anul sarpelui orb C. Trandafir

1 2

C. Trandafir

1990. Anul şarpelui orb

3 4

C. Trandafir

1990. Anul şarpelui orb(Jurnal din Provincie)

Moto: „Nu eram nişte fanatici ai anticomunismului depeşteră. Vedeam Comunism istoric, iar în comunişti –oameni care pot să se preschimbe în Democraţi. În acestsens scria [Gyorgy] Konrad despre Imre Nagy, iar HavelDespre Frantisek Kriegel. Aşa că mai târziu, după 1989 nune-a plăcut – nici lui Havel, nici lui Konrad, nici mie –fundamentalismul radicalilor anti-comunişti, mai ales alcelor care în anii dictaturii fuseseră muţi ca peştele, iaracum voiau să construiască spânzurători pentrucomunişti.”

(Adam Michnik)

5 6

Memoria de rezervă (Argument)

Jurnalul acesta conţine un paradox: cineva nemulţumit de felullui de a fi, dezordonat şi inconsecvent, scrie zilnic şi telegrafic într-un caiet început în 1974, continuă să consemneze puţin maidetaliat în altele şi ajunge să noteze şi în ziua de azi. A fost o joacă,a devenit un reflex condiţionat şi, parcă, o manie. Din îndeletnicirestrict personală pentru uzul strict personal, totalitatea dobândichipul unei „cronici de familie”, cu antene răsfirate în jur, şi,începând cu anul 1990, s-a transformat în jurnal propriu-zis. Adicăscris pentru a putea fi publicat, dacă e nevoie. Nu m-am feritniciodată de banalităţi, le-am provocat, le-am înregistrat, măîncântă mai mult decât jurnalele „de idei” şi decât jurnalele desprelucruri şi întâmplări remarcabile. Ceea ce nu înseamnă că acesteadin urmă nu se strecoară, asta ţine de vedere şi de orizontul deaşteptare. Ba observ că anul 1990 este chiar supraîncărcat cuevenimente socio-politice, ca într-un fel de eliberare şi deentuziasm civic.

Fără să fi ştiut mai înainte de la cineva şi voluntar, am transcrisceea ce-am am observat, nesemnificativ. Acum înţeleg vorbelebine chibzuite: „Sensul amănuntelor eşti chiar tu”. Un personaj alaceluiaşi scriitor, Sorin Preda, glăsuieşte tot cu mult schepsis:„Întotdeauna ne comportăm de parcă ne-ar fi teamă să nu uităm…Aşa se face că povestim, că ţinem jurnale intime, ne construim înjurul nostru ceva ce s-ar putea numi o a doua memorie, o memoriede rezervă”. Şi o convorbire cu mine însumi, care s-a transformat

într-un dialog cu oricine altcineva.Vederea e din Provincie, adevărat – o provincie „centrală”, şi în

consecinţă, vrând-nevrând, e predominată de aerul provincial, însensul geografic al cuvântului. Aşa s-ar explica de ce multe lucrurinu interesează pe cei „dinafară”, decât dacă au şi ei un „ochi”poftitor de imagini cu un oarece pitoresc al lor. În absenţa unuititular de mare prestigiu, care să stârnească imediat curiozitateaintimităţii sale, Jurnalul de faţă vine cu privirea (proaspătă, sezice) a unui ageamiu chiar şi asupra unor întâmplări cu o mailargă deschidere. Încât îşi îngăduie să se revendice ca ominicronică a anului 1990, pornind de aici şi aruncând priviri câtmai departe.

Eliminările indicate prin paranteză dreaptă […] nuprejudiciază impresiile şi notaţiile la cald. Ele, eliminările, sunt saubagatele absolut intime (bune şi ele pentru ahtiaţii de indiscreţii),poliloghii, repetiţii sau orori sentimental-moraliste. Au mai fostefectuate unele îndreptări stilistice, care nu prejudiciază cu nimicautenticitatea „originalului”. Ceea ce pare „literar” nu-i decât felulmeu de a scrie. Indicele de nume, necesare pentru studii şicercetări, au rostul aici nu de a sugera „bogăţia” referenţială, ci dea oferi eventualului cititor posibilitatea de a se orienta unde vrea,de a răsfoi cărticica în orice sens şi de a alege ce pofteştedumnealui.

C. Trandafir 1990. Anul şarpelui orb

7 8

Prolog. 22-31 dec. 1989

În cartea-jurnal, 1989. Vedere din Provincie, am transcrisnumai până pe data de 22 dec. Epilogul de acolo conţine numai câtevanotaţii dintr-o foarte zbuciumată perioadă, 22-31 dec. 1989. Anul 1990urmează să fie, dacă va fi, cuprins în altă carte, la cerinţa vajnicilorcetitori.

Jurnalul trebuie să cuprindă date exacte, aşa cum le-a perceputdiaristul atunci. Improvizaţiile ulterioare n-au nici o noimă…Însemnările mele sunt din jurnalul ţinut şi în acele zile, entuziaste pânăla naivitate, dar şi cu ceva discernământ specific unui spirit criticveritabil. În tot cazul, acum nu-mi mai convin momentele frenetice, le voiomite prin semnul […]. N-aş publica acest episod extrem de controversatazi. Fiecare deţine „varianta” lui (a partidelor la care s-au îngrămăditpentru avantaje de toate felurile), ba că a fost Revoluţie, ba că a fost„lovitură de stat”. E tot o bulibăşeală ulterioară. Eu n-am decât jurnalulacesta, aşa cum l-am scris atunci. Nu voi continua cu notaţiile de după31 dec. 1989, decât mai târziu şi dacă voi fi solicitat cu mare abnegaţie.A bonne entendeur, salut!

Ceea ce s-a şi întâmplat. Îmi face plăcere, dar riscul e mare şi totnu-mi displace.

C. Trandafir

9 10

Ieşirea din subterană

22 dec. 1989, vineri. Pe la 12 noaptea, ca să mă aerisesc,răsfoiesc ultimele gazete literare. Aici, treburile decurg întonalitatea împământenită. Un recital de poezie patriotică şirevoluţionară adună poeţi de seamă: Florin Costinescu, AdiCusin, Ioana Diaconescu, Nicolae Dragoş, Ion Horea, GheorgheIstrate, Mircea Florin Şandru. La Buşteni, fu a XII-a ediţie amanifestării „Poarta Bucegilor” cu tema „Patriotismul –coordonată permanentă a literaturii române”. Au loc întâlniri cucititorii, simpozioane. Ion Rahoveanu scrie despre eroi şi înălţimi,Dumitru Bălăeţ, „Soare pe pământ”, Victor Nistea, „Sub arc deaur”. M-am săturat de „poezie”, notez dintr-un text în proză deAl. S. – „Cuvântul de ordine pentru toate domeniile de activitatedin ţara noastră îl constituie în momentul de faţă calitatea.Aceasta este una dintre marile idei cuprinse în documenteleadoptate de Congresul al XIV-lea al P. C. R. În raza ei intră nunumai producţia de bunuri materiale, ci şi tot ceea ce se realizeazăîn cultură, «Este, de asemenea necesar – arăta tovarăşul NicolaeCeauşescu - să ridicăm mai puternic nivelul activităţii de creaţieliterară, artistică”. Această frază se cuvine să devină un mementopentru toţi promotorii vieţii spirituale din România” etc. Iar înlume, O mie şi una de nopţi devin film în regia Philippe de Broca,rolul Şeherezadei, interpretat de Catherine Zeta-Jones. DonaţiePuşkin de colecţii de documente şi cărţi. Regizorul filmului RainMan, Barry Levinson, pregăteşte un film nou, Familia, povestea

unor emigranţi în State între anii 1918-1960.Mă culc la 2 noaptea, bineînţeles că n-am putut dormi decât cu

tranchilizante. La ora 5, deşteptarea dintr-un somn iepuresc,chinuit. A fost noaptea cea mai lungă şi mai sinistră şi maidătătoare de nădejdi. De altfel, am spus şi repet: regimul nu maiare nici o şansă, s-a prăbuşit iremediabil. Până acum era ocaricatură lugubră, acum e un cadavru. Deviza naţională e înaplicare: „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!” Întreaga noapteaa continuat carnagiul. Securitatea şi poliţia acţionează,demonstranţii aşijderea. Morţi şi răniţi la spitalul Colţea. Poliţia îialungă pe cei care vor să acorde ajutor victimelor. Terenulconfruntării sângeroase: Universitate, Intercontinental, Magheru,Piaţa Romană, Ştirbey Vodă. Nu se poate evalua numărulmorţilor. „Opera” magistrală, „cărţile” genialei lighioane au fostfăcute praf şi arse. Un corespondent spune că sunt mai mult de 20de morţi. În faţa Ambasadei americane se află 9 morţi, tineriîmpuşcaţi în cap. Unităţile de securitate şi de altă natură, cublindate, sunt mobilizate, dar se fac declaraţii că nu vor interveni.La Arad, se intră în acţiune represivă . Focuri automate în centruoraşului, pe Bulevardul Republicii. E de presupus că o grevăgenerală va izbucni azi în toată ţara. Au început, chiar îndimineaţa asta, la Budapesta. O petiţie arată că până acumguvernul sovietic nu şi-a făcut datoria legitimă. Prea stau înespectativă. Procesiune cu lumânări. Singurele agenţii care potîncă să transmită de la Bucureşti sun TASS şi Taniug…

Nu mai pot să uit figura scălâmbă a tiranului, ieri, în balconulCC, promiţând lucruri deşarte, huiduit, cu mâna rămasăsuspendată în neant, ca şi cum ar fi spus: „Ce-i cu asta, ce s-a-ntâmplat,/ Ce-mprejurare mi te-a schimbat?” . Latră că va mai da o sută delei, două, trei, patru, că a luat măsuri să se dea mâncare (?) Şi cecaraghios, împopoţonat în blănuri, peltic, speriat, tras de mânecăde tovarăşi. Să râzi, să plângi? Să faci ceva să-l spulberi pe cel mai


11 12

sângeros tiran din istoria românească? Lumea asistă înmărmurităla cea mai înfiorătoare calamitate din Europa postbelică. Italiaadoptă oraşul-erou Timişoara. Nu reprimi libertatea unui poporcu tancurile, spune Giulio Andreotti. „L’Unita” anunţă căorganizează o manifestaţie de protest împotriva dictatorilor.Pagini întregi sunt dedicate insurecţiei din România. Manifestanţiisunt chemaţi la Columna lui Traian. În Bucureşti se declară grevăgenerală. Studenţii se solidarizează. Nu intervin decât trupele desecuritate. La Sibiu, în stradă, se află 20.000 de demonstranţi.„Prinţişorul” a dispărut. Salve de ameninţare. Toată noaptea sedemonstrează, se trage, sunt ucişi doi bărbaţi şi un copil… Semişcă toată ţara […] La Bucureşti, postul de radio nu transmite laora 6! „Europa liberă” e în plină activitate. Aici e singura sursă deaflat veşti „în direct” şi cu mare doză de veridicitate. De altfel, laradioul şi televiziunea română demult nu se mai acordă vreundram de credibilitate. Minciuna stă cu odioşii la masă. Cele maifuneste deformări ce s-au putut imagina vreodată. Münnchausene un bebeluş. Minciunile personajului sunt delicioase, ale„Eroilor” sunt criminale […] Treizeci şi doi de morţi la Cluj! S-atras şi peste oameni paşnici, din elicoptere… Studenţii au ridicatbaricade din lăzi de gunoi şi din alte obiecte în faţaIntercontinentalului. Pe străzi, patrulează tancuri. Bat clopotele,femeile cu lumânări în mână şi cu lacrimi în ochi.

Culmea culmilor. A început radioul bucureştean, unde setrăncăneşte despre grija pe care o poartă partidul, secretarul săugeneral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu etc. Se dă ştirea că ieri a avutloc o mare manifestaţie a oamenilor muncii care şi-au exprimatdragostea şi ataşamentul faţă de… Oripilant! Nesimţirea esteincalculabilă. Tovarăşul, cică, îl trimite pe ministrul Oprea la turci,nu se înţelege prea bine de ce. Este condamnată intervenţia SUAîn Panama. Urmează muzică închinată partidului şi „Eroului”.O altă „voce” anunţă cifre incredibile: 4632 morţi, 1800 răniţi,

nenumăraţi arestaţi […] Cel mai iubit fiu al poporului o fi dormitîn noaptea asta, legănat de vise? Totul e să nu se stingă flacăra!Postelnicu, Vlad, Stamatoiu, Giani Bucurescu – slugoii dictatorului– îşi pătează mâinile cu sânge… În Sighetul Marmaţiei a începutgreva minerilor. România se află în stare de asediu. Dacă nuîncetează represiunea, începe catastrofa . Din perspectivăcâmpineană, cel mai tragic moment este moartea multor militaritineri de la Unitatea din Câmpina, trimişi să apere aeroportulOtopeni. Mare nenorocire! […].

Protestul românilor din diaspora, Eugen Ionescu, Emil Cioran(!), George Emil Palade, dr. Ion Vianu, Nina Cassian. Mesajesfâşietoare: monstruozitate, exterminare, măcel, ucigaşi de trupurişi de suflete, stupoare, durere, solidaritate. O renaştere prin jertfă,regenerare inevitabilă. „Clopotul libertăţii sună pentru libertateaRomâniei”, sunt cuvintele unui senator american, în româneşte!Repulsie profundă faţă de crimele barbarilor, arată alţi şi alţioameni, instituţii, asociaţii. „Cerem întregii comunităţi săcondamne regimul criminal de la Bucureşti” (Academia Româno-Americană). Grevă generală la Arad. Sfâşierea stemei partidului,armata să treacă de partea poporului, Ceauşescu să demisionezeimediat! […] Simţim o încurajare de la distanţă. Dacă şi eu,nevolnicul, mă simt în focul luptei, scriind aceste rânduri, mai alescu gândul şi cu inima… telepatic! La Sibiu, armata fraternizeazăcu oamenii revoltaţi. Pentru numele lui Dumnezeu, armatatrebuie să fie alături de români. Mulţi, alături! Toată ţaraîmpotriva bandei de asasini!

Victoire pleacă la şcoala ei, Diana e programată să facă desecuritate la şcoala nr. 8. Să fie acolo la ora 7, pe întuneric, săpăzească şcoala de „huligani”… La Arad, Tg. Mureş, înMaramureş, în Reşiţa, Cluj - manifestaţii de amploare. Intuiesc odirijare, nu poate di ceva absolut spontan.. Şi e bine să fie aşa. E ogaranţie de a continua şi de a obţine victoria…. În acest moment,


13 14

armata a fraternizat cu demonstranţii, greva generală s-a declanşatîn mai multe oraşe. În mod normal, azi Ceauşescu şi clica artrebui să cedeze…. Demonstraţie şi în faţa Ambasadei române dinBerlin, cerând alungarea ambasadorului şi Kremlinului săintervină pentru a pune capăt dezastrului. Guvernul vest-germanle cere concetăţenilor să vină în ţară. În Timişoara, puterea e amuncitorilor. Un mesaj din ţară, din Caransebeş, cel maiemoţionant de până acum, cheamă armată să acţioneze alături deinsurgenţi. Nemaipomenit! Azi se va întâmpla o minune!Retragerea cetăţeanului N. C. mandatul etc., dreptul de cetăţenieromână, dezarmarea securităţii, arestarea lor, miliţia să rămânănumai cu armamentul necesar şi să-l folosească numai în scopulcombaterii infractorilor.. Puterea să treacă în mâinile armatei şipoporului. Comandanţii de carieră să preia conducerea, nulocţiitorii politici. Toate forţele care l-au apărat pe Ceauşescu sărenunţe şi să-l aresteze. Aoleu!... Aceasta pare o acţiune bine pusăla punct, concertată de oameni mari şi de armată!

Soldaţilor care, la Arad, au fost puşi să tragă în studenţi, li s-audat… flori. Cuvântul de ordine: „Noi suntem poporul, armata estecu noi!” Da, armata, cred eu, a ştiut dinainte de acest revers. Sunt,probabil, „capi” şi în guvern şi în partid, sigur în armată! Nu potsă mă înşel. Prea se potrivesc multe, pe care nici nu am timp să leexprim acum. Nu poate fi nimic absolut spontan.. Greşelileenorme ala lui C. sunt cultul deşănţat al personalităţii, pripeala dea trage în mulţime şi luarea cu anasâna, ieri, a oamenilor pentru„marele miting”, „organizat de oamenii muncii pentru a-şiexprima sentimentul de preţuire pentru cel mai iubit fiu alpoporului” etc. Helas!

Vio s-a trezit pe la 8, mai devreme azi ca oricând. Mă asistă.Acum e ora 9. Mi-am făcut baie cu apă încălzită pe aragaz… Dacănu cedează, oare, azi, se va întâmpla mâine sau poimâineminunea?! La Cluj, ora 9,17, soldaţii şi ofiţerii trec de partea

răzvrătiţilor. La Timişoara, demonstraţie paşnică pentrudemiterea lui C., autorul genocidului din zilele acestea. Conduitalui antiumană şi imorală va trebui sancţionată. Locul lui nu este înfruntea ţării, ci după gratii… La Bucureşti, acalmie. CC alpartidului e înconjurat de tunuri! Elicoptere deasupra oraşului. LaUzina 23 August nu se lucrează. Au venit în Capitală foarte mulţiţărani. Lupii au intrat în bârlog. Tunurile şi tancurile de afară numai au decât o putere decorativă. Caraghios!

Ies în oraş să-mi iau salariul şi să fac probă la pardesiu. Nu sepoate să fac probă, că nu-i Lulu. N-am bonul, că mi-am luaavansul dat de 700 de lei… Mă întâlnesc cu Mişu. La liceu, daupeste un spectacol nostim, Biţă dându-i carnetul lui de partiddirectoarei Ghiţă îmi vorbeşte despre „decretul” „preşedintelui”în legătură cu „staţionarea”. „Care preşedinte?” întreb cunevinovăţie. Victoire, consoarta, mă caută şi mă ia acasă, să nu măîmpuşte cineva pe stradă! Cine? Securiştii!.. „Forţele” au deschisfocul asupra coloanelor care se îndreaptă spre centrulBucureştilor. Cum mai vine asta? Dar, surpriză enormă, la ora12,30, de pe acoperişul C.C. un elicopter zboară cu cei mai iubiţi fiiai poporului.

În sfârşit, Eroii au fugit! ……………………

Năpârcile au dat bir cu fugiţii. Crimă şi laşitate şi pedeapsă. Seaude că din elicopterul cu care au tulit-o, i-au preluat o maşină şis-au pierdut pe la Titu, prin nişte adăposturi sofisticate! Doamne,de n-ar scăpa peste graniţă!... Pe la orele 13, pătrund înteleviziunea română mai multe persoane, în frunte cu MirceaDinescu, Ion Caramitru şi Sergiu Nicolaescu şi anunţă într-oeuforie nestăpânită că dictatorul a fugit. Toţi lacheii lui, acoliţiidictatorului au tulit-o care-ncotro.. Clanul cel mai tiranic dinlumea modernă s-a răspândit ca lupii încolţiţi…


15 16

Pentru prima oară, consoarta începu să plângă la o asemeneaîmprejurare socio-politică, e drept o răscruce de anvergurăistorică. Ea n-are treabă cu poltichia, dar în sufletul ei simte cevacapital. E cu adevărat o surpriză extraordinară, fiindcă dumneaei,consoarta, nu lăcrimează, de regulă, decât la filmelemelodramatice. Vecinul Anastasescu se urcă pe acoperişulblocului, sare în sus cât este el de rotofei, flutură braţele şi strigădin toţi rărunchii: „Victorie! Victorie!. De la Balcon, văd căAnastasescu a coborât, e şi Sandrino, Mirică, nu-i Iosifescu, dintrevecini, cobor şi eu. În stradă, în faţa Hotelului Muntenia, delir, dănăvală lume multă, tineri în special, chiuie, strigă, sar în sus,aplaudă, huiduiesc, se strâng în braţe, cântă, plâng, scandează:„Olé, olé! Ceauşescu nu mai e!” Maşinile claxonează nonstop,merg lent cu farurile aprinse, apoi se opresc, fiindcă nu mai potînainta. Zvonuri alarmante. Că vine armata de la Voila, Şcoala deMiliţie, Batalionul de securitate de la Bălcescu […] Cu Gherasân şicu Carmen mergem cu puhoiul spre Casa Tineretului, pe traseu serup steagurile roşii, se dau jos portretele „Eroilor”, lozincile.Trecem repede pe la Mişu, el e îngrijorat de fiu-său Iulică aflat înBucureşti […] La Casa Tineretului, miting mare, staţii deamplificare, cu mai multe difuzoare, pusă în funcţiune de MarcelPopescu. Reculegere în genunchi pentru victimele din ţară. Numai ştim ce e cu noi. Sunt ţeapăn de emoţie. Ne îmbrăţişăm, nefelicităm de parcă noi am fi fost implicaţi direct. Pe jos, portrete ale„eroilor”, cărţi ale lor (?), rupte cu mâinile, călcate în picioare. Labalcon, recunosc doar pe Palade, soţul Drinei, pe ofiţerul IonPetrescu şi pe inevitabilul Biţă. Din păcate, între vorbitori sunt şichipuri dubioase, de arivişti notorii. Începe să miroase şi a „gaze”puturoase […]. La întoarcere, Rodica mă acostează. E în extaz,parcă în stare de ebrietate.

Cei mai înfocaţi merg spre partea nord-vestică a oraşului,sfarmă geamurile, scot cărţile tovarăşului (şi altele) din vitrina

librărie, le fac zob. Ajung la Miliţie, se răfuiesc acolo, se deplaseazăapoi la Primărie, urcă pe grilajul porţii, o tovarăşă strigă: „Măi,copii, fiţi cuminţi ,măi, Tovarăşa vă iubeşte aşa de mult!” Alţiisparg încuietorile, dau năvală, îi alungă pe unii, îi păstrează pealţii şi întemeiază un Comitet Provizoriu al Frontului SalvăriiNaţionale. Rodica a fost la Consiliu, ăia la „Unitatea” ei, închinămo bere, îmi turuie aşa de multe, încât nu reţin nimic.

Acasă, cu alde Mirică în vizită, nu ne vine să credem, mâncămvarză cu carne grasă. La Bucureşti, străzile nu pot prinde chipulcuvântului. La orele 17, începe în Piaţa palatului o uriaşă şiadevărată demonstraţie. După două cuvântări strangulate de avântşi de emoţie (Dumitru Mazilu şi gen. Guşe), manifestanţii sunt rugaţisă aştepte în Piaţă până la constituirea Frontului Salvării Naţionale[…] Deodată, începe să se tragă, de unde, în cine, nu se ştie.Biblioteca Universitară e în flăcări. Întuneric, fum, gloanţe. „Armatae cu noi!”. „Nu plecăm! Nu plecăm”. Revoluţie în stradă, revoluţie latelevizor şi la radio!!! Nemaipomenit! Prima revoluţie din lume carese transmite la televizor! „Europa liberă”!, pe baricade. Se pare că înnoaptea asta nu doarme nimeni. Comandamentul principal e laTeleviziune. Formidabili oamenii din stradă şi cei de la Televiziune!În stradă, comandanţi supremi şi spontani, Sergiu Nicolaescu şi IonCaramitru. Oare chiar „spontani”? Seamănă cu un scenariu tragic.La Televiziune, în platou, conducător e unul cu ochelari, se zice că-idirectorul TV, dar nu cred, e un bun orator şi cu o mare prezenţă despirit, însă nu şi un grozav comandant. Dă directive prin radio şi TV.La mare înălţime, îi recunosc pe George Marinescu, VictorIonescu, Paul şi nu mai ştiu cum. Armata pătrunde în Palat. Ovoce patetică (n-am mai auzit şi nu voi mai auzi niciodată aşaceva) cheamă poporul în Piaţă: „Nu plecaţi, fraţi români! Aşteptde o viaţă acest moment. Nu trebuie să pierdem această Revoluţie!Veniţi în Piaţă! Acum, ori niciodată! Jos asasinul! Jos călăul!. Joscriminalul. Jos Guvernul! Armata e cu noi!”

17 18


Se zice că au intrat în luptă „teroriştii”. Cruntă şi demenţialăcrimă. Televiziunea este asaltată, radioul e pe punct de a fi cucerit.Se fac apeluri disperate, bucureştenii vin să apere cu piepturile lorteleviziunea şi radioul. Armata e puţină. Se trage în popor cu armesofisticate. Intră în acţiune comandouri speciale instruite pentru a-i apăra pe tirani. În toată ţara, dar mai ales la Timişoara e masacru.„Măcel în piaţă!”, strigă crainicul, la Sibiu, la Arad etc. ÎnBucureşti, canonadă. Se trage din ascunzători special făcuteanterior, roboţi supraantrenaţi ies din subterane.. Armata trece laasalt. Cad victime, adevăraţii eroi ai României. Se spune că dincomandouri fac parte libieni, palestinieni. Tinerii în special revinîn piaţă şi iar sunt „primiţi” cu gloanţe […] Se cere ajutor armateide la Ploieşti, Focşani, Buzău, Râmnicul Sărat, Galaţi.

S-a constituit Consiliul Frontului Salvării Naţionale, dincomponenţa căruia reţin pe Doina Cornea, Silviu Brucan, AnaBlandiana, Mircea Dinescu, Petre Roman, Ion Iliescu, Dan Deşliu,gen. Guşe, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu etc. Ion Iliescuprezintă Programul. Excepţional. La televizor, Ioan Grigorescu, unretor extraordinar, comentează. De la curaj şi încredere cad în ceamai neagră deznădejde. Tensiunea atinge culmi paroxistice.Comandantul armatei, gen. Guşe, spune că va cere ajutor ruşilor,dar nu-i bine. Comandourile sunt superdotate, superinstruite...„Securitatea” e în panică. La televizor e adus Nicu Ceauşescu,hăituit, hămesit, mut. Acuzat că ar fi luat copii ostateci.

Programul televiziunii noastre e preluat pretutindeni, lumeaurmăreşte cu sufletul la gură […]

23 dec. , sâmbătă. Momentul culminant e pe la orele 3-4, cândpare că totul e pierdut , dar pătrund amfibii şi tancuri de la Ploieşti.Armata e la înălţime, bucureştenii dau năvală în stradă, apărăpunctele cele mai importante. Din ţară, vin veşti bune, de victorieindiscutabilă. Sunt chemaţi şi ţărani din preajma Bucureştilor…

Programul CFSN e prezentat de mai multe ori. Crainicii aurăguşit, sunt epuizaţi, dar nu se dau bătuţi. Au pătruns peculoarele Televiziunii „terorişti”, care sunt capturaţi de armată.Bucureştenii ies cu maşini, cu camioane, pe jos, în prăpădul de laPalat şi Biblioteca Centrală Universitară […] Pe la 6,30 mergem laculcare. Ele adorm, dar eu nici vorbă. Program la Radio „Europaliberă”. Să zâmbim cu lacrimi în ochi, Victoriei. Acest sfârşitreprezintă începutul unei noi ere în Istoria României!

Trăiască în veci România liberă! Parcă e de necrezut, trăiescîntr-un vis. Am senzaţia că am murit şi că aceste evenimente sepetrec în lumea „de dincolo” sau, în mintea mea frenetică, sunt pealte tărâmuri închipuite. Şi totuşi, e adevărat [...] Nu pot să stau încasă, ies, nimeni pe stradă. Numai la colţul dinspre ABC, în faţaHotelului Muntenia e prietenul Râncu, profesor de istorie, galbenca ceara, înspăimântat de ceea ce se petrece în ţară, zice el că nu-icorect aşa ceva, că se va termina urât de tot, se va întoarce „El” şiva fi prăpăd. Pun frica asta a lui pe seama unei gene originare…La Primărie nu mă duc, aflu că e tulbureală mare, să se organizeze,ce şi cum, să pună mâna pe conducere. Compun şi un Apel care se„dă” la difuzoare, Comitet Orăşenesc Provizoriu, militari, gărzipatriotice, muncitori, funcţionari, intelectuali. Aş vrea să măîntâlnesc cu Sandrino, ajung până pe strada Mărăşeşti, figurinecunoscute. Mă opresc la Ileana, comentăm şi „servim” vişinată.Se vehiculează nume ca Motorca, Horeangă, Bercăroiu, Severin,„Capone”, Fălcuţă, Petrescu, Cercel şi alţii pe care nu-i cunosc.„Prietenul” meu, tovarăşul Paraschiv, primarul, este mătrăşit.

La Bucureşti, teatru de război. Reporteri cu condeiul,magnetofoane, pelicula înregistrează scene de un dramatismfierbinte. Ruine, flăcări, gloanţe, „terorişti”, „armata e cu noi”.Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale.Reţin câteva pasaje. 1) Abandonarea rolului conducător al unuisingur partid şi statornicirea unui aiste democratic pluralist; 2)

19 20


Organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie: 3) Ţara să senumească România: 4) Restructurarea întregii economii naţionalepe baza criteriilor rentabilităţii şi eficienţei, 5) Reorganizareaagriculturii şi sprijinirea micii proprietăţi ţărăneşti. Oprireadistrugerii satelor; 6) Reorganizarea învăţământului pe bazedemocratice şi umaniste. Eliminarea dogmelor ideologice;7) Respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale;8) Organizarea întregului comerţ al ţării, pornind de la cerinţelesatisfacerii cu prioritate a nevoilor cotidiene a populaţiei;9) Promovarea bunei vecinătăţi, a prieteniei şi păcii în lume;10) Promovarea unei politici interne şi externe subordonatenevoilor şi intereselor dezvoltării fiinţei umane… În ţară, pe ici, pecolo se mai dau lupte. Din rândul populaţiei şi a armatei mai cadvictime. În Bucureşti, lupte de stradă în diverse zone. Televiziuneaşi radioul, în (e)misiune continuă […] Se întorc mulţi dintre ceiplecaţi sau expulzaţi peste graniţă. Avalanşă de mesaje, dedeclaraţii directe. „Europa liberă” ne acompaniază masiv. Nimeninu ne mai poate smulge victoria, orice-ar spune scepticii şi defetiştii!Este o colosală izbândă a poporului. Sunt eliberaţi din închisoare ceiostracizaţi, cum ar fi Petre Mihai Băcanu et. comp. Băcanu parcă eun şobolan cu mustaţă groasă. Apar numeroase publicaţii libere.Am spus, parcă, D. R. Popescu a „renunţat” la preşedinţia UniuniiScriitorilor. Un grup de scriitori propun să se înfiinţeze SocietateaScriitorilor Români, care să urmeze statutul conceput de fondatoriiei, între care Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu.

După ce a plecat cu elicopterul spre Otopeni, s-a întâmplat cevaşi dictatorul s-a îndreptat spre aeroportul militar din Boteni. A fost,apoi, detectat la bordul unui autoturism ce se îndrepta spre Piteşti.Cel mai mare geniu al tuturor timpurilor şi nevastă-sa sunthăituiţi… Este arestată Zoe Ceauşescu, odrasla alcoolică adictatorilor. Un reportaj o arată pe ea pusă pe fugă, la zid, douăjavre care, se zice, erau hrănite cu carne pentru şniţele, adusă din

străinătate şi cântărite cu un cântar de aur (?!); tacâmuri din aur,inclusiv cuţite (nu-i credibil aşa ceva), dolari mulţi (peste 90.000). Sepătrunde în bârlogul aurit al tiranilor, din bulevardul Primăverii.Opulenţă, obiecte luate samavolnic de la muzee, tuneluri, adăpostantiatomic pentru ei doi., ramificaţii de fugă subterană, care ies înlacul Floreasca, unde se află o motonavă rapidă […] Ajutorinternaţional pentru România eroică. Victoria românilor estesalutată, cu entuziasm, pretutindeni. Se deschid graniţele, năvalămare la televiziune: Şobolanii sunt prinşi unul câte unul.

La Câmpina e găbuit fratele lui Postelnicu, un bişniţar cumaşină ultramodernă, e purtat pe stradă cu un Kent într-o mână şicu steagul în alta şi se duc spre Consiliu. Biţă intervine umanitar.Trec pe la librărie, pe la şcoală. Directoarea, cu televizorul deschis,mă priveşte triumfător, îmi ştie bine pofta. Trebuie să merg laCentrul de radiodifuziune, chemat de Biţă, coordonatorul, săcuvântez. Sunt invitaţi mulţi oameni să zică o vorbă, două. Biţă arăguşit, surescitat. Vine aici şi Gherasân, îmi spune să înfiinţăm opublicaţie, că e momentul, ceea ce ne dorim de ani de zile. Zvonurineliniştitoare şi pe la Câmpina: Că vin trei taburi dinspreComarnic, că pe Muscel s-au aruncat gaze toxice, că pe la Floreştitrec elicoptere silenţioase. Cea mai mare vâlvă o provoacă anunţuldintr-o maşină de pompieri că apa de la Paltinu, de unde seaprovizionează oraşul, e otrăvită. Merg cu bidonul tocmai laizvorul de la „Lac” spre nea Vasile, str. Ion Heliade Rădulescu.

Noapte. Se fac apeluri către cetăţeni şi către membrii gărzilorpatriotice să se alăture armatei pentru lichidarea grabnică ateroriştilor. Sunt adresate scrisori de adeziune de către MinisterulÎnvăţământului, Ministerul Muncii, Consiliul Culturi ş. a.. Ţaramunceşte, luptă, îşi apără libertatea. „Libertate, te dorim, / Pentrutine, noi murim!”

24 dec., duminică. Nu se mai ştie ziua exactă. Fiecare secundăreprezintă un eveniment, fiecare minut – un moment istoric.


21 22

„Scânteia poporului” apare cu articole fulminante. Ambasadoriiexprimă salutări şi promit ajutoare. Cristian Ţopescu revine lateleviziune.. Copiii din tabere sunt păziţi bine, se dau asigurări.Luptele de stradă continuă [...] Merg la Gherasân pentru revistă.Dorinţa amicilor mei, scribi, mi se pare ieşită din ţâţâni. Mergemla Casa Tineretului, unde e o agitaţie năucă. Totul e răsturnat caîntr-o revoluţie bezmetică, scăpată de sub orice control. Într-ocameră, mulţi inşi aţâţaţi urlă, îşi proclamă priorităţi. Niţă ţipă căel a prevăzut primul căderea regimului, mă ia de martor şi măpupă bălos. Alţii tună împotriva lui Dan Teodorescu că s-a instalatîn fruntea Casei Tineretului. Ne retragem în sala de cenaclu şifacem proiectul gazetei, Gherasân, Bebe Văleanu şi eu. Bebe eameţit, Gherasân ţine să începem cu colectivul de redacţie, pefoncţii. Insist dă fie un număr de „redactori” trecuţi în ordinealfabetică. Alegerea titlului ne ia mult timp, consumăm efortinvers proporţional cu importanţa faptului. Zeci de titluri, caremai de care mai fistichiu. Rămânem la „Adevărul”, în perspectivanumirii „adevărul social şi artistic”, o parafrază la celebra revistăinterbelică. Mergem la Consiliu şi obţinem „aprobarea”, dar săvenim cu „materialele” pentru a fi văzute! Cenzură? Admitem căfiind în viforniţă,, e nevoie de prudenţă. Vin acasă şi scriu „parteamea de vină”: Sentimentul etern al libertăţii. Merg, apoi, la „şambra”gherasâniană să vedem ce au scris el, Bebe. Aici se află Adina, încăo jună foarte înaltă, Sabdrino, Ghiţă (beat turtă). El, Ghiţă,vociferează cu scrâşneli: „Şi cine o să vă conducă acum? AnaBlandiana, Mircea Dinescu, Biţă?” Bebe le ia interviuri celorprezenţi. În haită, plecăm la Comandament şi le prezentăm celetrei articole pe care le avem şi ce vom mai scrie, le cerem şi lor săscrie câte ceva, le prezentăm numele colectivului de redacţie: IonBălu, Sandrino Gavriloaia, Gherasim Rusu, C. Trandafir, H. G. Văleanu.Trecem pe la dl. Bălu, ne dă un articol, câte un pahar de vin şi… lamuncă, pe la casa cui ne are.

De fapt, ne „legăm” de televizor. Ultimele zvârcoliri ale tiraniei.Mercenarii mai fac, încă, victime, dar istoria şi-a dat verdictul.Toată noaptea, toată familia, la televizor. Zvon neconfirmat: cădictatorul şi nevastă-sa au fost prinşi.

25 dec., luni. Ziua Crăciunului. Sărbătoare mai puţintradiţională şi foarte implicat în realitatea imediată […] Da,năpârcile au fost prinse. Învierea Domnului, moarte dictatorilor!Apune anul vechi, răsare Anul Nou! Aşteptăm cu sufletul la gurăsă vedem ce se întâmplă. La şcoală, ora 9, avem întrunire pentrualegerea unui Consiliu de conducere. Animaţie, „libertatea” faceravagii şi în rândul oamenilor cu carte, fie ea, cartea, în unelecazuri, extrem de puţină. În învălmăşeala asta, intervin şi, pedant,spun replica lui Schiller, pe care o repet adesea: „Şi libertatea arenevoie de stăpân”. Dna Pridie vrea să pună înregistrarea cu DoinaCornea. Cunoaştem şi noi, ne-am adunat aici în sfântă zi deCrăciun să facem treabă serioasă. (Apropo, Doina Cornea a vorbitdin inimă, dar incoerent, mai clar Dumitru Mazilu şi foartesubliniat Silviu Brucan: Acesta a refuzat să deţină vreo funcţie maiimportantă în CFSN. Seamănă, la chip, cu Hruşciov, e un cappolitic, autorul unor poziţii împotriva ceauşismului. Au vrut săpătrundă în emisie nişte intruşi şi el i-a repezit cât acolo ş.a.m.d.).

Să mă întorc la şedinţa noastră. Dl. Bălu spune că este„indicaţia” să fie alese persoanele din vechea conducere, care auexperienţă…. Trebuie alese şapte persoane. În faţă, Biţă ne explicăce fac „ei” la Conducerea oraşului, ca să fie bine. Deviază, apoi, petema pericolului terorist. Când vede că s-a ajuns la nr. 7 pentruConsiliu şi el nu e încă propus (eu am refuzat, la fel Lungu, Dabija,Dascălu, Nichifor, Cobrea), Biţă se înalţă şi se autopropune. Darfiindcă nu-i corect, Dabija îl propune el. Votat! Încep să înţelegpericolul care urmează. Acasă, sunt invadat de Gherasân, Râncu(?), Văleanu, Stanciu, Armaşu. Toţi, ziarişti! Îi rog să treacă la


23 24

treabă, fiecare la masa lui de brad… Zeci de telefoane. CorinaDrăgan îmi spune că n-are ce căuta Văleanu la gazetă, că a fost„turnător” şi altele. Carmen nu-l doreşte pe Râncu, fiindcă nuiubeşte revoluţia, a avut la şcoala lor o dispută aprigă pe subiectulacesta. Nae Stanciu telefonează de trei ori să-l „băgăm” şi pe el înColegiul redacţional. Vine Gherasân să ia textele şi să obţină„aprobarea” de la Ploieşti! Treaba miroase a terebentină… Suntextenuat, n-am mai dormit de nu mai ţin minte…

Dar la televizor, tot felul de minuni, cea mai mare fiind judecata„Eroilor” şi, se zice, s-a pronunţat sentinţa capitală, condamnareala moarte, şi confiscarea averii. Sentinţa e definitivă şi a fostexecutată!!! Capetele de acuzare: 1) Genocid – peste 60.000 devictime; 2) Subminarea puterii de stat prin organizarea de acţiuniarmate împotriva poporului şi a instituţiilor statului; 3) Infracţiuneade distrugere a bunurilor obşteşti, prin distrugerea şi avariereaunor clădiri, explozii în oraşe etc.; 4) Subminarea economieinaţionale; 5) Încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri deun miliard de dolari depuşi la bănci străine…. Ni se oferă câtevaimagini la televizor, cum ies şobolanii dintr-o tanchetă, printr-ogaură de jos, cum i se ia lui tensiunea şi, apoi, cadavrele lor lângăun zid.. Ni se promite că vom avea un film mai lung, nu pestemultă vreme […] Televiziunea transmite imagini după imagini şiun obsedant: „Peste puţin timp, vom transmite imagini de lajudecata călăilor”; „Vă rugăm să ne iertaţi, dar din motive tehnicede developare etc. vom transmite mai târziu… În Piaţă, vocea destentor a militarului pe care nu ştiu cum îl cheamă. Revedemincinta unde „activa” prinţişorul, La Sibiu, băuturi, ţigări, bikini…Apeluri, moţiuni de adeziune la Program, reportaje în direct,reportaj din Timişoara, morminte, răniţi, lumânări, slujbe,rugăciuni. Un grup de tineri demonstrează paşnic în faţa redacţiei„Scânteia poporului”, exprimându-şi nemulţumirea cu privire lafolosirea unor şabloane compromise. Se schimbă denumirea în

„Adevărul” (ne-au luat titlul gazetei noastră!). Televiziunea e încăsub protecţia armatei şi a poporului. Studenţii se apără şi apărădiverse sedii. Vigilenţă pe străzi, în instituţii, în blocuri, pentruapărarea şi stârpirea ultimilor terorişti… Numeroase ajutoarepentru români. Noi recunoaşteri ale CFSN, presa străină plină derelatări ale situaţiei din ţara noastră.

26 dec., marţi. Tensiunea la apogeu. Nu ni se poate transmitefilmul judecării celor mai iubiţi fii ai popo’ului. Mă culc la 6,30când se închide emisiunea. Adorm (cu Napoton) şi mă trezeşteGherasân la 8. Pleacă la Ploieşti. Îl sfătuiesc să colaboreze cu NaeStanciu, să nu-l elimine, e foarte energic, un „luptător până laoboseală” (a celor din jur).

Nu mai adorm. E a doua zi de Crăciun. Duc cu Georgel carneapentru afumat la nea Gh. Stroe. Cezărică o cere pe Diana … desoţie. Ehe, s-a schimbat tare modificarea vieţii! […] Asemenea„minuni” au loc o dată la câteva sute de ani… Au fost arestaţi toţi,Dincă, Bobu, Postelnicu, toată mafia.

Ies la poştă şi fac rost de foi „libere”, cu comunicatulcondamnării la moarte a cuplului tiranic… Focurile au încetat.Sunt prinşi „terorişti”, alţii se predau, alţii se ascund… Merg laGhiţă să-i ascult impresia. N-a mai ieşit nici el de mult. „Cu ceocazie?”, mă ia repede. „Trecusem pe la poştă şi ţineam să te văd,ce mai faci, ce mai spui”. Repetă mereu: „Cine o să vă conducăacum, Ana Blandiana şi Biţă?” Îi răspund tăios. „Poate vrei să fietot Ceauşescu, dar el s-a isprăvit”. „Are urmaşi”. „Cine,Postelnicu, Dincă, Bobu, Nicu?...” „Dar nu Biţă!” „Bineînţeles!” Laradio se anunţă că într-o parte a Bucureştilor vrăjmaşii trag. „Carevrăjmaşi?” întreabă Ghiţă. Mă ridic să ies, îmi spune să vin mairar, îi răspund că nu mai vin deloc… Vine în schimb la noi acasăBebe Toma cu nişte vin şi cu poezii pentru gazetă! Stăm mult lapalavre. Telefonează Gherasân şi „glumeşte” că eu stau în pat şi


25 26

am prins mucegai la cur, iar el a alergat toată ziua prin Ploieşti.L-au eliminat (că a fost şi Văleanu) pe Stanciu…

Suntem anunţaţi iar că în seara asta vom vedea „procesulcriminalilor” şi împuşcarea lor. Până la orele 24 aşteptăm, când, însfârşit, vedem un spectacol funambulesc. După ce sunt scoşi prinorificiul tabului, el cu căciula căzută până sub nas, ea bătrână şijumulită, Muma Pădurii. Procesul. Rechizitoriu violent. El spunemereu că nu răspunde decât în faţa Marii Adunări Naţionale, că ePreşedintele ţării, că e Comandantul Suprem al Armatei. „Nu’ăspund. Ca cetăţeni, vă spun că popo’ul…”: „Nu-i adevărat,minciună în fals!” „P’ovocă’i o’dina’e!” Ea. „Iaca, mi-aţi luat şititlul!”, „Dacă te-ar vedea colegii mei!” (Academicienii). El îşiroteşte ochii scufundaţi în orbite, se uită la ceas, dă capul pestespate. Ea strigă ţăţeşte, el o domoleşte. Şi iarăşi consultareamedicală, şi iarăşi cadavrele lor lângă zid, cu ochii holbaţi, stinşi…

27 dec., miercuri. Revoluţia continuă, deşi focuri doar izolat semai aud, trase de cei care au pus mâna pe vreo armă şi facmascarlâcuri. E, însă, un avânt nemaipomenit, ca în filmelesovietice despre revoluţia din octombrie 1917. Deosebirea e stareaeuforică naturală. Ninge. La şcoală, o domnişoară bătrână, cumaşină (!), profesoară de nu ştiu ce, „Oiţa”, i se spune, o cheamăToma, vrea să înfiinţeze un sindicat al cadrelor didactice şi cautăparteneri. Pe nea Vasile Lungu îl acceptă, că-i ca ea brebean, peTibi Pătran nu-l cunoaşte, mă roagă să-i dau numărul ei de telefonde la Brebu şi s-o sune. Pe Vali Dorneanu, secretarul, nu-lprimeşte, că i-a făcut o mulţime de şicane. Iaca ce mai aducelibertatea. Va trebui multă vreme să învăţăm democraţia. În ţară,multe familii îşi îngroapă morţii, răniţii gem în spitale, comisariipoporului improvizaţi ies în frunte ca păduchii şi se bat cu pumniiîn piept. Cea mai mare primejdie pentru democraţie vor fi aceştiarivişti profitori, poltroni, unii foşti colaboraţionişti. Nicolae

Manolescu scrie la gazetă despre „pericolul oportunismului”. Da,se vede din cer. Vor putea fi compromise sacrificiile revoluţiei deaceşti demagogi, muşte la arat? Se înfiinţează tot felul deorganizaţii, uniuni, comitete, consilii, gărzi. Se constituie unComitet Didactic pe oraş. Participă şi Diana, din partea şcolii ei,unde este în Comitetul pe şcoală. Dinu Ispăşoiu e şef la oraş. Cândo întreb pe Diana ce a fost la adunare, spune că s-a vorbit deconducerile şcolilor, de conducerea acestui Comitet Didactic, denumirea ca şef suprem a lui Biţă.

Vin ajutoare de pretutindeni, mai ales din Franţa şi dinBulgaria. La Alimentare s-au adus alimente, conserve, delicateţuri,cafea, portocale, banane, lămâi şi alte fructe exotice, ţigări de totsoiul, străine, Apolonia, BT, DS . Coadă imensă la parterulblocului nostru. Vine şi Onea, cu o banderolă roşie pe braţul stâng,face ordine, îşi umple sacoşa prin faţă, se duce la altă Alimentarăsă organizeze şi acolo. În casă e cald, lumină, avem apă caldă. Dar,mai ales, nu avem dictatură, miroase parfumat şi intens a libertate.Apel al Frontului Democratic al Studenţilor din România…Ambasadorul bulgar îşi exprimă bucuria pentru victoriaromânilor. „Ceauşescu – mai diabolic decât Stalin”, declară undeputat iranian. Relatări cutremurătoare ale atrocităţilor de laTimişoara […] Ion Iliescu declară că nu a fost cerut ajutor militarUniunii Sovietice.

Revăd cu Vio „Procesul maimuţelor”. Chiar dacă nu intră înnormele cele mai stricte ale justiţiei democratice, împuşcarea celordoi a fost legitimă, în circumstanţele actuale. „Teroriştii” aurenunţat abia după ce s-au convins că şeful lor suprem s-ascufundat în tenebrele Iadului. Hotărâm să punem un nou titlugazetei noastre: EVENIMENTUL. Nae este la Ploieşti pentrugrafie, zincografie. Nu reuşeşte în ziua de azi, nu ştiu din cepricină… Decret privind trecerea Ministerului Apărării Naţionaleîn subordinea Ministerului de Interne. Semnează Ion Iliescu şi

27 28


Nicolae Militaru […] Crăciunul bucuriei, al durerii şi al renaşteriinoastre. Se filmează în biserici şi catedrale. Slujbe, colinde, colinde.Inima omenirii, la unison cu inima viteazului popor român…

28 - 29 dec. Joi, vineri. […] La Tipografie. Nae aleargă înneştire, aranjăm prima pagină. Ce greu merge. Tipografii de aicifac treaba asta pentru prima dată. Ei n-au tipărit până acum decâtafişe şi invitaţii de nuntă. Se munceşte pe brânci. Nea Vasile, neaCostică, tipografii., „Şeful” ţăcăneşte la maşină, pe ceilalţi nu ştiucum îi cheamă. Punem fiecare câte o sută de lei. Nae Stanciu cufiu-său (popă, elev la seminar) pleacă după mâncare şi beutură, cătare ni-e foame şi sete.. Cu noi e şi Decebal Armaşu, energic, seduce la Carmen, trimis de Gherasân, să obţină ceva slană, iar de lanevastă-mea murături. Bebe Văleanu pune la dispoziţie o bucatăde brânză. Nae a făcut rost de patru sticle cu vin şi una de tzuica,salam şi puţină şuncă. Vine şi Onea şi se apucă de mâncat cu oviteză nebună. Gherasân îl ia în focuri, Nae îi zice, prieteneşte,„tâmpit”, comisarul ameninţă că scoate el singur o… revistă încare să povestească tot ce ştie el despre revoluţia din Câmpina. I sepercepe o sută de lei pentru prăpădul făcut în bucatele şi udăturanoastră. Pe cât e de „problematic”, pe atât e de mâncău. Mie mi-esimpatic, are ceva deosebit, dar ceilalţi nu-l suportă, probabilgeloşi pe capacităţile lui paranormale. Încântaţi foarte de revistă,dar arată ca o gazetă de perete, literă mare, urâtă, textele puse închenare…. Ninge, ninge. La încheiere, spectacol. Stanciu ia un braţde reviste, Bebe alt braţ şi o iau la goană spre domiciliile lor, ca sănu le ude zăpada apoasă., care curge din cer.. Eu şi Gherasânrămânem în urmă, înotând prin nămeţi. Nişte câini ne asaltează,cad şi Gherasân se amuză. Acasă, adorm automat […] Din auziteşi din citite, aflu de succesul enorm al EVENIMENTULUI…

Apar în ziare multe din caricaturile lui Mihai Stănescu. VaclavHavel este noul preşedinte al Cehoslovaciei. Viaţa intră în normal,

se poate spune, numai pe la Comenduire, şi la Câmpina, zarvacontinuă., se bat cu pumnii în pieptul de aramă, îşi declarăîntâietatea şi importanţa, dizidenţa faţă de regimul ceauşist, căacum sunt nebuni după binele poporului,. Maculatura ceauşistă,la retopit. Continuă memoriile lui Pacepa. Oiţa nu mai facesindicatul. Funeraliile lui Vasile Milea. Unei străzi i se dă numelelui. Se nasc copii în maternităţi. Scriitorii au fost la televizor.Dinescu se exhibă. El, sireacul, ştie să scrie, nu să vorbească.Întâmpinarea la FSN a lui Gyula Horn, ministru ungur alafacerilor externe. Dumitru Mazilu îl primeşte pe trimisul luiMitterand, Georgina Dufoix. Ion Iliescu îl primeşte pe HerbertPlaschke, ambasadorul RDG la Bucureşti. Gadaffi ne felicită„călduros”. Un acolit al dictatorului, Ion Radu, încearcă să sesinucidă. Ziarişt i străini la „Adevărul”. Poate vin şi la„Evenimentul”…

30 dec., sâmbătă. Am dormit puţin, fireşte. Agitaţie mare,pentru Anul Nou. Toţi aleargă după mâncare, beutură şi altelenemaivăzute. „Evenimentul” încă se vinde ca pâinea caldă, coziinterminabile. Sandrino, Ducu, Decebal pe traseu. Nu se maigăseşte. Cineva dă zvon că se mai găseşte „la linie” şi un grup o iala goană în această direcţie….

Iau presă, ziare şi reviste. Şi literatura?! Reţin aici un articol allui Radu Enescu despre Mircea Dinescu, versuri de AnaBlandiana, un eseu despre poezia acesteia de Marius Lazăr.Octavian Paler, în dialog cu Radu G. Ţeposu, un articol al luiN. Steinhardt, cronici la „Vară-primăvară” de Gabriela Adameşteanu.„Piramida împădurită” de Ion Mircea. Ion Simuţ scrie despre„Eminescu şi mutaţiile poeziei româneşti” de Ioana Em. Petrescu,articole despre Creangă de Paul Emanuel Silvan, Marius Lazărşi… C.T. Mircea Maliţa, „Montesquieu şi spiritul istoric alluminilor”. „Cultura la ora adevărului” în Tribuna”. Liviu

29 30


Antonesei scrie „Competenţă şi abilitate”. Laurenţiu Ulici spunecă a primit un telefon de la un italian care zice: În Italia se spunecă revoluţia voastră e a patra revoluţie din istoria omenirii. Primaa fost a lui Hristos, a doua a fost revoluţia franceză, a treiarevoluţia din octombrie şi a patra Revoluţia Română”….

S-a desfiinţat pedeapsa cu moartea. Lumea aşteaptă un nouNürenberg. Figuri de toate soiurile la televiziunea română. Mulţinespălaţi la propriu şi la figurat, nechemaţi, moftangii sau dornicide a se băga în seamă […] Merg cu dna Ciută şi cu Luminiţa lafamilia Stroe să luăm afumăturile. Au şi un vinişor trăsnet.Georgel a dispărut, îl găsesc acasă la noi, cu încă un june, îmispune că Bebe Văleanu a fost bătut măr, are faţa desfigurată. Îitelefonez doamnei Văleanu, iritată mă întreabă cine mi-a spus,cine a aflat, de ce mi-a spus, de ce ştie toată lumea… Bebe declară(nevestei lui şi altora) că a fost maltratat din cauza„Evenimentului”, că vindea gazeta…Unii cred că ar fi luatchelfăneală urâtă din cauza unor afaceri de-ale lui pe la Casatineretului, cu discoteca şi nu mai ştiu cu ce altceva….

Toată noaptea la televizor. Prima şedinţă a noului Guvern.Problema copiilor străzii, orfanilor. Vin oameni la RV cu pâine şipreparate din porc.!... Datorii imense, visteria goală. Ultimul gestal lui Manea Mănescu: i -a sărutat mâna lui Ceauşescu.Preafericitul Părinte Patriarh e luat de barbă, cică a colaborat cudictatura. Ministrul sporturilor, Mircea Anghelescu, la primaconferinţă de presă. Se cer informaţii în legătură cu aghiotanţiiinsectelor otrăvitoare, care nu mai sunt: Marin Neagoe şi IvanMarian […] Oportuniştii dau năvală, vai ce mulţi şi hămesiţi sunt.Au pus şi vor să mai pună laba pe „foncţii”. Se cere să nu se facăRevelionul „în deplasare” şi să nu se folosească petarde.Profesorul Ion Mânzatu vorbeşte cu simţire la televizor. Toatăpresa internaţională e plină de veşti despre România şi decaricaturi ale dictatorilor. Altă lume, altă viaţă…

31 dec., duminică. Alexandru telefonează de la Iaşi. Esteextaziat, i se pare un spectacol de vis. Caterina şi Ghiocel sunt laGriviţa, tata e şi el în priză. Numai mama, ea cea mai isteaţă, e„dincolo”. Ce-ar mai fi stat ea la televizor, ce revelion ar fi aranjat!În „România liberă” e dată matricola elevei Petrescu N. Elena,repetentă în anul şcolar 1929-1930. Aşa că „Acad, dr. ing., savantade renume mondial” nu avea decât patru clase, cu note minime.Ceauşescu cu chipul lui Hitler. Poporul ar fi vrut o moarte mailentă, sadică, un spectacol al chinului… Consiliul câmpinean e înforfotă disperată. După-amiază, la Bebe Văleanu […] La şcoală,unde fac de gardă cu dna Dascălu, vine şi el, Mihai Dascal. Nuvrea să facă un articol despre destinul cărţii, dă semne de nelinişte,a fost secretar de partid pe la Minerva (?). Omul de serviciu de laliceu ne citeşte fragmente din Biblie, vrea să ne convertească nuînţeleg la ce sectă…

Bucate sărbătoreşti. Programul de Revelion la TV începe la ora20. Ce s-a putut face în grabă. Selecţii retro, excepţional, cu mariinoştri artişti, cântăreţi, dansatori, umor. Nu mai închidememisiunea la 23,30 când apărea bâlbâitul. Iliescu comentează,decent, despre revoluţia populară care a schimbat soartaRomâniei. Altă viaţă, altă faţă. Liberi, liberi…

31 32


1990

I. Ianuarie. Euforia şi bizareria

1 ian., luni. Un An Nou într-o eră nouă!.. Vreau să nu fiupatetic, am detestat totdeauna simţămintele răvăşitoare. Dar e unmoment crucial în istoria noastră. Trebuie ceva detaşare, un jurnalnu trebuie să fie o ieremiadă femeiască, o zburdălnicie băieţoasă.Înseşi fetele, Diana şi Vio(leta) se bucură mocnit, se miră fărăzgomote. Aşa-i firea lor sau le-am imprimat, mama mai mult, eu(teoretic) atitudine neutrală, dar am rămas cam expansiv. Cevaumor mă mai salvează […] M-am născut în capitalismul„sălbatic”, copilăria a fost o „tranziţie” pe care n-o înţelegeam ceeste. Îmi aduc aminte că învăţam religie, apoi am fost făcutpionier. Am parcurs, apoi, patruzeci de ani de adolescenţă,tinereţe şi maturitate, de „dictatură a proletariatului” şi a „iepociide aur”. Acum fu Revoluţie şi trecerea la un alt sistem, capitalist(?), democratic (?). Ce urmează? Să fie orice, bine că s-a terminatcu „cea mai frumoasă dintre lumi”. Experienţă, nu vorbă. Amapucat să trăim clipe cu adevărat senzaţionale. Înălţătoare [...]Avem şi zăpadă şi ger. Mai greu cu circulaţia. Avem căldură,lumină, portocale… Culcarea a fost pe la 7, eu mă deştept, ca deobicei, mai devreme decât toţi, pe la 10. Ascult la radio, trec latelevizor. Şi, tot ca de obicei, să fac o retrospectivă a anului trecut.

