Aspecte particulare ale culturii consumului in Romania

8/16/2019 Aspecte particulare ale culturii consumului in Romania

1/17

INTRODUCERE

România are un veritabil potenţial turistic şi dacă încercaţi să străbateţi ţara, dacă vreţi

să o cunoaşteţi cu adevărat veţi fi întâmpinaţi peste tot de o masă generoasă şi diferite

obiceiuri şi tradiţii. Nu ezitaţi să descoperiţi secretele bucătăriei transilvăvene sau

moldoveneşti, că de altfel şi pe cele ale celorlalte regiuni româneşti, unde obiceiurile sunt

uluitoare, dar, fără îndoială, originale.

1. Caracterizarea generala a culturii alimentare in Romania1.1. Aspecte particulare ale culturii consumului in Romania

Alimentaţia tradiţională a moldovenilor este un indiciu al bunăstării materiale, legată

nemijlocit de gradul de civilizaţie, destinată să constituie un subiect important pentru

contemporanii noştri.

Reflectînd asupra gradului de dezvoltare socialeconomic al populaţiei, caracterul

economiei, tradiţiile culturale şi normele stabilite e nevoie de o cercetare serioasă. Referindu

ne la evoluţia istorică a !ranei poporului nostru afirmăm că ea îşi dezvăluie rădăcinile cu cît

cobori mai adînc în timp. "ocumentele vec!i vorbesc puţin despre acest aspect al alimentaţiei,

considerat fără importanţă şi informaţiile aduse sînt destul de succinte. #u toate acestea nu

trebuie pierdut din vedere faptul, că fiecare epocă aduce elemente noi $şi nu e vorba numai de

materii prime%, fiecare generaţie adaugă un plus de e&perienţă, fiecare familie receptează în

mod personal elementele moştenite sau pe cele inovatoare.

Alimentaţia este considerată acel capăt al firului ce leagă trecutul şi prezentul, de aceea

e necesar de a pătrunde în profunzimile fiecăruia din ele. Astfel vom putea remarca e&istenţa

străvec!iului sistem alimentar ce a rezistat trecerii timpului ca parte componentă a structurii

de bază a !ranei.

Autorii antici ca şi rezultatele săpăturilor ar!eologice aduc informaţii privind produse

alimentare şi practici culinare antice, preluate în epoca getodacică. 'etodacii formînd

aşezăminte stabile, aveau un specific al modului de viaţă, o alimentaţie mai mult vegetariană,

corespunzătoare resurselor agricole, dar erau i crescători de animale i consumatori de carne.ș ș

1


2/17

(iertura de cereale măcinat grosier, păsatul de mei, la care se adăuga laptele, fierturile din

carne erau folosite de daci multe secole dea rîndul.

Alături de plantele cultivate şi de carnea animalelor domestice erau utilizate plantele

comestibile din flora spontană şi mîncăruri de ciuperci, usturoi, lobodă, stevie etc., la care

putem adăuga peştele. ) serie de plante şi produse culinare, cum ar fi ceapa, lintea, bobul,

măslinele au fost aduse de către negustorii greci.

"acii şiau păstrat modul simplu de a mînca avînd o deosebită preferinţă pentru carnea

pregătită la frigare, mărturie ajunsă pînă în zilele noastre. "e asemenea mîncărurile din lapte,

brînzeturi, printre care pot fi menţionate diferite feluri de caş dulce, afumat, zvîntat, jintiţă,

urdă, etc.

Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul important al relaţiilor inclusiv sc!imbul de

produse agricole şi alimente culinare, pe care leau avut strămoşii noştri * dacii cu popoarele

vecine. #u toate acestea dacii nau introdus în bucătăria proprie condimente de esenţă

orientale. +n ceea ce priveşte adoptarea unor produsuri şi te!nici de preparare a alimentelor, ar

fi de precizat faptul, că dacii au acceptat numai ceea ce convenea gustului propriu creat deja

în urma e&perienţelor proprii de viaţă, bazate pe caracteristicile mediului înconjurător şi a

unor contacte cu lumea greacă.

Aşadar ocupaţiile principale de bază ale dacilor * cultura plantelor şi creşterea

animalelor în acea perioadă au fost elementele de bază ale !ranei, fiind completate cu cele

provenite din culesul din natură, pescuit şi vînat, pe care le regăsim pînă tîrziu în timp, cu

deosebirea că meiul a fost înlocuit cu porumbul.

