SEMINARUL DE ISTORIA ROMANA LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

IULI AN MARINESCU

BOGDA\ III CEL ORB

1504 1517

LUCRARE DIN SEMINARUL DE ISTORIAOMA.NILOR, DE SUB DIRECTIUNEA D-LUI PROF.

D. ONCIUL, DELA UNIVERSITATEADIN BUCURETI.

TIPARITÀ DE ((FUNDATIUNEA UNIVERSITARA CAROL I)).

.03LIOTEe4

MVNrCJPIJLUJ

TCUIREV:\

BUCURWrlInstitutul de Arte Grafice CAROL GÖBL S-r loan St. Rasidescu

16, Strada Doamnei, 16

1910 27.059.

www.digibuc.ro

SEMINARUL DE ISTORIA ROMANA LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

IULIAN MARINESCU

BOGDAN III CEL ORB

1504 1517

LUCRARE DIN SEMINARUL DE ISTORIAROMANILOR, DE SUB DIRECTIUNEA D-LUI PROF.

D. ONCIUL, DELA UNIVERSITATEADIN BUCURWrI.

TIPÄRITA DE ((FUNDATIUNEA UNIVERSITARA CAROL I)).

bk1.1d4-P.o--

BUCURETIInstitutul de Arte Grafice CAROL GÖBL S-r loan St. Rasidescu

16, Strada Doamnei, 16

1910 27.059.

www.digibuc.ro

I NTRODUCERE.

Cele mai vechi stiri asupra domniei lui Bogda.n leavem in letopisetul dela Bistrita. Dupa ce se mentioneazamoat-tea lui Stefan-cel-Mare continua:

« i hta schiptrul moldovenesc fiul salt Bogdan voevod...In anul 7015 Octomvrie in 28 intrat-au domnul JoanBogdan Voevod in Tara Munteneasca cu toate oçilela locul Ratezatii, lânga movila Caiatii, pe cea pafte aRârnnicului; i acolo au venit dela Radul voevod unsol, un calugar cu numele Maximiian, fiul lui Despottarul sârbesc, si au rugat pe domnul Bogdan voevodcu multa rugáciune sä se impace cu Radul voevod,fiindca sunteti crestini si de acelas neam (zicea el); simulte vorbe s'au schimbat intre dânsii i multe ruga-minte s'au lacut din partea calugarului, iar domnulBogdan voevod väzând atâta rugaminte fad' pe voialui i se impaca, i astfel trimise cu el pe un sol alsalt la Radu voevod ca acesta sa jure cu top boieriisäi pe sfânta evanghelie cá va pazi pace vecinicahotarele cele vechi, iar domnu Bogdan voevod vazândatAta rugaminte i atAta juruinta ti fu pe placul luise intoarse cu pace la ale sale indarat, (1).

(I) I. Bogdan, Cronice inedite atingatoare de istoria Romanilor,Bucuresti 1895 p. 63.

www.digibuc.ro

4

Atâta numai. Restul s'a pierdut. Cu toate acesteaUreche care intrebuinteaza pentru evenimentele dinaintede Bogdan asà de des < letopisetul moldovenesc», aresi pentru domnia lui, elemente din acest letopiset si pecare el nu putea sa le aiba din alta parte. Astfel suntstirile pe care el ni le da cu privire la prima expedi-tie tätäreascä din 1510; moartea Mariei mama lui Bog-

.

dan «miercuri in saptamâna alba 7019», a lui Tautulogofat in 1511 si mentiunea despre moartea lui Vladis-lav regele Ungarii in «7024 Martie 10». Acestea toatesunt luate din letopisetul dela Bistrita, cdci in celelalteletopisete si la cronicarii straini de care s'a servit Ure-che, lipsesc (1).

Cronicq, dela Putna, in redactia dela Slatina, are stirenumai despre data suirei sale pe tron si de nurnarulanilor de domnie. «In anul 7012 s'a suit in domniefiul sau [a lui Stefan], Bog lan voevod si a domnit12 ani si 9 luni» (2).

In redactia sa moldo-polona, letopisetul dela Putnada mai multe lamuriri. Povesteste pe larg razboiul dintreBogdan si Radu din 1507, si apoi mai scrie urma-toarele: < in anul 7017, 29 Iunie, Vinerea au trecutBogdan Voevodul cu ()stile sale peste Nistru, iar Sam-bata au venit sub Camenita, iar Dumineca la 1 Iulieau inaintat cu ()stile sale incepand dela malul Nistru-lui 'Ana' la granita Litvei, si au ars si au prädat taraLesasca, si au venit sub Rohatin si l'au luat si l'au ays

(i) Ureche in Rogalniceanu Letopist(e" I 183-186.(2) 1. Bogdan, Vechile cronice moldovenqti 'Ara la Ureche, Buc.

1891, pag. 197.

www.digibuc.ro

5

si foarte multe odoare si oameni si fel de fel de praddau dobAndit; fost-au atunci si sub Leov si dat-au drumostilor sä jefuiascd, si multe cetäti si orase au ars simulti oameni au dus cu sine in tara Moldovei, intor-cându-se la Suceava.

<In anul 7021, August in 22, au venit Taarii, si auars tara Moldovei pânâ la Iasi si au fäcut pârjol Iasiisi multe daune au fäcut in oameni si in alte lucruri,ce au prädat >.

<In anul 7022, Fevruarie in 27, venit-au Trifdild,care voia sa se facd domn, pAnA la Vaslui, dar Bogdanl'au prins si l'au täiat. In anul 7025 August 22, auräposat Bogdan Voevod in orasul Husi; domnit-au 12ani si 9 luni > (1).

Ne incunostiinteazâ deci, in plus, fata de cronicilede mai inainte cu trei stiri: 1) Rdzboiul Moldovenilorcu Polonii in 1509, fdrd insd a fi complect, cdci elnu povesteste sfdrsitul expeditiuniiadicd invadarea Po-lonilor in Moldova; 2) Incursiunea Tätarilor din 1513;3) Incursiunea lui Trifäild din 1514.

Cronica lui Macarie face mentiune despre suirea petron a lui Bogdan, povesteste ndválirea lui Bogdan inTara Româneascd, < atâtat fiind de Radul, voevodulmuntenesc», apoi continua:

< Si iardsi dupä un an, ne mai putând suferl räutd-tile Lesilor, poml cu rázboiu asupra lor si fiindcä ni-minea nu i se impotrivià, ajunse prädând pana la strd-lucita lor cetate, ce de obicei o numesc Leov si in-

(I) I. Bogdan, Vechile cronici moldovenesti 228-9.

www.digibuc.ro

6

conjurând cetatea cu ostire, täiä si arse in toate pärtilesi se intoarse apoi indärät, bátând cetätile si aducândmultá pradä cu dânsul, ajunse cu bucurie in tara sa.

«Dar nu mult dupä aceia porni craiul lesesc maitoatá puterea sa asupra tärii Moldovei, arzând si infri-cosând pe oameni, ajunserá pânä la Botosani si prinapucäturi viclene prinserä pe câtivà din boierii dom-nesti si pe toate ale sale le luará indärät.

«In anul 7022 venit-au o multime de Thad dinPerecop si au näpädit de odatá si fárá veste asupratärii Moldovei si au prädat o nenumäratá multime dedobitoace si multi oameni au luat in robie; prädat-audela Nistru pând la Prut tot lungul Prutului si Jijiei, dela Chigeaciu paná la Hotin si luat-au toate vitele decâmp si in pace s'au intors implinind In acest chipmânia dumnezeiascá».

Povesteste apoi nävala lui Trifdilá din 1514 (1).Deci el complecteazä intru câtvà analele putnene,

adângând: 1) Venirea Polonilor in Moldova in 1509; 2)Nävala Tätarilor din 1510 pusä de el gresit in 1514.

Ureche, cel dintâiu, povesteste desvoltat domnia luiBogdan, multe din evenimente fiindu-i cunoscute. Titlulcapitolului cu care incepe naratiunea are redactia ur-mátoare: < De domnia lui Bogdan Vodá cel Orb si gro-zav, feciorul lui Stefan Vodá celui Bun, in anul 7012,Julie» (2). Aci e o observare de fAcut,--in câtevà ma-nuscrise ale cronicii sale, lipsesc epitetele «orb si gro-zav». Apoi incepe cu povestirea: «Dupä moartea lui

(t) Idem, ibidem 199-200.(2) Ureche In Kogälniceanu, Letopisete z, 179.

www.digibuc.ro

7

Stefan Vodä, cu voia tuturor locuitorilor tärii au ridicatdomn pre Bogdan Vodá, feciorul lui Stefan Vodä, pu-tin despärtit de fire tätâne-sän; cá de nu i-au agiunsanii, iard lucruri mari au apucato. Primul lucru pe care'lmentioneazä e inchinarea tärii la Turci.

«Bogdan Vodä dacà au stätut domn, au socotit in-tâiu sä-si Intäreascá lucrurile cu megiesii si sd-0 aratenume bun. Pre invätätura tätâne-säu, lui Stefan Vodá,trimis-au la impärätia Turcilor pre Täutul logofátul celmare, cu slujitori, pedestrime, däräbani, de au dus birulzece pungi de bani si s'au inchinat cu toatd tara laSultan Suleiman, Impáratu Turcescu. lard írnpardtiade bucurie mare, cu dragoste i-au primit si au däruittoti banii Täutului logoatului celui mare; si i-au adusin tará, si s'au apucat cu acei bani de au zidit o iscu-sin.' bisericä in sat in Bälinesti, pe Siret, in tinutul Su-cevei, care träeste si pänä. astdzi».

Din tot ceea ce spune Ureche relativ la domnia luiBogdan, singur acest pasagiu se pare a fi interpo-

.lat. Si iatä de ce. In trei manuscrise ale cronicii lui,intreg acest pasagiu lipseste. S'ar puteà zice cá acea-stä lipsd ar fi fost o scäpare a copistului de a scri.Insá in manuscrisele, in care lipseste acest pasagiu, mailipsesc de asemenea si altele, ceea ce ne face sä ha-nuim cá nu e o scApare a copistului, dar cd acel co-pist a avut la indemânä un text care nu cuprindeàacele pasagii. AO lipsesc din acele manuscrise: Nava laCazacilor pe timpul lui Stefan cel Mare ; Räzboiulcare se pune dupá bätälia dela Rahova, pe care l'ar fipurtat Stefan cu Radu si unde se Inseamnd 0 moar-tea lui Sendrea hatmanul; Luarea Putnii in acelas an

www.digibuc.ro

8

dupa acest rdzboi. Din contrd, in aceste manuscrise,se inseamnd moartea lui Sendrea la 1841 dupd rdzboiulavut cu Tepelus; luarea Putnii la 1842 (1), coincizândastfel cu letopisetul dela Bistrita izvorul principal allui Ureche pentru aceastä epoca si cu realitatea fap-telor. In cloud dintre aceste manuscrise mai lipseste sisfatul de a inchina tara la Turci (2). Dupd aceste spusecred cd pasagiul cu inchinarea tarii la Turci prin Täutulla 1504, e interpolat. In sprijinul acestei afirmári maivine si urmätoarea consideratiune. Se spune aci, ca cubanii pe care i-a trimis Bogdan Turcilor si cari aufost däruiti de Sultan cl'Autului Logofat > el a facuto biserica In Bälinesti; ori, ad e o contradictie intrecele zise de cronica si fundatiunea bisericei. Din inscrip-tiunile ei, rezultä cä aceasta bisericä a fost acutd pevremea lui Stefan cel Mare (3).

In cronicile tarii sale, pe care el le aved la indemând,Ureche n'a gdsit toate evenimentele care se petrecuserdpe timpul lui Bogdan. Invdtatul cronicar nu s'a multu-mit cu simplele Insemnäri pe cari i le da analele Mol-dovei; de aceia recurge la cronicarii poloni. El Po.vesteste soliile lui Bogdan dupd Cromer si Wapowski

prin Bielski, pe care-1 intrebuinteazd asà de multca-i ia si gresalele:

< Inteaceiasi vreme trimis-au solii sai si la craiul lesäscintr'alte trebi ca sa pofteasca pe sora lui Crai, pre Eli-

(t) Vezi pentru aceasta si N. Iorga, Ist. Lit. Rom. in sec. XVIII vol.II, excursul I, p. 548-570, i C. Giurescu, Noi contributiuni la studiulCronicilor Moldovene.

(2) Mss. 268 2601 In Bibl. Acad. Rom.(3) Cf. Giurescu, Capitulatiile Mold. cu Poarta Otom. 52.

www.digibuc.ro

9

safta i sa-i intoarca Tesmenita T Cisives, care le o-prise tätâne-sau si nu le intorsase. Ci muma lui Crain'au primit sa se faca acest lucru, cäci nu erà de legeaPapii. Numai ce au multumit care soli, pentru ce auintors acele târguri, iara pentru logodna au indelungatintfalta data.

Dupa solia cea dintâiu ce au trimes Bogdan Vodä laCraiul lesäsc pentru sorä-sa, n'au perdut nädejdea, caintelegând cä muma fetii si a lui Craiu au murit, in-data au poftorit solia, socotind ca dupa moartea ba-trânii nu va fi cine sa-i stea impotriva, ci craiul iar auindelungat pentru alta data, ca vedeä pe sorä-sa canu va sä mearga dupl. Bogdan Vodä, cace erà preagrozav la fata si orb de un ochiu. Deci vazând Bog-dan Voila ca cu bine nu-si va folosì, ci socoti sa-siräscumpere rusinea sa cu sânge nevinovat, i lasândinima cea prieteneasca, de arme s'au apucat i strân-gându-si toatä tara au intrat in tara Lesasca si au lovitPocutia si au pus oamenii säi in ea; iara el pradânds'au intors inapoi. VazAnd Lesii paguba ce le fäcuseBogdan Voda, nu suferira, ci strânsera oaste cu leaf&si pre oamenii lui Bogdan Vodä ce-i lásase in Pocutiai-au impins inapoi. i inteacel raz13oiu au perit doi frati,feciori de boeri lesesti, feciorii lui Trusii; si de aci auintrat oastea lesasca in tara Moldovei, de-au facut multapaguba si peire, si au pradat pana la Botoseni; prin-zand pre o sarna de boeri de tara i in mânia pentrucei doi frati ce au perit in razboiu, pre toti i-au tdiatin Camenita. Bogdan Voda s'au ispitit si a treia oaräde au trimis soli la craiul lesasc, doar or puteâ sá facciinteun chip sa-i dea craiul pre sora-sa. Iarä craiul au

www.digibuc.ro

10

agdduit intr'acest chip, ca Bogdan Vocla sä tie legealui crai si sd fie plecat crailor lesdsti. Si curând atuncetdmplându-sd moartea lui crai, Jigmond n'au plinit faga-duinta > (1).

Continuând cu povestirea Ureche scrie apoi la 1507,rdzboiul ce:1 poartd Bogdan cu Radu Vodd, deosebin-du-sa de celelalte cronici prin aceel ca el da si cauzardzboiului.

< Pe aceea vreme, Radul Vodd, Domnul Muntenesc,neavând nici o pricind asupra lui Bogdan Vodd, s'ausculat cu toatä puterea sa si cu Roman Pribagul deau intrat in tail si au prddat si au ars tinutul Putnii,si pe de cea parte de Siret, de multa pradd si peireau fdcut, si s'au intors ar de nici o zminteald». Restulrdzboiului il nareazd dupd letopisetul dela Bistrita, cdci-«cronicile cele lesdsti de aceste cloud povesti, ce aumers Radu Voda cu Roman Pribagul de au pradattinutu Putnii si cum au mers Bogdan Voold in taraMunteneascd, nemica nu insamnd, nici sd aft.' scris» (2).Dupd 13ielski povesteste rdzboiul cu Polonii din 1509,traducându-1 aproape. Pand si episodul cu Vdsco II scrie.Anume, povesteste cd atunci cand Polonii au intrat inMoldova «un Vasco oarecine de ai nostri având mat-liepe alt Vasco, ce i-au luat muierea, s'au inchinat laLesi si i-au purtat pretutinderea, stiind cd nu-i cine lesta impotrivä, de au pradat si au ars, si vrdjmasulsdu curvarul incd l'au prins de viu si l'au intepat. lardcraiul lui Vasco pentru aceastd slujbd i-au dat un sat,

(I) Letopisete 1. 179-181.(2) Idem 181.

www.digibuc.ro

11

anume Hotnita, subt laroslav, de l'au tinut pänà lamoartea lui (1)». De asemenea si numele boerilor prinsiIn bátaia dela trecätoarea Nistrului, le ia neschimbatedupä acelas cronicar polon: «...si pe o seamá de boerivii nevatamati, i-au prins intrând nesocotiti de oastealesescA, adicá Logofätul si un Homelnic, cdrora numenu le putem aflä, färä numai a Cârstii, Petrick safärulDobrastämp» (2). Se foloseste insa Ureche si de cunos-tintele din izvorul indigen, pe care l'a avut la Indemânäsi care credern cá e partea pierdutä din letopisetul dela Bistrita, cAci acl intercaleazA el stirea cä Bogdandupa ce s'a intors din Po Ionia «si-a luat doamnä dintail si-au fácut pre Stefan Vodá cel tânär >. Apoi scriedupä acelas izvor: «In anul 7018, Bet Gherei Sultan,fail de veste cu multime de Tätari, pe trei locuri auintrat In tara si au prädat dela Orhei pânä la Dorohoisi pe Prut In sus, de au fäcut multá robie si plean,Mai apoi Sultanul fiind sägetat foarte räu au murit >(3). Ne da apoi stire de moartea Mariei, mama domnului,si de a Täutului. Apoi povesteste dupä Wapowskiprin Bielski o alta expeditiune tätäreascä. din 1510,pe care el o pune gresit In 1513, si soliile trimesela regele Sigismund al Poloniei dupä aceastä návalá. La

(i) Zbiegl byl niejakii Vako Wotoszyn natenczas do naszych, ibyl ku wielkiemu po2itkow przywodzae ich na pewne miejsca, ktibrytez' poimal drugiego WaAa, co mu byl ione wzial i przetoi go napaI wbil, temu potem Wagcowi krol dal dzieriave do iywota u Ia-rosiawza Chotnic. (Kronika Marcina Bielskiego, Sanok 1856, Vol IIPag. 953).