Anul trecut a fost un an unic în lume. A continuat masivprocesul de restructurare. Estul se echilibrează, mai mult sau mai

puţin. Toate ţările (în ordine Polonia, Ungaria, RDG,Cehoslovacia, Bulgaria – estul) îşi fac reforme mari. Schimbăriameţitoare. Numai noi, în cătuşe. Ceauşescu se opune violentoricăror reforme. Chinezii trag cu tunul în manifestanţi. Mamamoare în luna februarie. Pentru noi, pentru mine e o pierdereincomensurabilă. Parcă mi s-a dărâmat fiinţa. Vio a terminat anulal treilea la arhitectură, Diana a intrat în anul al doilea înînvăţământ.

Îmi cam pierdusem stăpânirea de mine, ceea ce sună cam răupentru cineva care mizează pe echilibru, mai bine zis pe judecatalucidă, pe provocarea situaţiilor relaxante, ironie, umor, spiritludic. Ajunsesem, contre pied, irascibil în momente polemice, deşifac eforturi de când mă ştiu să fiu flegmatic, „olimpian” à laMaiorescu, zâmbitor pe urmele lui Zarifopol, „imperturbabil”, pesfert, ca E. Lovinescu, spiritual ca toţi aceştia plus Oscar Wilde(aşa îmi spune dl Grigoriu) şi Cioculescu. Vrabia mălai visează şicalicul praznicul. Nimic din toate acestea nu e sau toate s-aupulverizat. Ajunsesem la crize: „Vor pieri groaznic, să vă văd ce-osă faceţi”?, am urlat către acoliţi, chiar şi către oameni pe care-ipreţuiesc (avocatul Marin, Titi Butoi, Mişu Cosmineanu).Cunoştinţele nu mă mai suportă (nu-mi pasă), turnătorii măprovoacă. Paranoic?

Nu, „clonţos”, am dat şi dau vina pe spiritul critic amplificat.Îmi place sociabilitatea, mă înţeleg bine cu colegii, cu cenacliştii, cuoamenii în general. Numai pe proştii aroganţi nu-i suport, pemitocanii în ultimul hal. Oază de conversaţie zilnică fu „Europaliberă”. Prieten la distanţă, dna Svetlana Paleologu-Matta,corespondent cu Adrian Marino şi cu o sumedenie de condeieri[…] 1989 a fost Anul Eminescu, Veronica, Ion Creangă, o sută deani de la trecerea lor în nefiinţă. În simulacrele de comemorare s-aubăgat „geniile” dictatoriale […]. N-am reuşit să mă apuc destudiul „Eminescu” din perspectiva tematică-mitologică, măcar că

33 34


am adunat la notiţe, un vagon. N-a fost publicat nici ce am scris,„Ion Creangă şi lumea ca spectacol”. Poate din cauză că planuleditorial era ridicol de restrâns. A fost şi „numele rău” de care mi-a şoptit Valeriu Râpeanu. De la George Bălăiţă, Liviu Călin,Mircea Ciobanu am rămas numai cu „admiraţia” de circumstanţă.

Am început noul an şcolar la cules de struguri, prune, mere,cucuruz, la scos sfeclă şi la sortat cartofi. La şcoală, frig, înBucureşti Congresul al XIV-lea, la Timişoara a izbucnit răzmeriţaşi dictatorii au fugit. Ţara e o imensă scenă cu milioane de actori…

2 ian., marţi. Rezumatul anului 1989 îmi arată că e cazul să-misurdinizez „sentimentele”, adică să pun batista pe ţambal. Să revinla proiectul meu de observator care notează ce se întâmplă, ce află,sine ira et studio, fără mânie şi părtinire. Numai aşa e posibil să vădaproximativ corect, chiar dacă nu se poate scăpa total desubiectivitate, e imposibil. Nu ştiu în ce măsură voi reuşi să măpăstrez în bună măsură nonpasional, obiectiv. Ştiu că pentru ceicare vor ajunge să citească aceste însemnări nu va fi nici o plăcere.Ce fel de jurnal e acesta, fără ardoare pro sau contra, fără tensiune,fără nimic picant, senzaţional? Totul aproape tern, de-omonotonie care te pune pe fugă. Realităţile politico-sociale pe caremi-am propus anul acesta să le cuprind într-o minicronică vorrămâne pentru menirea principală a unui jurnal: aducerea-aminte. Eplăcut să priveşti în urmă, cu nostalgie şi uimire, nu mai vin cuargumente de autoritate pentru ceea ce înseamnă cunoaştereatrecutului pentru înţelegerea prezentului şi prospectareaviitorului […]

Zi liberă în toate sensurile. Stăm în casă şi cu ochii cât cepele latelevizor. Presă nu avem, aud că muzeograful Onea, bunul meuamic, nu-i lasă nici azi pe tipografi în pace, cică scoate el o fiţuicăde patru pagini, format mare, cu o cronică detaliată a „revoluţiei”de la Câmpina. Ilie Murgulescu, fostul ministru al învăţământului,

a spus despre „Codoi” că a fost analfabetă sadea şi dă relaţiidespre Cabinetul 1 (al dictatorului) Se fac nişte precizări alegeneral-colonelui Victor Stănculescu, ministrul economiei. Noiimagini din timpul Revoluţiei, de la Timişoara, Sibiu, Bucureşti.Fetele, Diana şi Vio, stau mult la televizor, abia pe seară ascultă şidumnealor puţină muzică bună. Greu putem lua legătura, perând, cu cumnatul Gicu Fătu, cu fratele Alexandru şi cu TaseCălin, ziarist acum la „Deşteptarea”. Toţi par a se simţi niţelderanjaţi (de fapt, foarte ocupaţi, grăbiţi, problematici), intuiesc eucu logica mea afectivă. Pardon…

Viaţa în viteză. Graba strică treaba. Decret-lege privindconstituirea, organizarea şi funcţionarea Guvernului României.Decret-lege privind înregistrarea şi funcţionarea partidelorpolitice şi a organizaţiilor obşteşti din România. Normalizareamerge anevoios, discordia grabnic, în paşi gimnastici…

3 ian., miercuri. Am început să pregătim nr. pe 1990 a gazeteinoastre, „Evenimentul”. Ne întâlnim, ne agităm, noi „ziariştii”,se calculează „veniturile financiare”. Marele Onea a tăbărât pebăieţii de la Tipografia Schela, îl socotim un intrus, vanitos şilacom, şi-l tratăm ca atare. Bebe Văleanu şi Nae Stanciu încă maiau de difuzat câteva exemplare din numărul anterior (tiraj 7000de exemplare!). La şcoală domină animaţia, de mirare parcă-şiţine vântul respiraţia. Presa publică discursul de Anul Nou a luiIon Iliescu. Altă mâncare de peşte faţă de clămpăneala„genialului Cârmaci”. In contul „Libertatea” depun mulţioameni mărinimoşi. Departamentul Securităţii Statului a fostdesfiinţat. Adrian Păunescu e dat în poze cu „Prinţişorul”,toastând chercheliţi. Alte imagini, de haz şi de necaz.Reproduceri cu savanta repetentă, o cioară pe care cineva ovopseşte ţine în plisc o pancartă inscripţionată „Comunism”.„Încă un palat comandat de o minte în delir: Palatul

35 36


Pionierilor”. Destăinuiri despre Dincă Balcon, zis Ion Teleagă.Dintre membrii CPE al PCR au fost arestaţi şi sunt în prezent

cercetaţi numai acei membri care au fost legaţi în mod direct demăsurile represive şi abuzive. Ne vizitează, între alţii, LaurentFabius, preşedintele Adunării Naţionale a Franţei […] Adunărilepublice sunt autorizate, ca modalităţi de manifestare a libertăţiide opinie, doar după înregistrarea acestora la poliţie, pentruordine şi desfăşurarea normală a activităţii economice. Vine înRomânia vicecancelarul RFG, oaspete de elită. Românii, fiindfoarte curioşi din fire, ar vrea să ştie dacă au fost sau nuînmormântate trupurile genialilor Conducători împuşcaşi. A luatfiinţă Asociaţia foştilor deţinuţi politici din România (AFDPR).Silviu Brucan acordă un lung interviu televiziunii române,reporter Carmen Dumitrescu. Declară că Gheorghe Apostol, unuldintre semnatarii Apelului celor şase, i-a trădat pe ceilalţi cinci.Exilat de Securitate la Dămăroaia, cu familia sa, Brucan a fostprotejat şi ajutat pe ascuns de toţi oamenii din cartier. CristianŢopescu a revenit „la post”. Dirijează acum un excelent„Caleidoscop”. Mihail Şora vorbeşte la televizor despre situaţia şiperspectivele învăţământului românesc. N-am ce face şi expediezun „program” preţios în legătură cu felul cum trebuie să arateşcoala noastră de acum încolo…

4 ian., joi. Fiţuica lui Onea e monumentală. Scrisă în întregimede el însuşi, vrea să devină „apropitar”, să beneficieze populaţiaCâmpinei şi buzunarul lui. Muzeul nu-i mai convine, l-a părăsit cape o iubită infidelă sau rablagită. La tipografie, se spune că a„bătut” 10.000 de exemplare a 3 lei bucata. Dintr-un condei, 30.000de mangoţi. E ceva, calcul impecabil care îi irită pe Gherasân şiNae, nu mai puţin pe mine. Prindem în „Evenimentul” o aluzie,suntem gingaşi cu marele patron de presă.

S-au împlinit două săptămâni de la Victorie. Aniversare,

desigur. Televizorul e cea mai grozavă fascinaţie a românuluicasnic […] Ajutoare pentru România nu chiar de pretutindeni,cum sună clişeul. La o „coadă” din Timişoara e prinsă o tânără„teroristă”, burduşită cu cartuşiere şi pistoale. Ştire, cred, desenzaţie. Reportaj de la Peleş. La ordinea zilei, SIDA. Dezvăluiripalpitante despre „periculosul psihopat”, pe când trăia. IonIliescu e invitat oficial în Ungaria, Petre Roman acordă interviuunui ziar polonez. Eugen Ionescu promite că va vizita România.Revista „Săptămâna” şi-a încetat apariţia, în locul ei pare-se căfoaia care se iveşte se cheamă „Azi”, sub conducerea Grupării„Pentru dialog social”. Din această grupare, au luat cuvântulAndrei Pleşu, Alexandru Paleologu, Ştefan Aug. Doinaş,Octavian Paler. Amicul Cezar Damian a înregistrat fulminantultext al lui Liiceanu, „Apel către lichele”, din care reproducem în„Evenimentul” un fragment, iar aici o secvenţă: „Lăsaţi orespiraţie mai lungă între ultimul omagiu pe care la-ţi scris, întreultima şedinţă în care v-aţi exprimat entuziasmul pentrurealegerea la cel de-al XIV-lea Congres şi adeziunea grăbită pecare aţi venit s-o daţi în zilele în care timişorenii nu terminaserăsă-şi îngroape morţii şi în care…” Tonalitatea e de CântareaRomâniei, poemul în proză al lui Alecu Russo, evident cu sensinvers, ca la Simion Ştefan sau la cronicari. Alături am pus unpasaj din „Note aforistice asupra lichelei” de Paul Zarifopol, 1930.„Licheaua reuşită ajunge totdeauna a fi «le monsieur en place».Este, prin esenţă şi predestinare, preşedinte, director în Academii,comisiuni, comitete şi comiţii. Pune adică laba pe orice funcţiunepe orice funcţiune cu specialitate imprecisă, cu minimum deobligaţii şi maximum de retribuţie, funcţiuni care se instituie fatalîn orice societate (…) Licheaua figurează mai cu seamă ca domnimportant, care iscăleşte şi încasează”.

Se aude că Ilie Verdeţ ar fi vrut să facă un guvern dupăfuga lui Ceauşescu, un guvern „fără Dăscălescu”. Dar şi

37 38


Dăscălescu ar fi vrut să facă un guvern fără Verdeţ. Cazuri desustragere a „ajutoarelor. La televizor, hoţi în costum vărgat.Bişniţarii au pus stăpânire pe zona Intercontinentalului […]Din jumătate în jumătate de oră, chiar şi mai des, vin grupuri-grupuri sau inşi singuri pe micul ecran şi-şi spun păsurile, îşiexprimă adeziune, aduc pâine, flori, ţuică. Alţii critică, alţii seconstituie în partide, îşi expun „programele” care seamănăpână la detalii între ele. Cu aparatul de filmat prin vilele şipalatele celor mai iubiţi fii ai poporului.

5 ian., vineri. Sunt atâtea vâltori că nici nu mai am timp sănotez consecvent, cum mi-am propus. De fapt sunt momentecând gata-gata să renunţ. Mi se pare din ce în ce mai inutilăiniţiativa. Am citit multe lucruri bune, dar şi rele (mai puţine)despre cei care ţin jurnal. Dacă n-aş fi căpătat deprinderea astacam maşinală şi, de acea, destul de „neserioasă”, m-aş lăsapăgubaş. Lumea luptă-luptă şi eu… scriu. Antipatică situaţie. Darce mă fac, oare, cu uitarea scrisă în legile omeneşti? Asta-i… Apoi,mai există şi puzderie de presă, ce s-au înmulţit, Doamne,„pobliciştii”, poate se alcătuiesc şi corpusuri de documente, sigurse scriu cărţi în temă.…

Timpul se încălzeşte, avem lămâi, portocale (obţinute la cozi,dar există încă), se fumează Apolonia, BT, DS şi alte minuni.Există căldură în case, apă caldă, luminaţie. La Primărie,deconturi, plăţi, deschideri de credite, încasări, pregătireabugetului, nu mai ştiu ce. La Bucureşti, zilnic apare câte o lege,eventual două-trei. Iată şi „Contemporanul”. Din nou, figura lui„Gavroche”, cum l-a botezat „Paris Match” pe băiatul înfăşurat întricolor la Revoluţie. Mihail Şora poartă un dialog despre şcoală,animaţie printre elevi, cum vor fi ei, ce vor face. Apare VărulShakespeare de Marin Sorescu, necenzurat. Renaşte cercetareapedagogică şi psihologică […]

Primul vânător al ţării n-avea nici o milă, ucidea cu arma culunetă de la distanţe mici mistreţi, urşi, capre negre. „Prinţişorul”prefera fazanii. Partidele se înmulţesc şi devin din ce în ce mai„duşmănoase”. Televizor e supraaglomerat de fotogenici, Iliescu,Roman, Mazilu, Brucan, Surdu – în prim plan. În decor sfumato,Coposu, Raţiu, Câmpeanu. Aşa ceva mai rar…

6-7 ian., sâmbătă-duminică. La noi, timpul capătă tot mai multaură primăvăratică. În alte părţi a nins mult şi sunt troiene,dificultăţi de circulaţie. Alegeri, peste tot alegeri. Vechiul Consiliual Frontului Orăşenesc e dizolvat. Nici nu avem cui să-i luăm uninterviu, de aceea ne limităm la ale noastre. Am pus la punct nr. 1pe 1990. Tipografia nu ne mai serveşte, „are probleme”, probabilcâştigă mai bine de la alte surse… Neostenitul Nae Stanciu seangajează cu afacerea asta complicată, la o tipografie din Ploieşti.Sandrino nu are timp să ne ajute, e tot într-o mişcare browniană.Se cam dă de partea tinerilor care, neputincioşi fiind, nu facaltceva decât să cârtească. Doar Cristi Oprescu, fost secretar pe laUTC, se oferă să „ajute”, dar toţi strâmbă din nas. Dan Preda, încare ne-am pus multă speranţă, stă mai mult la Bucureşti, pentrua prinde un serviciu, iar când vine în Câmpina, se duce să-l ajutepe Onea la corectură.

Găsesc „România literară” nr. 1 pe 1990. „Gavroche” la loc defrunte. Ştefan Aug, Doinaş scrie despre „Fazele revoluţieinoastre”. „În sfârşit, toate iluziile sunt permise”, îşi închipuieAndrei Pleşu. Alexandru Paleologu polemizează cu „slujitorii luiAntihrist”, în faţă cu Patriarhul Teoctist. Octavian Paler scriedespre „dificultatea de a fi liber”. Florin Iaru publică un lungpoem, „adio, la Galaţi”Alţi semnatari: Nicolae Manolescu (cronicăla „A cincia roată la căruţă” de V. Em Galan), pe Ion Băieşu îlcutreieră imaginea tovarăşului Dulea, Gheorghe Grigurcu – temămare, „Moralitatea şi oportunism” (atenţie!), Gabriel Liiceanu

39 40


despre „”putere şi libertate”, Adrian Marino şi „rănile revoluţieiculturale”. Altă viaţă, altă faţă.

La Institutul Politehnic se ţine primul miting liber al studenţilor.Principalele propuneri sunt: pentru îmbunătăţirea sistemului deînvăţământ superior şi pentru o viaţă universitară autonomă.

8 ian., luni. Alegeri şi la şcoală. Nu-i de înţeles de ce homopoliticus Biţă nu-i pe listă. Dl Ion Bălu e preşedintele frontuluinostru. Nea Vasile a obţinut 1 vot, eu 17, cu toate că am refuzat dela început să fiu trecut pe listă. E ceva în neregulă şi în privinţaConsiliului orăşenesc, Biţă, cel cu instincte de zoon politicon, pleacăla Ploieşti, la Bucureşti. Şi a reuşit.

Scriu despre „nobleţea angajării cinstite”editorialul „Cuvântulşi adevărul”, depre presa câmpineană de la origini până în prezent(„Câmpina”; „Strada”, „Cucul Prahovei”, „Urmuz” etc) şi cum s-a pus ea mereu în slujba adevărului. Cezărică crede că se află în„era libertăţii”, George Râncu are „viziunea Unirii”, Nae cade înextaz poetic, scriu versuri „simţitoare” Petruş Luncaşu, VasileIlinca, Emanoil Toma, Ştefan Alexandru. Reproducem din IonStratan Vagonul de cursă din ciclul „Ceferiada”. Ion Bălu scrie untext comparativ-festivist, „Eminescu şi Creangă”, iar GherasimRusu Togan „M. Eminescu şi B. P. Hasdeu”. Cităm pe Eminescu,Geo Bogza şi Constantin Noica. George Severin alcătuieşte rubrica„Sport” cu clasamentele de la sfârşit de an. Prof. dr. Emil Papahagi(fratele lui Marian Papahagi) ne vesteşte că pentru oraşulCâmpina „Crucea Roşie a oraşului Kehl din RFG, oraş situat peRin, la numai 6 km de Strasbourg (sediul Consiliului European), aluat iniţia tiva generoasă de a acorda un ajutor de urgenţă”. Ostradă din acest oraş se numeşte „Câmpina”.

9-11 ian, marţi-joi. Fermecătorul Nae ia „materialele şi le ducela tipografia ploieşteană. La fel de interesantul Gherasân pleacă în

Ardeal, spune că se interesează de pământ, că le-a muncit cu„mânile istea, fraţîî, muma şi tata, Moisă, care are găvanulochiului gol din război, sara îşi scoate ochiul de sticlă şi-l pune înpahar” . Şi îşi arată mâinile groase ca nişte baroase, cu degetescurte şi butucănoase (rime folclorice).

Pe unii vecini ai noşti, din bloc, îi interesează ce spune IonIliescu la radio-televiziune despre situaţia ţării în primasăptămână din 1990, pe cei mai mulţi îi captivează detaliileprivitoare la procesul de divorţ dintre Nicu şi Poliana Cristescu.Studenţii nu mai doresc nici o măsură luată „de sus”. Prim-ministrul român, Petre Roman se află la Sofia pt. a 45-a sesiune aCAER. Ion Gheorghe Maurer mărturiseşte că l-a ajutat peCeauşescu să urce în jilţ. Eugen Ionescu este extaziat de revoluţiaromână. Actualei puteri din România nu i se poate cere să facătotul şi într-un timp atât de scurt, declară Radu Câmpeanu.

„Unirea Tricolor” (Dinamo) vrea să devină echipa unei mariiubiri, glăsuieşte Mircea Lucescu, la TV, antrenorii: Cârţu,Ştefănescu, Iordănescu.

Victoire şi Diana sunt la Pechea, Vio e acasă şi se binocleazătoată ziua la televizor, pentru muzică bună, maxim o oră. Dacă nuse potolesc cei care îşi bun brasardă roşie pe braţ şi se aşează înfaţă peste tot, le vom trece numele în numărul următor din„Evenimentul” (aici îl trec pe fratele Onea, ceilalţi nu merită săocupe loc în jurnal). Ministrul Învăţământului răspunde cupromptitudine la cererile studenţilor. Un deziderat mai vechi şiîndreptăţit al câmpinenilor, înfiinţarea unui muzeu orăşenesc e pecale de a se înfăptui. Ziariştii de la „Evenimentul” propun ca sediupentru acest muzeu Casa cu lei de lângă Poliţia orăşenească […]

12 ian., vineri. Azi e zi de doliu naţional, slujbe, ceremoniipentru morţii de la Revoluţie…

Spre seară, izbucneşte o manifestaţie spontană cam violentă, în

41 42


Piaţa Palatului. Manifestanţii sunt extrem de nervoşi. Nu seînţelege ce i-a stârnit şi nu-i clar ce vor pentru că sunt puhoi,strigă, agită braţele, nu se sfiiesc să ţină în mâni sticle curăcoritoare sau energizante, steaguri sfâşiate, suporturile de lemnşi alte obiecte contondente. Pe o tanchetă se urcă mai mulţi dintreei şi ţipă indistinct, până vine Dumitru Mazilu, lansează înmicrofon strigături: „Jos comuniştii!”, urmat de corulprotestatarilor, „Moarte securiştilor!”, însoţit de cuvântul„moarte” izbucnit din mii de piepturi şi repetat. Nu se maiînţelege altceva decât „Să vină Iliescu!”, „Să vină televiziunea!”Aproximativ 15-20 de minute în şir. Vio se nelinişteşte, Carmentelefonează debusolată. Îi răspund că nu înţeleg ce e, omanifestaţie mai dârză, aşa-i în democraţie, mai ales când nuexistă poliţie şi jandarmerie organizate care să „protejeze” pemanifestanţii spontani, neorganizaţi […]

„Să vină Iliescu!”, „Laşul!”, „Huoooo!”, şi ritmic: „Jos! Jos! Jos!”Se formează o delegaţie, intră înăuntru (televiziunea priveştemulţimea învolburată şi-i însoţeşte pe delegaţi la tratative:scoaterea PCR în afara legii, arestarea foştilor securişti şi nu maireţin ce […]

13-14 ian., sâmbătă-duminică. Ne vizitează „Europa liberă”,una dintre cele mai mari forţe ale revoluţiei române. A venit N. C.Munteanu, îi vedem chipul, vocea e celebră. E simpatic laînfăţişare ca şi la vorbă. În „România liberă” e fotografiat cu ţigaraîn gură şi cu paharul în mână, în semn de salut. E şi P. M. Băcanu,cu mustaţa stufoasă à la Schopenhauer, mic, slab şi frumos ca unşobolan opărit. Întrebare. Ce va face de-acum înainte „Europaliberă?” […]

Am găsit însemnările rătăcite, scrise pe hârtii izolate,hieroglific…

Din ajutoarele trimise de prieteni de peste graniţă, cele mai

multe intră în posesia unor indivizi care încep specula bieţilornevoiaşi.

Tase îmi spune la telefon ceva despre „extaz”, „coşmar”, MaoTzedun, I lya Ehrenburg, Eugen Ionescu, „dramatismulevenimentelor”, „oportunism”.

[Mai departe, însemnările au fost trecute pe coli separate cares-au rătăcit. Regret, dar poate e mai bine aşa…]

43 44


II. Februarie-martie. Fără vâsle

1 febr., joi. La şcoală, oarece dezmăţ, mai ales în pauze cândelevii dau muzica la maximum pe culoar. La noi, e încă întipăritătradiţia liceului de mare ţinută. Dar cei mai slabi de înger seinspiră de la televiziune şi de pe la celelalte licee şi e o fojgăială„revoluţionară” ca-n filme. Lume în schimbare, „democratică” şi„liberă” (fără să se ştie ce înseamnă astea). Chiar unii profesori,speriaţi sau călăuzitori, îi stimulează. Ornarea veche, devastată, n-a fost înlocuită cu una nouă. E mizerie. Libertatea se manifestă şiprin chiul. Cu unele excepţii, unde profesorii sunt bine apreciaţi şicontinuă să facă lecţii serioase. Şi la obiectele pentru bacalaureat,mai cu seamă. Nişte elevi de la „N. Grigorescu”, fac întruniri(„Criterion”!, fără să ştie ce înseamnă asta cu adevărat). Aşa seexplică şi indecenţele de la clasă, când merg la ore.

Vine Gherasân, mă ia la Tipografia de la „Schelă”, la meşterulChirobocea, fost elev de-al meu la seral. Aici e şi Bebe Văleanu,agitat şi sobru. Tiparul avansează la revista noastră. Mergem,apoi, la dl. Petruş Luncaşu, cu ţuici şi cu politichie. E zbucium cutemperanţă. Gazda, om blând de altminteri, pledează sfios pentrurege, ţărănişti şi liberali. Bebe e anticomunist. Neajungându-nedesfătarea, ne orientăm către „Parapet”, aici cu mai mult aplomb.Martorii la proces. Telefon de la Sterian Vicol, tatonează orientări,cere colaborări, întâlniri la Galaţi.

2. febr., vineri. La ore până la 13. Acasă citesc presă grămadă,nu mă mai pot desprinde până la 18. Nu reţin aici decât bătălii

libere şi democratice, majoritarii sunt „fesenişti”, minoritarii zecide partiduleţe caraghioase şi două-trei mai temeinice. Nu intru înamănunte, că sunt şi alte chestii de consemnat, mai umane. Iată,conspectez din Sociodinamica culturii, Condiţia umană, Universulcărţilor, Robert Escarpit – De la sociologia literaturii…. Diana are orela seral, nesimţitul Beul o tratează cu ticăloşii. Doru Victorian îmiţine cele două ore de la seral. Eu trag barca pe uscat.

Mă întreţin cu un domn prezentabil, cu barbă tunsă scurt, IonBadea. Îmi aduce versuri de-ale sale. E bun, dom’le! Unele sunthaik-uri, altele poezii scurte fulgurante. De invidie, Diana îmi aratădouă povestiri trăsnet, de-ale ei. Ce plonjare ludică în fantastic! Debucurie, citesc din Memorii de Mircea Eliade şi citez: „În mijloculanului, după o scurtă pregătire, am dat un examen cu Locusteanuşi am fost transferat în cursul modern. La despărţire, Banciu mi-aspus: - După doi an şi jumătate de Real, trebuie să fii printrelatiniştii D-tale. Cel mai bun matematician. Nu uita că matematicilese învaţă şi la Modern, deşi numai o oră pe săptămână. Dacă nu veifi la înălţime, te las corigent. S-a ţinut şi de data aceasta de cuvânt”

3 febr., sâmbătă. La ore, dirigenţia e cea mai antrenantă, chiardacă la obiect (româna) metoda dezbaterii continuă să facăminuni. „Educaţia” de la dirigenţie nu-i nici morală, nici politică,nici în dorul lelii. Cum e? Nu-i loc de spus. E bine. Feţii mei nu vorsă se mai termine, deşi sunt a XII-a, „criterionoiştii”. Le citesc şicâteva fragmente din Memoriile lui Eliade: „Prin clasa a VI-a (leexplic cum era atunci cu clasele, n.m.), aveam deja vreo 500 devolume, majoritatea din Biblioteca pentru toţi, Minerva, şi Lumea.Dar aveam şi cărţi mai scumpe: Souvenirs entomologiques a luiJ. H. Fabre, Die Insekten a lui Brehm, tratatele de chimie, „clasiciitransformismului”, aproape tot ce găsisem din Bibliothèquescientifiques, volumele cu copertă de la Flammarion sau dinBibliothèque philosophique de la Felix Alcan. Mama îmi dădea

45 46


săptămânal o mică sumă, de buzunar, dar nu mă refuza niciodatăcând îi spuneam că aş vrea să-mi cumpăr o carte mai scumpă.Adesea, mă ruga să nu-i spun nimic tatii. Războiul îi sărăcise şi casă ne poată ţine la şcoală, închiriaseră aproape toată casa. Laînceput, chiriaşii au fost doi profesori francezi, membri ai MisiuniiCulturale, apoi nişte funcţionari unguri de la o societate dinTransilvania, în cele din urmă de la Camera de Comerţ italo-română.Aşa l-am cunoscut pe Giovanni Costa, tocmai în perioada cândînvăţam italieneşte. Datorită lui, mi-am putut comanda toatecărţile italieneşti de care credeam că am nevoie”.

Trec pe la librărie, nu-s decât „fetele”, frumoase şirespectuoase. Le tachinez că nu ştiu cum să se poarte în libertate.Mă solicită să le spun eu cum ar trebui şi mă supun dorinţeidumnealor. Că sunt vestale şi că e cazul să întreţină focul etc.

Nu sunt în stare să lucrez cum mi-am propus, presa m-a prinsîn tentaculele ei, captiv ca un… „Traduc” poetic (cu textul înruseşte alături) din Vîsoţki, tradus mot-à -mot de Victorian ruseşte.Fac un „Mozaic” vesel şi o poştă a redacţiei tot cam la fel (veziEvenimentul anul II, nr. 3). La televizor, imagini, vorbe, solemnităţi,comicării involuntare, protest împotriva televiziunii. Un Iugabărbos revendică, o oră, să fie televiziunea liberă.

A luat fiinţă la Câmpina Partidul Naţional Liberal, situat înstrada Karl Marx nr. 30, având program zilnic între orele 15-20.Preşedintele provizoriu al organizaţiei orăşeneşti este avocatŞtefan Viţelearu, secretară Corina Drăgan. Deocamdată, n-au„program”. Cică e cum au spus Brătienii… „Considerăm căprecizările făcute în ziarul «Adevărul» din 31 ianuarie 1990 larubrica «Pentru dialog» în care s-a publicat declaraţia domnuluiRadu Câmpeanu, preşedintele P.N.L., au înlăturat şi ultimeleconfuzii ce au rămas ca urmare a mitingului din 28 ianuarie”. Amaflat că PNL-ul câmpinean numără 5 membri. Le dorim să seînmulţească, dacă vor să fie bine.

S-a împlinit ceea ce îşi doresc dintotdeauna intelectualii şi literaţiidin spaţiul mirific al Văii Prahova (care sunt legiune): editarea uneipublicaţii intitulate, în tradiţie hasdeiană, REVISTA NOUĂ. A adus-o Florin Dochia la Casa de cultură, iau un exemplar acasă şi citesc cuinteres. Trec aici colectivul redacţional: Ion Dan Nicolescu,Constantin Hârlav, Ion Stratan, Florin Toma, Florin Dochia, IoanMihai Cochinescu. Trăind şi nemurind, vorba lui Creangă, vom auzinumai de bine? A mai apărut, miercuri 31 ianuarie, LUCEAFĂRUL(serie nouă?, săptămânal literar-artistic al Uniunii Scriitorilor.Redactor şef – nici că se putea mai bine decât atât – Laurenţiu Ulici– Criticul tinerilor scriitori de atâta amar de vreme, omul care a puspe Nobel contra Nobel, Preşedintele tuturor juriilor literare din ţară,hidalgo-ul în expansiune italiană, neîntrecutul jucător de şah, bridge,table şi ţintar… („Toţi cititorii-şi pun o întrebare / În legătură cuacest mister: / E patronată de-un luceafăr, oare, / Sau e sub zodia luiLucifer?”). În „România literară” a reapărut rubrica, de succes,Ochiul magic, prilej pentru acelaşi Citron să scrie un catren: „Dac-arvedea-o Alecsandri, / Rebreanu şi-alţii, s-ar mândri; / Însă ar fi,desigur, tragic / S-o vadă ei cu… ochiul magic!” Nr. din 1 februariearată măsura acestei prestigioase reviste. Semnează aici nume de ţi-i mai mare dragul:. E. M. Cioran, Ion Caraion, Monica Lovinescu,Herta Müller, Ion Negoiţescu, Kovács Albert, Mircea Iorgulescu,Emil Hurezeanu, Ana Blandiana, Al. Paleologu, Octavian Paler,Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Alexandru George, GeoDumitrescu, Ion Pop, Val Gheorghiu… Suntem mereu ameninţaţicu apariţia „revistei” verva, a incredibilului Onea. Prietenul nostrue „dulce”: infatigabil şi irefutabil!

4 febr., duminică. Vreme primăvăratică. Dar stau în casă şi totconspectez, de data asta pentru Creangă. Pentru revizia cărţii din1989, netipărite. Mai robotesc şi la materiale pentru gazetă. Aduceşi Cezar text, despre „Convergenţă”, democraţie pluralistă, oho,

47 48


apropierea între sisteme (W. Bukingham, P. Sorokin, RaymondAron, A. Touraine , D. Bell, Georges Burdeau, A. Künzle). Stanciudă telefon de la Ploieşti şi mă vesteşte că „Prahova liberă” ne laudăfoarte. Onilă a dispărut în ceaţă. Vedem un film cu un savant carea „făcut” un om. Pygmalionul! România-Algeria, 0-0.

Zadarnic s-au agitatără atâta profitorii de emulaţiune, viguroşii cusălaş în furtună. Mica-mare înţelegere s-a produs: constituireaConsiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN). Orice s-arspune, e nevoie de conciliere şi dialog pentru a putea organiza şiconsolida noile structuri „democratice”. Desigur, nu asistăm la oidilică şi nezdruncinată îmbrăţişare, e numai un fel de coincidentiaoppositorum. Între platformele partidelor există atâtea apropieri, încâtmai degrabă se poate vorbi de „consens”, cu termenul lansat de„emanatul” Iliescu. E drept, sunt cinci degete la o mână şi nuseamănă nici unul cu altul. Dar aparţin aceleiaşi mâini. Nu-i bunîmpăciuitorismul, dar haosul e mai păgubos. Sunt accidente detranziţie, dar ar fi păcat să domnească discordia. Şi ca să nu se creadăcă sunt părtinitor (cu cine?), voi da cuvântul lui Dan H. Oprescu:„Înainte de a invoca exerciţiul libertăţii, cred că mai curând ar trebuievidenţiată lipsa de încredere. Timpul scurs după 22 decembrie atransmis tuturor sentimentul tulburător al unei descătuşări limitate(…) O propagandă a fost efectiv înlocuită prin alta. Totul pare menitsă ne bage bine în cap că«impetuozitatea şi animaţia unor izbucnirinaturale nu sunt altceva decât erezia unor minorităţii needucatepolitic (…) Întreaga evidentă abilitate argumentatorie şi întreagainteligenţă şi capacitate a domnilor Iliescu şi Roman nu vor puteaniciodată suplini acest rest de bună credinţă şi francheţe încănematerializate”. Şi tânărul Dan C. Mihăilescu în Neofanatism: „Îlîntâlnim peste tot. Pasivitatea de ieri – radicalismul de azi. Obedienţamioapă a trecut în intransigenţă oarbă, tăcerile mocnite au devenitlocvacitate mitraliantă (…) Una este răspunsul dat cu fermitateexceselor diferitelor partide (există şi o legitimitate a violenţei în faţa

violenţei) şi cu totul altceva este lupta împotriva ideii de opoziţie (…)Unitatea naţională e, desigur,o utopie, dar una benignă. Însă a credeîn omogenitatea fiecărei structuri sociale este o aberaţie şi de-a dreptulun pericol. A vede în toţi tinerii nişte derbedei, în toţi muncitorii nişteinculţi, în toţi intelectualii nişte mercantili neputincioşi, în toţi ţăraniinişte hrăpăreţi ş.a.m.d. este o mare greşeală”. „Şu, pe negândite, s-aivit veninoasa intoleranţă. Noi am făcut revoluţia – spun muncitorii.Noi am făcut revoluţia – spun studenţii. Noi am făcut revoluţia –spun ostaşii. Şi toţi sunt tineri şi toţi uită că revoluţia au făcut-o toţi,umăr la umăr, cot la cot, pentru ca toţi să fie liberi şi mulţumiţi.Dar iată că o categorie socială este pentru moment mulţumită, pecând alta, nu; şi solidaritatea minunată din primele zile dispare şiface loc unui raţionament cel puţi eronat dacă nu aberant: dacă noisuntem mulţumiţi şi voi nu sunteţi, atunci voi sunteţi împotrivanoastră, a ţării, a revoluţiei” (Dan Munteanu).

5 febr., luni. Cinci ore, una la literatură universală: Orientulantic. Acasă, vin fetele la consultaţie. Adina nu vine. Tulburări -zaveră, dar noi ne pregătim pentru admitere la facultate. Laura ecea mai bună dintre ele, din toate punctele de vedere [...] LaRedacţie, Nae Stanciu e „vesel”, Gherasâm e nervos că nu-i „ies”banii. Facem sumarul şi macheta pentru nr. din februarie.. Încă unepisod din serialul „Zile şi nopţi”, polonez. Telefon şi de la ViorelDinescu şi-mi spune despre „Porno-Franco”, „Porco-Franco”.Prietenul are umor mult, maliţios peste poate.

Livius Ciocârlie aduce „Glose la Cioran”, Florin Manolescu scriedespre „generaţia războiului” (Geo Dumitrescu), Cornel MihaiIonescu: „Orfismul tăcerii în poezia lui Wolf Aichelburg”, ŞtefanAgopian, o proză delicioasă: Fric., iar Maria Luiza Cristescu, Îngeriimaculaţi… 150 de ani de la naşterea lui Maiorescu. Eugen Ionescudespre Însemnări zilnice de Titu Maiorescu: „Un jurnal, un document,îmi pare mai mult interesant, mai expresiv decât o operă de artă care

49 50


nu este decât un document ornat sau un document scos în afară deviaţă”. Z. Ornea scrie despre Casa din Strada Mercur 1, Sediul Junimiibucureştene şi locuinţa familiei Maiorescu: „Am mai apucat aceastăcasă. Prin anii cincizeci aici funcţiona – tristă ironie! – o instituţiepolitică (era sediul raionului U.T.M. I. V. Stalin) şi o frecventasemadeseori (odată cu N. Labiş). Foarte tânărul Horia Gârbea (prezentatde Laurenţiu Ulici) publică un text pentru teatru, „Bolnavulîncercuit”. Monica Spiridon: „Postmodernismul mereu pe tapet”.Poezii de Günter Grass, Wystan Hugh Auden, de poeţi francezicontemporani, Pierre Vandrepote, Peter Kral (în traducerile lui PetreStoica şi Constantin Abăluţă). Să tot citeşti, nu doar politichie. Şi unpoem de Miroslav Holub, Pe scurt despre teoria relativităţii: „AlbertEinstein, discutând - / (cunoaşterea e descoperirea / celor ce trebuiespuse) – discutând deci / cu Paul Valéry / a fost întrebat: //Domnule Einstein, cum vă păstraţi / ideile? Le scrieţi îndată / ce v-au venit? Aşteptaţi / până seara ? Sau dimineaţa? // Albert Einsteinrăspunse: / Monsieur Valéry, / în meseria noastră ideile sunt atât /de rare, încât măcar una de ai / cu siguranţă n-o s-o mai uiţi / Nicipeste un an” Şi „Sport” de Fănuş Neagu, un fragmenţel numai:„Iarna dă geană prin geană, se apropie reluarea campionatului şiFederaţia de fotbal se face că n-aude cererea multor iubitori al acestuisport pentru a desfiinţa echipa Flacăra Moreni, suită în divizia A dePostelnicu. Umbra criminalului semianalfabet, făcut iepure pe hotarde ocnă, ne va sta în spinare la fiecare meci al Flăcării. De părereanoastră sunt şi o parte din jucătorii echipei”.

6 febr., marţi. Merg la Policlinică. Prea târziu. Obţin totuşibiletul de intrare nr. 2 pentru mâine. Cu Victoire aranjăm presa,capsăm, legăm. Îi scriu doamnei Paleologu cuvine jubilative. Cu dlZ. Ornea şi cu dl. Vârgolici sunt sobru. Adina renunţă la filologie,vrea acum psihologie, ceea ce e foarte bine. Cezărică vine cu idei:să scriem în Franţa. Vedem piesa (indescifrabil) de Maurice

Druon, cu Ştefan Iordache, Rodica Tapalagă, Octavian Cotescu.Nu pot scrie aici decât: Excelent […] Partide la televizor, de toateneamurile. Demonstraţie organizată de Sindicatul din Televiziunecondus de Iuga bărbosul. Cer eliminarea lui Aurel DragoşMunteanu, şeful de la televiziune […]

Cum trebuie să arate un cotidian, după opinia conuluiPaleologu? „În general, nu avem exerciţiu şi ştiinţa libertăţii presei.Aceasta e o artă, este o ştiinţă, este o profesiune care se învaţă întimp şi se acumulează prin experienţă. Mai întâi, ziarulindependent, ziarul mare, e un ziar nu de patru pagini, ci de celpuţin douăsprezece pagini, care trebuie să aibă toate rubricile, şicele de scandal, şi cele de fapte diverse, şi cele de reclame, şi,bineînţeles, articole de fond, ştiri, relatări etc.” Televiziunearomână (a început să fie privită de unii chiorâş) a prezentat înultima vreme trei mari „spectacole”: pitorescul tulbure aldemonstraţiilor, magnificenţa patinajului artistic (mă-nebunesc,maman!) şi grotescul procesului în adânc de noapte. În meciul cuAlgeria, Hagi a fost eliminat din joc, pe bună dreptate, vedetism.Finalmente, formaţia noastră a câştigat cu 0-0! Descoperim cuplăcere că insul cu fiţuica („Câmpina liberă”) ne numeşte „colegiide la Evenimentul”! Colegi cu marele poblicist? Noi suntem nişteageamii care scoatem în comun o modestă publicaţie, fără „vervă”.Colegii domniei sale sunt Eminescu, Arghezi, Teodorescu-Branişte,N. D. Cocea, Pulitzer, Vadim Tudor, Nicolae Dragoş. Am preluatrubrica Sport (Suporter): „Mult iubita noastră echipă naţională defotbal, calificată la festinul suprem, se pregăteşte intens. Pânăuna-alta, se lasă – în mod strategic, pesemne – chelfănită de echipede club, din Pisa, Marsilia. Vorba venerabilului nenea ZahariaTrahanache: „Într-o soţietate fără prinţipuri, trebuie şi niţicădiplomaţie”. Ştim noi ce facem: le întunecăm vigilenţa adversarilorde pe gazon şi, când ei se vor lăsa pe-o ureche, le umplem căruţacu boabe. Aşa că rămâne să mai adunăm experienţă de la algerieni,

51 52


Insulele Feroe, Avântul Şotrile (…) Dar până atunci, ne aşteaptă, cubraţele deschise şi cu zâmbetul pe buze, Mundialul 1990, Italia. HaiRomânia!... Şi mai este şi returul campionatului intern. Şi mai suntşi PETROLUL, şi POIENIŢA!...

7 febr., miercuri. La Policlinică obţin certificat, la parohiepalavre (politice, religioase, şcolare) cu Protopopul Costică, omînalt de vreo 1,90, tânăr, frumos. La librărie, pun cărţi deopartepentru zile albe, de la poştă (dna Elvira) iau presă de toate soiurile,destul de soioase… Vine Laura cu o sticlă de vişinată […]. Mişumă încântă şi mă corupe, mergem „Sus” şi ne preocupăm cucâteva „coniace” mici şi cu ciorbă de burtă. Acasă lucrez şi…adorm! Ciudăţenie! Serbarea Dianei, Cezărică e manager. Meciulde fotbal München-România (2-1). Hagi înscrie golul nostru.

Scriu despre polemică şi pamflet, Am terminat de tradus(tradittore, cu Doru Victorian) din Vladimir Vîsoţki (zece ani de lamoartea poetului-cântăreţ, căsătorit cu Marina Vlady. „O, morţiinoştri nu ne lasă în necaz, / Eroii noştri stau ca santinelele… /cerul se-oglindeşte în pădure şi în iaz - / Şi-n copaci strălumineazăstelele. // Loc ar fi fost cât trebuie-n bordei, / Timpul, cu el, mailesne se înfruptă… / Acum visez sihastru şi fără de temei / Şi-i totaştept întoarcerea din luptă” (1963). Avem text şi de la HristuCândroveanu (Descinderi în noapte), publicăm în serial Amintiri deMircea Eliade, Schimbarea zodiei de Lucian Blaga. Ştefan Unatinskygăseşte „repere ale normalului la Neptun”. Gherasân invită la„decriptări” ale cărţii lui Nicolae (Ştefan?) Baciu, Ialta şicrucificarea României din ciclul Căderea Europei

Care mai e situaţia din şcolile câmpinene?, mă întreb şi răspundcam nemulţumit. Tot Gherasân ne informează că în zilele de 29-31ian. 1990, mesageri ai oraşului francez Epinal şi ai întregii văi aiMosellei, au adus oraşului Câmpina şi unor sate din împrejurimi,un frăţesc ajutor, constând din alimente, medicamente,

echipament medical. Ziaristicul nostru arată cum au fost primiţisolii, cu pâine şi sare, fireşte, dă nume galice şi ţine un discurs.

Serbăm ziua de naştere a Dianei. Cu modestie înţeleaptă…

8 febr., joi. Deşteptarea la 5. Lâncezesc, în timp ce ascultRadioul. Toată ziua citesc de toate, de la ziare şi reviste, lafragmente din cărţi pe care le conspectez. Viaţa socială e plină demişcări haotice, politichia incendiară, divergenţe ce riscă săexplodeze. Mihai Lupoi, cel care a chemat armata la revoluţiune(?), a fost destituit din funcţia de ministru al Turismului. Îi facemlui Cezărică „Legitimaţie” la ziar şi „Delegaţie” pentru a merge laAmbasada franceză. Diana e foarte angajată în luptă, merge la oreşi dimineaţă şi după-amiază. Victoire întârzie, e la Carmen. Mămir ce discută, că soaţa n-are treabă cu chestiunile socio-politice decare e foarte interesată Carmen.

9 – 10 febr. vineri – sâmbătă. […] Vine Gherasân, vorbeşte multşi cu accent transilvan despre Nae Stanciu, despre hârtia obţinutăde la francezi şi despre… Vasile Paraschiv. Apoi stau mult latelevizor, şedinţă mare (numeric şi ca timp) de constituire a CFSN.Spectacol de bâlci. Îmi place, ca şi marelui Nenea Iancu. Unde eşti,nene, să-i vezi? Putere, bani, bătălia broaştelor cu şoarecii(Batracomiomahia), fără umor […] Plouă toată noaptea , autumnal[…] Tot plouă. Asta nu-i împiedică pe Diana şi Cezărică să plecela Bucureşti, la Biblioteca Americană, la un seminar cu delegaţiaInstitutului Naţional pentru Problemele Internaţionale, organismal Partidului Republican din SUA şi reprezentanţi ai partidelor şimişcărilor politice nou înfiinţate în România.

Am dormit prost, lucrez prost. Toma aduce nişte cârpe, ofarfurioară şi o biblie, nu spune în ce calitate, dar se înţelege binecă e propagandist pe la nu ştiu ce sectă. Purtăm o discuţie hazoasăpe tema confraţilor în politichie, şi o controversă pe temă

53 54


religioasă. Reiese că n-are treabă cu secta decât în măsura în careare un ce profit. Amicul e aşa de ipocrit, încât dacă n-ar avea şiceva umor, ar fi numai o secătură absolută. Îi imită, caricatural, peBiţă, Gherasân şi Nae. Nu merge nimic bine: nu-i nici un fel depresă, sunt singur, fac baie şi încerc să dorm, nu se poate,Conspecte şi caleidoscop la televizor. Nu mai plouă. Concertul dela Viena, prima parte: Placido Domingo, Ileana Cotrubaş, VioricaCortez, Mariana Nicolesco.

11- 12 febr., duminică, luni. Vio în vacanţie. Ea e cu televizorul,eu definitivez textul despre umorul lui Creangă (Râsul popular)…Întâmplări mărunte, cu Stanciu şi Văleanu, cu Stan şi Bran, unepisod din romanul foileton. De bulibăşeală politică a început să mise acrească. La şcoală vâlva se acutizează. Pare că nu mai e nevoiede învăţătură. La clasele mele încă ţin bine aproape. Nu fac nici unfel de compromis, iar docimologia e folosită cu schepsis. Darurilesecond-hand devin agasante şi prilej de japcă. Întreprinzători facrost şi pe spezele lor şi de alte şi întemeiază „buticuri”, chioşcuri,tarabe. Din folclorul copiilor: „Iliescu să rămână, / Dar să nu maidea din mână!” Doina Cornea, simbolul naţional al rezistenţeiîmpotriva dictaturii ceauşiste, solicită comunităţii internaţionale săsuspende ajutoarele acordate României şi clauza naţiunii celei maifavorizate (v. La Tribune de Geneve). Întrebat de un reporter de laExpres: „Care consideraţi că ar trebui să fie platformaintelectualului în actuala conjunctură?”, Eugen Simion răspunde:„Deocamdată, asist la desfăşurarea de forţe în Parlamentul nostruprovizoriu. Citesc ziarele şi remarc fulgerătoarele metamorfoze aleunor conştiinţe româneşti. Ieri vorbeau despre «marele cârmaci»,azi jură pe democraţie. Am impresia că bătrânul Caragiale nu afixat numai un stil al comediei, dar şi al existenţei noastrenaţionale. Oricum, vreau să precizez că a da un milion de lei dinbugetul naţional fiecărui partid (partiduleţ cât unghia, n. m.) mi se

pare aberantă. Asta nu înseamnă că nu am speranţa că democraţiaromânească va învinge. Cum? Iată o temă pe care ar merita să odiscutăm, dar nu acum”. Oui, monsieur Eugen Simion! James Backer,secretarul de stat american, în vizită la Bucureşti, e asaltat departiduleţe şi rugat, act istoric de generozitate, să nu se mai acordeRomâniei „confiscate” clauza naţiunii celei mai favorizate.

13 febr., marţi. Un an de la moartea mamei…Plec la Bucureşti. Evreme primăvăratică. Îmbulzeală cum nu s-a mai văzut. Ar trebuitimp şi spaţiu să mă mir ca Dinicu Golescu sau ar fi nevoie de talentca să-i imit pe Caragiale tatăl şi fiul. Şi încă este iarnă, e drept,primăvăratică, dar ce va fi la primăvară-vară-toamnă!.. Urmele de lacutremur s-au îmbogăţit cu cele din decembrie ’89. Incendieri,dărâmături, găuri de armament. În troleibuz, înghesuială şimurdărie ca în trenul personal. Pe acelaşi traseu, Gară-Universitate-Magheru, cotit la Muzeul Literaturii, unde e Flavius. N-am uitat sătrec pe la Librăriile Eminescu şi Sadoveanu, obicei vechi. Văd chipulşi mai jerpelit al Universităţii, intru pe culoar, nu-i decât o doamnăbabă la un panou, trec şi pe la Arhitectură, e mai „deschis”, dar secunoaşte c-a fost răzmeriţă. Trec pe lângă Patriciu, cunoştinţă maiveche, îl salut. În partea dinspre Piaţa Universităţii afişe, grafitti în felşi chip, caricaturi, lozinci, înjurături, obscenităţi. Dezolant. Dar elibertate şi „democraţie originală”. Flavius e mai rătăcit ca niciodată,parcă şi pupilele i s-au dereglat. Îmi spune cum a fost el la revoluţie,îl ironizez că nu are nici o rană, cum şi acum luptă pentru o nouărevoluţie, că tot comuniştii şi securiştii sunt la putere. Mă fac că nuînţeleg. Care Putere? Mormăie nişte nume despre care n-am auzitsau am auzit dar numai atât. Bem câte o votcă mare, cu apă minerală[…] La BAR, în sala mare din dreapta, cărturari puţini şi în vârstă.Nu cunosc pe nimeni. Altădată, mai erau domnii Micu, Datcu,Cazimir, doamna Crina Decuseară, mai veneau şi ieşenii (dintrecunoscuţi, Dan Mănucă, Remus Zăstroiu). Clădirea Televiziunii are

55 56


semne de rea purtare, iar în stânga şi în dreapta, cum merg spre CasaScânteii, blocuri ciuruite. La Casa Scânteii (pardon, Casa PreseiLibere), tot cunoscuţii cu sau fără mustaţă: d-nii Dimisianu,Ungheanu, prietenii Ulici, Chirilă, Kivu. La întoarcere, pe CaleaVictoriei, îl recunosc pe Ion Dichiseanu, e cu cineva, îl salut şi elrăspunde zâmbind profesional, cearcănele i s-au amplificat. ÎnLibrăria Minerva, repede-repede, găsesc Dialoguri literare de ŞerbanCioculescu. Athenée Palace e jumulit, Comitetul Central ca dupăbătălie, vizavi, clădiri schilodite, Biblioteca Universitară mutilată.Pluteşte, parcă, fum dens deasupra Bucureştilor… Lume, gură-cască, cu probleme ca mine şi răvăşită, murdară…

14-16 febr., miercuri-vineri. La şcoală din nou. Ore dedimineaţă şi de după-amiază. Îi povestesc lui Doru ce am văzut laBucureşti. Cezărică aduce „documente” cu norvegieni!? Preocupăriintense, inclusiv „Maiorescu” pentru „Contemporanul”, solicitat deurgenţă. Olimpiada e în fierbere… Militaru e schimbat cuStănculescu… Demonstraţii la televiziune. Petru Popescu îlintervievează pe Iuga […] La Casa de cultură şi la „Lac”, împreunăcu năzdrăvanul Nicolae Stanciu. Iau Scriitori români de azi, IV, deEugen Simion. Mă prind de carte, pe sărite citesc despre IorguIordan Dinu Pillat, Grigore Hagiu, Eugen Uricaru, MirceaNedelciu. Şi de ici, şi de colo… Opriţi timpul, clipa astaminunată!... Timpul trăirii. Cu Bebe Văleanu, la Tipografie şi la„Parapet”. Amici vechi şi noi: Mişu şi Florin Cosmineanu, cu finullui Mişu, alte figuri surâzătoare [...] A sosit „Evenimentul” şi emare zburdălnicie cu difuzarea. La Bebe acasă, Unatinski,Gherasân, şampanie. Şedinţă parlamentară mai civilizată.Gherasân e cu finanţele. Nu mai pot lucra decât vag, cu fetele latelevizor, totul e captivant, deşi parcă e numai o repetabilă povară[…] Reproduc din „Evenimentul” o epigramă a dlui Luncaşu. Unuipolitician: „Stupidul calcul te îmbată / Ca fumul gloriei pe Nero, /

Dar din vedere se constată / Că tot ce spui… egal cu zero!” Curajpostrevoluţionar în literatură, că în ziaristică e mai mult dârzenie.Cron, mai cuminte, despre „Contemporanul”: „Creadă orişicinecum o vrea / De-i ca vinul, ori ca altceva: / E-o revistă fără depereche, / Şi contemporană, dar şi veche!” În Capitală a apărutsăptămânalul „Evenimentul”! Colegii capitalişti au neglijatprovinţia în privinţa botezării pruncului dumnealor. Oricum,„Evenimentul” de la Câmpina va fi totdeauna cu două luni înainte.

18 febr., duminică. Încă o zi de relaxare. Trebuie să merg la şcoalăpentru Olimpiadă la literatura română (clasa a IX-a: 1) Caracterullatin al limbii române, 2) Structura nuvelei „Alexandru Lăpuşneanu”;clasa a X-a: 1) Poezia iubirii şi a naturii la Eminescu, 2) Un fragmentdin Creangă pentru comentat (jocul); clasa a XI-a: 1) Să secaracterizeze Dionis, 2) comentariul unui fragment din „O făclie dePaşti”; clasa A XII-a: Tema geniului la Eminescu şi Macedonski, 2)Comentaţi „Slova de foc şi slova făurită”. Stau la şcoală, e un fel de aspune, până la orele 13. Onilă a făcut o „gaşcă” de specialişti pentrua edita revista „verva”, obsesia noastră, „verva şi conserva”.

În Bucureşti, altă demonstraţie de protest mai aspră decât ceadin 28 ianuarie. Sunt rupte cordoanele de militari, sparggeamurile şi uşa de la Guvern şi protestatarii pătrund în interior.Lozinca mobilizatoare: „Jos Iliescu!” Dezolant. Stăm mult pebaricade, luptăm la televizor. Ok! Hoch! Yes, sir! Jos pălăria!Filmul „Undeva, cândva”, cu Christopher Reeve, Jeane Seymour,Cristopher Plummer, ne scoate din vijelie revoluţionară şi neintroduce într-o lume de superbă ficţiune, „romantică”, dramaticăşi de iubire mirifică. Tânărul dramaturg Collier este abordat de ofemeie în vârstă, îi dăruieşte un ceas cu medalion unde e o femeierăpitor de frumoasă. Mai târziu când tânărul ajunge pe o insulăexotică, într-un hotel descoperă aceeaşi fotografie. Începepovestea, căutarea, întâlnirea şi…

57 58


19 febr., luni. Până merg la ore, la 10, bat la maşină texte pentru„Evenimentul” următor. Dăscălimea năucită de protestul deaseară. Spun că ne aşteaptă zile ca în Liban, că românii se apropiegreu de democraţie, nu ştiu cu ce se mănâncă asta. Lupta se dăîmpotriva comuniştilor de la conducere de către ceilalţi„democraci” care nu sunt la putere. Părerea mea? Nu i-am iubitniciodată pe comunişti şi acum îi detest, dar pe poftitorii de a lelua locul nu-i cunosc, îi ştiu numai pe magnificii de aici. Şi-apoinu-i obiectivul acestui jurnal de a pătrunde iţele încâlcite alepolitichiei. El, jurnalul, observă, atitudinile să se deducă. Dar eposibil aşa ceva?

La Consiliu, are loc o întrunire cu minerii din Valea Jiului, careau venit să apere Guvernul, dacă poliţia nu-i în stare. Cer linişte săpoată „munci în pace”, cer ei. Ameninţă că vor veni iar dacărăbufneşte anarhia. Şi mai dau şi sfaturi: „bucureştenii să treacă latreabă pentru reorganizarea şi consolidarea ţării”, iar „Ministerulde Interne şi al Apărării Naţionale să asigure liniştea publică”.Incredibil ce se întâmplă”! Simţul umorului cu care mă laud vreasă cedeze? Turneul din Anglia al echipei de fotbal Steaua(dragostea mea) a avut o vervă extraordinară: nimeni n-a vrut săjoace ce ea. Ca să nu se spună că au fost chiar de pomană pemalurile Tamisei, băieţii au pus de două-trei „miuţe”.