+n vul -ediu, elemente noi substanţiale în bucătăria poporului moldovenesc sau

adus la curţile domneşti şi ale boierilor înstăriţi sau deţinători ai unor ranguri feudale. +n

această perioadă atestăm o alimenta ie tradi ională, practic lipsită de influen ele străine, ceț ț ț

demonstrează o continuitate în evolu ia bucătăriei popula iei auto!tone.ț ț

radi iile bucătăriei medievale moldovene ti sunt atestate i în epocile ulterioare.ț ș ș

Astfel sînt semnificative asemănările între practici actuale şi cele consemnate în documentele

medievale în prepararea unor bucate panificate $e&. plăcinta%, prepararea brînzeturilor,

afumăturilor, uscarea legumelor şi a fructelor, băuturii * vinul şi miedul. #aşul dulce oferit

drumeţului reprezintă un obicei păstrat de secole, cît şi ospitalitatea de veacuri a strămoşilor

noştri păstrată pînă în zilele noastre de către moldoveni.

"atorită numeroaselor descrieri ale călătorilor străini, mai ales din secolul al /011lea

cunoaştem lu&ul şi splendoarea ospeţelor domneşti.

2


3/17

+n secolul al /0111lea au avut loc şi unele influenţe orientale, datorită legăturilor

comerciale cu 1mperiul )toman. Au fost aduse şi introduse multe mîncăruri de nuanţă

orientală. "omnii de origine străină veneau cu bucătarii lor ce promovau bucate noi, o parte

din care, cu timpul au pătruns în bucătăria moldovenilor $fructe cu carne, musacaua, pilaful

etc.%.

Acestea fiind spuse menţionăm că bucătăria tradiţională a moldovenilor, care din cele

mai vec!i timpuri a ştiut să păstreze un ansamblu unitar şi divers, urmand un proces firesc de

evoluţie istorică. 2ăcătăria moldovenilor se remarcă printro mare varietate de bucate,

ingeniozitate, dozare minimă a condimentelor, care reflectă tradiţiile seculare strîns legate de

psi!ologia poporului.

1.2. Factori determinati si caracteristici deinitorii ale culturii

alimentare in Romania

3e parcursul dezvoltării societăţii sau sc!imbat relaţiile dintre generaţii, multe

obiceiuri vec!i sau păstrat, altele au dispărut, unele şiau modificat conţinutul. 3rintre

tradiţiile vec!i care sau dovedit viabile, sînt incluse obiceiurile şi ritualurile, care au rădăcini

adînci în istoria şi cultura poporului.

Alimentaţia tradiţională este strîns legată de particularităţile modului de trai, cultura,

ocupa iile şi îndeletnicirile popula iei. ste unul din domeniile reprezentative, care a cumulatț ț

un şir de trăsături etnice, specifice unui popor. radi iile alimentare de obicei au un caracter alț

obişnuinţei, dar mai ales al continuităţii. otodată, alimentaţia este receptivă la sc!imbările şi

noutăţile, ce apar. #u toate acestea alimentaţia este mai puţin e&pusă standardizării. a, de

obicei, oglindeşte gusturile tradiţionale formate de multe generaţii, deşi nu e mai puţin

important faptul, că şi în acest domeniu are loc un proces intensiv de îmbogăţire reciprocă a

culturilor, la care în mare parte contribuie astăzi şi instituţiile de alimentaţie publică din ară.ț

-odul de alimentaţie este cunoscut ca un fel de legătură între e&perienţa oamenilor

din diferite epoci, făcînd posibilă o e&plicare a trecutului prin prezent. otodată trebuie să

menţionăm, că fiecare epocă aduce atît produse alimentare noi, cît şi e&perienţă, elemente

moştenite, care se împletesc cu cele inovatoare. 4pre deosebire de alte elemente ale culturii

materiale, împrumuturile în alimentaţie nu aduc la constrîngerea bucătăriei naţionale, din

contra o îmbogăţesc sau are loc asimilarea lor.

3


4/17

5egăturile comercialeconomice ale moldovenilor au lărgit numărul de produse

alimentare, au contribuit la apari ia unor inven ii alimentare datorită influen ei, în mare parte,ț ț ț

a bucatelor specifice ţărilor europene şi orientale.

+ncă din secolul al /0111lea se observă unele influenţe orientale în alimentaţia

strămoşilor, datorită legăturilor comerciale cu 1mperiul )toman. -ulte mîncăruri de nuanţă

orientală au fost introduse în timpul domnitorilor fanarioţi, care veneau însoţiţi de bucătarii

lor. Astfel în bucătăria noastră au pătruns o serie de mîncăruri specifice orientale6 pilaful,

musacaua, cig!irii, carnea cu fructe, baclavaua etc.

+n bucătăria tradiţională a moldovenilor, de asemenea, au apărut i sau asimilat unele bucateș

din bucătăria rusă 7 borşul8 din )rient * anumite salate8 din bucătăria austriacă * şniţelul8 din

cea franceză 7 escalopul, maioneza, sufleurile etc. oate aceste influenţe se observă îndeosebi

în alimentaţia publică şi mai puţin în cea tradiţională. "ar moldovenii au ştiut să preia din

gastronomia străină, doar cele mai gustoase preparate culinare, cele mai bune reţete, care au

fost adaptate la gustul lor, ştiind saşi păstreze, în esen ă, particularităţile specifice aleț

alimentaţiei tradiţionale.

