Aplicatii Macro Piata Muncii, Somaj, Monetara

7/12/2019 Aplicatii Macro Piata Muncii, Somaj, Monetara

http://slidepdf.com/reader/full/aplicatii-macro-piata-muncii-somaj-monetara 1/5

Piaţa muncii

1) Atunci când efectul de substituţie domină efectul de venit, elasticitatea ofertei individuale de muncă înraport cu salariul este: a) pozitivă; b) nulă; c) negativă; d) +∞; e) −∞ .

2) Curba ofertei individuale de forţă de muncă este cotită, indicând faptul că: a) dacă salariul este ridicat,atunci efectul de substituţie este dominant; b) dacă salariul este ridicat, atunci efectul de venit estedominant; c) efectele de substituţie şi de venit au acelaşi sens; d) efectul de substituţie devine maiimportant pe termen lung; e) efectul de venit devine mai important pe termen lung.

3) Dacă efectul de venit este mai puternic decât efectul de substituţie, atunci oferta individuală de muncă:a) este perfect elastică; b) este perfect inelastică; c) are pantă negativă; d) are pantă pozitivă; e) estecrescătoare.

Pe piaţa muncii, cererea de forţă de muncă scade mai mult decât creşte oferta de forţă de muncă. Salariul şinumărul de lucrători angajaţi la nivelul de echilibru: a) cresc; b) scad; c) creşte şi respectiv, scade; d)scade şi respectiv, creşte; e) rămân constante.

4) La un moment dat, pe piaţa muncii există exces de ofertă de forţă de muncă în domeniul informatic. Înacest domeniu, salariul are tendinţa să: a) crească; b) scadă; c) rămână constant; d) fie egal cu zero; e)fie întotdeauna într-o relaţie inversă cu productivitatea muncii.

5) Dacă cererea de muncă creşte, salariul creşte deoarece: a) la vechiul nivel de echilibru al salariuluiexistă un exces de ofertă; b) salariul de echilibru este determinat de cerere; c) salariul de echilibru este

determinat de ofertă; d) salariul de echilibru este permanent stabil; e) la vechiul nivel de echilibru alsalariului există un exces de cerere.6) O persoană care tocmai a absolvit facultatea şi nu şi-a găsit încă un loc de muncă face parte din

următoarea categorie de şomaj: a) voluntar; b) fricţional; c) structural; d) tehnologic; e) dediscontinuitate.

7) Dacă efectul de venit este egal cu cel de substituţie, oferta de muncă este, în raport cu salariul: a)inelastică; b) perfect inelastică; c) elastică; d) perfect elastică; e) cu elasticitate unitară.

8) Deplasarea curbei cererii de muncă spre dreapta poate avea loc atunci când: a) oferta de muncă scade caurmare a scăderii populaţiei totale; b) munca este parţial înlocuită cu capital; c) salariul orar scadeceteris paribus; d) întreprinderile anticipează o reducere a volumului vânzărilor; e) guvernul acordăfacilităţi firmelor care angajează tineri.

9) Deplasarea curbei ofertei de muncă spre dreapta are loc atunci când: a) populaţia activă scade; b) muncaeste înlocuită cu capital; c) populaţia ocupată creşte; d) tot mai multe femei casnice doresc să lucreze,intrând în categoria populaţiei active disponibile; e) creşte volumul investiţiilor în economie.

10) Dacă cererea privind bunurile realizate cu ajutorul factorului muncă va scădea, atunci: a) creşte ofertade muncă; b) cererea de muncă va spori; c) cererea de muncă se va reduce; d) scade oferta de muncă; e)cererea şi oferta de muncă nu vor fi afectate.11) Dacă are loc o creştere a cererii pe piaţa bunului X, atunci: a) cererea de muncă venită din partea

firmelor producătoare de bunul X se va reduce; b) cererea de muncă venită din partea firmelor producătoare de bunul X va creşte; c) oferta de muncă specializată în producerea bunului X va scădea;d) salariul plătit de firmele ce produc bunul X va scădea ; e) oferta de locuri de muncă în producerea bunului X se va reduce.