Filarmonica din München ne oferă, sub bagheta lui SergiuCelibidache, daruri muzicale: Verdi, Richard Strauss, Brahms,Bruckner, Wagner. Totuşi lumea asta e frumoasă!

20 febr., marţi. Ziua noastră metodică, a profesorilor deromână, dar plină de acţiuni. Deşteptarea la ora 6 şi activitateanon-stop până la 15, pentru revistă, pe care o pun la punct. Credcă aici e vorba şi de spirit ludic. Pentru mine, nu-i nici o ambiţie,colaborez la multe reviste din ţară, am publicat cărţi la edituri

mari. Vin Gherasân şi Stanciu să ia macheta şi textele pentrutipografie (17.000 ne-au luat! Voi reveni). Controverse politice,condamnare a minerilor, atacuri la CFSN. Tu rămâi la toate rece,cu o baie relaxantă […]

Diana are un tânăr elev la meditaţie. Nae Stanciu distribuievreo 300 de exemplare ale revistei în câteva minute, ceea ce n-amfăcut noi în cinci zile… Marx ne-a învăţat că comunismul (scuzaţi!)poate triumfa numai în ţările capitaliste dezvoltate. Lenin a spus:comunismul poate învinge şi în ţările slab dezvoltate. Honecker ademonstrat: comunismul poate fi învingător numai într-ojumătate de ţară. Jivkov a demonstrat cum comunismul poate ieşiînvingător într-un singur sat: Praveţ. Ceauşescu a dovedit că,sigur, comunismul se poate construi numai cu o singură familie(din „Moftul român”, an I, nr. 1).

E ziua de naşterea a fermecătoarei Vio. Vai, ce-a crescutmititica! Ne distrăm cum putem. Fetele mai cuminţi, cu şampanie,eu mai viguros, şi cu ajutorul câtorva tării.

21 febr., miercuri. Nicolae Manolescu scrie în „România liberă”că manifestaţia a fost „normală”. Vinovată e Televiziunea. Maideclară criticul că nu face nici un fel de politică, numai literatură.Totuşi, intelectualii trebuie să facă politica literaturii, cum spuneaIon Heliade Rădulescu! Care literatură/cultură nu-i de clasă. Ce-arfi să faci o politică anume, când pe scenă sunt vreo 30 de formaţiuni.Şi în vremuri ca acestea (şi ca acelea de sub totalitarism), indiferenţanu-i bună deloc. Excesele sunt păgubitoare, că s-a împărţit ţara înzeci de fâşii. Duşmănia pare să înece România. Altceva emultipartitismul modern, care nici nu trebuie să fie câtă frunză, câtăiarbă. Acum e o harababură, lucrurile se vor aşeza. Câte partidesunt în statele civilizate? Două în SUA, trei în Anglia, puţine de tot(nu ştiu câte) în Franţa, Italia, Suedia, Olanda, Norvegia, Finlanda…Dar pe noi politichia ne omoară.

59 60


M-am luat cu vorba şi am uitat că militez pentru spiritulpolemic şi pamfletar, dar nu suport dictatura cuiva,….. niciviolenţele nătânge, dezbinarea veninoasă, după cum nocivă tareeste împăcarea oportunistă. De aceea, mai bine merg cu Gherasânşi Florin Cosmineanu la „Nina Bardezi”. După-amiază, la Casa decultură, ne amuzăm. Mare comèdie, ce spunea şi cum spunea unom de teatru din Câmpina despre Biţă cum umblă ca un….. cum arenunţat la catedră şi, acum, este „liberal”, vicepreşedinte. DespreGherasân care pretinde fortissimo pământ, vreo 20 de ha. Şidespre Stanciu, ţărănist, care strigă cu vocea lui de trâmbiţăslogane religioase. Cu Nae Stanciu, mergem la minunea aceeanumită „Lac”.

Vio a plecat la Bucureşti.

22 febr, joi. S-au împlinit două luni de la începutul decisiv alRevoluţiei. Calciu declară că n-a zis nimic despre răsturnarea deguvern. Ameninţă că va informa presa occidentală. Nişte membriai uni formaţiuni oculte lansează un apel cu ameninţări teribile. Săte cruceşti, nu alta!

Onilă ne trimite, prin dl. Bălu, o ţidulă să i-o publicăm în„Evenimentul”, conform „dreptului la replică”: „Grupul deintelectuali, oile albe, vă salută: Be-he-he-heee-even”. Îl vom da la„Poşta redacţiei”. Nae îmi aduce După Socrate de Ioan Buduca, să-ifac recenzie pentru „Contemporanul”. De unde până unde?! TotNae vrea să reducem „Mozaicul” şi să introducem mărimileoraşului. Şi o replică dură la adresa „Evenimentului” ot Bucuresci, allui Paul Tutungiu. La cenaclul Casei de cultură. Nu insist, că e numaiumor involuntar, cu producţii „pe noua linie”. Moşii şi mucoşii. Maipasabile sunt epigramele. A telefonat Vio dă la Bucuresci, e bine, îispun să-mi şi scrie ce e pă la ei, etudianţii. Am primit alimente de la„Comenzi”. Durerea de la ceafă e de la tensiune, desigur.Demonstraţie la Timişoara, cer demiterea lui Iliescu şi Chiţac.

23 febr., vineri. Dna Gabriela Teodorescu mă invită la Ploieştiîn Comisia de organizare a Olimpiadei. Trec pe la Gherasân şi-linvit ca şef la corectură, că Inspectoratul nu poate fără el. Îl anunţşi pe dl. Bălu, cum mi-a spus dna Teodorescu, dar dânsul e dejaanunţat. Excelent!

Fac rost de presă, iau peşte marinat şi de… ţelină. Citesc „Scriitoriromâni” de Perpessicius (5, ed. 1990). ŞI presa. Unele ziare ţipă de„huliganism”. Altele se arată încântate. Mitinguri, demonstraţii,greve (inclusiv greva foamei, de vreo cinci zilei, în faţă la I.M.F. facgrevă foamei cei care nu au fost admişi în 1989). La Iaşi, copiiiprotestează că li s-a luat teatrul de păpuşi. Ei au scris pe o pancartă:„Andrei Pleşu FSN = Manea Mănescu PCR”. Alte placarde:„Mihai Şora = Ceauşescu”, „Iliescu = Ceauşescu”, „FSN = PCR”.

24 febr., sâmbătă. Puah, ce cald e! Temperaturi de peste 18-20de grade. Deşteptarea la 5,30. La Ploieşti, cu o dubă, vreo 20 de„olimpici”. Dl. Bălu şi eu suntem admişi în cabină. Subiectele aufost făcute de „găzari”, umblă vorba că le-au anunţat elevilorparticipanţi din urbe. Zvonuri! Presupun că e mâna dlui Bălu,structuralist înfocat. Eu sunt un fel de şef la a XII-a şi nu ştiu nimicdespre asta. Aduc numai obiecţii la formulări. Ifose: „rostiri”,„diegeză”, „semnificat”, „semnificant”. Clasa a IX-a: 1) Comedia.„O scrisoare pierdută”, 2) Structura nuvelei „Alexandru Lăpuşneanul”;clasa a X-a: 1) Liric, epos şi rostire în opera lui Creangă (impropriu!),2) Comentaţi versurile (din „Luceafărul”); clasa a XI-a: 1) Cevapretenţios în legătură cu fantasticul la Eminescu, Creangă şiCaragiale (!), 2) Comentarea unui text de T. Vianu despre„Sărmanul Dionis”; clasa a XII-a: 1) „Absolutul la Eminescu” (!) şi2) Versuri din Bacovia şi Blaga, de comentat. Manevre.

Mă aduce târziu acasă, cu maşina lui, Giurgincă de la Breaza.Mă relaxez cu Teleenciclopedia şi cu Filmul „Asul aşilor”, Jean-Paul

61 62


Belmondo în rolul de antrenor de box al echipei Franţei laOlimpiada din 1936. Ajută pe nişte evrei, un copil mai ales, şi facetot felul de giumbuşlucuri, inclusiv cu Hitler şi cu soră-sa.

Ţara e în fierbere. Ziariştii s-au înmulţit grozav. Unii n-auşcoală, ca în anii 60. Cică Paul Tutungiu fuse un cântăreţ alceuşiadei. Nu pot să adorm de oboseală: Pastilele, artificialele…

25-26 febr., duminică, luni. Vine, vine primăvara. Păsărilecălătoare se întorc la cuiburi: Mihaela Mihai (sora lui DoruStănculescu?!), Nicolae Covaci, Sergiu Celibidache , marele nostruconcetăţean, ne spune că „talent este peste tot, dar ştiinţă nu. Mulţiconfundă muzica cu sunetul. Sunetul e o otravă dacă îlîntrebuinţezi ca sunet. Este vorba de o trecere de la sunetulmaterial la sunetul spiritual”. Ce vorbe în potopul de zbierături!

Statuia marelui Stalin a fost dislocată din faţa Bibliotecii Publicedin Ulan Bator. Prof. A. Palaghiţa ne dă un text despre istoriaşcolii din Câmpina, de unde preiau un citat (V. A. Urechia, Istoriaşcoalelor, IV, 1902): (În 1817 se cerea) «…să se orânduiascăînvăţători români la toate oraşele celor 12 judeţe şi să li se dea leafăfiecăruia 250 taleri pe un an, iar la cele 7 oraşe, adică Târgovişte,Câmpulung, Ploieşti, Câmpina, Urziceni, Găieşti şi Roşiori deVede, aflătoare în eparhia Sfintei Mitropolii, P. Sf. Sa Mitropolitulsă fie însărcinat cu aşezarea unor profesori capabili”. Iar întestamentul căminăresei Maria Bujoreanu, stăpâna unei moşii laCâmpina se stipula, în 1827: „… pentru cheltuielile celetrebuincioase peste an, la şcoala ce am făcut în Câmpina, la vecheabiserică din han, am orânduit venitul cu deosebit înscris, care area se urma întocmai precum acolo orânduim”. Tempi passati.

Cezărică scrie scrupulos cum fu la seminarul despre valoriledemocraţiei de la Biblioteca Americană. De la cele 32 de partideînscrise până acum la noi au fost aprox. 50 de reprezentanţi.Dl W. D. Harris îi învaţă cum politica e ştiinţă şi artă. Râsul lumii!

Gherasân, greco-catolic, laic, deplânge soarta coreligionarilor.Apoi facem o „băută” de răsună Valea Prahovei. Morţii cu morţii,viii cu viile.

27-28 febr., marţi, miercuri şi toată luna Martie, fără notaţii înjurnal, nu mai sunt decât câteva informaţii (subscrise) din „Evenimentulsocial şi artistic”. Ce s-a întâmplat cu marea mea consecvenţă nu ştie nicipământul, dacă nu ştie nici diaristul. Mie îmi pare rău.

Pâinea noastră cea de toate zilele continuă să fie crudă, cenuşie,nisipoasă şi fărâmăcioasă. Unde sunt brutăriile de altădată?, seîntreabă nostalgicii. A apărut Partidul Liber-Schimbist (PLS) subconducerea prof. Ştefan Cazimir, care în curând va edita„Răcnetul Carpaţilor”. Platforma e sobră: Dacă nu am avea gaşcanoastră, am adera şi noi la alta. Nicolae Manolescu arată cum e săai atitudine nefiind nici al unui partid: se răfuieşte cuTeleviziunea, scrie în „România literară” despre Omul de bronz,alias Lenin, şi redactează „Ochiul magic”, un fel de „Mozaic” alnostru, îi pune la punct pe Iulian Neacşu, Gelu Antemir (?), E. V.Gugui (?). Narcis Zărnescu, colegul şi concitadinul nostrubucureştinizat, fost redactor al „Săptămânii”, este redactorul şef alrevistei „Oblio” (Partidul Naţional Democrat). Ion Stratan a fostcooptat în colectivul de redacţie al revistei „Contrapunct”.Demonstraţii zilnice, conflicte de stradă. Iureşul se înteţeşte,campanie electorală la sânge. Lucian Vasilescu, colaboratorelenostru (Autoportret cu tine, Poem după natură), are un motoexclusivist după Boris Vian: „Există doar două lucruri: dragoste şimuzica. Restul s-ar cădea să dispară, căci restul e hâd”. „Mansardaera acum numai a mea, plină numai cu lucrurile mele. Între pat şimasa de lucru, o măsuţă pe care păstrasem colecţiile de reviste –Ziarul Ştiinţelor Populare, Revista muzicală, Orizonturi şi altele (…)Deasupra măsuţei prinsesem în perete, cu pioneze, copii după

63 64


fresce tombale egiptene, executate cu diferite cerneluri; urme aleentuziasmului cu care citisem cărţile lui Maspéro şi AlexandreMoret. Sub măsuţă, o lădiţă cafenie în care-mi păstrasemcorespondenţa cu prietenii, caietele deja scrise şi, la fund, de tot,camuflat ca să nu-l descopere tata, jurnalul”.

Şi cum zice Gherasân, „vocea unei profete. Martha Bibescu”:„Va veni o vreme când acest popor, care n-a fost cunoscut pânăacum, va fi luat în seamă. Din această ţară, trecută sub tăcere, vorrăsuna cântece şi muzică. Neamul acesta va renaşte şi lumea se vamira ca de o minune să afle, în sfârşit, tot ceea ce el posedă înconştiinţa universală”.

4 martie, duminică. La Casa de cultură are loc vernisajul celeide a IX-a expoziţii personale a pictoriţei Margareta Brateş, pictură,acuarelă, desen. S-a născut în 1911 în Bucureşti. UrmeazăAcademia de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-l ca profesorpe Jean Al. Steriade. Din 1942, se stabileşte la Câmpina, în oraşulîndrăgit de Grigorescu, Luchian şi Sava Henţia. În cea actuală, oadevărată explozie de culoare, poezie a peisajului, a florilor.Câteva titluri. „Primăvara la Câmpina”, „Căpiţe la Brebu”,„Ţărancă din Rucăr”, „Lalele albe”, „Flori de măceş”. PrezintăŞt. Dumitrescu.

Cella Delavrancea (fiica lui Barbu Ştefănescu Delavrancea şipreferata lui I. L. Caragiale) are venerabila vârstă de 102 ani,talent muzical strălucitor şi optimism pilduitor: „Mulţumesc luiDumnezeu că mi-a îngăduit să trăiesc iar mândria tineretului şia poporului viteaz, care scapă ţara de ruşine şi de povara uneidictaturi criminale. Plâng pierderea atâtor vieţi! Sângele lorlimpezeşte pământul patriei umilit de distrugerea onoarei şi acredinţei. Mă rog Domnului să pot citi noile manuale de istorieîn şcoli”.

Duminică am plecat la Bucureşti. Poveste cu suspans şi happy

end. La ora 14 m-am dus la autobuz, în centru. La 14,30 a venitmult doritul mijloc de locomoţie. Ne-am înghesuit, strivindu-ne.Nărăvaşa „măgăoaie” nu se urneşte, fiindcă multe persoane seaflă pe scară. La 14,37 plecăm. Inima îmi bate puternic în piept.Mai prind, oare, trenul de 15? Ajungem „la linie”. Stupoare. Untren „face manevre”, adică stă şi blochează trecerea. După 10minute, se îndură să plece, dar noi suntem sfârşiţi. Mai sunt cinciminute până la plecarea trenului din gară, iar de mers cuautobuzul vreo 7-8 minute. Ajungem la destinaţie când orologiulindică 15,05… Norocul nostru că trenul are întârziere 15 minute.Sunt Fericit!

Primii au fost tot timişorenii. Studenţii care au colaborat cuSecuritatea s-au spovedit în faţa colegilor. Asemenea „destăinuiri”au mai fost făcute. Ar trebui să le ia exemplu puzderia de lucrătorila cooperativa Ochiul şi Timpanul. Cei mai mulţi s-au înscris înpartide politice, în conducerea lor chiar, ca să lupte împotrivacomunismului şi Securităţii. Ce spuneţi, amicii mei?

31 mart., sâmbătă. Azi e zi scurtă, dar eu tot supraîncărcat cutreburi sunt. Ne agităm cu minunata noastră revistă. Ne-am mutatla Câmpina cu Tipografia şi Nae Stanciu „asistă” cum nezbuciumăm. Gherasân a plecat iar la „Sâghii”, Bebe Văleanu facefiţe. De fapt, declară că se retrage din redacţie. Unitate! Unitate![…] Politica e pe planul întâi. Ion Raţiu e acuzat că a vrut să vândăTransilvania! Lupta politică e mai mult decât grotescă. Sciziune laliberali, succese FSN-niştii, care au declarat că nu se constituie înpartid. Mare, mare zbatere după conflictele tragice de la Tg. Mureş.Ca ziarist şi din convingeri de natură intelectual-morală, nu mădau cu partidele. E bine ca scriitorii să aibă simpatii, dar săpăstreze, când scriu, echidistanţa necesară. O literatură politicăpărtinitoare nu face decât să reediteze prostiile proletcultiste deprin anii 50 şi „ataşamentul” de mai departe…

65 66


III. Aprilie. Intrarea în tunel

1 apr., duminică. Ele, domniţele, sunt la Poiana Braşov, eusingur acasă. Să continui de-ale cetitorului şi-ale scribălăului, darnu prea se poate, e vreme frumoasă, mă simt uşor dupăspectacolul de ieri cu retragerea „confraţilor” de pe aliniamente.Cu bestialităţile de la Tg. Mureş s-a lămurit, nici nu prea măinteresează, e libertate să facem ce ne taie capul. Facă-se! Mai binemerg la meciul de fotbal Poiana-Steaua Mizil. Pe traseu, iau presă(s-a mai potolit lumea de-atâta ziaristică). Politichia e încăfuribundă cu accente cam demenţiale…

Una din porţile principale de intrare în oraş, Autogara, estepoluată în toate sensurile. Indivizi coloraţi, murdari şi suspecţi auinstalat aici tarabe şi autoremorci. Muzică de un prost gustdesăvârşit,murdărie, obiecte mizere, jecmăneală, naivii cad pradă,poliţia nu există. Crucea primitivă şi pancarta umilă din centruloraşului fac imagine tristă cu imaginea ceasului electronic.

La stadion, lume cunoscută în general. Echipa e mai puţin derecunoscut, ne dezamăgeşte îndeajuns: chelfăneală cu 0-1! Abătuţi dincale-afară, în frunte cu dl. Spulber, ne îndreptăm spre ocine. Ne aşteaptămângâierile de la televizor, duminică, de! Încăierarea e spectaculoasă,tragi-comică. Totuşi aşa este: românaşii au haz şi provoacă necaz. Toţivin din comunism şi se acuză reciproc. Vin dumnealor din excursiune,au pierdut „Isaura” (două episoade începând cu ziua de azi). Nuputem sta până la sfârşitul filmului „Domnul Klein”, cu AlainDelon şi Jeane Moreau. Dar e cald şi au apărut ţânţarii, la mine maiales. Mă războiesc zadarnic cu unul. Sanepidul nu-i cu noi!

2 apr., luni. Ultima săptămână a trimestrul al doilea. Încărcatăpeste măsură, ca de obicei… Va trebui să renunţ la o clasă. De treisăptămâni am câte 27-28 ore pe săptămână, strivitoare. Şi încheieride situaţie, care presupun o mulţime de angarale. Unii încă dauteze, rămâneri în urmă cu notarea. Diriginta de la a IX-a C,ingineră (!) TCM, îi pune în discuţie pe profesori, ca în Senat.Despre mine spune că nu le „dictez” şi că sunt prea exigent. Eleviiau nevoie de notiţe după dictare ca să aibă după ce „învăţa”(memora). Replica mea e cam răutăcioasă.

Tipografia merge foarte greu, se defectează, o repară unul cugreutate… Nr. 6 e în general consacrat lui Nichita. Vineri şisâmbătă a fost la Ploieşti mare întrunire pentru „Fundaţia NichitaStănescu”. O elevă de-a noastră a participat acolo şi n-a adusnimic! Aşa că pagina 5 va fi cu poza poetului şi cu versuri ale lui.

La Tg. Mureş n-au încetat ostilităţile. Ungurii nu se liniştesc,românii nu întorc şi celălalt obraz. Victima minoritarilor noştrimaghiari e un Mihăilă Cofariu, cel puţin numele sună strictromâneşte. Sunt chestii mai subtile […] S-a înfiinţat al 70-leapartid politic. Nene Iancule, eşti cu noi! Deviza Partidului LiberSchimbist: „Caragiale e cu noi” Ca glumă e bună, dar de la sublimla ridicol nu-i nici un pas. Furaţi de peisajul vieţii politice nord-danubiene, am înfiinţat şi noi un „partid” (mişcare, comitet,comiţiu, asociaţie, front, sindicat, formaţiune, confrerie,întovărăşire, trib, şirag, clan, gaşcă, clică, şleahtă, tagmă,bisericuţă, cârd, liotă, ciopor, ciurdă, echipă, familiuţă,încrengătură, neam, seminţie…), cu numele lui de botez P.A. T.(Partidul Adversarilor Tuturor) – mai traduc într-un fel: PartidulAmanţilor Tineri. Nu a aderat decât nea Vasile Lungu, profesorulde matematică. Dl Dabija nu a fost şi nu vrea să fie în nici unpartid. Refuză categoric şi serios. La partidul „Numeletrandafirului” a răspuns pozitiv numai Umberto Eco. În numele

67 68


globalizării. Neserioşi, cele 70 de partide chiar îşi varsă sângele pearena bătăliei electorale.

Procesul lui Nicolae A. Ceauşescu, general locotenent. Ce grademari au avut şi mai au unii români cu clase nu prea multe! ENevinovat! Roman foileton: „Sânge şi orhidee”, american, cu KrisKristofferson, Jane Alexander, Sean Young, José Ferrer, SusanBlakely, Harvey Koster, Henry Bal. În 1937, în Hawai patrubăştinaşi găsesc la marginea drumului o femeie dezbrăcată şiaproape moartă. O duc la spital şi dispar imediat să nu deadeclaraţie şi să fie suspectaţi că au maltratat o femeie albă. Dar aşavor hotărî autorităţile, că ei sunt vinovaţii…

3 apr., marţi. Fiind zi metodică, mă ocup de revistă, merge dince în ce mai greu. Au fugit „ziariştii”, am mai rămas io şiGherasân, şeful şefilor, omul cu finanţele, cu hârtia. Foarte harnicşi priceput în ipostaza de colaboratore: Cezărică Damian.Colaboratori sunt, românii s-au născut poeţi şi pricepuţi şi la alteforme literare. Rebusiştii predomină scena: Petruş Luncaşu. Gh.Ispăşoiu, Ion Miclescu, Petre Băneşti – maeştri în toată legea.Gherasân e scriitor total, Văleanu pohet, poheţii răsar de unde nute aştepţi, de la dl doctor Moruzi la elevi ca Dragoş Zisopol.Istoricul George Râncu scote în relief contribuţia mareşaluluiAntonescu în războaiele de reîntregire. Acum iar s-a defectatlinotipul. Cei doi lei-paralei mergem la Consiliu şi vorbim cu dlPelceac, preşedintele Frontului şi cu dl Biţă, vicepreşedintele. Nepromit sprijin, nu se ştie cum [...]

Primim de la doamna Svetlana Paleologu-Matta un pacheţel cu„şocolată” şi bombonele. Scrie tinereşte, ne invită în Elveţia, vorbavine. Mă întreabă ce mai face Adrian Marino. Îi mulţumesc deinvitaţie, îi scriu ce e pe la noi, că dl Marino este extrem de ocupatcu politica (ţărănistă parcă, semne de fanatism, deşi scrie căpoziţia de centru este cea mai bună), nici nu mai vrea să audă de

literatură.Din nou la dl Pelceac, de data asta cu Bebe Văleanu, Chirobocea

(Nae Stanciu şi Unatinski vin la finalul tratativelor). Dl. Preşedinteface o scrisoare la „centru” pentru unirea tipografiilor.

Acasă la Bebe, ziaristică, politică şi ţuică. Din discuţia politicăreiese că n-au auzit de „Ţiganiada”. Hilaritate! Părerea mea nuinteresează, se zice că e prea teoretică, ei vor ceva concret. NaeStanciu e entuziast de dimineaţă şi îşi susţine formaţiuneaţărănistă cu o retorică radicală. Şi-l face de râs pe Bebe, care-lpriveşte întrebător şi-şi ridică des ochelarii pe nasul mic şi strâmb.Unatinski e cu minorităţile şi regalist. Nu reiese ce hram poartăBebe. Fonfăie fragmente de propoziţie incoerente.

Frumosul Berzea e încântat că public (în serial) „Scrisori dinAmerica” de la o amică de-a lui (două trei vorbe de-ale ei şicompus textul de mine, de-o autenticitate infailibilă). De la poştăiau nişte reviste pe care Ambasada Germaniei i le expediazăDianei, prin nu ştiu ce combinaţie.

4 apr., miercuri. Ore multe şi obositoare. Corectarea tezelor şiextemporalelor e cel mai neplăcut lucru. Le restitui caieţelele.Diana îşi face nişte documente pentru a pleca la Călimăneşti. Mecide fotbal Dinamo-Anderlecht, în semifinalele Cupei Cupelor..Meciul are loc la Bruxelles, jucăm bine, dar fără tendinţe de atac,ci mai mult bazat pe pase care-i fac pe belgieni spectatori. Primimun gol. Eliminare Klein […] S-a stins din viaţă Lev Iaşin, unuldintre cei mai mari fotbalişti ai tuturor timpurilor, supranumit„păianjenul negru”. Diego Maradona a fost amendat de clubulsău, A. C. Napoli cu 4000 de dolari (o nimic toată pentru el), dupăce fusese nu de mult „sancţionat” cu 14.000 de dolari. Absenţe dela antrenamente, aroganţă. Şi se mai compară cu Pelé! BietulDumitru Graur şi cu un operator de televiziune s-au călătorit înItalia, să „vadă” stadioanele din Bari şi Napoli, gazdele noastre

69 70


din vară la Mundial. Au conversat şi cu câţiva fotbalişti, „piticulatomic” n-a voit să le acorde nici o privire.

Răzbunare faţă de „epoca-lumină” în Câmpina noastră: e caldca în „Cuptor” de Bacovia, dar caloriferele sunt fierbinţi, nu poţisă pui mâna pe ele în acord cu becurile publice care „ard” ziua înamiaza mare. Şcolile generale câmpinene anunţă că au înfiinţat unsindicat „liber” al Învăţământului şi se adresează tuturorprofesorilor de la licee dacă vor să se afilieze şi ei. Nu vor. E mânavreunui activist care n-are ce face la ore. N-or fi Dinu Ispăşoiu,Toma sau Nuţa? Cred că presa „diversionistă” incită când anunţăabia acum că în ziua de 7 ian. 1990 postul de radio maghiar dinNew York, acuza Ungaria în Comunicatul său că n-a intervenit cuarmată, în timpul Revoluţiei române, în scopul de a ocupaTransilvania şi de o „realipi” Ungariei. Ca să vezi!

5 apr., joi. Ore şi mai multe. Trei inşi şi trei inse au indicatscorul exact Anderlecht-Dinamo (1-0) şi câştigă concursul dotat cubani de la ceilalţi care au pierdut, o nimica toată.

Apare „Evenimentul” nr. 6. Împreună cu Gherasân şi doitipografi, mâncăm mici şi bem vin la „Parapet”. Un domn eruditface de râs revista noastră. Zice că e un „colaj”. Întrebat ceînseamnă „colaj”, răspunde cu seninătate: „literatură greoaie”.Panoramic. Primăvară foarte veselă. La patiseria „Bucegi” s-adat ordin ca berea să fie servită între orele 10 şi 14. E bine, acumsunt liberi elevii şi muncitorii de la schimbul II. Suntem în plinăprimăvară şi Bulevardul seamănă cu o pădure devastată.Cartierele oraşului sunt pline de praf, gunoaie, containeredeversate. Sediul FSN e chiar la parterul nostru, într-o încăperede 2/3. Cel al PNŢ, în plin centru (vital). Celelalte formaţiuni,nu se ştie. De la gară la Băneşti, nici o sursă de apă. Lupta declasă se ascute.

Abia aştept vacanţa să mă apuc de treabă. Telefoane de la

Galaţi: ce hotărâre am luat în legătură cu catedra de laUniversitate. N-am luat. Ne vizitează prieteni de la Chişinău(Vladimir Beşleagă, Dumitru Matcovski) în frunte cu I. Oprişan.Acasă la dl Teodor Onea, om de treabă şi încă verde. Aici e şimarele adversar întru gazetărie, Octavian Onea. Ne batem peumăr, mi-e simpatic, dar tot capiu e.. Oprişan doarme la noi. Seplânge că merge greu cu „jurnalul literar”. Mă îmbie să dauconcurs la catedra de la Universitatea bucureşteană. Thank you!

6 apr.,vineri. Consiliu profesional pentru acordarea notei lapurtare elevilor „cu probleme”. Obicei prost, de pe vremeadictaturii, acum mai democratic, zice-se, cu participarea unor elevi„liberi” la Consiliu. Ba între ei, unul Gâlă, chiulangiu şiimpertinent, corigent la română şi matematică.

Clocot electoral. Un Brătianu face dizidenţă la liberali. „Dacă arajunge Câmpeanu la putere, ar instaura cea mai feroce dictaturădin Europa”. Nu mai apune! Liderul penelist pare paşnic. IonRaţiu e jovial, un domn fercheş , agreabil. Ion Iliescu politicianversat, împăciuitorist, zâmbeşte cu gura până la urechi, stârneştedeopotrivă cea mai aprigă antipatie (bine organizată) şi cea mailargă simpatie. Brucan e vizionar, ştie multe, dubios. Petre Roman,cult, diplomat, dă iama în bibilici. Cele mai rele de muscă seemoţionează în felul lor: „Nu vrem bani, nu vrem valută, / Vremca Roman să ne…”. Altele mai cuminţi tânjesc: „mă emoţioneazăpână în mijlocul palmelor!” Ceilalţi de prin faţă, fac zgomot mare,dar sunt şterşi din toate punctele de vedere. Butoaie goale date de-a dura. Scuze.

Amicii au dispărut. Gherasân iar pleacă în Ardeal. Un om careîşi iubeşte atât de mult locul de obârşie – mutat în Câmpina pevecie! E singurul care mai citeşte cărţi, ceilalţi numai ziare. Numaipe Costică Radu îl mai întâlnesc, vesel, bâlbâit, prietenos. Cum sănu ne cinstim la „Parapet”. Ghiţă Badea (Corbul) a intrat în

71 72


pământ. Îi ura pe toţi, acum i-ar împuşca pe toţi. Alde Biţă,Ciupală, Palade, dintre cunoscuţi, sunt în politică până la gât.

7 apr., sâmbătă. Spaniolii au trimis la şcoala noastră ajutoare înîmbrăcăminte second-hand. Elevii noştri, mai selecţi, nu poftesc, facmofturi. Nepotul Lefter ia un pulover şi o giacă. Pentru Vio iau orochie fistichie, o fustă pantalon şi o fustă obişnuită drăguţă. Spersă se amuze.

Nae, în piaţă, le arată difuzorilor anemici cum se procedează:„Luaţi Evenimentul! Evenimentul! Evenimentul de la Câmpina!Adrian Păunescu mort în Ambasada sovietică!” Cumpărătorii senăpustesc puhoi. „Luaţi Evenimentul! Adrian Păunescu şi-adeschis local la Breaza! Lambadaaaaa! Lambadaaa!” În gazetă nuse scrie despre aşa ceva […] Îl pierd, umblă zbrehui. Acasăprimesc telefon de la nevastă-sa, din Ploieşti. „A dispărut decâteva zile. Şi-i bolnav de inimă!”, se tânguie dumneaei.

Vine Vio şi pleacă împreună cu Diana la Călimăneşti. Rămân cuAdina şi se bucură de atenţia din „Evenimentul”.

8 apr., duminică. Floriile. Mi-am propus să lucrez toată aceastăvacanţă, dar constat că nu pot nici măcar să scriu în jurnal cât şi cetrebuie. Să zicem că azi e duminică şi Floriile. Semne de dublăsărbătoare. Lumea se aprovizionează intens, se găsesc alimente,nu prea multe, oricum în condiţii mai civilizate. Victoire facemâncare, Vio arde gazul, ba acolo, ba dincoace la televizor. Fataasta are o patimă cu imaginile şi imaginaţia.

Mergem la Flori, fina noastră. Au televizor în culori şi, ca deobicei, mâncare multă şi băutură diversă. Ne simţim excelent, finaharnică şi frumoasă, finul Caisă (Dan), nici una, nici alta. Numaipimitor şi bun tovarăş de voie bună. Moda Miss-lor: Miss-Fotbal(Cerasela Anghel), Miss-Dunărea (o clujeancă), o Miss (nu ştiucare), va merge într-o excursie în Franţa (ploieşteaca Niţă). Vom

organiza şi noi Miss-Evenimentul!Acasă, cu Vio, scriem şase afişe pentru Miss-Evenimentul

(marţi 10 aprilie, ora 17, Casa Tineretului). S-au prezentat pentruparticipare 7 fete, una mai frumoasă decât alta. Ca regizor, le dauindicaţii preţioase şi un chestionar cu 50 de probleme de culturăgenerală. La asemenea afront, două se retrag. După mareleCongres al Partidului Liber-Schimbist (si dă-i, si luptă!), stimabiliise duc în pelerinaj la Ceşmegiu, la statua patronului Nenea Iancusă-l informeze despre marea ispravă. Caragiale le-a pus mâna pecreştet şi le-a declamat: „Bravo naţiune! După lupte seculare careau durat aproape trei luni, iată visul nostru împlinit. Am luptat şiam progresat: ieri obscuritatea, azi lumina! Ieri bigotismul, aziliber-pansismul! Ieri întristarea, azi veselia!... Iată avantajeleprogresului! Iată binefacerile unui sistem constituţional!” „Curatconstituţional!” au răcnit din rărunchi liber-schimbiştii şi s-au dusla sediu, unde e şi redacţia oficiosului „Răcnetul Carpaţilor”.Restul gazetarilor se înarmează până în dinţi, cu sângele în priviri,în numele democraţiei dâmboviţene, bahluiene, begaiene şi altefluvii naţionale.

9 apr., luni. Vio pleacă la Bucureşti. Conducând-o la gară, îispun că musai să-mi telefoneze şi chiar să-mi scrie cum mergtreburile la capitalişti. Taciturna se codeşte. E rece. Până acum afost foarte cald. E şi secetă, vrem ploaie! Domnul nu-i cu noi, seodihneşte după Revoluţie sau are treabă cu alţii. Telefon de laDiana. Şi la Călimăneşti e rece.

De la Secţia Câmpina a PNŢ – c. d. primim un text foarte serios,despre istoria partidului într-o pastilă. Onilă s-a făcut „apropitar”.Părea că dăduse ortul popii şi dintr-o dată a răsărit el ca pasăreapupăză din propria-i căptuşeală, uzând de aceeaşi „vervă”. E mortdupă cultură şi după money, money, money. Normal, legea asprăa profitului. Colac peste aceeaşi pupăză de mai sus, alături denumele său cel scump, în colectivul de redacţie îi trece pe bieţii

73 74


Ioan Alexandru, Pavel Balmuş, Vladimir Beşleagă, Geo Bogza,I. C. Chiţimia, Victor Crăciun, Ion Horaţiu Crişan, VasileMalaneţchi, Vasile Leviţchi, Andrei Strâmbeanu, Vasile Tărăţanu,Mihai Ungheanu. Monumentalul patologic ne-a făcut praf deinvidie! Ion Iliescu, emanatul, a depus o coroană de flori laMormântul Eroilor Revoluţiei din Timişoara. Nu se ştie cine i-adat foc. Coroanei de flori. Ziaristul Nae Stanciu cu fiu-său, Dragoş,iau cadouri de la catolici, au şi ei nevoie de promovare.

Filmul „Iisus din Nazaret”, cu Robert Powell, ValentinaCortese, Cristopher Plumer, Anthony Quinn, Rod Steiger şi altenume de rezonanţă. Un fel de superproducţie cu Iisus. Minunatăpoveste!

Studioul electoral. O mamă dilie şi-a făcut fiul sonat lider departid (Partidul Naţional Progresist). Şeful are 19 ani, n-a fost laşcoală, are maşină, maică-sa îi face rost de june pentruîmperechere.

Regele Mihai vrea să vină în ţară să-şi vadă strămoşii…

10 apr., marţi. Victoire pleacă în excursie cu elevi de-ai ei şi cuFlorin Cosmineanu. E frig rău, şi plouă, şi ninge, şi ninge, şi plouă.M-au invitat, dar prefer Câmpina şi Miss-Evenimentul. Cu Bebe,la tipografie, nu merge treaba, nici n-au început. Trecem pe ladomnul Luncaşu, tot politichie şi ţuică. Ţuica e straşnică, discuţiileanoste, ei sunt partizani (pars-partis), eu lupt pentru independenţă,cinste, dreptate, adevăr, democraţie, unitate în diversitate (vorbegoale, idealism în gura unui spirit critic) […] La Bebe acasă, numaiceva gustare şi tot ţuică, fără politică.

Îmi iau versurile şi mergem spre Casa Tineretului Liber.Concursul de preselecţie pentru Miss-Evenimenul. Câteva fete şimai mulţi gură-cască. Eu cu Bebe şi dr. Moruzi, jurizanţi ca la mariconcursuri. Una din fete e cam goală, alta foarte vopsită, iar Mirelae cea mai arătoasă. Facem poze, bărbaţii nu vor, eu sunt obligat, ca

şef al întâmplării artistice.Plouă. Ne adăpostim la „Muntenia” […] Obţinem două texte de

la dl. Mircea Pelceac, preşedintele CPUN Câmpina, despre cerereade locuinţe, reglementată de… etc., despre ajutoarele dinstrăinătate, discuţia cu ICSM Câmpina şi cu Întreprinderea depanificaţie, privind proasta calitate a pâinii, despre amplasareastatuii lui N. Grigorescu şi construcţia unei şcoli în exerciţiulbugetar 1990…

11 apr., miercuri. Mă trezesc prea dimineaţă. Vreme rece,umedă. Bebe a dispărut niciunde. Îi dau „scheme” lui Chirobocea.Facem paginile 1 şi 6, scriu „Consultări pentru bacalaureat şiadmitere la clasa a IX-a” (Literatura veche şi Creangă - „Amintiridin copilărie”)…Vin excursioniştii degeraţi. Noroc e că soaţadoarme oriunde şi oricât. Arată proaspătă şi îngheţată.

Revista „22”, serioasă, a Grupului pentru Dialog Social seîntristează sub conducerea lui Stelian Tănase, om tulbure, fărădram de echilibru […] Folclor din Piaţă: „Moşule cu papion, / Dă-te jos de la balcon!” Ion Raţiu a fost propus de PNŢ- c. d. săcandideze la preşedinţia ţării (nu Ioan Alexandru, cum sepreconiza). Riposta FSN: „Iliescu-apare, / Soarele răsare”.Electorale în trombă, bombă după bombă până ce sucombă.

Din memoriul către CPUN şi Guvernul României adresat deTimişoara: „Toate dosarele întocmite de securitate în timpul dictaturii,pe bază de denunţuri politice şi dovezi de activitate anticomunistă, să fieînaintate cetăţenilor. Până ce fiecare dintre noi nu-şi va avea în mânăpropriul dosar de Securitate, nu vom avea sentimentul real că am ieşitdin epoca Ceauşescu (…) Cerem publicarea în presă a listeiinformatorilor şi colaboratorilor pe întreprinderi şi instituţii. Să-icunoaştem, să-i judecăm moral, să-i iertăm şi să le dăm posibilitatea de ase reabilita. Numai în felul acesta va dispare definitiv climatul detensiune şi suspiciune din interiorul colectivităţilor”. Rămân partidele

75 76


fără membri!.. Amicii şi cunoscuţii au aflat de cerinţa asta, malefico propun „dezbaterii” în grupul ziariştilor câmpineni. Sunt deacord, dar întrunirea pe această temă nu are loc, deocamdată, dinlipsă de cvorum. Suntem numai trei lulele…

12 apr., joi. „Am fost informatorul Securităţii”, declară unul,fără să-şi dea numele. Aveau nume conspirative, primeau soldă.De aia aveau ăştia bani la teşcherea?! […] Dan Iosif e comparat cuRomulus Zăroni. Religia – o frază pe buzele tuturor demagogiloroportunişti, farisei. La televizor şi în alte părţi – altă lume, feţebisericeşti. E Săptămâna Mare. Vacanţă. Emulaţie. Politică lasânge. Într-adevăr, românii pun în politică o pasiune fără margini.

Îmi telefonează Carmen şi spune că a câştigat pariul: a venitGherasân. El zice că are multe să-mi povestească. Aştept cuînfrigurare…

Nu apare la timp „România literară”. Nicolae Manolescu, înpolemică acerbă cu „Baricada”. Extrem de neinteresant. Punctul 8din Proclamaţia de la Timişoara: „Se interzice pentru primele treilegislaturi consecutive candidatura pe orice listă, în alegerilecentrale şi locale, a foştilor activişti comunişti şi a foştilor ofiţeri deSecuritate. De asemenea, se interzice foştilor activişti ai PCRcandidatura pe aceeaşi perioadă, la funcţia de Preşedinte alRomâniei” […] Multe mitinguri, multe proteste, mulţipropagandişti de partid, mulţi bişniţari, foarte puţină muncă. UnCorneliu Buzinschi (şi câţi ca el!) Tună şi fulgeră împotriva„disidenţei nomenclaturii”, ce-o fi însemnând asta? Dr. Ion Coja iaapărarea Transilvaniei cea „râvnită de unguri”. FSN îşi ia caemblemă trandafirul albastru. Altă lozincă la modă: „Competenţăşi valoare, / Criterii de guvernare”. Guvernul Roman a împlinit100 de zile […]. Doru Braia, rudă cu Mia Braia? „Iisus dinNazaret”. Robert Powell e întruchiparea perfectă(cinematografică) a lui Cristos…

13 apr., vineri. Vinerea Mare. Prima oară când se vede căVinerea este Mare. Noi pătimim din cauza „Evenimentului”, cănu-l tipăresc, au pe rol o fiţuică de la Sinaia: „Cumpătul”. Au plătitbine, nu ca noi, aşa că rămânem mai apoi. La Bebe, cu Gherasân,ne povesteşte în două-trei fraze cum fu, cu pământu’, cu fraţîî, cutatăl Moise, orb din război, are găvanul ochiului gol, cu„autorităţâle”, „no, mă, pe toţ îi doare în cur”. Pe masă ţuicile curgrâu…

Social-democraţia: „Precizăm că nu-l (re)cunoaştem pe domnulCunescu şi nu-l vom sprijini în compromiterea social-democraţiei.Interviu cu Ion Caramitru, vicepreşedintele CPUN şi preşedinte alUniunii oamenilor de teatru din România. Retorism. În tumultulstrăzii, bişniţari, ţigani, sindicalişti, activişti, poeţi rataţi, ex-maiori. „Dimineaţa” lui Al. Piru e… fesenistă. Timişorenii nu preasunt de acord cu Proclamaţia de la Timişoara! Temeri pentruinflaţie. Un fel de neoterorism moral. Răzvan Teodorescu,preşedintele RTVL, declară că televiziunea este imparţială, elpersonal nu e de partea niciunei formaţiuni politice, e de parteademocraţiei. Era aşteptat regele Mihai, dar nu va mai veni, opritpe aeroportul de la Zürich la hotărârea CFSN. Vin numai douăfete de-ale lui. Vine şi Vio.

14 apr., sâmbătă. Mergem, eu şi Gherasân la Casa de cultură,apoi la Consiliu să tratăm iar cu autorităţile, în special cu dl.Pelceac. Agatha e liberală, o invit la Miss-Evenimentul,cochetează, aprobă dacă o popularizăm în „Evenimentul” pemaică-sa, şefa Partidului Republican din Câmpina… În colaborarecu vicepreşedintele Biţă, mergem la un coniac, se ataşează GhiţăBadea şi Dan Preda, nedespărţiţi, Castor şi Pollux.

La televizor, rugby Italia - România (îi învingem), doamnaIstrati (filmată, simpatică) despre soţul domniei sale, Panait Istrati.„Studio electoral” şi ultimul episod din „Isus din Nazaret”.

77 78


Apropierea nu-mi aparţine. Componentele familiei se hotărăsc sămeargă la Înviere cu finii Pătrşcu. Hristos a înviat!

15 apr., duminică. Prima zi de Paşti. Presa e politică şireligioasă. Îi duc lui Bebe şi lui Gherasân nişte texte. Atmosferădestinsă. Ne îndrăgim ca fraţii. „Doamne, ajută!”, grăieşteardeleanul lăcrimând, la fiecare păhăruţ. Nu ştiu dacă la greco-catolici e Paşti, tac, ne adresăm urări de sănătate şi fericire […]

Plecăm, cu autobuzul, la ora 12, spre sudul Moldaviei. În garăla Ploieşti, mă plimb cu Vio, vreau să-i cumpăr ceva, dar nu suntdecât bagatele numite, incorect politic, „turcisme-ţigănisme”. Întren, toată lumea conversează sau se ceartă pe motive politice.Până la insulte şi crize de nervozitate. Cei mai cu unor se amuzădiscret sau prea evident.

Din gară, vorbesc la telefon cu Gicu, şi Gina, soţia lui, cumnaţiimei. Şi cu Vicol, cel mai mare poet gălăţean. Nu ne vom puteaîntâlni miercuri, zice, pentru că el pleacă la Conferinţa Scriitorilor.

Spre Pechea, în autobuz, o fostă elevă dă fidele informaţiipolitice din târgul-comună, unde s-au născut soţia şi Vio. Soacră-mea, văduvă dintotdeauna, e în mare vervă. Bigotă, îşi face crucicât mai des şi apăsat.

16 aprilie, luni. La iubitul prieten Titi Costin, soţul Caterinei,rudele noastre. Nu ştiu de ce dragul Titi se arată ostracizat. Vinela noi. Soacră-mea, fiică de negustori pecheni, are băuturele, neserveşte cu „un vişinat”.

Cu Vio, plecăm la plimbare şi în vizite. Prima dată, îl întâlnimpe Vicu Cazacu, profesor de sport, nas prea mic, ochi prea rotunzi,un vinişor prea bun. Acasă la nea Ionel, vărul meu. Tanti Săndicapleacă pe la finii lor cu „de împărţit”, noi ne ospătăm cu cozonac,ouă roşii, miel nu mai putem. Apoi, ajungem la colegul LucicăTrifan, profesor de limba rusă din 1963 aici, la liceul din Pechea.

Stau la bloc, la etajul 1! El, un bărbat mai frumos decât AlainDelon, zâmbeşte diafan şi tace. Ea, Viorica, este expansivă, nu pots-o depăşesc la sporovăială. Subiectele principale: şcoala şi politicala Pechea. La domnul Drăghici, fostul meu profesor şi coleg, iarouă, iar vin. Profesorul e splendid. Păr alb, de pe la 40 de ani,sprâncene dese negre, ochi rotunzi, vioi, seamănă cu RaduCâmpeanu. Tot politică, la ordinea zilei, ca tot românul. Sunt camfesenişti şi el şi Lucică. De altfel pe aici, mai toţi sunt cu Ion Iliescuşi cu Petre Roman…

Plecăm la Griviţa, sat mare şi frumos, cu oameni negospodari şigospodari. Tata, sora Caterina, nepotul Ghiocel. De-atâta efort,adorm la televizor.

17 aprilie, marţi. Tata e cam supărat că nu plouă. Abonat la„Adevărul”, merge spre stânga. Domnul Căpraru, învăţătorulmeu, după care a fost la pârnaie, arată vajnic. Parcă nu-i vine săcreadă, câte a pătimit. Schimbăm repede subiectul şi trecem laarte. E pictor autentic, nu diletant. La literatură îi întrece pe mulţidintre profesorii de specialitate […]. Nea Victor de la magazin epilit, îmi dă 2 kg. de zahăr, 2 litri de ulei şi alte mărunţişuri. Ca şicum aş face o anchetă socială, îl întreb cu cine votează şi-mirăspunde scurt: „cu p… mamei lor”; „Nu vă supăraţi dom’profesor, vă ştiu om de viaţă, simpatic, scriitor, hi, hi, hi, hă, hă,hă!”. Îl asigur de toată preţuirea mea. Mă întâlnesc cu Nelu Stan,profesor de sport, e şef la fesenişti. În deal la Talea (Dumitraşcu)Preda, profesor de filosofie la Tulcea, acum jurnalist. Dar a plecat.Dom’ Marin Preda, Marin Borşan, fost contabil la CAP,Gheorghică Neamţu (are chioşc, diverse), sunt oameni „luminoşişi sensibili”. Aşa le spun eu şi râd de se prăpădesc. Nu mă iartăcu politichia, parcă suntem la Poiana lui Iocan, deşi eu nu-iprovoc. Se binedispun pe seama lui „Căposu” şi „Raţu”. DeCâmpeanu n-au auzit…

79 80


Cu maşina lor destul de veche, vin ieşenii, în mare vâlvă,fratele Alexandru şi cumnata Lili. Caterina se duce cu „deîmpărţit”. Fratele îi înjură delicat pe „măscărici”. Se pare însăcă e de dreapta (?), fiindcă sudalmele se îndreaptă către FSN.Dar renunţăm repede la subiect, că avem multe alte de vorbit şide făcut…

18 apr., miercuri. Unii merg la Tecuci, la un „procest”, Victoirela plimbare, Lili prepară mâncăruri, e specialistă. Eu, obicei prost,citesc presă, manevrez televizorul din timp în timp. Tata„lucrează” prin curte, prin grădină, pâş, pâş… Returul meciuluide fotbal Dinamo-Anderlecht. Mă tulbură mai mult decât secuvine. Arbitrul olandez ne anulează un gol, nu acordă o loviturăde la 11 m. , înscriu belgienii. Descalificare cu ajutorul acestuicioclu, conaţional cu antrenorul echipei Anderlecht.

Vin în mare vervă, călătorii. Era s-o piardă pe Mona, căţeluşaalbă şi pufoasă. Consoarta pune la poştă bani Dianei şi pleacă laPechea…

___________________

De aici încolo, până pe data de 4 mai, jurnalul nu maiconsemnează nimic. În schimb, sunt scrisorile de la Vio, dinBucureşti, şi Mozaicul întocmit de mine în gazeta câmpineană„Evenimentul social şi artistic”. Reproduc mai departe parţial,ceea ce cred că reprezintă oarecare interes pentru o vedere dinProvincie cu extindere mai largă. Alte surse nu folosesc, pentrucă aici e vorba totuşi de un jurnal personal.

Din scrisoarea Vio(letei): „Am ajuns cu bine la Bucureşti.Aglomeraţia e mai mare decât a fost vreodată. Avem mâncare dinbelşug, colegele de cameră au adus şi ele tot felul de preparatepascale. Facem „chefuri” cu bunătăţi şi cu cola. Mi-ai spus să

povestesc despre atmosfera generală şi specială de aici, de laFacultatea noastră „arhitectonică”, aşa cum îi zici tu (devinesentimentală!) Mă uit în ochii oamenilor, să văd dacă s-a schimbatceva în expresia lor. Sunt mai deschişi, mai sinceri, mi se pare, căs-a petrecut marele eveniment din decembrie... (Nu aşa, îi spun latelefon: imagini concrete, atitudini concrete…).

Din Mozaic. Sterie Corina, elevă la Şcoala generală nr. 2 dinCâmpina (prof. Râncu Emilia) a obţinut locul I la faza naţională aOlimpiadei de istorie. E o recidivă a profesoarei, căci acelaşi loc afost obţinut în 1988 eleva sa Fodac Florina.

Walt Whitman previne: „Rezistaţi cât mai mult, supuneţi-vă câtmai puţin. Cine acceptă supunerea fără să întrebe, va fi cudeosebire robit. Odată cu desăvârşire robită, nici o Naţiune, Statsau localitate de pe pământ nu-şi mai dobândeşte în vecilibertatea.

Întrebăm. S-a desfiinţat Sanepidul, căci mizeria din jurulblocurilor e de groază. Pe str. Maramureşului, între blocurile degarsoniere, proprietarii caselor din apropiere îşi depoziteazăgunoaiele şi reziduurile de la porci şi coteţele de păsări înapropierea zidurilor. Mirosuri pestilenţiale, roiuri de muşte şi deţânţari au invadat locuinţele. Dar Primăria şi IGO-ul ce zic?

A apărut recent „Evenimentul de Râmnicu Vâlcea”. Le placeziariştilor din România acest cuvânt: evenimentul. N-ar fi exclus sămai existe în ţară publicaţii astfel botezate. Lipsă de informaţie şide imaginaţie. Pentru că „Evenimentul de la Câmpina s-a născutprimul, pe 25 decembrie 1989. Dar ei nici nu vor să publiceevenimente cu adevărat, ci informaţii locale, înştiinţări,comunicări, anunţuri vânzări-cumpărări, matrimoniale şcl.

81 82


Folclor jurnalistic senzaţional: John F. Kennedy trăieşte.Gloanţele trase asupra lui în 1963 nu au fost fatale. Preşedintele selasă congelat şi, acum, după 27 de ani, se încearcă aducerea luitreptată la viaţă. Astăzi, celebrul preşedinte american ar fi avut 73de ani, dar va arăta ca de 42 de ani câţi avea în ziua atentatului dela Dallas.

„Profesor” scrie: „Ne-au invadat ploieştenii cu tot felul demomeli. Liceul forestier şi-a declarat deja adeziunea la un sindicatjudeţean, în dauna unui sindicat profesional local”. Geloziesindicală. Sindicalită.

Hagi (intervievat de „Europa liberă” în legătură cu posibila luiplecare la un club italian – Juventus, Fiorentina, A.C. Milan,Napoli), declară că se simte bine la Steaua. Dacă va merge la vreoechipă din „calcio”, o va face după participarea echipei naţionalela Coppa del Mondo. Apropo de acest subiect drag nouă,Cămătaru, acum suplu ca un balerin, spune că echipa Românieieste printre cele mai tinere şi mai talentate dintre cele careparticipă la marele festin. Vom trece, spune el, de grupă şi vomajunge în optimi.

P.N. L. Câmpina se adresează tuturor „oamenilor de bine” să seînscrie în acest partid şi să continue „revoluţia”. Deocamdată sunt330 de membri, printre cei de frunte numindu-se. Ing. NeguţoiuAdrian, ec. Maria Ichim, ec. Mihai Ciornei, prof. Ion Ghica, prof.Ion Drăgan, ing. C. Chiţu, ing. Mircea Pelceac.

Electorale democratice. Coroana de flori depusă de Ion Iliescula Timişoara a fost arsă, Ion Raţiu este bruscat la Buzău, DarieNovăceanu este molestat la Bucureşti, ziarul „Adevărul” este arsîn Piaţa Universităţii, slogane „Cine este fesenist, / Este prost sausecurist”

Pe 24 apr., mare spectacol, lume, lume, buluc, muzică,animaţie, concurente superbe la Miss, juriul cel mai competentposibil, două ore de reprezentaţie non-stop, s-au impusurmătoarele splendori de pe aceste meleaguri: Mirela Toma, NagyIzabela, Monica Dumitrescu, Ruxandra Ilie.

83 84


IV. Mai. Gustul amar al democraţiei neaoşe

4 mai, vineri. La tipografie îl găsesc şi pe responsabilul sinaiotde la „Cumpătul”. N-are treabă cu ziaristica. E de pe alte tărâmuri„Evenimentul” e în cumpănă, aşteaptă. Nici nu este aicilinotipistul. Fotograful Iancu, tânăr foarte serios, ne face niştereproduceri cu celebre picturi-nud, ademenitoare.

Pregătirea pentru banchetul clasei a XIII-a seral, mă ajutăDiana. La ora 15 plecăm cu autocarul la Poiana Braşov. Ghid edl colonel (sic) Duminică. Mihaela Pridie e cu copiii ei, MihăiţăLăpuşneanu, adjunctul, soţii Năstase, soţii Preda, soţii Gane (eldirigintele). Popas la mănăstirea „Sinaia”. Ajungem la Poiană,hotel Şoimul, cu Mihăiţă în camera 408. Fiind televizor (cum sănu?), vizionăm tenis România Anglia. Segărceanu câştigă. Lamasă, apoi, cu băieţii şi fetele ne bucurăm de tinereţe şi libertate.La ora 1 merg la odihna binemeritată. Voi dormi ca pruncul dupăatâta zvăpăială. Dar Mihăiţă sforăie demult ca o trompetăhodorogită. Nu reuşesc să-l potolesc. Aşa că mă apuc de o carte.Nu pot citi. Vai şi-amar de cheful meu. De necaz, îl scol pe colegla ora 5. Mă boscorodeşte, dar îl înţeleg şi conversăm despremersul învăţământului românesc în democraţie. Tema luipreferată. Chiar ajunge să se enerveze.

5-6 mai, sâmbătă-duminică. Televizorul arată că la Brăila,Radu Câmpeanu şi peneliştii sunt şicanaţi, molestaţi. Eu, necăjitdar încrezător în viaţă, mă plimb de unul singur prin staţiune, dela 8 până la ora 9, când toţi sunt proaspeţi şi plini de voie bună,puşi pe gustări şi alte chestii. Unii pleacă la socrii dlui Gane, eu

merg la „Favorit” unde are loc Congresul ziariştilor. E aici şiMinistrul Turismului, nu vreau să-i reţin numele. Provincial, nucunosc decât câteva figuri, mai ales după nume şi fotografii.Narcis mă instruieşte, umblând printre grupuleţe aflate în picioaresau la măsuţe. Prospecte, proiecte, obiecte, scheme, dileme,sisteme […]

La ora 16, începe banchetul propriu-zis. La banchet ca labanchet: mici discursuri, „mulţi ani trăiască”, mesele şi frapierelepline, muzică, dans. Fără pereche, îmi permit să fiu afabil cuAdriana, mai ales că nici nu-i eleva noastră. Şi ea e fără partener,frumuşica. „Zeii în hohote lungi se porniră cu toţii… / Astfel ei decu seară şi până în zorii zilei / Benchetuiau…” De fapt, până la ora23 e spectacolul festiv şi dansant. Într-o cameră, cu familia Gane,Năstase şi ghidul dl Duminică. Ne distrăm în continuare, de dataasta şi cu politichie. Nefiind motive de controverse, talentul meuhistrion se manifestă prin diferite tipuri de discursuri, însoţite deurări, toţi într-un glas: trăiască libertatea şi democraţia! Le atragatenţia că nu-i de glumă…

Ghidul îmi asigură o cameră unde să dorm singur, nu înaintede a urmări Eurovizion. Câştigă Toto Cutugno. Morfeu e o zeitateformidabilă.