+n cultura alimentară a populaţiei din -oldova avem aspecte zonale, dependente de

structura demografică a populaţiei, de condiţiile naturale i ocupa iile sătenilor.ș ț

"acă ne referim la alimenta ia din sudul ării, apoi aici întîlnim urme de interferen ă cuț ț ț

tradi iile alimentare ale minorită ilor etnice $bucate din carne de oaie, pe te, legume, vin etc.%,ț ț ș

pe cînd la nord predomină bucatele din carne de porc, pasăre, fructele, iar din băuturi * rac!iul

i mai pu in vinul.ș ț

"e alimenta ia învartita, vărzarele, zeama cu carne de găină i tocmăgei, fasolea cuț ș

costiţă sau slănina afumată, carnea cu varză acră $bigos%, pîrjoalele, tocana, copturile iș

dulciurile de casă etc.

Astăzi sa ajuns treptat la cunoaşterea unor te!nici variate de pregătire a !ranei pentru a

o face mai gustoasă şi mai !rănitoare. 4au creat te!nici moderne de conservare a alimentelor pe o durată mai îndelungată $sterilizare, congelare, des!idratare etc.%. "atorită condiţiilor

te!nice noi de păstrare a alimentelor în !rana omului apar produse congelate6 carne, peşte,

legume, fructe etc. Acestea asigură o aprovizionare mai bună cu produse alimentare pe tot

timpul anului.

Astăzi menţinerea în unităţile de alimentaţie publică a unui număr de preparate culinare

tradiţionale moldoveneşti, necesită o susţinere şi o popularizare largă în rîndul consumatorilor.

0alorificarea unor preparate culinare tradi ionale cere o muncă de educare a consumatorilor țîndeosebi a celor tineri. ste important să fie demonstrată valoarea bucatelor tradi ionale iț ș

4


5/17

rostul lor ecologic pentru sănătate. 3ericolul care ne a teaptă, avînd în vedere industrializareaș

alimentară este diminuarea i uitarea tradi iilor na ionale. Aceste procese au tradi ională sîntș ț ț ț

legate un şir de ocupaţii meşteşugăreşti6 pentru prelucrarea produselor alimentare, prepararea

bucatelor, băuturilor etc.

3rintre bucatele tradiţionale ale moldovenilor se numără6 pastrama, şunca, cîrna ul deț

casă, plăcintele, colacii de ritual cu multiple forme, felurile de brînzeturi şi caşcaval,

g!iveciurile din legume, mămăliga cu sortimentul de bucate din carne i legume, felurile deș

sarmale,

loc pentru că nu se acordă o aten ie cuvenită problemelor educa iei tinerilor în domeniulț ț

alimentării.

otodată poate fi observat şi cre te interesul faţă de bucătăria fiecărei etnii. "e aceea,ș

este necesar să se acorde o atenţie deosebită specificului naţional al alimentaţiei, tradiţiilor

seculare, prin dezvoltarea turismului rural, prin identificarea valorilor patrimoniale, inclusiv, a

alimenta iei ca factor cultural i vital.ț ș

!. Elemente distincti"e ale culturii alimentare in Romania

1n Romania obiceiurile alimentare sunt pe cat de diversificate pe atat de conservatoare.

"aca este vorba despre obiceiurile alimentare ale romanilor odata cu istoria putem observa ca

ani la rand romanii, datorita culturii dar si politicii din acea vreme, au adoptat un stil de viata

foarte simplist din punct de vedere al alimentatiei, fara a se pune accent atat de mult pe acest

aspect. ipic fiecarei culturi e&ista o serie de elemente care aduc prestigiul culturii fiecarei

tari, caci Romania se afla printre tarile care odata cu vizitarea cadrului natural si gastronomia

aduce o serie de interese regasite in randul turistiilor dar si conationalilor.4c!imbarea majora a obiceiurilor de consum din punct de vedere al alimentatiei si dorinta

descoperii acestei 9pasiuni: vine in atentia romaniilor incepand cu evenimentul memorabil

din anul ;n alt

eveniment important se pretrece in anul ?@@, odata cu aderarea la >niunea uropeana.