12) Salariul nu va creşte dacă: a) productivitatea muncii creşte; b) cererea de muncă înregistrează ocreştere; c) oferta de muncă se reduce; d) oferta de muncă sporeşte; e) cererea de muncă înregistrează ocreştere, iar oferta de muncă se reduce.

13) Piaţa muncii pentru profesori, într-o localitate unde există două licee, se încadrează în tipul de piaţă:a) cu concuren perfect , dac profesorii sunt organiza i în sindicate puternice; b) de monopolţă ă ă ţ

bilateral; c) de oligopol; d) de oligopson; e) cu concuren monopolistic .ţă ă

14) Dacă are loc o creştere a nivelului salariului minim garantat, cel mai probabil efect va fi: a) o creştere aocupării ca urmare a creşterii cererii de muncă; b) o reducere a salariilor pentru salariaţii din sindicate;c) o reducere a ratei şomajului în rândul angajaţilor mai puţin productivi; d) o creştere a şomajului înrândul persoanelor cu experienţă redusă; e) o reducere sensibilă a ofertei de muncă.



15) Atunci când un sindicat reuşeşte să obţină o creştere salarială pentru membrii săi, totodată va conducela: a) creşterea productivităţii totale în aceeaşi proporţie cu creşterea salarială; b) o reducere a cantităţiide muncă cerute de firmă; c) o creştere a salariilor în ramurile/firmele nesindicalizate; d) o creştere aofertei de locuri de muncă; e) nici unul din raspunsurile de mai sus.

16) Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează cererea de muncă: a) reprezintă nevoia de muncăsalariată; b) provine din partea firmelor; c) se poate exprima prin numărul locurilor de muncă; d)depinde de productivitatea muncii; e) exprimă numărul persoanelor care doresc să muncească.

17) Efectul de substituţie pe piaţa muncii stimulează o persoană: a) să muncească mai puţin; b) să substituietimpul de muncă cu timp liber; c) să muncească mai mult; d) să accelereze ritmul de muncă; e)să preţuiască timpul liber.

18) Mărimea cererii de muncă nu depinde de: a) situaţia economică a firmelor; b) populaţia activă şievoluţia ei; c) faza ciclului economic; d) volumul total al investiţiilor; e) mărimea salariului;

19) Amplificarea excedentului ofertei de muncă faţă de cererea de muncă este influenţată de: a) creşterea productivităţii muncii; b) creşterea numărului locurilor de muncă; c) creşterea gradului de angajare; d)reducerea natalităţii; e) caracterul extensiv al economiei.

20) Activităţile care fac obiectul cererii şi ofertei de muncă sunt: a) casnice; b) realizate de salariaţi; c)realizate de toţi cei care lucrează; d) realizate de studenţi şi elevi; e) realizate de nesalariaţi.

21) Cererea de muncă derivă din: a) nevoia de a munci a persoanelor adulte; b) cerinţa şomerilor de a seîncadra în muncă; c) nevoia de bunuri care se pot obţine prin muncă salariată; d) solicitarea de a munciformulată de persoanele casnice; e) nevoia de a munci a tinerilor absolvenţi ai unei forme de calificare.

22) Dacă cererea şi oferta de muncă pe ansamblu ar fi egale (realizând echilibrul pe piaţa muncii): a) nuexistă şomaj involuntar şi natural; b) nu există nici un fel de şomaj; c) există şomaj de echilibru; d)există doar şomaj fricţional; e) există doar şomaj structural

23) Cererea de muncă depinde în primul rând: a) nivelul salariului solicitat de sindicate; b) productivitateamarginală a muncii şi salariul mediu; c) echilibrul de forţe dintre patronate şi sindicate; d)reglementărilor impuse de guvern pe piaţa muncii; e) fluxurile migratori ale forţei de muncă.