(2) Letopisete I. 183. eMiedzi wie2niami woinskimi byli przed-niejszy: Logofet, Humenik, Hirsa, wielki Szafaraz Petrika, Dobrostep»Bielski, o. c. p. 954.

(3) Let. I. 183.

www.digibuc.ro

12

1513 lusamná o noua incursiune tätäreascä; la 1514räzboiul cu Trifäilä, pe care'l pune ca venind «cu oastedin tam. Ungureasa. >, iar la 1517 «Aprilie 18 > scrie «demoartea lui Bogdan». In comparatie cu celelalte cro-nici ale noastre Ureche se prezintä foarte bogat in sti-rile pe care le dä. i e natural sä fie pentrucáel amplificá izvoarele indigene pe care le aveä. la In-demänà cu cunostintele ce le luase din cronicarii po-loni. In deosebire de cronicele de pâtiä la Ureche po-vesteste mai mult: Soliile la Poloni i rdzboiul ce aurmat dupa aceste solii in 1506; cauza räzboiuluicu Radu; prima expeditie tätäreasa. din 1510 si so-bile la Poloni dupd navalä tätäreascà din toamna a-celuias an, (la el 1513 August 25); rämänând stireape care o dä cu privire la inchinarea tärii la Turci cainterpolatà.

Rezurnând cele spuse pänä aci ajungem la urmätorulrezultat: Dupà moartea lui Stefan s'a suit pe tron fiulsäu Bogdan; acesta trimite In 1505 o solie la Poloni,prin care le inapoiazä douä cetäti din Pocutia, ceräudin acela timp in cAsátorie pe sora regelui. Fiind re-fuzat el trimete o a doua solie. Fiind refuzat i de astä-data el intra in Pocutia, o cuprinde i pune oameniisäi in ea. Venind armata poloná, garnizoana moldoveanàe respinsä. Dupa aceasta, Bogdan trimite a 3-a solie,de astädatà invoiala a fost fácutà: El va lua In cAsätoriepe sora regelui polon. Dar inurind Alexandru si venindSigismund nu s'a mai putut implini c?sätoria.

In 1507 Radu, domnul Tarii Românesti intrá in Mol-dova cu Roman Pribeagul i prada Putna. La aceastä.

www.digibuc.ro

13

nävälire Bogdan rdspunse cu alta In Tara Româneascd,unde se impdcd cu Radul prin mijlocirea calugäruluiMaxim.

Fiindcä Sigismund, fratele lui Alexandru, cu care elincheiase tractatul n'a vrut sd-i ded in cdsdtorie pe soralui, el inträ In Po Ionia si asedid.mai multe cetdti, prdddpe unde inerse si se intoarse inapoi «nevadmat». Re-gele Poloniei ca sd-si rdzbune, pleca contra lui I3ogdan,

armata lui prAdd i devastd mai multe zile Moldova,dupa care prin intermediul Ungariei s'a incheiat pace.In 1510 Moldova fù prädatd. de Mari, In 1513 dedoud ori iardsi; In 1514 vine Trifäila contra lui Bogdansi In 1517 moare acesta.

Ureche intrebuintase numai pe cronicarii poloni. N.Costin in adnotdrile sale la cronica lui Ureche, traducetextual acolo unde i se pare cd cronicarul anterior nuaccentuase destul de bine. Prima solie si prima luptddintre Bogdan si Poloni, cum si rezultatul acestora letraduce textual dupd Cromer, fäcând aceleasi greselica i acesta. La rdzboiul din 1509 el aduce o notdimportantd intru câtvà prin stirea ce o dd. Dupd ce po--vesteste expeditia din Po Ionia i Rusia pe care Bogdanle pradase si de unde adusese o multime de robi,cdrora le-a impdrtit päinânt in Moldova, N. Costin maiadaogd urmdtoarele: cErau bucurosi i Camenitienii luiBogdan Vodd fiind de lege Podoleni, i pe semne avânddoddeald de Lesi pentru lege, sd fie toti uniati, cumapoi in zilele lui Ion al 3-lea Sobietchi craiul, toatá tam

www.digibuc.ro

14

Lerasca,Ruseasca 0 Podolia, facuse unie. Auzit-am spu-ind tata-meu, Miron Logofatul, cum tineà minte ca erascris in poarta Liovului chipul lui Bogdan Vodd 0 dupamulta vreme stand, l'au ters Le0i» (1).

Tot dupa cronicarii poloni mai noteaza N. Costinsoliile ce-au urmat dupä incheerea tractatului din 23Ianuarie 1510, expeditia tätäreasca din 1511, ajutorulcare l'au dat Ungurii 0 Polonii lui Bogdan la aceastaexpeditie 0 lupnle lui Selim cu tatal sail.

De sigur insä, cä chestia cea mai importanta dindomnia lui Bogdan, era inchinarea formala a tárii laTurci. In aceasta privinta se atribue la N. Costin scri-erea: gTractaturile vechi ce au avut Moldova cu poartaotomaniceasca» (2) in care se cearcä a dezlega aceastachestiune. Se scrie aci :

«Moldovenii dintru inceput au fost un norod slobod0 nesupus, stapanit de principii säi cei singuri stapani-tori, pe care-i alegeà norodul Intomai dupä pravilele-0 obiceiurile sale ... Mdcar ca Moldova era necon-tenit calcata de vecinii sai, cu toate astea nu s'a läsatde a nu sta impotrivá cu armele sale pana In anul 1512,iar atunci slabind 0 razboaiele cele adese cu care sta-panirile vecine se sileau a impilà i a o supune, au ho-tarit säii caute un apärgor puternic, care sä o aperede vrajma0, ca sà poatà träl in pace dupd pravilele sale».

Arata apoi puterea Turcilor 0 cum Moldova, prin cu-ceririle lor, se facuse vecina cu ei. Continua' a poi :

«Aà dar, printul Bogdan, care domnià atunci, cucea de obste primire a tot neamul, au trimes o depu-

(t) Letopisete 1, 182.(2) Letopisete III, 452 ; Arhiva Romaneasca, II. 264.

www.digibuc.ro

15

tätie la Sultanul Baiazid al doilea, Impdratul Turcescrdin boierii pdmânteni, a caror cap erà Täutul vel lo-goat, ca sa inchine pdmântul la pre inalta Poartd, ard-tând i legdturile cu care norodul vreà sd se supue sub-apdrarea lui. Aceastd deputdtie a fost primitd cu toatãcinstea ce se cddeà si nu numai legäturile s'au primitfdrá cea mai micd impotrivire, ce incd s'au intärit caun hatiserif dat la mâna deputatilor».

Urmeazd apoi conditiunile sub care s'a incheiat trac-tatul si care se vor vedeà la locul cuvenit. El mai spunecä hatiseriful de inchinare se aflà intre hârtiile Moldovei,dar când Ioan Sobieschi, regele Poloniei, inträ in Iasi in.1686, certi sä i se aducà acest hatiserif i «din ura ceaveh asupra Turcilor, a poruncit sh.4 arzá in mijlocultárgului, zichnd cum cd Moldova nu va mai aveà maimultd trebuintá de» el, «bun de nimica, prin rdsboaielece câstigase crestinii asupra Turcilor, si cum cd Lesiierau preh de ajuns a o apdrà de ei».

Cantemir at:it in «Descriptio Moldavia» (1) cht i in«Istoria Imperiului Otoman» (2) se ocupd de aceastá ches-tiune. El scrie cd Moldova n'a plait tribut «constant»pAnd in vremea lui Bogdan, care cel dinthi a inchi-nat-o «sub forma de feud» Turcilor. Aceastä pärere osustine cu multá tärie, desi face greseald, când spunecä impäratul turcesc, cdruia i-a fost inchinatd e Soli-man la 1528, dupd coprinderea Budei.

Trec mai multi ani pAnd când cinevh sa se maiocupe cu aceastd parte a istoriei Moldovii.

(t) Descr. Mold. Ed. Ac. Rom., in red. lat. p. tog, In red. rom. p. 117-8.(2) Ist. imp. otoman, Ed. Acad. Rom. I 271-3.

www.digibuc.ro

16

CroniciIe streine ca .si cele moldovene, impreuna cudocumentele ce le stau la indemâna sunt izvoarale decari se vor servì acei ce vor scri si relativ la domnialui Bogdan.

Gebhardi (1) adaoga la cunostintele stiute, tractatulIncheiat intre regele Ungariei si al Poloniei in 28 Maiu1507, in care se luau dispozitii privitoare si la cele douaTad Românesti, pe care il ia dupa Codex diploma-ticus al lui Dogiel. Inchinarea la Turci o pune in 1512.

Are si el multe lipsuri, pe care cei ce scriseserainaintea lui nu le au. A$ a de ex. razboiul dintre Bog-dan si Radu din 1507 ii e necunoscut.

Engel (2) trateaza mult mai bine domnia lui Bogdandecat predecesorii säi, dandu-ne in acelas timp si o crono-logie exacta. La cele insirate mai inainte, el adaogasolia lui Stefan Telegdy in Moldova in 1507, dupa in-coronarea lui Sigismund ca rege al Poloniei si maimulte solii ale lui Bogdan catre Sigismund dupa rAz-boiul din 1509. De asemenea el stie «dupa diploma-tarium > c6, Bogdan stapanea in Ardeal Cetatea de Balta.Inchinarea la Turci o pune la 1513. E exact in ama.-nunte, dar face gresala de pune expeditia tatäreascacea mare, din 1510in care Tatarii devastara cumplitMoldova, in 1513. S'ar puteà explicâ aceasta gresalaIn sensul ca.' intrebuintând pe Ureche a luat si datagresita, desi Gebhardi scriind inaintea lui cu cativa ani,stie ca data cea adevarata e 1510. E chiar de mirare,

(i) Ludwig Albrecht Gebhardi. Geschichte des Reichs Hungarn und.der damit verbundenen Staaten. Vierter Theil, Leipzig, 1782. pag. 64.

(2) Engel, Geschichte der Moldau und Wallachey, Halle, 1804--IL 157.

www.digibuc.ro

17

ca el care a cunoscut pe cronicarii poloni sa facaaceasta. gresald.

Wolf (1) spune aceleasi lucruri ca s'i inaintasii sdi.Tracfatul cu Turcii II pune la 1511. Nu face ca Engelgresala de a pune expeditia tatareascd din 1510 In1513. El cunoaste, afard de rdzboiul dintre Radu siBogdan, toate faptele petrecute pând la incheierea trac-tatului cu Turcii, iar «dela 1511 till Bogdan In pace silinistit pana la moartea sa».

Fotino (2) n'aduce nimic nou. Pune inchinarea laTurci in 1504. Vorbeste de amândoud luptele cu Polonii,de intervenirea lui Vladislav si de incheierea pacei din1510. Din expeditiunile tatdresti, mentioneaza cloud, pecare le pune In 1510.

Sincai (3) are multe stiri asupra domniei lui Bogdan.Adaoga la cele spuse de Engel ca. Bogdan stdpAnia inArdeal nu numai Cetatea de Baltd, dar si Ciceiu. La1511 mentioneazd tractatul cu Turcii.

Manolache Draghici (4) urmeaza pe Ureche, interca-land in ceeace priveste pe Trifaild, parti dintr'o nuveldistorica a lui Assachi. Heliade (5) da numai un rezumat.Laurian (6) dä o povestire mai apropiata de adevdr.Picot (7), controleazd datele lui Ureche si povestesterelatiunile lui Bogdan cu Polonii dupá stirile foarte bo-

(1) Andreas Wolf, Beiträge zu einer Statistis-h-historischen Bes-chreibung des Fürstenthums Moldau. Zweiter Theil, Hermanstadt1895, p. 60-64.

(2) Fotino, Istoria Genera IA a Daciei, Trad. de G. Sion, III 39-43.(3) Sincai, Cronica Rominilor, 1886, II 164 si urmatoarele.(4) M. DrAghici, Istoria Moldovei, 148-158.(5) I. Heliade R. Historia Românilor, ed. II, p. 175.(6) Laurian, Istoria Romanilor, ed. IV, p. 328-342(7) Em. Picot, Cronique de Moldavie par Gr. Urechi p. 220 257

2

www.digibuc.ro

18

gate ce le gäseste In Acta Tomiciana" . Crede caRoman care a venit cu Radu in Moldova In 1507, eràun frate de ai lui Ilias ce fusese taiat in 1501 In Po-Ionia, dupa cererea lui Stefan cel Mare.

D. Xenopol (1) 'Dana la 1510 se tine de Ureche, pecare-1 controleaza cu stirile ce i-au stat la indemâna;dela 1510 povesteste ca si Picot relatiunile luiBogdan cu vecinii sai dupa Acta Tomiciana" . Pune douäexpeditii tatäresti in 1510, una in 1512 si alta in 1513.Tractatul cu Turcii II pune in acest an. Crede a. Tri-fäila era un agent de ai lui Petru Rares. D. Conduratu (2)in «Relatiunile Moldovei cu Ungaria», da mai mult rela-tiunile cu Polonii ale. lui Bogdan, pe care le studiaza Inamanuntimi.

D. Onciul (3) pune renuntarea lui Bogdan la Pocutiasi tractatul de cäsätorie in 1505. Acest tractat nefiindrespectat da nastere la lupte intre Poloni si Moldoveni.In 1506 Bogdan nävali In Pocutia; Polonii facand in-terventie la regele Ungariei se incheie tractatul din 28Maiu 1507, dar fiindca Vladislav nu mijlocise pentrucäsatoria proiectata, voevodul se luptä din nou cu Po-lonii In 1509. Lupta se isprävl prin pacea din Ianuarie1510. In 1514 Bogdan incheie tractatul cu Turcii.

Tocilescu (4) da In prescurtare domnia lui Bogdan.D-1 Iorga aduce multe contributii la aceasta parte

a istoriei moldovene. In «Istoria Poporului Románesc» dä

(1) Xenopol, Ist. Românilor. II, 502-518.(2) Conduratu, Relatiunile Tarii Ron-121.1ga si Moldovei cu Ungaria

464-501.(3) D. Onciul, Geschihte der Bukowina p, 36-38.(4) Tocilescu, Istoria Românilor, ed. 11 261 -4.

www.digibuc.ro

19

un excelent rezumat al domniei lui Bogdan. De ase-menea In numeroase studii, a adus multe stiri relativla aceastá domnie (1).

D-1 Giurescu in «Capitulatiile Moldovei cu Poarta Oto-man6.» crede cd tractatul care se atribue cd a fost in-cheiat de Bogdan cu Turcii nu a existat, si cá Sultaniin'au dat nici un privilegiu Moldovei.

In rândurile ce urmeazâ, am cercat sd dau o mono-grafie cAt mai completa a domniei lui Bogdan.

Tinand seamâ de politica sa externd am impärtit sicartea in douâ pArti.

In prima am tratat urcarea sa pe tron i relatiunilecu Polonii pânä la 1510, când se isprävesc luptele cuei, dupä interventia Ungurilor, prin tractatul din acelan; iar in partea a doua, am povestit relatiunile cuTurcii, luptele cu Tátarii i relatiunile pasnice cu Un-guru i Polonii pânâ la moartea sa.

Intr'o a treia parte am redat câtevà stiri relativela incercArile catolice in Moldova, comert, etc.

La sfArsit am adâogat lista boierilor din timpul säu,precum si a documentelor emanate dela dânsul.

(I) N. Iorga, Geschichte des Rumänischen Völkes, I 363-369; Chilia178-182; Documente din Arhivul Bistritli I, p. IXXI; Indreptarisi intregiri la 1st. Rom. In An. Acad. Rom. Seria II Tomul XXVIIp. 124-5. Pentru introducere v. si V. Párvan, Alexandrel Voclà.*Bogdan Vodä, p. 9-20.

www.digibuc.ro

PARTEA I

I.

