Forma scrisa pe hartie la CECCAR

Forma electronica la adresa flcaloian@yahoo.com in fisier doc

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind ambalajele.2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare.3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.5. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu.6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie.7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.10. Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand.11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.14. Studiu de caz privind importul de stocuri.15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare.18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision.21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar.23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere

din evidenta contabila.24. Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cauze de forta

majora.25. Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa.26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.28. Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului

financiar.29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului profesional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

1

1. Studiu de caz privind ambalajele

Se achiziționează ambalaje în număr de 50 buc x 120 lei/ bucată. Deoarece 20 bucăți sunt deteriorate, acestea sunt scoase din evidență, iar 10 bucăți sunt vândute la prețul de vânzare de 150 lei/buc, TVA 24%. Efectuați înregistrările contabile conform OMFP 3055/2009 actualizat.

Rezolvare:a. Achiziționarea ambalajelor

% = 401 7.440 381 6.000 4426 1.440

b. Scoaterea din evidență a ambalajelor deteriorate608 = 381 2.400

c. Vânzarea ambalajelor4111 = % 1.860

708 1.5004427 360

d. Descărcarea din gestiune a ambalajelor vândute

608 = 381 1.200

2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare

Se achiziționează un stoc de mărfuri este de 10.000 lei; rabatul pentru defecte de calitate este de 1.000 lei; remiza pentru vanzari superioare sumei de 5.000 lei este de 5%; remiza pentru pozitia preferentiala a cumparatorului in clientelaintreprinderii este de 10%; scontul de decontare pentru plata inainte de scadenta este de 2%; TVA 24%.Rezolvare:

Factura simplificata se prezinta astfel:

Valoarea bruta a marfurilor vandute 10.000 lei(-) Rabat 1.000 leiNet_1: 9.000 lei(-) Remiza 1 (pentru vânzări superioare sumei de 5.000 lei): 9.000 * 5% = 450 leiNet_2: 8.550 lei(-) Remiza 2 (pentru importanța clientului): 8550* 10% = 855 leiNet comercial 7.695 lei(-) Scont de decontare : 7.695 * 2% = 153,9 leiNet financiar 7.541,1 lei(+) TVA : 7541,1 * 24% = 1809,86 leiTotal de plata 9.350,96 lei

2

Factura se contabilizeaza astfel:

I. In contabilitatea furnizorului:a. Inregistrarea vanzarii marfurilor:

4111 = % 9.541,8 707 7.695

4427 1.846,8b. Inregistrarea scontului de decontare acordat:

667 = 4111 153,9II. In contabilitatea clientului:a. Inregistrarea achizitiei stocurilor:

% = 401 9.541,8371 7.695

4426 1.846,8

b. Înregistrarea scontului de decontare obținut:

401 = 767 153,9

3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor

La începutul exercițiului N, întreprinderea ALFA a achiziționat un stoc de mărfuri la costul de 200.000 lei, TVA 24%. La sfârsitul exercițiului N, se estimează ca stocul ar putea fi vândut la prețul de 190.000 și cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 10.000 lei. La sfârsitul exercițiului N+1, prețul estimat de vânzare este de 250.000 lei, iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la 30.000 lei. La ce valoare se prezintă stocul de marfa în bilanțul celor doua exerciții?

Rezolvare:

Exercițiul N:

a. Achiziția mărfurilor:% = 401 248.000

371 200.0004426 48.000

b. la 31.12.N se face testul de depreciere:

Testul de depreciere constă în compararea costului activului cu valoarea realizabilă netă (diferența dintre prețul estimat a fi obținut din vânzarea stocului la data bilanțului și costurile estimate cu vânzarea).Regula de evaluare la bilanț este de prezentare a stocurilor la minimul dintre cost și valoarea realizabilă netă.

Costul activului = 200.000 lei;

3

Valoarea realizabilă netă = 190.000 – 10.000 = 180.000 lei;Valoarea bilanțieră = min (200.000; 180.000) = 180.000 lei;

Rezultă că trebuie recunoscută o depreciere a stocului de 20.000 lei și care se contabilizează prin înregistrarea ajustării pentru deprecierea activelor circulante astfel:

6814 = 397 20.000

Exercițiul N+1:

a. La 31.12.N+1 se reia testul de depreciere:

Costul activului = 200.000 lei;Valoareă realizabilă netă = 250.000 – 30.000 = 220.000 lei;Valoarea bilanțieră = min (200.000; 220.000) = 200.000 lei;Deprecierea contabilizata deja este de 20.000 lei;Deprecierea rezultată din testul de depreciere la sfârsitul exercițiului N+1 = 0 lei;

Rezultă că trebuie reluată deprecierea constatată la sfârșitul exercițiului N:

397 = 7814 20.000

Plusul de valoare de 20.000 lei (220.000 – 200.000) nu se contabilizează conform principiului prudenței.