Şomajul

1) Creşterea cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor determină, în condiţiile unei oferte de muncă

nemodificată: a) creşterea ratei şomajului; b) reducerea ratei şomajului; c) scăderea cererii de muncă; d)reducerea salariilor; e) scăderea producţiei.

2) Creşterea cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor determină, în condiţiile unei oferte de muncănemodificată: a) creşterea ratei şomajului; b) reducerea ratei şomajului; c) scăderea cererii de muncă; d)reducerea salariilor; e) scăderea producţiei.

3) Sporirea investiţiilor în retehnologizare determină, pe termen lung: a) creşterea şomajului structural; b)creşterea şomajului tehnologic; c) reducerea şomajului sezonier; d) reducerea şomajului structural; e)creşterea şomajului deghizat.

4) Şomajul natural descrie acel nivel al şomajului la care: a) producţia economiei corespunde nivelului

potenţial; b) are loc accelerarea inflaţiei; c) şomajul fricţional este nul; d) şomajul structural este nul; e)şomajul tehnologic este nul.

5) Raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia ocupată este de 1 la 4. Ştiind că populaţia activă cuprindeşomerii şi populaţia ocupată, rata şomajului calculată la populaţia activă este: a) 25%; b) 20%; c) 30%;d) 8%; e) 15%.

6) Populaţia totală este de 22,5 milioane persoane. Populaţia în afara limitelor pentru vârsta de muncă estede 10 milioane persoane. Populaţia în vârstă de muncă, dar inaptă, este de 0,2 milioane persoane.Persoanele casnice, elevii, studenţii şi militarii în termen însumează 0,8 milioane persoane. Dacă populaţia ocupată este de 10 milioane persoane, atunci numărul şomerilor şi rata şomajului calculată în



raport cu populaţia activă sunt: a) 2,3 milioane, 23%; b) 2,3 milioane, 20%; c) 1,5 milioane, 15%; d) 1,5milioane, 13,04%; e) 2,5 milioane, 21,73%.

7) Şomajul se referă la: a) un dezechilibru economic, cererea de muncă fiind mai mare decât oferta; b) undeficit de forţă de muncă; c) o stare pozitivă a economiei; d) neasigurarea locurilor de muncă pentru o parte din populaţia activă disponibilă; e) satisfacerea cererilor de angajare, indiferent dacă solicitanţii ausau nu un loc de muncă.

8) Şomajul apare atunci când: a) cererea este mai mare decât oferta pe piaţa muncii; b) cererea este maimică decât oferta pe piaţa muncii; c) cererea este egală cu oferta pe piaţa muncii; d) există exces decerere pe piaţa muncii; e) piaţa muncii este în echilibru.

9) Rata şomajului se calculează ca raport între: a) populaţia ocupată şi populaţia activă; b) populaţiaocupată şi populaţia totală; c) populaţia activă şi populaţia totală; d) numărul şomerilor şi populaţiatotală; e) numărul şomerilor şi populaţia activă.

10) Din perspectiva pieţei muncii, modificarea structurii economiei pe activităţi se reflectă în: a) şomajulciclic; b) şomajul structural; c) şomajul tehnologic; d) creşterea ofertei de forţă de muncă; e) creşterearesurselor de forţă de muncă.

11) Din perspectiva pieţei muncii, progresul tehnologic se reflectă în: a) şomajul ciclic; b) şomajulstructural; c) şomajul tehnologic; d) creşterea ofertei de forţă de muncă; e) creşterea resurselor de forţăde muncă.

12) Dacă piaţa muncii este în echilibru, atunci: a) nu există şomaj; b) nu există şomaj involuntar; c) nu existăşomaj voluntar; d) populaţia ocupată este egală cu populaţia activă; e) populaţia ocupată este mai maredecât populaţia activă.