URCAREA LUI BOGDAN PE TRON

Secolul al XVI sä incepea cu tin doliu pentru Ro-mani. Stefan, domnul Moldovei, dupa 47 ani delupte crâncene purtate cu vecinii sai din toate partile,dupa 47 ani de bunä cârmuire si de inteleapta domnie,murià In ziva de 2 Julie, respectat de toti aceia careauzise de nurnele lui si admirat de intreaga crestinatate.

Inainte de a murl, marele domn sa gândise ca saidezigneze pe acela ce va sedeà dupa moartea lui petronul Moldovei; aceasta cu gândul de a da un domnlegitim si de a nu se mai intâmplà turburari la ale-gerea noului domn, care erau atât de dese si atât depagubitoare pentru Ora. De aceea Stefan alesese (1)si'si asociase pe Bogdan la tron cu mult mai inaintede a murl.

Avem mai multe dovezi din care se vede ca el fu-sese asociat la domnie. Proba cea mai sigura este oscrisoare trimisa din Fagaras Brasovenilor de castelanul

(I) Ca Bogdan el-A dezignat sd vede din mai multe documente, undeel e numit dupd pärintele ski cu titlul de voevod. Cdnd Stefan dadasalv-conductul pentru cei cloud sute de Poloni, care trebuiau Impreundcu legati moldoveni si unguri sd hotdreasca limitele dintre Moldovasi Po Ionia sd spune: Si aceasta pe credinta domniei noastre i pecredinta fiului domniei mele Bogdan Voevod". Zrodf a Dziejowe X.App. pag. 40, Hurm. Documente, II, 518 No. 44.

www.digibuc.ro

22

Budei; In ea se spune: <Bogdan a domnit impreund cutatäl sdu > (1).

Cu toate cá fusese ales si asociat totusi proclamareasa a Intâmpinat dificultäti; cu cloud zile Inainte de amurì Stefan, boerii se certau pe cine sd aleaga. Unii IIvoiau pe Bogdan, altii voiau pe Stefan, nepotul dom-nului (2). and marele domn a auzit de aceastd neIn-telegere, a poruncit sa fie dus acolo, unde se discutàasupra alegerei. Acolo el porund ca sd se prinzd sisd se- taie principalii agitatori >, si In urma acestui act<toti au aclamat» ca domn pe Bogdan, < cdruia i-aujurat credintd, si Insusi Stefan l'au urcat pe tron > (3).

Astfel cd alegerea lui Bogdan nu s'a fäcut fard di-ficultdti. Afard de <fiul dela Turci > mai erau si altipretendenti. In scrisoarea mai sus amintitd a castela-nului din Buda care Brasoveni se face mentiune de un

(1) N. Iorga, Indreptdri si lntregiri la Istoria Romdnilor in AnaleleAcademiei Romane, Seria II, Tomul XXVIII p. 123. De asemeneaaltd probd o avem din 1503. Atunci Vladislav regele Ungariei con-firma Ciceiul lui Stefan si fiului sdu Bogdan Vv. Hurmuzachi III517 No. 413.

(2) Acesta e fiul dela Turci, iar nu Petru Rares. Acest Stefan efiul lui Alexandru, si deci nepot lui Stefan cel Mare. Boerii carevoiau sd-1 aleaga pe acesta ca domn, formau deci o partidd, care erapentru fiul cel mare i care credeau cd dupd moartea domnului tre-buià sd domneascd Alexandru ca cel mai In varstd. Si fiindcd a-cesta murise ei considerau cd dreptul de a domnl se cuvenià fiuluislu, adica lui Stefan. Nu stirn dacd va fi fost aceasta un act de con-stiintd cd nepotul iar nu fiul avea dreptul de a domni, sau un prilejde a se atata lupte, care se Intdmplau mai totdeauna la alegerea dom-nilor. In privinta filiatici acestui Stefan, v. C. Giurescu, CapitulatiunileModoyei cu Poarta, p. 63 nota 3.

(3) Hurmuzachi, Documente, VIII, 40. Sannto, Diarii VI, 49.

www.digibuc.ro

23

pretendent al cdrui nume nu-1 stim (1). Alti pretendentierau in Po Ionia (2). Un altul la Sibiu (3).

In afara de fiul lui Alexandru ale cdrui drepturi pu-teau fi contestate, Bogdan el-A singurul fiu legitim allui Stefan, cdci ceilalti rnuriserä:

Bogdan in 26 Julie 1479 (4);Petru in 21 Noemvrie 1480 (5);Alexandru in 26 Iulie 1496 (6).Rämâneà numai Bogdan, al doilea fiu al sau cu a-

cest nume. Mama sa erà Maria, fiica lui Radu cel Fru-mos, si se n'ascuse dupa 1479.. Pentru prima oarà e ci-tat in doclimente in 1481 Fevruarie 1 (7). In 1503,

(1) Se spune In aceastá scrisoare: Sdmi dati prin aducdtor stiridin Moldova pentrucd e atdta zdbavd. Dar Bogdan va invinge...ar fi o minune dacd fArd ajutorul vre unui principe mare, un om caacela ar puted sA4 goneasca sau sd I scoatd intr'un chip asa de ne-crezut". N. lorga, idem, ibidem. Gesch. des Ram. Völkes I, 364.

(2) Ambasada trimisd de consilieri poloni in i5o6 cdtre Bogdan:... de asemenea (cons. pol ) n'au permis regelui de a sprijini pe totiacei cari pretindeau cd ar fi adevdratii succesori i erezi ai Moldo-vei pentru a impiedicd intdrirea nouei domnii." Arh. Ist. 59-60;Hurrn. 112 548

(3) In 15 Sept. (secundo die festi exaltationis sanctae cruci) 1504Petru Vv. Transilvaniei scrià magistrului Sibienilor : ... cures filioipsius vaivodae Moldaviae necessarias interim ordinarias impensas....nam si idem filius vaivodae se in aliquum alium locum evadet...."La acesta sau la un altul se referd si scrisoarea lui Alexe parcala-bul Cetatii de Baltd tot cdtre Sibieni din 14 Ian. (feria 4-a nuptiarumpost octavarn epiphaniarum domini) cand le scrie ca sd-i dea noutdtide illo latrone qui vestris in manibus est captus et detentus". (Copiide doc. ard. la Acad Rom.).

(4) Kozak, Inschrifte aus Bukovina, 83.(5) Idem, ibidem(6) Bogdan, Cronice inedite p. 58, Ureche da 25 Iulie. Cf. Iorga,

Stefan.cel-Mare 341-2.(7) Arh. Ist. 75-6. I se clacluse numele de Bogdan Vlad cu care

nume e citat in documente (Doc. din 1489 Martie 3. Arh. Ist. 155-6).

www.digibuc.ro

24

doctorul Matei Muriano, II descrie astfel: «fiul sail (allui Stefan) calcä pe urmele tatalui sau, modest ca odomnisoarä si puternic; e amic al curagiului si al oa-menilor curagiosi. Are vreo 25 de ani > (1).

Despre Bogdan, cronicarii poloni (2) si Ureche (3)spun cd era orb (luscus, monoculus). Sincai (4) Intele-gea acest cuvânt in sensul de ponihos, nu de chior sauorb. Insa luscus Insemneaza chior.

Era Bogdan orb din nastere sau isi pierduse ochiulIn vre-o Imprejurare ? Cronicarul polon Wapowski, daoarecari lämuriri. El. zice ; < Erat Bogdanus amisso oculodiformis > (5). Din aceastà relatie se poate dedlice cd Bog-dan îi pierduse ochiul in vre-o lupta sau alte Imprejuräri.

De aceea i numele care trebue sd i se dea In si-rul domnilor moldoveni va fi Bogdan III cel Orb. Ure-che Il numise de mutt timp cu acest calificativ.

LUPTELE CU POLONII DIN i5o6Inainte de a muri, Stefan avù lupte cu Polonii pen-

tru Pocutia. Pentruca Polonii nu voiau sä numeascadelegatii, cari impreuna cu cei ai regelui ungar si cuai domnului moldovean sa hotarasca asupra acestei < bu-

(1) Sanuto, Diarii IV 735, Hurmuzachi VIII 36. Cf. N. Iorga, Geschdes Rum. Völkes I, 361.

(2) M. Mechovia; Cronica Polonorum, p. 375 Successit ei (lui Ste-fan) in principRtu Valachiae Bogdan unicus filius uno oculo orbus".Wapowski in Scriptores rerum Polonicarum" vol. II, Bogdanus fi-lius monoculus ei (lui Stefan) in principatu successit". p. 54. Cromer,De origine et rébus gestis Polonorum, ed. Col. Agr. 1589 Cui (luiStefan) Bogdanus fi/ius /uscus succesit". p. 452.

(3) Ureche, De domnia Li Bogdan Voda cel orb i grozav" p. 179.(4) Sincai, Cronica Românilor II 168.(5) Wapowski, O. C. 62.

www.digibuc.ro

25

cati de parnânt», Stefan 'Avail In Pocutia pe care ocuprinse dela Carpati la Nistru, punându-0 oameniisai in Colomeia, Haliciu 0 alte cetati (1), Se propuse onoud IntAlnire pentru hotarirea chestiunei; data se fixapentru 2 Noemvrie 1503 (2). Nici de astadata comisiu-nea nu se intrunl. Polonii nevoind a läsà. Pocutia, Mol-dovenilor, Inca inainte de a mull. Stefan, gonira garni-zoanele läsate de el acolo. De asemenea pradara 0 Mol-dova (3). Dupa moartea lui Stefan 0 venirea la domniea lui Bogdan, relatiunile sunt foarte incordate intre celecloud tári. In oratia lui Erasm Viteliu, episcopul din Po-sen, legatul regelui Alexandru la Papa, se enumara In-tre du0rianii Poloniei 0 «domnul Moldovii, care prinrazboaie continue turbura regatul, a0 ca niciodata nupoate fi linitit» (4).

La navala Polonilor din 1503, Stefan nu raspunsesefiind bolnav, 1nsa dupd moartea lui, Bogdan bond arecuceri Pocutia. In Noemvrie se qtià la Buda ca el sepregate§te (5). Gonind trupele regelui polon el ocupa a-ceasta provincie cu cetatile Colomea, Cessibic i Tes-menicz 0 aezà garnizoane moldovene (6). Stapnnirea

(r) Wapowski, O. C. 52, Cromer, o, C. 451.(2) Hurmuzachi 112, 518.(3) Cromer, o. C. 452, Wapowski, o. c. 53.(I) Hurmuzachi 112 537.(5) Sanuto, Diarii VI, 98.(6) Wapowski, o. C. 59, Habuit Bogdanus post Stephani decessum

pro terra Pokuce curn Polonis, variante fortuna non incruenta certa-mina. Postremo Bogdanus, Polonorum eiecto presidio, haud multo an-lea earn terram occupaverat, quam quia videbat se retinere non possepropter Alexandri regis copias, que in ipsum parabantur, maluit ho-nesta restitucione Alexandrum regem et proceres Poloniae sibi re-conciliare quam ex terra turpiter rursus eici. Oratores moldavi ad A-lexandrum regem introducti, provinciam Pokuce trans Tyram orn-

www.digibuc.ro

26

sa nu tinù mult. Insu0 el vol sd facd pace cu Polonii,inapoind ceea ce luase. Ca o Intdrire a acestei dispozi-tiuni el cereA ín cdsdtorie pe sora regelui polon. Ast-fel se poate explica pentru ce a dat el Pocutia. Soliimoldoveni trecurd in 1505 prin Lemberg, (1) 0 la sfâr-0tul lui Iunie ajunseserd In Cracovia.

Acetia gäsird pe rege acolo, unde erà bolnav.Cererea lui Bogdan nu erà pe placurcelei pe care o

cereb. In cdsdtorie i a mamei sale. AtAt fata cAt 0mama nu se invoiau din cauzd cd I3ogdan erà urít 0de religie ortodoxd. Totu0 regele ca sd nu supere peVoevod <0 din amic sd-1 facd du0nan multumi lui Bog-dan pentru dar, iar asupra cdskoriei i-a dat un rds-puns Indoios > (2).

Gre0t pas fdca Bogdan, când mil In cdsdtorie pesora regelui polon, dar 0 mai mare greald fácii chidinzistd asupra acestei afaceri. De acl se vor nWe nitera'zboaie, din care el nu se va alege nici cu glorie, nicicu folos, iar tara va suferl consecintele arnbitiei lui. Seva mai alege Incd, din aceste rdzboaie cu demnitatealui 0 a tdrii scdzutd. N'ar fi dat ,tefan Pocutia pentruo cdsätorie.

l3ogdan, Inca dela prima solie, Intelesese cd aceeacare se Impotrivise mai mult la cdsätoria doritd de el,

nem sitam cum Colomia. Cessibessi, Tysmenice et aliis hand content.nendis ofipidis, Bogdani palatini nomine, ultro restituerant". 0 confir-matie a celor spuse de Wapowski e si scrisoarea Papei din 12 Aprili5o9 cAtre Sigismund, prin care-i aminteste cA Bogdan a restituit Po-loniei cetAtile care i le luase prin rAzboiu (... oppida et loca que deregno Polonie bello iure ceperat et tenebat restituerit...) Hurmuzachi112 585.

(I) Iorga, Relatiile comerciale al tArilor noastre cu Lembergul p. 17.(2) Cromer, De origine et rebus gestis Polonorum, 454.

-

www.digibuc.ro

27

fusese regina mama a Poloniei. De aceia el gândi, cdcel mai bun lucru de facut e sa a§tepte, crezând calucrurile vor luà o aka Intorsaturd. N'a Weptat mult.La sfarsitul lunei August 1505 muri Elisabeta (1). Atunciel 10 incerca din nou norocul. Dupa moartea regineimame el trimise aka solie la regele polon cu aceea0cerere, ca 0 cea dintdiu. De data asta o intelegere avùloc; regele Alexandru consimp la ceia ce voià Bogdan0 in 17 Fevruarie 1506, la Lublin se inchee tracta-tul de cdsätorie de delegatii moldoveni, care erau Tautulogofatul, Isac vistierul 0 Ivanco pisarul, cu insu0 re-gele Alexandru. Tractatul contineà urmatoarele dispo-zitiuni: Elisabeta, sora regelui polon va lud In casato-rie pe Bogdan 0 va fi < doamna a Moldovii >. Pentruefectuarea casätoriei regele va trimete solii sai la dom-nul moldovean in ziva de sf. Petru, când vor hotariImpreund data cdsatoriei, aceasta pentru ca sl regelesa poata azistà, iar neputdnd veni va trimite reprezen-tanpi sai, cari vor face toate cele trebuincioase pen-tru implinirea cdsätoriei. Ace0ia vor face un alt con-tract cu domnul moldovean, princ are el sa declare cdsora regelui va fi in mare consideratiune, cä va aveàIn tam sa un episcop catolic, va clädi o biserica cato-Ea. 0 va sustine pe preotii catolici, ca va pästrà prie-tenie 0 pace regelui polon, va Instiintà pe papa cândva plecd contra pdgânilor 0 ca va incunWiintA pe regeori de câte ori va auzi lucruri daundtoare pentru el (2).

(i) Wapowski, p. 62.(2) Acta tomicianá, I Apend. 19-20 In exemplarul polon; Hurmu-

zachi II 724-7 In exempl. moldovean; Hasdeu, Arh. Ist. II 58.

www.digibuc.ro

28

Acesta e tractatul. Ceia ce spun altii ca Intre conditiuniera ca Bogdan Impreund cu toti curtenii lui sa treacala catolicism e neexact (1),

Voevodul astepta ca cel putin de asta data Invoiala fa-cutd cu regele polon sa fie Imp Enka. Dar ziva sfântuluiPetru trecuse i Alexandru Inca nu trimesese solii säi.

In acest timp muri i Alexandru la 19 August 1506 (2).Inselat In sperantele sale, Infuriat fiindca daduse Pocu-tia pe care el o luase prin lupta, hotäri sa-si räzbune.Voia sa-si ia inapoi aceastä provincie. Vremea In carese decise a näväll, fu dupa moartea regelui, când Po-Ionia se afla In interegn. Consilierii poloni se temeaude voevod, caci dupa câteva zile dela moartea lui Ale-xandru, ei trimit o solie cat-re Bogdan, prin care-1 a-nuntä ca regele a murit, si de si stiu ca a aflat despreaceasta, totus il Instiinteazd ca < sa dea si el raposatu-lui sau amic > o pioasa amintire. Ii mai spuneau ca eivor päzi. pacea i Ii Indeamnä si pe el a o tineà, addo-gând ca ei vor fi bine dispusi cätre dânsul, precum siregele < pe care-1 vor alege Impreuna cu el > (3). Scrisoa-rea nu prea era magulitoare pentru domn, dar chiarde ar fi fost, el stià ca < räposatul sau amic > nu setinuse de cuvânt. i voia ca sa pedepseasca aceastapurtare neleal A.

Vedea si el, cum väzuse i tatäl sat', cât trebue decrezut cuvântul polon i cAt fusese de amagit In astep-tarile sale, când in speranta unei casátorii strälucite,

(r) Cromer, O. C. 455.(2) Cromer, o. C. 457.(3) Hurmuzachi, II, 548, Arh. Ist. I, 59. Scrisoarea contine multe ne-

exactitAti.

www.digibuc.ro

29

(Muse Polonilor un teritoriu pentru a cdrui stdpânireluptase si el si Stefan.