3rodusele alimentare i gastronomice na ionale trebuie privite pe termen lung caș ț

elemente ale identită ii culturale române ti. 1mportan a acestor produse este dată de faptul căț ș ț

5


6/17

fac parte din patrimoniul cultural imaterial al României, fiind protejate prin 5egea privind

protejarea patrimoniului cultural imaterial nr. ?BC?@@=, publicată în -onitorul )ficial, 3artea 1

nr. ;B= din D martie ?@@=. +n #apitolul 11 al legii, 9&presiile culturale tradi ionale:, la art. B,ț

indice $E% se specifică6 9&presiile culturale tradi ionale pot fi e&primate şi sub forma unor ț

re ete sau instruc iuni de preparare ori pregătire a unor alimente, respectiv a unor substan eț ț ț

c!imice, ori materiale de construc ie, te&tile ori altele asemenea.:4ub responsabilitateaț

-inisterul #ulturii func ionează #omisia Na ională pentru 4alvgardarea 3atrimoniuluiț ț

#ultural 1material, care urmăre te i situa ia alimenta iei tradi ionale din România, sub aspectș ș ț ț ț

etnologic, prin instrumente etnografice +n ultimii anii mai multe serii de filme de televiziune

de tip documentar, formate de tipul pie elor volante, publica i, ziare, arată cre terea tot maiț ț ș

importantă a interesului publicului pentru produse tradi ionale, produse locale, forme de lanț ț

alimentar scurt.

) cultura gastronomică na ională este în competi ie cu celelalte state europene care auț ț

făcut din aceasta unul dintre pilonii lor de competitivitate. eoreticieni din domeniul

geopoliticii sus in că statele contemporane î i construiesc puterea pe alte fundamente decâtț ș

cele înarmarea, i anume pe cultură. ste a anumita 9soft poFer:, un tip de putere culturalăș ș

care este la îndemâna statelor precum România. "e aceea gastronomia tradi ională poate fiț

privită ca un element strategic, parte a unui profil cultural na ional, care este sus inut deț ț

capitalul natural al ării. #a un e&emplu special, "elta "unării poate re ine biodiversitatea dar ț ț

nu poate fi completă ca rezerva ie fără gastronomie tradi ională. conomia locală bazată peț ț

capitalul natural nu are sens fără patrimoniu imaterial;.

!.1. #roduse$preparate de tip gourmet

1n lumea asta modernă în care trăim, neam obişnuit cu tot felul de topuri Gcele mai H:, în

special de genul Gcele mai scumpe H:, şi nu ne mai miră preţuri e&orbitante plătite pentru

maşini, case, bijuterii sau, de ce nu, băuturi. "intre cele româneşti, cel mai preţuit în magazine

e un #abernet 4auvignon -urfatlar, din ;


7/17

România $A30%, e&porturile de vin ale României au avut o ascensiune rapidă. 3rincipalele

destinaţii de e&port sunt 'ermania #!ina şi 1talia

Despre %ulatlar

#rama este amplasata in sudestul Romaniei, intre "unare si -area Neagra, in centrul

podisului "obrogei. 3laiurile viticole cuprind peste E@@@ de !ectare din zona localitatiilor

-ulfatlar,0alul lui raian, 3oarta Alba si 4iminoc. #limatul continental, diversitatea

amplasarii plantatiilor viticole, efectul ptotector al reliefului influentiaza favorabila prezenta a

-arii Negre, care tempereaza caldurile si gerurile e&cesive, oferind un microclimat particular

favorabil pentru realizarea unei largi varieatati de vinuri. #rama duce traditia romaneasca inca

de acum ;@@ de ani de cand sa infiintat aceasta, insa acum oamenii din -ulfatlar au toate

mijloacele te!nilogice pentru a obtine cel mai bun vin romanesc. e!nologia este adaptata

fiecarui soi de vin. -omentul recoltarii este stabilit stiintific in fuctie de tipul de vin ce se

doreste a fi obtinut.

1n ?@@< -ulfatlar a primit certificarea conform standardului de calitate 14)


8/17

Ingrediente6 proaspăt de porc,carne de porc grasă $cu şorici cu tot%, şorici, căni de orez, ceapă,

untură, foi de dafin, lingură rasă ieniba!ar,sare,piper,maţe

Preparare: 1n prima faza se amesteca sarea cu sângele, deoarece sângele este foarte perisabil,

prepararea sângeretelui se va face în aceeaşi zi în care sa sacrificat animalul.ste posibil casângele să se coaguleze astfel încât este indicat săl treceţi printrun tifon înainte de folosire.

4e fierbe apa cu sare şi foile de dafin * şoriciul împreună cu carnea. 4eparat, întro cratiţă, se

topeste untura se adauga orezul şi se caleste. 4e adauga supa de carne si se fierbe

orezul.5ăsaţi orezul să se răcească acoperit.

4e curata si se soteaza ceapa apoi se adauga restul de supa de carne .receţi carnea fiartă

împreună cu şoriciul prin ma ina de tocat.Amestecaţi ceapa cu orezul fiert se adauga carneaș

tocată şi sângele şi amestecaţi până obţineţi o pastă omogenă.