Duminică (ziua) nu e prea frumoasă. Rece, dar se poate jucafotbal. Eu mă simt excelent. Am dormit nu mai puţin de 6 ore,nemişcat! Mă plimb, mă relaxez. Iar masă comună, lungă, iardansuri. Adriana e timidă, Petreasca, urâtă. Poze.

La 12 plecăm şi facem diferite popasuri. Domnul colonel,ghidul, este formidabil, ştie multe, se descurcă admirabil. Târziuacasă, adorm tun, atipic. Şi o constatare pentru insomniaci: numicând eşti odihnit, dormi bine….

7-8 mai, luni-marţi. Păcat că echipa noastră de tenis a pierdutla mustaţă calificarea în Cupa Davis (3-2), Cosac nu-i de-ajuns.

85 86


Pentru spectacol, Năstase-Ţiriac […].Plouă. Manifestanţii se întărâtă rău. Unii sunt de speţă joasă şi

hoţi în toată regula, strecuraţi printre cei care manifestă electoral,ca să le strice şi mai mult faţa. Diana, trecută pe lista deconducători fesenişti. Eroare. Ele n-au fost niciodată, niciundemembre. N-au vrut, inspirate de firea lor şi de mine […] Proces laTimişoara, alde Coman, Pacoste şi o boxă întreagă. Prima partedin filmul „Şatra” lui Loteanu, cu Svetlana Toma şi GrigoreGrigoriu. Tari de tot românaşii moldoveni.

Ziua partidului unic şi biruitor. Sărbătoresc în PiaţaUniversităţii „golanii”, cum le-a zis Ion Iliescu, supranumeadoptat cu mândrie. Ziarul „Azi” iese negru pe alb cu o„declaraţie de adeziune” la Securitate, de prin 1966, a lui RaduCâmpeanu! Presa noastră liberă e de partide şi nu mai e credibilă.Trebuie să ai cap propriu şi limpede, o bună posibilitate deînţelegere şi de selecţie. Fără spirit critic nu poţi fi decât plastilină.

La Tipografie, „lucrăm” mai bine de o oră, rămâne încontinuare Gherasân. Onilă şi-a spânzurat fiţuica în geamuri, culipici sau scotch… Cică Iliescu nu se poate întâlni cu reprezentanţiimanifestanţilor din Piaţa Universităţii, nu se înţeleg asupra orei, elvrea ziua, ei vor seara. Petre Roman e în compania elevilor care nuvor să mai susţină bacalaureatul, după vacarmul social din anulşcolar 1989-1990.

Victoire şi Diana merg la spectacolul de la Casa de cultură, cuStela Popescu şi Arşinel. Răzvan Teodorescu de la Televiziune esteameninţat brutal de cine? Se zice că sunt Arhangheli Mihaili! Nuiau de bun tot ce se scrie şi se spune. Dar mai ştii? În chestii de asteasunt inocent… Ion Raţiu e întrebat dacă vor (ţărăniştii) ca armata săia puterea. „Dacă e nevoie”, grăieşte venerabilul. Mulţi electorali,candidaţi pentru Parlament. Un sondaj prezentat la televiziunearată un procent de 80% pentru FSN şi Iliescu. Partidul RevoluţieiRomâne cere să se respecte art. 8 din Proclamaţia de la Timişoara.

Teatru „Hagi Tudose”, cu Constantin Rauţchi. Ce mare e acestactor, despre care (iar) se spune că trage prea mult la măsea şi deaceea e bolnav…

9 mai, miercuri. Ziua Victoriei. Manifestări în toată ţara caodinioară… 95 de ani de la naşterea lui Blaga. Bebe mă invită înjuriu la Miss-Disco. Refuz, pune o jună, Nicoleta Rusu, să mămomească. Nu-i cu putinţă.

Mi se iau ziarele de pe masă, la cancelarie. Lecţii viguroase, cumeste „G. Călinescu, romancier”. Consiliu profesoral, două ore,dezbateri de tot soiul, unele ridicole. Se îngrămădesc mulţi lavorbărie. Nu şi nea Vică Gavriliţă care clipeşte des. Obicei străvechi:cu Victorian, Banu, Florică Năstase, nea Vasile la „Parapet”.

Feseniştii dau puhoi la Ploieşti, unde a venit Ion Iliescu:„Iliescu, nu uita, / Noi suntem de partea ta!”, „Iliescu, nu ceda, /Noi pe tine te-om vota”. Şi tot aşa… Gheorghe Zamfir la televizor:„Aicea este ţara mea / Şi neamul meu cel românesc, / Aicea eu sămor aş vrea, / Aicea vreau eu să trăiesc”. Cei din PiaţaUniversităţii procedează ca la cenaclul Flacăra cu sens invers:„Noi de-aicea nu plecăm, / Nu plecăm acasă, / Până nu necâştigăm / Libertatea noastră”. Cântă, strigă din rărunchi, bat dinpalme, dansează, se aşează în genunchi, în fund, se înalţă spre cer,se prind de mâini şi se desprind şi bat pământul tropotind nu preauşor… Raţiu şi Câmpeanu îi cer lui Iliescu să renunţe lacandidatură, că, dacă o face el, renunţă şi ei […]

Meciul din Cupa Cupelor, Sampdoria-Anderlecht (2-0, goluriînscrise de Gianluca Viali). Ne-au răzbunat italienii pe cioclulolandez…

10-11 mai, joi-vineri. Frumoasă zi joi. Mă irit la Tipografie,linotipul se strică din cinci în cinci minute, ei tipăresc programe defotbal pentru Moreni. Corectez toate paginile, nu putem apărea

87 88


nici mâine, cum ar fi fost normal. Nae vinde monografia Câmpineiîn piaţă, Gherasân e supărat pe el, va pleca din Câmpina şi vrea…plata. Şi pe Onilă pe care, spune, l-a atacat verbal. Punem îndiscuţie schimbarea casetei redacţionale… Zincurile au ieşitmizerabil.

Campania electorală e neaşteptat de dură. Piaţa Universităţiivuieşte, vacarm. Cer amânarea datei alegerilor. Se face ocontramanifestaţie de asociaţia nu ştiu cum (ce care susţin ca dataalegerilor să rămână 20 mai). Plastic şi sperios scrie AnaBlandiana: „Feţe congestionate de duşmănie, ochi ieşiţi din orbite,pumni bătuţi spasmodic prin aer, degete încleştându-se şiîncercând să linşeze, priviri negre de ostilitate, voci gâtuite deisterie, ură dezlănţuită, ură incapabilă să se mai ascundă,, să semai stăpânească, să se mai întrebe (etc.) În mijlocul acestei măricataleptice convulsionate de uri iraţionale, câteva insule deinsomnie: Piaţa Operei din Timişoara, Piaţa Universităţii dinBucureşti şi cei – atât de mulţi şi atât de puţini – care s-ausolidarizat cu ele…”

Regele Mihai, decent la televiziune, dar parcă are un cartof în gură.Filmul „Alegerea unui preşedinte”. Se luptă doi pentru scaun,

unul este intolerant, altul (Henry Fonda) nu vrea să recurgă lamanevre incorecte şi-şi oferă voturile unui al treilea…

Dar viaţa literară ce mai face? Oarecum. „Convorbiri literare”are program clar, exprimat de amicul Al. Dobrescu, red. şef:„Când soarta democraţiei e în pericol, scriitorul să-şi lase la o parteproiectele artistice, să coboare în piaţa cetăţii şi să vorbească. Nurăspunderile artistului au întâietate, ci acelea ale cetăţeanului auîntâietate”. Ca să vezi! Altfel, revistele se mai ocupă de literatură,dând „cezarului” politic ce-i al Cezarului: România literară,Luceafărul, Steaua, Transilvania, Contemporanul, ViaţaRomânească. Zece ani de la moartea lui Marin Preda (scriu EugenSimion, Valeriu Cristea, Al. Ştefănescu). A încetat din viaţă, la

vârsta de 78 de ani, Paulette Goddard (partenera şi soţia luiChaplin, apoi soţia lui Erich Maria Remarque).

12 mai, sâmbătă Am visat urât (că a murit tata), mă deştepttulburat. Victoire şi Diana pleacă la Bucureşti să se întâlnească înprimul rând cu Vio şi în al doilea cu noile magazine şi cu mişcarearevoluţionară din Capitală…

Am primit de la Facultatea de litere invitaţia de a mă prezentasă susţin miercuri prelegerea, în vederea concursului pentruocuparea postului de Conferenţiar la Catedra de „Istoria literaturiiromâne”. Nu pot concura dacă acesta e, de fapt, postul lui FlorinManolescu, un om şi cu carte şi cu inimă mare (conducătorulştiinţific al tezei de licenţă a Dianei, iar acum şi al tezei lui DanPreda). Apropo, Dan şi-a schimbat lucrarea despre avangardismcu una despre Zarifopol. Nu concep, nu-i rezonabil să concurez cuFlorin Manolescu pe postul său! Scriu acest lucru la SecretariatulFacultăţii, ca să-şi facă dumnealor treburile, miercuri, cum e bine.(Preşedintele Comisiei e dl. prof. Dumitru Micu, cunoştinţă maiveche şi a mea). Am cale liberă la Galaţi, unde pot obţine şi olocuinţă şi să ne mutăm în oraşul nostru (de la Dunăre).

Vin două eleve de-ale mele, Nistorică Oana şi Nilă Lora, carevor susţine probe pentru admiterea la clasa de filologie (treapta adoua). Fete harnice şi pe deasupra frumoase. Se împlineştepreviziunea mea (proastă?) că va sosi o vreme când „umanioarele”vor birui. La Liceul „Nicolae Grigorescu” (şi la toate marile liceedin ţară) reapare secţia filologică. N-au venit ziarele, dar vineAdina, E ziua ei de naştere. Stă mult şi bine…

Se înmulţesc accidentele rutiere, bişniţa şi actele decriminalitate. E o zbatere penibilă. La „Agenda electorală”, totfelul de neghiobii. O muscă îi chinuieşte rău pe crainici. AcelBrătianu se dă politician serios, decent, clarvăzător, bineintenţionat.

89 90


Teleenciclopedia şi filmul „La revedere, prietene!” (cu AlainDelon şi Charles Bronson, Bernard Fereson, Stéphane Bony,Brigitte Fossey), spectacol de Varietăţi, România-Basarabia (Vorveni…). Lituania, Letonia şi Estonia îşi dau mâna pentru obţinereaindependenţei şi pentru a contracara blocada sovietică. Diana avenit la ora 23, mami a rămas să o sforăie pe Vio, la căminul ei.

13 mai, duminică. Îi telefonez lui Flavius la Bucureşti. Esurescitat, virulent politic, îl chem la raţiune, suferinţa lui devineatroce. Să se însoare, şi sigur se va linişti, mototolul. Îi fac unslogan ah hoc: Fără inteligenţă viaţa e foarte tristă. Şi Bebe e„disident”, nu se înţelege în ce cauză, acum pleacă la Costineşti cumiss-urile alese de el.

Ajung la meciul Poiana-Prahova. (80 de minute conducadversarii noştri şi numai în 6 minute înscriu poienarii treigoluri!… Trec pe la Gherasân să-l consolez. Trece printr-o acutăcriză de conştiinţă, o dramă a derutei, inexplicabilă. „No, mă, mi-amdat şi chimeşa de pe mine, îmi dau şi cioarecii şi izmenele, nu’ş cemai vor, bag brişca în ei…” „Cine, fratele meu orb?” Mormăienişte nume & sume şi epuizăm nişte păhăruţe.

Iliescu, Câmpeanu şi Raţiu n-au ajuns la o înţelegere să renunţe lacandidatura pentru prezidenţiale. Ba, se implică mai cu foc.

Becker ia bătaie la tenis de la un spaniol aproape necunoscut, înfinala din chiar ţara sa (RFG). Vine Victoire şi ne povesteşte de laBucureşti, cum a fost la Neluşa, naşa ei de botez, la Petre Buruiană,fostul meu coleg, profesor de arabă şi altele. A fost şi în PiaţaUniversităţii, şi ieri, şi aseară, şi azi. Zice că e promiscuitate,mizerie, au arborat portretul lui Eminescu sub care au scris„golan”. Nu cred, e sensibiloasă dumneaei, îi explic că mitingiştiinu pot fi eleganţi şi chipeşi, aşa se întâmplă în ţările democratice,confruntări dure. N-ai văzut filmele „capitaliste”, când se ciocnescei de sar scântei? Intelectualii de frunte ai ţării (Gabriel Liiceanu,

Gabriel Andreescu, Ana Blandiana, Petru Creţia, Ştefan Aug.Doinaş, Stelian Tănase şi toţi de la GDS) sunt alături de aceştimanifestanţi pentru democraţie, or fi „paraziţi”, dar „sublimi”.Degeaba fac eforturi, nu poate concepe aşa ceva, nu înţelegesubtilităţile democraţiei. Şi doar nu-i comunistă, fesenistă,securistă, e o simplă profesoară de română la V-VIII, navetistă…

Vedem împreună „Doctor Fischer din Geneva”, by GrahamGreene cu James Mason, Alan Bates, Greta Scacchi. Alan are omână beteagă, o întâlneşte pe ea, fiica doctorului, se căsătoresc,tatăl e un mizantrop, care vrea să pedepsească mai ales pe bogaţiilacomi, dar ajunge la inumanitate, fata moare, doctorul va suferi oînfrângere în orgoliul lui bestial, după ce dă şi el o lecţie lăcomieioribile. Până la fantastic! Am uitat de toate cele ale lumii de faţă.Moralist, îi şoptesc sobru consoartei: „Vezi, e în mai multe feluri…”

14-15 mai, luni-marţi. Adorm târziu şi mă trezesc dimineaţă. Întot cazul, pentru un insomniac e „bine”, un fel de reglementareprin ocupaţii mai lejere. Nu mă atinge nici forfota politicăparoxistică, iau distanţa necesară, estetică.

Iar li s-a defectat măgăoaia tipografică, iar întârziere. Corectezpagina 3. Poate apare azi, cum sună anunţul publicitar. Mi-astricat dispoziţia. O recapăt la şcoală, la clasă şi în cancelarie, cuDoru şi Gelu.

Prezenţa unor membri GDS la televizor e interpretată în presăîn mai multe feluri, două esenţiale: pe de o parte, au fost magnifici(„magie a cuvintelor simple”), adevăraţii domni ai democraţiei,luciditate, raţiune, gândire limpede şi profundă; pe de altă parte,acuzaţii politicianiste, procese de intenţii, refulări, mistificărigrosolane, ridicoli […]

În sfârşit, apare revista noastră, adevărat ca o naştere, cudureri. Arată bine, cel puţin hârtia de bună calitate. „Patron” , dedata asta, Lucian Blaga, poezii ale lui (şi 9 mai 1895), comentariu

91 92


Viorel Cernica. Silviu Cratochvil scrie despre originea denumiriilocalităţii Câmpina.

În Parlament vorbeşte bine Andrei Pleşu. Consideră că toţiromânii sunt marcaţi de ceauşism, inclusiv apucătura lozincilorversificate, de tipul: „Iliescu nu uita, / Noi pe tine te-om vota”,„Iliescu-preşedinte / Şi va fi ca înainte”; „Răţoi-vulpoi” ş.a.m.d.

Cu dl. Muscaliuc, nea Vasile şi încă doi veterani la „Victoria” –politică şi delicatese. Şeful ţărănist de aici i-a promis mareluicontabil că-l face proprietar,asociat cu un american. Omul esteextaziat de perspectivă. Îl dezumflă ceilalţi domni. „Să mă creadăei aşa de fraier!?” se întreabă mirat proprietarul. Pe urmă,sărbătorim, la Tipografie, apariţia Evenimentului. (Nu se maiaude nimic de „Evenimentul” lui Paul Tutungiu - „securistul deBucureşti”, cum îl mângâie Cezar Ivănescu […]

16 mai, miercuri. Elevii de la a X-a A se miră că trebuie săcitească şi „Ion” şi „Moromeţii”. Cei mai mulţi sunt de oinfantilitate nostimă, deşi unii au peste 1,75 înălţime.

La „Fântâna cu Cireşi” (restaurantul „Muscel”), lume multăcunoscută, un fel de adunare electorală, asortată tot cu de-alegurii. Cu Mişu, ajungem la dl. Lupaşcu (interbelic). „Nene, aşa îispune Mişu, d-ta care ai şi experienţa necesară, care ai şi suferitpentru concepţiile politice, cu ce partid votezi acum?”. Dom’Lupaşcu, brusc, parcă un pic speriat: „Pentru nici unul, nene, preavor toţi să-mi dea… pământ!”

„Lovesc tare! Îi voi distruge! Voi fi necruţător!” Aşa ameninţăviteazul Onilă, cel cu „verva şi conserva”. Ştiindu-se ce forţăenormă are, i se răspunde cu om parafrază după Topârceanu: „Vreisă ne spânzuri, va să zică? / Când am aflat, în adevăr, / Îţi dămcuvântul că de frică, / Ni s-a zbârlit un fir de păr!”

A venit şi Vio acasă. Depune că la ei la Arhitectură e grevă […]

17 mai, joi. Ies după presă. Coadă cum n-a fost vreodată. Lumeîn excitaţie, veselie şi izbucniri primare. În aşteptarea mareluispectacol al întâlnirii dintre cei trei candidaţi la preşedinţie,palpitaţiile se simt chiar fără vorbe.

Mergem la datoriile noastre didactice. Şi dăscălimea e înfierbere. Plouă. Au început să aranjeze secţiile de votare.

La „şambra” lui Gherasân (e şi Unatinski, ţărănist implacabil),unde facem macheta, „sumarul” numărului următoare al„Evenimentului”, ocupaţia noastră de bază. El pleacă iar înArdeal, iar i s-a îmbolnăvit cineva, cred că se eschivează de la votşi bine face. El, am mai spus, trăieşte o dramă a incertitudinii,propaganda violentă îl sufocă, el e om paşnic, cu scaun la cap, enaţionalist ca toţi ardelenii…

La confruntarea televizată, cei trei lei-paralei. În faţă, RaduCâmpeanu, Ion Iliescu, Ion Raţiu (alfabetic). De partea cealaltă,Răzvan Teodorescu, Emanoil Valeriu, Victor Ionescu. Trei oredurează reprezentaţia. Oameni civilizaţi, nu sunt „răi”.Programele lor sunt aplaudabile: pentru democraţie. Câmpeanu,sobru, puţin nervos. Iliescu scapă câteva formulări şedinţomane.Raţiu, zâmbitor, nonşalant, pomeneşte cum s-a întâlnit cu Carter.Prin telefon, se cere prelungirea discuţiei. Într-adevăr, e captivantăpentru noi cei care n-am mai văzut asemenea întâlnire. Nici înfilme, deşi am văzut „Alegerea unui preşedinte”. Această întâlnirear fi fost, poate, mai potrivită cu vreo două săptămâni mai înaintespiritele s-ar mai fi potolit, bezmeticii nu şi-ar mai fi făcut atâta decap. Dar aşa e ritualul.

18 mai, vineri. Devotat întocmirii măreţului „Eveniment socialşi artistic”. Se vede că aşa mi-e dat: scrofulos la datorie. Nu şi lacea cotidiană. Paradox. Duc 80% din texte la Tipografie. Amiciilucrează la o „publicaţie” de la Băicoi, se numeşte „Noi” şirimează. Peste noapte, au devenit ziarişti. Vai de pădurile noastre!

93 94


Adică, ei contribuie la aranjarea treburilor politice în ţara asta.N-ar fi rău dacă ar fi bine, dar politică fără cultură nu se poate, sause poate face mult rău […]

Telefon de la Vicol. Îmi cere imperativ să-i dau colaborare, ziceiar că mă face membăr al Uniunii. Să-i trimit de urgenţă cărţilemele şi două-trei recomandări etc. Marţi să merg la Bucureşti, săfac rost de referinţe etc. Dragul de el, mă iubeşte la nemurire…

Manipularea e forţa electorală de bază. Vicleşugurile sunt ca unbumerang. Dar nu există altfel de propagandă electoralămultipartinică. Dacă ar fi mai civilizat, bine ar fi, mai târziuprobabil…

19 mai, sâmbătă. Sâmbăta nu se mai fac ore. Nici Tipografia nulucrează. Textele duse ieri vor intra în atenţie marţi.

Iau presă cu braţul. Sigur, nu sunt comentarii la prestaţia celortrei prezidenţiabili. Aşa-i rânduiala. Deşi totul pare liniştit, seresimte mare freamăt, la chioşcurile cu presă, la piaţă, laalimentară, pe stradă.

Respiro. Chiar dacă, în astfel de momente atitudinea pare debabă care se piaptănă…..Vreme ploioasă, picură. Merg totuşi lameciul de fotbal Poiana-C.S. Botoşani (1-0, înscrie Stan). Mereu cuacelaşi domn Spulber, cu opinii inatacabile, şi gruparea noastrăascultătoarea pe drumul lung şi plăcut al întoarcerii.

Şi a fost finala Cupei Dinamo - Steaua. Partidă de zile mari, jocpalpitant, cu o evoluţie spectaculoasă a scorului, zece goluri (6-4).Fără şase titulari, Steaua fără şase titulari a fost strânsă des încorzi, dar a renăscut tot de atâtea ori, dând o replică de echipăreputată. Între timp, vor avea loc finalele din cupele europene lafotbal. Dar de aici noi lipsim, în schimb italienii, fraţii noştri de laRâm, sunt peste tot şi n-ar fi exclus să câştige toate trofeele.Selecţionabilii naţionalei noastre s-au retras să-şi umple piepturilecu mult aer şi să se întocmească într-o echipă care va avea un

cuvânt de spus la marea confruntare… După Blaga, patronulrevistei este Arghezi şi pentru că pe 21 mai împlineşte 110 ani:„Scriu aici, uituc, plecat / Ascultând glasul ciudat / al mlaştinii şilivezii / Şi semnez: Tudor Arghezi”. Profesorul Gh. Luncă face o„radiografie a dictaturii”, iar Cezar Damian scrie despre „Statul dedrept şi societatea civilă”, termeni care trebuie să intre înconştiinţa românilor.

Vedem filmul „Fabricantul de sticlă”, cu Humphrey Bogart şiAudrey Hepburn.

20 mai, duminică. Duminica orbului şi a primelor alegeridemocratice în ultima jumătate de secol. Zi istorică. Vio nu aplecat, poate să voteze aici. De la ora 6 se strânge lumea săparticipe la eveniment. Se fac „cozi” interminabile, ca laAlimentarele din epoca de aur. Primii din familie la vot, la ora 8,eu şi Diana, apoi Victoire şi Vio. Zeci de ziarişti la Câmpina (mii înţară) şi observatori. La primul sondaj (România-RFG), avantajFrontul şi Iliescu.

Film serial, poliţist (Steeve McQuinn). Îi învinge pe toţi,evident. La fiecare început de oră, timp de 15-20 de minute se dauimagini de la urne, din ţară. Afluxul nu mai conteneşte. În studio,Victor Teodoru şi Florin Mitu, la centrul de sondaj, Florin Bănescu.

Între timp, mai putem face şi altceva, să mâncăm, să neîmbăiem, să citim, să vedem „Isaura”, fetele chiar se plimbă.

Se face ora 23 şi încă nu s-a încheiat votarea. Sondajul îl situeazăîn frunte pe Ion Iliescu (peste 80%), pe locul al doilea pe RaduCămpeanu (aprox. 10, pe al treilea Ion Raţiu (aprox. 4%). FSN,peste 66%.

21 mai, luni. Sfinţii Constantin şi Elena. Alegerile au fostfraudate, zic perdanţii. Au fost schimbate urne, au fost puşi săvoteze morţii […]. La şcoală şi la tipografie, de mâine începe

95 96


treaba. Cu Doru Victorian, Dinu Ispăşoiu şi Banu, la o plimbărică,deviem la Doru acasă. Fac xcinste cu ocazia zilei onomastice,primesc flori şi mici cadouri simbolice.

Acasă vin finii Pătraşcu şi familia Mirică, vecinii. Masă frugalăcu ce se poate. În fundal, fotbal (Egipt-România, 0-1, golCămătaru), filmul „New York, New York”, muzical de MartinScorsese, cu Lisa Minelli şi Robert de Niro, Lionel Stander.

În timpul numărătorii voturilor, se confirmă sondajul. Unii sebucură, alţii sunt trişti. Această diferenţă de scor este suspectă,alfabetul democraţiei e greu, ca o naştere. Cu jubilaţii ceauşiste saucu ură şi violenţe, tunelul care duce spre lumină e lung şiprăpăstios […] Dar eu nu sunt analist, politolog, sociolog,vizionar, nici măcar perspicace, ci simplu observator de laprovincia cea mică…

Fetele pleacă la Bucureşti cu Mirică.22-23 mai, marţi-miercuri. De la tipografie la „Parapet” cu

Bebe, Dan Preda, Kili, nea Stelică, fac cinste de ziua onomastică[...] „Dreptatea” spune că alegerile au fost trucate. În PiaţaUniversităţii Ministrul Justiţiei este luat la trei-păzeşte şi bruscat,acesta se refugiază la Intercontinental. Carmen şi Olivia în vizită,damele hotărăsc să nu facem politică. Şi se face cu vehemenţă. Latelevizor, „Femeile vesele din Windsor”. Eu sunt cu Anda laconsultaţie, pe teme de literatură şi limbă română.

Două teze, a X-a A şi a XI-a A. Dezbateri în legătură cubanchetul la clasele a XII-a. Duc „zincurile” (Caragiale, Arghezi) latipografie. Aici e şi Gherasân, supărat foc pe toată lumea, că mamalui e bolnavă, că Frontul are prea mare avantaj, că m-am purtataspru cu Carmen, că… La „Nina Bardezi” lucrurile se simplifică.

Telefon de la poetul Rică Vicol, să-i fac o postfaţă. Aprobpozitiv şi rămâne în coadă de peşte.

La televizor, oameni de diverse categorii, nu-s mulţumiţi dealegeri, au fost împrăştiate manifeste prin Bucureşti. Profesorul

Mânzatu adoptă o voce blândă. Petrolul învinge pe braşoveni acasă la ei (2-3), Argentina

câştigă meciul cu Israelul (1-2), naţionala noastră a plecat în Belgia.Finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal: A.C. Milan-BenficaLisabona (1-0, gol înscris de Rijkaard). Şi astfel, toate cupeleeuropene au intrat în vitrinele italienilor.

24 mai, joi. Ascult Europa liberă, prietenii mei de peste zeceani. Românii n-au o conştiinţă politică (deocamdată), suntmanevrabili. La şcoală multă tevatură, despre malversaţiunilepoliticienilor. Declaraţie „bombă” face Exc. Sa Al. Paleologu,ambasadorul român la Paris, se declară „ambasador al golanilor”.Cu Berzea şi Kili la un coniac: naţiunea română e nenorocită,moldovenii sunt nişte dobitoci, mai răi decât animalele. Dacă aravea o putere, ar lovi cu harapnicele în plebea gregară, ar trage cumitraliera […] Parcă citează din „Dreptatea”: „popor de dobitoci”,pasiv, obedient, somnolent, manipulabil, conservator, laş,amnezic, resemnat, sclav al burţii, constitutiv ignorant, trădător. Îiacuză pe americani că ne-au vândut iar, pentru că n-au făcutdeclaraţii de votare frauduloasă.

Azi e Înălţarea. Morţii noştri sunt cinstiţi cu veneraţie.Manifestaţie de protest împotriva rezultatului alegerilor.Profesorul de istorie Zaharia desluşeşte conflictele politice laromâni. Conferinţă de presă, Răzvan Teodorescu. Ce-i în ziare, numai preiau observaţii care se bat cap în cap, să le zboare creierii.

Mai bine să mai punem mâna pe carte, să mai privim prinrevistele literare. În „Adevărul literar şi artistic”, texte limpezi deEugen Uricaru, Alex Ştefănescu, Florin Mugur. În „Românialiterară”, N. Manolescu e mai calm, „votul a fost mai mult unulsentimental decât unul politic”, „Viitorul nostru depinde acum dedoi factori opuşi. Unul este felul în care îşi va ţine F.S.N.promisiunile de democratizare politică şi de libertate economică.

97 98


Al doilea este capacitatea opoziţiei de a-şi crea, în anii ce vin,formaţiuni politice în stare să ofere o alternativă valabilă”. Şicriticul se „bucură”, chipurile, că Ion Iliescu a folosit cuvântul„golani” şi nu „porci” sau „câini”, cum ar fi sunat… şi citeazădintr-un „incalificabilă tabletă”. De ce n-a făcut Socrate politică?Maria-Luiza Cristescu răspunde citându-l pe Socrate însuşi. Nu-lmai reproduc. Căci despre literatură e vorba. Pe mâine…

25 mai, vineri. Jurnalul are şi un dezavantaj: dacă îl ţii chiarzilnic, se repetă, devine extrem de monoton […] Din nou, cu„Evenimentul”, ore, ochelarii de soare de la dl. Nanu, cumpărzarzavaturi, legume (şi roşii, castraveţi, ciuperci!). Cu Gherasân şiTiti Butoi, numai o bere la Grădina „Muntenia”, unde au începutşi muzicanţii să tune.

Azi s-au dat rezultatele votării (Ion Iliescu – 85,07%, RaduCâmpeanu – 10,6 %, Ion Raţiu - 4,29%; FSN (67,02%), UDMR(7,20%), PNL (7,06 %), PNŢ (2,50%). Dar despre literatură eravorba. Aşa se şi întreabă ancheta României literare: „Literatura,încotro?” Răspund îngrijoraşi şi încrezători: Radu Tudoran,Nicolae Breban, Ion Bogdan Lefter, Mircea Cărtărescu, MihaiIspirescu, Constanţa Buzea, Platon Pardău. Versuri (ample) deMagda Cârneci şi Emil Hurezeanu, Eugen Simion despre Cugetărilelui G. Ibrăileanu, Alex. Ştefănescu despre romanul Valul şi stâncade Gabriel Chifu. Geo Bogza, din Trapez: „Fiu al unui arhitect, m-aşfi încumetat să fiu arhitect. Fiu al unui aviator m-aş fi încumetatpoate să fiu aviator. Fiu al unui poet, nu m-aş fi încumetat să fiupoet”. Fragment din Nopţi albe şi zile negre de N. Carandino,despre Iuliu Maniu. Ion Pop îl intervievează pe Michel Déguy,poetician şi filosof, fragment din Patimile după Piteşti de PaulGoma. Scurte informaţii despre „celibatarul Mark Twain”,scrisorile lui Nabokov, o sută de omonimi ai lui Shakespeare înMarea Britanie (!) Nu-i interesant?

26 mai, sâmbătă. Eliza mă ajută să iau repede presa la o coadămare, sigur aş sta mult şi nici n-aş mai „apuca”. Trecere scurtă cuBebe Văleanu pe la tipografie, nu e nimeni aici.

La televizor (ce sursă ciudată!) se desfăşoară „procesul” luiNicu Ceauşescu. Slăbit, cu gura strâmbă ca taică-su, ochelari, tunsscurt, în haine civile. I se dă voie să stea pe scaun, fiind dupăoperaţie. Neagă cu unele „scăpări” se exprimare: „el însăşi”, „moniţie”,n-a făcut nimic rău. Când aude de „genocid” se crispează a râde […]

Telefon de la conu’ Mihăescu (cel mai apropiat coleg şi prietenal meu de la facultate), a candidat ca senator la liberali. Vrea să mămobilizeze în luptă alături de el, de liberali, ştiind ce viziune clarăam şi forţă de convingere. El vrea să fie senator, iar eupropagandist. Încerc să-l lămuresc că eu nu sunt şi nu voi fi cu niciun partid, ci cu nişte considerente cam laxe: libertate, democraţie,cultură. Ca scriitor şi ziarist nu pot fi de-o parte sau alta, ci pentruceea ce cred că e normal pentru toţi, voi acţiona totuşi, fărăîncrâncenare dar cu polemică acid-ironică şi cu pamflete împotrivapoliticianismului, a pornirilor dictatoriale, a violenţei şi inculturiietc. etc. Pentru că mi-i prieten, îmi cer iertare şi agrementez cuoralităţi mai populare […] Altfel, totul e lamentabil, la graniţafanatismului. M-a luat gura şi pixul pe dinainte…

Să trec la banalităţi. Lungă emisiune de după-amiază,culminând cu meciul de fotbal Belgia-România (golurile noastre îna doua repriză, Rednic şi Lăcătuş) şi un documentar „tele”,„Castelele lui Dracula”, care a participat la festivalul de laAuxerre. Continuă procesul beizadelei cu audierea martorilor.Târziu, citesc (tot presă ca fraierul), obosit, nu pot adormi decâtfoarte greu şi superficial.

27-28 mai, duminică-luni. Plouă. Umblu la telefon, nu găsescnici pe Oprişan, nici pe Vicol, dau, însă, de Flavius. E „dărâmat”că au clacat ţărăniştii. Acum el, zice, fost strivit de dictatură,

99 100


protestează în Piaţa Universităţii. Nu voi putea dormi la el marţi,când voi merge la Bucureşti, fiindcă locuinţa lui e o paragină, mairău decât un depozit bombardat.

Poate găsesc un loc în revista noastră şi pentru un interviu al luiMircea Dinescu, dar cotidianului Libération. Scurte fragmenteaici: „Dacă alegerile ar fi avut loc acum două luni, partideleistorice ar fi obţinut mai multe voturi. Intelectualitatea a făcut ogreşeală susţinând spectacolul cabaret din Piaţa Universităţii, carea împins în braţele F.S.N. oameni care nu-şi fixaseră încăpreferinţele pentru alegeri. Este absurd să dai lecţii de demnitateafişându-ţi dispreţul pentru marea masă a poporului…”; „În PiaţaUniversităţii intelectualii au deschis gura în faţa ziariştiloroccidentali, dar au întors spatele clasei muncitoare. Aceastărevoluţie de bulevard pe bază de Lambada nu are ecou în rândulpopulaţiei”; „Intelectualii afirmă ca masa, poporul este prost.Afirmaţie care constituie o mare greşeală. Nu putem importa, cuajutorul domnului Raţiu, un alt popor”.

Văd, cu Diana, filmul „Metroul” cu Isabelle Adjani şi ChristopherLambert.

Apare, după un efort de o zi întreagă, „Evenimentul”.Consultaţii, organizarea banchetului. Îi telefonez lui Oprişan şi-ianunţ descinderea în Bucureşti, pentru recomandări şi interviuri.

29 mai, marţi. Plouă. Am pierdut umbrela şi plec la Bucureşticu ziar deasupra capului. În autobuz, Cerasela, Bebe, Niţă de laCasa Tineretului. Trenul vine la timp, dar e supraaglomerat. Staucu Bebe pe culoar, la fereastră, fumăm şi discutăm ba desprerevistă, ba politicale. Ajungem repede, luăm autobuzul care neduce până la Universitate. Piaţa se autonumeşte acum a„Golanilor”. Vorba lui N. Manolescu: dacă Iliescu le spuneaporci sau câini? Corturile din faţa Teatrului Naţional suntplumburii din cauza ploii. „Golanii” (de ambele sexe) stau în

corturi, aşteptând soarele, culcaţi pe pleduri, acoperiţi cu pături,cu cafele sau sucuri, fumează. Cei care nu stau acoperiţi se joacătable, barbut, cărţi, alba-neagra. Afară sunt vânzătorii de ziare,ţigări, şi tot felul de mărunţişuri, gen talcioc. Caricaturi,Pancarte: „Noi gândim, nu muncim” (replică la zicerea „Noimuncim, nu gândim”), „Jos Iliescu!”, „Jos comunismul!”,„FSN=PCR=KGB” […]

Bebe şi cu Niţă rămân la „Liberali”, eu merg la Vio, căminul depe str. Rosetti, fătuca doarme la ora 9, cealaltă colegă de camerălucrează! Se înalţă din scutece, se aranjează şi gustăm ceva, nuvrea să mergem la vreun bufet.

La Uniunea Scriitorilor nu s-a deschis bufetul pentru clătitgura. Îl caut pe Oprişan la BAR, îmi schimb viza pe permis. Ajungla Flavius, ne bucurăm de revedere, vreau să dau un telefon, vineFănuş Băileşteanu şi face scandal că umblăm la telefon, că arecopii… E prima oară când îl văd, sper să fie şi ultima. La US,bufetul s-a deschis şi s-a umplut. Ni se aprind fălcile politice.Flavius e patetic, Fănuş masiv, Dan Deşliu figură de majordom,Chişu neschimbat, Prelipceanu foarte înalt, Simona Cioculescu(…), Uricaru, copil masiv . La Cartea Românească, aceeaşiproblemă: nu-i Mircea Ciobanu. Prin Cişmigiu, la Gambrinus,bere, Flavius, la bord cu cevaşilea, se dedă la filipice.

Plecăm. Oprişan m-a invitat la restaurantul „Dorobanţul”,unde se află cu Vasile Malaneţchi, cu fiul lui Victor Crăciun şi unalt român moldovofil. Molcomi. Flavius mă duce iar în Piaţă,acum s-a înseninat puţin afară. Îmi face o demonstraţie de cumdemonstrează el, strigă tare că pe Iliescu îl cheamă de fapt Ilievici,că Roman este evreu spaniol, Cazimir Ionescu mongol…

Din nou la Vio, din nou la „Dorobanţul”. Plouă, plouă. Prieteniimă aşteaptă, intrăm într-un salon mare, rezervat, dansatoare cuvagi umbre de îmbrăcăminte. Un grup de turci se îmbată (nuştiam că turcii beau alcool), aruncă bani, sticle, sar ospătarii şi

101 102


evacuează sala. Plecăm şi noi, 250 de căciulă. Cu prietenul Oprişanspre apartamentul lui, departe…

30 mai, miercuri. Astea da nimicuri, dar de prin ’80 mă dedaula banalităţi (chiar dacă nu fantastice), în ciuda festivismelor,tonurilor înalte, zbieretelor, aplauzelor şi invectivelor.

Amicul-gazdă doarme încă, eu citesc „Jurnalul Naţional” nr.21. La telefon, dl. Crohmălniceanu spune că nu acordă interviuabsolut nimănui, cel puţin un an. Îmi scrie o recomandare, amnevoie de trei.

Îmi dă recomandare şi interviu Al. Piru, ne cunoaştem de laBacău, de la Câmpina. Şi Mircea Ciobanu, care e la CarteaRomânească şi promite că va publica „Amplitudinea lecturii”,cartea mea, „marginalizată” de vechiul regim odios.

Trec pe la Piaţa Universităţii să cumpăr presă, din pasaj. Ozguduitură violentă, cutremur. Toţi o luăm la fugă spre ieşiri. Sus,Vio şi o colegă de-a ei, speriate. Lumea a ieşit în stradă, circulaţias-a blocat,, poliţia încearcă să degajeze măcar bulevardul.Magnitudinea, 6,8. Mă despart de Vio şi plec la Câmpina.Noaptea, pe la 3, un nou cutremur…

31 mai, joi. Lumea îngrijorată. Ce-o fi cu atâtea zgâlţâieli? Dupăore, sărbătorim apariţia unui nou nr. de revistă „social artistică”,nr. 11, cu Eminescu în frunte. O reproducere (Cupidon încingând-ope Andromeda” de Johsua Reynolds) e aşezată incorect.

Politichia dă semne de liniştire. Piaţa mai zumzăie. Elevii sepregătesc de banchete, de încheierea anului şcolar la ieşirea dinvăgăună şi intrarea în tunelul înflăcărat. Memento: „Secretuldemocraţiei este în ultimă instanţă un secret al proporţiilor şiconstă în înţelepciunea de a nu da nimănui o parte de putere atâtde mare încât să poată naşte ispita de a o lua în întregime. Unsecret care, după cum se vede, se învaţă greu” (Ana Blandiana).

Îmi fac timp să citesc şi să scriu: Alecsandri şi Eminescu.. MihaiZamfir îi face „o lectură afectuoasă” bardului de la Mirceşti. Ion D.Sârbu: „L-am văzut pe Blaga plângând”. „În labirint, cu paharulclătinat, amarnic, / lupul, adult (pentru / care iei 300 de lei dacă/ îl împuşti), cu ghearele lui / tocite pe găurile cucutei, fluierânda / pagubă // hm!.. dar tu, cu centură de purpură, plecată / învizită / la bunica…” (Liviu Ioan Stoiciu). Asta nu-i poezie socială,nu-i aşa? Nu există literaturi mici (Erich Wolfgang Skwara).

103 104


V. Iunie. Jocul şi infernul

1-3 iun., vineri-duminică. Nu mai văd feţe senine, toţi suntpuşi pe harţă, încrâncenaţi – şi a început vara. Şi elevii suntstresaţi, ştiu ce-i macină. Dar la literatură sunt, în general,netulburaţi. Doar că îi interesează notele acum la sfârşit de anşcolar. Unde mai e veselia, umorul („specific românesc”)? CuDoru Victorian (mai ales să fie cu noi şi Gelu Luncă) ne mairelaxăm, dar şi el, Doru, se îngrijorează de starea limbii ruse,obiectul lui. Îl liniştesc, are şi româna, la V-VIII merge deminune…

Poate azi şi mâine să ne fie cu bucurie. Mergem cu seraliştii(XIII D) la mare, unde are loc banchetul. Ghidul nostru e tot dlcolonel Duminică, cel care a fost la Poiana Braşov cu noi. Ştie tot,face de toate. Ne-a luat în „diligenţă” (autocar) bere, pusă bine la„cramă”. „Vizitiul (Rusu) e şi el om vesel. Facem un popas, apoialtul mai îndelung la „Privighetoarea”. Partenerul meu (sau eu allui), Doru, glumeşte tot timpul. Constanţa, Mamaia, Saturnpunctul terminus. La hotel „Diana” e închis, ne cazăm la „Hora”,eu în camera 209 cu „iubitul” Victorian. Dar armeanul preferămult genul feminin, le boscorodeşte, nici nu mă lasă să aţipescdupă baie.

Vreme închisă, trebuie să facem turul Litoralului. Şi tot plouă,nu ne piere cheful, pe mine ploaia mă destinde. Doru mă poartă lahotelul vecin, unde are multe cunoştinţe. Şi începe banchetulpropriu-zis, adică masa festivă. Profii vin primii, absolvenţii après.Fetele foarte gătite, lasă gura apă, fac ochii bulbucaţi. Cerasela,mini, are picioare splendide, sâni apetisanţi, top-model. Mihaela

are o rochie vaporoasă, de pe alte meleaguri, primită „la pachet”.Maître d’ôtel, dl Duminică, ba ajută şi la servire şi la debarasare.Nepoata d-nei Preda, directoarea, dansează cel mai bine Lambada.Dl Preda ţine la mine de la începutul începuturilor, acum maimult, ca s-o „trec” pe Diana. Doamnele profesoare Pridie şi Şerbanse scapă la politică, sunt tratate cu refuz. Sorin Modrogan şi DoruGheorghiţă (şeful clasei) se travestesc în dame. Se dansează mult,distracţie, nu glumă […]

Autobuzul ne duce până la debarcader. Plecăm în promenadăpe Dunăre, Tulcea, Brăila, Galaţi. Discursuri la microfon, veselie,spre admiraţia celorlalţi pasageri aflaţi în minoritate. La Galaţi,plimbare pe faleză. Ne preia autocarul nostru şi urmează drumlung, epuizant. Mihăiţă şi Doru (româna şi rusa) dorm zdravăn,nici nu aud cântecele zvăpăiate ale mulţimii…

4 iun., luni. Ziua mea de naştere. Iar spectacol la şcoală: ”Mulţiani trăiască”, flori, cărţi, îmbrăţişări, pupături.

Iar iau presă multă (Contrapunct, Zigzag, Expres, Cuvântul, 22,Baricada, Dreptatea, România liberă). Mă împinge o curiozitatefeminină sau una intelectuală? […]

Felicitări de la prieteni şi cunoştinţe: Adina, Dan Preda,Sandrino, Gherasân, Bebe, Nae, vecinii Mirică, Iosifescu de la I,geograful Anastasescu de la IV, dl Tătulescu, Mişu, Costică Radu,maistrul Ion Chirobocea…

Acasă nu lungim „sărbătoarea”. Dumnealor la serialul „Părinţişi fii”, eu nu l-am urmărit, aşa că mă îndeletnicesc cu ziare şireviste. Reţin numai „Ochiul magic”, N. Manolescu contra DanZamfireascu („rapsod al cultului personalităţii”, critic al „agenţiloroccidentali” Raţiu şi Câmpeanu); răspunsul dlui Corneliu Coposudat lui Dorin Tudoran, „remarcile” Ruxandrei Zamfirescureferitoare la comentariul lui N. M. prilejuit de apariţia la televizora lui Gabriel Liiceanu. Prefer Fragmente critice de Eugen Simion şi

105 106


cronica literară a lui N. Manolescu despre Pe culmile disperării deEmil Cioran. Şi… proza lui Cornel Ungureanu. […]

5-7 iun., marţi-miercuri-joi. Bebe îmi arată o machetă pentru„Evenimentul estival”, o înşiruire de rebusuri şi caricaturi, plus unserial SF (sau poliţist). Nu-i cazul. Dispută Gherasân-Văleanu.Bebe vrea să „tragă” revista la Casa Tineretului, unde e şef, şi s-otransforme într-un buletin al cenaclului (care nu există).

Fetele de la consultaţie au un fel aparte de a fi. Hermina are 26de ani, arată de 18 şi nu se pricepe de fel la gramatică. Anda şiMioara sunt bune, bune, dar prea sfioase.

„Îngerii” din Piaţa Universităţii se întărâtă mai abitir. […] Seară de teatru: „Omul care a văzut moartea”, cu Petre

Gheorghiu, Coca Andronescu, Florin Zamfirescu, Mihai Dinvale,Mişu Fotino.

Din nou, telefon de la Rică Vicol, solicită „prefaţa”, nu zicenimic despre numerele din Porto-Franco care mi se cuvin.Onorariu? Nici pomeneală. „Evenimentul” se clatină. Lupteintestine. Difuzarea nu mai merge cum mergea, financiarulGherasân fierbe, Nae dă telefon şi recomandă să-i publicăm pepreoţii de la care el a perceput o sumă mare de bani…

Vremea se încălzeşte văratic […] Iliescu, Roman şi VictorStănculescu sunt la Moscova pentru…Tratatul de la Varşovia.

Vine Vio acasă, dar va pleca mâine pentru sesiunea deexamene. Îmi face portretul dormind în fotoliu (o glumă pentru„Evenimentul”, cu legenda: „UN redactor în plină acţiune”). Trecpe la Protoierie să iau un text pentru revistă. Nimeni nu segrăbeşte. Nici cei de la Moscova, unde domină zâmbetul inefabilşi interminabil al lui Iliescu.

Cine e inspectorul Tomescu pe linie de teatru, de care se plângeRadu Băieşu? Cică el, Ştefănescu şi d-na Creţu sunt din clanulTamarei Dobrin. Despre A.E. Baconsky n. 1925) scriu cu

profesionalitate Gabriela Omăt şi Eugen Simion. „Opoziţia,instituţie indispensabilă” (Walter Lippman). Ossip Mandelstein,Valéry Larbaud, Wole Soyinka, Salman Rushdie, Camus – undesunt poeţii de altădată, care asigurau jurnalului meu ode ceauşistede un umor gigantic?

8-9 iun., vineri-sâmbătă. Deschiderea festivă la Coppa delMondo, Italia! Ar fi fost bine să vedem color, că e şi Diana.Spectacol grandios, cu dansatoarea, mingi uriaşe, manechine. Suntaici preşedintele Italiei, Argentinei, Braziliei, Camerunului, primministrul României Petre Roman […]

Cea mai mare surpriză a tuturor timpurilor fotbalistice,Camerunul învinge Italia, în deschidere, 1-0! Maradona aîngenuncheat…

Cică au fost descoperiţi bandiţii aceia care au violat o femeie, aumaltratat-o şi au scris pe spatele ei „Jos Iliescu” ?! Adevăr saudiversiune? Oricum, nelinişte generală.

Vedem filmul „Domnul”, cu Jean Gabin, Lisellote Pulver,Mireille D’Arc, Philippe Noiret… Citesc presa, dumnealor seculcă, nu pot adormi ca toată lumea normală…

Şi trebuie să merg la foto Zisopol, cum s-a fost stabilit, să facpoză pentru panou. Şi nu e „faţa” mea cea mai bună, dupăinsomnia de astă-noapte. Noroc că maestrul Zisopol o mai„reperează”. Nepotul din clasa a XII-a E (Filologie), unde suntdiriginte, îşi aranjează echipamentul pentru banchet, Diana mergela cununia colegei sale Dana Năstase. Dorm o jumătate de oră şi-sbun de benchetuială. Transmisiune de la Roland Gaross. Pilotulelicopterului cu care au fugit dictatorii face mărturisiri lateleviziune, se dă erou. Seamănă la fason cu „tătucu”.

Începe ceea ce aşteptăm cu sufletul la gură, primul nostru mecila Cupa Mondială după 20 de ani. Sunt singur şi nu-mi convine, săfi fost măcar Diana, emoţiile s-ar mai fi redus. Avem şi nişte

107 108


indisponibilităţi: Dan Petrescu, Iovan, Hagi suspendat pentru joculacesta… În prima repriză, sovieticii sunt mai activi, Lung salveazăîn trei rânduri, dar înscrie Lăcătuş! În repriza a doua mai marcămo dată (Lăcătuş – lovitură de le 11 m.). De-acum încolo, derută întabăra ruşilor, jocul este total la discreţia băieţilor noştri. GicăPopescu, Lăcătuş, Sabău bagă spaima în apărare adversarilor.Ratăm patru ocazii mari, din 7, 10, 6, 11 m. Nu-mi convine delocaceastă imprecizie sau uşurinţă, nici nu ştiu cum să-i spun.

Tot azi se deschide prima sesiune a Parlamentului României. Îldisting pe Ion Raţiu la deputaţi, zâmbăreţ. Afară, manifestaţie: jos,o nouă revoluţie, sânge, armata să treacă alături de ei. La armatăse depun jurăminte, a trecut de partea puterii neocomuniste.Strategie perdantă […]

Banchetul are loc la Cantina „Petrolului”, cântă formaţia„Meteor” […]

Începând cu ora 22, vedem meciul Italia-Austria (1-0), faptpentru care soţia pleacă acasă. Abia pe la 7,30 nu retragem şi noi.

10-11 iun., duminică-luni. Vine Mişu să ne ia la Meliceşti. Nupot, merge numai Diana… Nuţa apare s-o lămurească pe Victoiresă meargă la ruşi, de unde să aducă… îmbrăcăminte! În Parlamentneînţelegere. Ioan Alexandru s-a rugat în genunchi pentru „pace”.Democraţia, după 50 de ani de totalitarism, trebuie învăţată…

Alte meciuri: Emiratele Arabe Unite-Columbia (0-2), Brazilia-Suedia (2-1), RFG-Iugoslavia (4-1), înregistrare Cehoslovacia-SUA(5-1). Văd direct Costa Rica-Scoţia (1-0). Campionatul surprizelorcolosale. Iar târziu în noapte, Anglia-Irlanda (1-1).

Manifestanţii şi guvernaţii nu ajung la nici o înţelegere…

12-13 iun., marţi-miercuri. Dar noi nu mai citim o carte, oamenibuni? Ce-i cu depravarea asta? Ore, gazeta, vin invadatorii. Maiîntâi, Sorin Modrogan cu care fac exerciţii „teatrale”. Se pregăteşte

pentru regie. Nu înţelege că numai cu un regizor poate ajunge laregie… Pe sus, cu taxi-ul, la altă agapă de sfârşit de an seral: dl.Năstase, Lulu Panait, Laurenţiu Pană şi alţii. Elevii de clasa a VIII-ade la şcoala nr. 1 dansează Lambada… Meciuri, meciuri laMondiale […]

În Piaţa Universităţii, meci mai contondent, intervin forţele deordine şi-i expulzează pe protestatari. Dascălii (nu toţi) se bucurăde „iniţiativa mai hotărâtă a legii”. Vin „băieţii” (între 20-30 deani) de aseară şi repară de zor şi cu spor robinetele şi prizele.

Telefon de la Vio, zice să fim liniştiţi că ea e în siguranţă. De cespune asta? N-am mai fost atenţi la întâmplări naţionale. În PiaţaUniversităţii, între Universitate şi Arhitectură incendii, ard autobuze,maşini, fum, alergături, ciocniri, imagini terifiante. La Televiziune,devastări, sechestrări, se întrerupe emisiunea. Poliţia nu intervine. Seface apel la populaţie pentru sprijin!? După ceva timp, se reiatransmisiunea, o casetă înregistrată din elicopter arată un Bucureşti înflăcări şi fum, clădirea Poliţiei… Ion Iliescu cere ca „elementeledemocratice să ia atitudine faţă de atacurile extremiste etc. […]

Se reia transmiterea meciului de fotbal Argentina-URSS, foarteimportant pentru grupa noastră. Dasaev nu joacă, Pompidou esteaccidentat şi înlocuit cu Goicoichea. Argentinienii înscriu în primarepriză…

În pauză, imagini din interiorul Televiziunii; devastări, distruscabinetul medical, geamuri sparte… Au venit grupuri demuncitori, cer ordine, militari răniţi, oameni bandajaţi… Toatănoaptea asalturi asupra Ministerului de Interne, sediul poliţiei,Casa de Modă (?), pentru lucruri scumpe cărate cu braţele şi cumaşinile. Aşa se vede: fanatism, vandalizare, huliganism.Coborâre în Maelstrom. Un anotimp în infern […]

14-15 iun., joi-vineri Crainicii de la Europa Liberă spun căacestea sunt semne ale democratizării, că Opoziţia acţionează

109 110


legitim. Dar oare e mâna Opoziţiei? Românii nu înţeleg asta, n-auvăzut aşa ceva decât în filmele de groază. Poliţia română e „timorată”.Ion Iliescu cere populaţiei bucureştene ajutor. Debandadă.

Se aude că vin minerii şi vin. „Spectacolul” e degradant, nu sepoate povesti. […]

Totuşi fotbalul îşi continuă spectacolul. Azi joacă România cuCamerunul. Şi aici ne paşte eşecul. Camerunezii înscriu de douăori, noi o dată prin Balint. Hagi, modest…

Minerii au instaurat spaima şi ordinea cu bastoanele şi culopăţelele. Vorba vine. Au scotocit prin locuri obscure, caută„armament”.

Vio vine acasă, minerii au pătruns şi în cuibul lor, Arhitectura.Nu vrea să ne spună mai mult domnişoara sau n-are ce să maispună. Are reacţii retractile, dar nu anxioase. Ba chiar e liniştităsau simulează. E modul ei de a se detaşa.

Încheieri de situaţii la şcoală. Scurt Consiliu profesional. Seaude că minerii au plecat în Valea lor…

O mică agapă cu elevii de la a X-a A, la Satul de Vacanţă. Borzafizicul, Victorian rusul, nea Vasile matematicul, prof.-inginerăApostol, câţiva părinţi ai elevelor, muzică, gustări, demonstraţiide dans. Peisaj extraordinar. Ne plimbăm şi cu o drezină, dinpăcate nea Vasile îşi fracturează (scrânteşte) piciorul. Plouă, îmiplace când plouă. Ne întoarcem acasă cu un autobuz.

16-17 iun., sâmbătă-duminică. Din partea conducerii UniuniiScriitorilor: „PROFUND tulburată de evenimentele grave care au loc înaceste zile pe străzile Bucureştiului, conducerea Uniunii Scriitorilor dinRomânia îşi exprimă îngrijorarea faţă de violenţa, din orice parte ar veniea, care a luat proporţii cu totul dăunătoare ideilor de democraţie, culturăşi civilizaţie. Apelăm cu toată seriozitatea la instaurarea unui climat deînţelepciune şi dialog pentru curmarea tensiunii conflictuale şi ainstigărilor care favorizează această stare de lucruri, fiind convinşi că

numai echilibrul politic şi social, atitudinea conciliantă şi respectullibertăţilor individuale pot oferi o soluţie pentru ieşirea din criza în carene aflăm”. Etc.

Prea multă agitaţie. Trebuie să merg la şcoală să închei niştesituaţii. Dl. Gâlă, şef la „Prahova liberă”, îmi aduce zincuri. SterianVicol îmi solicită nişte „lucrări” de urgenţă… Stau la televizor într-ostare de sfârşeală. Ion Raţiu a fost vizitat de mineri acasă şi bruscat.Radu Câmpeanu militează pentru pace. Se aud „ştiri” despre arme,droguri, bani falşi, 6 morţi, mulţi răniţi. Şi festival de meciuri defotbal. „Colombo” mă încântă, adorm numai cu două pastile.

Merg la Uzina electrică, unde e un domn Manta care ne facetablou (clasa a XII E). Trec pe la dl Petruş Luncaşu şi pe la Zisopol.Un film cu Rod Taylor, cum prind ei nişte bandiţi care au pusstăpânire pe un tren… Copilării din parte-mi.

În „Ochiul magic”, N.M. versus E. Barbu, Corneliu VadimTudor. „Există în oportunism o latură pozitivă?”, întreabă Bujor 1)„Oportunismul Nedelcovici. Răspunde explicabil: 1950-1964”, 2)„Oportunismul naiv: 1964-1971”, 3) „Oportunismul ruşinii:19711989”. După umila mea părere, nu există nici un fel deoportunism pozitiv. Ion Simuţ, la obiect cu mitul biograficeminescian: „Un mod de a fi în lume”. E frecvent în pagini TudorCristea şi consemnez că după câte ştiu e omul nostru din provinciamică. „Eugen Ionescu: „Imaginaţie nu înseamnă evaziune. Aimagina înseamnă a construi, a face, a crea o lume”. Yes! PrietenulDustin Hoffman e delicios deghizat în damă, „Tootsie” (iarpartenera Jessica Lange, premiul Oscar!). Doi avocaţi belgieniavansează ipoteza că Molière (autorul de comedii) a „copiat” dupăCorneille (autorul de tragedii); („Mizantropul” = „Cidul”).Fantezie pură.

