furtuni, tsunami), cât și la atacuri teroriste, accidente tehnologice sau radiologice ori catastrofe ecologice (de ex. poluarea marină).

Când o țară afectată de un dezastru solicită asistență, Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC), care constituie platforma operațională a Mecanismului de protecție civilă al UE, informează toate țările participante cu privire la nevoile specifice ale țării afectate. Statele participante trimit la fața locului experți și asigură asistența materială de care este nevoie. Ar putea fi vorba, printre altele, de echipe de salvare, de spitale de campanie, de materiale de intervenție, de pompe de înaltă capacitate, de instalații de purificare a apei sau de echipamente speciale pentru

Sursa: Comisia Europeană

ALOCAREA BUGETULUI PE SECTOR DE POLITICĂ (DATE DIN 2013)

Alimenteși nutriție 40 %

Asistență medicală 14 %

Apă șisalubritate 13 %

Protecție 7 %

Coordonare și sprijin 5 %

Adăpost 19 %

Transport 1 %

Pregătire în caz de dezastre 1 %

9A J U T O R U M A N I T A R ș I P R O T E C ț I E C I V I L ă

decontaminare în caz de incidente chimice sau biologice. ERCC coordonează intervenția UE, centralizând cererile și ofertele de asistență, facilitând și deseori cofinanțând transportul persoanelor sau al materialelor necesare și trimițând pe teren echipe de monitorizare. ERCC funcționează 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână.

Mecanismul UE de protecție civilă consolidează și pregătirea în caz de dezastre în statele participante, de exemplu prin programe de formare, exerciții sau schimburi de experți. Aceste inițiative reprezintă adevărate oportunități de învățare pentru personalul din domeniul protecției civile din statele participante. Ele contribuie la accelerarea și mai buna coordonare a asistenței și promovează transferul de cunoștințe și crearea de rețele.

Proiectele privind prevenirea și pregătirea beneficiază, de asemenea, de finanțare. Acestea pot viza încurajarea cercetărilor având ca obiect aspecte legate de dezastre, consolidarea mecanismelor de avertizare timpurie sau sprijinirea campaniilor de informare a publicului larg. Mecanismul UE de protecție civilă pune accent pe domenii în care abordarea comună europeană poate aduce cea mai mare valoare adăugată și conectează protecția civilă cu alte domenii politice ale UE pentru a-i maximiza efectul.

Pregătire prin simulareÎn 2014, a avut loc în Grecia un exercițiu major de simulare intitulat Prometheus. Scopul său a fost să testeze capacitatea de cooperare și reacție a statelor membre din cadrul Mecanismului de protecție civilă al UE. Alături de ERCC au participat echipe din Grecia, Croația, Italia și Cipru. Au fost, de asemenea, testate procesul de decizie și rolul ERCC.

Exercițiul a constat în simularea la fața locului a unui dublu dezastru: un incendiu forestier din proximitatea unor cartiere locuite a afectat o zonă industrială, provocând declanșarea unei explozii. S-au desfășurat simultan mai multe operațiuni de stingere a incendiului și de salvare, iar zonele locuite au fost evacuate.

Anterior mai fuseseră organizate și alte simulări, printre care un incendiu forestier provocat de scânteile provenind de la frânele unui tren sau inundarea unui sat ca urmare a deteriorării unui sistem de rezervoare. Exerciții de acest tip sunt organizate în fiecare an și beneficiază de contribuție financiară din partea UE.

© E

urop

ean

Uni

on Un exercițiu de protecție civilă al UE, Prometheus 2014, a testat capacitatea de cooperare și reacție a statelor membre.

10S ă Î N ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Începând din 1992, UE a ajutat milioane de victime ale dezastrelor din lumea întreagă. În fiecare an, Uniunea acordă ajutoare umanitare în valoare de circa 1 miliard de euro pentru sprijinirea celor mai vulnerabile populații din lume. Această contribuție, alături de cele furnizate individual de statele membre, îi conferă Uniunii statutul de cel mai mare donator de ajutor din lume. În fiecare an, UE furnizează ajutor umanitar unui număr de peste 120 de milioane de oameni din 92 de țări din afara sa.