"acă pasta este prea uscată, se adaugă câteva linguri de zeamă de pe carne. "acă

amestecul este prea subţire, se adaugă câteva linguri de pesmet. 4e adauga ieniba!arul. 4e

asezoneaza cu sare şi mult piper proaspăt măcinat.4e leaga maţele la capăt şi, cu ajutorul

maşinii de tocat cu pâlnia pentru cârnaţi montată, se umple cu amestecul obţinut. 5egaţi

maţele la capete.+n timpul umplerii, apăsaţi uşor cu degetele pentru a asigura o distribuţie

uniformă a amestecului3une i sângeretele la fiert la foc mic în zeama în care a fiert carnea,ț

apro&imativ I@ de minute. "acă nu este zeamă îndeajuns, completa i cu apă fierbinte.5ăsaţiț

sângeretele la zvântat, legat de o grindă, în vânt rece, pentru ? zile.Afumaţi uşor.4ângeretele

se serveşte ca atare, tăiat pe platourile de aperitive reci de iarnă, tartinat pe pâine prăjită sau

fript în tigaie şi servit cu piure de cartofi şi murături.E

I&. %eniuri tipice si preocupari pentru alimentatie sanatoase

'.1. E(empliicarea de meniu pentru ricipalele mese ale zilei

%icul de)un6 considerata ca fiind principala in mai toate culturile nici romanii nu se dizic de

la acest obicei considerat sanatos.1nteresant este faptul ca ceea ce se consuma la micul dejun

difera de la un continent, la altul, de la o tara la alta, in conditiile in care oamenii se dovedesc

destul de conservatori cu ceea ce mananca la masa de dimineata.

3 FFF.jurnaluldedrajna.ro

8


9/17

1n Romania, traditional la micul dejun se mananca lapte sau ceai, ori cafea, paine cu unt sau

margarina si dulceata, ori gem. >neori se adauga salam sau pate de ficat, ori branza.

#ranzul6 1n Romania pranzul presupune E feluri de mancare6 ciorbaCsupa * mancare gatita *

desert.

#iorba de fasole cu afumatura este cea mai reumita dintre listele celor care doresc sa

serveasca ciorba ca primul fel de mancare un pranz traditional.

) ciorbă $supă sau zamă cum i se mai spune regional% de fasole cu afumătură e parte

integrată a bucătăriei româneşti. &istă diferenţe notabile de la zonă la zonă, mai plină de

legume în sud, mai aromată cu mărar prin -oldova sau cu leuştean sau tar!on prin altele, mai

îngroşată cu rântaş prin Ardeal sau dreasă cu smântână $sau iaurt% tot pe acolo, mai înăcrită cu

o lingură de oţet sau cu borş de putină, dar în esenţă ciorba de fasole rămâne un bun naţional.

#u bune şi cu rele $colesterol bunăoară%.

Al doilea fel de mcare trebuie sa fie e&trem de consitent de regula contine o leguminoasa sau

un mi& de legume si salata plus protenia animala cum este carnea, care este predominata in

top ca fiind pui, porc, vita, peste. 'ratarul poate fi o optiune.

) alta varianta pe care o mai prefera romanii in materie de felul al doilea la pranza este

toc!itura.oc!itura este o mâncare tradi ională din bucătăria românească, preparată din carneț

$porc, vi el, vită, pasăre%, organe $ficat, rinic!i, inimă, splină%, cârna i $proaspe i sau afuma i%,ț ț ț ț

costi ă $proaspătă sau afumată%, prăjite la tigaie sau la ceaun i servită cu garnitură dinț ș

mămăligă cu ouă oc!iuri i brânză de burduf sau telemea rasă deasupra, în asociere cuș

murături i mujdei de usturoi."upă obiceiurile culinare ale localnicilor din diferite regiuni aleș

ării, se cunosc mai multe sortimente de toc!itură, astfel6ț

• oc!itură moldovenească are în compozi ie carne de porc, cârnăciori afuma i, costi ăț ț ț

i slănină afumată. 4e serve te cu mămăligu ă ce are în compozi ie cartofi fier i, ouăș ș ț ț ț

oc!iuri i brânză de burduf deasupra.ș• oc!itură oltenească se prepară din bucă i mici de pulpă de porc prăjite în unturăț

fierbinte, la care, spre final se adaugă ceapă tocată mărunt, se călesc împreună după

care se adaugă bulion de ro ii i se stinge cu apă. 4e mai dă un clocot i se potrive teș ș ș ș

gustul cu sare, piper, usturoi mărun it, ardei iute pisat i vin alb. 4e serve te fierbinteț ș ș

cu garnitură de mămăligu ă.ț•

oc!itură mocănească are în compozi ie pe lângă pulpa de porc i cârna i, ficat i seț ș ț șserve te cu acela i tip de garnitură.ș ș

9


10/17

• oc!itură ărănească se prepară din pulpă de porc, cârnăciori afuma i, piept de pui,ț ț

fică ei, ciuperci $!ribi sau gălbiori%, ceapă, usturoi, bulion de ro ii, condimente $sare,ț ș

piper, ardei iute%. 4e serve te fierbinte, cu pătrunjel verde tocat deasupra i mămăligă.ș ș

Cina6 masa care este asociata de romani ca fiind momentul in care se reunesc la masa cu toata

familia aduce de regula un sigur fel de mancare gatit in seara respectiva de la variante cele

mai simple. -acaroane cu branza, mamaliga cu diverse combinarii de branzeturi si lactate,

cartoi copti si produse traditionale mezel, peste.