4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor

A. în cazul utilizarii inventarului permanent

1. SC ALFA SRL ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie şi deţine un stoc iniţial de 200 kg, evaluat la cost de achiziţie 8 RON/kg. În cursul lunii cumpără materii prime astfel: 600 kg la 10 RON/kg plus TVA 24%, achitate prin bancă, la care s-au plătit in numerar cheltuieli de transport în valoare de 260 RON plus TVA 24%. S-a efectuat un consum de materii prime de 700 kg, evaluat după metoda FIFO.

Rezolvare:

a. achiziţia de materii prime conform facturii:% = 401 7.140 301 6.000 4426 1.140

b. cheltuieli de transport achitate in numerar:% = 5311 322,4 301 260 4426 62,4

4

c. achitare cu ordin de plata a materiilor prime:

401 =5121 7.140

d. consum de materii prime conform bonului de consum

601 = 301 6.815

Nota: Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este : (6000+260):600 =10,43 RON/ kg

Valoarea consumului prin metoda FIFO: 200 kg*8 RON/kg + 500 kg*10,43 RON/kg =6.815 RON

2. SC BETA SRL ţine evidenţa stocurilor la preţ standard şi prezintă la începutul lunii noiembrieurmatoarea situatie privind materiile prime :

- stoc iniţial : 200 kg * 2 ron/kg (preţ standard);- diferenţe de preţ aferente stocului inţial : 20 ron;- achiziţie în numerar : 500 kg la preţ 2,10 ron/ Kg plus TVA 24%, conform facturii;- consum de materiale : 600 kg

Rezolvare:

a. achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 2 ron/kg:

% = 401 1.302 301 1.000 (500 kg x 2 RON/kg)

308 50 ( (2,10- 2) RON/kg *500 kg=50) 4426 252 (1050 *24% = 199)

b. achitarea în numerar a facturii:401 = 5311 1.302

c. darea în consum de materiale înregistrate la preţ standard (600 kg * 2 RON/kg= 1.200 RON)

601 = 301 1.200

Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05

d. înregistrarea diferenţei de preţ aferente consumului de materiale: 1.200* 0,5 = 60 RON

601 = 308 60

B. In cazul utilizarii inventarului intermitent

1. SC ALFA SRL utilizează metoda inventarului intermitent şi ţine evidenţa stocurilor la cost de

5

achiziţie. Stocul initial de combustibil evaluat la costul de achiziţie este de 1.200 RON. S-a efectuat o cumpărare de combustibil în valoare de 1.500 RON plus TVA 24% cu plata în numerar. La inventarierea de la sfârşitul perioadei se constată un sold de combustibil de 1.000 RON.

a. includerea în cheltuieli ale perioadei a soldului iniţial de combustibil:

6022 = 3022 1200

b. achiziţionarea de combustibil cu plata în numerar:

% = 5311 1.860 6022 1.500 4426 360

c. înregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere:

3022 = 6022 1.000

5. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu

Întreprinderea ALFA achiziționează un lot de marfă de la furnizorul extern BETA la un preț de 250.000 $. Cursul de schimb la data achiziției este de 3,57 lei/$, taxa vamala este de 2%, iar comisionul vamal este de 0,5%. Pentru a aduce marfa în unitate, ALFA primeste de la o societate de transport GAMMA o factură în valoare 2232 lei (din care TVA 24 %) pentru transportul pe parcurs intern. Să se determine valoarea de intrare a stocurilor in gestiune.

Rezolvare:

Costul de achiziție al mărfii = (250.000$*0,02+250.000$*0,005)*3,57 lei/$,+ 250.000$*3,57 lei/$,+2232/1,24 = 22.312,5 + 892.500+1.800 = 916.612,5 lei

Achiziția de mărfuri la cost presupune înregistrare (abstracție de TVA):

371= % 916.612,5 401.01 BETA 892.500 401.02 GAMMA 1.800

446 22.312,5

6. Studiu de caz privind imobilizările necorporale în curs de execuţie

Societatea comercială ALFA obține un brevet în regie, pe parcursul a două perioade de gestiune, care se amortizează integral, scoţându-se din evidenţă. Se cunosc următoarele date: consum de materii prime 20.000 lei, drepturi salariale ale personalului care au lucrat la acest brevet 10.000 lei. După prima perioadă de gestiune brevetul se recepţionează parţial, iar în a doua perioadă de gestiune se finalizează, consumându-se: materiale auxiliare 5.000 lei, după care se recepţionează şi amortizează liniar pe parcursul a 5 ani.