In acelas timp, consilierii poloni scriu i regelui ungarca sd intervind pe lângd «voevodul valah, ai cdruioameni incepuserd prädärile» de a nu turburà pacea.Vladislav n'a intervenit > (1)..

Bogdan näväli in Pocutia pe la sfârsitul lui Septem-vrie (= circa festum Michaelis) 1506 (2), goni oasteapolond de ad, ocupd mai multe sate i dupd cAtse pare i cetätile Colomea, Cessibic i Snyatin. (3)

Consilierii poloni auzind despre aceasta anuntd pe

(r) Hurm. 1P 55o.(2) Asupra datei cronicarii poloni nu se Inteleg. Wapowski pune

aceastA ndvald in August, pe cdnd trdid regele Inca. Cromer nu pre-ciseazd data, dar o pune tot In timpul cand regele era In viata.Miechovia dd data de mai sus (=circa festum Michaelis), deci dupà .ce regele murise. Data lui e cea bund, fiindcd se confirma si primdocumente contimporane cu faptul, anume scrisorile consilierilor po-luni care regele Ungarii si magnatii sdi, care sunt scrise dupa moartearegelui Alexandru. Acestea nu mai lasd nici o,Indoiald asupra dateipe care o cla Miechovia. De altminteri chiar din ceeace spune Waponskise vede cd tot data aceasta e cea bund. El spune cd In luna lui Au-gust venird soli dela Bogdan. Pune faptul acesta dupa distrugereaorasului Mijechoviu care se intamplA In August (1506) [cf. Miechoviapag. 378J. Cand au avut vreme solii sd se intoarcd pentru a aduce-rdspunsul lui Bogdan si cand a fost vreme ca acesta sd se prega-teased, sd navaleased i sd coprindA Pocutia ? Cdnd a fost vreme, apoi,.ca regele sd dea ordin sd se adune armata, sd-i trimeatd In provin-cia cuceritd, sa lupte cu oastea lAsatd de Bogdan, sd treacd apoi InMoldova, etc. ? Cdci regele moare la 19 August. Dela 15 pand la 19-sunt 4 zile In acest interval de timp, evident, cd nu se puteau In-tampld toate aceste evenimente.

(3) Cdt a coprins Bogdan din Pocutia nu stim precis. Miechoviaspune, cd Valahii" ocupaserd teritoriul Rusii aproape de Nistre(pag. 379); Cromer Pocutia" (pag. 455), iar Wapowski spune cdtara Pocutii pe care o dase lui Alexandru anul trecut", addogandmai apoi, atunci cand Moldovenii au fost Invinsi, cd oastea care i-agonit a luat pentru regatul Poloniei, Pocutia Impreund cu Cessibic,

www.digibuc.ro

30

regele si pe magnatii Unguri prin doua scrisori. In a-mândoua ei arata cum Bogdan a intrat in Pocutia si-a ocupat iarasi teritoriul pe care-I restituise. Mai arataapol, ca ei de si sunt «ocupati ca sA pregAteasca celenecesare pentru alegerea noului rege», totusi ar puteasá ridice oaste, care sa mearga in Pocutia si sa res-pinga pe cel ce venise acolo. SA abtin dela aceasta,dar «roagà pe regele si magnatii din Ungaria, ca dan-sii sa intervinA la voevodul din Moldova, pentru a dadeplinA satisfactie Poloniei (1)». In acest timp Bogdanpradà imprejurimile Camenitii (2). Dupa ce a asezat omica garnizoana (vreo 600 oameni) s'a retras. Unguriin'au intervenit, dui:a cum doreau Polonii in aceste lupte.

VAzand aceasta, consilierii poloni au trimis o armatade vreo 4.000 oameni, care au gonit garnizoana lasatade Voevodul Moldovei.

In luptele ce s'au dat intre amandoua ostirile au cazutdoi nobili poloni, fratii Struss. In alte mici ciocniri, de-favorabile Polonilor, au mai fost prinsi cativa nobili,care to au fost taiati din ordinul lui Bogdan (3).Dupa aceste mici lupte, armata polona a intrat in Mol-dova 0 a pradat pana la Botosani; inteo lupta. nein-semnata, care la cronicaril poloni iea proportii foartemari, mica oaste moldoveneasca a fost invinsa. Inaceasta lupta au fost prinsi si niste boeri moldoveni,

Zolomeia si Snyatin". Dintre cronicarii nostri numai Ureche amin-teste pe larg despre toate acestea. El spune cA [Bogdan] au lovit.Pocutia sl au pus oamenii sal In ea".

(i) Hurmuzache 112 551-552.(2) Idem, ibidem.(3) Numele nobililor prinsi si ucisi sunt date de Miechovia, O. C. 379.

www.digibuc.ro

31

cad toti au fost taiati la Camenita (1) Cronicarii polonimai spun cd atunci a fost omorit si pärcAlabul Hotinu-lui (2). Stirea nu este exactä. Lupta s'a petrecut prin Sep-temvrie-Octomvrie 1506. Din documentele interne se vedecb." aceiasi pärcälabi erau la 22 Martie 1506 si la 20Fevruarie 1507, adicä inainte si dupa sfärsitul luptei (3).

. Garnizoana moldoveanä fiind gonitä din] Pocutia, a-ceasta rämase a Polonilor. Bogdan se alese cu umilireasa'si pierderea provinciei. Ambitia de a se inrudi cu

.regele polon o sä-i cauzeze multe neplAceri. Din aceasta-va mai naste altd luptd, care o sä fie in paguba lui sia tärii, iar Pocutia va fi la urmã tot a Polonilor.

III

LW' l'A CU MUNTENII DIN 1507.

Abià isprävise lupta cu Polonii T o alta-i venià dinspre Tara-Româneasca. Aci domnia Radu al IV. Acestatrdise in foarte bune relatiuni cu Stefan-cel-Mare. Inlupta dela Codrii Cozminului ii trimesese ajutorul lui (4),iar in 1503 prin mijlocirea lor se incheiase pace intreUnguri si Turci (5). Trei ani insá dupa moartea luiStefan izbucni räzboi intre el si Bogdan. Cauza acesteilupte erà tinutul Putnii. Siefan luase dela Munteni in

(i) Ureche, 181.(2) Wapowschi, o. c. 64. Cromer o. c., Miechowschi o. c.

142(3) Orig In depoz. Ac. Rom.: 3/LXXVH, Vezi Tabla doc. la-fine cum i lista boerilor; Cf. Iorga, Istoria Armatei Romane I, 207.

(4) Cron. mold,(5) Sanuto, Diarii, V, 45o. S'a incheiat pacea: per via di Rado et

Stefano Valachi".

www.digibuc.ro

32

1482 acest tinut. Aceastä scAdere a prii sale erà inclrecentá, nu putuse fi uitatà. Pe timpul lui Stefan, Radunu Incercase nimic, cAci tià cd dela el nu puteà sà-Iia. Indatá ins5. ce Stefan a murit a inceput uneltirile,cAci dupà moartea lui el trimise un sol la Poloni curug6mintea ca sd-i dea ajutor de a ocupà Moldova (1).Polonii nu se luvoiserä la acest lucru. VAzAnd cä nuizbutete cu Polonii, Radu a stat lin*it Weptând unmoment mai favorabil ca s6. 'poat6. intra In Moldova..

In 1506 Bogdan se stricA cu Polonii 0 in 1507 elnu e impAcat cu dân0i. Radu voià s5. ia Putna 0 deaceia nu erà timp mai bine gäsit deca dupá ce Bogdanse dusrnAnise cu Polonii. Cu atât mai mult Putna a fostcauza rAzboiului iar nu atât Roman Pribeagul cucât la incheierea pA.cei se mentioneaza numai despregranite: «0 hotarul cel vechiu pe unde au fost au läsat».Roman Pribeagul poate sä fie un pretendent; in acestsens 11 dd cronica lui Const. apitanul. Cearta intre ceidomni incepe din Julie (2). Ureche ne dä amAnuntelerazboiului. El aratà cum «Radu s'a sculat cu toatà pute-rea sa 0 cu Roman Pribeagul (3) de au au intrat in»Moldova «0 au prädat 0 au ars tinutul Putnii 0 pe decea parte de Siret, de mult5. pradd 0 peire au fäcut».

(s) Hurmuzache, 112 548. Hasdeu Arh. Ist. I 1 59.(2) Sanuto, Diarii VII 119.(3) Const. Cdpitanul schimbd Intelesul. El spune: scriu unii cd.

fiind un boiar din Moldova anume Roman Pribeagul, fi cerfind oaslede la Radu Vodd, s'an dus de au prädat toatd Putna, locul Moldovei"Ed. N. Iorga pag. 29. Din lipsd de izvoard nu ne putem pronuntdcine a fost Roman. In orice caz nn e boer, dupd cum zice Cdpitanul.

Un pretendent In acel timp se glsid In Sibiu. Cu data 14 Ianuarie(feria quarta post octavam epiphaniarum domini) exista o scrisoarea lui Alexe parcdlabul Cetätei de Baltd cdtre Sibieni In care se spune:Mi s'a anuntat de Vv. Bogdan ca solul ce l'ali trimes la rege v'a

www.digibuc.ro

33

and Bogdan a vdzut «câtà paguba i-au fácut RadulVodâ> strângându-0 armata «au intrat In Tara Mun-teneascà pAnä la Rätezati la movila Caiatii, de aceeaparte de Râmnic 0 au stätut acolo zece zile de au prä-dat §i au ars la Milcov pAnä In Râmnic i Iii jos peambele päri, pAnä la Sirei». Impäcarea intre cei doidomni n'a intârziat. aci pe când Bogdan präda, «delaRadul Vodä l'au tâmpinat sol un cAlugär anume Maxi-mian (1) ... i s'au rugat lui Bogdan Vodá sä facä pacecu Radu Vodä pentru cá sunt cretini 0 de o semin-tie. Deci Bogdan Vodà v6zând rugäminte dela acel cä-lugar au fäcut pace pentru voia lui 0 au trimes solila Radul Vodá i atunci Radul Vodà cu boierii sdi aujurat pe sfânta evanghelie ca sä fie pace neclintità».Pacea s'a fäcut in conditie ca sä se päzeascä «hota-rcle cele vechi» i «s6. intoarcd Radul Vodd toatà pradaarderea câtà fácuse in tam Moldovei la tinutul Putnii» (2).

Totul 'se petrecuse in cAteva zile la sar0tul lui Oc-tomvrie 1507.

Pacea 's'a acut, totu0 neintelegerile intre cei doi

adus relatiune super eo facto de quo fui ad vos missus a dominovaivoda Moldaviensi". De aceia ruga nobis renuntiare et vestrisin literis intimare dignemini voluntatem regiae majestatis quid vobissuperinde facto mandavit, quod promisistis mihi nuntiare de illo latronequis vestris in manibus est captus et detentus. Sciatis a certo, quodsi domino Bogdan vaivodae benevole fueritis, vobis recompensareintendit", etc. Copii de doc. ard. la Acad. Rom.

(i) Biografia lui Maxim In Arh. Ist. II. 65 o altä redactie InBogdan, Vechile cronice mold. p. 268.

(2) Cronica lui Const. CApitanul pune pe Maxim ca venind delaregele unguresc; lucrul nu e exact, cáci biografia lui Il aratà c6. eraIn Muntenia, atunci and a izbucnit rdzboiul Intre cei dol domni. Cf.Picot 232; Iorga, Ist. Arm. Rom. I zo8.

www.digibuc.ro

34

domni au continuat sä existe. In Dechemvrie acela5 anrelatiunile erau rele.

Atunci o nouà «discordie» erà Intre omoldovean 0transalpin» (1). Aceste rele relatiuni continua 0 sub ur-ma0i lui Radul. Dupa nioartea lui, la 6 Aprilie 1508Vladislav scrise lui Emeric Czobor solul sau In TaraRomâneasca, ca de oarece voevodul de acolo a murit0 boierii vor sa aleagá pe fiul lui Tepelu, a scris 0voevodului din Moldova ca sa-i dea ajutor (2). BogdanInsä nu s'a micat de aceasta invitatie a regelui ungar 0acest fiu al lui Tepelu, nici n'a reu0t sa se aleaga domn (3),cäci In Iunie, Mihnea cu ajutor turcesc luase tronul.

IV

RELATIUNILE CU UNGARIA PANA. LA 1508.

Cu Ungaria Bogdan Intretinuse bune relatiuni. Dupamoartea lui stefan regele erà foarte ingrijat ca Moldovasà nu cada. In mâna pagânilor, mai ales ca la 22 Julie-se 0ia ca acetia stau la hotarele Moldovei gata dea navali (4); de aceea la 23 Octomvrie (in festo bealiJacobi Apostoli) 1504 Vladislav ordora nobililor din Ma-ramure sá fie preparati de rasboi ca la cel dintaiu ordinsa plece (5). La 2 August (in festo beati Stephani regis etconfessoris) 1505 regele Ungariei trimetea soliisai In Mol-

(1) Sanuto, Diarii, VII 232. Item il re (al Ungariei) havia adatta quellediscorche dil mondavo con el transalpino".

(2) Hurmuzachi, 1I2 573, o copie si la Acad. Rom.(3) Iorga, Prentendentii domnesti, In Analele Acad. Rom. Seria IL

Tomul XIX p. 206(4) CCIpii de doc. ardel. la Acad. Rom.(5) Hurmuzachi, 112 525.

www.digibuc.ro

35

dova. Atunci scrià el Bistritenilor ca sa del cele necesarelui Em. Czobor si Dem. Iaxith trimisi la Bogdan «in certisrebus et negotis nostris ac regni nostri > (1). In acelas an, la21 Noemvrie (in die praesentations Mariae) Bogdan trime-teà la curtea regala Ungureasca pe Bernard Pârcalabul (2).

Ca vasal al regelui Ungariei Bogdan avel In Tran-silvania Ciceiul si Cetatea de Balta. Inca inainte de amurl tatal säu, Vladislav confirmase Ciceiul lui Stefansi fiului sau (3). La 1506 el aveA in posesiune aceastacetate, caci gäsim In frunte pe Petru postelnicul < cas-

tellanus castri Chyczo >. Acesta da la 3 Martie 1506 unact in care numeste pe I3ogdan staptin (4). De asemenea

Cetatea de Balta Inca el-A. In posesia lui. In 1507 Ia-nuarie 14 (feria quarta post octavam epiphaniarum) gäsimpe Alexe ca < castelanus Kykello > (5). Dar dejà In acelan posesia acestei din urma cetati va intâmpinA greu-tati. In acest an Emeric Pereniy, palatinul Ungarii <chiamain judecata inaintea sa pe Bogdan, ca sa restitue Cate-rinii Pongracz > aceasta cetate. Voevodul Moldovii bine-inteles, nu se prezinta «nici In persoana, nici prin re-prezentantii sai > Atunci el fu condamnat «sa. restitueCaterinii de Pongracz > Cetatea de Balta, la platireaunei amenzi de 400 florini si la pierderea tuturor po-sesiunilor averilor din Transilvania (6). Aceasta decizie

(t) CI5pii de doc. ard. la Ac. Rom. Cf. Iorga, Doc. rom. din Arh.Bistr. I p. X.

(2) Idem. Impreung cu Bernard mai erau Ieremia Vistierul i unGeorge. Sanuto, Diarii, VI 290.

(3) Hurmuzache IP 517 No. 413.(4) apii de doc. ard. la Acad. Rom. Cf. Iorga, o. c., p. IX.(5) Idem.(6) Hurmuzachi, 112 556. Cf. Iorga, Chilia 273. Arhiv. des vereines

für Siebenbürg. Landeskunde VI, 96.

www.digibuc.ro

36

a ramas iluzorie insa.; in 1509 el stapâniâ Ciceiul, undeera. parcalab Vlad (1).

In acelas timp Polonii 10 alesera. rege. Noul rege, Si-gismund, frate cu Alexandru, Albert si Vladislav, fusesepand atunci mare duce al Lituaniei. La 24 Ianuarie1507 el se incorona. (2). Tot pe atunci Bogdan 10pregátià din nou o oaste; acest lucru nelinisti pe Po-loni. La incoronarea lui Sigismund, regele ungar trimi-sese sol pe Stefan Telegdy. Pe acesta Polonii il trirniseraca sol la Bogdan ca «In numele celor doi regi sa.-i pro-puna. conditii de pace si alianta.» (3). Solia lui n'a reusit.Un tractat intre Moldova si Po Ionia nu se va face decat In 1510. In 1507 relatiunile dintre cele doua taxisunt foarte Incordate. Atunci Sigismund puse noi im-pozite In Po Ionia < pentru razboiul contra Tatarilor, Mus-calilor 0 Valahilor» (4).

In vedere ca.' solia lui Telegdy nu reusise si in vedereaintereselor comune ale Ungariei si Polonia se incheie 0un tractat intre Sigismund cu Vladislav. Regele polon tri-mise patru delegati care impreunà cu magnatii regatuluiungar incheiard la 28 Mai 1507 intre cele douá tari untractat in care se cuprindea dispozitii relative si la Mol-dova (5). Suzeranitatea Ungariei asupra Moldovei a fostrecunoscutá formal si de regele Polonii. De aci inainte

(1) Berger, Urkunden Regesten aus dem alten Bistritzer ArchiveHer Teil von 1491-1516 pag. 27 ; No. 505.