'.2. E(empliicare meniu pentru sar*atori

%eniu masa de Craciun

#raciunul aduce in casele romanilor multa atentie mai ales pentru masa ce trebuie pregatita

pentru familie si prieteni apropiati. 1n aceasta perioada e&ista un ritual bine impregnat in

randul romanilor care sunt atasati in a arespecta cu strictete traditia. Asadar totul incepe prin

cel mai popular obicei ce se petrece in jurul sarbatorilor de iarna, taiatul porcului8 din care se

fac cam cele mai renumite preparate traditionale. Asadar de pe masa de craciun nu vor lipsii

carnatii, cartabosul, toba, peciile afumate, slanina si jumarile.

-eniul mai e format si din aperitive reci cum ar fi salata de boeuf $acest preparat este cusiguranţă cea mai apreciată gustare rece românească, omniprezentă pe mesele festive şi în

special în zilele de sărbătoare. +n ciuda numelui său cu rezonanţe francofone, salata de boeuf

$vită, în franceză% nu este o reţetă franţuzească.4alata de boeuf a apărut la sfârşitul secolului

/1/, începutul secolului //, ca o adaptare locală a salatei inventate de 5ucien )livier la

restaurantul Jermitage din -oscova, cunoscută sub numele de salată rusească sau K la russe.

10


11/17

4pre deosebire de salata din Rusia care reprezintă un amestec de legume $cartofi, mazăre,

morcovi, etc% cu o maioneză fină, salata de boeuf conţine, aşa după cum îi spune numele,

carne de vită. +n anii de sărăcie ai comunismului, carnea de vită a fost înlocuită cu carne de

pui şi c!iar parizer. #!iar şi astăzi, multe gospodine folosesc carne de pui pentru a prepara

această reţetă% si salata de vinete.

>n preparat nelipsit din meniul romanilor, preluat inca din antic!itate de la turci sarmalele par

a fi un preparat cu multa populatitate printre retelele regasita in cartile de bucate traditionale.

1ar masa de #raciun este prilejul ideal de a prepara sarmale, fiind un mi& de carne tocata,

orez, rosii si alte legume impac!etate in varza murata alaturi de care de adauga si afumatura

de multe ori fiind ales sangeretele.

1n ceea ce priveste deserturile preparate de pentru aceasta sarbatoare cel mai popular

desert sunt cozonacii. Aluatul este cam acela i în toată România. 1ngredientele principale fiindș

făina, laptele, za!ărul, ouăle, untul, drojdia, i pentru un gust mai plăcut se adaugă coji rase deș

lămâie sauC i portocale. "in punct de vedere al formei, cozonacii pot fi drep i sau rotunzi,ș ț

simpli sau împleti i. "in punct de vedere al umpluturii, deosebim cozonaci simpli sauț

umplu i.>mplutura poate con ine nucă, mac, stafide, ra!at turcesc, cacaoț ț I. Apoi se poate opa

pentru prajituri cu foi cu miere, crema facuta din unt si gem.

%eniu masa de #asti

4ărbătoarea 3aştelui este marcată de obiceiuri străvec!i ce ţin de credinţa unei curăţiri şi

înnoiri interioare, manifestată prin primenirea casei şi înnoirea !ainelor, alături de alte tradiţii,

printre care şi forme de curtare, cum ar fi stropitul fetelor.

4 FFF.bucatarulpriceput.ro

11


12/17

3entru români, pregătirea 3aştelui înseamnă mai întâi curăţenia şi bucatele care se fac în

casă. "e Lcurăţenia de 3aşteL orice gospodină trebuie să se ac!ite în timp util şi să aibă casa

lună pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sărbătoare.

#reparatele de #a+ti care ,n general nu lipsesc de pe mas- sunt ou-le ro+ii dro*ul de

miel pasca +i cozonacul. )uăle se vopsesc în Moia -are, considerânduse un păcat mare

orice lucru făcut în casă vineri, când la 2iserică are loc 3ro!odul.

5a ţară, românii aleg ouă proaspete de găină şi raţă prin scufundarea lor în apă $ouăle

proaspete cad la fund, cele vec!i se ridică la suprafaţă% şi pregătesc uneltele de ornamentat.