6

Rezolvare:

Perioada de gestiune I

a.. colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime conform bonurilor de consum: 601 = 301 20.000

b. colectarea cheltuielilor cu drepturile salariale ale personalului ce au lucrat la acest brevet: 641 = 421 10.000

c. înregistrarea la sfârşitul perioadei a valorii brevetului în curs de realizare: 233 = 721 30.000

Perioada de gestiune II

a.. contabilizarea materialelor auxiliare: 6021 = 3021 5.000

b. recepția brevetului: 205 = % 35.000

233 30.000 721 5.000

c. amortizarea anuală a brevetului, conform metodei liniare de amortizare, pe parcursul celor cinci ani, s-ar înregistra (35.000 lei/ 5 ani = 7.000 lei):

6811 = 2805 7.000

7. Studiu de caz privind imobilizările corporale în curs de execuţie

SC ALFA SRL îşi propune realizarea unei clădiri în regie proprie, construcţie ce urmează a se finaliza într-un termen de 2 luni. Pentru realizarea construcţiei se va utiliza personalul propriu angajat.

Rezolvare:

Luna I:

a. Societatea se aprovizioneaza cu materii prime (cont 301), materiale auxiliare (cont 3021), combustibil (cont 3022) şi alte material consumabile (cont 3028), în baza facturilor primite de la furnizori:

% = 401 24.800 301 10.000

3021 5.000 3022 3.000 3028 2.000 4426 4.800

7

Se întocmeşte nota de intrare-recepţie la data intrării, pentru fiecare gestiune.

b. Se înregistrează consumul de materii prime şi materiale utilizate pentru construcţia clădirii, astfel:

601 = 301 4.500 (Materii prime)

6021 = 3021 2.500 (Materiale auxiliare)

6022 = 3022 800 (Combustibil)

6028 = 3028 200 (Alte materiale consumabile)

Documentele care stau la baza acestor înregistrări contabile sunt: bonuri de consum pentru materiale, deconturi justificative de cheltuieli, după caz.

c. Se înregistrează cheltuielile generate de forţa de muncă proprie (personalul propriu angajat):

641 = 421 7.000 (Salariile personalului)

645 = 43X 1.960 (Asigurari sociale)

Documente care stau la baza acestor înregistrări contabile sunt: state de salarii, situaţii de lucrăriefectuate de propriul personal, devize întocmite de propriul personal, după caz.

La sfârşitul primei luni se calculează valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie efectuate în regie proprie şi neterminate:

Valoarea imobilizarii corporale (total cheltuieli efectuate, aferente realizarii cladirii) :- materii prime si materiale (4.500+2.500+800+200): 8.000 u.m.- cheltuieli cu salarii, asigurari si protectie sociala (7.000+1.960): 8.960 u.m.TOTAL CHELTUIELI (în prima luna) 16.960 u.m.

d. Se înregistrează valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie efectuate în regie proprie şineterminate:

231 = 722 16.960

Documentele care stau la baza acestei înregistrări contabile sunt: nota contabilă şi procesul verbal care atestă efectuarea cheltuielilor sau deviz de lucrări,după caz.

În mod similar se înregistreză cheltuielile efectuate în luna următoare şi presupunem că valoarea cheltuielilor, respectiv a imobilizarilor în curs de execuţie sunt de 25.000 u.m.:

231 = 722 25.000

8

De asemenea, pentru lucrările de branşare la reţeaua electrică societatea ALFA încheie un contract de prestări servicii cu societatea BETA. Prin contract, societatea BETA se obligă să execute şi lucrările interioare care vizează instalaţia electrică a clădirii (de ex.: montare cabluri electrice, prize, întrerupatoare,etc). Costul total este de 10.000 u.m şi se contabilizează astfel:

231 = 404 10.000

Documentele care stau la baza acestei înregistrări contabile sunt: contract, facturi, situaţii de lucrări, devize, procese verbale de recepţie a lucrărilor, dupa caz.

La data finalizării construcţiei sau, după caz, la data recepţiei finale, se înregistrează:

212 = 231 51.960 (Sold debitor cont 231 – Imobilizări corporale in curs)

8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu

Stocul mărfii M la 1 noiembrie este evaluat la 4.000 u.m. (1.000 bucăţi x 4 u.m./bucată). În luna noiembrie, acest stoc este afectat de următoarele operaţii:

– 4 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi; – 10 noiembrie: o intrare de 500 bucăţi la un cost de 4,10 u.m./bucată; – 17 noiembrie: o ieşire de 400 bucăţi; – 25 noiembrie: o intrare de 200 bucăţi la un cost de 4,14 u.m./bucată; – 30 noiembrie: o ieşire de 800 bucăţi. Costul mediu ponderat al perioadei precedente (ipotezã): 4 u.m./bucată. Să se întocmească fişa stocului în cazul în care se utilizează costul mediu ponderat calculat

după fiecare intrare.