De la crearea sa în 2011, Mecanismul de protecție civilă al UE a monitorizat peste 300 de dezastre și a primit peste 180 de cereri de asistență. Între 2010 și 2014, mecanismul a fost activat pentru mai mult de 80 de urgențe din interiorul și exteriorul UE.

Realizările UE nu pot fi măsurate doar în termeni statistici: impactul mai puțin vizibil al pregătirii și prevenirii dezastrelor joacă un rol la fel de important în abordarea UE în domeniul ajutorului umanitar și al protecției civile. Cadrul existent le permite țărilor UE să coopereze eficient și să promoveze adoptarea și respectarea dreptului umanitar internațional.

Peste două decenii de solidaritate

ECHO și-a celebrat a 20-a aniversare în 2012. A parcurs un drum lung de la creare până în prezent. Decizia înființării ECHO a fost luată de statele membre ale UE (12 în acel moment), în condițiile în care amploarea și diversitatea crizelor umanitare care au afectat lumea în 1991 au scos în evidență capacitatea limitată de reacție a Europei. Dezastrele pe scară largă, precum conflictul din fosta Iugoslavie, ciclonul din Bangladesh și foametea din Somalia, au necesitat o mai mare coordonare la nivelul UE pentru a permite o reacție mai rapidă și mai eficientă.

ECHO și-a început existența cu un personal format din 40 de angajați, dar acum reprezintă o organizație impresionantă, cu 300 de angajați la sediul din Bruxelles. Acestora li se adaugă peste 400 de experți care lucrează în cele 44 de birouri situate în țările cele mai afectate de crize din Africa, Asia și America Latină. Cadrul său de acțiune, dar și resursele umane și financiare de care dispune, au fost adaptate constant, pentru a-i permite UE să facă față unor provocări din ce în ce mai mari.

În 2007, instituțiile UE și cele 27 de țări membre au convenit asupra unui document strategic intitulat „Consensul european privind ajutorul umanitar”. Acesta

Ce face UE©

Eur

opea

n U

nion

Afgani primind unelte agricole în cadrul unei acțiuni finanțate de ECHO pentru a gestiona efectele unei secete care a cauzat foamete și a obligat locuitorii să-și abandoneze casele.

Respectarea angajamentelor

11A J U T O R U M A N I T A R ș I P R O T E C ț I E C I V I L ă

insistă asupra faptului că ajutorul umanitar al UE nu este un instrument politic și reafirmă principiile care trebuie să ghideze acordarea ajutorului umanitar: umanitate, neutralitate, imparțialitate și independență. De asemenea, documentul a definit în mod clar rolurile pe care diverși actori trebuie să le îndeplinească în zonele de criză, astfel încât să consolideze capacitatea de intervenție a UE.

Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a introdus o bază juridică pentru politicile UE privind ajutorul umanitar și protecția civilă. Acesta definește rolul UE în îmbunătățirea prevenirii și protecției în caz de dezastre și afirmă că Uniunea trebuie să aplice principiile dreptului umanitar internațional, inclusiv imparțialitatea și nediscriminarea.

Se au în vedere planuri menite să consolideze și să amelioreze în continuare modul în care UE reacționează în situații de criză.

Intervenții rapide și eficiente

UE a oferit ajutor victimelor a numeroase catastrofe înregistrate în lumea întreagă. Iată o selecție a celor mai importante intervenții.

• În 1992, războiul din fosta Iugoslavie a lăsat sute de mii de oameni pe drumuri, flămânzi sau traumatizați. UE le-a oferit ajutor, inclusiv 300 000 de tone de alimente, pături, saltele și articole de igienă.

• Oamenii nevoiți să-și abandoneze casele după genocidul din Rwanda din 1994 au beneficiat de sprijinul UE, inclusiv de asistență medicală (de ex. terapii de rehidratare sau vaccinări pentru copii). Cei care s-au întors în satele distruse au primit materiale care să-i ajute să se reinstaleze.

• De la căderea regimului taliban în 2001, UE a oferit populației afghane ajutoare de peste 584 de milioane de euro, pentru a o ajuta să-și acopere nevoile de bază.