#ele mai vec!i LcondeieL au fost lumânarea cu al cărui capăt încins la foc se desenau pe ou

anumite semne şi pana de gâscă. )amenii topesc ceara de albine în care se adaugă puţin

cărbune pisat, încondeiază ouăle cu motivele dorite şi le pun apoi în vopsea pentru colorarea

fondului. 5ocal, se folosesc metode noi de decorare, mai mult sau mai puţin legate de

încondeierea cu ceară6 ouă pictate, decorate în relief, încondeiate cu frunze de plante,

împodobite cu mărgele. In comunit-/ile tradi/ionale ciocnitul ou-lor se ace dup- reguli care dier- de la o

zon- la alta dar oricum respectarea lor este o*ligatorie0 cine are prima lovitură $de

obicei, bărbatul mai în vârstă%, ce părţi ale ouălor să fie lovite, ciocnitul să fie Lpe luateL, Lpe

sc!imbateL, Lpe văzuteL sau Lpe nevăzuteL. #iocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu

părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă. "upă slujba

de +nviere de la miezul nopţii, are loc de loc prima masă de 3aşte în familie.

12


13/17

'.!. E(empliicarea de diete sanatoase

) alimentatie sanatoasa inseamna consumarea a diferite alimente apartinand grupurilor

alimentare de baza6 proteine, precum carnea, ouale si legumele8 lactate8 fructe si legume8

cereale, precum painea si pastele fainoase8 grasimi si dulciuri. Adoptarea unei diete sanatoase

nu inseamna regim alimentar8 reprezinta o metoda de a imbunatati sanatatea. va reduce riscul

aparitiei unor afectiuni. Asocierea unui regim de viata activ cu o dieta sanatoasa, va

imbunatati si mai mult starea de sanatate. &ercitiile fizice regulate reduc semnificativ riscul

aparitiei bolilor cardiace, a !ipertensiunii arteriale, a accidentelor vasculare cerebrale, a

diabetului tip ?, a obezitatii, a an&ietatii, depresiei si a cancerului de san, colon si a sistemului

reproductiv femininD.

3rograme pentru a sustine stilul de viata sanatos in Romania a inceput prin campania incare se auntau efectele adverse ale consumarii in e&ces a sarii.

>n alt program a fost acela in care se stimula consumarea de fructe si legume dar si

practicarea a E@ de minute de sport.

#eea ce este de mentionat este trendul crescator pe care il au romanii in consumarea mai

putin a alimentelor foarte grase, cu diete preponderent formate din carne ci alternarea acestora

cu legume. 1n ceea ce priveste activitaea fizica romanii sunt practicanti de sportul la sala

alaturi de prieteni si nu numai.

•

2ogăţia vitaminelor .ste greu de supraestimat importanţa fructelor uscate, afumate în

perioada rece a anului în programul nostru alimentar. radiţional în -oldova astfel sînt

pregătite, prunele şi strugurii, merele, perele, piersicile, caisele, vi inele şi alte fructe şiș

pomuşoare. +n perioada cînd sînt puţine fructe proaspete $noiembrie aprilie%, în bucătăria

moldovenească sînt folosite fructele uscate şi nucile, care sunt propuse în mod natural,

înlocuind astfel fructele proaspete $ stafidele, caisele uscate, prunele uscate ş. a.%, în

combinaţie cu nucile şi mierea, ca adaos la alte produse la prepararea diferitor preparate

culinare.

5 FFF.sfatulmedicului.ro

13

http://www.moldovenii.md/md/section/451/content/1350http://www.moldovenii.md/md/section/451/content/1350


14/17

•

#ulturile păstăioase. "in timpuri străvec!i unul dintre felurile de mîncare cele mai populare

în meniul moldovenilor, fie boier şie ţăran erau mîncărurile de fasole, mazăre, năut. 4înt

folosite şi la bucatele reci , ca garnitură combinate cu carne, peşte dar şi cu alte bucate, ca

umplutură pentru c!ifle. 1mportanţa bucatelor din fasole şi mazăre creşte considerabil în

perioada postului, căci e practic unica sursă de proteine. 1ar combinate cu ceapa proaspătă,

verdeaţa şi usturoiul * sînt o sursă minunată de vitamine.

•

5egume asortate oamna de aurO Acest sortiment de legume este caracteristic pentru

perioada de varătoamnă în -oldova. 4înt servite în mod natural la masă ţi în diverse

combinaţii în salate, care se condimentează tradiţional cu ulei vegetal de casă. #înd este

sezonul lor pot fi propuse atît la dejun, cît şi la prînz şi la cină, ca un fel de mîncare de sine

stătător sau ca garnitură. 4e combină minunat cu un pa!ar cu vin de casă şi o bucată de pine

de secară proaspătă. $vezi reţeta 93îine de secară cu mac şi nuci:%.

•

Nuci cu miere. ) atenţie deosebită merită desertul moldovenesc tradiţional * nuci cu miere.