(2) Wapowski, o. c. 72; D. Jodocus In Bibliotek pisarow polskisch°vol. 39 p. 20.

(3) Hurmuzache 112 557, Wapowski O. C. 73, D. Iodocus o. C. 2I.Ureche (p. 182) are cunostintä de acestä solie; o pune Insa mai tárziu,

(4) N. Iorga, Acte si fragmente III 74, Wapowski O. C. 73.(5) Cf. Conduratu, O. c., 472, 474.

www.digibuc.ro

37

nu va mai fi nici o pricina intre Po Ionia i Ungariapentru Moldova, < voevozii ei vor recunoaste ca suze-rani pe regii Ungariei, cdruia ii vor presta omagiul defidelitate». Se mai hotdrà cä atunci, and camândoiregii» vor face o expeditie contra Turcilor, domnulmoldovean sd le dea ajutOrul sdu, iar de nu va voi,regele polon sa fie dator sa ajute pe cel din Unga-ria «ca scoata din domnie». Mai departe sd deci-deà, ca domnul moldovean sd nu mai faca razboi cuPolonii cpentru Wile care nu sunt ale sale, si niciatâte sau sá conduca pe Mari ori pe Turci cu rdzboicontra Polonilor >. La sfarsitul tractatului sd luau md-suri pentru apárarea Moldovei, anume se hotärâ cd, < incazul and Turcii s'ar ridica cu razboi asupra Moldovei,atunci regele Poloniei sä fie obligat a da ajutor» celuiungar < ca sá poata apara Moldova» (1).

Acest tractat arata chipul cum erà socotit Bogdande cei doi regi. Nu mai era stefan care se Incheietractate ca egal. Voevodul moldovean de acum nicinu participase la facerea tractatului. Acesta et-A o con-secinta a faptelor lui de 'Ana atunci.

In 1508 Moldova are mici relatii cu Ungaria i cucetatile sasesti din Ardeal, mai ales cu Bistrita. In 26 Ju-lie Sabbato post festum beatae Annae) regele scriseBistritenilor,---In urma reclamatiunii voevodului moldo-vean,ca la bâlciul ce se face In Bistrita sa nu se iàtricessima dela negustorii moldoveni inainte de ince-perea balciului, ci sa se ia taxa tot cum a fost pana a-tunci. Numai când ei vor vinde märfurile lor inainte

(t) Hurmuzachi 112 557. Cf. Conduratu, o. c.

www.digibuc.ro

38

de inceperea bâlciului pot sà ia acea tricessima (1). lotIn acest an, regele dadU poruncd ca negustorii moldo-veni sd nu mai intre 0 sd ese din Ardeal «pe dru-murile ascunse 0 neobisnuite», ei nepldtind in modulacesta vigessima (2). Tot pe atunci Bistritenii fdcurdvreun rdu oamenilor lui Bogdan, cdci acesta scrise InNoemvrie ca sd-i lase supu0i in pace i sd pdstrezelegdturile de prietenie cu dânsul (3).

V.

LUPTELE CU POLONII DIN 1509 SI TRACTATULDIN 151o.

De i in tractatul polono-ungar din 1507 se prevdzuse,ca Bogdan sä nu se mai atingd de pdmânturile rege-lui polon, dar domnul moldovean considerând cd dd.-duse Pocutia 0 nu primise nimic in schimb, void sd oTecucereascd. Incd din Julie 1508 erau cd.tevd neInte-legeri intre regele polon 0 voevod. La aceastä dataregele ungar anuntd pe Sigismund cd a scris lui Bog-dan ca sd. trdiascä In bund pace cu functionarii 0 ar-mata dela .frontiera Poloniei (4). Aceste neintelegeriproveniau din incdlcdrile dela granità de o parte 0 dealta, incdlcdri fárd mare importantd. Polonii ar fi voitsa pdstreze legaturi de prietenie cu Bogdan; aceasta se.vede 0 din faptul O. la 1 Aprilie 1509 Sigismund in-tdriA tractatul Incheiat cu regele Ungariei in 1507 (5).

(t) Copii de doc. Ardelene la Ac. Rom.manesti din Arhivul Bistritei I. p. XI.

(2) Idem. .

(3) Copii de doc. ard. la Ac. Rom. Cf.sori domnesti din Arh. oraplui Bistrita, p. 9.

(4) Hurm. 112 574. Cf. Conduratu, o. C. 478.(5) Hurm. II2 p. 597.

Cf. lorga, Documerte ro-

Moisil, Douasprezece scri.

www.digibuc.ro

39

Voevodul Insä nu uitase planul sau de cdsátorie cu soraregelui polon i pentru a sill pe Sigismund a-i satisfacecererea el fäcuse interventii la Papa. In 1509 Bogdantrimise papei Iuliu II tractatul de cdsdtorie Incheiat in1506 cu Alexandru, regele de odinioard al Poloniei, alecárui conditii le-am vdzut.

Papa in urma acesteia, trimise lui Sigismund o scri-soare < prin care il invità sd implineascd obligatiunilece rezultá pentru dânsul din tractatul incheiat cu re-gele Alexandru §i sd trdiascd. In bunä Intelegere cuBogdan Voevodul, fiindcd ar fi un mare pericol pentrucretindtate, daca acesta s'ar tidied cu armele ca sd-iia. Inapoi ora§ele .i tinuturile ce le däduse Poloniei (1).Regele polon .tid i el motivul pentru care voevodulmoldovean et-A nemultumit. Inteo scrisoare adresatáfratelui sdu Vladislav, el spune: Bogdan < gândete cácu armata pe care o are pregdtitä sä nävdleascd cudurndnie In regatul nostru. Cauza acestui atac am In-teles'o din scrisorile ce ni s'a adus dela [Roma], incare este scris eá prin legatul, pe care acest voevodl'a trimes acolo s'a plâns cd noi nu-i dam In cdsätoriepe sora noastrá, cum se promisese odatä cu conditiianumite de care regele Alexandru, fratcle nostru. A ob-tinut o brevd. dela Papa care noi, din care un exem-plar il trimetem majestätei voastre ca sä inteleagä mailämurit aceastä afacere». Dacá nu i se va ImplinI ru-gäciunea o sd incerce armele; cd el, Slgismund, ascul-tase i de sfatul lui Vladislav când refuzase a implinìactul cerut de voevod i ca ar puted. Insui sä ia md-

(1) Hurmuzachi, 112383 No. 465, Idem III 24. Cf. Conduratu, o. C. 479

www.digibuc.ro

40

surile necesare In vederea acestui atac, dar voeste säintervind mai Intâiu regele ungar pentru a-1 Intoarce delamiscarea Inc eputä (1).

Deci intre anii 1504-1509 mijlocise Bogdan ca säse faca cdsätoria, dar cu toate inzistentele sale, dorintanu i se Implinise, având impotriva sa pe amândoi re-gii. Erà dar nefiresc lucru sä mai inziste In cererea lui,odatä ce fusese refuzat de cei trei regi. Nereusind nicide astädatd, dui:A atäta asteptare, a gäsit cu cale casd incurce tara inteun rdzboiu pagubitor ei i nefolosi-tor lui, cAci tara aveà sà sufere urmärile ambitiei sale.

foarte bine si cu multa clurere scrie i Ureche cânclzice: «Au socotit cd are vreme sä-si räscumpere rusineadespre craiul lesesc cu sänge nevinovat si au Inceputa stränge oaste». Cauza noului räzboiu este deci neIn-plinirea Indatoririlor luate de precedentul rege fata deBogdan, care 6 In legatura cu reocuparea Pocutiei (2).Se mai addogau apoi certe i invaziuni la frontierd.Sigismund stià acestea i pentru aplanarea conflictuluìvoiä chiar sà se intruneascd o comisiune compusd dindelegati poloni i unguri, cari sà cerceteze pricinile in-

,tre «supusii sdi si ai voevodului (3).

Bogdan aceà preparative in acest timp. In Apriliese stià ca el îi adunase armata. Sigismund se plängeäreo-b elui Vladislav cá fará nici un motiv, voevodul < fä-

cuse o nävälire in regatul säu, devastase câtevä sate

(I) Hurm. 112 585 No. 467. Cf. Conduratu, O. C. 479-480.(2) Ureche, 182.(3) Hurmuzachi, 112 584-5.

www.digibuc.ro

41

ridicase oamenii cu turmele lor» (1). In Iunie Moldo-venii trecurä Nistrul pe la Hotin (2).

Atacul domnului moldovean gasl pe Sigismund ne-pregatit. Pe timpul acesta regele faceà preparative denunta i trimesese soli la ducele de Meklemburg caceará In casatorie pe fiica sa. and auzl insä, ca. Bog-dan a nävalit cu oastea sa «si cd contra dreptului gin-tilor a rupt tractatul Incheiat intrand In Podolia si Rusia

devasteaza totul» (3) a Intrerupt tratativele ce le Ikea.El veni In Cracovia pentru a pregatI cele trebuincioase.Inainte de a plecà regele, voevodul asediase Camenita (4).Neputând-o luA, ridica asediul, i dupa ce a prädatorasele i satele neintarite din jurul acestei cetatf, mersemai departe In Podolia. Devastand totul pe unde treceLajunse la Haliciu, pe care-I tinù Impresurat catevA zileiaräi fard a-1 putea cuprinde, de oarece cetatea erabine Intäritä si se aparà strasnic i cu toate ca Bogdanaveà artilerie (5). Neizbutind nici aci, pradä si arse o-rasul de langa cetate. Din Imprejurimele acestui ora.

(i) Idem, ibidem.(2) Ureche spune ca a trecut Nistrul Vineri 29 Iunie" (p. 183);

Cronica moldo-polona da aceiasi data (Bogdan, Vechile Cronici, p.228). Datele sunt neexacte, caci dintr'o notita contimporana se vedeca la 27 Iunie Bogdan asedia Camenita. El trecuse deci mai Inainte

Pocuti a.(3) D. lodocus, o. C. 35.(4) Hurmuzachi, 112 587, 593, 595. Intr'o scrisoare a lui Sigismund

se spune cá Bogdan cu ajutorul Turcilor si Tatarilor a impresuratCamenita". (Hurm. 112, 587). In D. lodocus "nu se mentioneaza ajutoru)dat de Turci. In Waponski (o. c. 86) i In cateva scrisori ale luiSigismund care Vladislav se face mentiune de acest ajutor al Tur-cilor. Se poate sa fie Turcii din Chilia.

(5) Wapowski, o. c. p. 87. Bogdanus huc Palatinus cum toto exer-citu superveniens, tormenta bellica et bombardas contra arcem expli..

www.digibuc.ro

42

a luat cu el multi oameni i o mare pradà de turme.De la Haliciu merse la Lemberg iarási cu gandul dea-1 cuprinde, dar nici acest asediu nu-i reusl. Dupä treizile fu nevoit sä ridice asediul i sä se intoarcá, deoarece auzise cd regele Poloniei Ii strânsese armata

venià In persoanä contra lui. De prin locurile peunde mersese, el Kuà multe lucruri: VaSe de aur, deargint, clopote i alte obiecte, jefuise chiar i biseri-cile. La intoarcere In ziva de 6 Julie (1) putii cuprindeorasul Rohatin, pe care de asemenea Il jeful impreunäsi cu biserica ce erà impodobitä cu odoarä de aur si.argint. Intre obiectele luate dela Rohatin fu si un clopotmare pe care-I puse apoi la Mitropolia din Suceava (2).IncArcat astfel de pra6., ducând <multi tärani si boeri >Impreuud cu Rafael Halitzki proprietarul orasului Ro-hatin < cu mare izbändä s'au intors la scaunul sau dinSuceava faià de nici o zmintealä i robilor le-a Impartithotar in tara sa > (3). Venind In tail Bogdan íi concediearmata.

In acest timp St. Gorski, solul lui Sigismund la curteaungarä, in urma misiunei date, cereä ajutor dela Vla-dislav. Pentru a puteà induplech pe Unguri, el ziceàcá in tractatul incheiat intre cei doi regi in 1507, seprevazuse cá daca vre-un dusman ar navall In «Oman-

care iussit Triduum hic apud moenia est decertatum quo ad maiorBogdani palatini bombarda intensissimi globo tormenti ex urbe ia-culati porro rupta ac confracta est, magisterque tormentor= belli-corum, qui astabat uno eodemque ictu sit interfectus".

(i) D. Iodocus, O. C. 36.(2) Ureche In Letopisete I, 182. Cf. N. Cretulescu, Istoria sf. m-ri

Rasca 12.(3) Ureche, idem.

www.digibuc.ro

43

turile regelui Poloniei», acel dusman va fi pedepsit deamândoi regii. Fiindcd voevodul moldovean a intrat InRusia !;,i a atacat cetätile, regele polon s'a pregAtit a-1pedepsi, dar cere ajutor si dela Unguri. I s'a rdspunscd Vladislav va face cele hotdrIte prin tractate, darcrede ch mai intâi trebue intervenit la voevod ca säsatisfacd pe Sigismund de toate pagubele fdcute si

Ca' a ales soli pe Charlacki si Barlabev care sä mij-loceascd 'in aceastá afacere. Mai zicek Vladislav soluluipolon cd, Valahul vdzAnd atAta pregaire si dusaidnie<poate sd, cheme in ajutor pe Turcii cari ar puteàsa invadeze din orice parte regatul polon», cd «Bogdan-ue tara intdritd prin pozitia sa naturald a$ à cà poatesd intindd curse Polonilor, cari trebue sä se teamd deorice pericol >. Ii aminta de catastrofele suferite deTurci, Matias si Albert si cd soarta rdzboaielor e ne-sigurd >. De aceia regele polon sd suspende mice ac-tiune pând când va veni rdspunsul solilor trimesi (1).

In timpul accsta Sigismund isi strânsese si echipasearmata. Pe cand isi fáceà preparativele venird solii luiVladislav ca sä-1 opreascá dela expeditiunea proiec-tatd (2). Interventia aceasta n'a avut nici un rezultat.

La 20 Iulie (=in crastino sancte Margarethe) sd stià-cd el pleacd contra Moldovenilor. Atunci scr:e el epi-scopillui Luca cd a ajuns intr'un rdzboiu foarte greucu Moldovenii > (3). La 26 Iulie (sdrbdtoarea sf. Jacob)totul erà gata spre a plecà din Cracovia spre Lem-berg. Dar tocmai la 4 August poml «asupra românu-

(t) Hurmuzachi, 112 588. Cf. Conduratu, o. c.(2) D. Iodocus, o. C. 36, Waponski o. c. 88.(3) Hurmuzachi, 112, 593.

481.

www.digibuc.ro

44

lui necredincios» si la 24 August ajunse la Lemberg..Ad insä se imbolndvi de friguri, si neputând din acea-stä cauzd sd mai meargd, (Mil comanda armatei, careerà de vreo 60.000 oameni, lui Nicolae Kamenecki, pa-latinul din Cracovia. Acesta trecù Nistrul 0 ajunse pi-A--and pâra la Cernduti. De ad inaintând in Moldovaa prddat si ars Dorohoiul, Botosanii, Tdrdsdutii, *tea-nestii si Hotinul; cavaleria usoard ajunse pAnd la Cot-nari (1). Bogdan nu puteà sd facd nimic, fiindcd n'avedarmatd strânsd. Dupa ce au incercat in zadar sd iaSuceava, Polonii incepurd retragerea. In aceastd retra-gere s'a purtat grozav. Comandantul armatei a dat or-din si sigur cd ordinul s'a Implinit sd se omoarebärbati, femei, bdtrâni, copii si turme, «lucru care nuse obisnueste», spun chiar cronicarii poloni. Pe cândtreceau Nistru, Bogdan strângându-si in pripd o micdoaste i-a atacat. Atacul n'a reusit din cauza putinei saleostiri si astfel fu bdtut. Polonii fácurd in aceastd luptdniai multi boeri prizonieri, dintre cari câtivà din cei mari.Acestia furd: CArjd jicnicerul, Petricd comisul, Steful (2)si Matei logordtul (3).

Lupta aceasta se ddchi in ziva de 4 Octomvrie (zivasfântului Francisc) pe care Polonii o fäcurd särbdtoare.De ad se vede 61 de mult doriau Polonii sd câstigeo victorie asupra Moldovenilor, de au asezat aceastdzi intre särbdtorile lor.

Dintre boerii prinsi, Kamenecki poruncl sd fie tdiati

(r) Un Vasco li purta prin aceste localitati. Cf. Ureche, 182-3.(2) La cronicarii poloni e numit Dobru tef.(3) TO sunt citati in documente afará de Matei logofátul. Acesta

poate sa fie marele logofát din timpul lui Petru Rares.

www.digibuc.ro

45

BO la Lemberg ca sa razbune decapitarea altor cinci,zeci nobili poloni taiati de stefan (1).