• În 2004, peste 230 000 de persoane au fost ucise de un tsunami produs în Oceanul Indian. Reacția inițială a UE s-a axat pe asigurarea supraviețuirii unui număr cât mai mare de victime. Proiectele pe termen lung au vizat construirea de tabere pentru cei rămași fără adăpost, acordarea de sprijin financiar pentru personalul medical și achiziționarea de ambarcațiuni de pescuit, măsuri menite să permită reînceperea unei vieți normale.

• În 2010, s-au desfășurat ample operațiuni de salvare în Sudan și Pakistan. În Sudan, UE a ajutat 6 milioane de oameni, victime ale conflictelor și inundațiilor

sezoniere. În Pakistan, 12,5 milioane de persoane afectate de inundații au primit adăpost, hrană, apă potabilă, asistență medicală și instalații sanitare.

• Când un tsunami și un cutremur devastator au lovit Japonia în martie 2011, UE a oferit aproximativ 400 de tone de ajutoare în natură și a trimis pe teren o echipă de protecție civilă, inclusiv experți în logistică și radiologie. Familii din provinciile cele mai grav afectate au beneficiat de ajutor financiar din partea Uniunii.

• În 2012, UE a venit în sprijinul a milioane de victime ale foametei din regiunea Sahel. De asistență umanitară au beneficiat și sute de mii de refugiați sirieni care au fost nevoiți să își părăsească țara afectată de conflicte.

• De la izbucnirea în 2013 a războiului civil din Sudanul de Sud, peste 1,7 milioane de persoane și-au abandonat casele, 450 000 refugiindu-se în țările vecine. UE a sprijinit 2,4 milioane de oameni, oferind ajutoare alimentare și nutriționale, asistență medicală, apă potabilă și materiale sanitare, adăposturi și protecție.

• Ca urmare a inundațiilor care au lovit țările din Balcani în 2014, a fost activat mecanismul de protecție civilă al UE, 23 de state membre trimițând pe teren echipe de intervenție, elicoptere, bărci cu motor, generatoare, saci de nisip, corturi, pături etc.

Intensificăm prevenirea pentru a salva vieți

UE a acționat atât pe teritoriul statelor membre, cât și în afară, cu rezultate mergând de la coordonarea eficientă la nivel european, până la formarea experților locali în alte părți ale lumii.

• Uniunea a elaborat mai multe inițiative privind avertizarea timpurie, inclusiv platforma „Meteoalarm” și „Sistemul mondial de alertă și coordonare în caz de dezastre”, disponibil 24 de ore din 24. De asemenea, a investit în sisteme de detectare și avertizare în caz de calamități - cutremure, inundații, incendii forestiere, tsunami.

• Investițiile UE în tehnologii de prevenire a dezastrelor și de reducere a efectelor acestora și cooperarea strânsă cu alți parteneri au condus la elaborarea Sistemului european de informații privind incendiile forestiere și a Sistemului european de avertizare în caz de inundații.

12S ă Î N ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

STUDIU DE CAZ

Siria: un dezastru umanitar și de securitate deosebit de complex

De la reprimarea violentă a manifestațiilor din Siria, în martie 2011, conflictul s-a transformat într-un adevărat război civil, cu severe consecințe umanitare atât în Siria, cât și în țările vecine.

Zeci de mii de oameni și-au pierdut viața în timpul luptelor și jumătate din populație a fost nevoită să fugă și să caute protecție în zone mai sigure. Peste trei milioane de sirieni s-au refugiat în țările vecine, în timp ce alții au rămas în stare de asediu în zonele de conflict.

Situația a continuat să se deterioreze, provocând cea mai gravă criză umanitară și de securitate din lume. O întreagă generație de copii s-a confruntat cu războiul, violența și moartea, fiind lipsită de libertățile de bază, de protecție și educație.

În timp ce condițiile de securitate limitează accesul la zonele asediate, UE a oferit circa 3 miliarde de euro de la începutul acestei crize, fiind cel mai important donator de ajutor umanitar în conflictul din Siria. Aceste ajutoare își propun să acopere nevoile urgente ale persoanelor celor mai vulnerabile din Siria și țările vecine, în special în ceea ce privește asistența medicală și aprovizionarea cu apă.