18 iun., luni. Victoire se duce la Ploieşti, Diana la şcoală, Viorămâne cu Oana, la 12 pleacă la Bucureşti, eu la Tipografie.

111 112


Linotipistul Tică e bolnav, la un medic din Sinaia. Ajung la „Mon Jardin”. La o masă, Georgel Ciută şi un fin de-al

lui, la alta, liberali în frunte cu Biţă şi Kili, la alta ţărănişti. Georgel,fesenist furios, se ceartă cu adversarii, abia îl stăpânesc să nu iabătaie!

Meciul România-Argentina. Tensiune, calcule. Dacă pierdem,ne-am ras. La fel şi Argentina, campioana mondială en titre. Unmeci egal ne-ar plasa pe noi pe locul al doilea. La treabă, băieţi:Lung, Klein, Andone, Gică Popescu, Rednic, Rotariu, Lupescu,Hagi, Sabău, Lăcătuş, Balint. Luptă ai noştri ca leii, până înminutul 70 când, la un corner, un cap argentinian înscrie.Dezamăgire sfâşietoare. Ai noştri se năpustesc şi, în minutul 75,Balint înscrie! Delir. Tot oraşul izbucneşte în strigăt: Goooool! Darmai sunt 15 minute, şi argentinienii nu concep să fie pe locul altreilea, necalificabil. În acest timp, URSS înscrie de patru ori înpoarta camerunezilor. Titanic, menţinem scorul egal. Ne-amcalificat în optimi!… Într-un avânt patriotic, stradalii manifestăgălăgios până spre ziuă… Concomitent, la televizor se transmiteşedinţa Parlamentului. Se ia hotărârea constituirii unei comisiiparlamentare care să investigheze gravele incidente din 13-14iunie. În Piaţă încă mai sunt turbulenţi, probabil şi pentru a serbavictoria fotbalistică a României.

Ministrul de Interne, Doru Viorel Ursu, cere să se aprobesoluţionarea legală a situaţiei conflictuale.

19 iun., marţi. Ascult Europa liberă. Reiese că toată lumea esteîmpotriva României, fiindcă s-a săvârşit o grozăvie de cătreguvernarea ceuaşisto-comunistă […] Compun pentru „Evenimentul”Coppa del Mondo - Mozaic. Victoire pleacă la Ploieşti cu dosarulei de transfer însoţit de un bileţel pentru inspectorul şi poetul(colaboratorele nostru) Ion Dumitru. La Tipografie Chiroboceanu-i, Tică n-are nici un spor, Gherasân ţine să introducă un text în

locul altuia cules. Prea devreme se răceşte treaba cu gazetanoastră. Reapare „România liberă”, acelaşi ton de la EuropaLiberă. „Adevărul” e opinie contrară.

Vine Sorin Modrogan actorul-regizorul, apoi Anda Lopătarupentru consultaţie. Şi Diana ajută şcolerii, un băieţel, apoi douăfete. Sunt anunţat să merg mâine, ora 8, la Liceul nr. 2, pentruexamenul de bacalaureat. Meciul de fotbal RFG-Columbia. Atacădezlănţuiţi sud-americanii în frunte cu „blondul” Valderama (nuştiam că Gulitt e sudist!). Dar vest-germanii sunt deja calificaţi…Presa italiană şi nu numai ea apreciază superlativ prestaţia echipeinoastre, astă-noapte. Vine Vict. de la Ploieşti, nu era acolo poetulIon Dumitru (Deşirna). Vedem „Stâlpii societăţii”, cu VictorRegengiuc, Gina Patrichi, Irina Petrescu, Silvia Popovici, GeorgeCozorici, Virgil Ogăşanu, Alfred Demetriu, Marcel Iureş, MarianHudac, Traian Stănescu, copilul Brătilă.

20-21 iun., miercuri-joi. Examenul de bacalaureat, scris.Subiecte: 1) Evocarea artistică a satului în Ion sau Răscoala de LiviuRebreanu, 2) Versurile: „Ce-ţi pasă ţie, chip de lut…”, comentariu.Sunt în ambele comisii de la liceul nr. 2. E şi Diana într-o comisie,şi dna Stănciulescu… Până la corectură, după-amiază, trec pe laTipografie, pe la dl Luncaşu, pe la Uzina Electrică pentru tablouşi-i las fotografiile profesorilor […]

Din nou la corectură. Cel mai mare spor îl are Diana, seserveşte „Havana” Relaxare acasă cu politichie. GDS e foartesupărat pe guvernamentali. Se mai spune că rectorul de laArhitectură este implicat în mişcările revoluţionare din Piaţă.„România literară” s-a scumpit (7 lei) .

N. M. (cu care îmi permit să votez, deşi mi-am propus să fiuechidistant, numai împotriva fanatismului de oriunde ar veni el)presupune trei scenarii: 1) cel al oficialităţii („a conspiraţiei, atentativei de lovitură de stat, organizată din timp de forţe de dreapta”,„de tip legionar, neo-fascist, iar în spatele bandelor de huligani care au

113 114


incendiat sediul poliţiei şi au devastat clădirea televiziunii s-ar aflaorganizaţii politice din ţară, intens sprijinite, moral, material şi chiarlogistic din exterior”); 2) cel al Opoziţiei - o parte a ei („că FSN însuşia pus la cale atât manifestarea din 13 cât şi reprimarea din 14-15, pentrua discredita principalele partide, presa lor, presa independentă şi peintelectualii disidenţi. Totul n-ar fi decât un plan de preluare a puteriiîntr-o singură mână, spre a se grăbi instalarea unui regim neocomunist”;dar „e dificil de crezut că un partid care abia a ieşit victorios din alegeri– şi ce victorie! - , ar dori să suprime o opoziţie mult prea slabă spre a firealmente jenantă, şi aceasta cu preţul unui scandal internaţional de caren-avea absolut deloc nevoie acum”); 3) o variantă a scenariului dintâi,cu elemente împrumutate din cel de-al doilea, („forţe iraţionale dinFSN şi chiar din unele grupări din opoziţie” „ar putea fi la origineatentativei de destabilizare a puterii…,prin specularea şi manipulareanemulţumirii anumitor pături sociale, îndeosebi a tineretului studenţesc,a unor categorii de intelectuali, ca şi a unor radicali anticomunişti”).

22-23 iun., vineri-sâmbătă. Iarăşi la corectură. Jalnic. Plouă. Lacabinetul dl dr. Preda. „Evenimentul” pe piaţă. A rămas numaiGherasân cu difuzarea, enervat (dosădit) rău, publicaţia are zilelenumărate. Dl. Duminică susţine cu infinită discreţie să am grijă deloaza de fiu-său, la oral. (Dar dacă nu „ia” scrisul?). Belgia-Spania,joc frumos (1-2); Islana-Olanda (0-0), se va trage la sorţi pentrustabilirea locului. Noi vom juca ori cu Olanda, ori cu Irlanda…

Zi de odihnă. Diana pleacă la banchet cu elevii lor de-a VIII-a.Ce-oi mai fi făcând vio cu „arhitecturalii” ei? Noroc că are colegede cameră cumsecade, fete liniştite… Ajung pe la „Cotul Donului”cu dom’ Muscaliuc. Aici lucrează cumnată-sa Rodica şi o prietenăde prin Tulcea. Avem prioritate, mai ales că lipoveanca vrea săvină la seral şi s-o „introducă” pe soră-sa la zi. Acasă, la dlMuscaliuc, soţia sa ne face saramură de peşte.

Acasă e şi Nuţa, îmi arată că în „Adevărul” scrie că Flaviu

Sabău, bunul meu coleg, a fost prins în Piaţa Universităţii cuaparate de înregistrat, cu un cuţit şi cu alte „ustensile de atac”. Îidau telefon şi-i citesc din ziar. E prăbuşit. Neagă. E ceva dar nucred că într-atâta. Un om aşa de fin, ca o fată mare de sfios, ajungeîntr-o asemenea situaţie?

Ştefan Agopian observă că în Parlamentul ţării nu au întratscriitori „disidenţi”, ori nu au participat (Blandiana, Doinaş,Deşliu), ori nu au obţinut voturile necesare: Paler, Dinescu,Liiceanu, Pleşu, Stelian Tănase, Creţia. În schimb, au intratDaniela Crăsnaru, Al. Piru, Romulus Vulpescu, C. Sorescu

Camerun-Columbia în optimi. Câştigă camerunezii. Maradonaspune că sunt „vrăjitori”. Erou. Roger Milla, de vreo 34 de ani. I seva face statuie în Camerun. Cânt împreună cu Diana: „O iubesc peClementina, / O fată din Camerun, / Are ochii ca cicoarea / Şiobraz ca de lăstun”.

24-25 iun., duminică-luni. Cu amicul Vicol, să-i dau uninterviu pentru Porto-Franco, o „prefaţă” pentru volumul luiselectiv. Ultimul test ca fata dlui Carzol de la Telega. Oboseală,mărunţişuri, „Escrava Isaura”, instalarea Preşedintelui Iliescu,constituirea Guvernului. Două meciuri formidabile: Brazilia-Argentina (0-1), RFG-Olanda (2-1). Carriocas joacă mai bine sambadecât tangou, dar câştigă acesta din urmă. Maradona e fluierat tottimpul de torinezi, e faultat, nu face mai nimic, dar geniul e geniu,dă o pasă strălucită lui Caniggia şi acesta îi execută pe brazilieni,care au fost superiori. Lazaroni, antrenorul, va fi „ghilotinat”.Samba se transformă în doliu. Urmează „artileria grea” a luiBeckenbauer şi „portocala mecanică”.. Rijkaard şi Völler sunteliminaţi. Klinsmann, excepţional, înscrie şi Brehme (11 m gratuitpentru olandezi). Modeşti, Gulitt şi Van Basten.

Asta e bucuria. Iar umorul, de la lucrările de admitere laTreapta I şi de la bacalaureat. Reproduc aici numai câteva

115 116


„monstre” din vreo 50 câte am colectat. Bacalaureat: „George careeste iubitul Anei îl omoară pe Ion şi astfel romanul se sfârşeşte cubine”; „Ion moare până la urmă într-o moară de apă aruncat deBelşug care îl prinsese la Ana”; „Florica e o fată drăguţă cu ochialbaştrii”; „Mihai Eminescu contemplă aceste versuri ca şi cumchipurile oamenilor ar fi de lut”; „În romanul Răscoala poetulLiviu Rebreanu descrie ca acţiune următoarele. Pe o moşie era unboier care viola toate fetele de pe moşi fete care au rezistat până laun punct după care nemaiputând s-au răsculat”; „În romanulRăscoala este descrisă răscoala ţăranilor începută de Gh. Dojacontinuată de Horia, Cloşca şi Crişan şi înăbuşită în sânge în 1907deoarece aceştia au fost traşi pe roată”; „Versul Ce-ţi pasă ţie chipde lut se referă la chipul galben şi moale”; „Mihail Eminescu esteunul dintre poeţii universali ai literaturii române de după primulrăzboi mondial”; „Vasile Baciu este deznădăjduit apelează la Ionajungând la un consens”; „Femeia este imaginea înfierbântată alunui prototip nerealizabil”; „Versurile dovedesc că Cătălina n-aavut nimic cu Hiperion”; „tatăl lui Ion fuseseră un ţăran care secăsătorise cu Zaharia”.

25 iun., marţi. Politica se axează pe atacuri viscerale aleOpoziţiei şi ale unei „puteri din umbră”, în frunte cu intelectualiicei mai activi ai ţării (Nica Leon, Nicolae Cerveni, Dumitru ,Marian Munteanu, Dumitru Mazilu, Dinu Patriciu) şi cei mai„dotaţi” (f. mulţi). Imperative: arestarea şi judecarea lui Ion Iliescu,Răzvan Teodorescu, Emanoil Valeriu pentru genocid, o nouărevoluţie pentru constituirea unui stat cu adevărat democratic…

Începe meciul din optimi România Iranda. Apare şi Gherasân,dar el n-are a face cu fotbalul, stă bine mersi, pentru că a venit, lataclale şi la bere cu familia feminină… Nu joacă Lăcătuş. Mecidramatic, suntem mai bun decât adversarii noştri, se vede de la opoştie sau aşa văd eu, subiectiv, dar nu înscriem şi recurgem la

proasta tactică a temporizării. Cămătaru, Balint şi Răduciou nu-sîn formă. Hagi, singur şi individualist, îi bombardează peirlandezi dinafara careului. Aşa ajungem la prelungiri şi la lovituride pedeapsă. Hagi, Rotariu, Lupu şi Popescu înscriu. Dar rateazăTimofte. Şi aşa Timofte intră în istoria fotbalului şi ai noştri seîntorc acasă [...]

26-27 iun., marţi-miercuri. Amintiri şi reflecţii ale lui LucianBoz despre Ion Vinea, fragment din proza Gemenii de portul MirceaCărtărescu. Fără pedanteria urâtă, notez nişte nume găsite chiar azipe traseul revuistic-literar artistic: Akira Kurosawa, MargueriteDuras, Georges Simenon, Puşkin, Henry Roth, Simone Signoret,Boccaccio, Stefan Heym, Rossini, Giovanni Papini, Eugen Ionescu,Nichita Stănescu, N. Steinhardt, Alexandru Ivasiuc, Geo Bogza,Ana Blandiana, Mircea Zaciu, Constantin Ţoiu, Ioana Ieronim,Mircea Ciobanu etc. etc. Din păcate, literatura actuală e înăbuşităde traduceri kitsch, documentul expulzează ficţiunea, criticaliterară aşteaptă alte vremuri sau cedează definitiv. Esteticul? Onefericire, o mistificare veche, acum e nevoie de o „est-etică”, de onouă morală politică. Totuşi au fost şi mai sunt şi modele pe lumeaasta, artistice şi nu numai. Putem merge înainte, inclusiv cubanalităţile noastre de toate zilele, nicicum cu fanatism şi violenţe.Spun asta că se ţipă şerpeşte aici şi către Occident: „ni s-a furatrevoluţia”, „noua revoluţie culturală comunistă a pus stăpânire peideologie”, dar mai ales pentru că prietenii francezi ne fac de râs,ca să nu mai spun de unguri. Păcat.

Două meciuri, Spania-Iugoslavia (1-2), vai sărmanii iberici,Diana ţine cu plavii, şi Anglia-Belgia: 1-0 în prelungiri, ultimulminut!

Preşedintele Iliescu l-a desemnat pe Roman prim-ministru, săfacă Guvernul. Scandal în presă, în Parlament, discordie întrepersoane în orice loc s-ar afla, decizii de a lupta „cu ghearele”.


117 118

Trec pe la şcoală, pe la Gherasân şi cu el pe la „Nina Bardezi”,unde e şi „Don Pasquale”. La librărie, „Evenimentul” e căutat, darnu înţeleg ce se întâmplă cu difuzarea.

28-29-30 iun., joi-vineri-sâmbătă. Reuşesc să pun la punctplicul pentru Vicol. Gherasân zice că „nu mai mere” cu gazetanoastră […] Asalturi asupra Inspectoratului şcolar pentrurepartiţii. Georgel (fesenistul) e cu Berzea (ţărănistul) la o halbăcu bere. Îi felicit, ne amuzăm pe chestia asta. Iau de la poştă unpachet cu extrase ale textului meu despre Creangă din „MemoriileAcademiei”, expediat de prietenul şi harnicul I. Oprişan.

La şcoală, comentarii pro şi contra în legătură cu programulGuvernului prezentat de Petre Roman în Parlament. Şi despre cei22 de miniştri. Mai toţi au doctoratul şi sunt relativi tineri. Glumă:„Nici nu mai e nevoie de policlinică la ministere dacă toţi suntdoctori”. Petre Roman (e şi ziua lui azi) pleacă în Elveţia, la oreuniune, să mai pudreze faţa şifonată a României, ţară săracă,singură. Cassandrele văd numai negru înaintea ochilor.

Scrisori de la soră-mea şi de la iubitul Tase. Tase care ne invităla nunta feciorului său, Alexandru (Ducu), pe 6. 7, 8, iulie. Darurmează examenele de trepte. Şi tare m-aş duce la Bacău, si văd pemiri, mai cu seamă pe socrii mari!. Îmi închipui ce ţintă solemnăva avea scriitorul la nuntă, dacă şi în baie stă în poziţie de drepţi…

Primul ministru însuşi a recunoscut că la originea provocărilorcare au dus la incidentele sângeroase din 13-15 iunie a stat fostasecuritate. Mircea Zaciu: „Adevărul, documentul netrucat intră încontradicţie cu esenţa totalitarismului”. „Numai discursuladevărat face posibilă tăcerea autentică” (Martin Heidegger).Alberto Sordi a împlinit 70 de ani. „Îmi simt vârsta dintr-un singurpunct de vedere: nu mai pot vrea planuri de lungă durată, nu maipot spune peste zece, cincisprezece ani… Rămân totuşi realist”.

Doina Cornea, Mihai Băcanu, Octavian Paler se află în turneu

prin mai multe ţări. Totuşi săptămâna pe care o încheiem ne-a maiadus la graniţele normalităţii, fără de care nimic nu-i posibil.Roman a propus un moratoriu pe următoarele şase luni, pentru caguvernul să se poată concentra asupra programului. Se pare căînşişi adversarii politici recunosc calitatea echipei de tehnocraţi.Premierul a şi plecat la Innsbruck, la altă reuniune.

Gicu ne anunţă că vine luni la noi, cu Virginica şi cu băieţelullor. Călduri foarte mari.

119 120


VI. Iulie. Vară fierbinte cu pâclă

1-3 iul., duminică-marţi. Ce mai e pe la Câmpina? AvemSindicat liber în învăţământ. Avem şi echipă de dans acrobatic(instructor Ninel Ghica), şi formaţie rock, „Paralela 45”.„Evenimentul cultural şi artistic” totuşi se învârteşte... Pâine cugust suspect, de azbest, bere Azuga, fabrica de suc de lângăbrutărie a expirat Ce mai doresc câmpinenii? Pace, fabrică delactate, şcoală la Turnătorie, a doua staţie de benzină, uncomplex hotelier pe Muscel. Caniculă. Cu Mişu Cosmineanu, laplimbare spre Fântâna cu Cireşi. Nu-l putem lua şi pe nea VasileLungu, e cu piciorul în ghips. Loc mirific în suferinţă derenaştere…

Tot cu Mişu, se adaugă Florin şi Gharasân, ajungem la marelepolitician Alin Ciupală, şeful PSD Câmpina. Bărbat înalt, ochialbaştri, nas drept, amabil, plin de cărţi rare, cel mai dotat înprivinţa asta. În biblioteca lui e ca un sanctuar. În grădină, colţde rai, vin de calitate superioară, ademenire la PSD-Cunescu. Eaici şi o mare căpetenie pesedistă fin Bucureşti. Discutăm,fireşte, politică. Bucureşteanul ne relatează de la evenimenteletragice din 13-15 iunie: „ La un moment dat, plecăm din PiaţaUniversităţii la Ministerul de Interne şi ne întoarcem înapoi. Nehotărâm să mergem, organizat, la sediul poliţiei, iar de aici ne-am întors la Arhitectură… Mai mulţi manifestanţi se duc laTeleviziune, strigă nu ştiu ce şi se întorc, de acolo, în Piaţă…”„În plimbare?” întrebăm noi, ziariştii. „Da şi au protestatîmpotriva neocomuniştilor, păcat de sângele vărsat, a

televiziunii care a minţit, a manipulat poporul”. „Dar ieşeauflăcări şi fum”. „Înscenare, au dat foc la cauciucuri şi la o maşinăveche să arate că «golanii» sunt huligani” […]

Examene la treapta I. Sunt în tandem cu Dinu Ispăşoiu, laEnergetic. Gigi Gaman ne stimulează de la frigider… Vinoaspeţii de la Galaţi şi numai eu şi Georgel ne deplasăm laTelega, aşteptaţi cu fervoare. În maşina dlui Anei ajungem la dlCarzol. Aici se petrec fapte care ne cutremură, ca la marileaniversări…

Pentru că suntem prinşi în examene, oaspeţii pleacă „înlume”, pe Valea Prahovei, Sinaia, Buşteni, Predeal şi se întorc laora 17. Sunt obligat să le „consult” pe Anda şi Cristina. Gicu şiVirginica joacă table pe balcon. La ora 21 vedem primasemifinală Italia-Argentina. Înscrie Schilacci, egalează Caniggia.Prelungiri şi lovituri de la 11 m. Italia plânge, Argentina râde.Maradona a ratat 11 m!

4-5 iul., miercuri-joi. Terminăm de corectat, după aceea şi unlitru de coniac. Aduc acasă „perle” de la treaptă şi le citescactoriceşte, cu suspansuri. Aici trec parţial: Treapta I (subiecte:„Despărţirea lui Nică de satul natal” şi comentariul strofei adoua din poezia „Vara” de George Coşbuc): „Ion Creangă esteunul din marii poeţi români după eliberare”; „Copilele îşi saltăpoalele în vânt în semn de pace”; „Legătura dintre om şi naturăeste violentă”: „În poezia Vara poetul introduce şi mei cuzâmbetul lor melancolic şi blana care simbolizează căldura”; „Petot parcursul lecţiei Nică pare vesel cu ajutorul metaforelor şicomparaţiilor”; „Un băiat face mişto de moş Luca că calul lui erafoarte slab”; „Nu putea să-şi părăsească comuna unde a copilărittoată viaţa lui”; „Coşbuc are privirea unui om beat fermecătoareşi liniştită”, „Când a plecat Nică din satul lui na mai avut cu cinesă se joace decât cu Eminescu”; „”Poetul face legătura dintre urs

121 122


şi bârlogul său şi copil şi sânul mamei”; „Ion Creangă a fostprieten cu N. Labiş şi şi-a petrecut vacanţa la Socola”; „LuiEminescu îi place să se ducă în codru să se întindă în iarbă şi săasculte cum îi sună apa în cap”; „Eminescu e tot cea dat maimult fundul Moldovei”; „În sat erau multe şcoli privatizate depreoţi”; „Poezia Vara este foarte frumoasă şi aşezată pe douăcoloane”; „Nică întâlneşte multe obiective în faţă. La Beleşti seopreşte cu câteva idei”; „Mama este frământată de greutăţile depeste ea”; „Mama îl trimite la moş Luca să vadă dacă este apt dedrum”; „Ia spus lui moş Luca că caii lui nu pot merge că cară undrob de sare”, „G. Cojbuc se simte cel mai bine în sezonulestival” Etc.

A doua semifinală, RFG-Anglia. Spectacol. Se ajunge tot lalovituri de la 11 m. Câştigă refegiştii. E incorect sistemul acestacu loviturile de la 11 m. Să pierzi dintr-o greşeală emotivă, tecuprinde o tristeţe iremediabilă. A greşit şi „butoiaşulatomic”…

Ultima fază a examenului e cea mai neplăcută. Sumedenie derubrici, adunări, împărţiri, tabele, fără nici o eroare, că seanulează! Mă Ajută Diana şi juna şi drăguţa laborantă Roxana.Nepoţelul de la Galaţi se joacă. Viaţă pierdută.

Cu greu pot fi determinat să voiajăm la Fântâna cu Cireşi.Ajungem şi la Plaiul Câmpinei, prin păduri, la Satul de Vacanţă,la Liliana Pârvu. E prea mult pentru o fiinţă umană, cum măconsider…

6-7 iul., vineri-sâmbătă. Rudele pleacă. Sute, mii de fiţuici încare se defulează talente propagandistice. Oralii elimină veninsau dulcegării. Glumeţii îşi fac loc cu greutate. Iliescu într-odiscuţie cu Roman: „Măi dragă, tu să spui că au venit singuri!”.

Andrei Cornea îi supără pe cei de la Ambasada Venezulei dinBucureşti, i se ripostează inteligent: „Stereotipiile, clişeele, în loc

să lumineze conştiinţa românească, nu pot decât să o împingă şimai mult în întunericul din care se părea că a ieşit începând cu16 decembrie 1989”.

„Scrisorile deschise” , interviurile, jurnalele au devenit omodă, adevărată furie. Cele mai căutate sunt cărţile scriitorilornoştri din diaspora, cele mai citite ale unor autori „de succes”.Cine sunt „nouăzeciştii” şi ce vrea ei? Astea discutăm noi,cenacliştii, vreo 10 minute la întâlnirea „festivă” de intrare învacanţă după atâta inactivitate. Puţini, dar buni. În rest, se spunepigrame, rondeluri vesele, după ce Bebe citeşte o povestevânătorească. Întreb de ce nu se mai scriu ode, imne şi, înamintirea recentă a acestor avântate lirisme, le citesc emfaticpoemul

Primăvara epocii de aur

Sunt douăzeci de ani cât douăzeci de veacuriDe când o primăvară fără de sfârşitNe-mpodobeşte ţara şi inimile noastreDin cauza Conducătorului iubit.Si primăvara încă-i mai frumoasăCând ne surâde EA, fără egal, Soţie credincioasă şi mamă iubitoare, Savantă de renume mondial.Îl va iubi de-a pururi toată ţara,Toată suflare cu-o dragoste nebună,Că ne-au adus pe lume primăvaraŞi EL şi EA, pe rând sau împreună!

Îmi cer scuze pentru emoţie şi cenaclul îşi încheie semestrultriumfal la „Valea Prahovei” cu diverse tării şi slăbiciuni.

Mari demonstraţii şi pe la bulgari. Petăr Mladenov e obligat

123 124


să demisioneze. În Polonia, program de austeritate, la noi totfelul de acte sociale, parazitism, obrăznicie, furt, bişniţă,devastări (o livadă cu vişini şi caişi), incendieri (un magazin, unsiloz), violenţă, violuri. Noi credem presa. La Câmpina e linişte,doar ţigănismele sunt înfloritoare şi înţepăturile de stânga şi dedreapta.

Partida pentru locurile III şi IV: Italia-Anglia. Câştigăpreferata noastră, eu, Diana şi Vio (căci a venit şi dumneaeiacasă). Studenta mai are examene, le va pregăti la domicilíu…

8-9-10 iul., duminică-marţi. A început Congresul PCUS.Suntem cu ochii pe ei. Multe speculaţii, mari agitaţii. Se vorbeştedespre schimbări radicale, răsturnarea lui Gorbaciov, ba chiarultimul Congres al PCUS.

Vrem să mergem la Băile Telega, dar vremea s-a răcorit şiîncepe să plouă. Stăm în casă, Vio „studiază” după metoda„ardegazorum”, eu – la fel. N-am mai citit o carte ca lumea deprin decembrie. Presa şi televizorul, surse fundamentale de(in)cultură. Filmele şi câteva spectacole de teatru mai contribuiecu ceva la luminarea minţii. Grupul „Divertis” ne amuzăcu…terorişti. Comic superb. Dar se creează noi locuri înînvăţământul superior, la teatru (îl anunţ pe Modrogan),cinematografie, arte plastice. Se înfiinţează şi o universitateaecologică particulară, rector un anume Drymer.

Sergiu Cunescu declară: „noi nu ne vom reorienta politica”.Marea finală, RFG-Argentina. Eu ţin cu RFG ca ţară

europeană şi pentru că sud-americanii au câştigat tot timpul lamustaţă. Chiar nemţii câştigă cu un gol în prelungiri, lovitură dela 11 m. (arbitru mexican), lovitură care nu prea s-a justificat.Per total, nemţii au fost îndreptăţiţi să câştige. Mathäus a înscris,el cel mai bun jucător.

La băile de la Telega cu Diana, Vio rămâne la studii leneşe.

Mă întorc la Câmpina, ora 16, 30, să mă întâlnesc cu Nae, carenu vine…

În „Amfiteatru”, I. Negoiţescu scrie despre N. Steinhardt.Unele publicaţii (Baricada, Zig-zag, Phoenix, Expres) imagineazăscenarii thriler, fantastice-fanatice. Invadatorii de la Televiziuneau fost nişte „gură-cască” brutalizaţi de nu se ştie cine.

Vio continuă să se pregătească. A mâncat sâmburi de caise şis-a cam „intoxicat”, dar îşi revine, arată chiar foarte bine. Nu-iarde de învăţat cum nici mie să aplaud la priveghi. Preferă săconverse cu mine pe teme politice! Surprinzător.

11-12 iul., miercuri-joi. De la bilunar, „Evenimentul” aparelunar şi un timp se opreşte […] Furtuni, tornade, grindină înjudeţele Bistriţa-Năsăud şi Tg. Mureş. Ucrainienii se desprindde „matcă”. Cresc preţurile, se scumpesc benzina, hârtia.Conflict în PNL - Câmpeanu şi cei mai în vârstă îiexmatriculează pe cei mai tineri. Aceştia, tinerii, ies pe sticlă şiblamează PNL-ul. Confederaţia sindicală „Frăţia” acordă vot deîncredere programului guvernamental. URSS reduceexporturile la petrol. Mihai Lupoi a cerut azil politic în Elveţia.La Letea, muncitorii au intrat în grevă, hârtia în criză. „VatraRomânească” (aici o fi Gherasân?) organizează manifestaţie pestrăzile Capitalei pentru „drepturile elevilor din Ardeal”,ostracizaţi, zice-se de maghiari. Legea privind reorganizareaministerelor şi salarizarea funcţiilor din guvern. Un senatorliberal, Voica, se declară victima unui atentat […]

Căldură mare, dinamică socială. Lumea se transformăvăzând cu ochii. În Albania au loc operaţiuni cosmetice în sânulconducerii comuniste. Cartierul diplomatic din Tirana eînconjurat de poliţişti. Congresul de la Moscova continuăspectaculos. Cine va fi şeful PCUS: Gorbaciov, Ligaciov, LechWałęsa se irită de guvernarea Tadeusz Mazowiecki. Primul vrea

125 126


să candideze la alegerile prezidenţiale, să se situeze în frunteaprotestelor sociale…

În „România literară” nr. 27, Ion Iliescu acordă un lunginterviu lui Nicolae Manolescu. Trebuie citit, nu povestit. Scuze,parafrazez şi spicuiesc la maximum, deci simplificator:Întrebare: Care a fost cel mai de preţ capital politic aldumneavoastră? Răspuns: Cred că am rămas cel cunoscut nu demult, unii şi-au mai schimbat părerea, sper să fie numai ochestiune conjuncturală. Întrebare: Credeţi că se poate realizaun anumit consens în privinţa strategiilor de dezvoltare sau,invers, vor continua tendinţele contradictorii? Răspuns:Diferenţele de opinii şi confruntările de idei constituie regulajocului într-o veritabilă democraţie. Dincolo de aceste orientăripolitice diverse, este imperios ca obiectivele de interes naţionalsă se constituie într-o platformă de acţiune comună a tuturorcelor interesaţi în progresul societăţii româneşti. Întrebare:Credeţi că regimul actual a putut să adauge vechilor clivajealtele, specifice? Răspuns: Regimul actual s-a născut împotrivaregimului totalitar, deocamdată se observă, cel puţin, libertateade expresie. Aşa se face că acei care au un complex al lipsei decuraj de odinioară să exprime opinii proprii, atitudiniindependente, vor acum să-l acopere printr-o exacerbare aexprimării „curajoase”. Ei recurg la opoziţie de dragul opoziţiei.Procesul de construcţie a unui regim democratic este foartecomplex, în cazul nostru exploziv. Întrebare: Ce spuneţi desprezilele de 14 şi 15 iunie, când inclusiv gazetarii erau căutaţi deechipe mixte de mineri şi poliţişti pentru a fi pedepsiţi?Răspuns: Se va discuta mult pe tema aceasta, dar nu se vaajunge la o concluzie valabilă dacă se va despărţi efectul decauză, 14-15 de 13. Observare: Discursul cu rebeliunealegionară din 13 iunie n-a mai fost susţinut aidoma, s-a mainuanţat. Răspuns: Da, am avut de-a face nu cu o rebeliune

legionară, ci cu o acţiune de tip legionar, prin violenţă şifanatism, cu intenţia de destabilizare politică, având caprecedente 12 şi 28 iunie, 18 februarie. Este absurd să se afirmecă guvernul a pus la cale totul; unde e logica acestuiraţionament, ca guvernul să-şi creeze singur dificultăţi gravedupă o victorie netă? […] Discuţia se întinde pe cinci pagini derevistă, despre pericolul fundamentalismului, nevoia de un(utopic) partid al incoruptibililor care să reducă tot mai multvenalitatea, despre necesitatea unui schimb larg de idei, încădespre manifestările din Piaţa Universităţii („Golaniada”),despre procesul şi condamnarea Ceauşeştilor, despre terorişti,despre nevoia de presă liberă…

50 de ani de la pogromul din Dorohoi. Prăbuşireainexplicabilă a unei aeronave AN24. Multe cazuri de tâlhărie.Tunelul infernal. Ar trebui căutată şi găsită o cale care să arate anormalitate. Dacă aşa arată noul sistem, oamenii se vor săturarepede, urmează ceva urât, nedemocratic. Deşteaptă-te,române!..

13-14-15 iul., vineri-duminică. Iertare, aseară eram mofluz.Eu obosesc, mai ales că nu mă recuperez prin somn, dar îmiplace să cred că dramul de umor mă ajută decisiv […]

Gorbaciov reales în calitatea de secretar general.Conservatorii atacă. A murit John Evans, considerat cel maibătrân om din lume (113 ani). Cred că sunt şi mai bătrâni pelume, dar nu-s cunoscuţi. Tragere la sorţi în Cupele europene,Dinamo-Saint Patrick (Irlanda), Steaua-Glenteran Belfast,Petrolul-Anderlecht (!), Universitatea Craiova - Partizan Tirana,Poli Timişoara – Atletico-Madrid (?). Comunicat: Nu existăcadrul legal pentru înfiinţarea de Universităţi private. Guvernulconservator ungar este supus criticilor aspre ale opoziţiei lor.Nu-şi rup coastele, nu-şi varsă sângele. „Grupul celor 7” se

127 128


întâlneşte cu Bush. Un Iakovlev îl acuză pe Gorbaciov că i-afurat ideea Perestriokăi.

Vine Muscaliuc şi mă ia în…Deltă. Mergem, de fapt, încomuna Carcalău din judeţul Tulcea dincolo de Măcin, lafamilia Condrat, socrii lui Fane care o ţine pe Katia, soraMaruşkăi care a dat examen la treapta a II-a în Câmpina şi n-afăcut absolut nimic. Se face rost de foarte multă bere (48 desticle), plecăm pe la ora 22 şi mergem, şi mergem, patru inşi înnoapte, cu maşina…

La ora 3 suntem la destinaţie. Lipovenii stau foarte bine şisunt extrem de primitori. Chef, mă culc pe la 5, ei pleacă lapescuit. La 8 merg şi eu la Dunăre. Dl Muscaliuc a prins… unpeştişor. Rămâne mai departe, eu cu Fane şi cu şoferul (AdrianAncuţa) ne întoarcem acasă, privim la televizor spectacolul deziua naţională a Franţei.

Mă simt mai bine, profit de borşul de peşte (un ceaun de 15l), de saramură, peşte prăjit cu mujdei. Au aflat că fiică-sa acăzut cu 3,20 şi fac haz de necaz. Condrat ne dă câte un peştemare de 4 kg pentru acasă. Eu m-am mai odihnit, dar dlMuscaliuc nu, moţăie, oprim la Brotăcei, la Buzău, pe la popasulde dincolo de Băicoi. Aici e un lac şi dumnealor se apucă iar depescuit. Vreo 3 ore. Nici un peşte.

16-18 iul., luni-miercuri. Diana mi-a luat presa literară.Citesc la orizontală. Spicuiesc în jurnal. Dan Deşliu îi înfruntă peEugen Barbu şi Corneliu Vadim Tudor („gunoieri”). Cu citatedin opera acestora. Eugen Florescu este luat la refec de N.M. (defapt, „discursul de esenţă totalitară”). Empatici, Alex.Ştefănescu apropo de proza lui Ion Băieşu şi G. Dimisianu faţăde cei 60 de ani ai lui S. Damian. Just şi bine scris eseul luiNicolae Breban, „Răzbunarea în literatură”. „Teatrul şi proza luiAsachi” (fragment din Istoria critică a literaturii române de

Nicolae Manolescu). Interviul lui cu Iliescu, publicat pe 5 iulie aturnat gaz pe foc. Mulţi-puţini sunt cuprinşi de o tristeţeiremediabilă. Revoltă în gânduri şi-n simţiri… Dylan Thomas,portret în oglindă. Caietele Annei Ahmatova conţin numeroasenotaţii despre Nicolai Gumilev, poetul dispărut în mod tragic,tatăl unicului copil al Ahmatovei.

Un parlamentar francez ajunge la Jilava unde e MarianMunteanu. Nica Leon e ras pe cap şi urlă sărmanul de atâtanedreptate şi incultură. Ligaciov înfrânt absolut. La Kremlin seiscă o demonstraţie neautorizată. Conferinţă de presă apremierului Petre Roman, caută un mod de conciliere cuprogramul său apreciat, după câte înţeleg, de multă lume. „Cei24” s-au întâlnit la Bruxelles, nu ne acordă „ajutoare”. Cobeleautohtone au vizibilitate şi audibilitate mai bune[...]

Trec pe la Tipografie, unde treaba merge alene, la uneltelevechi de pe vremea lui Pazvante Chiorul se adaugă indolenţa„maiştrilor”. Cu dl Muscaliuc trecem pe la poliţie pentru un„caz” demn de prezentat în „Evenimentul”. Un anume Cârjanface matrapazlâcuri, acum o facere dubioasă cu pepsi […]

De la Liceul Mecanic iau solda pentru corectare, normădublă, 3000 lei (Diana 1000). Se cuvine o întrunire cu amicii la„Parapet”, care răsar ca la comandă: Mişu şi Florin Cosmineanu,Biţă, Gherasân cu o cunoştinţă a lui. Lichide asezonate cupolitică fără măsură. Şi aveam atâta treabă, dar e concediu,domne.

19 iul., joi. Vremea e închisă, dar călduroasă. O consacru înîntregime maldărului de jurnale care s-au adunat de trei zile decând nu am mai avut răgaz. Citesc despre modelul suedezsocial-democrat. Aşa mai vii de-acasă! Vom ajunge noi la stadiulacesta, după 50 de ani de totalitarism şi după locul (geografic) şifirea noastră, când va zbura porcul. Nu-s sceptic, dimpotrivă,

129 130


dar ce s-a întâmplat şi ce se întâmplă mă pune pe gânduri. Numai spun de elita autoproclamată, GDS şi alte grupuri şigrupuleţe luptă vârtos cu bumeranguri. Piaţa Comună nu neacordă sprijin, cum s-ar cuveni. Petre Roman glăsuieşte la Pariscu Mitterand şi cu primul ministru Michel Rocard. Ministrul deexterne Roland Dumas observă că nu e de nici un folos caRomânia să fie izolată. De partea noastră se mai situeazăitalienii, spaniolii şi chiar grecii. Este publicată o scrisoare a d-neiMargaret Thatcher, „doamna de fier”, către Ion Raţiu, unde searată foarte nemulţumită faţă de români şi încântată de familiaRaţiu. E o chestie personală, se bănuieşte că e o „auto-scrisoare”.

Silviu Brucan se distanţează de FSN şi de Guvern. Are elschepsisul lui, că-l duce mintea. Invitatul TV este AdrianSeverin din partea Guvernului, o doamnă (domnişoară) dinpartea PNL. Primul vorbeşte despre măsurile guvernului pentruînsănătoşirea economiei ţării. Dar cu hârtia ce ne facem? E dreptcă se face o risipă groaznică, cum n-a fost şi nu va mai fi.Liberala e mânioasă de ruptura „grupului Patriciu” din PNL.

Îi telefonez, acasă, lui Grigore Răcaru, şef pe la Universitateagălăţeană, fost coleg de grupă cu mine. Nu-i în zonă, e numaisoţia lui. Pentru a obţine un număr de telefon într-un oraş e oadevărată aventură. Nae a făcut zincuri cu Alecsandri. Suntem,din nou, cover country în presa occidentală. L’Express titrează pecopertă: „La grande désilusion”. În Criterion (revistă de arte,litere şi filosofie), oho, interviu cu Eugen Ionescu, MirceaEliade - inedit, estetica interbelică a lui Noica, un eseu deDumitru Stăniloaie („Ironia şi umorul românesc”), Delacroix,Brâncuşi şi problema avangardelor europene de Vintilă Horia.Nici o deziluzie cu aşa ceva. Restul e tăcere. Iar „Criterionul”întemeiat de Bălu pe aici, îndrumător din umbră al lui fiu-săuşi acesta al unui cuib de elevi (care nu ştiu ce înseamnă asta), arfi o chestie rizibilă dacă n-ar fi dezgustător. Adio, Europa? Nici

vorbă… Apostazia din „România literară” nr. 27 înteţeştenervii. Dacă n-ar fi vorba de un critic mare şi inteligent, l-artrimite la ghilotină. Eugen Simion nu-i mare şi, dacă e„apolitic” de stânga, e luat în pleasnă?

20 iul., vineri. Un ţânţar sau doi mă chinuiesc toată noaptea,în zadar alerg după ei, lovesc în dreapta şi în stânga, se ascundvampirii. Încerc cele mai subtile stratageme, ultima fiindmutarea în camera de alături. Greu prin firul subţire,inconsistent, care se rupe des. Plouă. De la „Energetic” iauretribuţia pentru „treaptă”, parcă mă simt mai viguros. Măinstalez la o masă, înarmat cu „corectura”. La „Cotul Donului”,„băieţii” se distrează straşnic, mă alătur, citim „monstrele” de la„treaptă” […] Victoire A fost să cumpere carne, nu se ştie deunde a luat-o, probabil de la Predeal, că n-a stat decât şase ore.

„Pachete de legi” unul după altul. În „România liberă” ereprodus un text din publicaţia iugoslavă „Politika”, în care sespune că România e pe drumul cel bun”. Tot pe drumuri, înAmerica, se află Doina Cornea şi Mihai Băcanu, convorbind cupreotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa et comp. Prin Franţa,umblă Petre Roman, „cocoşeii” ne au cel mai mult la inimă.

S-a întors „Xantipa” la „Azi”. Încă mai sunt secrete de laMalta, pentru care doi diplomaţi cehoslovaci sunt expulzaţi dinOlanda. Mari mişcări cu economia de piaţă, cu privatizările,ecouri de fond al evenimentelor din 13-15 iunie.

„Una este să vrei să fii fals şi alta să nu poţi să fii cu adevărat”(Sf. Augustin). „Întrucât un politician nu crede niciodată cespune, este surprins când alţii îl cred” (Charles De Gaulle).Cristian Popescu se supără pe clişee, Ioanid Romanescu seaşează „la caprele cuvintelor, tânărul Horia Gârbea scrie bateatru, ba proză, ba comentarii la cărţi (acum despre CălinVlasie, Mihai Eraclide, Viorel Marineasa), Mircea Martin o

131 132


girează pe Daniela Moraru, sibiancă, studentă la Medicină,Laurenţiu Ulici – pe Radu Andriescu. Fragmentul din„Labirintul interpretărilor” de Nicolae Balotă îl are în vedere peAugustin Buzura. Mircea Eliade la Svarga-Ashrám cu MacLinscott Ricketts, Ion Simuţ comentează „La anii treizeci” deEugen Uricaru, Z. Ornea despre Ilarie Chendi […] Vreau săspun că în România, la vreme de război democratic, se maigăseşte şi altceva decât politică şi bagatele de la Câmpina.

Filmul sovietic „Zilele de lucru şi de sărbătoare ale SerafimeiPetrovna”. Interesant. Ruşii ştiu să facă filme, „gogoliene”,„cehoviene”, cu personaje banale în ambianţă cotidiană.

21-22 iul., sâmbătă-duminică. A început procesul CC-ului şiguvernului Dăscălescu. Unii nu s-au prezenta din motive deboală (ex. Constantin Dăscălescu). Avocatul Stănculescu îşi facemeseria, contestă nu ştiu ce, îl recuză pe judecător. Procesul vafi reluat pe 23 iulie. Liliana Pârvu ne-a adus peste două kg. depeşte proaspăt.

Vio vine şi ea astăzi, Diana merge la nunta altei colege (MonJardin). În „România mare” durităţi amuzante ale lui Vadim(„Popa Tokes”). Televiziunea română îi prezintă pe cei cinci„Mister Coppa del Mondo”: Baggio, Răducioiu, Maldini,Berthold, Giannini.

Membrii Asociaţiei „21 Decembrie” aprind lumânări şi seînchină la Monumentul Eroilor. Studenţii participă la o nouădemonstraţie azi, că nu li s-au rezolvat doleanţele din 13 iulie. Oîntreb pe Vio cum s-a întâmplat şi mă dezamăgeşte că ea (şi nicicolegele ei) nu participă la demonstraţii.

Toată familia la filmul „Caravane” (cu Anthony Quinn,Jannifer O’Neil, Michel Sarazin). Cam tras de păr. Filmul şisportul au rămas (de pe vremea lui C.) lumina sufletească (şimintală!) a provincialului. Bărbaţii mai au şi crâşma. Acum

politica, iar domniţele dezbaterile lungi între ele. Dumnealor dorm mult, eu prefer să scriu epistole (la modă!)

şi un scenariu. Petre Roman spune cum s-a zbătut la Paris săcontracareze bălăcăreala compatrioţilor noştri.

Fetele pleacă la Tuşnad. Mă vizitează dl Lupaşcu, doreşte sădevină membrul al Uniunii Scriitorilor. În Piaţa Operei sedemonstrează pentru Marian Munteanu şi „Jos Iliescu”. Sespune că un oficial străin i s-a adresat preşedintelui cu „domnuleJos Iliescu”.

Azi, un fenomen rar: eclipsă totală de soare, filmată din avion,în Finlanda. Un film copilăros, „Călătorie fantastică”, în corpulunui om pentru a i se face operaţie, se joacă şi Raquel Welch.

Vorbeşte matematicianul Mihai Botez, fostul disidentautentic.

23-24-25 iul., luni-miercuri. Iar m-a răvăşit un ţânţar. Nuexagerez, nu-s ipohondru, dacă e un ţânţar în oraş, la mine vine.Am mai spus, la o întâlnire scriitoricească, două autobuzeîncărcate, la o cherhana, m-au coşit ţânţarii, nimeni nu s-a maiplâns. Dovezi palpabile, umflăturile produse de înţepături. Afost o mirare […] Consoarta pleacă la Pechea, eu rămân singur.De la librărie cumpăr o carte despre „învăţare” şi alta despre„Bucureşti la început de secol XX” de Ion Bulei. După popasulcu Mircea Dabija şi dl Luncaşu, acasă bat la maşna de scris untext „Ştefan Petică” pentru „Porto-Franco”. Îl expediez lui IonChiric. Şi, în fine, citesc „Bucureşti…”

Am de lucru chestii serioase şi nu mă pot debarasa de drog:presa. Aşa se face că pierd timp mult, la Tipografie, cuGherasân, cu dl Tătulescu la „Mon Jardin”. Restaurantele (şiGrădina) se închid de vineri seara şi se deschid luni. Marfa odau bişniţarilor la suprapreţ şi aceştia o vând la un preţ şi maimare. O bere de 7 lei o dau cu 10, iar „comercianţi” o vând cu

133 134


15-20 de lei. Dl Tătulescu strigă să i se restituie cele 42 de ha alelui tatăl său […]

Demonstraţie de protest a „Cămăşilor albe”, studenţi şi cei cese mai adună, pe baricadă e şi dl Mihail Şora. UDMR susţine susşi tare că România nu mai trebuie să se numească „stat unitar”.În Parlament se hotărăşte ca ziua de 1m Decembrie să fie ziuanaţională a României.

Vin fetele de la Tuşnad. S-a umplut casa. Hărmălaie ca lademonstraţie, ospăţ şi filmul „America, America” de Elia Cazan,cu Stathis Giallelis, Frank Wolf, Elena Karam, Lou Antonio(Actori necunoscuţi. Elena Karam n-o fi Ileana Caraiman?)

26-27 iul., joi-vineri. Gata, a răsărit gazeta noastră. BebeVăleanu sugerează că va distribui el o parte, ia un teanc şi-l ducela Casa Tineretului. „Naşul” Mişu mă invită la finul Rusen, e şiprofesorul Nichifor, comandantul meu de la Convocareamilitară.

Domniţele sunt acasă, imediat tragem către un film, „Suhulaurului” de Dan Piţa, cu Eliza Petrăchescu, Ernest Maftei, LuciaBoga, Dora Ivanciuc, Liviu Rozorea. Realism clasic. GeorgePruteanu pamfletează, „Acuz”, în „Contrapunct”. Pamfletez şieu. Suntem răi, veninoşi, incorecţi, brutali [...]

Merg la Muzeul Grigorescu, să văd dacă se pot distribuicâteva exempălare din „Evenimentul”. Ajung şi la Şcoala dePoliţie, locotenent-colonelul Olteanu e supărat că au făcut„elevii” dumnealor demonstraţie. Îl consolez că mitingurileastea au devenit un gest reflex fără nici un ecou. Imitaţiile n-auniciodată valoare. Ca viitori poliţişti, la şcoală, nu sună bine,într-adevăr.

La Telega, cu Mişu, duc doamnei Foidaş 500 de exemplare dela gazeta noastră, cu un articol-reclmă despre Miraculoasele Băi dela Telega.”Această apă face minuni” (Marie Ladany, Laussane);

„Mi-a rămas în suflet. Vreau aici o căsuţă” (Dieter Schneider,RFG);; „Aceste băi n-au asemănare nicăieri în lume” ((d-naBencard H.D.M.);”După 12 băi, nu m-a mai durut coloanavertrebală, genunchii şi umărul drept. Am fost la mare, la Felix,dar aici sunt cele mai bune băi” (Dr, Ion Rândaşu); „Am avutprilejul să cunosc numeroase locuri turistice din ţară şi dinstrăinătate. Mărturisesc, la Telega m-am simţit cel mai bine”(Aristotel Bunescu); „Îmi place, dincolo de orice,peisajul.Natura se îmbină armonios cu această unică sursă de sănătate”(Leopoldina Bălănuţă). Pariez cu Mişu şi Doina că Mihaela vaintra la Filologie. Cu Ion Chirobocea, Tică şi Laurenţiu de laTipografie, le fac puţină curte cu bere.

Pictura lui Joshua Reynolds, „Cupidon încingând-o peVenus”, e reprodusă invers în gazeta noastră! Un grup denavetişti protestează împotriva mijloacelor de transport precare.Invocă şi „arealul autohton” al frumuseţilor naturale nebănuite:Valea Doftanei, Brebu,, Valea telegii, Poiana Câmpina, Bobolia,Proviţa, Măgureni. În Grădina „Muntenia”, jos în coastaHotelului „Muntenia”, lângă blocurile cu opt etaje, lăutarii facnopţi albe oaspeţilor şi locuitorilor din imediata apropiere.

28 iul., sâmbătă. Cozi uriaşe la pâine. N-am scăpat depeisajul naţional şi social al „cozilor”. Umblând după pâineanoastră ce de toate zilele, ajung până la coasta „Lacului” spreMuscel, la nea Vasile . I s-a scurtat ghipsul sub genunchi, stă înpat şi citeşte. E profesorul de matematică, excelent, care citeştecel mai mult „probleme” de cultura generală […]

Bat la maşina de scris textul despre Eminescu pentru„Memoriile” Academiei, coordonate de I. Oprişan., colegul deliceu şi prieten la cataramă. Îmi telefonează Mihaela Gavrilescu,şefa clasei mele, şi-mi vesteşte că a intrat la Litere. Una la mână.Să vedem mai departe.

135 136


Mişu insistă să particip la întâlnirea cu Sergiu Cunescu şiStănescu de la sediul lor, al PSD. Suntem vreo 10-12 persoane.Cunescu e un om liniştit. În schimb, Alin Ciupală şi av. Marinfac un tărăboi ca la miting: pogrom, linşaj, revoluţie. SergiuCunescu spune cum a vorbit dânsul cu Ion Iliescu şi că acestaare… umor. Se repede Ciupală: „Ce umor? Totală lipsă de umor,rânjeşte, ucide, minte, trebuie adus în faţa tribunalului, acuzatde genocid, împuşcat, el e devină, nu Ceauşescu!”. Discursulpesedist e fascistoid. Eu şi finul Rusen dăm bir cu fugiţii. Detestviolenţele din ce parte ar veni, fără să fiu conciliant. Spiritulcritic refuză deopotrivă ferocitatea şi indulgenţa bleagă. Şi AlinCiupală a fost activist PCR, muzeograf la Doftana. AvocatulMarin e în vârstă, a pătimit teribil de pe urma fostului regim […]

Doina îmi telefonează că Mihaela a intrat la Litere! A doua lamână. Doina plânge, se duce după Mişu să-l scoată de laîntâlnirea sângeroasă. Sergiu Cunescu, obosit la culme, venea dela Braşov, a plecat şi el înainte de finala apoteotică.

Nu mai are loc gala finală a Festivalului de la Iurmala, undeam fost şi eu, la unica ieşire din ţară, URSS. În loc, se transmitespectacolul de la Mundial, cu Jose Carreras, Placido Domingo şiLuciano Pavarotti – dirijor Zubin Mehta. Grandios. Filmul„Şotron” (Hopscotch), cu Walter Matthau şi Glenda Jackson.

29-30 iul., duminică-luni. Începe un motocros zbârnâitor. Iesla balcon, lume puhoi, concurs în toată legea. Bâzâie de nu semai aude om cu om. Continui să bat la maşina de scris. Dar vinDoina şi Mişu, n-au stare, e duminică. Prietenul Stan Lucian cerenişte „Evenimente” pentru poetul-inspector Ion Dumitru(Deşirna). Au venit vecinii Mirică de la mare, au adus peşte, neinvită la ciorbă şi saramură.

A murit Bruno Kreisky. Juniorul nostru la tenis a câştigatcampionatul european. Accident grav la Tg. Mureş, , în drum

spre talcioc, un pod se prăbuşeşte din cauza afluenţei, un mort şi70 de răniţi. Slabă prezenţă la Referendumul din Ungaria pentrua se hotărî cum trebuie ales Preşedintele, de parlament sau prinalegeri generale […] Domniţele la musical-ul, „Mary Poppyns”,de Robert Stevenson, cu Julie Andrews, Dick Van Dyke…

A murit Feticu, linotipistul. N-are mai mult de 35 de ani ,„aranjasem” pregătire cu fetiţa lui pentru a intra la liceul„Grigorescu”. Trei decese la Tg. Mureş […] A avut loc mitingulstudenţilor de la Iaşi împotriva Guvernului şi a lui Ion Iliescu. Evreme frumoasă, umblu după mărunţişuri, ziare, reviste (şiManuscriptum), roşii, zarzavat. Scrisori de la Grigore Răcaru şiRadu Mihăescu de la Porto-Franco.

În Peru a câştigat prezidenţialele Alberto Fujimori în daunalui Mario Vargas Llosa…

137 138


VII. August. La porţile Orientului balcanic

1 aug., miercuri. „Într-un jurnal trebuie să transcrii tot ceobservi, să nu te laşi intimidat de amănunte, de lipsa lor aparentăde sens. Nici amintirile, în definitiv, nu au vreun sens. Sensul loreşti chiar tu” (Sorin Preda, în „Plus-minus”, 1988).

Opoziţia se plânge că Puterea pune beţe în roate în difuzareapresei lor. Am băut vin roşu, sunt marcat şi de moartea luiConstantin Feticu (Tică), linotipistul de 37 de ani, şi de aceearesimt tensiunea crescută. Am comandat coroană şi cu Gherasânmergem la înmormântare, la Valea Doftanei. Să-ţi plesneascăinima, nu altceva! Nu trec pe la Policlinică, acasă stau laorizontală, nu citesc nici presă, privesc în tavan [...]

La o nouă confruntare, Opoziţia îi reproşează preşedinteluiIliescu: 1) intoleranţa faţă de Opoziţie; 2) boicotarea sistematică apresei independente: 3) subminarea campaniei electorale şi aalegerilor (Patriciu spune că alegerile au fost pierdute din cauzapropagandei „neghioabe”); 4) războiul dus împotriva eliteiintelectuale; 5) refuzul dialogului cu protestatarii; 6) menţinereaneschimbată a foste procuraturi; 7) inventarea organelor derepresiune… Jana Morărescu alcătuieşte o scrisoare deschisăadresată lui Ion Raţiu şi „prietenei” cu care se laudă „MisterPapillon”: Margaret Thatcher. Cei care au căzut la ASEstigmatizează, ameninţă că dau foc la Instituţie. Se întâlnescEduard Şevarnadze şi James Backer. Jelio Jelev a fost alesPreşedintele Bulgariei.

2-3 aug., joi-vineri. Tensiunea este aşa de mare, că mă tem. Nudorm, prefer să stau treaz. Merg totuşi la cardiologie: 20/12. Dinfericire, electrocardiograma arată bine. Dr. Popovici are oproblemă cu băiatul lui, vrea să-l mute la altă clasă. La „gardă”,injecţii cu magneziu, cu nu mai ştiu ce, pastile. La orizontală, citescpresa. O, România (Aurel Dragoş Munteanu) conduce Consiliulde Securitate.

Plouă. Adorm. Irakul invadează Kuweitul. Parlamentul român, în vacanţă, nu

şi Comisia de anchetă a evenimentelor din 13-15 iunie. Primăria dăautorizaţie să se construiască pe teritoriul mânăstirii Văratic„localuri”, mai precis, cârciumi.

Merg din nou la Policlinică, e foarte amabil dr. Popovici desprecare gurile rele spun că e… „nebun”! Reţetă: clonidină, nefrix,rudotel. Nu mă pricep, dar parcă sună a pastile pentru reglareacapului, nu a inimii. Gherasân e supărat foc – şi eu – că Văleanuţine ascuns la Casa Tineretului teancul de 1500 de reviste„Evenimentul”. Opinia publică internaţională e oripilată şirevoltată la culme de invadarea Kuweitului. Alte manifestări alecelor care n-au intrat la facultăţi.