Sfarsitul razboiului se apropià Insa. Vladislav care laInceput voise ca sa-1 opreasca, se interesa dupa izbuc-nirea lui cand sa poata mijloci pentru incetare. Dupace a vazut izbânda Polonilor si retragerea lor din Mol-dova, a trimis solii sai ca sä mijloceasca pacea. Ace-stia erau Oswald de Korlatkeu si Varnava Bela. La 1Noemvrie erau la Lemberg, unde intalnira pe Sigismund.Regele numi delegatii sai, cari furd St. de Chodecz, G.Krupski, castelanul din Be ls, I. Laski, cancelarul rega-tului si P. Tonicki ca secretar. Acestia patru impreunacu delegatii regelui ungar plecara din Lemberg sprcCracovia la 16 Noemvrie (2). Inainte de a pleca de a-colo solii unguresti, la 10 Noemvrie, dau un act princare < adeveresc ca au fost la regele Poloniei, si caacesta a dat ordine capitanilor sai ca sa Inceteze raz-boiul despre Valahia I:Ana se vor Intoarce ei dela voe-vodul Moldovei (3). La 12 Decemvrie erau la Suceava (4).La 22 Decemvrie delegatii moldoveni (5), trimisi pen-.tru Incheierea tractatului, anume Tautul logofatul, Toa-der pArcalabul, Isac parcalabul de Roman si Ivanco pi-tarul (6) se intâlnira cu delegatii poloni sl unguri, iarla 29 venira la Camenita, unde incepura tratativele.

(0 Intregul rdzboiu e prevestit in D. Iodocus O. c. p. 35-38 i inWapowski O. C. 86-92.

(2) Hurmuzachi IP , 595.(3) Hurmuzachi n2 594.(4) Berger, Urkunden Regesten aus dem alten Bistritzer Archive,

II Teil, von 1491 bis 1506, No. 520; Cf. Iorga, Doc. din Arch. Bistri-tei I p. X.

(5) Hurmuzachi 112, 595.(6) Probabil pisar4 aci cu acest titlu se lntalneste in documen-

www.digibuc.ro

46

La 17 lanuarie pacea erà facuta. Tractatul in exem-plarul polon e datat din 23 lanuarie 1510 (1); iar celin exemplar moldovenesc din 7 Fevruarie (2).

Conditiunile tractatului sunt urrndtoarele :Se vor inapoià obiectele rapite si de o parte si de

alta. asätoria proectatä nu se va mai face, Bogdaninapoind actele. Atät regele Poloniei cdt si domnul Mol-dovei sä se anunte când vor sti ca vreun inimic are degänd sä. näväleascd In vreuna din cele doua tari. RegelePoloniei sä nu primeascä pe nici un inimic de ai domnu-lui moldovean in tara sa, de asemenea nici Bogdan sänu primeascä de ai lui Sigismund. Daca voevodului dinMoldova i s'ar intâmplä ca sa fie scos din domnie, Si-gismund il va primI in Polonia cu familia si boierii sai,de unde ii va da ajutor ca sä-si reocupe tara. Negus-totii poloni si litvani sä fie liberi de a face comert InMoldova si de a trece in Muntenia plätind vämile dupävechiul obiceiu ; de asemenea negutätorii moldoveni voraveä aceleasi drepturi In Polonia. Pricinile dela hotarelePoloniei si Moldovei se vor judecà in Polonia la Camenitasi Haliciu, iar In Moldova de pärcälabii dela Hotin,Cernäuti si Soroca.

Trei chestiuni rämâneau sá fie hotärite de regele Un-gariei, anume: Despägubirea Polonilor de cheltuielile fa-cute cu expeditia In Moldova; chestiunea relativá la Petru

tele interne. In relatia lui St. Gorski se adaogA qi PetricA". (ArchIst. 12 184). In tractat sunt numai cei patru numiti.

(r) Acta Tomiciana I 56-60; Dogiel, codex dipl. R. Pol. 12 600;Hurmuzachi, 1I2 613; Arh. Ist. 12 154.

(2) Hurmuzachi, Supl. III z.

www.digibuc.ro

47

«qui se nominat fiium voyvodae» (1) si chestiunea relativdla Moldovenii care fugise din tara lor; chestiune relativa laPocutia. In privinta Pocutiei Vladislav trebuià sa fixezeo zi, in care sd se intruneascd delegati poloni, moldovenisi unguri,câte patru de fiecare tarä,cari vor cdutdsd restabileascd vechile granite; dacd vreuna din pärtiva lipsi la ziva hotäritä fdrd vreun motiv bine deter--minat, isi va pierde drepturile ce are.

Pentru intärirea tractatului ambasadorii poloni, anumeKrupski si Tomicki venird in Moldova si la 7 Fevruarieluard jurdmântul lui Bogdan. Apoi la 16 Martie soliimoldoveni (2) venird la Sigismund si la 20 a aceiasi luniin prezenta lor si a trimisilor lui Vladislav, regele polonjurd ea' va pdzi conditiunile tractatului. Tot atunci se adu-sell obiectile luate dela Rohatin, iar Polonii liberard peboierii moldoveni, cari fuseserd prinsi in bdtdlia dela tre-cAtoarea Nistrului.

Dupa cum se vede, chestiunea Pocutiei, precum si altepuncte de ceartd intre Moldova si Polonia, rdmâneausd fie hotárite de Vladislav in prezenta a patru soli mol-doveni si patru poloni. Delegatii Moldoveni venird. inAprilie la Buda, dar Sigismund nu-si trimise pe ai sdi.La 23 Aprilie 1510 P. Tomicki, ambasadorul regeluipolon la curtea ungard, rugá in numele regelui sat' peVladislav ca sá amâne hotdrirea pând când va trimetesi Polonia delegatii sdi, «Si fiindcd in aceastd afacere

(1) Asupra acestui Petru, v. Coriolan, Petru Rarq Thainte de urcarea sa pe tronu ,i Petru Pribeagul.

(2) AceVia erau Toader, Ivanco pisarul s.i Luca (probabil LucaArbore). Cf. Iorga, Ist. Arm. Rom. I, 209-212.

www.digibuc.ro

48

este necesara prezenta delegatilor voivodului Moldovelsau sa fie retinuti acWia, sau daca vor pleca sä i sescrie timpul când O. trimeatä altii» (1). Solii moldovenise plânsera 0 de faptul cä tractatul nu e respectat dePoloni, caci se facea din partea lor incursiuni 0 devas-taxi; Tomicki raportând acestea regelui säu, il rugà casá le opreasca (2).

La 22 Mai, acela. an Sigismund scrià aceluia0 am-basador ca sa ingrijeasä de chestiunile asupra caroraramäsese sa se pronunte Vladislav, ca hotäririle aces-tuia sa nu vatame vreun drept polon 0 sa aducä pre-juditii (3). Ce intelegeä regele polon prin aceste pre-juditii, le spune intealtä scrisoare din 23 Maiu. Preten-tiunile lui, dintre cari uncle trebuiA sa fie tratate 0 insecret, «in lipsa Vatahilor», erau:

1. In privinta Pocutiei:Regele Ungariei A.-0 numeasca delegatii sai < cari in

ziva de sf. Petre, sa hotärasca pricina dintre regatulPoloniei 0 Tara Moldovei pentru acel district, sä ho-tárascä pentru granite, sa le inoiascä pretutindeniIntre cele doua. tali 0 sá deä dreptatea acelei pärti,care s'a obinuit a poseda acel teritoriu >. Regele spu-neà apoi fa.ti ca sä se deà hotarire in a$ mod, in cat-acel tinut sa fie alipit Poloniei.

2. Asupra lui Petru Voevod: SA indemne pe Vla-dislav a se pronuntà ca sá nu fie indepartat din Polonia,Tomicki declarând Insa ca Sigismund < nu-1 va trimiteniciodatä contra voevodului Moldovei». Aceasta intru

(7) Hurmuzachi, 112 678.(2) Idem, 679.(3) Idem, 620.

www.digibuc.ro

49

cAt si Albert omorAse «dupä stdruinta lui Stefan> pealt pretendent, «dar nu folosise nimic, stefan devenindsi mai cutezAtor» (1).

3. In privinta pagubelor cauzate: Voevodul fiind pro-vocätorul räsboiului sä pläteascä acele pagube. Asemeneasa-1 deà si oamenii pe care-i rdpise din Po Ionia si cucare fäcuse colonii In tara sa (2).

Un sol moldovean veni apoi la Buda (3). La 18 Iuniese pronunta si Vladislav asupra chestiunilor ce rämä-seserà asupra lui. El hotärl:

1. In privinta lui Petru si a locuitorilor fugiti. dinMoldova: Petra sä fie indepärtat din Po Ionia; oameniicare au plecat din Moldova inainte de Inceperea räz-boiului si s'au asezat cu locuintele In Polonii sunt li-beri sau sä rämânä sau sa se intoarcä in Moldova.

2. In privinta cheltuielilor 0 pagubelor cauzate inrdzboiul purtat: Voevodul Moklovei nu va pläti nimicdin ceea ce pretindeau Polonii.

3. In privinta Pocutiei: 0 comisiune compusä dindelegati unguri, moldoveni si poloni va cercetà si vahotärt chestiunea. Zina ce o va fiixà, o va anuntà. a-tât «fidelului säu voevod moldovean > cAt si regeluiPoloniei.

Regele Ungariei mai hotäri 0 asupra ajutorului pecare regele polon trebuià sä.-1 dea lui Bogdan, când arfi fost silit de un Mimic mai puternic a päräsi tara.El se pronuntä cá acest ajutor sá fie dat «cu vointa siconsimtämântul regelui si regatului ungar».

(I) Coriolan, o. c. 6.(2) Hurm., 112 621. Cf. Conduratu, o. C. 485.(3) Sanuto, Diarii X, 851.

4

www.digibuc.ro

50

Mai spuneä apoi Vladislav cä primete toate dispo-zitiunele tractatului incheiat prin mijlocirea sa intreBogdan 0 Sigismund «de oarece nu prejudecd intrunimic drepturile Ungariei asupra Moldovei» (1).

Acestea erau hOtdririle lui Vladislav, dar el nu hotärisedefinitiv asupra punctului celui mai important de dis-cordie intre cele douà tari, i anume asupra Pocutiei.Läsase ca sä se decidä mai tärziu de o comisiunemixtä. Regele Ungariei se arätase In aceste decizii foartebinevoitor fata de Bogdan, mai mult chiar de cât cAtrefratele säu. Il scutise pe voevod de cheltuieliIe räz-boiului i peste toate hotärise ca Petru pretendentulsd fie depärtat din Po Ionia. Vladislav fusese indemnatla aceastä atitudine fata de Bogdan 0 din cauza Po-lonilor, care nu uitaserà c ei fuseserà odatà suzeraniprincipilor moldoveni. Inainte de a se da decizia regeluungar asupra acestor chestiuni, regele polon ceruse dela Vladislav prin legatul sAu, ca acesta dea unact prin care sA arate cä deciziunea sa n'are sà aducAnici un prejuditiu drepturilor Poloniei asupra Moldovei.Acest act n'a putut fi obtinut, i cu mult necaz scriàdc spre acest lucru apoi regele Sigismund Arhiepiscopuluidin Gnesna (2).

Tot dintfaceastä scrisoare putem fi orientati asuprarelatiunilor dintre Po Ionia .0 Moldova pe la jumätateaanului 1510. Regele se temeâ atunci cA Tätarii sà nunäväleascA in Po Ionia, i bänuià cà ei sunt indemnatisà devasteze i sa prade In tärile lui de «Valah».

(r) Hurmuzachi, 112 625.(2) Cf. Conduratu, o. c. 486.

www.digibuc.ro

51

SA mai poate sti de ad, ca in acest timp regelePoloniei trimisese la Bogdan un sol, ca sa-i ceara oa-menii rapiti, dar cd acest sol se intorsese fAra rezultat (1).

Daca nu putuse obtine actul dorit dela Vladislav,Sigismund doria ca cel putin, chestiunea Pocutiei sàfie rezolvatA mai repede. Dar nici la aceasta regeleUngariei nu prea parea. dispus. La 19 August, Sigismundscri't episcopului sau din Posen cA Vladislav nu voeste«sd determine hotarele dintre Moldova si Polonia, re-fuzand sa numeasca consilierii sai pentru a cercetaacest lucru > (2). La 2 Septemvrie, Vladislav Inca nuhotarase nimic spre marea suparare a lui Sigismund.Atunci scrià el ambasadorului sau din Ungaria, JoanKarnkowski, ca nu pricepe de ce Vladislav nu voeste< sa. numeasca si sd trimeatA legatii sAi pentru ca sadecidd hotarele intre» Poloni «si Valahi >. In conse-cinta-1 autoriz a. ca sd cearA regelui ungar de a numlpe delegatii sai pentru ca sa hotarascA odatd aceastAchestiune (3). Frontierile dintre cele doua taxi continuarAa fi tot obiect de ceartA. Neincetat prAdAri si turburAriurmate de reclamatiuni dintr'o parte si dintr'alta. Nea-parat, interesul eraatat al Moldovei cat si al Polonieica sa fie pace; de aceia intru cat priveste aceste ches-tiuni de frontiera Sigismund se arata impaciuitor fatade Bogdan, mustrator fata de capitanii sai dela gra-nite, care nu stiau sa evite turburarile.

In acest timp, Bogdan i se plansese cA oamenii dela granitele Poloniei, invita pe Moldoveni sA emigreze

(I) Hurm. 112 632.(2) Idem, 633.43) Idem, 634.

www.digibuc.ro

52

in regat; regele auzind de aceasta scrise Cdpitanuluisdu din Camenita cd < se mird de Indrázneala acestoroameni, cari de abia respira acum de rdzboiul de maiinainte si dau prilej pentru izbucnirea unui altuia». Iiordond «ca sd ingrijascd a face dreptate: Sa nu se maifacà nici o pagubd voevodului i sd-i restitue pe totifugarii > (1). Acelas ordin la 8 Septemvrie si care Cd-pitanul din Podolia, cäruia ii mai ordond ca sub niciun motiv sä nu mai primeasca pe locuitorii fugiti dinMoldova, caci se violeazd tractatul de pace (2). Darnemultumirile tot nu Incetau. La 5 Noemvrie se re-petard aceleasi plângeri i aceleasi ordine (3). VdzAndcd nu izbuteste, Bogdan se adresä regelui Ungariei,care la rândul sdu invita pe Sigismund sd se confor-meze tractatelor. Regele polon &Ida ordine In con-secintd (4).

Tot in acest timp plenipotentiarii lui Sigismund s'auIntAlnit cu plenipotentiarii lui Bogdan, si au hotdrit sin-guri, In mod provizoriu, färd delegatii Ungariei, che-stiunea granitelor. Hotairea a fost ca Pocutia sa rämtlesub administratia logoraului [Moldovid. Aceasta, pAndcând comisia mixtd compusd din delegatii celor treitäri se va Intrunl pentru a hotal in mod definitiv (5).

(r) Idem, 636.(2) Idern, 637.(3) Idem, 640 No. 499, 643 No. 502.(4) Idem, 646 No. 504.(5) Idem, ibidenn No. 505.

www.digibuc.ro

PARTEA II.I.

PRIMELE RELATIUNI ALE LUI BOGDANCU TURCII

In timpul din urmä al domniei sale, silit de impre-juräsi si pentru a-si asigurà pacea din partea Turcilor,

tefan fusese nevoit ca sa le plaeascä bani. Maimulte mdrturii aratd aceasta. Nacker (1), cronicargerm an contimporan, spune cd Stefan a plait tributTurcilor. De asemenea un raport al ambasadoruluivenetian din Constantinopole, din 18 Iunie 1492 (2),il aratai pe Stefan iards tributar sultanului. Un alt ra-port dela acelas ambasador, numaä intre tributa-rii sultanului si pe < Stefan Voevodul Moldovei > carepldteste 4.000 ducati (3). Malta Stefan acesti banica tribute sau ca dar ? In tractatul din 1503 in-cheiat intre Turci cu Unguri se cuprinde si Mol-dova, cu stipulatiunea cä domnii ei vor plät1 tot ceeace pldtiserd si mai inainte Turcilor (4). Dupa moartealui Stefan, din 1 August, avem o stire din care se vede

(I) Scriptures rerum Prus. V, 306.(2) Hurmuzachi, VIII 28. Cf. D. Onciul, Curs de Istoria Romänilor.(3) Sanuto, Diarii V, 464; Cf. lorga, Stefan-cel-Mare, 250.(4) Hurmuzache II, 2o.; cf. Iorga, Chilla In. In privinta aceasta

It. si Donado da Lezze, Historia Turchesca, publicatä de L Ursu,p. 82, 183-4. ..

www.digibuc.ro

54

cd Bogdan a fost chemat la Constantinopole (1). Acesteasunt motive cari ar pledà pentru pärerea cd .5tefan aplätit tribut.