Datorită acestui ajutor, 10,8 milioane de persoane afectate de criză au beneficiat de îngrijiri medicale de urgență, ajutor alimentar și nutrițional, protecție, apă, echipamente sanitare și de igienă, adăpost și servicii logistice. UE continuă să joace un rol de prim plan în reacția internațională la criza din Siria, prin prezența umanitară continuă la fața locului, prin consolidarea acțiunilor de coordonare la nivel internațional și prin eforturi de sensibilizare.

puțin productive și cu măsurile de redresare din perioada următoare.

Intervenția umanitară a dus la salvarea multor vieți și a redus impactul crizei asupra familiilor. UE a jucat un rol determinant în plasarea crizei din Sahel în centrul atenției. Pe lângă acordarea ajutorului de urgență, UE face tot posibilul pentru ca insecuritatea alimentară să fie considerată drept problemă structurală, fapt care va avea un rol determinant în combaterea sărăciei.

În regiunea Sahel și în Cornul Africii seceta frecventă a adus milioane de oameni în pragul foametei. Și alte populații vulnerabile, din țări ca Pakistan și Yemen, se confruntă cu această problemă. Peste o treime din bugetul anual al UE pentru ajutor umanitar merge către furnizarea de ajutoare alimentare și nutriționale de urgență, ceea ce face ca UE să fie unul dintre cei mai mari donatori mondiali în domeniu. Începând din 2010, ECHO a sprijinit peste 100 de milioane de persoane, victime ale insecurității alimentare acute.

STUDIU DE CAZ

Sahel: readucerea în discuție a unei crize uitate

O persoană din opt a suferit de foamete cronică în perioada 2011-2013, iar această cifră continuă să crească. Factorii care au condus la apariția acestei situații sunt creșterea populației, creșterea frecvenței și a intensității catastrofelor naturale și provocate de om, precum și reducerea capacității comunităților celor mai vulnerabile de a-și asigura hrana.

Regiunea Sahel, care se întinde din vestul până în estul Africii Subsahariene, este una dintre cele mai sărace zone ale lumii. Crizele alimentare succesive, seceta și subdezvoltarea amenință cu foametea milioane de oameni. Asistența oferită de UE crește odată cu amploarea crizei umanitare. Începând din 2012, Uniunea a mărit la 507 milioane de euro contribuția acordată acestei zone. Intervenția sa se bazează pe o abordare în etape, care combină consolidarea capacității de rezistență prin inițiativa AGIR cu reacţia de urgență în anotimpurile mai

13A J U T O R U M A N I T A R ș I P R O T E C ț I E C I V I L ă

STUDIU DE CAZ

Inundațiile din Balcani: cooperare europeană într-o situație complexă

În mai 2014, Serbia și Bosnia și Herțegovina au fost lovite de inundații devastatoare, cele mai grave din ultimii 100 de ani. Sute de mii de oameni și-au pierdut mijloacele de subzistență și au fost evacuați din case.

Situația s-a dovedit complexă. Orașe întregi au rămas fără electricitate și apă curentă și cu rezerve limitate de apă îmbuteliată, alimente, medicamente și pături. În multe regiuni afectate, au fost deteriorate infrastructuri importante - poduri, drumuri, spitale și școli. Potrivit estimărilor, peste 3 milioane de persoane din Bosnia și Herțegovina și Serbia au avut de suferit de pe urma inundațiilor și a alunecărilor de teren.

A fost activat mecanismul european de protecție civilă, 23 de state membre răspunzând la apel. Asistența a inclus elicoptere pentru salvare și

evacuare, bărci cu motor, generatoare, saci cu nisip, corturi, pături, materiale. În plus, au fost trimiși la fața locului peste 800 de lucrători umanitari. De asemenea, două echipe de protecție civilă ale UE au mers în Serbia și Bosnia și Herțegovina pentru a contribui la coordonarea operațiunile de urgență și salvare. Doar în Bosnia și Herțegovina au fost salvate peste 1 700 de persoane. Comisia Europeană a cofinanțat și transportul materialelor și personalului. Au fost furnizate peste 80 de hărți prin satelit pentru a ajuta atât țările afectate, cât și pe cele care și-au oferit sprijinul.