13) Percepţia că salariile sunt prea mici determină: a) şomaj involuntar; b) şomaj voluntar; c) creştereaofertei de forţă de muncă; d) reducerea cererii de forţă de muncă; e) reducerea ofertei excedentare deforţă de muncă.

14) Negocierile colective care impun un nivel ridicat al salariului determină: a) creşterea cererii de forţă demuncă; b) reducerea cererii de forţă de muncă; c) diminuarea şomajului; d) creşterea populaţiei ocupateîn raport cu populaţia activă; e) reducerea ofertei de forţă de muncă.

15) Dacă rata actuală a şomajului este mai mare decât rata şomajului natural, atunci: a) resursele economieisunt suprautilizate; b) rata şomajului natural este prea mică; c) în economie există presiuni inflaţioniste puternice; d) toate variantele de mai sus; e) nici una dintre variantele de mai sus.

Piaţa monetară

1) Creşterea ratei dobânzii determină: a) creşterea costului de oportunitate pentru cererea de monedă; b)reducerea costului de oportunitate pentru cererea de monedă; c) creşterea masei monetare; d) creşterea produsului intern brut; e) creşterea investiţiilor.

2) Cota rezervelor obligatorii ale băncilor este de 20%. Suma maximă de monedă scripturală creată desistemul bancar ca urmare a unui depozit iniţial de 2 miliarde u.m. este: a) 20 miliarde u.m.; b) 10miliarde u.m.; c) 8 miliarde u.m.; d) 5 miliarde u.m.; e) 2 miliarde u.m.

3) Cererea de monedă pentru motivul tranzacţional este L1= 50 + 0,5⋅ Y , unde Y este venitul agregat.

Cererea de monedă pentru motivul speculativ este L2= 50−125⋅r , unde r este rata dobânzii. Dacă



oferta de monedă este de 325 u.m., iar venitul agregat este de 500 u.m., atunci rata dobânzii este: a)10%; b) 15%; c) 20%; d) 25%; e) 30%.

4) Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă: a) tipărind numerar; b) acordând credite; c)schimbând numerarul din casierie în rezerve la banca centrală; d) cumpărând titluri guvernamentale; e)acceptând depozite.

5) Dacă banca centrală reduce cota rezervelor obligatorii, atunci: a) publicul nebancar cumpără mai multetitluri de stat; b) băncile acordă mai puţine credite; c) băncile creează mai mulţi bani; d) formareacapitalului este descurajată; e) preţurile se reduc.

6) Economisirea este descurajată atunci când: a)rata dobânzii se reduce; b)rata dobânzii rămâne constantă;c)rata dobânzii creşte; d)rata dobânzii este mai mare decât rata inflaţiei; e)rata dobânzii este mai mare decâtdeprecierea monedei naţionale.7) În situaţia în care cererea de fonduri de împrumut creşte mai rapid faţă de oferta de

fonduri de împrumut, rata dobânzii de echilibru pe piaţa monetară: a) creşte; b) scade;c) rămâne constantă; d) este zero; e) este întotdeauna egală cu rata inflaţiei.

8) Pe piaţa monetară cererea şi oferta de fonduri de împrumut sunt Cm=10-20d’ şi Om=5+30d’, unde d’reprezintă rata dobânzii. La echilibru, rata dobânzii şi mărimea fondurilor de împrumut (în mii mld. lei)sunt: a) 15% şi respectiv 8; b) 15% şi respectiv 10; c) 10% şi respectiv 8; d) 10% şi respectiv 10; e) 25%şi respectiv 10.

9) Băncile comerciale contribuie la expansiunea monetară: a) tipărind bani; b) acordând credite; c)

utilizându-şi rezervele de numerar pentru a satisface cererile de retrageri; d) vânzând titluri de stat; e)atrăgând depozite.

10) Cât a fost rata rezervei obligatorii dacă la o bază monetară de 10 mld. u.m. s-a creat, prin sistemul bancar, monedă de cont în valoare de 50 mld. u.m.? a) 10%; b) 15%; c) 20%; d) 50%; e) 25%.