Rezolvare:

4 noiembrie: stocul este alcătuit din 600 bucăţi marfă M (1.000 – 400 bucăţi) la costul de 4 u.m./bucată, valoarea totală fiind de 2.400 u.m. (600 bucăţi x 4 u.m./bucată). Costul mărfii ieşite este 1.600 u.m. (400 bucăţi x 4,00 u.m/bucată)

10 noiembrie: stocul este alcătuit din 1.100 bucăţi marfă M, iar noul cost mediu ponderat calculat este: [(600 bucăţi x 4 u.m./bucată)+ (500 bucăţi x 4,1 u.m./bucată)]/(600+500 bucăţi) = 4,05 u.m./bucată

17 noiembrie: stocul este alcătuit din 700 bucăţi marfă M (1.100 – 400 bucăţi) la costul de 4,05 u.m./bucată, valoarea totală fiind de 2.835 u.m. (700 bucăţi x 4,05 u.m./bucată). Costul mărfii ieşite este 1.620 u.m. (400 bucăţi x 4,05 u.m/bucată).

25 noiembrie: stocul este alcătuit din 900 bucăţi marfă M, iar noul cost mediu ponderat calculat este: [(700 bucăţi x 4,05 u.m./bucată)+ (200 bucăţi x 4,14 u.m./bucată)]/(700+200 bucăţi) = 4,07 u.m./bucată

30 noiembrie: stocul este alcătuit din 100 bucăţi marfă M (900 – 800 bucăţi) la costul de 4,07 u.m./bucată, valoarea totală fiind de 407 u.m. (100 bucăţi x 4,07 u.m./bucată). Costul mărfii ieşite este 3.256 u.m. (800 bucăţi x 4,07 u.m/bucată)

9

9. Studiu de caz privind producţia în curs de execuţie aferentă stocurilor

Societatea comercială ALFA SRL, în baza inventarierii de la finele exerciţiului curent (31 decembrie N) a producţiei în curs de execuţie, stabileşte că valoarea producţiei neterminate este 20.000 lei. De asemenea, pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie, se constituie un provizion în sumă de 4.500 lei. În luna ianuarie N+1 se obţin produse finite la cost de producţie de 5.200 lei. La sfârşitul lunii ianuarie N+1, se evidenţiază producţia neterminată, în urma inventarierii şi evaluării la costul de producţie de 12.000 lei. La 31.12.N+1, pe baza inventarului se constată că provizionul constituit la începutul anului, nu se mai justifică.

Prezentaţi tratamentul contabil la 31.12.N şi N+1

Rezolvare:

a. Înregistrarea în contabilitate a producţiei neterminate la 31.12.N:

331 = 711 20.000

b. Înregistrarea în contabilitate a provizionului pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie:

6814 = 393 4.500 c. Reluarea la venituri în anul N+1 a producţiei neterminate, stabilită prin inventarul efectuat anterior

711 = 331 20.000

d. Înregistrarea în contabilitate a produselor finite, în cursul lunii ianuarie, la costul de producţie 5.200 lei

345 = 711 5.200

e. La sfârşitul lunii ianuarie N+1, se evidenţiază producţia neterminată, în urma inventarieii şi evaluării la costul de producţie de 12.000 lei

331 = 711 12.000

f. La 31.12.N+1, pe baza inventarului se constată că provizionul constituit la începutul anului, nu se mai justifică şi ca urmare se anulează pentru suma de 2.500 lei

393 = 7814 4.500

10. Studiu de caz privind contabilizarea tranzacţiilor în sistem second-hand

O societate achiziţionează 1.000 bunuri second-hand în scopul revânzării de la un furnizor UE în valoare de 3.000 EUR, la cursul de 1 EUR = 4,5 lei. Bunurile se vand la bucata cu 27 lei fiecare, TVA 24%. Contabilizaţi operaţiile aferente obiectului de activitate.

10

Rezolvare:

a. Achiziţia mărfurilor, la valoarea nominală a facturii:

371 = 401 13.500 lei 4426 = 4427 3.240 lei (taxare inversa)

b. Vânzarea bunurilor achiziţionate către terţi:

4111 = % 33.480 lei 707 27.000 lei 4427 6.480 lei

c. Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:607 = 371 13.500 lei

11. Studiu de caz privind tranzacţiile în regim de consignaţie

Societatea ALFA trimite un lot de produse finite înregistrat la costul de producţie de 10.000 lei pentru a fi vândute în consignaţie la pret de 16.000 lei (TVA 24 %). Dupa vânzarea produselor, se trimite factura şi se încasează în numerar. Trimiterea produselor finite se înregistreaza pe baza Avizului de însoţire a mărfii cu menţiunea pentru vânzarea în regim de consignaţie şi a Bonului de primire în consignaţie (sau alte documente primare întocmite conform politicilor şi procedurilor aplicate de cei doi colaboratori). Efectuaţi înregistrările contabile conform 3055 /2009.