Pe lângă ajutorul umanitar furnizat de statele membre prin intermediul mecanismului de protecție civilă, UE a alocat și o sumă de 3 milioane de euro pentru a ajuta populațiile cele mai vulnerabile. În acest fel, au beneficiat de sprijin aproape o jumătate de milion de persoane. În ambele țări trebuie însă efectuate lucrări de reconstrucție.

Elicopter sloven trimis, în cadrul mecanismului de protecție civilă, să distribuie materiale de urgență populației afectate de inundații în Bosnia și Herțegovina. ©

Eur

opea

n U

nion

14S ă Î N ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

STUDIU DE CAZ

Ebola în vestul Africii: reacția UE la cea mai gravă epidemie înregistrată vreodată

Țările din vestul Africii sunt afectate de cea mai gravă epidemie de Ebola din istorie. Este pentru prima dată când această regiune se confruntă cu virusul descoperit în 1976. După detectarea primului caz în Guineea, în martie 2014, Ebola s-a extins în Liberia și Sierra Leone, infectând și ucigând mii de persoane. În lipsa unui vaccin și a unui tratament specific, Ebola are o rată a mortalității între 60 și 90%, fiind una dintre bolile cele mai mortale din lume.

UE a fost în primele rânduri ale luptei împotriva bolii. Comisia Europeană și statele membre au contribuit cu peste 1 miliard de euro, sumă care fost orientată către consolidarea sistemelor naționale de sănătate, furnizarea de ajutor umanitar urgent și de asistență pentru dezvoltare persoanelor afectate, înființarea de laboratoare

mobile și de cercetare medicală, deplasarea la fața locului a echipamentelor și personalului.

Țările afectate și organizațiile umanitare se străduiesc să controleze răspândirea bolii, dar se confruntă cu condiții dificile: capacități limitate de transport, contaminarea și decesul unor membri ai personalului medical, lipsa echipamentelor, insecuritatea alimentară în creștere și accesul limitat la apă potabilă și servicii de salubritate.

În fața acestei situații, Comisia a trimis materiale și experți în domeniul umanitar și a asigurat transportul aerian pentru furnizarea de alimente și evacuarea personalului.

UE face eforturi tot mai mari pentru a opri răspândirea virusului. La cererea Organizației Mondiale a Sănătății, a fost activat și mecanismul de protecție civilă al UE pentru a oferi un răspuns global și coordonat la criza din regiune, prin trimiterea de experți și ajutoare materiale suplimentare.

© E

urop

ean

Uni

on

Cea mai gravă epidemie de Ebola înregistrată în vestul Africii necesită o intensificare a eforturilor pentru a împiedica răspândirea bolii și alte pierderi de vieți omenești.

15A J U T O R U M A N I T A R ș I P R O T E C ț I E C I V I L ă

UE a fost mereu în avangarda luptei împotriva crizelor umanitare, acționând ca donator major și definind standardele pentru respectarea dreptului și principiilor umanitare. Este important ca mecanismele create pentru a gestiona situațiile de urgență să fie adaptate pentru a face față provocărilor unei lumi aflate într-un echilibru tot mai fragil și unor nevoi din ce în ce mai variate. De aceea, UE face eforturi pentru a adapta și îmbunătăți reacția în caz de dezastre.

În acest sens, este important ca resursele necesare să fie disponibile la nivel local. Din acest motiv, UE se străduiește să consolideze capacitatea de rezistență a comunităților locale, pentru ca acestea să reacționeze mai bine la șocuri viitoare.

Uniunea va fi un participant activ la discuțiile privind summitul internațional pe probleme umanitare pentru a spori eficiența intervențiilor umanitare la nivel mondial.

Coordonarea protecției civile își extinde competențele și domeniul de acțiune, prin adoptarea unei noi baze juridice. Au fost introduse mai multe instrumente inovatoare, precum punerea voluntară în comun a resurselor europene și elaborarea unei platforme pe deplin operaționale (centrul de coordonare a răspunsurilor pentru situații de urgență). Protecția civilă poate acum să facă apel la promovarea clauzei de solidaritate și la cooperarea strategică cu partenerii internaționali și între serviciile Comisiei.