Citesc romanul „Dealul” de Mircea Mihai (gălăţean).Generalul Iulian Vlad e trimis în judecată pentru complicitate lagenocid. E ziua de naştere a lui Mircea Druc, prim-ministrulRepublicii Moldova. Adrian Păunescu (în „Strada”): „Nu enevoie să ne omorâm unii pe alţii, că murim şi aşa”. Stă acasă,adversarii luptă cu „umbra” lui. Dar Păunescu nu poate săhiberneze (şi vara!) în vizuină multă vreme, el e făcut sătrâmbiţeze, să bată toba. O revistă, „Charlot”, publică o pagină defemei goale şi un poem (inedit!) de Nichita Stănescu. AmiculMircea Muthu are tema lui predilectă: literatura şi mentalitateaorientală. Umberto Eco: Il pendolo di Foucault, despre ezoterism şiviaţă. Spectacol de ficţiune şi erudiţie. Jean Baudrillard:


139 140

„Televiziunea nu cunoaşte zi şi noapte. Ea est veşnică.Televiziunea reprezintă spaima noastră de întuneric, de noapte,de cealaltă parte a lucrurilor”; „Ce este trist cu inteligenţaartificială este că ea este lipsită de artificiu şi în consecinţă deinteligenţă”; „Un comentariu negativ îţi poate da mai multăsatisfacţie decât adularea, cu condiţia să izvorască din invidie”.

4-5 aug., sâmbătă-duminică. Clonidina are efect soporific. Nuvoi mai folosi somnifere. Din partea Uniunii Scriitorilor:„Conducerea U.S. şi unii membri ai Comitetului Director şi alConsiliului Uniunii, au avut o întâlnire cu Preşedintele Republicii,domnul Ion Iliescu, în cadrul căreia i s-a expus situaţia gravăactuală a culturii naţionale, a cărţii de literatură şi a publicaţiilorliterar-culturale, din pricina obstacolelor continue în obţinereaspaţiului tipografic, hârtiei şi a unor condiţii normale de difuzare.A fost depus un Memoriu în acest sens, solicitându-se soluţiiurgente şi eficiente”. Livius Ciocârlie îşi reia jurnalul. Al. Dobrescude la Convorbiri literare apune că nu înţelege nimic din ceea ce sepublică în gazeta „22”. Hannah Arendt: „Adevărul, mereu înfrântcând se opune făţiş puterii, oricare ar fi ea, posedă o forţă proprie;orice combinaţie ar încerca deţinătorii puterii, ei sunt incapabili sădescopere sau să inventeze un substitut viabil. Persuasiune şiviolenţa pot distruge adevărul dar nu-l pot înlocui”.

Neserios, văd serialul poliţist „Pe străzile din San Francisco”,cu Michael Douglas etc. Irakienii în expansiune, aproape deArabia Saudită. Interviu cu Ion Hadârcă, vicepreşedinte alFrontului de Unitate Naţională al Republicii Moldova… La Cluj,cei respinşi la medicină cu media sub 7,95 fac greva foamei,pretind să li se acorde şi lor locuri ca la Sibiu, unde s-a intrat cumedia 7,15. Varietăţi cu Radu Gheorghe, Silvia Dumitrescu, DanaBerţa, Loredana Groza, Cezara Dafinescu, Oana Sârbu, Ion Albu,regia Titus Munteanu.

Mă simt ca în zilele mele normale, puţin cam tulbure dupăclonidină. Telefon de la Viorel Dinescu, aranjăm întâlnirea deduminica viitoare de la Galaţi. Din Album duminical, reţinapariţia la Chişinău a primului abecedar cu litere latine. Irakul dăsă se retragă din Kuweit când saudiţii intră în alertă. A muritEttore Maseratti, la 96 de ani, şeful fabricii de automobile pentrucurse. Călduri mari, incendii în Toscana. Ia foc şi un cargoufrancez, Saint Clair.

6-7 aug., luni-marţi. Lunea nu apare presa, nu ies din bârlog.Nu reuşeşte nici prietenul Gherasân să mă scoată, cu toateinsistenţele: „No, mă, eşti în vacanţie, nu sta în cortel cu c… în sus,că s-ar putia să prinzi mucegai. Merem să biem şi noi o ţâră”. Cândsă continui pamfletul, apare finul Dan, nici el nu-i maiconvingător. Pun la punct „documentele”, pentru a începelucrurile esenţiale: rescrierea lui „Creangă”, „Amplitudinealecturii” („Starea şi mişcarea”), scenariul, romanul. Cam mult.Vorba mamei, Dumnezeu s-o ierte: „Face planul ca ţiganul şiporneşte pe la anul”. Mi s-a înfundat urechea stângă. SaddamHusein pune un guvern marionetă în Kuweit, iar Bush se supărătare, anunţă sancţiuni drastice, Cuba se opune. Francisc Vaştagcâştigă titlul mondial la categoria lui. Ministrul de externe alCoreei de Sud vine la Bucureşti […]

Pentru sectorul cultură adăugăm o piesă de Tudor Popescu,„Transmitem în direct”, cu Dorel Vişan, Şerban Ionescu, RodicaMandache, Magda Catone, Emilia Popescu, Valentin Uritescu,Virginia Mirea, Valentin Teodosiu. Actorii, de linia întâi, piesapasabilă şi mai mult decât atât.

Preşedintele Pakistanului a demis-o pe doamna Benazir Bhutto,premierul, a suprimat şi Parlament, din cauza corupţiei. Mariputeri au orientalii din cel mai înalt vârf! Aventura militarăirakiană continuă. Pe la noi să vedem ce mai urmează.


141 142

Deocamdată, Georgel mă presează cu telefonul, să ne întâlnim să„vorbim” cu Tibi Pătran pentru o loază corigentă. La Policlinică,doamna Uţa surâde, dl dr. Popovici îmi consultă tensiunea: 15/8.E bună. Iau de la poştă revista Dianei, „Prisma”. Programadministrativ, gospodar de ocazie […]

S-au împlinit o sută de ani de când a fost construită clădireaPrimăriei din Bucureşti. Primarul Ciurel cuvântează cu mândrie şiarată ce speculă grozavă e prin Bucureşti. În ţară sunt temperaturide peste 30 de grade, la Câmpina e oarecum răcoare, nu cred să fiemai mult de 22 de grade la prânz.

8-9, miercuri-joi. Mă amuz cu Paul Grigoriu, la radio: „Autrecut, iată, 14 minute de când noi ne lăudăm că e ora 6”,„Radiodifuziunea română vă întreţine speranţele, pentru toţi caresperă Timpuri noi” (e o formaţie de muzică uşoară). Umblu. De lalibrărie cumpăr „Avangarda română” de Ion Pop, pe la şcoală aflucă tabloul de promoţie nu-i gata. Gherasân spune că pleacă înBulgaria cu Carmen […] Am prins drag de program (pogrom)administrativ: arde mâncarea pe aragaz, bat covorul de-l rup, spălbatistele mele. La Reflector, abuzurile unor mărimi în comunaAxinte Sever, Tökes se răneşte în accident de maşină, Irakul nu seretrage, embargo şi mari deplasări de forţe americane.

Plec la Bucureşti, de mult îmi doresc. În gară, pleacă spreBulgaria numai Carmen cu mama ei, le-a condus Gherasân şibătrânul Gherovici. Până la Ploieşti mergem în picioare. LaUniversitate, pe liste, le detectez pe fetele „mele”. PrietenulOprişan îmi spune, la telefon, să ne întâlnim la BAR. Deocamdată,numai ghinioane. Mircea Ciobanu nu-i în localitate, e cald şi peMagheru nu găsesc răcoritoare, Ulici nu e la „Luceafărul”. LaBAR, iau două cărţi („Spaţii literare” de Valeriu Cristea şi „IonCreangă” de Zoe Dumitrescu-Buşulenga). Nu vine prietenulOprişan La Muzeul Literaturii, Flavius îmi dă de înţeles că eu l-aş

fi „turnat”. Fanatic şi mârşav totodată! Crede că aşa cum este elpot fi şi eu!…Cum e posibil? Caut să-l lămuresc de enormitateabănuielii. Nu-i clar unde l-am „turnat”: la Bucureşi, la Câmpina, lapoliţie, la securitate, la „partid”, la Muzeul Literaturii? Euconsemnez „indiscreţii” în jurnalul intim, dar nu ajunge la el nicimusca. Pare să accepte, spune cum a încasat o bătaie soră cumoartea. E bolnav şi ridicol, săracul… Să mergem să bem ceva, îlrefuz, am 20 de zile de când nu mai pun limba pe alcool. Laeditura Minerva nu-i nimeni (august, totuşi, provincialul nu ştieasta?), la „Eminescu” îl găsesc numai pe Adrian Angelescu. De lalibrăria Minerva iau cartea lui Mircea Scarlat despre Creangă. Petrotuar şi în pasaje, staţionează tineri, unii fac greva foamei că n-auintrat la facultăţi […]

10 aug., vineri. […] Tot singuratic, fac o ciorbă cum m-a învăţatEliza. Gust detestabil. Mă gândesc la tata. A împlinit 82 de ani îniunie, e singur (vecin cu sora Caterina), dar se descurcă, are chiartalent în privinţa gastronomiei. Şi e sănătos. Aşa se arată, deşi îniunie spunea, cu umorul lui sec, că a trăit prea mult, că setul acelade farfurii e al nostru, câmpinenii. A cedat vechitura de frigiderunor vecini…

Petre Roman relatează cu cine s-a „întreţinut”, numai primi-miniştri, că în septembrie vom dobândi ceea ce ni se cuvine. În„Adevărul” e o statistică surprinzătoare, potrivit căreia „revoluţiatinerilor” din decembrie a fost mai mult a maturilor: au fost 9 victimeîn rândul studenţilor, 10 la sută au fost străini, mai mulţi elevi, restulde 90 la sută, oameni de peste 30 de ani. Cei mai mulţi, muncitori […]Pe un ţărm eşuează sinucigaş zeci de balene, fenomen inexplicabil.Refuz cu gingăşie vişinata vecinului Mirică. A fost aleasă conducereaFRF: 1) Preşedinte de onoare, Mircea Anghelescu, 2) Preşedinteexecutiv, Mircea Sandu. Recital Mirabela Dauer.

Proiectul Legii Presei stârneşte numeroase comentarii.


143 144

Calomniile, atacurile la persoană, denunţurile, vulgaritatea s-auînmulţit, efect al tensiunilor sociale şi politice, rod al democraţie şibumerang pentru ea însăşi. Pentru prima dată citesc un fragment(tradus de Mihai Ursachi şi Magda Teodorescu) din romanulDracula al lui Bram Stoker. A doua ecranizare a Lolitei de VladimirNabokov. Rolff Liebermann, 80 de ani: „Am fost totdeauna, dinconvingere, un om angajat social Când eram foarte tânăr, m-amsituat la stânga. Raporturile au devenit ceva mai reci în momentulcând ruşii au atacat prin surprindere Finlanda.. Atunci, idealurilenoastre au fost puse sub semnul întrebării, dat angajarea socială arămas. Nu am aparţinut niciodată unui partid. Cred însă că arta sesituează la stânga. Ea zdruncină convenţiile. Nu există artă fărăprovocare – Schiller, Goethe, Beethoven, revoluţionari neliniştiţi…”

11 aug., sâmbătă. Nu mai fumez de 11 zile, iar până atunci destulde puţin. Se şi simte abstinenţa, dorm mai bine. E şi linişte. Cumpărun pepene de 4kg, 40 de lei. Merg să iau epigramele de la dlLuncaşu, e în pat cu cataplasme […] Telefon de la conu’ Mihăescu,colegul de grupă, vine să mă convertească la liberali, măcar că eu i-am spus de mai multe ori că nu voi mi fi niciodată membru departid. La televizor, de pe malul Atlanticului vorbeşte NadiaComăneci cu Aristide Buhoiu. Nu pot să cred statistica din presă,prea mulţi morţi ai Revoluţiei, prea exacte cifrele, prea discrepante:1) elevi, preşcolari, 58; 2) studenţi, 9; 3) muncitori, tehnicieni, 518;4) intelectuali, 38; 5) fără ocupaţie, 127; militari, 139; militari întermen, 134; străini, 7. Bărbaţi, 957; femei, 72; sub 15 ani, 17; între 15-20 de ani, 170; între 30-50 de ani, 378; peste 50 de ani, 113. Total: 1030.

Terorismul politic face ravagii: Trujillo – Bogota – Gavilla.Ministerul Învăţământului nu vrea să facă nici o concesie pentrucei care vor să intre la facultăţi cu medii mici, peste numărulplanificat de locuri.

12-13 aug., duminică-luni. În Golf, conflictul se înteţeşte, nicivorbă ca Irakul să se retragă din Kuweit. La reuniunea statelorarabe se cere retragerea imediată şi necondiţionată a invadatorilor.Americanii umplu Arabia Saudită, turcii sunt pe picior de războicu Irakul, Israelul concentrează trupe la graniţă. Numai Libia şimai nu ştiu cine aprobă Irakul pentru salvarea islamului deamericani şi sionişti […]

La noi, propaganda nu e în vacanţă. Mişună tot felul de figuripatibulare, paraziţi, bişniţari, hoţi. Nu-i vorbă că lumeacumsecade predomină, dar parcă sunt într-o stare de nelinişte [...]

Nu l-am găsit toată dimineaţa la telefon pe Viorel Dinescu, darpornesc spre Galaţi. În gară aştept trenul vreo oră şi jumătate şiplec, în sfârşit, cu rapidul, la 14,25. Nu-i Viorel în gară, nici în faţăla „Dunărea”. Întâlnire, în schimb, cu Victoire şi cu Rică Vicol.Mergem la cofetărie, ne cazăm la Gicu. Prima etapă a Diviziei A lafotbal. Nu pot să dorm de un sforăit din adâncul fiinţei […]

Nu-l găsesc pe Viorel, dar pe Grig Răcaru da. E cam ciudat, neinvită la „Continental”, depănăm amintiri din facultate, seconfesează că are probleme familiale. Locul meu la Facultateagălăţeană e dorit de toţi, în funte cu amicii universitari şiconducători mult iubiţi, Valentin Ţurlan şi Dumitru Tiutiuca.Întâlniri cu scriitori, vizită la Poligrafie unde este editura Porto-Franco […]

Din nou, întâlnire la Griviţa cu tata, fratele Alexandru, cumnataLili, sora Caterina, nepotul Ghiocel.

Piesa de teatru „Birlic” de Tudor Muşatescu şi SicăAlexandrescu, teatrul din Braşov, în rolul titular cu CostacheBabii, excelent.

14-20 aug, marţi-luni. Vara la ţară. Cu de toate şi absolutneimportante, nimicuri nici într-un caz dificile. Fleacuri bunepentru un roman pastoral-democratic […]


145 146

Instalăm „biroul” în grădină sub umbrar, cu hârţoage diverse…La bostănărie, unde mergem în plimbare, şi acasă sunt pepeni dinbelşug şi consumaţie în exces. Facem plajă, eu neghiobeşte cătrebuie să fiu doftoricit cu comprese şi alifii. Înflăcărareaorganismului. De sfânta Maria vine soacră-mea (Maria), eisărbătoresc, eu stau sub tratamente, înfăşurări cu prosoape ude,ceaiuri, pastile, somn […]

Aproape de vindecare, mă retrag în grădină, dumnealor secinstesc cu ţuică, mănâncă pui la grătar, beau bere… E aşa de cald,că nu mai pot sta în grădină cu Mona (căţeluşa mică-mică, albă),intru în casă şi văd filmul „Căruţaşul Heuschel”, după GerhartHauptmann, cu Wolfgang Reichmann.

Vine Nicu, rubedenie cu noi (acelaşi nume), gard în gard, tânărvesel, nu se dă în lături de la un păhăruţ-două. Mama lui(văduvă), fraţii şi surorile sunt „pocăiţi”. El e în vacanţă singur cumama lui şi se simte bine în compania noastră. Îi place mai multde Alexandru, vorbăreţ şi cu destul umor. Se dau la politică,rezultă că Alexandru e „golan”, împotriva Puterii feseniste, a votat„pentru contra”. Nu reiese dacă Nicu e „membăr” pe undeva, darse contrazic în termeni şi atitudini. Îmi solicită arbitrajul şi explicrepede (nu agreează prelegeri dăscăleşti), că un arbitru esteneutru, că fiecare joacă aşa cum se pricepe şi cum ar trebui, că deobicei în ţările cu democraţie veche şi avansată nici un candidat nucâştigă din primul foc, e o finală şi-l alegi pe cel mai bun, tăindu-lpe celălalt etc. Restul participanţilor la dezbatere declară că nu-sîmpotriva nimănui, doar soră-mea nu-l suportă pe Dică Căluian(nu din cauza cacofoniei), de pe aceiaşi uliţă, care se dă cel maideştept, e cu ţărăniştii, care nu-s ţărani, şi a lipit pe gard afişe cu„Ochiul”. Lili, sfioasă, nu recunoaşte că a votat cu maghiarii, deşie unguroaică, Alexandru spune pe ton agresiv că n-a votat cunimeni şi că nu va vota vreodată cu „idioţii” ăştia. Aruncă o vorbămai spurcată pe care nu o reproduc aici din jenă, n-am ajuns încă

să mă dezinhibez…În acest timp, Saddam Hussein e ameninţat culichidarea, americanii şi alte forţe se înmulţesc în Arabia Saudită,Alexandru proroceşte izbucnirea, în curând, a celui de al treilearăzboi mondial. Apoi adoarme şi sforăie ca un şacal, dacă aceştiasforăie. Noi ceilalţi vedem filmul „Înghiţitorul de săbii” de AlexaVisarion (după Sahia), cu Mircea Albulescu, George Constantin,Victor Rebengiuc, Ştefan Iordache, Mitică Popescu, Ştefan Sileanu,Leopoldina Bălănuţă, Tamara Buciuceanu, Gelu Nuţu, DinuManolache. Toţi unul şi unul.

Tata trebăluieşte, ei (fratele, soţia, sora, cumnata) se duc laTecuci să se plimbe, să cumpere de-ale lor şi presă pentru mine.Este extrem de cald. N-au găsit reviste literare, „ce crezi cătecucenilor de asta le ard?” Îmi aduc ziare şi reviste umoristicecare mă fac să suspin: „Rezon”, „Papagalul”, „Scaiul”, „Bing-bang”, „10 hohote de râs” […] Ţânţari şi alte gângănii, cald, „acoloera să mor / de urât şi de-ntristare, / Beat de soare / Şi pârlitîngrozitor”. Nici vorbă. E minunat acasă, în satul nostrupostcomunist. Au devastat totul: fermele, sediile CAP, livada ceamare, copacii (pădurea de la Blăjeri e ferfeniţă), instalaţii, sistemulde irigaţie, dalele şi ţevile.

Pe 18 e chiar niţel răcoare. Chiar îmi face impresia că avansezceva în treabă scriptologică. Înseilez despre receptarea lui Creangă– dezvolt capitolul. Universitatea de Vară de la Vălenii de Munte.Îl vedem şi-l auzim pe Iorga, cuvântează şi preşedintele Iliescu,cred că e şi Costică Radu pe acolo, nu lipseşte de regulă. Apoi,„Jack Spintecătorul”. Plouă.

Încerc să-l conving pe Alexandru să mă ducă la Câmpina culimuzina lui. Nu se dă bătut. Maşina lui e obosită, La Iaşi o face petaximetristul, câştigă „bini”, n-are nici un fel de autorizaţie.Victoire pleacă la Pechea. Irakienii nu pleacă din Kuweit. ŞiIordania declară embargo. Arabii comuni sunt pentru „Războiulsfânt” al lui Saddam Hussein care le cere femeilor din Irak să


147 148

cedeze toate bijuteriile. Restul e de partea Consiliului de Securitateunde noi „dirijăm” prin Aurel Dragoş Munteanu. Nu-i clar de cestrăinii, presa germană în special se referă la un puch iminent alarmatei române. Armata dezminte. Festivitatea promoţiei laAcademia Militară. La PNŢ se fac unele restructurări.

Tata şi cu mine suntem bucuroşi că plouă. Nepotul, absolventde liceu, nici gând n-are să se pregătească de vreun examen. Vreasă rămână la ţară, visează la întemeierea unei „Societăţi” deconstrucţii. Ne supărăm toţi pe el, nici că-i pasă, acum e bostănar.Întocmesc o recenzie la cartea lui Mircea Scarlat (Dumnezeu să-lţină în pază) despre Creangă. Vine la noi Ticu Lupuşor, adventist,„poet” la cenaclul „Perpesicius” din Brăila şi Poiana Mărului,unde e şef Marcel Crihană. Avem cunoştinţe comune de la Brăila.Îmi citeşte o poezie, vrea să le citească şi pe celelalte, evităm, şidiscutăm despre afaceri, vrea să facă un atelier foto, cu legăturipretutindeni unde sunt fraţi adventişti, mulţi prin Prahova. Ne vavizita în curând La Câmpina şi ne va face zeci de poze […]Alexandru şi Ghiocel se duc iar la Tecuci după cumpărături şi-miaduc presă nouă şi, surpriză mare, o ”Românie literară” de laprietenul pot Dionisie Duma.

Mă gândesc la amicul Tase când citesc cum se plânge MarcelMarcian că n-a fost adjudecat pseudonimul „Clement” pentruBacovia. Ba şi prietenului Theodor Codreanu i se ripostează căface din Edgar Papu un „persecutat”, când de fapt Theo nu vreaaltceva decât să apere protocronismul. Transcriu din textul AneiBlandiana: „Citim cu toţii zilnic kilograme de insulte, murdării şimonstruozităţi revărsate peste o listă, selectată cu grijă, de numeschingiuite, transcrise scălâmbăiat, supuse deriziunii şi batjocurii,fără să fi adus nici cel mai firav argument în sprijinul acuzaţiilorlansate, fără să răsară nici un muşchi pe obrazul neruşinăriiabsolute. Pentru ca o calomnie să prindă, să fie crezută,acceptată,reluată, lansată la bursa ordurilor, nu mai e nevoie

demult ca ea să fie, cât de slab, înrădăcinată în real, ca ea săpornească de la un cât de infim grăunte de adevăr. Ura seînmulţeşte demult prin seminţe sintetice, logica e socotită demulto noţiune neglijabilă şi exclusă din socoteli”. Gheorghe Grigurcuscrie, plastic şi neologistic, despre poetul Virgil Mazilescu, IarElena Zaharia-Filipaş despre „Zmeura de câmpie”, romanul luiMircea Nedelciu. Doamna Crina Bucşan s-a consacrat de multIuliei Hasdeu, acum despre zilele ei pariziene. Postume de MarcelGafton, omul nostru de la Pechea. Yves Bonnefoy prezentat şitradus de Ştefan Aug. Doinaş. Într-o clinică din Paris a încetat dinviaţă Georges Conchon, scriitor de Premiul Goncourt.

La televizor văd, în emisiunea „Gong”, cum Andrei Şerbanpune în scenă la „Naţional” o trilogie grecească. La MuzeulIstoriel Literaturii Române s-a deschis o „cafiné”, cu spectacoluldat de trupa de „clovni” a lui Mihai Mălaimare. Marian Papahagivorbeşte, admirabil desigur, despre autonomia universitară,despre universităţile particulare. Vedem un spectacol, „Iaşii încarnaval”, la Cluj, în regia lui Victor Ion Frunză.

21-22 aug., marţi-miecuri. […] Mă pregătesc de plecare.Hotărârea mea irevocabilă produce stupoare, sunt acuzat delabilitate comportamentală. Autobuzul spre Galaţi opreşte extremde des, uneori la poarta cuiva, la Smârdan se opreşte de tot.Trebuie să luăm „ocazii”. Şi-i o căldură toropitoare. N-o cunoscdecât pe dna educatoare Drăguş. Cu diverse mijloace de transport,ajung la „Mioriţa”, nu cunosc pe nimeni, trec strada la red.ziarului „Viaţa liberă”. Aici e Radu Macovei şi Katia Nanu, caredepune mare atenţie pe prezenţa mea, deşi se spune că e prietenafrumosului Radu. O invit la Câmpina, va veni, zice, o aştept cuinteres. A venit şi Viorel Dinescu de la Bucureşti. Are vin bun,ciudă pe Vicol şi ironii generale. El pleacă spre satul lui, eu spreurbea cea mai însorită din Europa. La coborârea din tren, îl


149 150

întâlnesc pe deputatul Palade…Florin Daia mă asigură că mi-a luat el presa cât am lipsit. Uită

s-o mai aducă. Librăriţele mă ispitesc cu cărţi, dna Alexandu, laşcoală, a difuzat puţine „evenimente”, dl Şuliuc îmi scoate dopuldin ureche, la Policlinică. Acum aud mai bine decât trebuie. Dianae la şcoala ei (!), Vio la televizor şi la radio (!), Victoire lacumpărături, huse pentru fotolii, un covor mare, o mochetă. Ceamai mare plăcere din viaţa ei e să cumpere […] În acest timp,Cristian Popescu scrie un text incitant: „Cum l-a omorât GeorgeBacovia pe Gheorghe Vasiliu”, iar Tase „bacovistul” nu ştiu ce maiscrie,probabil adună fişe. Deocamdată, un prim fragment din„Criza spiritului”, de unde extrag un citat: „Zeii, cu bunăvoinţă,ne dau fără a ne cere nimic în schimb, un prim vers; dar noi trebuiesă-l modelăm pe cel de-al doilea care trebuie să se armonizeze cucelălalt spre a nu fi nedemn de fratele său supranatural. Toateresursele experienţei şi ale spiritului nu sunt de prisos pentru a-lface comparabil cu versul care ne-a fost dat în dar”.

Demonstraţie la Bucureşti, „sublimii” se stabilesc în PiaţaUniversităţii, „la locul nostru”. Festivalul de muzică uşoară„Mamaia”, prezintă Octavian Ursulescu, regia Titus Muntreanu.

23-24 aug., joi-vineri. „Polemizez” cu Florin Iaru şi OctavianPaler în „Acţiunea”, despre care dânşii n-au habar. Am început săscriu „Jurnalul unei adolescente”. Mă ajută şi ele, în special Diana.Treabă grea, dar vom învinge.

La Actualităţi, Petre Roman conversează cu un deputatamerican. Participă şi Augustin Buzura. Societatea se animă. Untânăr de 19 ani înfige cuţitul într-un bătrân şi ia banii. Odomnişoară se dă drept cadru medical, intră în case, mai ales labătrâne, le dă diazepam până la toropire şi deces, le sustrage cevrea din casă. În Golf e cea mai mare concentrare de forţe militarede la al doilea război mondial încoace. Rezistenţa kuweitiană atacă

Ambasada irakiană din Kuweit. Palestinienii sunt de partea luiSaddam, israelienii promit că va vi vai şi amar de Irak dacă atacăţara lor. Mărturii despre 23 August. „Poetica intimităţii” de EugenSimion continuă, jurnal, Simone de Beauvoir. Nicolae Manolescuse pronunţă în legătură cu „proza” lui Noica „Rugaţi-vă pentruAlexandru”. Doina Uricariu publică o convorbire realizată, în ziuade 4 mai, cu regele Mihai: „Românii trebuie să cunoascăadevărul”; „Dar eu spun că o ţară fără un trecut nu poate să aibăun viitor”.

În seara asta, concurs de creaţie la Mamaia. În PiaţaUniversităţii, noi ciocniri, arestări. Ne place mult Laura Stoica dinTârgovişte, cu melodia „Dă, Doamne, cântec”, şi mai aplaudăm peAdrian Enache din Galaţi. Diana şi Vio rămân în faţa ecranuluimic mult timp.

25-29 aug., sâmbătă-miercuri. Scriu un articol despre Al.Paleologu, „Boierul marxist”. Memoria peliculei: Marin Preda la 50de ani. Ne pregătim pentru campionatul european de atletism de laSplit. Scene cu pictorii care strivesc sub picioare un trecător, opresccirculaţia, lovesc maşinile cu roşii, pepeni, fructe, ouă, pietre.

La concursul de creaţie ne încântă „Ave Maria” de CornelFugaru în interpretarea lui Gabriel Cotabiţă. Nunta de la Grădinămă canoneşte până târziu în noapte, când mă ut în camera fetelor,jos, pe o salteluţă. Lupte de stradă, bătălii în presă. N-am primitrăspuns la scenariu, nici măcar confirmarea de primire. Finalaconcursului de creaţie şi interpretare de la Mamaia: I Laura Stoica,II Adrian Enache, II Alina Perletta Toma. La compoziţie: „AveMaria”.

Saddam Hussein ia nişte ostateci, se filmează cu ei […] MirelaRoznoveanu obţine interviuri din America (acum de la VirgilNamoianu), România e condusă de un „stat poliţist”. Seară deteatru, „Un domn bine” de Walter Hasenclover, cu Dan Condurache(excelent), Anca Sigărtău (nostimă, drăguţă, cam plinuţă), Rodica


151 152

Mandache (năzdrăvană), Iarina Damian, Silviu Stănculescu, DanPuric, Sorin Gheorghiu.

Bat la maşina de scris „Agresivitatea ca atitudine critică”(Dobrescu versus Maiorescu). Suntem sclavii filmelor, în lipsă dealte posibilităţi de relaţii cu artele. Acum, „Miercurea cenuşii”, cuElisabeth Taylor, Helmut Berger, Keith Axter, Henry Fonda. Ea,bătrânică, merge la institutul d înfrumuseţare, îşi aranjeazăsplendid figura, oho, dar soţul tot n-o mai iubeşte. Articoluldespre Lucian Raicu îl expediez la „România literară”, special luiN. Manolescu. Să văd dacă e receptiv. La inteligenţa lui, ar trebuisă fie. Compun şi o replică pentru Gheorghe Grigurcu.

Nuţa vine şi ne povesteşte ce a făcut ea prin Belgia, despreobiecte mecanice sexuale. Ele fac ciocolată pentru Vio care pleacăpe 1 sept. În URSS. Se adună Parlamentul pentru a comemora 50de ani de la Diktatul de la Viena. Iau cuvântul Radu Câmpeanu,Victor Surdu, Domokos Geza, Dumitru (preşedintele „Vetrei”).Fotbal URSS-România. Ruşii îi primesc foarte rău pe ai noştri şinoi îi răsplătim, le dăm două „boabe” (Lăcătuş şi Lupescu).

30-31 aug., joi-vineri. Mergem toţi patru la Meliceşti(Melisburg, cum îi spune Mişu). Florin are un bidon, s-ajungă. Eiadună pere pentru ţuică (prune nu prea s-au făcut), noi urcăm pecărăruie, prin tufiş şi arbori, culegem mentă, găsim alune, nucilenu-s de soi, mâncăm mure, urcăm până la biserică. Aici e şicimitirul, şi şcoala. Sărim pârleazuri ca la cursa cu obstacole. Dupămasa de rigoare, Mişu se culcă, noi mergem la „Cruceadomnitorului” […]

Discursuri despre unitatea naţională, manifestaţii paşnice înţară, mai aspre în Piaţă. Primarul Ciurel dialoghează cu„sublimii”. „Cele ce se petrec acum în Piaţa Universităţii mi se parun avertisment de care trebuie să ţină seama, în egală măsură, atâtguvernul cât şi opoziţia. Manifestaţiile tulburi politice, spontane

sau nu, se cuvin analizate cu atenţie, întrucât ele dovedesc atâtslăbiciunea partidului de guvernământ cât şi a partidelor deopoziţie” (Cristian Teodorescu). În sfârşit, am intrat în posesiarevistei „Tribuna”, red. şef, Augustin Buzura. Mai aflu de aicimărturii despre Nichifor Crainic. „Prind” „primăvara Neagră” deHenry Miller (zece povestiri). Yes, Cristian Popescu: „În timpul luiCeauşescu era imposibil să nu faci politică. Da-ul sau nu-ul politiceechivalau cu cele morale. Dacă stăteai la coadă, dacă te-nghesuiaiîn tramvai, dacă sorbeai din nechezol, dacă te uitai (la televizor),dacă auzeai (la radio), dacă trăiai – făceai politică. Adică erai departea lui Ceauşescu. Toată tinereţea mea am făcut politică. I-amfăcut într-un fel sau altul jocul lui Ceauşescu. Şi m-am săturat.Gata! Pentru mine asta a însemnat schimbarea istorică: începândcu anul 1990 pot, în sfârşit. Să nu mai fac politică” („Greaţa”, larubrica „Antipolitica”). Deci, antipolitică…

Brucan şi Militaru acordă interviu în „Adevărul”, de underezultă că ei au avut un rol mare în organizarea disidenţeianticeauşiste.

Finala campionatului european de atletism. Noi, mai la urmă.Inclusiv Sorin Matei care s-a deranjat la coapsă.


153 154

VIII. Septembrie. Toamnă gri, toamnă gri

1-2 sept., sâmbătă-duminică. Prima zi de toamnă. La „Petrol”pentru examenul de „treapta I”. În comisie suntem patru persoane,două echipe: eu, dna Ilie, Dinu Ispăşoiu şi prof. Matei. Spreamintire, iată subiectele. 1) Caracterizarea lui Tudor Şoimaru dinromanul „Neamul Şoimăreştilor de Mihai Sadoveanu, 2) Strofă din„Plugarii” de Octavian Goga, comentariu; 3) Se dă textul:„Împăraţi pe care lumea n-a putut să-i mai încapă / Au venit şi-nţara noastră şi-au cerut pământ şi apă”. Se cere: a) sublinierea şifelul predicatelor; b) să se împartă fraza în propoziţii şi să se aratefelul lor; c) să se analizeze morfologic şi sintactic: „pe care”, „i”, „şi-n ţara”; d) să se alcătuiască o frază în care „de” să introducă şi altfelde propoziţie; e) Să se scrie familia de cuvinte a substantivului„pământ”. Mişu, Badea şi Chiriacescu mă abordează cu prietenie.

De-ale noastre. Vio pleacă la Bucureşti şi, de aici, în Rusia.Dan Preda ne invită la nuntă. La atletism abia de luăm o medaliede argint, la săritură în lungime. Costică Radu mă invită la Casade cultură, servim vin şi povestim despre sexul frumos şi slab…

Englezii dau imagini cu incendiul de la sediul PartiduluiSocialist din Bulgaria, spun că autorii sunt români, apoi îşi cerscuze de eroare. Nuntă mare, ţânţari mulţi.

Meciul de fotbal Poiana-Oţelul Galaţi (2-2). Brucan şi Militaruîşi primesc porţia de bobârnace pentru „disidenţa” loranticeauşistă. Preşedintele Iliescu pleacă în Iugoslavia, noi lafilmul „Tootsie”, cu formidabilul Dustin Hoffman. O comediespumoasă, el joacă în travesti rolul unei actriţe care

impresionează, dar (ei) nu-i convine că e totuşi o mască (=minciună). Diana e în voiaj pe Valea Prahovei.

3-4-5 sept., luni-miercuri. După multă corectare, ultimaîntâlnire cu Anda înainte de examen […]

Jacques Cousteau a venit la noi să vadă Delta noastră, care ar fiîn mare pericol. Masacru în Libia. Bush şi Gorbaciov se pregătescsă se întâlnească la Helsinki. Boris Elţîn cere demisia guvernuluiRîşkov. Victoire merge pentru prima oară la noua ei instituţieşcolară. Teatru TV, „Mincinoasa” de Bricaire şi Lasayagues, ocomedie a unei trupe franceze, cu multe glume dar şi cu excese fărăpiper.

Din nou la corectură, din nou relaxare cu amicii la un hanspre Valea Doftanei. Grupul de americani care ne viziteazăcrede că e bine la noi şi că vom primi clauza. Gherasân a venit şipovesteşte despre sejurul din Bulgaria: e bine, sărăcie, românii(trei sferturi „romi”) cară tot peste graniţă. Nu-i iese din mintecă e nevoie să facem ceva mai productiv decât „Evenimentul” deunde nu iese nici un beneficiu: o librărie, un anticariat, oprăvălie. „Nu vez’, mă, toţ’ să căpătuiesc, iar noi tragem mâţa decoadă” […] Carmen e mândră de „realizărili” din Bulgaria,acolo se înaintează, aici dăm înapoi. Incendiul, mai spune ea, afost o diversiune, socialiştii şi-au dat foc sediului. Ea e„bulgăroaică”, dar numai atât?

Presa relatează despre vizita preşedintelui Iliescu înIugoslavia şi despre întâlnirea premierului Roman cu suedezii.Comisia parlamentară de anchetă a evenimentelor di 13-15 iuniese deplasează pe Valea Jiului. Răsculaţii de la Săpânţa îi iau caostatici pe doi trimişi ai Parlamentului. Am mustrări deconştiinţă faţă de sterilitatea mea de cititor şi scrib.

Ce-o fi făcând Vio pe la Kiev?


155 156

6-7 sept., joi-vineri. Ostatecii de la Săpânţa au fost eliberaţi.Oamenilor ăştia cu „Cimitirul vesel” le-a intrat în cap că ei suntmai deosebiţi, au ei o condiţie şi o vizibilitate aparte… SaddamHusein cere „popoarelor arabe” să lupte împotriva celor care autrădat „cauza arabă”. E un apel care denotă disperarea.Octavian Paler ia atitudine împotriva englezului Michel Castex,autoeul unei cărţi despre Revoluţia română: „O minciună marecât secolul”, cu ideea că revoluţia n-a fost decât o cacealma, uncomplot.

Scriu şi-i expediez lui Sergiu Adam la „Ateneu” articolul„Romanul şi continuitatea”. În Republica Moldova, Basarabia,mari necazuri cu găgăuzii şi „nistrenii”, asmuţiţi pe de lături.Mircea Snegur şi Mircea Druc se întâlnesc cu Gorbaciov. O ieşi,poate, ceva bun. Lui Jaruzelski i se cere demisia. Nu, zicepolonul, nu voi ceda presiunii străzii, trebuie o soluţiedemocratică. Prof. Mânzatu dă amănunte despre „tragiculepisod” de la Tg. Mureş, stârnit şi aţâţat de etnicii maghiari. Orafilmului politic. „Sentinţă suspendată”, polonez. El, în 1949,antistalinist se ascunde în pivniţă la Ea. Au un copil, stă acoloani în şir până moare Stalin şi e reabilitat. La dezbatere nu-lrecunosc decât pe Eugen Simion.

La librărie, doamna Cocoş, şef, susţine să o ajut pe fiica sapentru facultatea de litere. Vrabia mălai visează. La şcoală, îladmir pe Stelu Mărunţelu, prof. de istorie, se face împărţireacatedrei: XI A, XI B, XI C (filologie, aici voi fi diriginte), XII A.Interesant, Diana iar se duce la o nunta unei colege, la Beliş.După consultarea unei fătuci pentru limbi străine (probleme delimbă română), scriu la romanul-jurnal. Explodează o uzină înFăgăraş, se deplasează acolo primul ministru. La vamă,întreprinzători de toată mâna duc (ce duc?) peste hotare.Femeile, fetele mai ales, îi preferă pe turci, obiecte, valută.Cristina a stat acolo, la un patron, mult timp, s-a întors plină de

lucruri şi de aur spre satisfacţia lui Florin, soţul…

8 sept., sâmbătă. Vremea se menţine mohorâtă. Ţârâie. Înţară plouă mai bine. Ascult emisiunea literară la „Şopârliţa”,Gelu Ionescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca vorbesc despreliteratură şi politică, despre revistele „Steaua”, „Astra” şi altele[…] Observ minimum minimorum lumea politică, fac antipolitică.Bush se îndreaptă spre Helsinki, cercul de fier se strânge în jurulIrakului. Lumea are nevoie de URSS, zice Gorby. În PeninsulaCoreeană continuă negocierile pentru unificarea Coreei…

Se dau sancţiuni dure echipei Rapid care a făcut-o de oaie:suporterii rapidişti au pătruns pe stadionul din Piteşti, auagresat, au fost luaţi în rânci, arestări În loc de aerul tare aldemocraţiei, avem gustul amar al democraţiei. Ne vom pricepe,oare, vreodată, cum devine chestia cu democraţia? Că nu poateexista aşa ceva fără cultură şi civilizaţie?. Pornind de la culturaşi civilizaţia noastră, care a fost, şi îmbogăţind-o cu exemple alemarii culturi şi civilizaţii planetare, occidentale înainte de toate.Scuze.

Vremea se mai înseninează. Diana e în nuntă mare prinTransilvania. Anul Alecsandri a ajuns la apogeu (comentarii deMircea Anghelescu, Ioan Holban, Cristian Teodorescu, IleanaEne, Ion Munteanu, Valentin Silvestru ş. a.). La UniuneaScriitorilor avu loc Colocviul traducătorilor de literaturăromână. Au deschis Andrei Pleşu, ministrul culturii, şi MirceaDinescu, preşedintele U. S.

Meridianele umorului şi ale cântecului. E prea mult ca sănotez. Vedem filmul „Doamna judecător”, cu Simone Signoret,şi fiindcă la „Grădină” e nuntă în draci, mă culc în dormitorulDianei.

9-12 sept., duminică-miercuri. Bat la maşină multă vreme


157 158

din romanul-jurnal. Pentru odihnă, filmul „Arest preventiv”, cuLino Ventura, Guy Marchand, Romy Schneider. Vine Dianafrântă de oboseală. Ea, ca mine, nu se poate odihni în deplasare.Eu nici acum, din cauza nunţii (ca la nuntă populară) de la„Mon jardin”. În sufragerie circulă ţânţarii, mă aşteaptă.

La nea Vasile Lungu, în vizită, cu colegii Dabija, Borza,Cobrea, Gavriliţă, Mihăileascu. Aere piciorul în ghips de multăvreme. Vorbe, vorbe, didactice şi politice, afecţiune bahică. Aşa-i la noi în provincia cea mică. Acum mai avem televizorul. Sevede că organismul cere unele escapade, aşa ajung la Gherasân,la Ghiţă, la cabinetul lui Bâlcan pentru o plombă. Nu văd piesade teatru „Hanul enigmelor” de Marica Beligan, doar ascult cepovesteşte Vasile Gogea despre demonstraţia de la Braşov, lacare au participat personalităţi politice precum Ana Blandiana,Marian Munteanu, Stelian Tănase…

Citesc mai toată ziua „Creaţie şi morală” de Marin Preda.Doar două pagini mi pot bate la maşina de scris. Şi s-o admir peLudmila Gurcenco (în modestul film „Aplauze, aplauze”).

În ţară lucrurile s-au mai aplanat, vin străinii (puţini) să seintereseze de cooperare. „România Mare” dă cu barda.Privatizări rizibile. La o emisiune televizată, nişte elevi cerimperios ca în drepturile lor să intre şi acela de a-i schimba peprofesorii lor, că, zice unul, „nu s-a schimbat nimic de laRevoluţie încoace”. Prejudiciabil la sentimente este meciul defotbal Scoţia-România. Transmite Cristian Ţopescu, înscrieCămătaru şi pierdem cu 2-1.

13-14 sept., joi-vineri. Un consiliu profesoral de început dean şcolar e mai animat. Nimereşte greşit fata care vreaconsultaţie la limbi străine, n-aş face nici la limba română dacăn-am duce aşa lipsă de venituri. Amuzant: o caricatură îl aratăpe un senator american cerând ca jumătate din salariu să li se

plătească în… lei. „Războiul sfânt” a intrat în criză. Embargo de pretutindeni.

Ministrul de externe irakian se duce la Moscova să ceară sprijin,dar i se cere pace în Golf […]

Iar începe moda veche cu Consfătuirile. Harababură.Nimeresc în sala mare de la Casa de cultură, stau o vreme (cu ocarte pe genunchi) şi mi se şopteşte că acolo sunt educatoarele,consfătuirea noastră e la sala mică… Ziua de naştere aconsoartei, „distracţie” cu familia Mirică. Transcriu din„România Mare”: „Am putut urmări cu multă plăcere latelevizor un interviu acordat în limba lui Dante de dl PetreRoman unui post de televiziune italian. După câte ştim, tânărulnostru prim ministru mai vorbeşte, ca pe apă, franceza, engleza,spaniola, rusa. De ce o fi domnia-sa mai puţin intelectual decât„gânditorii” de la GDS, sau liicenii şi palerii noştri, care niciromâneşte nu ştiu ca lumea? Ce-au ei cu băiatul acesta, suntofticaţi că nu i-a ales destinul pe ei? Nu te lăsa Petrică tată, nu teuita la invidioşii ăştia, dă-i înainte tot aşa!” Câţiva intelectualinu se lasă mai prejos, elegant-polemic („grotesc”, „nominaodiosa”) , dar şi mai verde româneşte („duhoare”, „împuţindaerul”)… „Puterea indică un drum cu totul diferit decâtbarierele alegerii; şi anume, tunelurile şi canalele subterane şiinvizibile ale vieţii” (Emerson). Florin Manolescu scrie delicat şiprofund despre „corosivele” lui Creangă. Dan Mănucă, coleg şiprieten cu Remus, e din ce în ce mai activ publicistic.„Maiorescu şi perspectiva deontologică” e cea mai recentăcontribuţie publicistică a sa,la cei 150 de ani de la naştereamarelui critic (merită, de data acta, calificativul). În temă sunt şiI. Negoiţescu, Aurel Martin, Teodor Vârgolici, Ştefan Aug.Doinaş, Dan C. Mihăilescu („Viaţa Românească”). Filmulpakistanez „Partizanii internaţionali” are ca erou principal pescriitorul Salman Rushdie, autorul Versetelor satanice. El este


159 160

prezentat ca un ucigaş al musulmanilor, fiind secerat de unfulger la sfârşitul filmului.

15-16 sept., sâmbătă-duminică. Nu mai am chef de nimic. Îmiiau familiuţa şi mergem la Fântâna cu Cireşi. E timp frumos,găsim cunoştinţe, bere şi natură cât vezi cu ochii.

Acum am putere să mai citesc şi să mai mâzgălesc papirusul.Şi pentru că e week-end, ba o Teleenciclopedie, ba „Străzile dinSan Francisco”, ba varietăţi internaţionale şi – se putea altfel? -,ba Actualităţi. Suntem totuşi oameni ai timpului nostru […]

Victoire, Diana şi dna Mirică se duc în târg la Băicoi… Întretimp. Soseşte Vio de la ruşi, îmi povesteşte pe scurt ce a făcut pela ei: Ermitaj, Muzeul Puşkin, clădiri vechi şi noi, magazine. Oîntreb dacă a avut vreo întrevedere cu Gorbaciov. Mi-a adus treicărţi, lame de ras, pastă de dinţi. Ei şi-a luat pliante şi cizme cuzorzoane, iar maică-si şi soră-si – nici nu mă interesează.

Nu se putea fără un film, mai cu seamă o ecaranizare: „Marilefamilii” după romanul lui lui Maurice Druon, cu Michel Piccoli,Jean-Pierre Aumont, Georges Marchal. Mai mult nu spun decât:formidabil.

Citesc din romanul „Suplinitorul” de Romulus Dianau.Scriitorul Alex. Leo Şerban intră adânc în prezent şi găseşte cătotalitarismul continuă” : „Istoria de până acum a Frontului esteaceea a unei crase incompetenţe, la toate nivelurile. Estesuficient să luăm ca exemplu <epitomul> culturii comuniste,produsul de vârf al acestui sistem (mă refer la primul ministru)pentru a înţelege că nu se poate spera nimic în sensul acesta”.Instructiv cu deosebire este serialul „Intelectualii şi putereapolitică de azi” sub semnătura lui Ion Caraion. La literatură îlcitesc pe Ştefan Agopian şi-l descopăr pe Filip Florian. JulienGreen a împlinit 90 de ani.

17 sept., luni. Deschiderea anului de învăţământ. Un noumod, fără discursuri tembele, fără prea multe chestiunicolaterale, cu Te Deum al preoţilor. De-ar vedea tovarăşulCeauşescu ce se petrece, s-ar sinucide. Se anunţă diriginţii,clasele şi repartizează manuale (aici e jale). În drum spre Şcoalanr. 2, mă întâlnesc cu Cezar Damian (Cezărică) şi-i spun că, orices-ar întâmpla, el rămâne comentator la „Evenimentul”, care areprobleme grele. Chiar ne apucăm de numărul următor dupăaceastă insuportabilă pauză. Vorbesc scurt cu directorulDiaconu despre schimbarea de clasă a elevului Popovici. Îicomunic medicului şi-mi consultă tensiunea: 15/9. „Firma” meade meditator cu succes de sută la sută îmi provoacănemulţumiri, o voi compromite prin refuz sistematic.

Alexandru Bârlădeanu nu-i român, n-are studiiacademicianul („Expres”), Iliescu e „ţigan bulgar”, Roman (demai multe naţii). La Strasbourg a fost şi dl Radu Câmpeanu,unde a solicitat să fim onoraţi „eşalonat”. La Constanţa, docheriifac grevă. Asociaţia „Timişoara”, în frunte cu Vasile Popovici,organizează un miting de protest faţă de deformareacontribuţiei lor la Revoluţie. Piaţa Comună a hotărât, laBruxelles, semnarea acordului cu România. Avocatul nostru,Franţa. Vestea o transmite Gianni de Michelis.

Diana se culcă mai devreme, e obosită, pune prea mult sufletşi efort. Vio se uită la „Antoniu şi Cleopatra”, teatrul din Cluj,cu Gina Patrichi şi Anton Tauf.

18 sept., marţi. Politichie matinală. Totuşi, programul deajutor pentru ţările est-europene ne exclude, deocamdată.Anglia şi Olanda atârnă mai greu. ÎN Aula Academiei se discutădespre coeziunea europeană. Sunt aici ministrul Adrian Năstaseşi Corneliu Mănescu. La Palatul Cotroceni, întâlnire întrepreşedinte şi o delegaţie a sindicatului „Frăţia”. S-a reluat


161 162

procesul foştilor membri CPEX acuzaţi de genocid. Ţărileoccidentale îi expulzează pe militarii irakieni acreditaţi pe lângăambasadele irakiene care, şi acestea, sunt limitate, suspectate,puse pe ducă. Mitterand şi Kohl îşi exprimă consensul înprivinţa Golfului şi a Europei, doresc să nu se ajungă la război,Uniunea Sovietică să reuşească în reformele sale. RachetaColumbia întârzie să decoleze din cauza unei mase de aer rece.

Elevii de la clasa filologică sunt firavi, îi cunosc din aniitrecuţi, vom „înainta înainte”, cu siguranţă. M-am hotărât sălimitez filmele, pofta de imaginar şi de alte lumi, în favoarealecturii şi a romanului-jurnal.

La noi, la Câmpina, zice Primăria -„centrul vital”, „oraşul nustă pe roze”. Este condamnabilă atitudinea pasivă şi chiar „defrondă” a conducerilor unor întreprinderi şi instituţii, ca urmarea autonomiei de drept pe care şi-au obţinut-o. Noul primar, dlEugen Bucur, şi vechiul şi simpaticul secretar, dl PaulMoldoveanu. Priorităţi: locuinţe, aspectul edilitar-gospodăresc,autoaprovizionarea. Răbdare şi calm, căci cu răbdarea trecimarea…

19-21 sept., miercuri-vineri. Plouă. A început procesulprimarului de la Săpânţa. S-a decis: SUA va organiza Olimpiadadin 1996. Protocolar, ambasadorul SUA la Bucureşti, Green jr.,declară că e încântat de poziţia României. La Snagov are loc aziîntrunirea miniştrilor pentru Reformă din Europa estică. Şiplouă.

Meciuri de fotbal în Cupele europene […]Senatul şi-a reluat activitatea în sala Omnia. Şi Camera

Deputaţilor – şase articole în discuţie, amendamente. Ion Iliescuîl primeşte pe Vadim Zagladin, discută şi chestiunea întâlniriicu Gorbaciov. Tot el, se întâlneşte cu ambasadorul RFG, privindrelaţiile bilaterale, şi cu o somitate italiană. Dl Ion Raţiu se

călătoreşte la Stasbourg. Ioan Alexandru conversează cuAlexandru Stark. Bulgaria, Polonia şi România cer ajutorJaponiei, ca urmare a pierderilor pricinuite de embargoulirakian. Război civil în Liberia. Nicu Ceauşescu a fostcondamnat la 20 de ani detenţie.

Vremea se înseninează, dar a murit Ioana Radu. Deodată s-afăcut frig.

Cam tânjesc, nu prea mai am forţă. Mă remontez cu ideea căsunt „sportiv” şi am în proiect lucruri frumoase de îndeplinit. Şimai sunt personajele din carte aproape de mine, deşi Diana stăprea mult la şcoala ei. Victoire e chemată la Ploieşti de şefa ei s-o numească… şef. Vio citeşte, se lasă şi ea de prea mult „serial”(„Familia Guldenburg”). Nu mai pot citi şi (ciudat) adorm încondiţii optime.

22-23 sept., sâmbătă-duminică. Se împlinesc azi nouă luni dela Marea Revoluţie din Decembrie 1989. Comemorări. Guvernulse întruneşte şi discută probleme economice, comerţ, strategii,structuri, mecanisme, turism, privatizare. Şi Polonia vrea sătrimită un grup militar în Golf. Premierul Lukanov declară căexistă pericolul unui război civil în Bulgaria.

A murit antrenorul Ardeleanu.Veşti de la „Europa liberă”. N-am scăpat de obişnuinţă […]

Dan Petrescu reproşează ziariştilor de la „Dreptatea”, lui ViorelŞtirbu, că se pronunţă „după ureche” în legătură cu MuzeulLiteraturii. Ion Lăcustă trece la roman şi Eugen Simioncomentează „Calendarul de nisip”. În urmă cu 20 de ani, 1970,Eugen Ionescu public piesa Jeux de massacre. Premoniţie genială?Consemnare în „România literară”: „La Câmpina apare bilunarEVENIMENTUL SOCIAL ŞI ARTISTIC. În nr. 11 (dar de ce anulII ?), un articol despre Vasile Paraschiv, «un supravieţuitor alterorii», cu unele date noi. Din păcate, articolul e nesemnat”.


163 164

Am răspuns: „Anul II, pentru că e anul II. Nu vă vine să credeţică am apărut în 1989? Articolul e o continuare a unui serial şi esemnat cu iniţialele G.R.T.” Sean Connery a împlinit 60 de ani, afost paznic, artist de circ, detectiv, a vrut să fie fotbalist, a jucatîn roluri mici şi, apoi, Vronski din „Ana Karenina”. StevenSpielberg consideră că Sean Connery este cel mai atractiv bărbatal zilelor noastre.

24-25 sept., luni-marţi. Doru Năstase la Palma de Mallorca.Saddam Husein atrage atenţia americanilor asupra unui războifulger. El spune că ocuparea Kuweitului este definitivă şiireversibilă. Arabii toţi răsar din cort, se întâlnesc la Teheran,iranienii şi sirienii cer imperativ retragerea Irakului acasă. Crizăeconomică mare în Grecia, în stare să se transforme în crizănaţională (Constantin Karamanlis). Tentativă de asasinat (pusăpe seama irlandezilor) asupra d-nei Tatscher, în vizita sa la NewYork. Cei de la Ploieşti o pun e Victoire şefă la Clubul şcolar. Însfârşit, Vio iese la plimbare, cu o fostă colegă a ei, povesteciudată care merge în „roman”. Mă sună Florin Dochia de la„Revista Nouă” din Ploieşti, îmi spune că au mai pus treburilela punct, că vor apărea mai regulat, acum numerele 3-4, vor fisponsorizaţi. Că-mi fac rubrică permanentă, că e bine să intru încolectivul de redacţie etc. Să mai vedem, m-ai luat prea repede,să mai cujetăm. Dar nu merge, îmi dau seama. Dacă aveam 30 deani…

Economistul („de renume mondial”) Anghel Rugină vine dinAmerica şi vrea să-şi aducă sprijinul. O comisie formată din zecepersoane pleacă la Strasbourg.

Mă necăjeşte tare maşina de scris, text prost, urât. Plouă.Plouă torenţial […] Am ameţeli, am obosit.

26 sept., miercuri. Dionisie Şincan se miră de abundenţa

presei (câtă frunză, câtă iarbă), de libertatea ei. Probitate nutrebuie? Peste tot, numai demonizare, hăituială. Mai bine„negativism” decât festivismul de care greaţă mare s-asedimentat în noi. Dar şi mai bine ar fi dacă ar funcţiona, în locde injurii golăneşti, polemismul şi chiar pamfletul de tiparghezian sau reportajul bogzian sau foiletonul interbelic.Hotărât lucru, libertatea presei e bună, dar se cuvine înţeleasălibertate în sensul ei adânc, nu să mergi gol pe stradă şi săurinezi în plin centru public.

La Strasbourg, azi, comisia noastră parlamentară face eforturipentru a obţine statutul de observator special. Ministrulfinanţelor, Teodor Stolojan, semnează la New York undocument bancar de aderare a României la Corporaţiamondială. Anton Vătăşescu conduce o comisie economică laMoscova. Şi turcii vin la Bucureşti în stabilirea de relaţiieconomice. Ambasadorii Allan Green jr. şi al Spaniei, şi odelegaţie „Amnisty International” la Cotroceni. SaddamHussein ameninţă iar că va face praf şi pulbere America […]

Maşina de scris mă ţine pe loc. O duc la reparat, se zice căpersoanele de aici sunt neserioase, dramatizez ca să facimpresie. Victoire a fost numită directoare la Clubul şcolar. Vioa vrut să plece la Bucureşti pentru cămin, dar nu găseşte cheiade la camera lor. E la Diana care e la şcoală. Cristoiu e mazilit dela „Zigzag” şi pus în frunte Adrian Păunescu. Iau „Luceafărul”,slăbuţ. Reţin dialogul cu Radu Tudoran (Sânziana Pop), „cel maicitit prozator român al sfârşitului de mileniu”. La numai 35 deani (neîmpliniţi) s-a stins din viaţă poetul Aurel Dumitraşcu,frumos tânăr, frumoasă poezie.