Rezolvare:

a. Înregistrarea transmiterii produselor finite pentru a fi vândute în regim de consignaţie:

354 = 345 10.000

b. Emiterea facturii după ce sunt vândute produsele:

4111 = % 19.840 701 16.000

4427 3.840c. Scoaterea din gestiune a produselor vândute:

711 = 354 10.000d. Încasarea contravalorii facturii în numerar:

5311 = 4111 19.840

11

12. Studiu de caz privind tranzacţiile la o casă de amanet

În iunie N o casă de amanet încheie un contract cu o persoana fizică în baza căruia îi împrumută suma de 120.000 de lei pe 6 luni. Obiectul gajului îl reprezintă 2 bijuterii din aur. După 6 luni persoana fizică nu rambursează împrumutul, iar bijuterile trec în proprietatea casei de amanet care le va vinde ca mărfuri prin aplicarea unui adaos de 12%, TVA 24%. Mărfurile sunt evidenţiate la preţ cu amănuntul. Comisionul casei de amanet este de 10%. Care sunt înregistrările contabile conform OMFP 3055 /2009?

Rezolvare:

a. Acordarea împrumutului:

2678 = 5311 120.000

Bunurile primite în regim de amanet sunt evidenţate doar în afara bilanţului:

D 8033 “ Valori materiale primite în păstrare sau custodie” = 120.000 lei

b. După 6 luni casa de amanet înregistrează intrarea în gestiune la preţ cu amănuntul a bijuteriilor reţinute:

371 = % 13.640 2678 120.000 378 14.400 (adaos 12%) 4428 32.256

Bunurile primite în regim de amanet sunt evidenţate doar în afara bilanţului:

C 8033 “ Valori materiale primite în păstrare sau custodie” = 120.000 lei

În cazul în care persoana fizică rambursează împrumutul la scadenţă casa de amanet înregistrează:

5311 = % 132.000 2678 120.000

704 12.000 (comision 10%)

Bunurile primite în regim de amanet sunt evidenţate doar în afara bilanţului:

C 8033 “ Valori materiale primite în păstrare sau custodie” = 120.000 lei

12

13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar

Un client cumpara de la casa de schimb 1000 euro la cursul afisat de 4.550 lei/€ (casa de schimb vinde euro). Prezentaţi înregistrărea contabilă aferentă tranzacţiei de schimb valutar, stiind infromaţiile de mai jos:

Sold casa lei 9.500 Sold casa euro 2.450 Curs BNR 4.52 lei/€Curs cumparare euro 4.5 lei/€Curs vanzare euro 4.55 lei/€

5311 = % 4.550 5314 4.520 (4.52*1000€)

708 30 (4,550-4,520) Sold final la sfarsirul zilei: Sold casa lei: 9.500 lei +4.550 lei = 15.050 leiSold casa euro: 2.450 € -1.000€ = 1.450 €

14. Studiu de caz privind importul de stocuri

O întreprindere românească a cumpărat de la un furnizor străin, la 25 octombrie N, mărfuri în valoare de 50.000 euro. Decontarea contravalorii mărfurilor a fost efectuată la 25 ianuarie N+l. Întreprinderea îşi închide conturile sale la 31 decembrie N. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie:

- la 25 octombrie N: 3 lei; - la 31 decembrie N: 2,9 lei; - la 25 ianuarie N+l: 3,2 lei.

Să se prezinte înregistrările în contabilitatea societăţii româneşti.

Rezolvare:

a. La 25 octombrie N, cumpărarea stocului de mărfuri (50.000 euro x 3 lei/euro):

371 = 401 150.000

b.La 31 decembrie N, recunoaşterea câştigului din diferenţe de curs (50.000 euro x 0,1 lei/euro):

401 = 765 5.000

c. La 25 ianuarie N+l, plata furnizorului (50.000 euro x 3,2 lei/euro) şi recunoaşterea unei pierderi din diferenţe de curs (50.000 euro x 0,3 lei/euro):

13

% = 512 160.000401 145.000665 15.000

15. Studiu de caz privind exportul de stocuri

O societate care are ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor cu ridicata, se achizitioneazamărfuri în valoare de 85.000 lei + TVA 24% pe care ulterior le exportă la pretul extern FOB de 25.000euro, la cursul de 4,12 lei/euro. Factura privind mărfurile se încasează prin bancă la cursul de 4,09 lei/euro. Prezentaţi înregistrările contabile:

Rezolvare:a) receptia mărfurilor:

% = 401 101.150 lei 371 85 000 lei

4426 16 150 lei

b) achitarea prin bancă a mărfurilor cumpărate în lei:

401 = 5121 101.150 lei

c) livrarea la export a mărfurilor: 25.000 euro x 4,12 lei/euro= 103.000 lei

4111 = 707 103.000 lei

d) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:

607 = 371 85.000 lei

e) încasarea în valută a creantei externe:25 000 euro x 4,09 lei/euro = 102.250 lei

Diferenta de curs valutar ( 103.000 – 102.250 = 750 lei) se va înregistra în conturile de cheltuieli:

% = 4111 103.000 lei5124 102.250 lei665 750 lei

16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzacţiilor pe baza de commission

Societatea ALFA acţionează ca intermediar. Aceasta revinde bunurile in numele vanzatorului, pe baza de comision. Societatea a primit bunuri in valoare de 25.000 lei pe care le revinde cu un comision de 10%, adica la 27.500 lei. Redaţi înregistrarea contabilă a venitului curent înregistrat de societatea ALFA.

14

Conform OMFP 3055/2009 sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părti, inclusiv în cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu reprezintă venit din activitatea curentă, chiar dacă din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugată persoanele care acţionează in nume propriu sunt considerate cumpărători revânzători. În această situaţie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisionul de intermediere.

Facturarea comisionului de intermediere:

4111 Clienti = % 3.100 lei 704 Venituri din servicii prestate 2.500 lei4427 TVA colectata 600 lei

17. Studiu de caz privind stocurile în curs de aprovizionare

Se achiziţionează un lot de mărfuri pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare la o valoare de 9.000 lei. Întreprinderea cumpărătoare va înregistra valoarea marfurilor cumparate, pentru care s-a incheiat procesul de aprovizionare.

a. Recunoaşterea stocurilor la momentul transferului riscurilor şi beneficiilor

327 = 401 9.000

b. Inregistrarea valorii marfurilor cumparate şi recepţionate:

371 = 327 9.000

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terţi

O societate comercială, având ca obiect de activitate producţia, trimite materii prime în valoare de25.000 lei şi ambalaje în valoare de 15.000 lei la un terţ în vederea prelucrării lor şi obţinerii produselorfinite. În vederea obţinerii de produse finite, terţul adaugă manopera şi restul de materii prime, în valoare de 1.800 lei, TVA 24%. Produsele finite se vând direct din depozitele prelucrătorului, cu o valoare de 61.500 lei, TVA 24%. Prezentaţi înregistrarile contabile aferente tranzacţiilor de mai sus.

Rezolvare:

a. Trimiterea materiilor prime şi ambalajelor la terţ:

351 = % 40.000 301 25.000 (materii prime)

381 15.000 (ambalaje)

b. Înregistrarea producţiei realizate de terţ (pe baza rapoartelor de producţie şi gestiune):

354 = % 41.800

15

351 40.000 401 1.800

c. Înregistrarea TVA aferentă facturii primite de a terţ pentru manoperă si materii prime:

4426 = 401 432d. Vânzarea produselor finite:

411 = % 76.260701 61.5004427 14.760

e. Descărcarea gestiunii:* valoarea materiilor prime si ambalajelor trimise la terţ + valoarea materiilor + manopera facturate de tert.

711 = 354 41.800

19. Studiu de caz privind stocurile aflate în custodie la terţi

Societatea ALFA trimite spre depozitare la o alta societate BETA un stoc de materii prime în valoare de 130.000 lei. Costul depozitării este de 1.500 lei + TVA 24%. Prezentaţi înregistrările contabile ale societăţii ALFA.

Rezolvare:

a. Trimiterea spre depozitare la terţi a stocului de materii prime lui se inregistreaza astfel:

351 = 301 130.000

b. Primirea şi înregistrarea facturii de depozitare:

% = 401 1.860628 1.5004426 360

20. Studiu de caz privind vânzările de stocuri prin cedarea de comision

O agenţie de voiaj a vândut bilete de avion în valoare de 150.000.000 u.m. Ea percepe comision de 15% din preţul de vânzare, restul de 85% revenind companiilor aeriene în numele cărora s-a realizat vânzarea. Să se contabilizeze operaţia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri".

Vânzarea biletelor generează următoarea înregistrare contabilă: „Clienţi „ = % 150.000.000

704 22.500.000 401 127.500.000

16

21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar

La sfârsitul exerciţiului financiar, la o societate care comercializează produse din carne, în urma inventarierii, angajaţii societătii constată un plus de 20 de animale achiziţionate, cu o valoare totală de 600 lei. Prezentaţi înregistrarea contabilă care se efectuează în acest caz.