EU Aid Volunteers

UE a creat un corp voluntar de ajutor umanitar pentru a le da cetățenilor posibilitatea de a lua parte la acțiuni umanitare. În temeiul Tratatului de la Lisabona, în septembrie 2012, Comisia Europeană a prezentat o serie de planuri care, între 2014 și 2020, vor oferi unui număr de 18 000 de persoane posibilitatea de a participa ca voluntari în operațiunile derulate de UE în lumea întreagă.

La program pot participa deopotrivă experți și tineri care doresc să urmeze o carieră în domeniul ajutorului de urgență.

UE va garanta că participanții vor ajunge acolo unde este nevoie de competențele lor și că vor contribui la consolidarea capacităților locale și la dezvoltarea spiritului de voluntariat pe plan local. Securitatea voluntarilor este prioritară.

În prima serie de proiecte-pilot, mai mult de 250 de europeni au fost deja trimiși în peste 40 de țări, printre care Haiti, Indonezia, Mozambic și Tadjikistan. Înainte de a pleca pe teren, voluntarii participă la cursuri de pregătire teoretică și practică. Faza-pilot a programului este pe punctul de a se încheia, iar primul corp de voluntari va pleca în 2015.

Programul EU Aid Volunteers va consolida capacitatea UE de a furniza ajutor umanitar în funcție de nevoi și de a-i forma pe viitorii lideri din acest domeniu, oferindu-le, totodată, tinerilor europeni ocazia de a-și manifesta solidaritatea față de cei care au nevoie de sprijin.

Încotro ne îndreptăm

© E

urop

ean

Uni

on

Diana Tonea, din România, a participat la acțiuni de voluntariat în Haiti și descrie experiența trăită ca fiind o provocare plină de satisfacții.

Noi provocări

16S ă Î N ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

NA-01-14-999-RO

-C

Informații suplimentare

ISBN 978-92-79-42502-8doi:10.2775/82496

X UE - Ajutor umanitar și protecție civilă: (http://ec.europa.eu/echo/) X EU Aid Volunteers: (http://ec.europa.eu/echo/en/what/humanitarian-aid/eu-aid-volunteers) X Inițitiva UE - Copiii păcii: (http://ec.europa.eu/echo/en/what/humanitarian-aid/children-of-peace) X Întrebări despre Uniunea Europeană? Europe Direct vă stă la dispoziție: 00 800 6 7 8 9 10 11 -

(http://europedirect.europa.eu)

„Copiii păcii”, o inițiativă lansată datorită Premiului Nobel pentru PaceLa data de 10 decembrie 2012, Uniunea Europeană a câștigat Premiul Nobel pentru Pace. Ea a decis să utilizeze suma alocată odată cu premiul pentru a lansa inițiativa „Copiii păcii”, în cadrul căreia sunt finanțate proiecte educaționale destinate copiilor afectați de conflicte. Din 2012 și până în prezent, Uniunea a continuat să mărească în mod constant finanțarea alocată inițiativei.

Copiii sunt categoria cea mai vulnerabilă a populației în zone de conflict. 90% din victimele conflictelor au fost civili, iar jumătate dintre aceștia copii. Numărul copiilor refugiați se ridică la 7 milioane, iar al celor strămutați în interiorul propriei țări din cauza conflictelor la 13 milioane. Peste 28 de milioane de copii nu au acces la educație. Acțiunile care își propun să îi ajute și să îi protejeze pe copiii afectați de conflicte prevăd în special realizarea de investiții în creșterea gradului de școlarizare, crearea unor medii sigure de învățare și oferirea sprijinului psihosocial necesar pentru depășirea traumelor provocate de război.

Prin proiecte finanțate de UE și puse în aplicare de organizațiile umanitare partenere, inițiativa „Copiii păcii” s-a adresat până acum unui număr de peste 108 000 de copii din 12 țări din lumea întreagă. Inițiativa a ajutat copii sirieni refugiați în Irak, dar și copii din Pakistan, Republica Democrată Congo, Etiopia, Sudanul de Sud, Ciad, Republica Centrafricană, Somalia, Afganistan, Myanmar, Columbia și Ecuador.

Datorită educației, copiii din zonele de conflict pot rămâne copii.

Inițiativa UE – „Copiii păcii” (http://ec.europa.eu/echo/en/what/humanitarian-aid/children-of-peace)

© E

urop

ean

Uni

on