Meciul România-Polonia (2-1, golurile noastre, Ovidiu Lazărşi Badea). Olimpicii noştri de la Ploieşti îi înving pe cei polonezi(2-0). Poiana - CSM Suceava: 2-1 […]


165 166

27-28 sept., joi-vineri. A încetat din viaţă Alberto Moravia(83 de ani). Adio, „Ciocciara! Ion Iliescu pleacă în SUA. Comisiaparlamentară de anchetă „13-15 iunie” îşi continuăinterogatoriile cu generalul Chiţac şi Diamandescu. Sunt chematsă iau maşina de scris, reparată, de fapt curăţată (200 de lei!). Şiprofit de bunăvoinţa ei. Aş profita mult şi bine, dacă un grup dejurişti nu m-ar pofti la vecinul jurist Şercău, la palavre şiudătură […]

Petre Roman s-a întors din Belgia, unde a fost invitat deministrul Jaques Delorme, preşedintele în exerciţiu al CEE(comunităţii economice europene […]

Vine Vio de la Bucureşti, au aranjat camera la cămin, e jale cucazarea. Lucrez în forţă, 80 de pagini la maşina de scris. Dianastă toată ziua la şcoală, mai ales că anul acesta are definitivatul.Eugen Barbu a fost eliminat din Uniunea Scriitorilor. Interviuamuzant cu prozatorul şi cu Mircea Dinescu (confruntareseparată). Eugen Barbu, mare scriitor, susţine că-i patriot, o fi,naţional-ceauşist, n-a fost la US de vreo 30 de ani…, ba a fost odată, replică zgubiliticul, cu o geantă în care avea „documentede la Securitate”… „Numesc postmodernism un fenomen înesenţă contradictoriu, în mod decis istoric şi în chip inevitabilpolitic” (Linda Hutcheon). Eugen Simion scrie despre„deşerturile” lui Buzzati), iar Nicolae Manolescu despre cartealui Dan Petrescu, „Tentaţiile anonimatului şi alte eseuri”. Vreausă spun că şcoala critică de bază îşi continuă acţiunea. Ocombinaţie de tip G. Dimisianu, Alex Ştefănescu, Ion Simuţ. Pealiniamente, Mircea Horia Simionescu, Ştefan Aug. Doinaş,Alexandru George. E bine, există continuitate. Dar literaturanoastră de ficţiune intră într-o criză impardonabilă faţă cudocumentul, esteticul faţă cu eticul […]

29-30 sept., sâmbătă-duminică. Ne vizitează preşedintele

Bulgariei, premierul Italiei (Giulio Andreotti), preşedinteleTurciei. Solojan, la FMI (Fondul Monetar Internaţional). Suntmai mult decât ageamiu la chestii economice şi financiare. Nicică-mi pasă. Şi marxismul doar ne învaţă că „materialitatea”primează faţă de toate celelalte. Anton Vătăşescu, în drum spreţară, se opreşte la Chişinău şi convorbeşte cu Mircea Druc. Sesemnează pactul de cooperare economică şi culturală româno-francez (sau invers). Ion Cristoiu publică o scrisoare literarăde… Zoe Ceauşescu, îi face un portret ca la mama lui. Dar,deocamdată, „disidentul” şi „revoluţionarul” Cristoiu a trecutpe tuşă, în locul lui vine Adrian Păunescu. Ce ţi-i şi cu presa asta„liberă”, revin ceauşiştii şi se înmulţeşte paroxistic presa descandal.

Vreme frumoasă. Nu mi-am îndeplinit norma la „roman”. Învizită (pentru Diana, bag seamă) vine un june pleşuv, camrăgălios, zice că-i student la Politehnică, ar putea să-şi maicumpere nişte ţoale, probabil că e sărac, dar fumează ţigărimulte şi scumpe […] Telefon de la Cezar Damian, îmi anunţă oîntrevedere, vrea să dea un concurs pentru Centrul de presă alMinisterului. Interesant. Şi eu aş fi făcut gestul acesta dacă erammai tener. „Din dragoste pentru Ivy”, cu Sidney Poitier.


167 168

IX. Octombrie. Există nervi de toamnă

1 oct., luni. Am spus că politica nu mă interesează decât caobservator: aud, văd, notez, nu-i timp de comentarii. Ca fenomen alrealităţii umane. Nu mă lasă inima să nu consemnez în jurnal ce seîntâmplă în ţară şi în lume în acest an zbuciumat de început delume nouă, nu zic mai bună. Ştiu însă că dacă e „democraţie” (fieşi „originală”), e sau va fi mai bine, nu s-a descoperit până azialtceva mai de Doamne-ajută. Se afirma despre comunism că esocietatea cea mai bună posibil, „pe culmile cele mai înalte” – şi s-a înţeles cât de grozavă e: totalitarism. Asta nu înseamnă cătentaţiile dictatoriale nu-şi vor mai arăta colţii […]

Constat că exagerez cu cronica evenimentelor „mari” într-unjurnal intim ceea ce nu miroase a bine. Ce dacă e demonstraţie în Irakşi cei prinşi sunt pedepsiţi aspru? Ce dacă premierul Rîşcov arată călucrurile stau foarte rău la ei? Mai degrabă să bag de seamă că seanunţă mare eveniment câmpinean: „adunarea generală areprezentanţilor salariaţilor din Casele de cultură care au aderat” etc.Directorul, Constantin Radu, ne atrage atenţia să consemnămminunea asta. Şi să remarc, iarăşi, că Diana, firavă, face exces seconştiinciozitate. Că a reînceput sesiunea de toamnă a Cenaclului,unde citesc Vasile Ilinca, Thalia Muşat, epigramiştii, Noemi Pavel:„Roua dimineţii / mi-a scăldat gleznele / într-o mare de speranţă. /Glasul pădurii / şi-a pierdut păsările / în albul de ger. / Noaptea cealungă / s-a transformat în floare / iar eu lângă ea…”

Meteorologic, frumos. Vio se pregăteşte şi pleacă la studenţiadumneaei. Azi, la Ateneu se întâlneşte Comitetul Olimpic naţional,unde participă şi Juan Antonio Samarange. De mult vreme nu m-am

mai întâlnit cu prietenul Onea. Ne mirăm cât de bine ne înţelegem noidoi. Zâmbete largi, priviri dulci. Îmi permit numai să-i spun, amical,că n-are vână de ziarist. Mă înţeapă o albină şi mi se umflă mâna ca aunei doamne supraponderale. De la librărie, iau „Balanţa” de IonBăieşu şi „Tentaţia anonimatului” de Dan Petrescu. Vine CezăricăDamian şi discutăm mult despre concursul pe care vrea să-l susţinăla ziaristică. Diana „n-are timp” să-i vadă ochii albaştri.

2 oct., marţi. Mă ademenesc Actualităţile, sunt, cum s-ar spune,un om al timpului meu. N-am ce face. Iată, se reiau lucrărileParlamentului. Şi, cel mai mare eveniment, se semneazădocumentul pentru unificarea Germaniei. La miezul nopţii se vada semnalul unei noi Germanii. Delegaţia Românie, condusă deAdrian Năstase, participă la această Conferinţă pentru Europa,dezarmare, noi relaţii ş. a. Lina Ciobanu neagă orice fel devinovăţie. Se fac mari pregătiri pentru serbarea Germaniei Unitede la miezul nopţii. Ieri s-a semnat la Bonn tratatul cu UniuneaSovietică de retragere a trupelor sovietice.

Se aude că în ţară e vânt şi plouă, aici e timp frumos, merg într-obluză la şcoală. Totuşi cerul se înceţoşează. În „România Mare”,C.V.T., Eugen Barbu et comp nu se lasă, se războiesc nemilos cuungurii, cu Liiceanu, Paler, Manolescu, apără securitatea ţării, declarăRevoluţia din ’89, din Timişoara, o năvală a vandalilor sub impulsul„agenturilor”. Îl iau de „barbă” pe Vasile Popovici.

3 oct., miercuri. Prima zi a Germaniei Unite. Serbarea a început laora 0. Preşedinte este Richard von Weitzecher, cancelar Helmut Kohl.Un stentor citeşte fără nici un regret necrologul RDG. Telegrame defelicitări din toată lumea. Petre Roman cu Samarange. Mitterandprocedează la remanierea guvernului Roquart […]

Şi plouă. Dan Deşliu vorbeşte la televizor, nervos, îi atacă peEugen Barbu şi Vadim. Se enervează şi mai tare când reporterul îl


169 170

întreabă: „Asasinarea culturii a fost numai sub Ceauşescu, nu şi maiînainte?” Întâlnire cu Gherasân şi cu Cristi Oprescu, dezbateri literareşi „energizante” (cu măsură). Returul Cupelor europene, Steaua dă 5boabe irlandezilor, Craiova abia un gol albanezilor, Anderlecht semulţumeşte să le acorde două goluri ploieştenilor. Ascult meciurileDinamo-Dublin (1-1), Atletico-Poli (1-0 în min. 88). Doamne, ce detimp se duce pe apa Sâmbetei…

4-5 oct., joi. Ion Iliescu se întâlneşte la ONU cu Javier Perez deCuèllar şi cuvântează la tribună. Trimite un mesaj lui VonWeitzecher. Petre Roman expediază şi el telegramă lui Kohl, îlprimeşte pe ambasadorul Germaniei şi discută despre ţelurile noiGermanii, o nouă Europă. Gorbaciov trimite un emisar în Irak pentrua-l convinge pe Saddam să plece din Kuweit cât mai repede. […]

Intru în raiul-infernul hârţoagelor. La şcoală, beneficiez deprezenţa lui nea Vasile şi a lui Mişu, are ore de istorie la noi, aranjatla patru ace. Prima oră la a XI-a B, noua mea clasă, ore multe per total,peste norma didactică. Înnorări în nord, temperaturile maxime 15-25de grade. A venit Vio şi, nu înţeleg de ce, mă bucur.

Actualităţi. Nu reţin decât că s-a întors Iliescu, că de el s-auîndrăgostit madam Thatcher şi Audrey Hepburn (Auzi:„fermecător”!). Că Adrian Năstase se înfăţişează cu alocuţiune laîntâlnirea „celor 77” (?) de la New York. Că Bush e satisfăcut dereducerea armamentului convenţional în Europa. Că alegerileparlamentare din Germania vor avea loc pe 2 decembrie, - oGermanie Unită nu va fi niciodată un pericol pentru nimeni…

6-7 oct., sâmbătă-duminică. Vio continuă lecţiile (autodidactice)de franceză, se gândeşte la viitoarele călătorii. Cu engleza stă bine, lafel cu italiana. Descopăr un nou foarte bun prozator, Horia Ursu. Din„Vatra” menţionez modul isteţ al lui Al Cistelecan de a scrie desprelucruri serioase, textele consacrate lui Mircea Vulcănescu şi paginile

de jurnal ale lui Mircea Zaciu şi Livius Ciocârlie… Gazetele„Minerva” (Bistriţa), „Porto-Franco” (Galaţi)„Argeş”, „Convorbiriliterare”, la locul lor menit din cer, autori vechi şi noi care nu lasădomeniul vraişte: Cornel Moraru, N. Oprea, Mihai Dinu Gheorghiu,Daniel Corbu, Viorel Dinescu, Ion Chiric, Sterian Vicol (aceştia doidin urmă, scriitori de-ai noştri, din popor, de la Galaţi). Agopian esubtil, ca Arachelian. Sfaturi de la sosia mea, Dustin Hoffman: „Pe ceicare aspiră să devină actori i-aş sfătui, în primul rând, să citească înfiecare zi câte o piesă. Să caute să nu locuiască în marile oraşe. I-aş maiavertiza că în America 90 la sută dintre actori sunt şomeri şi cel maiîngrozitor lucru pentru un actor este să se trezească dimineaţaconştient că nu-şi poate dovedi talentul, pentru că nimeni nu-i oferăaceastă posibilitate”. Două precizări: Dustin e mai în vârstă şi maiscund, alţii susţin că Al Pacino e mai aproape de mine. Eu aş vrea săseamăn cu Umberto Eco.

Zi călduroasă, de vară. Demonstraţie cu Nica Leon în frunte(lozinci anticomuniste, antiiliesciene), film cu Edmond O’Brien şiPamela Britton („Sosit mort”), întâlnire la New York Năstase-Şevadnadze. Când aude de ţară la New York, un român plânge, orecunosc pe Nina Cassian, un domn se recomandă Camil Petrescu,fiul lui Camil Petrescu… E ceva cu „Scutul Deşertului”, austrieciisunt chemaţi la urne, englezii propun ataşarea lirei de monedaeuropeană.

8-9 oct., luni-marţi. Am visat scene din prima tinereţe, la Griviţa,suplinitor (pe semne fiindcă înainte de a veni Moş Ene, citeam„Suplinitorul”, modest), cu Valeriu şi Corneliu Popa, Cuţa, Angela,Virginica, Talea Preda. O, tempora! Nostalgic atât cât pot eu să fiu…

Pe Câmpia Libertăţii de la Blaj a fost înscăunat Arhiepiscopul şiMitropolit greco-catolic, Alexandru Todea. În Austria, câştigăsocialiştii lui Franz Wranitzki. O elevă de la a XII-a A se mărită. Fetelenu vor să mă mai ajute la „roman” (chestii cu adolescenţa), mă decid


171 172

să fac două volume şi temporizez. Îmi permit chiar să merg la vecinulMirică şi să executăm câteva mişcări paharnice [....]

Iar şedinţe ale Parlamentului (economie, acte normative,cultură, fonduri UTC, legea contenciosului administrativ, proiectede lege, banca europeană, aprovizionarea populaţiei, oho).Întâlniri cu o delegaţie britanică-evreiască, comisii ale drepturiloromului, în cadrul Tratatului de la Varşovia (Bucureşti), din 1968România nu a participat niciodată la manevre. Studenţii sunt îngrevă din cauza lipsei de locuri în cămine. Cancelarul FranzWranitzki cere intrarea în comunitatea europeană. Premiul Nobelpentru medicină revine la doi americani. OK!

Diana lucrează la o planificare de vreo zece zile! Nu-i a bună.Junele se prezintă la meditaţie, vor musai să intre la facultăţi. Filmulspaniol „Stupul”, neorealism italienesc, povesteşte despre o casă derandez-vous şi cu nişte oameni săraci. Un criminal ucide în câmp treifemei după ce le violează (pe rând) şi le ia bijuteriile.

11-12 oct., joi-vineri. Un domn, semnează ca elevii: TeodorescuAlin, trimite o scrisorică în care şi exprimă ataşamentul faţă derevista noastră şi „stupoarea” că lipseşte de câteva luni. „Ce s-aîntâmplat? Vi se pun piedici, care e cauza?”

Anton Vătăşescu: situaţie economică dificilă, nu se munceşte,nu sunt condiţii pentru un salt. Corneliu Coposu a plecat laLondra unde are loc Congresul Partidului Conservator. ItzakShamir începe consultări în vederea elucidării cauzelor care auprovocat gravele incidente din Ierusalim. Irakienii susţin că fac orachetă periculoasă, iar Pakistanul se laudă că deţine tehnologiipentru producerea armei nucleare. Deh!

Îi scriu lui Constantin Vremuleţ, şef la „Porto-Franco” (editură), înlegătură cu romanul-jurnal. El e un bun prozator şi îl sfătuiesc să nucitească manuscriptul. La dispensar, Dianei nu-i găseşte vena să-i facăinjecţie. E slăbită, mi-e milă de ea, dna Iosifescu, vecina, va rezolva cu

înţepătura. La o şedinţă cu părinţii de la a XI-a C, „Ascuţita”organizează un ”protest” împotriva directoarei, că i-a „mutat” peelevi după-amiază, şi împotriva mea, că sunt prea exigent […]

Dan Hăulică e numit ambasador român la UNESCO. De laCasa de cultură, Costică Radu mă asigură de două bilete la unspectacol de varietăţi.

Premiul UNESCO pentru drepturile omului i se acordă luiVàclav Havel. Liviu Ioan Stoiciu şi tovarăşii săi combat tare la„Contrapunct”.

Octavio Paz primeşte premiul Nobel pentru literatură pe 1990.

13-14 oct., oct., sâmbătă-duminică. Am visat. Eram cu un grup deprieteni, necunoscuţi, ba afară, ba înăuntru unde m-am aşezat pe unpat, să mă culc. La un moment dat, unul dintre ei numai zâmbet şiextrem de vioi, vorbeşte cu toţi, se îndreaptă către mine şi discutămnu ştiu ce. E mai „tras” la faţă decât îl cunosc de la televizor. E IonIliescu. Afară. El se urcă pe o motocicletă îmi face semn cu mâna(„Iliescu să rămână, / Dar să nu mai dea din mână”), zâmbeşteextrem de larg şi bag seama că, de fapt, e Ion Raţiu, cu papionu-i înpicăţele, demarează brusc şi dispare pe drumul de ţară…Tot în vis,văd mormântul lui Zarifopol şi pe cruce un text pe care nu-l pot citi,dar recunosc semnătura mea… Răsare o femeie şi pornim pe coclauriîntr-un loc necunoscut, cu unele mici indicii că e Pechea. Cânddesluşesc mai bine, văd că femeia e Margaret Thatcher, cea carespusese în realitate că nici într-un caz nu se poate „trata” cu SaddamHussein […] Treaz, mă întărâtă faptul că m-am zărghit politiceşte. Dece nu l-am văzut şi nu am vorbit cu Dan Hăulică?!

Dan Preda la Matinal. Se simte că e începător. Va progresa, că eambiţios şi bine dotat.

Consoarta îmi ia „România literară”. „Cazul Eugen Barbu” deNicolae Manolescu, în loc de cronica literară. E aici şi „Dosarul unuiplagiat”, Incognito (André Malraux, K. Paustovski, Ilia Ehrenburg,


173 174

Mihail Kolţov) Mă delectez cu „Prepeleacul” lui Constantin Ţoiu:„Intelectualii în politică, se ştie, vânează himere: himere superbe decare omenirea are atât nevoie în mersul ei către perfecţiune, însărealitatea, realitatea, această nevastă acră şi cicălitoare, cu viziunea eimeschină şi imediată, de azi pe mâine… În preajma conflictuluiruso-turc ce se apropie, singurul care rămâne lucid, este un politiciande mare fineţe, un manevrator subtil. Brâncoveanu, înţeles şi el cupartea creştină, însă judecând totdeauna la rece situaţia. UnKissinger bizantin”. Ehe, „Bătălia canonică – de la critica americanăla cultur română” de Virgil Nemoianu. Nasc şi românii oameni. ŞiSoljeniţîn într-un articol din presa sovietică: „Ceasul comunismuluia sunat, dar edificiul de beton nu s-a prăbuşit. În loc să ne eliberăm,riscăm să fim zdrobiţi de ruinele sale”.

Ele s-au culcat. Văd filmul „Drumul spre Santa Fe”, cu Erol Flynşi Olivia de Haviland. Adorm bine!

15-16 oct., luni-marţi. Nu cumva încep să mă vindec de insomniilestrăvechi şi continui? În tot cazul nu voi ajunge vreodată să dormprecum ciubotele mondiale. Proaspăt, încep treburile în forţă.Deocamdată, corectură. Mă ajută şi Diana. Un capitol întreg îl bat lamaşina de scris, până acum – 140 de pagini. După cele şase ore laşcoală, revin cu acelaşi spor neobişnuit, în ipostază de scrib […]

Abia pe înserate trec la registratură. A încetat din Viaţă, la NewYork, dirijorul Leonard Bernstein în vârstă de 72 de ani. La Catedraladin Iaşi, sărbătoare grandioasă de ziua Sfintei Parascheva. Tineriistudenţi de la Academia de Poliţie (!) depun jurământul, conparticipazzione estraordinare di Petre Roman şi Doru Viorel Ursu. Sepropune ca numele Academiei să fie „Alexandru Ioan Cuza”. Irakulse arată dispus să poarte un război de durată, muncitorii noştri deacolo se află sub protecţie. Alegeri municipale în Ungaria, alegeri înGrecia, pregătiri pentru prezidenţialele din Polonia. Vin la noi niştejaponezi şi canadieni, pe probleme de economie. […]

Teatru, „Amadeus”,cu Radu Beligan Răzvan Vasilescu şi IrinaMazanichis. O minunăţie!

Altă minune: Lui Mihail Gorbaciov i s-a acordat premiul Nobelpentru Pace!

Şi meciul secolului la şah: Kasparov-Karpov. Gari declară căvrea să demonstreze că-i cel mai mare şahist al tuturor timpurilor.Spectacolul e fascinant. Gasparov a sacrificat regina!

17-18 oct., miercuri-joi. Da, la Casa de cultură are loc adunareaculturalilor democraţi, în frunte cu amicul Costică Radu.Comitetul director: Preşedinte, Constantin Şovre (Caransebeş),Prim-vicepreşedinte, Florin Dochia (Ploieşti), Secretar, ConstantinRadu (Câmpina). Diana şi Vict. se duc la analize, apoi vine acelstudent pleşuv. Meciul de fotbal România-Bulgaria îl văd la finulDan Caisă. Prestând un joc foarte bun, echipa noastră… pierde cu3-0! Şi tineretul a încasat-o, la Ploieşti, cu 1-0.

Peste 2000 de militari britanici ajung în Arabia Saudită. Gorbaciovface eforturi pentru a stopa conflictul din Golf, să nu degenereze înrăzboi. Ion Iliescu la TIB, Petre Roman prezintă programul dereforme în Parlament. Grevă animată la Panificaţie. Piaţa Comunăoferă 4,5 milioane de dolari pentru orfanii din România.

Bineînţeles că Diana stă mult la şcoala ei, că au şi o şedinţă. Îl cautpe Gherasân, ne întâlnim cu Cristi Oprescu la o halbă şi stabilimapariţia „Evenimentului” după trei luni de întrerupere. Renaştemodată cu conflictul româno-ţigănesc din localitatea „MihailKogălniceanu”, nelegiuiri,, cuţite, topoare, furci, incendieri.

De la cenaclu, reţin un catren cu rime foarte bune:În vremuri critice sau calme,Nici nu mai ştii sorocul cum ni-i; Cei ce băteau cândva din palme Acuma bat vârtos cu pumnii!”

Petru Dumitriu scrie că „România nu este o insulă”. Dorli Blaga


175 176

se plânge de spusa lui Eugen Barbu cu „asemănările de destin”între el şi Lucian Blaga. Dan Deşliu acuză „insanităţile” luiPăunescu, N. M. denunţă manipulările sondajelor. „Ficţiunea-nonficţiunii” se numeşte un amplu „fragment critic” despre IonCreangă, sub semnătura lui Eugen Simion. Fragmente dintr-uninterviu al lui Eugen Ionescu apărut în revista US din Serbia:„Lumea este o minune îngemănată cu orori”.

19-20 oct., vineri-sâmbătă. Vreme caldă cu cer variabil, laBucureşti 9 grade, aici 15-18. Telefon de la sora Caterina, tata s-a„opărit” lucrând la cazanul de ţuică. Se simte rău ca după arsuri,darîşi va reveni, e „tare”. Nepotul „a căzut” la examenul pentru şcoalăpostliceală. Cred că nici nu s-a dus la examen, el vrea să devină„patron”. Analizele Dianei au ieşit bine şi se duce la Bucureşti, la Vio,să se plimbe. Telefon de la Tase, zice să-i trimit orice pentru publicatîn „Sinteze”, gazeta domniei sale. Nu am nimic, decât roman-jurnal.Să-i expediez un fragment însoţit de poza Thaliei Muşat, ceea ce şi facnumaidecât. La ore, mai destins. Interesant, elevilor le place„Sărmanul Dionis”, ca proză, şi cum este comentat textul.

Miting mare la Timişoara împotriva comunismului, a lui IonIliescu şi a guvernului. Bush promite ţărilor din est ajutor pentruconsecinţele Golfului şi-l primeşte p Evgheni Primakov MinistrulItzak Shamir alertează în legătură cu pericolul palestinian şi al altorarabi. Au fost condamnaţii infractorii şi profanatorii de la Tg. Mureş,care au rupt drapelul românesc de la statuia lui Avram Iancu. LaFacultatea de Litere din Bucureşti, sub portretele lui Vianu,Călinescu, Cioculescu, afişele anunţă un concurs de „urlete”.

Victoire pleacă la Pechea, vine Gherasâm în chestia revistei, apoivine „Trenul groazei”, un film ca să sperie copiii, îl recunosc pe TellySavalas. Şi plouă cumplit…

21-23 oct., duminică-marţi. Am rugat-o pe Vict. să treacă şi pe la

Griviţa, să aflu exact ce-i cu tata. Vremea se va răci. Acum plouă. Peleîmplineşte azi 50 de ani. La mulţi ani Nascimento! Îi scriu lui Tase, de-ale noastre, publicistice. Îl întreb şi cum e cu politichia şi răspundeevaziv. Totdeauna a fost extrem de prudent, adică înţelept şi fără haz.Acum dă de înţeles că se implică..

Congresul Sovietului aprobă programul guvernului de trecere laeconomia de piaţă. Cică sunt „mari recorduri” la TIB şi ecourinemaipomenite. Petre Roman şi Andrei Pleşu, alţi miniştri români seaflă în Luxemburg pentru a semna tratatul CEE, Piaţa Comună. IonIliescu, în concordie cu biserica. În Liban e asasinat un ministru şitoată familia lui, pe motiv că l-au sprijinit pe Michel Aoun, cel maireputat disident al lor. Ion Ţiriac sponsorizează iniţiativa pentruocrotirea copiilor orfani.

Manifestaţie la împlinirea a zece luni de la Revoluţia dinDecembrie, lozinci anticomuniste şi antiguvernamentale. E mairece, mai multă ploaie, lapoviţă, ninsoare. Havel cere dizolvareaTratatului de la Varşovia.

Nu pot lua legătura cu Alexandru să aflu de situaţia lui tata.Vine Diana, târziu, de la şcoală, vedem împreună filmul „RoataNorocului”, cu Marlene Dietrich, George Kennedy, Mel Ferrer, unfel de western.

Vremea nu s-a liniştit. La radio se comentează seara culturalăde la Paris, prilejuită de reluarea relaţiilor cu UNESCO.Cuvântează Dan Hăulică. Spectacol Enescu, „Medeea”- regiaAndrei Şerban [...] Dar, la radio, şi vocea cântăreţei Jennifer Rush!Se reia, la Curtea Supremă, procesul de la Timişoara. În RepublicaMoldova sunt mari seisme, separatiştii fac urât.

A încetat din viaţă, la vârsta de 78 de ani, Patrick White, laureatal Premiului Nobel pentru literatură în 1972. Îl sun pe SanduBrezeanu, coleg de limba română, şi spun că s-a acordat premiulHeimito von Doderer (pasiunea sa) lui Robert Menasse, aşa că ecazul să se lase păgubaş.


177 178

24-25 oct.,miercuri-joi. Primul lucru pe care îl fac dimineaţa (pela 5) e să ascult radioul, să notez în jurnal: s-a votat, cu majoritatede voturi, legea societăţilor comerciale, o „lege de şomaj”. PetreRoman a vorovit cu Mitterand care ne-a asigurat că vine anulurmător în România. Tot sprâncenatul nostru premier a vizitatsediul NATO de la Bruxelles. Şi Secretarul general, Werner,„ameninţă” că vine la începutul anului 1991 la Bucureşti. Larândul său, Andrei Pleşu se întâlneşte cu omologul său francezcare, şi acesta, va veni în vizită la noi […]

Mai citesc din „Sâmburele înflorit” de revoluţionarul ApostolGurău, un prozator de rang superior, dar rătăcit rău în politichie.Am citit şi recenzia pozitivă a lui Val Condurache la aceastăcarte… Vreme rece, rece, Victoire care sosi spune că pe la Galaţi evreme polară. Oho, Sindicatul învăţământului din Câmpina şi-aales şi el conducerea: Rodica Popescu - lider, vicepreşedinţi,Maxim Blank, Virgil Rusu, Elena Brezeanu, Constanţa Buruiană,Gherasim Rusu. Ne aşteaptă timpuri luminoase…

Mircea Snegur vorbeşte despre primejdia „dispariţiei”Republicii Moldova. Marş de protest în faţa Ambasadei sovieticedin Bucureşti, împotriva Rusiei care învrăjbeşte naţionalităţilemoldovene. Se aniversează al 45-lea an al ONU. La Viaţaparlamentară rosteşte discurs un senator de Galaţi, îl zăresc şi pePalade al nostru, pe Radu Câmpeanu […]

26-27 oct vineri-sâmbătă. Azi, de sfântul Dumitru, îl felicit pedirectorul Dianei, amicul meu, Gavrilescu. Zero grade. Nu am ceamai bună dispoziţie… La ore, mă arăt forte. Apoi cu cei mai apropiaţi„băieţi” ne „fezandăm” niţel, ne păstrăm pentru diseară.

Sinteza politică! Parlamentul nostru protestează faţă detentativele de dezmembrare a Republicii Moldova, prin crearea„republicilor” găgăuze, transnistrene. La Cluj, prima convenţie a

forurilor antitotalitare. Nu se mai află picior de cetăţean român înKuweit. Au dat bir cu fugiţii şi din Irak. Macedonenii se supără căn-au fost băgaţi în seamă la Conferinţa Statelor balcanice. NavetaAtlanta a trecut cu bine testele, e gata de lansare a unui satelit caresă „vadă” peste tot, în Golf mai cu seamă.

Aranjez cu Dorneanu să mergem la Protopopul DumitruCostică, deasupra Comarnicului. Îi scriu lui Alexandru, cumpărun album şi mergem împreună cu soţiile noastre la aniversareasfinţiei sale. Mai vine familia Andreescu (popa şi profesoara) şipetrecem până târziu în noapte. Povestea e delicioasă […]

Asta nu mă împiedică să iau cunoştinţă, la lumina zilei, cu ce sepetrece în ţară şi în lume. Sinteza sintezelor. Economia merge prost, odelăsare cvasitotală. Adrian Severin se dedă la interviuri. Bucălatulochios e deştept. În Albania, ia sfârşit întâlnirea miniştrilor de externe,vorbeşte Adrian Năstase. Petre Roman primeşte o delegaţieguvernamentală suedeză. Păi, ştiri numai de la Putere? Dan Preda laradio, nu mai e „disperat”, parcă degajă destindere. Liderii găgăuzisunt dispuşi să renunţe la secesiune, să dialogheze cu Chişinăul.Antitotalitarii de la Cluj au dărâmat statuia ostaşului sovietic.Preşedintele Societăţii „Timişoara”, George Şerban, crede căSecuritatea funcţionează ca în „epoca de aur”.

Actualitatea culturală, la „Europa liberă. Monica Lovinescurelatează despre scriitorii noştri care s-au întâlnit la Aix-en-Provence.După 50 de ani, Bucarest est! N-am avut noi dizidenţi, dar a fostostraşnică „rezistenţa prin cultură”. Pomelnic: Doinaş, Paleologu, IonPop, Lucian Raicu, Romulus Rusan, Mihai Sin, Dumitru Ţepeneag,Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Octavian Paler, Gabriel Liiceanu,Nicolae Manolescu, Gelu Naum, Ov. S. Crohmălniceanu, IoanGroşan, Paul Goma, Mircea Martin, Mircea Iorgulescu, Florin Iaru…Cică din bloc de gheaţă au ajuns în baltă. Rilke ar fi murit din cauzaunor trandafiri pe care-i culegea ca să-i dăruiască. Nica Leon şi-afăcut un guvern personal.


179 180

28-29 oct., duminică-luni. Vreme schimbătoare cu cer noros.Totuşi e mai cald. Mihaela Gavrilescu telefonează şi vesteşte că ebine. Diana vorbeşte cu Vio la telefon, a avut de lucru la proiectetc. Nici un semnal de pe la noi, nu mai ştiu nimic despre tata. Ecazul să merg acolo, la faţa locului.

Chiar că m-am intoxicat de socio-politică (Manifestări desolidaritate cu moldovenii de peste Prut la Bucureşti, Iaşi, Constanţa,Bacău. În Polonia a început dezbaterea electorală, şase candidaţi, printragere la sorţi primul e Wałęsa. Lucrările de la Timişoara,„Democraţia şi drepturile omului”, continuă pe secţii. Sunt aiciAdrian Marino şi Mihai Ursachi care cere să fie adus în faţa justiţiei„cetăţeanul Iliescu”. Prima linie aeriană directă România - New York.Mihail Gorbaciov a sosit la Paris venind din Spania).

La noi în Câmpina e răcoare, Gherasân şi Nae Stanciu (înfăşuratîntr-un pulover alb şi gros de lână, cu gulerul pe gât, parcă-i Henrikal VIII-lea) mă convoacă la alcătuirea definitivă a revistei.Concetăţenii sunt fericiţi, discordiile funcţionează bine, conducătoriine dau informaţii pe care le trecem în gazetă. Fireşte, cel mai bine neînţelegem cu politicianul Biţă, participant şi la „ieşirile” noastresportive. Sunt şanse să se primească în curând, prin prietena oraşuluinostru, dna Ann-Mari din Elveţia, utilaje necesare pentrusalubrizarea urbei luminoase.

In girum imus nocte et consumimur igni (Noaptea mergem în cercşi suntem consumaţi de foc). Să citim vorba latinească de la coadă lacap! E tare! „Unii oameni spun atât de des contrariul a ceea cegândesc, încât câteodată nimeresc exact ceea ce ascund” (Rivarol).Florin Manolescu îl numeşte pe Ion Stratan „un Urmuz liric”.

30-31 oct., marţi-miercuri. […] Se aşteaptă alte ploi. Cerul eacoperit cu ceaţă, mare umiditate. Alături de Gherasân (măcopleşeşte, seamănă cu Florin Piersic), ducem macheta la Tipografie.

Am rezolvat-o şi pe asta. Eşuăm la Nina Bardezi, unde sunt personajeilustre ale urbei, ironicul Gheorge Stanciu de la „Petrol”, ţeapănulAlin Ciupală, Doru Victorian. Cel mai frumos e Doru, armeanul, şiceilalţi doi au staturi impozante. Dar am consultaţie cu „studentele”,vine şi tatăl uneia dintre ele, militarul Zahanagiu (fost elev al meu laseral, mai mare decât mine), iacătă-l şi pe Gherasân, vreau să nesimţim bine, fără politică, şi ne simţim…

Dar se poate să nu vedem că aburii vin de la fierbere? E anulşarpelui (cu clopoţei, orb, şarpele casei, de baltă, alergător, cu rât,de copac, de mare, şarpele-indigo, jartieră, negru, regal - mănâncăalţi şerpi). Transportul e blocat în mai multe judeţe din cauzagrevei, declarată acum ilegală. Preşedintele Iliescu („nea Ion”) s-aîntâlnit cu şefii unor partide din cele vreo sută: Corneliu Coposu,Radu Câmpeanu, Victor Surdu, Claudiu Iordache (pohetul). Întrealtele, au discutat despre situaţia din Moldova. Problemeecologice controversabile cu fraţi bulgari, alde Jelev. Huseinii îşicontinuă atrocităţile. Salman Rudhdie a mai scris o carte, nu tace,în ciuda fundamentalismul.

Cluburile de fotbal în mişcare cu privire la unui meci, dacă seadună şi „mercenarii” la Roma, unde are loc meciul Brazilia-Restullumii, la împlinirea celo 50 de ani ai lui Pele. La spectacol se aflămărimi precum Sofia Loren, Romina Power, Al Bano, Amstrong (celde pe lună), Nana Mousscouri, prima soţie a lui Pele, actuala MissBrazilia 1990). E şi pentru propagandă electorală, Pele candidează lapreşedinţia Braziliei. Scorul, 1-2, un gol înscris de Hagi […] Aranjezcu dl. Spulber să scrie rubrica de sport, iar Cristi Oprescu pe ceamuzicală. Mie îmi revine „Alecsandri 100”. Trec pe la librărie, s-auscumpit mult cărţile, un roman 40-60 de lei bucata. Iau de la poştăplicul de la marele critic, istoric literar, ziarist în tranziţie, pletosulTase. Sunt 3 numere ale publicaţiei sale „Sinteze”, cu proza şi chipulDianei, cu un interviu al meu: „Sunt un sudist”.


181 182

X. Noiembrie. Un anume fel de bătălie

1-2 nov., sâmbătă-duminică. Suntem la mijlocul toamnei şifebra politică zgâlţâie lumea, nu mai puţin Câmpina, unde nu suntdemonstraţii de stradă, dar hârjoneli partinice cât pofteşti şi nupofteşti. Doamnele Drăgan, Carmen, Nuţa sunt mai patetice, sededică trup şi suflet formaţiunilor îndrăgite, opuse celorlaltedetestate. La masculini, nu se mai pune problema aşa de veninos,ei se cinstesc şi polemizează la aceeaşi tarabă. Eu, pe lângăstimulent al disputelor, am rămas cu o bubă scriptologică. Mi-aintrat în cap că trebuie să fie „cronicar al clipei”. Măcar pentruanul acesta.

Încerc o selecţie draconică. De astăzi se pune în aplicareliberalizarea preţurilor, hotărâre care stârneşte un potop deadversităţi. Parlamentul votează o lege pentru ocuparea funcţiilorprin concurs, potrivit competenţei. Ar însemna, adaug, că jumătatedin posturi ar trebui să rămână vacante la un concurs absolut corect.Se omagiază, azi, 62 de ani de la înfiinţarea Radiodifuziunii române.Dintre ţările est-europene, nouă şi Albaniei „Cei 21” nu ne acordăsprijin economic. Din punctul meu de vedere (scuze), vina o poartădeopotrivă Puterea şi Opoziţia. După atâta bătaie cât au luatjumătate de veac, acum se bat între ei ca chiorii. Repet, consens total,nu se poate şi nu-i bine, contrariile se întâlnesc. Măcar în vremuri dereconstrucţie. Cum e posibil să fie atâta duşmănie? Unii urlă că s-ausăturat de România […] În codul penal pakistanez se introducepedeapsa cu moartea pentru cei care îl supără pe Mahomed!

Vremea s-a încălzit şi-i senină. În meciul de şah Kasparov-Karpov,

scor 4-4. Lucrez pentru comanda implicatului Tase, de la cea maibună foaie din ţară, „Sinteze”. Nişte bucăţele publisticoide. Avenit Vio (marele eveniment al microclimatului nostru). Zice că vacădea guvernul şi ea îl admiră (mai puţin acum decât îndecembrie) pe Roman cel sprâncenat. Deocamdată, ele se uită lafilmul „A fost odată un ticălos”.

Ascult radioul, caz rar, împreună cu consoarta. Presupun că pedumneaei o interesează numai persoana mea, întrucât ce„trăncănesc ăştia” se scrie şi la ziar, se aude şi se vede şi lateleviziune. Liberalizarea preţurilor nemulţumeşte pe braşoveni şibucureşteni, habar n-am cum devine asta. Petrică susţine căliberalizarea va crea convulsii, dar sunt măsuri pentru a stopaderaparea. Ambasadorul SUA la Naţiunile Unite arată că vor ficonfiscate fondurile Irakului din străinătate pentrurecompensarea statelor care au avut de suferit de pe urmatensiunii din Golf. Tensiuni între ortodocşi şi greco-catolici, de aiae necăjit, pe semne, Gherasân. Acestui bărbat neverosimil nu poţisă-i dai de capăt. În Transnistria se produc mari tulburări, situaţiae foarte încordată. Adevărat sau nu, Gorbaciov se arată îngrijorat,vrea păstrarea integrităţii Republicii Moldova.

În ţară mai plouă pe alocuri, la Bucureşti şi pe aici, temperaturaoscilează între 10 şi 19 grade C. Numai că La Bucureşti sunt şidemonstraţii […] Am o stare de somnolenţă, aşa mi se întâmplăcând prind noaptea o bucată de somn mai bună. După ore, vinegigantul Sandu Brezeanu la mine, vine şi vecinul Iosifescu să-i dau„România Mare”, pe care n-o am.

3-4 nov., sâmbătă-duminică. Dimineaţă citesc orbitoarele„Sinteze” şi din cartea lui Apostol Gurău, fac un plan al capitoluluide roman care a mai rămas. Încerc să prind Iaşii, pe Alexandru.Zadarnic. Mie nu-mi spun ce e cu tata din două motive, parcă ammai spus: ori e foarte bine, ori e foarte rău (şi nu vor să-mi creeze


183 184

stări deprimante, pe un fond hipersensibil la veşti nefericite).Scriu în jurnal. Monomania nu mă iartă. La Câmpina nu se

întâmplă mare lucru, confruntări locale şi minimale. Reduc lamaximum. Petre va efectua o vizită la Bonn, la invitaţia lui Kohl.Năstase se întâlneşte cu ungurii şi face, bineînţeles, declaraţii. MirceaSnegur se întreţine cu Gorbaciov şi cere, de la televiziuneamoscovită, restabilirea ordinii în Basarabia. Vernisajul ExpoziţieiBrâncuşi la New York. S-a aprobat înfiinţarea a peste 100 de societăţicomerciale. Se acordă un credit de 300 milioane de dolari pentrucentrala atomică de la Cernavodă, continuare a proiectului canadian.

Vreme răcoroasă, dar nu friguroasă. Diana iar se pregăteşte deo nuntă, la Buzău. Drăguţa Vio iese cu mămuca ei şi ambele facdiverse cumpărături. Manifestanţii strigă, fluieră, guvernanţii daudin colţ în colţ. Eu şi Vio vedem filmul „Magnificul” cu Jean-PaulBelmondo şi Jaqueline Bisset.

Iese un soare ca mierea (poetic!), bună vreme pentru o excursie.Egal şi nul, la Ploieşti şi aici (Poieniţa). Georgel aduce pe unpărinte şi pe copilul lui minune, să văd dacă e bun de ceapa ciorii.[…] În sfârşit, telefon de la Alexandru, tata e încă în spital, dar evindecat. Nici el nu s-a dus la spital, la Galaţi, i-au luat carnetul deconducere… Vine Diana de la nuntă, zice că se mărită cu băiatulacela. Mi se pare cam pripită treaba, eu am râs n-am spus nimica…

5-7 nov., luni-miercuri. Mitinguri de solidaritate cu românii depeste Prut, la Bucureşti şi Sibiu. Vor fi scoase la licitaţie toatespaţiile comerciale şi turistice. Pentru stabilirea ordinii şi liniştiipublice, Ministerul de Interne ia hotărârea să intervină pentrurepunerea circulaţiei în drepturile ei, să se introducă prerogativelestatului de drept. Snegur strânge hăţurile. Belgia şi Olanda solicităo întâlnire de urgenţă a celor 12 din Comitetul Economic European(CEE) pentru a determina Bagdadul să-şi revină în simţiri.

Se anunţă ploi în Banat, Crişana şi Maramureş. Valorile termice

sunt pozitive. La noi e soare şi bine, totuşi timpul se va mai răcori.O conduc pe Vio la autobuz pentru plecarea la Bucureşti şi, fărănici un efort, dau peste Doru, Georgel, Ghiţă Corbul şi Dan Preda.Manifestaţie în Piaţa Universităţii, ritm bine pus la punct.Intervine poliţia.

Regret că nu am vigoarea de povestitor a cronicarilor noştri. Dauvina pe existenţa prea multor evenimente la ordinea zilei, unele nuatât de importante, într-un timp limitat. Totuşi jurnalul nu e ocronică nici un roman, el dacă nu înregistrează şi banalităţile, oricâtde anoste, dacă nu cade adesea în truisme şi repetiţii, nu se cheamăjurnal. […] Se constituie o comisie unită guvern-sindicate, Roman econtestat de Opoziţie că n-a fost confirmat de Parlament. Se reiauaudierile privitoare la evenimentele din 13-15 iunie. ControverseCeontea-UDMR. Gorbaciov va întreprinde o vizită în Germania,problema externă acută rămâne tot cea din Golf. Vremea se maiînfrigurează. După şapte ore în Camera Deputaţilor, se adoptăLegea referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă. AdrianSeverin se duce în Franţa pentru a prezenta programul de reformă.Năstase la Roma cu Gianni de Michelis. Ungaria e prima ţară fostăcomunistă, care e primită în Consiliul Europei. Presa independentăanunţă apariţia Alianţei Civice (AC), care reuneşte sub tutela eidiverse grupări, cum ar fi, de pildă, Asociaţia 15 noiembrie dinBraşov, Solidaritatea Universitară.

Telegrame sovieticilor cu ocazia lui 7 Noiembrie, ziua lornaţională. Paradă militară la ei, SS25 ar fi cea mai grozavă armămilitară…

8-9 nov., joi-vineri. Sfântul Mihai. Parlamentul discută desprepreţuri, pro şi contra. Abuzuri de preţuri, preţuri umflate ilegal,aşezarea preţurilor pe o bază reală, măsuri luate în pripă. Lalucrările Parlamentului participă şi o delegaţie parlamentarăaustraliană. Iar s-au adunat câteva sute de persoane pe carosabil,


185 186

poliţia îi „apără”. La manifestaţia de la Moscova cineva trage două focuri de

armă, teroristul este imobilizat, unii poartă portretul lui Stalin, sestrigă „Jos mâna de pe Lenin!”. Ripostează „radicalii” în frunte cuBoris Eltîn, care cer „jos comunismul”. Backer la Moscova cuŞevardnadze. Wałęsa spune că va renunţa la conducerea„Solidarităţii”, după alegerea sa la preşedinţia ţării.

La Bucureşti, minus 3 grade, la noi 4-6 dimineaţa. Nu maivorbesc despre catastrofa Dinamo-Sporting Lisabona. Incalificabil.Mă asistă la oră dna Gabriela Teodorescu de la Inspectoratulşcolar. „Noapte de decemvrie” de Macedonski, la a XII A. Elevii,foarte buni. O conduc pe dna inspectoare la autobuzul pentruBreaza, îi este frig, insp. şef Nica îi zburătăceşte prin judeţ. IonDumitru e pe la şcolile generale. Pe Diana n-o asistă pentru că vaveni la inspecţia pentru definitivat.

Ia naştere firma-consignaţie „Pelsev” (Pelceac & Severin).Prima minune capitalistă în urbea Magului Hasdeu. Ion Iliescupleacă la Tokio, participă la sărbătorirea încoronării împăratului.Agenţia Tass: Dictatură militară? La Paris, sub conducerea luiMichel Rocard, reuniunea miniştrilor pentru reforme în estulEuropei, participă Adrian Severin şi Eugen Dijmărescu. Laalegerile prezidenţiale din Irlanda o femeie, dna Robinson, areprima şansă. O sută de ani de la naşterea lui Charles de Gaule.Demonstraţie la Timişoara împotriva preţurilor.

Telefon de la Alexandru din Iaşi: Tata a murit!

10-13 nov., sâmbătă-marţi. Alexandru a mai apucat să-mispună că „i-a stat inima”, Caterina, sora noastră, e la Galaţi să-i iatrupul neînsufleţit de la spital. Om în putere chiar la 82 de ani, n-afost nimeni lângă el să încerce o resuscitare…Am, ca şi în cazulmamei, sentimentul că nu-i adevărat. Pierdere a controluluirealităţii […]

…………………………

14-16 nov., miercuri-vineri. La Galaţi, trec pe la Universitate,discuţii fructuoase cu Valentin (Ţurlan) şi cu Mitică (DumitruTiutiuca). Neapărat să vin din primăvară la catedră, să intru înfuncţiune, cu sun simulacru de perfecţionare. Facem, eu şi şeful decatedră Mitică, „un plan” al temelor de istoria literaturii române.Scriu un articol la „Viaţa nouă” cu modul în care s-a produsdecesul la Spitalul judeţean, nici măcar nu l-au anunţat la timpfamiliei. La editură cu Vremuleţ, Mircea Mihai, Radu Mihăescu,Ion Chiric. Ajungem la „Mioriţa”, ei pleacă la Tecuci, eu rămân cuFrosin şi Gurău, de aici la gară…

Trei ani de la revolta bravilor braşoveni, preambulul revoluţieinoastre. Mitingul Alianţei Civice, nonviolent. La liceul „Petrol”,Gherasân e îmbufnat că „l-a costat scump să acopere niştecâştiguri”. Nu mă pricep deloc la afaceri. La Bucureşti, o delegaţiea ţărilor estice şi alta vest-germană, acorduri cu Pactul de laVarşovia pentru dezarmare. Şi o delegaţie a ParlamentuluiEuropean. Demonstraţii la Braşov, Bucureşti ş. a. m. d.

Reprezentanţi ai braşovenilor („15 noiembrie”) vin înParlament, cer ca justiţia să-i reabiliteze moral şi material peluptătorii anticomunişti de la Braşov din 1987. În capitala noastrăse deschide o secţie de presă a Parlamentului European. Ia fiinţăPSM sub preşedinţia lui Ilie Verdeţ, fost prim-ministru comunist.Miniştrii ţărilor baltice sunt oaspeţi ai guvernului francez.

Lucrez toată ziua fără prea mare spor. Diana pleacă la Bucureştiîntr-un autobuz coordonat de Doru Victorian. Îi duce gustări Vio(letei).

17-20 nov., sâmbătă-marţi. Am inima grea. Un acut sentimental vinovăţiei. Iau diazepam!? […] Primarul Ştefan Ciureldemisionează. Elţîn cere demisia guvernului Rîşcov, Gorbaciov –agitat. Victoire doarme… E o stare a ei normală, şi din cauze


187 188

autumnale, şi din cauza tensiunii mici.La sediul UNESCO se găsesc vorbe bune şi pentru România,

„très positif”. Timpul s-a încălzit aşa de mult, caloriferele fierbinţi,încât trebuie să dau drumul la geam. Ascult un concert DemisRussos şi răsfoiesc ziare. Tase scrie în „Sinteze” cu multă prudenţădespre violenţă.

Nemulţumiri, crâcneli la apariţia noului partid (PSM) de esenţăcomunistă. Se cere dârz interzicerea lui, feseniştii sunt vinovaţi deapariţia lui etc. Viorel Nicolae Oproiu este instalat nou primar alCapitalei. Toate mărfurile găsite în stocuri vor fi confiscate, puse lavânzare cu preţurile vechi […] Coroanele de flori depuse lamonumente, semnul crucii făcut cu exces de zel, zâmbetele largi,îmbrăţişările de operetă – toate acestea nu pot ascunde setea deputere. Toţi vor puterea. Populism, naţionalism, iluzii spulberate.Soluţia cea mai corectă este alternanţa democratică, separareaputerilor. „O ceas cu cuc o ceas cu cuc / ce iute mai trec anii / Îngoana vântului se duc” (Ştefan Baciu).

Marin Sorescu e tradus în limba albaneză (vol. „Vino să-ţi spunun cuvânt”). În urmă cu 10 ani murea la Paris Roland Barthes,accidentat de un camion când traversa strada…

21-24 nov., miercuri-sâmbătă. Cald, până la 15 grade, dar,dimineaţa, zero grade la Băneasa şi 5 la Filaret .PSM susţine că n-arede-a face cu comunismul. I-auzi! Miting fesenist, iese cuciomăgeală. Organele de ordine privesc ca la teatru. MargaretThatcher n-a obţinut majoritatea ca lider al partidului conservator.Fac figură de pieţar, iau gogonele pentru murături, ceapă…

Ion Iliescu e la Conferinţa de la Paris, Gorbaciov, Gonzales,Mitzotakis… Petre Roman pleacă pentru cooperări în ţările latino-americane (Columbia, Uruguay, Argentina). Urmează vizita luiAdrian Severin în Germania şi Marea Britanie. Membrii asociaţiei„21 decembrie” manifestă împotriva puterii, strigă, ameninţă, se

închină, spun rugăciuni în genunchi. Aparatul de ordine nu facefaţă terorismului, traficului, prostituţiei. Şi la Ploieşti seîntemeiază o demonstraţie de protest împotriva preţurilor […]

Lucian Pintilie povesteşte cum a făcut filmul „De ce tragclopotele, Mitică?”. Cică Raportul în Parlament al lui VirgilMăgureanu, şeful SRI, a făcut senzaţie, acuză în dreapta şi înstânga. Atenţie la Ungaria şi la alte „Agenţii”. O ţară democraticăare nevoie de un serviciu de securitate foarte puternic.Evenimentele din 13 iunie au fost „opera extremiştilor”. Veşti relede la Moldova cu „republica Nistreană”. Bush serbează cu oşteniiamericani Ziua Recunoştinţei. Saddam spune că nu va război, dardacă va fi nevoie, vor lupta cum numai arabii ştiu să lupte.

Cald cum nu s-a mai văzut. Moţăi ataşat de „Contemporanul”,„Convorbiri literare”, „Luceafărul”.

La Bucureşti, Simpozion internaţional pentru dezvoltare însud-estul Europei, progres constituţional, justiţie independentă,pentru o nouă securitate în Europa. Devansarea alegerilor în aşa-zisarepublică nistreană, îngrijorare, apel al lui Snegur pentru legalitate.

Lucrez. Mă asistă Ţuca-Vio. Victoire pune murături, vine„mirele” cu un ranţipliu nou până în pământ. Zice că e „ţărănist”,că a protestat multă vreme în Piaţa Universităţii, se miră că măculc aşa devreme, pe la 12 noaptea. Diana merită mai mult, măcarun liberal…

25-27 nov., duminică-marţi. Conducerea PNŢ, la mormântullui Virgil Madgearu cel suprimat de legionari. Îl întreb pe „ginere”cine a fost Virgil Madgearu şi zice că nu le are cu istoria. Miting laReşiţa, anticomunist, antiprezidenţial şi antiguvernamental. Serecomandă ignorarea alegerilor ilegale ale separatiştilortransnistreni, să se păstreze calmul, că nimeni nu-i va recunoaşte.Ciocniri la Sofia între opoziţie şi proguvernamentali. Bush aprobăşi-i felicită pe englezi pentru suplimentarea forţelor în Golf, dar se


189 190

manifestă pretutindeni pentru evitarea războiului.Niţă Petre mă sună la telefon şi-mi spune că are pe soţia lui la

seral, mă invită să-i văd „ferma”. Şi-o văd.Comemorarea lui Nicolae Iorga, 50 de ani de la moartea lui

tragică. Inclusiv la reuniunea celor două Camere. Se discută şidespre ceremoniile care vor avea loc de 1 Decembrie. RaduCâmpeanu şi Ion Raţiu îşi exprimă speranţa unei unităţi de voinţăla Alba Iulia. Ioan Alexandru se înflăcărează până la explozie.Vremea caldă, cerul variabil, izolat burniţează. La „şambra” luiGherasân pentru numărul din decembrie al „Evenimentului”.Diana şi cu Vio se pornesc la Bucureşti. Nicolae Manolescu începecomentariul la „epopeea” Levantul de Mircea Cărtărescu, iarEugen Simion scrie despre volumul „Interiorul unui poem” deŞtefan Aug. Doinaş. Ştefan Cazimir publică un lung studiu-eseudespre „N. Iorga şi profilul spiritual al popoarelor”. Pentru Tase:În revista „Polemici” (nr.6) de la New York un anume Al. Buicanscie un amplu „esseu”, „Posteritatea lui Bacovia şi <Istoria> luiG. Călinescu. Demolare a lui Călinescu.

Filmul „Robii” după Somersett Maugham, cu Bette Davis şiLeslie Haward. Eu am văzut şi varianta cu Kim Novak şi LaurenceHarvey.

28-30 nov., mercuri-vineri. Îl primim (eu şi Luncă) peinspectorul-poet Ion Dumitru şi-l plasăm, la inspecţia pentruDiana, de la Şcoala nr. 8. Onorariu de la „Sinteze”. Sărmanul Tase,ce se mai străduieşte, parcă-l văd meticulos şi moale! Inspecţia adecurs în condiţii excelente. Răgaz la „Muntenia” cu inspectorul,Gherasân şi Mişu. Acasă, Florin C. mă aşteaptă şi mă ia cu anasânala avocatul Şercău, vecinul dedesubt…

Reluăm legăturile cu Vaticanul. Senatul marchează unireaBucovinei cu patria mamă, manifestare populară la Suceava, înacest sens […]

Neaşteptat, în Anglia prim-ministru este John Major. În„Luceafărul”, infantilisme politice, la pupitru Agopian. CălinVlasie: parodie acidă în „Contrapunct”: „Ismail Barbu şi VadimTurnavitu”. Din păcate, încă nu ştiu despre Călin Vlasie.

Se iau măsuri pentru asigurarea aniversării civilizate a ZileiNaţionale. Deputaţii constată că la Ministerul de Interne dotarea eprecară. Vine Cezar Damian şi-i dau nota pentru „Tineretul liber”.„Un raport pentru (ne)liniştea noastră” se intitulează replicasemnată N.M. cu privire la Raportul SRI prezentat de VirgilMăgureanu în Parlament. Petru Dumitriu priveşte „ViitorulRomâniei”.

Plouă. Ninge…


191 192

XI. Decembrie. Şarpele cu clopoţei

1 dec., sâmbătă. Pentru prima dată, Ziua Naţională a României. Dela Alba Iulia răzbat colinde. Aici, azi, e un adevărat templu.Ceremonial, salve, Te Deum, serbări, artificii. Iau cuvântul: Ion Iliescu,Corneliu Coposu (proştii şi canaliile huiduiesc), Sergiu Cunescu, RaduCâmpeanu (liber, emoţionat şi emoţionant), Viorel Faur, udemeristul,tătarul, Claudiu Iordache, Ciontea, Victor Stănculescu… Alţii (borfaşii)cer „demisia” Preşedintelui şi a Guvernului. De Ziua Naţională, caz desălbăticie. O mai fi pe undeva aşa ceva? Dacă o ţinem aşa, rele vremurine aşteaptă. A nu se confunda ţara cu idioţii şi fanaticii… Serbăripretutindeni, Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Sibiu. DeclaraţiaParlamentului. Sub patronajul Academie şi a Ministerului de Interneare loc o sesiune de comunicări la Cluj, în legătură cu Marea Unire.

La Câmpina e cald. Vin peţitorii, familia Pâslaru de la BaltaAlbă. Stăm de vorbă, „petrecem” toată după-amiaza. Ca totromânul în sărbătoare, vedem un film, „Cuibul viespilor” după„Gaiţele”, cu Tamara Buciuceanu, Gheorghe Dinică, CocaAndronescu, Marin Moraru etc.

Ei se culcă, eu ascult ştirile şi notez numai atât: Irakul respingeultimatumul, manifestă şi ei împotriva rezoluţiei, se vor organizaîntrevederi până la 15 ianuarie pentru a se obţine retragerea dinKuweit, Gorbaciov şi-a amânat cu o zi vizita în RepublicaMoldova, găgăuzii şi nistrenii n-au venit în Parlament, BisericaCatolică cheamă să se voteze în favoarea lui Lech Wales, demisialui Lukanov…

2-4 dec., duminică-marţi. Oaspeţii pleacă, rămâne numai

tenerul pleşuv. Ninge cu fulgi mărunţi, temperatura e peste zerograde, apă pe jos. Fac o recenzie pentru Viorel Dinescu. Sloganedin „Dreptatea”: „Iliescu, ce mai stai, / Vine regele Mihai!”,„Demisia, demisia, / Ca la Sofia!”, „Revelion / Fără Ion!”Consoarta are premoniţii: „Sameni vânt, culegi furtună”.