11) Cu cât ar trebui să sporească volumul bunurilor şi serviciilor astfel încât la o creştere a masei monetarecu 20% şi o viteză de rotaţie constantă, puterea de cumpărare a banilor să nu se modifice? a) 20%; b)30%; c) 15%; d) 10%; e) 25%.

12) Cererea de monedă în funcţie de mobilul tranzacţional şi al prudenţei este L1 = 10 + 0,5Y, iar cea înfuncţie de mobilul speculaţiei, L2 = 50 − 125 i. Ştiind că oferta de monedă este de 100 u.m, determinaţirata dobânzii pentru un venit de echilibru de 100 u.m. a) 5%; b) 3%; c) 8%; d) 12%; e) 10%.

13) Cererea de monedă pentru motivul tranzacţional este L1= 50 + 0,5⋅ Y , unde Y este venitul agregat.

Cererea de monedă pentru motivul speculativ este L2= 50−125⋅r , unde r este rata dobânzii. Dacă

oferta de monedă este de 325 u.m., iar venitul agregat este de 500 u.m., atunci rata dobânzii este: a)10%; b) 15%; c) 20%; d) 25%; e) 30%.

14) Dacă o bancă comercială creează 200 mil. u.m. monedă scripturală în baza existenţei unor depozite de40 mil. u.m. şi nu există scurgeri în afara sistemului bancar, rata rezervelor bancare obligatorii este: a)10%; b) 15%; c) 20%; d) 5%; e) nu se poate determina.

15) Masa monetară creşte cu 26%, iar preţurile cresc cu 20%. Dacă viteza de rotaţie a monedei esteconstantă, atunci volumul fizic al tranzacţiilor: a) creşte cu 5%; b) scade cu 26%; c) creşte cu 26%; d) nuse modifică; e) creşte cu 20%.

16) Dacă BNR doreşte să scadă rata dobânzii atunci ar trebui: a) să restrângă masa monetară; b) să impunărestricţii privind acordarea de credite; c) să crească oferta de bani; d) să scadă oferta de bani; e) toaterăspunsurile sunt corecte.

17) Dacă se urmăreşte creşterea ofertei de monedă, atunci banca centrală trebuie: a) să achiziţioneze titluriguvernamentale; b) să crească rata dobânzii la refinanţarea băncilor comerciale; c) să crească cotarezervelor obligatorii; d) toate variantele de mai sus; e) nici una dintre variantele de mai sus.

18) Masa monetară reprezintă la un moment dat 5000 mld. u.m. Numerarul reprezintă 20% din mărimeamasei monetare. Care dintre următoarele consecinţe este posibilă în cazul constituirii unor depozite bancare de 100 mld. u.m.? : a) masa monetară creşte cu 100 mld. u.m.; b) masa monetară scade cu 100mld. u.m.; c) numerarul scade cu 10%; d) numerarul creşte cu 10%; e) banii de cont cresc cu 10%.



19) În perioada T0 – T1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20% iar viteza de circulaţie a banilor creşte de 2 ori. Volumul bunurilor economice creşte cu 100% iar ponderea bunurilor destinateautoconsumului este 25%. În aceste condiţii, masa monetară: a) scade cu 20%; b) scade cu 50%; c)creşte cu 100%; d) creşte cu 25%;e) rămâne neschimbată.

20) Creşterea ofertei de monedă determină: a) scăderea ratei dobânzii şi a cererii agregate; b) creşterea rateidobânzii şi a cererii agregate; c) scăderea ratei dobânzii şi creşterea cererii agregate; d) creşterea rateidobânzii şi scădererea cererii agregate; e) scăderea ratei dobânzii şi menţinerea constantă a cererii agregate.

Aplicatii Macro Piata Muncii, Somaj, Monetara

Documents

Transcript of Aplicatii Macro Piata Muncii, Somaj, Monetara