Are un gust deosebit, amestecul este şi curativ, este un izvor de energie, de calorii şi

14

http://www.moldovenii.md/md/section/451/content/1352http://www.moldovenii.md/md/section/451/content/1348http://www.moldovenii.md/md/section/43/content/1343http://www.moldovenii.md/md/section/451/content/1351http://www.moldovenii.md/md/section/451/content/1352http://www.moldovenii.md/md/section/451/content/1348http://www.moldovenii.md/md/section/43/content/1343http://www.moldovenii.md/md/section/451/content/1351


15/17

vitamine, îndeosebi în timpul postului. ste întrebuinţat la prepararea diferitor deserturi şi

produselor de panificaţie.

. #reocupari ale Romaniei pentru promo"area culturii alimentare la ni"el

international

Gourmet Festival: un eveniment culinar care î i propune să pună România peș

harta marilor festivaluri gastronomice europene

Anul acesta, în FeePendul ! iunie, va avea loc prima edi ieț 3ourmet Festi"al, o

celebrare a culturii gastronomice, dedicată celor care apreciază bucătăria gourmet, gusturile

adevărate, unicitatea i aroma pe care fiecare fel de mâncare o poate avea. 3rodus i organizatș ș

de NOA E"ent, cu sprijinul unui grup de pasiona i din domeniul culinar, evenimentul î iț ș

propune să ofere publicului o e&perien ă completă, pentru toate vârstele, dorind să aducă înț

acela i loc atât iubitorii de mâncăruri fine, cât i pe cei care doresc să deguste diverseș ș

sortimente de băuturi, alese pe măsura varietă ii culinare puse la dispozi ia vizitatorilor ce vor ț ț

alege să participe la prima edi ieț 3ourmet Festi"al.

4treet food, fine dining , mâncare tradi ională româneasă, dar i interna ională, bio sauț ș ț

raF vegană, salad baruri, momente de live cooking , concursuri culinare, degustare de vinuri,

zone special dedicate grătarelor, dulciurilor i băuturilor, la care se va adăuga un e&tra topingș

de muzică lounge i concerte live de jazz, electro sFing sau blues, toate atent selec ionate deș ț

speciali ti în domeniu. Acestea sunt doar câteva dintre delicatesele pe careș 3ourmet

Festi"al î i propune să le reunească în acela i loc, dândș ș na tere celui mai comple& evenimentș

culinarocultural din #apitală i aducând astfel România pe !arta festivalurilor de gastronomieș

care e&istă la nivel european de peste ;D ani.

• #âmpulung -oldovenesc 6 +ntâlniri bucovinene ?E@ iulie

(estivalul laptelui august

4traja 6 (estivalul obiceiurilor de nuntă bucovinene * iunie jud suceava

2acău6 (estivalul internaţional al 3lăcintelor ?B octombrie

•

1aşi6 (estivalul vinului ;?;E octombrieMud 0rancea )dobeşti6 (estivalul vinului şi a recoltei ultima duminică din septembrie

15


16/17

2ucuresti ârgul pâinii $sector ?% < septembrie

0inuri boiereşti în 2ucureşti $sector E% ;E noiembrie

Qiua recoltei $în fiecare sector% * octombrie

CONC4U5II

"ea lungul vremii, bucătăria românească, deşi a suferit influenţa bucătăriei altor

popoare, şia păstrat nealterat gustul mâncărurilor noastre tradiţionale, modul de preparare

bazat, în principal pe te!nologie tradiţională şi pe materii prime care sau găsit şi se găsesc din

abudenţă pe teritoriul ţării noastre.

Alături de preparatele româneşti, au apărut şi au fost asimilate în bucătăria românească,

preparate din bucătăria altor popoare, în special a ţărilor vecine, care au dobândit caracteristicinoi ce le fac din punct de vedere al gustului mai apetisante şi interesante dar şi adaptate

preferinţelor românilor. Astăzi, alături de preparatele tradiţionale româneşti, găsim în

bucătăria românească, foarte multe preparate cunoscute pe plan internaţional şi care căştigă

tot mai mulţi adepţi, îndeosebi în conte&tul actualei desc!ideri a României pe tărâmul

economic, social şi politic. &emplificăm această tendinţă prin apariţia unităţilor de tip pizza,

!amburger, unităţile etnice în care se pregătesc şi se oferă produse ce le putem găsi în toată

lumea. +n acest conte&t, bucătăria românească trebuie săşi păstreze sortimentele tradiţionale,dar să realizeze în acelaşi timp, produse care să răspundă obiceiurilor alimentare ale noilor

categorii de clienţi.

) constatare evidentă este aceea că gustul mâncărurilor româneşti este din ce în ce mai

mult întregit şi îmbunătăţit prin utilizarea unor produse alimentare concentrate, a unor

condimente şi ingrediente, care în ultimul timp au pătruns pe piaţa românească.

6I64IO3RAFIE

;. FFF.gombaforum.!uCFpcontentCuploadsC?@;@C@


17/17

17

Aspecte particulare ale culturii consumului in Romania

Documents

Transcript of Aspecte particulare ale culturii consumului in Romania