Nu mai ninge. Îmi pare rău. Tenerul pleacă, peţita rămâne […]Victorie decisivă a lui Helmuth Kohl. Bush întreprinde o vizită în

America Latină. Mzowieczki cere să fie sprijinit Wałęsa, apoi săformeze un partid de opoziţie. Civilizaţie. Nava cosmică sovieticăpleacă în cosmos, e şi un ziarist japonez, care a şi început sătransmită veşti. Ministrul Năstase s-a întors de la New York, îninterviu spune că se va merge „spre un dialog constructiv, desubstanţă”. Confruntări în Parlament pe tema 1 Decembrie (seînvinovăţesc unii pe alţii, chemări la concordie). Ionel Săndulescucere demisia guvernului. Bat procesul-verbal de la inspecţia Dianei.

Vreme rece, senină. Întâlnire cu tataie Pietcu îmi povesteşte cebarbar s-au purtat feseniştii (şi ceilalţi, adaugă) la Alba Iulia. Laşcoală, destindere cu nea Vasile, Doru şi conu’ Mihăiţă pe tememai sărbătoreşti.

Alte ştiri anunţă întâlniri ale lui Iliescu cu reprezentanţi aidiasporei, plus prinţul Ghica. Ministrul american al apărării cereca Saddam să fie sancţionat numaidecât. Jelio Jelev e desemnatdrept primul om al Bulgariei.

5-6 dec., miercuri-joi. Îl visez pe moş Simion, fratele lui tata,care se preschimbă, fantastic, în diverse chipuri. Şi într-o caprăcare spune că „nu-i în viaţă, în altă parte”…

A fost ziua minerilor, Sfânta Varvara. Alte decrete, alte legi,şedinţă de politică externă. Doru Viorel Ursu şi-a încheiat vizita înSpania, Eugen Dijmărescu şi delegaţia pleacă în Italia, iar RăzvanTeodorescu şi delegaţia, în China. Bush umblă prin America deSud, în Argentina e linişte după lovitura militară. În Uniunea


193 194

Sovietică, un grup de „deputaţi ai poporului” cere instituirea stăriide urgenţă, expulzarea din Dumă a balticilor, a moldovenilor, cereajutorul armatei pentru salvarea patriei (sic). Resortisanţiialbanezi fug în Iugoslavia. Dl Iuga e tot în greva foamei…

Sporeşte aspectul hibernal, fulguieşte, ninge. Pentru prima dată,clasa de Filologie mă irită. Gherasân îmi aduce paginile 1 şi 4 din„Evenimentul” pe decembrie. Eugen Ionescu: „Sunt foarte bucurosşi vă mulţumesc că jucaţi piesa mea Ce formidable bordel! laBucureşti. Vă rog, de asemenea, să mulţumiţi celor doi traducători,Florin Nicolau şi B. Elvin, pe care nu-i cunosc şi vă doresc multsucces…Vă rog să credeţi în sentimentele mele amicale”. DespreVirgiliu nu s-a spus totul. Dovadă, Colocviul internaţional de laGubbio, unde s-au întâlnit mari latinişti din multe ţări.

7-8 dec., vineri-sâmbătă. A nins şi a plouat toată noaptea.Acum, plouă mai straşnic. Mă simt vinovat faţă de tata, cum amfost şi faţă de mama. N-ar fi trebuit să-i iau la Câmpina? Au fost eiîn spitale mari, la Iaşi şi la Galaţi, dar soră-mea n-a putut să se ţinăîn preajma lor, cred că au fost lăsaţi în voia sorţii […]

În loc să scriu la carte, mă ocup, ca de obicei, cu nimicuri. Iaupresa „toată”, iau şi solda şi ajung la tipografie. Mai este numaipagina 3 şi - gata. La Casa de cultură facem repetiţiile. La Club,dna directoare, consoarta, îmi arată cabinetele, interioarele, n-amfost până azi pe-aici. Merg şi la ore, după cum Diana ia caleaBucureştilor, iar Victoire umblă pe la Breaza. Vine murată. Lamaşină bat câteva pagini, iar din Câmpina şi din ţară sunt aşa demulte ştiri, că abia mă abţin să nu consemnez câteva:

Anticipând sărbătorile, Belgia şi-a retrimis emisarii cu douămisiuni: oficializarea înfrăţirii oraşului Renaix (Ronse) cuCâmpina şi acordarea de ajutor umanitar destinat sistemului deînvăţământ şi sanitar. Şefului delegaţiei, Jean-Marie Hosped, i seacordă diploma de cetăţean de onoare al oraşului nostru. Crucea

Roşie din Kehl, oraşul-frate, aduce două TIR-uri la Spitalulorăşenesc şi la liceul „Petrol”. Aşa avem, prin Gherasân, hârtiepentru gazeta noastră.

La Santiago de Chile, George Bush e întâmpinat cu aplauze:„Go home!” şi cu intervenţia în forţă a Poliţiei. Echipajulcosmonauţilor acordă interviuri „de sus”. Delia Budeanu,frumoasă şi acră, îl ironizează pe Emanoil Valeriu, Anca Fusariu îlintervievează pe dl Iuga, bărbosul revoltat.

Noi vedem filmul „Anna Karenina”. Soţia, hipersensibilă,plânge cu două rânduri de lacrimi.[…] Bătăi în uşă. Lulu de la 8 areprobleme cu robinetele, doarme şi se inundă pe tot palierul.

Reflexul nu-mi dă pace: presă, radio […] „Climatul deînţelegere” pune în discordie puterea şi opoziţia în Parlament.Programe şi proteste, suspiciuni, tensiuni, responsabilităţi civice.Radu Câmpeanu nu-i de acord cu tentaţia puterii în GDS şi înAlianţa Civică. „Acţiunea politică a luat-o înaintea gândirii politice”, decide „oracolul de la Dămăroaia”. Irakul eliberează ostaticii, darnici gând să se retragă din Kuweit. Naveta Columbia „vede” cevarar prin galaxii, găuri foarte negre. Legea funciară, în Parlament.Tensiune enormă, Guvernul se ţine într-un fir de aţă ori aşa pare.

Cezar Damian vrea din tot sufletul să devină ziarist, aranjămun articol. Are stofă.

9 dec., duminică. La şcoală, mişcări didactice liniştite, ca aleunui lac bătut de vânt. Încă puţin la maşina de scris, spre încheierea„opului” romanesc. Iubitul Costică Radu întrevede o existenţăluminoasă a gazetei noastre, să treacă sub patronajul Ligiiculturale. Gherasân se teme că poate pierde frâiele financiare, caresunt deja ofticoase. Primăria se plânge de alte angarale, e în pragulbilanţului, de unde reiese că serviciile către populaţie şiaprovizionarea sunt „îngreunate”. Conducerea ICSM-ului „iadecizii ferme” în privinţa spaţiilor excedentare, solicitanţilor li se


195 196

pun beţe-n roate. Primarul Bucur şi vicepreşedintele Cautiş sunt deacord ca toate spaţiile nefolosite, de pe raza oraşului, să fie date înfolosinţă diversă, locuitorilor. Multe spaţii din urbe au devenitgropi de gunoi, cuiburi de infecţie. Dar solicitările de locuinţe nu seadresează Primăriei, ci conducerii întreprinderilor şi instituţiilor,cu aportul sindicatelor etc. „Ştirişti” noştri scriu despre preotulIoan Robescu de la Lunca-Mare, „omorât de securitate”. Dar eisunt şi literaţi get-beget, compun versuri şi proză (Doina Ilie,Gherasim Rusu Togan, Mih. Lupaşc), scriem despre Nichita,Creangă. Teodor Victorian traduce din Bulat Ocudjava („Cum IvanIvanîci a fericit o ţară întreagă”). Ce mai vorbă lungă, e o dinamicăpolitică şi culturală cum n-a mai fost vreodată pe lume.

Socio-politichie? Scurt, că timpul costă bani, tot am căzutpradă, ca un muscoi în plasa păianjenului. Studenţii conduşi deMarian Munteanu protestează ultimativ: Demisia! PrimăriaCapitalei nu mai aprobă demonstraţii, marşuri („concertate”)pentru mâine Radu Câmpeanu s-a întors din Elveţia, a vorbit înnumele ţării, Regele Mihai a fost invitat la Timişoara cu prilejulzilei de 22 decembrie. În Golf sporesc ostilităţile, comasări detrupe, ostatecii americani eliberaţi, în Serbia-Muntenegru au locprimele alegeri democratice de după război. În Polonia, ultimultur de scrutin, 58% pronostic în favoarea lui Wałęsa. Furtună dezăpadă în Anglia, oprirea circulaţiei şi a electricităţii. De ce nuninge puţin şi la noi? Numai „furtuni” de scandaluri? Lunadecembrie era cea mai frumoasă pentru mine şi, cred, pentru toţiromânii, sărbători, omăt, vacanţă… Îmi place mult când ninge.

10 dec., luni. Anghel Rugină susţine că propunerea sa dereformă economică e cea mai bună cale. El cere să se dea oproclamaţie pentru lămurirea populaţiei. Victorie categorică a luiLech Wałęsa. Astăzi se încheie la Bucureşti Conferinţa asupradrepturilor omului. La Sinaia ia sfârşit Convenţia PNL-aripa

tânără. Convenţia de la Cluj o alege staroste pe Doina Cornea,alături e marele teoretician literar şi european Adrian Marino.Liga studenţilor îşi termină şi ea lucrările la Timişoara, obiectivprincipal: grevă generală. Şevarnadze şi Backer, la Huston, dezbatreducerea armamentului strategic. Piaţa Comună se pregăteşte săacorde ajutor alimentar Uniunii Sovietice. În acest timp, cei doicosmonauţi ruşi, plus japonezul, se întorc pe pământ.

Un front de aer cald face temperaturile pozitive. Mergem latipografie, eu şi Gherasân, luăm numărul pe decembrie al„Evenimentului”. Dl Bălu (dânsul nu are nimic în acest număr) seretrage din colectivul de redacţie al revistei noastre, dar ştim de ce.Se deduce că nu e de acord că Gherasân s-a autointitulat„redactor-şef”, era mai bine democratic, apoi nu-i în spiritgazetăresc să apari cu mai multe semnături în acelaşi număr, deacord, şi mai cred că nu-i convine „orientarea” care nu prea seorientează politic unde vrea dânsul. Mie cel mai mult îmi palcecum scrie Viorel Cernica, de exemplu, „Însemnare despre măsuraumană a limbii”. Cumpăr „Roza vânturilor” de Nae Ionescu şi„Gog” de Giovanni Papini. Mă precipit la citit […]

11-12 dec., marţi-miercuri. Azi se întâlnesc cele două camere sădezbată tulburările din ultima vreme (?) şi proiectul de Constituţie[…] Irakul susţine că nu va ceda nici o palmă de pământ dinKuweit. Slobodan Miloşevici câştigă alegerile în Iugoslavia.Năstasae e în Grecia pentru contracte. Premiile Nobel au fostremise ieri la Stocholm, iar cel pentru pace, la Oslo. Povesteşte neaVasile că şi studenţii gălăţeni de la Politehnică vor intra în grevăgenerală. Ce revendică?, întreabă reporterul un student carerăspunde cu un „ă” prelung. Mă priveşte ironic, că-s gălăţean şifiindcă intenţionez să merg acolo ca profesor asociat.

Încălzirea continuă, nu mai plouă, corectez teze… Seara, filmul(nu scapă!) „Câştigul surpriză”, cu James Stewart şi Paulette Colbert.


197 198

Noaptea plouă iar, fără oprire. Notez dimineaţă ce-am văzutaseară la actualităţi şi ascult în zori la radio, am ziarele şi revistelela îndemână. Iată, brevis: Comisia de redactare a Constituţiei(Iorgovan, Lăzărescu explică „secretele” importantei iniţiative. ÎnSenat, televiziunea e luată la refec, 25 de salariaţi au cuvântat şi 15senatori. În Camera Deputaţilor, comisia financiară comenteazădrepturile eroilor martiri. Bogdan Baltazar mi poartă cuvântuldespre colaborări financiare, bancare, îmbunătăţiri funciare şieconomice ş.a.m.d. Liga studenţilor din Timişoara declară gravă,organizează pichete, studenţii de la Tirana demonstreazăîmpotriva ultimului bastion stalinist.

Plouă, plouă uneori în rafale, în Bucegi ninge viscolit. A apărutprimul număr al revistei”litere”, editat de Cartea Românească.Excelente traducerea „Recviem pentru un vechi cadavru” deVintilă Horia şi „Cearta sufletului cu trupul” de Pavel Chihaia.Zâmbire: Immanuel Kant a fost femeie!

13-14 dec., joi-vineri. Ieri, în Parlament, Adrian Severinrăspunde la interpelări, în special privitor la redresareaeconomică. Doina Cornea a întemeiat un „Front antitotalitar”,reclamă demisia guvernului şi constituirea unui „comitetdirigent”.Tot ieri, Parlamentul a votat legea funcţionăriiMinisterului de Interne şi legea suspendării cetăţeniei românecelor care aduc prejudicii ţării. A început Congresul AlianţeiCivice. Eşec în discuţiile dintre cele două Corei. CongresulPartidului Naţional Creştin de la Chişinău al Mihai Carp, deputatPNL. Demisionează din partidul său şi devine „independent” înCameră. Greva studenţilor continuă, „pichetele” nu îngăduieintrarea la cursuri. Dl Mihai Şora, ministrul învăţământului, spunecă totul se petrece paşnic. Vio vine acasă. Bagdadul e de acord caBacher să viziteze Irakul pe 12 ianuarie. E cam aproape de 15!Slobodan Miloşevici, noul prezidente al Serbiei, cere consens

pentru ieşirea din impasul constituţional. Îi fac o vizită lui neaNorel Manea la invitaţia sa prietenească. La politică e feroce.„Trebuie lichidaţi, împuşcaţi, spânzuraţi”. Iepuraşii au devenithiene, viermii s-au transformat în vipere. Lichidăm şi noi maimulte pahare cu un vin nemaipomenit.

Visez urât, un sinistru, apocalipsă, ca în „Guernica”. Mătrezesc imediat şi mă amuz pe seama coşmarului, înseamnă căsunt impresionabil, efect al discuţiei cu nea Norel. Că ploaia nu-icauza, cum susţine consoarta. Îi expediez lui Ion Chiric, pentru„Porto-Franco”, textul solicitat. Ultimul episod din „AnnaKarenina”, cu Nicole Piaget (Anna), Robert (?) Wilson (Vronski).Victoire îşi şterge lacrimile pe furiş…

15-16 dec., sămbătă-duminică. Mă trezesc pe la 4 şi nu mai potadormi. Citesc „România literară”. Dan Deşliu adresează „Scrisoaredeschisă către Nicolae Ceauşescu”, patru coloane de revistă. A fostdisident: „Am avut un prieten de tinereţe, inginerul GheorgheUrsu, activist, cândva, în organizaţia universitară Bucureşti. A fostschingiuit de nişte securişti zeloşi, mai acum trei ani, pentru căscrisese ceva într-un jurnal intim. A murit sub tortură, domnulepreşedinte, cum –a mai întâmplat şi cu alţii, nu puţini.. dar ca DoinaCornea, care n-a făcut decât să-şi apere dreptul la opinie, garantatde constituţie, cum fac şi eu, chiar în acest moment?” (9 martie1989). Henriette Yvonne Stahl, „Amintiri despre Iorga şi Enescu”.Gheorghe Crăciun. „O femeie de carne, o femeie de fum”.

Vreme caldă, umedă şi plângăcioasă. Marian Munteanu a fostales preşedinte al Alianţei Civice; vor urma, prin rotaţie,Baladiana, Băcanu, Manolescu, Stelian Tănase, Şora, Iuga.Declaraţie a Departamentului de Stat al SUA la aniversarea unuian de la Revoluţia română: pace, nonviolenţă, prosperitate,întărirea democraţiei. Nicu Vlad nr. 1. Cei mai buni antrenori defotbal ai lumii: Beckenbauer, Milutinovici, Bilardo. Cei mai buni


199 200

fotbalişti: Lothar Matheus salvatore Schilaci, Diego Maradona.Întâlnirea Comisiei pentru cultură şi mass-media a Parlamentului

cu părţile în divergenţă ale televiziunii.Cu două pastiluţe am dormit şapte ore. Câteva partide din

opoziţie se întrunesc şi fac o alianţă pentru un guvern de coaliţiecare va salva ţara de la pierzanie. Timişorene organizează osărbătorire proprie a unui an de la victoria Revoluţiei, programul epublicat în „Adevărul”. Vreme neguroasă, încât trebuie ţinut beculaprins. Nu-i frig. Aş vrea să ningă. Fac o recenzie dublă la recentelecărţi ale lui Ion Chiric şi Ion Panait. La televizor, imagini de larebeliunea legionară. Imagini cu Liviu Rebreanu de prin 1930!Dezvelirea statuii lui Mihail Săulescu, alo Predealul! Transmisiunede la Timişoara, oraşul erou, împotriva celor de la putere, inclusivParlamentul. Manifestanţi vin în Piaţa Universităţii, intervinscutierii şi deblochează. La Chişinău, Adunarea Poporuluiproclamă Republica Moldova, autonomă.

17-18 dec., luni-marţi. Manifestările comemorative de la aucontinuat cu veche Timişoara, azi va fi zi de doliu. Rosteşte undiscurs Petre Roman, respinge „suflarea pustiitoare”, va rămâne„partener cu înţelepciune”. Nu va ceda, va rămâne pentru a-şiîndeplini mandatul. În Piaţa Unirii din Iaşi, adunarea sprijină„solidaritatea cu cauza sfântă” a Republicii Moldova,independenţa ei. Bagdadul nu doreşte să abordeze serios dialogul,Bush e dispus să meargă la Bagdad. La nevoia noastră de imaginaradăugăm, în primul rând, filmul. Cel văzut aseară şi-a plasatacţiunea în Transilvania. Eroul, John Moriz (Anthony Quinn),căsătorit cu Suzaba (Virna Lisi) trece prin mari avatarii: e luatdrept evreu (jandarmul care o jinduia pe Suzana îl declară aşa) şitrimis la săparea unui canal. Evadează cu un grup de „vrei ai săi”în Ungaria. E trimis ca „ungur” în Germania, e socotit exponenttipic al germanismului din secolul al XV-lea şi-i făcut SS-ist. Îiajută pe prizonieri să evadeze, soţia e forţată să divorţeze, Traian,

fiul popei, (Sergio Reggiani) , e împuşcat, germanii sunt înfrânţi,Quinn ajunge la Tribunalul de la Nürnberg, doi ruşi au violat-o peSuzana, are un copil de doi ani, pe lângă cei doi băieţi ai lui„Iankel, Janos, Johan”. E absolvit de vină, soseşte „acasă”,fotografiile ziaristului, zâmbetul larg al lui Johan salvatorul.

În Parlament e comemorată revoluţia care a izbucnit îndecembrie la Timişoara, e condamnat „mitingul” de ieri pentrureacţii grobiene şi bestiale. Altercaţii, Dumitraşcu, Radu, Ceontea,dur Patriciu împotriva lui Radu Câmpeanu, acesta nu replică darse desolidarizează de Cerveni. Iliescu, Roman, Claudiu Iordache,,Radu Câmpeanu se întâlnesc în ideea de a se forma un guvern deconcentrare naţională. Problema e ce vor spune celelalte 80 departide,peste 100 de asociaţii care,”nepolitice”, vor puterea. Seaplaudă constituirea Republicii Moldova…

19-20 dec., miercuri-joi. Alianţa Civică cheamă la miting pe 21decembrie, paşnic, în haine negre. Werner, secretarul NATO, neurmăreşte evoluţia (involuţia), vrea să ne ajute. Occidentale spuncă ajutorarea Moscovei are ca scop asigurarea păcii în Europa.Data de 3 ianuarie a fost desemnată ca data limită întâlnirii dintreSaddam şi James Bacher. Bush ameninţă că dacă nu există oînţelegere, vor ataca Irakul, nu ca în Vietnam, ci va fi o loviturărapidă şi fatală […]

Îi scriu lui Mache Vremuleţ în legătură cu noua mea idee de aface două părţi din cartea mea. Kasparov-Karpov: 11-9. După ore,închei situaţiile, acasă citesc „Iubirea şi Occidentul”, cartea luiDenis de Rougemont. Ticu Dumitrescu citeşte un text prin careafirmă că n-a fost şi nu este legionar, că-i dă în judecată pe cei careau spus asemenea enormitate. Primarul capitalei cheamă laraţiune, la demonstraţii comemorative decente. În Parlament,proiectul legii funciare. Zgomotul şi furia.

Dan Preda ciripeşte la radio, sumarul presei. În „gospodăria”noastră nu se face nimic constructiv, după o lună nu a fost


201 202

vânturată varza. Trimit felicitări, le scriu lui Alexandru şiCaterinei, nu pot merge la praznicul de sâmbătă, deşi mi-ar face omare plăcere, explic motive credibile… Fulguieşte nervos şimărunt. Ninge toată ziua aşa, fără să se depună. Diana stă toatăziua la şcoală, devotament cam tălâmb. În Luceafărul, Agopian eacid, Dan C. Mihăileascu trage în stilul lui sincopat, care va să zică– dialogal, conversativ; în scris băiatul, că verbal are un maredefect de pronunţie a cuvintelor. Dar el e scriitor, nu orator.

21-22 dec., vineri-sâmbătă. Adorm repede, dar mă deştept laora 2. Readorm după o oră cu aerisire, ceai şi diazepam. Aflu că laTimişoara fu manifestări dure. Claudiu Iordache huiduit, fluierat,îşi depune, simbolic, mandatul. Proteste vehemente ale feseneului.În Parlament altercaţie pe subiectul legii funciare. Restituirealăcaşelor greco-catolice, cred că spre liniştea ciufutului Gherasân.

Ştire-bombă. Şevardnadze şi-a prezentat ieri demisia, pentru ase opune, astfel, dictaturii sovietice. Îşi exprimă gratitudinea faţăde Gorbaciov, acesta dezaprobă hotărârea marelui premier, voiasă-l numească vicepreşedinte al Rusiei. Toţi politicienii democraţidin lume regretă enorm. Gorbaciov se întâlneşte cu deputaţii dinRepublica Moldova şi-i asigură că va declara nule „republicile”găgăuză şi nistreană.

Profesorul Anghel Rugină, de pe la Tecuci de baştină, a fost alesmembru de onoare al Academiei Române.

Avem consiliu profesoral, apoi încep elevii cu colindele,conduşi de fata lui Sandu Brezeanu… Acasă la noi e Gherasân,povesteşte despre circul făcut în biserică de Ciupală şi Onea laînmormântarea lui Dan Rădulescu, spre stupefacţia părintelui.Onea plânge urlând, Ciupală incriminează „puterea comunistă” […]

„România literară” a crescut la 10 lei. „Cui i-e frică de AlianţaCivică?”, întreabă N. M. Puterii actuale, îşi răspunde. PremiileAteneu: Z. Ornea, Laurenţiu Ulici, Nicolae Dabija şi Leo Butnaru,

Eugen Uricaru şi Cristian Teodorescu. Unde ne sunt scriitorii, seîntreabă altcineva. Răspund şi eu într-un articol ce se mai întâmplăcu condeierii în anul de graţie 1990. Şi pronostichez cu scepticism.Lucian Pintilie. „Trist an şi solda-i mică”.

Vreme senină. Diana pleacă la Balta Albă. La telefon vorbesc cuTiutiuca şi-mi spună că postul „meu” nu-i dat publicităţii.

Un an de la Victoria revoluţiei. În ţară, aniversări, comemorări,coroane, parastase, recitaluri de colinde, tulburări stradale. Aşa-i laînghesuială. Are loc dezvelirea unui monument la Cimitirul Eroilor.

23-25 dec., duminică-marţi. Primim telefoane şi ilustrate cuurări de "Sărbători fericite". Şi vom mai primi, după câte ne dămseama... Azi, facem şi noi acelaşi gest sufletesc şi sărbătoresc.Pentru cunoştinţele cele mai apropiate, rude, prieteni. În plus, eudau şi câteva telefoane, dintre care le menţionez aici, pe cele cătreadmirabilii Tase Călin, zis Padre, şi Remus Zăstroiu, zis Grecul. Zide odihnă, scriu o recenzie. Mă supăr pe Vio, nu vrea să scrie nimicpentru „jurnalul Calliopei”, personaj din romanul-jurnal. Vincopiii cu Moş Ajun. „Ne daţi, ori nu ne daţi?”. Nici Adina nu vinesă dea o mână de ajutor, vreau să aflu psihologia adolescentelor.Cel mai bun este tot un film: „Poveste din Philadelphia”, cuKatherine Hepburn, James Stewart şi Carry Grant.

Bună dimineaţa la Moş Ajun. Minus 40 de grade în vestul SUA,15 persoane şi-au pierdut viaţa. La noi e rece (aici minus 4-5grade), în special în Transilvania e rece, în Moldova sunt înnorări.Lucrez la maşina d scris, Victoire şi Vio merg în piaţă şi cumpără,din belşug, carne de pasăre şi de porc. Gherasân a plecat iar înArdeal, ne spune Carmen, ţărănistă foarte mâhnită. Ocompătimim. Ne promite un molid. Vin elevii mei de la a XI-a cucolinda. Înseninare. Colinde pretutindeni în ţară. Ştirile suntnumai externe, protagonişti Gorbaciov şi Saddam. Primul eîmputernicit să facă ordine în republici, al doilea ameninţă căprimul atac va i împotriva Israelului. Şi când te gândeşti că muţi


203 204

sunt de partea Irakului, te apucă uimirea interogativă…Crăciunul. Vreme frumoasă, dar rece. Apel la pace şi dreptate

de la Patriarhul Ierusalimului. Victor Babiuc, ministrul justiţiei,comunică un apel al primului ministru: să fie identificaţi şipedepsiţi toţi marii vinovaţi ai „epocii de aur” şi din timpulrevoluţiei din decembrie. Slujbă de Crăciun la Patriarhia Română.Politrucii sunt reduşi la tăcere, nici un ziar, nimic la radio, latelevizor despre ei. Vio aranjează bradul (molidul). Luminaţii înoraş, colinde, colinde…

26-27 dec., miercuri-joi. Regele Mihai şi soţia sa au venit în ţarăcu un avion privat. I se cere returnarea dacă a venit neoficial, fărăvize. Cei mai mulţi se îngrijorează până la înspăimântare deaceastă „rezolvare” Nu caracterizez situaţia, vreau doar să spun căţara se adânceşte în discordie, ceea ce e trist. Apeluri de pace,dialog, raţiune. Scandări: „Iliescu de Crăciun / Este porcul cel maibun”… Boris Elţîn cere ca Vinerea Mare şi Crăciunul să devină zilede sărbătoare la sovietici.

În afară Golful atrage cel mai mult atenţia […]. Se instituieproiecte de legi în Republica Moldova, pentru trecerea laeconomia de piaţă.

Vine Diana cu amorezul ei după ce au trecut prin Bucureşti. LaActualităţi, discuţii de part et d’autre despre nefericita întâmplarecu regele. Pe ecran, „Melba”. La citit, pagini din „Roza vânturilor”.

Iarnă nu foarte rece cu urme de zăpadă. Cam minus 2 grade, celpuţin la Bucureşti. Tinerii pleacă la munte, Predeal sau PoianaBraşov, le recomand Pârâul Rece. India acordă ajutor în grâusovieticilor! Parlamentul de la Chişinău stabileşte zilelele naţionale,sărbătoreşti, care sunt în general religioase, fără 7 Noiembrie.Gorbaciov îl propune pe Ghenadi Ianaev ca vicepreşedinte alUniunii Sovietice. Slovenia şi-a declarat independenţa, dar nu sedesprind de Iugoslavia. Kasparov şi-a adjudecat iarăşi titlul de

campion mondial la şah. „România liberă” deplânge expulzarearegelui. Alte fiţuici (republicane!) îl prezintă pe fostul suveran ca peun invadator. Care a pătruns forţat în ţară.

Vizită a Mihaelei Gavrilescu, a Monicăi Zahanagiu, Victoire epe la Dida şi, apoi, la finii Pătraşcu.

28-29 dec. Vineri-sâmbătă. Vremea se încălzeşte, pe alocuriplouă, în alte părţi ninge. Producţie „dublă”, dar aprovizionareatot suferă. 28% din suprafaţa ţării a trecut în proprietatea ţăranilor.În direcţia Golfului se îndreaptă noi trupe americane. Atacul va fi înfebruarie. Se acordă lui Gabriel Andreescu premiul pentruDrepturile omului. După presă şi… margarină. Mă scufund în ziarepână apare Gherasâm şi Florin Daia. Acţiunea principală, manevrareaunor păhăruşe, dezbatere de fond: venirea în ţară a regelui,expulzarea lui. „Fraudulos!”, „legitim!”, cu argumentaţie savantă…

Ministrul de interne trebuie să informeze cum a „pătruns”regele în ţară. La Cotroceni, se întrunesc cei care au făcut parte dinprimul CFSN. Nu vin Doina Cornea, Ana Blandiana, DomokosGeza, Ion Caramitru, Gabriel Andreiescu […] Suntem primulimportator al SUA şi al treilea exportator. Teodor Stolojan prezintăproiectul de buget pe 1991. Prinţul Paul de Hohenzolleren e înţară, pe la Ţigăneşti, Curtea de Argeş, la mormintele strămoşilor.Israelul se teme de atacul Irakului prin Iordania.

Plouă. De fapt, ninge apos. Au fost desemnaţi marii noştrifotbalişti. 1. Gică Popescu, 2. Iosif Rotariu, 3. Dan Petrescu, 4.IonuţLupescu, 5. Lăcătuş, 6. Rednic, 7. Hagi (?), Lung, Timofte. Ar fi fotbună o ninsoare ca lumea, şi ar fi nins dacă era puţin mai rece. LaTeleenciclopedia, Victor Hugo, amorez până la moarte. Contraziceriacerbe pe tema regelui. La Cotroceni, toasturi cu membri aiambasadelor

Un policier cum „monştrii” Alain Delon, Jean Louis Traitignant,Renato Salvatori.


205 206

30-31 dec., duminică-luni. Fetele au schiat epuizant, acum tragpe dreapta, să se recupereze. Ultimele şedinţe pe anul cestea aleParlamentului, Senatul se va întruni pe 3 ianuarie 1991, ia CameraDeputaţilor pe 7. Spiritul sărbătorii la români se intensifică paralelcu jocul politic. Speranţe, bucurii, dezamăgiri, tristeţi. Wałęsa apropus un tânăr de 39 de ani în demnitatea de prim ministru. Ieri s-au comemorat 57 de ani de la asasinarea lui I. G. Duca. Angliatrimite spre Golf portavionul Invincibles. Romanul îmi ia multtimp, dar lucrez cu plăcere. Iubesc povestea. Literatura fără povestee ca nunta fără lăutari. La Cluj, Doina Cornea se află în fruntea unormanifestanţi. „Jos Iliescu!”, „Jos Guvernul!”, „Trăiască regele!”Scandări: „Re-ge-le Mi-hai!”, „Mi-hai!” Filmul „Cineva acolo sus măiubeşte” despre Rochy Marciano, cu Paul Newan.

Mă amuz, la radio, cu Paul Grigoriu şi Octavian Vintil. 31 dec.este ziua din an care îmi place cel mai mult. Aş vrea să ningă […]

Americanii fac tot ce e posibil pentru rezolvarea paşnică aconflictului din Golf. Parlamentarii români se întâlnesc cu lideriisindicali de la Timişoara, care îşi expun nemulţumirile. Primarulgeneral al capitalei discută cu Ministerul de Finanţe despreconstrucţii de locuinţe. Ies cu Victoire în oraş. Mai întâi, scriu încondica de la centrala termică: „Pe 30 şi 31 dec. a. c. n-a fostcăldură şi apă caldă. Ca pe vremea lui Ceauşescu. E cinevainteresat ca treburile să nu meargă bine tocmai în acestemomente?” Şi mai jos mă iscălesc. Citeţ. Trecem pe la Rodica,întâlnire cu Mişu Cosmineanu, ne plimbăm, e vreme frumoasă.Conjuncţie cu doftanistul Ciupală şi Bebe Văleanu, politici până înpânzele albe […]

Ciudăţenie. Adorm la prânz o oră. Înseamnă că mai pot lucra şisă particip la Revelion ca în prima tinereţe. Se poate face baie!

Începem Revelionul în trei şi continuăm la noi şi la familiaMirică, uşă-n uşă, nici nu le mai închidem. Programul la televizorne însoţeşte masa plină. Pupături, hăulituri, bubuituri, artificii…

C. Trandafir

207 208

Indice de nume

Abăluţă, Constantin - 49Adjani, Isabelle - 99Agopian, Ştefan - 49, 114, 158, 168, 189, 200Ahmatova, Anna - 127Albulescu, Mircea – 145Alecsandri, Vasile - 46, 102, 129, 155, 179Alexandru, Ioan - 74, 75, 107, 160, 188Anastasescu – 16, 104Andreescu, Gabriel - 90, 203Andriescu, Radu - 130Andronescu, Coca – 105, 190Antonescu, Ion – 68Arghezi, Tudor – 50, 94, 95, 162Aron, Raymond - 47Arşinel, Alexandru – 85Auden, Wystan Hugh - 49

*Backer, James – 136, 184, 195Bacovia, George – 61, 148, 188Badea, Ghiţă (Corbul) – 22, 25, 26, 71, 77, 152, 156, 183Baggio, Roberto - 131Balotă, Nicolae - 130Barbu, Eugen – 163, 166, 167, 171, 173, 189Barthes, Roland - 186Bates, Alan - 90Baudrillard, Jean - 137Băcanu, Petre Mihai – 20, 42,118, 130, 197

Bălăeţ, Dumitru - 10 Bălăiţă, George – 34Bălănuţă, Leopodina – 133, 145Bălu, Ion – 23, 40, 59, 60, 61, 129, 195Beckenbauer, Franz – 114, 198Bercăroiu, Victor – 19 Beşleagă, Vladimir – 71, 74 Bhutto, Benazir - 139Bibescu, Martha – 63Bârlădeanu, Alexandru - 159Blaga, Dorli - 173Blaga, Lucian – 51, 61, 86, 90, 94, 102, 173Blandiana, Ana, 18, 22, 25, 29, 46, 87, 90, 101, 114, 116, 146, 156, 177, 203Blank, Maxim - 175Bobu, Emil – 25Bogart, Humphrey - 94Bogza, Geo – 40, 74, 97, 116Bonnefoy, Yves - 147Botez, Mihai - 131Breban, Nicolae – 97, 127Brezeanu, Sandu – 175, 181, 200Bronson, Charles - 89Brucan, Silviu – 18, 23, 36, 38, 71, 128, 151, 152 Bucur, Eugen – 160, 194Bucurescu, Giani - 13 Bush, George – 126, 139, 153, 155, 167, 174, 187, 188, 191, 193, 198, 199Buzea, Constanţa – 97Buzura, Augustin – 130, 148, 151

*Calciu-Dumitreasa, Gheorghe – 59, 130Camus, Albert - 106Caragiale, Ion Luca – 54, 61, 64, 67, 73, 95Caragiale, Mateiu - 54Caraion, Ion – 46, 158Caramitru, Ion – 15, 17, 18, 77, 203


209 210

Carandino, N. - 97Carreras, Jose - 134Carter, Jimmy - 92Cassian, Nina – 13, 168Cautiş, Gheorghe - 194 Cazan, Elia – 132Cazimir, Ştefan – 55, 62, 188Călin, Constantin (Tase) – 35, 36, 42, 117, 146, 148, 173, 174, 179, 181,

186, 188, 201 Călin, Liviu - 34 Călinescu, G(eorge). – 86, 174, 188Cărtărescu, Mircea – 97, 116, 188Câmpeanu, Radu – 38, 41, 45, 71, 78, 79, 83, 85, 86, 89, 92, 97, 104, 110,

124, 150, 159, 176, 178, 188, 190, 193, 194, 199Cârneci, Magda – 97Ceauşescu, Nicolae – 10, 12, 13, 14, 16, 25, 27, 30, 31, 33, 37, 41, 58, 60,

75, 134, 151, 158, 167, 197, 204Ceauşescu, Nicu – 18, 98, 160Ceauşescu, Zoe - 21, 164Cernica, Viorel – 91, 195Chaplin, Charles - 88Chifu, Gabriel - 97Chiric, Ion – 132, 168, 185, 197, 198Chirilă, George - 55Chirobocea, Ion – 43, 69, 75, 104, 111, 133Ciobanu, Mircea – 34, 100, 101, 116, 140Ciobanu, Lina - 166Ciocârlie, Livius – 48, 138, 168Cioculescu, Şerban - 55Ciupală, Alin – 72, 119, 134, 178, 200, 204Cioran, Emil – 13, 46, 48, 105Ciută, Gheorghe (Georgel) – 25, 30, 111, 117, 120, 140, 182, 183Cochinescu, Ioan Mihai - 46Codreanu, Theodor – 146Cofariu, Mihail - 67Comăneci, Nadia – 142

Conchon, Georges – 147Condurache, Dan - 149Condurache, Val - 175Constantin, George - 145Coposu, Corneliu – 38, 104, 169, 178, 190Corbu, Daniel - 168Cornea, Doina – 18, 23, 53, 118, 130, 195, 196, 197, 203, 204Cornea, Andrei – 121Cortez, Viorica - 53Cosmineanu, Florin – 56, 59, 74, 128Cosmineanu, Mihai – 33, 56, 119, 128, 204Costa Giovanni - 45Costică, Dumitru (Protopop) – 51, 176Cotabiţă, Gabriel - 149Cotescu, Octavian - 50Cotrubaş, Ileana - 53Cousteau, Jacques - 153Crainic, Nichifor - 151Cratochvil, Silviu Dan – 91Crăciun, Victor – 74, 100Crăciun, Gheorghe - 197Crăsnaru, Daniela - 114Creangă, Ion – 30, 33, 40, 46, 53, 56, 61, 75, 117, 120, 139, 140, 141, 145,

146, 157, 173, 194Creţia, Petru – 90, 114Cristea, Valeriu – 87, 140Cristea, Tudor - 110 Cristoiu, Ion – 163, 164Crohmălniceanu, Ov. S. – 101, 177Cunescu, Sergiu – 77, 119, 123, 134, 190Cutugno, Toto - 84

*Dabija, Mircea – 24, 67, 132, 156Dabija, Nicolae - 201 Damian, Cezar – 37, 68, 94, 158, 164, 166, 189, 193


211 212

Damian S. – 127Damian, Iarina - 150 Dascal, Mihai - 31Dauer, Mirabela - 141Davis, Bette - 188Dăscălescu, Constantin – 37, 130Déguy, Michel - 97Delacroix, Eugène - 129Delavrancea, Cella - 64Delon, Alain – 66, 78, 89, 203Deşliu, Dan – 18, 100, 114, 127, 167, 173, 197Dietrich, Marlene - 174Dimisianu, Gabriel – 55, 127, 164Dincă, Ion – 25, 35Dinescu, Mircea – 15, 18, 22, 29, 99, 114, 155, 163Dinescu, Viorel – 48, 139, 143, 147, 168, 191Dobrescu, Al. – 87, 138, 150Dochia, Florin – 46, 172Doinaş, Ştefan Aug. – 37, 39, 90, 114, 147, 157, 164, 177, 188Dorneanu, Valentin - 26, 176 Douglas, Michael - 138Drăghici, Alexandru - 78Druon, Maurice - 50, 158Druc, Mircea – 137, 154, 164Dumas, Roland - 128Dumitrescu, Carmen – 36Dumitrescu, Geo – 46, 48Dumitrescu, Monica – 82Dumitrescu Silvia - 138Dumitrescu, Şt. – 64Dumitrescu, Ticu - 199Dumitrescu-Buşulenga, Zoe - 140Dumitriu, Petre – 173, 189Dumitru, Ion (Deşirna) – 111, 112, 135, 184, 188Duras, Marguerite - 116

*Eco, Umberto – 68, 137, 168Eliade, Mircea – 44, 51, 129, 130Elţîn, Boris – 153, 186, 202Eminescu, Mihai – 30, 33, 40, 50, 56, 61, 89, 101, 102, 115, 120, 121, 134,

141Enache, Adrian – 149, Evans, John - 126

*Fabre, J. H. - 44Fătu, Gheorghe - 35 Fereson, Bernard - 89Ferrer, José - 68Ferrer, Mel – 174Feticu, Constantin /Tică) – 135, 136Florian, Filip - 158Fotino, Mişu – 105Fossey, Brigitte - 89Florescu, Eugen - 127Fonda, Henry – 87, 150Frosin, Constantin - 185 Frunză, Victor Ion - 147Fugaru, Cornel - 149Fujimori, Alberto - 135

*Gafton, Marcel - 147Gaman, Gheorghe - 120Gavriliţă, Vladimir – 86, 156Gavriloaia, Sandrino – 16, 19, 23, 29, 39, 104, Gaulle, Charles de – 130Gârbea, Horia – 49, 130George, Alexandru - 46 Gheorghe, Radu - 138Gheorghiu, Mihai Dinu - 168


213 214

Gheorghiu, Petre - 105Gheorghiu, Val – 46Ghica, Ion – 82, 119Ghica, prinţul [Ioan Grigore] - 191Goddard, Paulette - 88Goethe, Johan Wolfgang - 142Goma, Paul – 97, 177Gorbaciov, Mihail – 123, 124, 126, 153, 154, 158, 160, 167, 172, 177, 181,

182, 183, 185, 186, 190, 200, 201, 202Grass, Günther - 49Graur, Dumitru - 69Green, Julien - 158Green jr, Allan – 160Greene, Graham - 90Grigorescu, Ioan – 18Grigorescu, pictor N. – 63, 75Grigorescu, liceul N. – 43, 88, 135 Grigorescu, muzeul N. - 133 Grigoriu, Paul – 140, 204Grigurcu, Gheorghe – 39, 147, 150Groşan, Ioan - 177Groza, Loredana - 138Gurău, Apostol – 175, 181, 185*Hadârcă, Ion - 138Hagi, Gheorghe – 50, 51, 82, 107, 109, 111, 116, 179, 203 Hagiu, Grigore - 55Havel, Vaclav – 5, 29, 170, 174Haward, Leslie - 188Hăulică, Dan – 170, 175Hârlav, Constantin – 46Heidegger, Martin - 117Henţia, Sava - 63Hepburn, Audrey – 94, 167Hepburn, Katherine - 201Hoffman, Dustin – 110, 152, 168

Holub, Miroslav - 49 Horea, Ion - 10Horia,Vintilă – 129, 196Hurezeanu, Emil – 46, 97Hussein, Saddam - 145Hutcheon, Linda - 164

*Ianaev, Ghenadi - 202Iaru, Florin – 39, 148, 177Ibrăileanu, G(arabet). - 97Ierunca, Virgil - 155Iliescu, Ion – 18, 27, 28, 29, 31, 35, 37, 38, 41, 42. 47, 53, 57, 60, 71, 74, 75,

79, 82, 85, 86, 89, 91, 92, 94, 97, 99, 100, 105, 106, 108, 109, 114, 115,116, 121, 124, 127, 131, 134, 135, 136, 138, 145, 152, 153, 159, 160, 163,167, 170, 172, 173, 174, 177, 178, 184, 186, 190, 191, 199, 202, 204

Ilinca, Vasile – 40, 165Ionescu, Cazimir - 100Ionescu, Cornel Mihai - 48 Ionescu, Eugen – 13, 37, 41, 42, 49, 110, 116, 129, 161, 173, 191Ionescu, Gelu – 155Ionescu Nae - 195Ionescu, Şerban - 139 Ionescu, Victor – 17, 92Iosif, Dan - 76Iordache, Claudiu – 178, 190, 199, 200 Iordache, Ştefan – 50, 145Iorga, Nicolae – 145, 188, 197 Iorgulescu, Mircea - 46, 177 Iovan, Ion - 107Ispirescu, Mihai - 97Istrati, Panait - 77Ivănescu, Cezar - 91

*Jackson, Glenda – 134


215 216

Jaruzelski, Vojciekh – 154Jelev, Jelio – 136, 178, 191

*Karpov, Anatolie – 172, 180, 199Kasparov, Garry – 172, 180, 199Karamanlis, Constantin - 161Kohl, Helmuth – 166, 167, 182, 191Coster, Harvey - 68Kral, Peter – 49Kreisky, Bruno - 135Kriegel, Frantisek, 5Kristofferson, Kris - 68

*Lambert, Cristopher - 99Lange, Jessica - 110 Lăpuşneanu, Mihai - 83Lăcătuş, Marius – 98, 107, 111, 115, 150, 203Lefter, Ion Bogdan - 97Lenin, Vladimir Ilici – 58, 62, 184Leviţchi, Vasile - 74Liebermann, Rolff - 142Liiceanu, Gabriel – 37, 39, 89, 104, 114, 166, 177Llosa, Mario Vargas – 135, Loteanu, Ion - 85Lovinescu, Eugen - 33Lovinescu, Monica – 46, 155, 177Lucescu, Mircea - 41Luchian, Ştefan - 63Luncaşu, Petruş – 40, 43, 56, 68, 74, 110, 112, 132, 142Luncă, Gheorghe – 94, 103, 188Lungu, Vasile – 24, 26, 67, 119, 156Lupaşcu, Mihai (Mih) – 91, 131Lupoi, Mihai – 52, 124

*Macovei, Radu - 147Maiorescu, Titu – 33, 49, 150, 157Maftei, Ernest - 132Malaneţchi, Vasile – 74, 100Malraux, André - 171Maniu, Iuliu - 97Mandache, Rodica – 139, 150Manolescu, Florin – 48, 88, 178Manolescu, Nicolae – 27, 39, 46, 58, 62, 76, 96, 99, 104, 105, 124, 127, 149,

150, 157, 164, 166, 171, 177, 188, 197Maradona, Diego – 69, 106, 114, 120, 197Marin, (Avocatul) – 33, 134Marineasa, Viorel - 130 Marinescu, George – 17,Marino, Adrian – 33, 39, 68, 177, 195 Martin, Aurel - 157Martin, Mircea – 130, 177Maseratti, Ettore - 139Matcovski, Dumitru - 71Matei, Sorin - 151Matthau, Walter - 134Mazilescu, Virgil - 147Mazilu, Dumitru – 17, 23, 29, 38, 41, 115Mazoviecki, Tadeusz - 124Mănescu, Manea – 30, 60Mănescu, Corneliu - 159Mănucă, Dan – 55, 157Mânzatu, Ion – 31, 95, 154McQuinn, Steve - 94Mehta, Zubin - 134Michelis, Gianni de – 159, 183Michnik, Adam - 5Miclescu, Ion - 68Micu, Dumitru – 55, 88Mihai, Mircea – 137, 185


217 218

Mihai, Mihaela - 61Mihai, (Regele) – 74, 77, 87, 149, 191, 194, 202Mihăescu, Alexandru – 98, 142Mihăescu, Radu – 135, 185Militaru, Nicolae – 28, 55, 151, 152 Miller, Henry - 151Miloşevici, Slobodan – 195, 197Minelli, Lisa - 95Mirică, Ion – 16, 17, 95, 104, 135, 141, 157, 169, 204Mitterand, François – 29, 128, 159, 166, 175Mitu, Florin - 94Mladenov, Peter - 122Modrogan, Sorin – 104, 108, 112, 123Moldoveanu, Paul – 160Moraru, Cornel - 168Moraru, Marin - 190 Morărescu, Jana - 136Moruzi, (Doctorul) – 68, 74Mugur, Florin - 96Munteanu, Aurel Dragoş – 50, 137, 146Munteanu, Dan - 48 Munteanu, Marian – 115, 127, 131, 156, 194, 197Munteanu, N(icolae). C(onstantin). – 42Munteanu, Titus - 138 Muscaliuc, Pavel – 91, 113, 126, 127, 128Muthu, Mircea – 137 Müller, Herta - 46

*Nabokov, Vladimir – 97, 142Nanu, Katia - 147Naum, Gelu - 177Năstase, Adrian – 159, 166, 167, 168, 176, 182, 183, 191Năstase, Doru – 83, 84, 108, 161Năstase, Florică - 86Năstase, Ilie - 85

Nedelciu, Mircea Neguţoiu, Adrian - 82Nicolaescu, Sergiu – 15, 17, 18Nicolesco, Mariana - 53Nicolescu, Ion Dan - 46Niro, Robert de - 95Noica, Constantin – 40, 129, 149Nistorică, Oana - 88Novăceanu, Darie - 82

*Omăt, Gabriela - 106Oprescu, Cristian – 39, 167, 172, 179Oprescu, Dan H. - 47 Oprişan, I(onel). – 71, 98, 99, 100, 101, 117, 134, 140 Onea, Octavian – 27, 28, 34, 35, 36, 39, 41, 46, 71, 166, 200Onea, Teodor - 71 Ornea, Z(igu) – 49, 50, 130, 200

*Pacepa, Mihai - 29Pacino, Al - 168 Palade, George Emil - 13Palade, Gheorghe – 16, 72, 148, 176Paleologu, Alexandru – 37, 39, 46, 50, 96, 149, 177Paleologu-Mata, Svetlana – 33, 50, 68, Paler, Octavian – 29, 37, 39, 46, 114, 117, 148, 154, 166, 177Papahagi, Marian – 40, 147Papahagi, Emil - 40 Pardău, Platon - 97Patriciu, Dinu – 54, 115, 129, 136, 199Paustovski, Konstantin - 171Pătran, Tiberiu – 26, 140Păunescu, Adrian – 35, 72, 137, 163, 164, 173Pelceac, Mircea – 68, 69, 75, 77, 82, 184Pele, do Nascimento – 174, 179


219 220

Petrăchescu, Eliza – 132Petrescu, Camil - 168Petrescu, Dan – 106, 161, 164, 166, 203Petrescu, Ioana Em. - 30Petrescu, Ion – 16, 19Pârvu, Liliana – 121, 131Piersic, Florin - 178Piru, Alexandru – 77, 101, 114Piţa, Dan - 132Pleşu, Andrei – 37, 39, 60, 91, 114, 155, 174, 175Pop, Ion – 46, 97, 140, 177Pop, Sânziana - 163Popescu, Cristian – 130, 148, 151 Popescu, Dumitru Radu - 20 Popescu, Gică – 107, 111, 116, 203Popescu, Marcel – 16Popescu, Mitică - 145Popescu, Petru - 55Popescu, Stela – 85Popescu, Tudor - 139Popovici, Silvia - 112Popovici, Vasile – 137, 140, 159, 166Postelnicu, TudorPreda, Dan – 39, 77, 83, 88, 95, 104, 152, 171, 176, 183, 199Preda, Dumitraşcu (Talea) – 79, 168Preda, Marin - 79, 87, 149, 156Preda, Sorin – 7, 136Primakov, Evgheni - 174Pruteanu, George - 132Puşkin, Alexandr Sergheievici – 10, 116, 158

*Radu, Constantin – 71, 104, 145, 152, 165, 167, 172, 193Raicu, Lucian – 150, 177Rahoveanu, Ion – 10,Raţiu, Ion – 38, 65, 71, 75, 82, 85, 86, 89, 92, 94, 97, 99, 104, 107, 110, 128,

136, 160, 170, 188Rauţchi, Constantin - 86Răcaru, Grigore – 129, 135, 143Râncu, George – 19, 24, 40, 68Râpeanu, Valeriu - 34Rebengiuc, Victor – 145, Remarque, Eich Maria - 88Rivarol, Antoine de - 176Roman, Petre – 18, 37, 38, 41, 47, 71, 76, 79, 85, 100, 105, 106, 116, 117,

118, 121, 127, 128, 130, 131, 141, 148, 153, 157, 159, 163, 166, 167, 172,174, 175, 176, 181, 186, 198, 199

Romanescu, Ioanid – 130Rocard, Michel – 128, 184Rugină, Anghel – 162, 194, 200Rush, Jennifer - 175Rushdie, Salman – 106, 157Russos, Demis - 186Rusu-Togan, Gherasim (Gherasân) – 16, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 28, 29, 36,

40, 43, 51, 52, 53, 55, 58, 59, 60, 62, 63, 65, 68, 70, 71, 76, 77, 85, 87, 89,92, 95, 97, 104, 105, 111, 113, 115, 117, 124, 128, 132, 136, 137, 139,140, 153, 156, 167, 172, 175, 177, 178, 181, 185, 188, 192, 193, 194, 195,200, 201

*Sabău, Flavius – 107, 111, 114, Samarange, Juan Antonio - 166Sandu, Mircea - 141Sârbu, Ion D. – 102, Scarlat, Mircea – 141, 146Schiller, Friedrich – 23, 142Scorsese, Martin - 95Segărceanu, Florin - 83Severin, Adrian – 128, 176, 183, 184, 186, 196 Severin, Georgică (Biţă) – 15, 16, 19, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 40, 53, 59,

68, 72, 77, 111, 128, 177, 184 Shakespeare, William – 38, 97


221 222

Shamir, Itzak – 169, 174Sileanu, Ştefan - 145Simion, Eugen – 46, 53, 54, 55, 87, 97, 104, 106, 129, 149, 154, 161, 164,

173, 188Simionescu, Mircea Horia - 164Simuţ, Ion – 30, 110, 130, 164Snegur, Mircea – 154, 175, 182, 187Soljeniţîn, Alexandr - 171Sordi, Alberto - 117Spiridon, Monica - 49Spulber, Cristian – 66, 93, 179Stalin, Iosif Visarionovici – 27, 49, 61, 154, 184Stan, Lucian - 135Stanciu, Nicolae (Nae) – 24, 25, 26, 28, 35, 39, 47, 48, 52, 53, 55, 58, 59, 65,

69, 74, 177Stander, Lionel - 95Stark, Alexandru - 160Stănculescu, Victor – 34, 55, 61, 105, 130, 190Stănescu, Nichita – 67, 116, 137Stăniloaie, Dumitru - 129Steiger, Rod - 74Steinhardt, N(icolae). – 30, 116, 123Stoica, Laura - 149Stoica, Petre - 49 Stoker, Bram - 142Stoiciu, Liviu Ioan – 102, 170Stolojan, Teodor – 162, 203Stratan, Ion – 40, 46, 62, 178

*Şevarnadze, Eduard – 136, 195Şerban, Alex. Leo - 158Şerban, Andrei – 147, 175Şerban, George - 176Şincan, Dionisie - 162Şora, Mihail – 36, 38, 60, 132, 196, 197

Şovre, Constantin - 172Ştefănescu, Alex – 87, 96, 97, 103, 127, 164

*Tănase, Stelian – 75, 90, 114, 156, 197, Tărăţanu, Vasile - 74Tătulescu, - 104, 132Tatcher, Margaret – 128, 136, 167, 170, 186Teodorescu, Alin - 169Teodorescu, Cristian – 151, 155, 200Teodorescu, Dan - 22Teodorescu, Gabriela, 60, 184Teodorescu, Magda - 142Teodorescu, Răzvan – 77, 85, 92, 96, 115, 191Tiutiuca, Dumitru – 143, 184, 201Tökes, Laszlo – 140Toma, Florin - 46Toma, Svetlana - 85Topârceanu, George - 91Trifan, Lucian - 78Tudoran, Radu – 97, 163 Tudoran, Dorin - 104Tudor, Corneliu Vadim – 50, 110, 127Tutungiu, Paul – 60, 61, 91

*Ţiriac, Ion – 85, 174Ţoiu, Constantin - 116, 171Ţopescu, Cristian – 22, 36, 156, Ţurlan, Valentin – 143, 185

*Ulici, Laurenţiu – 30, 46, 49, 55, 130, 140, 200Ungureanu, Cornel - 105Uricaru, Eugen – 55, 96, 100, 130, 200Ursachi, Mihai – 142, 177


223 224

Ursu, Doru Viorel – 111, 172, 191Ursu, Gheorghe - 197Ursu, Horia - 168Ursulescu, Octavian - 148

*Valeriu, Emanoil – 92, 115, 193Vasilescu, Lucian - 63Vaştag, Francisc - 139Vanderpote, Pierre - 49Văleanu, George (Bebe) – 22, 23, 24, 26, 28, 30, 31, 35, 43, 53, 56, 65, 68,

69, 98, 105, 132, 137, 204Vătăşescu, Anton – 162, 164, 169, Vârgolici, Teodor – 50, 157 Ventura, Lino - 155Viali, Gianluca – 86 Vicol, Sterian – 43, 78, 93, 95, 98, 105, 110, 114, 117, 143, 147, 168Victorian, Teodor (Doru) – 44, 45, 51, 86, 95, 103, 109, 178, 185, 194Vişan, Dorel - 139Vîsoţki, Vladimir – 45, 51Vlad, Iulian – 13, 137Vlady, Marina - 51Vremuleţ, Constantin – 170, 185, 199

*Wałęsa, Lech – 124, 184, 191, 194, 204Weitzecher, Richard – 166, 167White, Patrik - 175Wilde, Oscar - 33Wranitzki, Franz - 169

*Zaharia-Filipaş, Elena - 147Zaciu, Mircea – 116, 117, 168Zagladin, Vadim - 160Zamfir, Gheorghe - 86

Zamfir, Mihai - 102Zamfirescu, Dan – 104Zamfirescu, Florin - 105Zamfirescu, Ruxandra - 104Zarifopol, Paul – 33, 37, 88, 170Zăstroiu, Remus – 55, 157, 201Zisopol, Dragoş – 68, 106, 110,


225 226

SUMAR

Memoria de rezervă (Argument) / 7 Prolog, 22-31 dec. 1989 / 9 Ieşirea din subterană / 11 1990I. Ianuarie. Euforia şi bizareria / 33 II. Februarie-Martie. Fără vâsle / 45 III. Aprilie. Intrarea în tunel / 67 IV. Mai. Gustul amar al democraţiei neaoşe / 85 V. Iunie. Jocul şi Infenul / 105 VI. Iulie. Vară fierbinte cu pâclă / 121VII. August. La porţile Orientului balcanic / 139 VIII. Septembrie. Toamnă gri, toamnă gri / 155 IX. Octombrie. Există nervi de toamnă / 169 X. Noiembrie. Un anume fel de bătălie / 183 XI. Decembrie. Şarpele cu clopoţei / 193 Indice de nume / 209


227 228

anul sarpelui orb C. Trandafir

Documents

Transcript of anul sarpelui orb C. Trandafir