Rezolvare:

361 = 606 600 lei

22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar

La inventariere se constată un minus de materii prime în valoare de 8.000 lei, care se impută gestionarului la valoarea actuală de 15.000 lei şi TVA 24%. Debitorul achită suma la casieria unităţii. Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii.

Rezolvare:

a. Constatarea minusului la inventar: 601 = 301 8.000

b. Imputarea valorii gestionarului:

4282 = % 18.600 7588 15.000 4427 3.600

c. Încasarea sumei imputate:

5311 = 4282 18.600

23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenţa contabilă

Societatea ALFA deţine un stoc de produse în valoare de 100.000 lei care sunt expirate. Se doreşte scoaterea din gestiune a acestor produse care au depăsit termenul de valabilitate, prin vânzarea lor către o firma specializată de distrugere a produselor expirate. Prezentaţi înregistrările contabile de scoatere din gestiune a mărfurilor expirate.

Rezolvare:

a. Înregistrarea scoaterii din gestiune a marfurilor expirate: 607 = 371 100.000

17

b. Înregistrarea TVA nedeductbila pentru marfurile expirate la nivelul TVA-ului dedus la intrarea în gestiune:

635 = 4427 24.000

24. Studiu de caz privind privind stocurile distruse ca urmare a unor cauze de forţă majoră

O societate, care deţine în gestiune ambalaje, constată că în urma unei inundaţii 50% din ambalaje sunt distruse. Valoarea totală a ambalajelor deţinute este de 300.000 lei. Prezentaţi înregistrarea contabilă pentru evidenţierea ambalajelor distruse.

Rezolvare:

Pierderile se recunosc drept cheltuieli extraordinare din calamităţi naturale:

671 = 381 150.000

25. Studiu de caz privind emiterea, achiziţia şi utilizarea tichetelor de masa

O societate comercială achizitionează tichete de masă în valoare de 15.000 de lei în vederea acordarii lor catre salariati. Serviciile de imprimare a tichetelor de masa costă 150 lei, TVA 24 % Prezentaţi înregistrarile contabile aferente achiziţiei acestora:

Rezolvare:

a. Înregistrarea facturii pentru achizitia tichetelor:

% = 401 15.1865328 15.000628 1504426 36

b. Înregistrarea cheltuielii cu tichetele distribuite angajaţilor:

642 = 5328 15.000

c. Achitarea facturii către furnizor:401 = 5121 15.186

26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii şi clienţii

18

La data 25 iulie N societatea ALFA achită furnizorul de mărfuri în numerar pentru suma de 4000 lei. La data de 29 iulie N societatea ALFA vinde mărfuri în valoare de 10.000 lei pe credit comercial, în baza avizului de însotire a mărfii. La data de 03 august N societatea întocmeşte factura pentu mărfurile vândute în valoare de 9.000 lei, TVA 24% şi încaseaza valoarea de la client în contul de la banca. Arătaţi care sunt înregistrarile contabile ce trebuie făcute.

a. Achitarea furnizorului in numerar la 25 iulie N:

401 = 5311 4.000 lei

b. Livrarea marfurilor pe baza de aviz de insotire a marfii in 29 iulie N:

418 = % 12.400 lei707 10.000 lei4428 2.400 lei

c. Înregistrarea facturii emise la data de 03 august N:

418 = % (12 400 lei) 707 (10 000 lei) 4428 (2 400 lei)

4111 = % 11.160 lei 707 9.000 lei 4427 2.160 lei

d. Încasare factură emisă către client:

5121 = 4111 11.160 lei

27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit

Societatea comercială ALFA livrează cu factură societăţii BETA produse în valoare de 400.000 lei şi TVA 24%. Furnizorul acceptă la plată bilet la ordin întocmit de client. După primirea efectului comercial furnizorul îl depune la bancă şi îl încasează la scadenţă. Costul produselor finite livrate este de 360.000 lei. Prezentaţi înregistrările contabile la cele două societăţi comerciale.

Rezolvare:

SC ALFA SRL(furnizor)

a. Emiterea facturii de vânzare a produselor finite:

4111 = % 496.000 701 400.000

19

4427 96.000

b. Scoatere din gestiune a produselor finite vândute:

711 = 345 360.000c. Acceptarea biletului la ordin:

413 = 411 496.000

d. Depunere la banca a efectului comercial primit:

5113 = 413 496.000

e. Incasarea efectelor comerciale la scadenţă:

5121 = 5113 496.000

SC BETA SRL(client)

a. Înregistrarea facturii de achiziţie a produselor finite (materiale consumabile):

% = 401 496.000302 400.0004426 96.000

b. Emiterea biletului la ordin:

401 = 403 496.000c. Achitarea la scadenţă:

403 = 5121 496.000

28. Studiu de caz privind evaluarea crenţelor şi datoriilor în lei şi în valută la sfârşitul exerciţiului financiar

La 15 mai N, societatea românească ALFA a acordat un împrumut de 20.000 euro filialei germane BETA. La 15 aprilie societatea germană BETA a acordat un împrumut de 20.000 euro filialei ALFA din România. Acest împrumut are, de fapt, caracterul unei finanţări permanente. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: - la 15 mai N: 3,8 lei/euro; - la 31 decembrie N: 4 lei/euro. - la 15 aprilie N: 3.8 lei/euro.