Dar mai este o stire care aratä Moldova ca nesupusdTurcilor In 1507. Se gäseste Intr'un raport al amba-sadorului venetian din Constantinopol cdtre doge, Incare vorbeste despre hotarele Impärdtiei Sultanilor. andajunge la hotarele despre Nord, aratá cd imperiul semdrgineste cu amändoud Valahiile, < ai cdror domni unulîi da ascultare si altul nu; (2). Care din cele «cloud Va-lahii > n'ascultà de Turci ? Stiutd fiind situatiunea Mun-teniei din acel timp, nu mai poate fi îndoialà, cd ea eaceia care e dependentd. Muntenia, din timpul lui Mir-cea, cu oarecari mici Intreruperi, pläteà tribut. Dintredomnii moldoveni numai Petru Aron plätise tribut (3).

Stirea ce se aflä in acest raport e de crezut, mai alescä face o descriere a märimei imperiului turcesc, si nue de admis ca atunci and spune cd unul din domnii

(1) La i August (feria tertia in profesto Sophiae) 1504 Bornemyza,.tezaurierul regal, scrià Sibienilor urmatoarele: ... de vaivoda Tran-salpinensi, quod vocatus est ad portam priusquam ivisset, nota fue-runt regiae majestati, nunc iterum habemus nova a moldavo similia".Copii de doc, la ard. la Ac. Rom.

(2) De il suo gran potter de paesi. Quanto sia granda la amplitu-dine de gli paesi che questo signor domina, princ. serenissimo, assaicredo che sia notto a la serenità vestra: che gli suoi confini sianoquasi incominciado a presso al Friul nostro, et, distendandossi perla via de al mare si congiongino con li termini de la Soria, et daquella per l'alta volta, con la Persia et Tartaria, et haver tutto ilmar mazore a suo guverno, che volze da HI mila miglia, et da l'altabando puoi, con boemi, polani et tute due la Vlachie (degli quallere vlache, l'uno gli rende obedientia et l'altro non); et se retorni dacopa per i confini de l'Ungaria presso al Friul predicto" Sanuto,Diarii VII-8.

(3) Hurmuzachi, 112 670I; Cf. Giurescu o, c. 57.

www.digibuc.ro

55

vlahi da ascultare Turcilor sa stire sau sd fi o-mis intentionat ca celdlat nu e dependent.

Deci Bogdan, dacd n'ascultà de Turci, nu le pldteanici tribut. El mostenise o situatiune mai mult sau maiputin independentá fatä de Turci dela tatdl sdu i dacdvecinii i-ar fi dat vre-un ajutor s'ar fi mentinut. Atuncicum putuse sa evite pe Turci atât aefan, dupd luptelece le avuse cu ei, cât si Bogdan ? Pentru asigurâlinistea ei trimeteau daruri. Aceste daruri Turcii leputeau luà si ca tribut. Nu Inseamnd insä ca daca tri-meteau daruri, ei se considerau .ca tributari. airileacestea, care aratd pe domni and ca tributari, andca independenli sunt cea mai bund dovadd darueileerau forma prin care voevozii moldoveni mdguliau mân-dria i puterea turceascd (1).

Dupa 1507 Bogdan inträ in contact cu Turcii. i càerau oarecari relatii dupd 1507 Intre Bogdan si Turcinu se poate tAgddul. La luptele pe care el le poartdcontra Polonilor in 1509 el are un ajutor dela Turci.In 1511 regele polon sera cdpitanului sau din CracoviaSt. Lanczkoronski, ca sä faca dreptate lui Bogdan inprivinta locuitorilor care fug din Moldova si se aseazdIn Polonia. < Cáci acest lucru mai ales se plânge, càsupusii nostri chiama pe colonii aceluia din Valahia,fiindcd acesta [I3ogdan] ii constrânge pe ei la armatdsi la platirea tributului cdtre Tura, ei fug bucurosidela acela in supunerea noastrd si a supusilor nostri > (2).

(t) Cf. Onciul, Curs Istoria de Românilor ; Giurescu, o. c. 55.(2) Justitiam ei ad prescriptum confederationis ministres ut non

habent querendi de nobis occasionem. Nam hoc maxime queritur quodsubditi nostri colones ejus e Valachia evocant et quod ab eoderq ob

www.digibuc.ro

56

Deci dupa. 1508 Moldova este In relatiuni mai stransecu Turcii. Aceasta orientare o indica i faptul ca chip&acest an -Bogdan este in relatiuni foarte Incordate cuPolonii. In timp de patru ani avusese ocazia sa vadacat pretuesc Polonii i Ungurii In apararea lui la nevoe.Apoi, slabit cum era si stiind rdzboiul ce aveà sa-1 ducacu regele polon, trebuià sa se asigure despre Turci.

In acest an vor fi mers soli la Turci poate Tautulsa fi fâcut daruri Sultanului Baiazid, care au fost

repetate (1).Apoi Bogdan trebuia sa aibd bune relatiuni cu Turcii

pentru a se puteà apära si contra altor dusmani, intrecari se vor numara doi ani mai tarziu, dupa aceastadata, si Tatarii.

INCURSIUNILE TATARESTI DIN 15w.

Tatarii vor incepe sä näväleasca din 1310, In carean facura doua incursiuni.

Prima se fad' prin Aprilie Mai. E cunoscuta din.cronica lui Ureche si confirmata de o scrisoare a re-gelui Vladislav catre Sasi. Ureche scrie despre ea: «Inanul '7018, Betgherei sultan, feciorul hanului, fárd de

earn rem, quod ipsos ac exercitum ac ad solvendum turco tributum-..cogat, in ditionem nostram et subditorum nostrorum perfugunt. Hur-anuzachi 113 17; Cf, Iorga, Chilia 179.

Pentru faptul a In 1508 s'a facut o apropiere de Turci vorbesteo nota a lui Pray, pIng acurn trecuta cu vederea. In ale lui .,Dis-

sertationes4 (p. 151 nota vorbind de un ajutor pe care regele un-gar planuià sä-1 trimeatá lui Bogdan spune: non igitur recte annulaffirmant Moldaviam anno 1508 in Turcarurn potestatem venissea,El deci cunoscuse niste izvoare care tiau el Moldova se supuseseTurcilor In 1508. Care sl fie acelea izvoare nu le tirn.

www.digibuc.ro

57

veste cu multime de Mari pe trei locuri au intrat intarä 0 au prädat dela Orhei pand la Dorohoi i pePrut in sus de s'au fäcut multä robie i plean, mai a-poi Sultanul fiind sägetat foarte rdu a murit» (1). 0mdrturie sigurd asupra acestei invaziuni, este scrisoarealui Vladislav, regele Ungariei, adresatä Sasilor. In 19Maiu (=feria secunda proxima port festum Penthe-costes), el le anuntà, cd atunci cand era In Visegratza venit solul lui Bogdan cu scrisori dela stäpanulsdu, în care-i scria < cd Tätarii adunati inteo maremultime au invadat cu inima dusmäneascd In Moldovasi au prädat-o». De aceia Ii cere ajutor cfärd nici ointarziere, fiindcd altfel nu se poate sustine contra mul-timei de Taari i pdgani. i apoi stiti cd Moldova eo ramurd specialä a sacrei noastre coroane si a ace-stui strälucit regat >. In consecintd, fiindcd pericolul nu-1atinge numai pe el dar i pe Sasi, trebue sá i se deaajutor atât dela ei < cat si dela alti supusi» ai rege-lui (2). Ajutor nu i-a venit nici dupd aceastd nävald,nici dupd a doua.

Peste trei luni aka nävälire. Aceasta ava loc prinAugustSeptemvrie. La 28 Septemvrie (in profestobeati Michaelis) Leonard l3arlabassa vice-voevodul Ardea-lului scrià Sibienilor cd Tdtarii au prädat iardsi Moldova

ca Bogdan l'a rugat sd-i dea ajutor. El le ordonaca sd fie pregdtiti intru cat regele Insusi poruncise ca

(t) Ureche, Letop. 1, 83. Greseste cánd spune ca. Sultanul a murit.Aceasta gresalä o face din cauzá cá confundl aceastà expeditie cucea din toamna lui 1510, când fiul Sultanului'.4 murit Inecându-se InNistru.

(2) Copii de documente ardelene la Acad. Rom. Un rezumat InHurm. 11 2 624, (No. 487) si 618, No. 481.

www.digibuc.ro

58

domnul Moldovei sd fie *tat. Aceastä expeditiune nu?oate fi confunclatd cu cea dintâiu, cdci se spune aci:gImanissimi Tartari regnum Moldavie de novo devas-tavenent et praedaverunt», deci Barlabassa stià de primaexpeditiune tätäreascd, când scrie cde novo» (1) Ecea mai grea ndvald din ate a avut In timpul domnieilui din partea Tätarilor. Acestia vor prddd mai intAiuPo Ionia i apoi vor veni In Moldova. Sigismund cdutd.sä ia mdsuri de apärare i cerfl ajutor dela Bogdan (2).Tätarii se ImpArteau in triburi: Tauricanii sau cei dinCrimeia i Nogaii. Inainte de a trece In Po Ionia si Mol-dova fu o luptd Intre cele doud triburi. Cei Tauricaniatacard i zdrobira pe Nogai. (3) Mândrii de izbânda lorei ndvälird In Litvania. Regcle se asteptd la aceasta.Pentru a preIntâmpind atacul, Sigismund scrise cdpitanuluidin Camenita ca impreund cu voevodul moldovean saia mäsuri de apdrarea fruntariilor (4). IntrAnd in Lit-vania Tdtarii prddard cumplit pand la Vilna (5). Dupdce prddard si arserd cdt puturd, se retraserd, dar nupentru a se intoarce In patria lor din Crimeia, ci pen-tru a intrâ in Moldova. Armata tätdreascd care inträIn tarä, erà de vreo 60.000 oameni. I3ogdan nu indräznisä ese la luptd i astfel 'Maribor neopunându-li-se ni-meni, puturd prda In lung si In lat tara. Hoardele ta-tare au venit prädând pâra la Iai, < au ars tArgultinutul CArligAturii si au ajuns pAnd la Stefänesti >, iar

(i) Còpii de doc. ardelene la Acad. Rom.(2) Hurmuzachi, IP 631, 634.(3) Wapowski, O. C. 98.(4) Hurmuzachi, IV 636.(5) D. lodocus O. C. 47, Waponski, O. C. 98-99.

www.digibuc.ro

59

altele «au prädat in jos la Läpusna si la Kigheciu» (1)-La 3 Noemvrie totul Oreà in mare primejdie. AtunciSigismund sera câpitanului säu din Camenita, cd saillui Bogdan l-a anuntat cd stäpAnul säu e inconjurat deMari, ca std. pregdtit In lagar, dar se teme de curselelor. In acelas timp voevodul cereà ajutor, care, bineinteles, nu i s'a trimes (2). Indestulati, Tätarii esird dinMoldova ducând cu ei o mare pradâ si multi prinsi. Uncronicar polon ridicä cifra acestor prinsi la 74.000 su-flete (3). De asemenea si o notità, contimporand, spunecâ Tâtarii fäcând nävalä In Moldova luarà peste 70.000robi (4). Cifra e exageratà (5). La Nistru pe când tre-ceau, Tâtarii au fost atacati de 1.000 Moldoveni, carivoiau sâ scoatd robii. Lupta a fost zadarnicA, cáci fiindputini, au fost invinsi de cei multi, pierind din ei 700,ceilalti 300 scâpând cu fuga (6). lard Tätarii cu pa-guba mai mult de apa dealt de oaste având, s'au in-tors la Perecop.»

(i) Letop. I, 484.(2) Hurm. IP, 638.(3) Wapowski, oc. pag. 98-9.(4) Hurmuzachi II3 612.(5) Pentru exagerarea acestui numgr vorbeste un alt cronicar po-

Ion contimporan. El spune : Ea eruptione supra septuaginta hominumatque pecorum abactaa (D. Iodocus, O. C. 47). Se poate ca Tatarii sAfi robit multa lume, dar din acest nun-1AI- de 70 ori 74 mii, patru cin-cimi pot fi puse pe socoteala animalelor, de care Moldova era bogata-

(6) Wapowski, o. c.; D. lodocus, o. c., Ureche, 184 Ureche si cro-nicarii poloni spun ca conducatorul atacului dela Nistru era CorpaciuEx Moldavis Copacius vir fortis et magni apud suos nominis, Tar-taros abeuntes secutus, in insidias lapsus ac undique Tartaris cir-cumventus, cum septingentis Valachis viris victus concidit ..." Wa-powski, o. c. 99. lin Corpaciu pe vremea lui Bogdan nu se Intalneste.Tocmai pe la 1577 se pomeneste de o Magdalina, fata lui Corpaciu,i Antimia, fata lui Isaico Corpaci. (Arch. Stat. Cond. Assachi I. 187)

www.digibuc.ro

60

In urma acestii cumplite incursiuni Bogdan trimesesol la regele Poloniei pe Isac Vistierul, ca sä ceard a-jutor contra Tätarilor (1). In convorbirea ce solul acestaa avut-o cu Sigismund, se discuta si despre o expeditiecomund, care trebuià fäcutä contra vräjmasilor. Totatunci, domnul Moldovei rugà. pe Sigismund, ca sä lasepc un sol al säu sd treacd la Moscova. Acest sol aveà.Insärcinarea «ca sä cearä dela ducele Moscovei lucru-rile rämase de pe urma surorii sale si sä.--1 indemne si pe ella luptä contra Tätarilor». Cererea fu acordatd de Si-gismund, mai addogând si el un sol pe lângä cel moldo-vean, ca sd stie si el ce lucrà acela acolo. In 3 Noem-vrie regele scrise din Cracovia lui I3ogdan, cd regretäincursiunea, cd sd teme pentru iarna ce va veni de o-nouà incursiune si. pentru ca sä fie preparat la oriceeventualitate, el a poruncit apitanului säu din Rusia,ca sä se inteleagd cu dânsul pentru a puteà rezistàdusmanilor, si cd a scris si regelui Ungariei sd-i vindin ajutor (2).

Insdpolitica polora rämdsese fata de Moldova si domniiei aceiasi, vesnic schimbdtoare. In acelas timp cândSigismund tratà cu Bogdan pentru mijloacele de apa-rare contra Tätarilor, pe de altà parte se silià a facepace cu ei. Pentru aceasta scria el castelanului säu dinCracovia ca sä-si dea parerea dacd e mai favorabilpentru Poloni pacea ce o cer Tätarii» sau e mai binesä meargá cu Românii contra lop (3).

(i) Wapowski, o. c. 99; Dec. Iodocus, O. C. 47. Acesta InsA punegrgit solia inainte de expeditia TAtarilor.

(2) Hurmuzachi, Ill 638-9, No. 497,(3) Idem, 64f.

www.digibuc.ro

61

Tot pentru a gäsi o solutiune In apdrarea contraTätarilor, trimiseserd legati la Vladislav atât Sigismuncicât si Bogdan. Regele polon comunicA celui ungar cäpentru a Impiedeca o noud ndvald tätareascd a convocato adunare generala, unde se va discutà asupra masurilorce trebuesc luate spre a Impiedeca pe Tatari de a maidevastà in Moldova si Po Ionia. Ambasadorul polon, Ina-poiat la curtea regelui sau, spuna. cd Vladislav trimisesesolul sdu Impreuna cu al lui Bogdan la ducele Mos-covei, pentru afacerile voevodului moldovean pentrua obtine ajutor contra Tätarilor, i cerea ca i regelepolon sä trimeatd solul sdu. Acesta refuza pe motivulcä aveâ neintelegeri cu Moscovitii pentru Litvania.Solul moldovean se plänsese regelui ungar si de faptutca Sigismund nu respectd tractatul intru cAt Petrupretendentul stà la granitele Moldovei. Sigismund Inraspunsul sari se arata foarte mirat spunând cä condi-tiunile tractatului au fost totdeauna respectate si ch. Petrua fost departat de granitele Moldovei; cä chiar atuncii se anuntase ca Tatarii vor invadâ Moldova si cdscris capitanilor sai de a da ajutorul necesar (1).

In timpul acesta de continua stare nesigura, gra-nitele Intre cele doud täri nu sunt linistite din cauzaturburdrilor i incursiunilor, facute de Poloni In Mol-dova. Actele urmeazd unul dupa altul si dau pu-tinta sä urmäsirn zi cu zi aceste relatii. Cel putin a-ceste turburari Sigismund voià sd le evite, deoareceda ordine cdpitanilor sai de margine a le opri.

(I) Idem, 643-5. Cf. Coriolan, O. C. 8.

www.digibuc.ro

62

III.

POLONII SI UNGURII FATA DE *BOGDAN INLUPTELE SALE CU TATARII.

Dupa cum ceruse ajutor dela Poloni, tot asâ Bogdanceruse si dela Unguri. Insä si Ungurii i-au dat tot ceia ce-idAduserä Polonii, promisiuni. Folos mare din partealor n'a avut. Vladislav poruncise sä se trimeatä 200oameni < pentru apárarea Moldovei». Acest ajutor aveàsä fie dat de Sasi si Säcui. La 26 Septemvrie 1510,( = feria quinta proxima aute festurn beati MichaelisArhangeli) Bogdan scrià Sasilor ca < sä pregAteascäcât se poate de repede 600 cäläreti, precurn au fácutsi Secuii si sä-i ail3à la indemänä >. Deocamdatä lecereà insä ca sä trirneatä 200 < pixidarii , pentru careel trimisese pe un orn al säu spre a-i conduce in Mol-dova (1). Pânä la 9 Noemvrie (=Sabato proximo antefestum beati Martini episcopi et Confesoris) nici acestmic ajutor nu-i venise. Atunci un orn al lui Bogdanerà la Leonard Barlabassa vicevoevodul Ardealului.Acest trirnis cereà cu stäruinp ca sä-i se dea ceia cefusese promis stäpanului säu. Barlabassa poruncl Inacea zi Sibienilor ca sá pregAteascá grabnic si sätrimeatà in Moldova cei 200 oameni (2).