Să se contabilizeze, la ALFA, acordarea împrumutului şi evaluarea creanţei la închiderea exerciţiului N si la BETA, primirea împrumutului şi evaluarea datoriei la închiderea exerciţiului N, în conformitate cu în conformitate cu IAS 21 „Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar".

20

Rezolvare:

a) Acordarea împrumutului la cursul de la data tranzacţiei pe data de 15 mai N:

20.000 euro x 3,8 lei/euro = 76.000 lei: 2671 = 5124 76.000

b) Evaluarea creanţei la închiderea anului N: 20.000 euro x 4 lei/euro = 80.000 lei, şi recunoaşterea diferenţei de curs valutar: 80.000 lei – 76.000 lei = 4.000 lei:

2671 = 765 4.000 lei

c) Primirea împrumutului la cursul de la data tranzacţiei pe data de 15 aprilie N: 20.000 euro x 3,8 lei/euro = 76.000 lei:

5124 = 167 76.000 lei

c) Evaluarea datoriei la închiderea anului N: 20.000 euro x 4 lei/euro = 80.000 lei, şi recunoaşterea diferenţei de curs valutar: 80.000 lei – 76.000 lei =4.000 lei:

665 = 167 4.000 lei

29. Studiu de caz privind impozitul pe profit

La societatea ALFA SRL există următoarea situaţie în conturi la data de 30.06.N:

• Venituri din exploatare: 350.000 lei• Cheltuieli din exploatare: 180.000 lei• Venituri financiare: 75.000 lei• Cheltuieili financiare: 15.000 lei• Venituri extraordinare: 7.500 lei• Dividende primite de la o alta persoana juridica romana: 15.000 lei• Amenzi si penalitati in relatiile cu institutiile statului: 1.500 lei• Chelt. de protocol care depasesc limitele prevazute de lege: 2.500 lei

Prezentaţi calculul impozitului pe profit şi evidenţierea sa în contabilitate.

Rezolvare:

Profitul impozabil= Venituri totale-Cheltuieli totale-Venituri impozabile+Cheltuieli nedeductibile

Profit impozabil = (350.000 lei – 180.000 lei) + (75.000 lei – 15.000 lei) + (7.500 lei – 0 lei)– 15 000 lei + (1.500 lei + 2.500 lei) = 226.500 lei

21

Profit impozabil = 226.500 leiImpozit de plata = 226.500 lei * 16% = 36.240 lei

a. Constituire obligatiei de plata:

691 = 4411 36.240

b. Închidere cont cheltuiala cu impozitul pe profit:

121 = 691 36.240

c. Virarea obligaţiei de plată către bugetul de stat:

4411 = 5121 36.240

30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol

Presupunem că se cunosc următoarele informaţii despre activitatea unui agent economic: Venituri totale: 35.000 lei, din care:

- venituri din anularea cheltuielilor pt.care nu s-au acordat deduceri: 3.000 lei - dividende primite de la o persoană juridica română: 3.500 lei

Cheltuieli totale: 17.000 lei , din care: - cheltuieli de protocol: 1.500 lei - cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrelor anterioare: 500 lei.

Să se determine profitul net realizat de agentul economic având în vedere limitarea cheltuielilor de protocol.

Rezolvare:

Profitul impozabil= Venituri totale-Cheltuieli totale-Venituri impozabile+Cheltuieli nedeductibile

Venituri totale = 35.000 leiCheltuieli totale = 17.000 leiVenit impozabil = 3.000+3.500=6.500 leiCheltuieli nedeductibile = 500+1230(protocol nedeductibil)=1044 lei

Baza de calcul pentru cheltuieli de protocol: Venituri impozabile-(cheltuieli aferente veniturilor impozabile-cheltuieli de protocol)+cheltuieli cu impozitul pe profit = = (35.000-6.500)-17.000+1.500+500 = 13.500 lei Cheltuieli de protocol deductibile = 2% x 13.500 = 270 lei. Cheltuieli de protocol nedeductibile = 1.500-270 = 1.230 lei

22

Profit impozabil = 35.000-17.000-6.500+1.730 = 16.230 lei Impozit pe profit = 16% x 16.230 = 2.596,8 lei

Profit net = 35.000-17.000-2.596,8 = 15.403,2 lei.

23