Mai trecii incá o lunä färá nici un rezultat. NicipAnä la '7 (=in vigilia festi conceptionis virginis) De-chernvrie nu fuseserà pregAtiti. In acea zi Emeric dePeren scrise Sasilor cA, de oarece regele ordonase säfie trimesi cei doua sute < pedestrasi pixidarii > In Mol-

(1) Copii de doc. ard. la Acad. Rom.(2) Idem.

www.digibuc.ro

63

dova i fiindcd pâra atunci nu fuseserá pregaiti, leporuncl ca sä. Ingrijeascä a-i trimite fárá Intárziere (1).Acela ordin fù dat 0 de Benedict de Batthian In 8Dechemvrie (=in festo conceptionis sacratissimae vir-ginis Mariae). Tocmai la 22 Fevruarie (=in festo Ka-thedrae beati Petri Apostoli) 1511 Emeric de Peren IipomI spre Moldova cu Ion Challowith. Peste câtevàzile aveau sä soseasca la Braov, unde aveau sá seintálneascá cu trime0i domnului moldovean (2). La 20Iunie (=feria sexta post festum sacratissimi corporisChristi) erau In Moldova. Pentru intretinerea lor se ce-reau bani tot dela cetätile ardelene (3).

Ajutorul acesta erâ aà de mic; c5. Bogdan rämâneàtot singur In fata Tátarilor, care dupd ultima expeditiedin 1510 voiau sá facà o noua nävälire. La 26 Noem-yrie solul tätäresc, care venl la curtea lui Sigismund,arätä cä stäpânul säu voià sá faca o expeditie In Mol-dova 0 sä-0 puna castrele la Suceava, de care lucruBogdan fu mntiintat (4). Regele polon vol sa abata peTätarii dela gândul lor, fäcánd cunoscut Hanului tata-resc, cá Moldoveanul ii e amic. La 2 anuarie din nouImtiintä Sigismund pe Bogdan de m*árile lor; In a-cela timp däda ordine cApitanilor säi dela frontierecelor de lefegii, ca sá fie preghtiti pentru a-I veni Inajutor (2). La dieta ce se tinù apoi In Pietrikow sehotári intre altele, ca 4.000 cäläreti sa fie du0 in Po-

(i) Copii de doc. ardel. la Acad. It( m.(2) Idem.(3) Idem.(4) Hurmuzacl,i 112 647; Idem IP, 1(5) Idem, 113, II-12.

www.digibuc.ro

64

dolia spre a o apärà si spre a da ajutor Moldoveni-lor contra Tätarilor (1).

Regele tinù sá aduca acestea printr'un sol la cu-nostinta lui Bogdan, si astfel la 15 Fevruarie ii scrisecd-i trimete pe G. Krupski (2). Sigismund se purtasede astä datä conform tractatelor, dar aceste deciziunipolone nu tinurà mult, cAci peste putin timp se revenldela cele acute. La 25 Fevruarie regele scrie lui Kru-pski, care erk In Moldova, ca sä anunte lui Bogdan cd,de oarece soldatii asezati in Podolia nu-si pot procuràcele necesare pentru hraná, nu pot sä mai rämänäacolo (3). Insà. in Aprilie al acelui an Sigisrnund eràinspäimântat si el C. Tätarii vor näväli iaräsi, mai alesca la acestia se adAogase si Selim, fiul SultanuluiBaiazid. Acesta se räsculase -contra tatälui s'a'u < fiindcd-i

preferà la mostenire pe fratele säu mai mare care träisepe lâng6. dansul». El pleca < din Magnezia, se imbarcäla Trapezunt > (4) si merse la Hanul tätäresc din Cri-meia cu care se aflä 'in strânse legAturi de rudenie.De acl prin sprijinul hanului si cu alte ajutoare pecare sperà cà o sä le aibä dela prieteni, voià sá in-ceapà räzboiul contra tatAlui si fratelui säu, care fu-sese preferat la mostenire.

< Prin Julie, Bogdan spuneà unui sol al regelui Polo-niei cä s'a si Inceput cearta intre cei doi principi oto-

(r) Wapowski, o. c. pag. ioo.(2) Harm. II 12, No. 13. In aceias zi scrise si castelanului ca si

mearga In Moldova. Idem No. i4.(3) Idem, 13 No. 15.(4) Iorga, Chilia 179.

www.digibuc.ro

65

mani, ca Selim se pregateste a veni In Europa si ca'0-a ales locuinta Chilia. Inspairnântat de aceastä alegereel semnala primejda regelui Poloniei si-1 ruga sa seinteleaga cu vecinul säu din Ungaria pentru a ajutà.Moldova. Planul lui Se lim el-A sa reuneasca sub mánasa cetatile de lânga Dunäre si Nipru pentru a till dinprada ostirilor sale In Ungaria si Po Ionia» (1). BogdanIncunostiinta apoi pe regele polon de iniscarile Tätarilorsi ale Turcilor. La 7 Aprilie regele 'i multumeste dinCracovia pentru aceste stiri si li atrase atentia ca saail:4 exploratori credinciosi, ca nu cumvä. 4dusmanulsa-i gäseasca nepregatiti». Tot dcodatä regele Ii maifacit cunoscut ca a luat másuri de aparare, trimetándsoldati stipendiari In par-file Rusiei, si a poruncit cal-3i-tanilor din acele parti, ca sa se uneasca cu voevodulMoldovii la orice atac al dusrnanilor, sau când ar vol safaca incursiuni. Expeditiile in comun sa se faca cândatacul dusmanilor va fi stiut, iar nu pe stiri nesigure,cum s'a fácut de párcalabul Hotinului, caci aceste mis-cari aduc pagube fära de nici un folos (2).

In astfel de Imprejurari, Sigismund cerù si dela Vla-dislav ajutor pentru Bogdan, de oarece dupa cumzicehPolonia nu-i poate da suficient. In mijlocul acestorpericole, regele polon, gasiä si timp de a reclamà pevoevod regelui ungar ca nu i-a dat pe oarnenii captivisi de a-1 rugá ca sá numeasca delegatii sai pentru des-pärtirea hotarelor dintre Moldova si Polonia (3). Vladislavraspunse la solie ca ajutorul ce'l va da Moldovei se va

(I) Iorga, o. c.(2) Hurmuzachi II', 15 No. 19.(3) Idem, 19 No. 22.

5

www.digibuc.ro

66

discutà in dieta ce se va tine la Sf. Gheorghe, iar inceeace priveste reclamatiunile acute contra lui Bogdansa nu se teamä, caci el l'a Indemnat sá pästreze pa-cea (1). Sigismund instiintä pe consilierii sai de rezul-tatul misiunei lui Tomicki. Le expuse apoi si sfatulregelui ungar care era g ca este mai folositor de a in-cheià cu Turcii tractate mai cu lunga duratä decât celede 'Ana atunci, fiindca nu erà speranta ca sä se facdo expeditie universalä contra lor > (2). In Mai, Sigisinundtrimise iaräsi un sol la Vladislav ca sä ceara acelaslucru, ajutor contra Tatarilor. De acest lucru fu instiin-tat Bogdan de care regele polon. In acelas timp ii maifaceà cunoscut ca a marit armata din Podolia si rsä.

atunci cAnd Isac, solul domnului, erà la curtea sa, a venitun legat dela Tätari pentru pace, dar el a räspuns cäva face pace numai cu conditia ca si. voevodul Moldol,eisa fie cuprins in tractat. Ruga apoi pe Bogdan de apermite unui sol al säu de a trece prin Moldova laimpäratul turcesc (3).

In 18 Maiu Sigismund anuntd pe fratele sau din Un-garia, ca Turcii voesc sä devasteze Moldova sau Un-garia (4). In acelas timp el trimese si un sol care sa-1instiinteze de planul lui Selim de a cuprinde Moldovacu ajutorul Hanului tätäresc, cdruia ii luase in casatoriefata. Solul mai spuse lui Vladislav ca. regele Polonieiindatä ce auzise de acestea, instiintase pe Voevod siporuncise ca armata care et-A la marginile regatului sa-i

(1) Hurmuzachi IP 20, No. 23.(2) Idem, 21.(3) Idem, 22.(4) Idem, 23.

www.digibuc.ro

67

dea tot ajutorul «i sä apere Moldova 0 hotarele sale,contra oricarii expeditii tätareti Voevodul a mul-tumit de atâta buna vointd, totu0 l'a rugat ca sä in-tervina i pe lânga regele Ungariei, ca trimeataajutorul sau, ca nu cumvA Moldova fiind cuprinsa, säle fie deschise inträrile spre Ungaria. Sigismund tineAcu orice pret ca sa se hotarasca odata granitele dintrePolonia 0 Moldova; de aceea solul lui ruga i de astadata pe regele Ungariei, ca sà numeasca pe comisariisai, care îrnpreuna cu cei moldoveni i poloni, sä sepronunte asupra hotarelor, spre a nu mai fi nici o ceartáintre cele cloud state (1). Vladislav nu rdspunse la niciuna din acèste cereri; se marginl numai a spune am-basadorului polon ca a trimes un sol la voevod princare-I poftià ca sa nu faca nirnic <prin el sau prinalteinevA, pe fata sau pe ascuns > contra Polonilor; càde asemenea a mai trimes a doua oard un alt sol in-sotit de 40 caläreti, prin care indemra pe Bogdan sänu inceapá nimic räu «sau sa ajute pe cinevA prin sfatul

ajutorul sau contra regelui polon > (2).In Mi.iu 1511 Selim impreunä cu Mendli Gherei treca

Nistrul i cuceri Cetatea Alba (3). Bogdan Iritiinta* detoate acestea pe regele Poloniei, care la rândul lui,el le a luse la cunotinta lui Vladislav, pe care-I rugàstäruitor ca sa det ajutor voevodului moldovean, caci0 el poruncise < cdpitanului sau din Podolia, ca cu tru-

(I) Idem 24 No. 27.(2) Idem, pag. 25 No. 28.(3) Wapowski, (o. e. pag. 103) si D. lodocus, (o. c. pag. 54) aratn ca

a fost cuceritä i Chilia in aceasta expeditie; Hurm. 26 No. 29. Cf.Iorga, o. c., i80.

www.digibuc.ro

68

pele militare de acolo sa fie gata pentru a-i aduce aju-tor» (1). Regele Ungariei se miscâ putin. Indatâ ce auzide aceasta cucerire, ordonâ. la 27 Maiu, cà < de oareceMoldova de nimeni nu depinde decât de noi», jumd-tate din trupele dela Oradea Mare sd fie pregAtite pen-tru a dà ajutor lui Bogdan, contra aceluia ce voià säo atace. (2)

De asemenea i regele Poloniei porunci lui StanislasLanczkoronski, apitanul din Carnenita, sä deà ajutorlui Bogdan < de oarece voevodul sd poartä mai co-rect >. (3) Prin Iunie InsA primejdia trecù pentru un mo-ment». (4) Dar dacâ primejdia trecù din partea lui Se-lim, nu trecù si din partea Tâtarilor. Acestra tràìau maimult din prada si nu uitaserd cá In anul precedent lua-sera mult plean din Moldova. Mai ales cd atunci Poloniivoiau sá facd pace fard Bogdan, întru cât solul moldo-vean, trimis la Hanul tdtdresc, fusese aruncat In lan-turi (5). Se convenisé chiar ca Sigismund, pentru a'siasigurâ pacea sà plâteasca pe fiecare an cAte 15.000ducati de aur, cu conditie cà Hanul de5. ostatici (6).Tratativele câzurâ. Intru ctit hanul nu trimise ostaticii.

Pe la jurnâtatea lui August doi fii ai Sultanului i cu20.000 trecurâ. Niprul. Nu se stia dacà vor apucâ. spre

(I) Hurmnzachi, II3 26, No. 29.(2) Pray, Dissertationes Idcm, Literae procerum regni Hun-

gariae I, 87; Katona, Hist. Crit ica regurn Hungarie, 616-619. Cf. lorgaidem, ibidem.

(3) Hurmuzachi, 113 27.(4) Iorga, o. c. 180.(5) Hurmuzachi, II3 32.(6) Aureorum quindecim milia. Wapowski, O. C. tog.; D. Iodocus,

O. C. 55-6.

www.digibuc.ro

69

Po Ionia sau vor merge in Moldova. Ungurii se temeauei. Zapolia voevodul Transilvaniei chernA pe Bistriteni

la arme, de oarece < Tätarii adunati inteo multime ne-numäratd, stau la fruntariile Moldovei > cu scopul ca sadevasteze mai intâiu aceastd Ord i apoi Transilvania (1).Regele Poloniei de asemenea se temeà ca Tätarii sä nuintre in regatul sau, si de aceia scria cäpitanilor sdi dinCamenita, Lemberg si Rusia, ca sa fie cu mare bdgarede seamd (2).

Prin August-Septemvrie, Tätarii trecurd in Moldova.Bogdan aveä oastea pregätitd pentru acest atac. Pelângd armata sa 'i mai venird in ajutor mici contingentedin Ungaria i Polonia. Din Polonia venird StanislasLanczkoronski, capitanul din Carnenita, i Ioan Tworowski,cdpitanul Rusiei, cu 4.000 de cdläreti. Acest ajutor econfirmat si de o scrisoare a lui Sigismund, prin caremultumeste acestor doi capitani pentru ajutorul dat luiBogdan (3). Din Ungaria venird 800 de oameni (4). Voe-vodul moldovean erà hotdrit sä reziste, dar nu fu ne-voie de luptä pentru cd Tätarii se retraserk din cauzaunei incursiuni pe care cealaltd rarnurd de TätariNo-giio fäcurä la locuintele celor ce voiau sä faca invaziuneaIn MoldovaTauricanii. Acestia plecând In numdr maredin patria lor, íi läsaserd locuintele fära apärdtori. Deacest lucru se folosird Nogaii,aceia care in anul pre-cedent fuseserd striviti de Tauricani,si pe când acestia

(1) Hurmuzachi, II' 33; o copie i la Acad. Rom,(2) Hurm. II' 34, 35, 36.(3) Hurmuzachi II3 38.(4) D. Iodocus, o. C. 55-6; Wapowski da* cifra de 670 oameni (6oa

pedestri si 70 alareti) o. c., 104. Acestia sunt Sacuii si Sasii pe careVladislav Ina de la Inceputul anului I5ioIi daduse in ajutor lui Bogdan.

www.digibuc.ro

70

plecaserd ca sd prade Moldova, gasird si ei ocazie casd-i prade in tam lor. Când Tauricanii aflard aceastá veste,pärdsird In grabd Moldova, fard a face vre-o paguba.

Primejdia trecuse, totusi, regele polon, duceà Incd fricalor, crezAnd cdci nu se vor Intoarce indárdt pând nu'vor prddà Moldova sau Po Ionia, «cdci nu e posibil caei sd fi esit din locuintele lor > fdrä sd facd vreun rau.De aceia scrià lui Lanczkoronski si lui Tworowski, cd-pitanul lefegiilor, ca sd se Inteleagä cu domnul moldo-vean spre a puteà lua rndsuri de apdrare (1). BogdancrezAnd si el acelas lucru cdutd ca si dela Unguri sdpoatd obtine vreun ajutor. Un sol al sdu se aflâ In 1512la Buda. La 3 Marte (dominica invocavit) Emeric Pe-renyi ordonä Sasilor ca sd dea la inâna acestui sol3.000 de florini fárd cea mai micd intârziere, dupa cumporuncise regele (2). La 25 Marte un alt sol sau ace-lasIohan Gurzoerà trimes de Bogdan la regele Un-gar < pro nostris arduis et diversis negotiis > . Atunci elscrià acest lucru Sibienilor, rugAndu-i ca sa nu permitasolului a stà mult in acel oras (3).

IV

NAVALA TAT.ARILOR DIN 1513. RELATIUNILELUI BOGDAN CU SELIM.

Cu toate asigurdrile, ce le axed si de la unii si de la altiidin vecinii sai, domnul moldovean erà In mare pericol.

In Cetatea Alba si Chilia se asezase Selim, si la rdsdritde Nistru erau Tharii, dela care se puteà asteptà la

(1) Hurmuzachi, IP 38.(2) Copii de doc. ard. la Ac. Rom.(3) Idem.

www.digibuc.ro

71

o noud incursiune. Temându-se le dusmanii acestia, sineputând sà se razime pe vecinii saicaci vazuse cumerà ajutat de eifácù pace cu Tätarii. La 22 Martiese stià de aceastä pace (1). La 6 Aprilie Sigismundvestià prin ambasadorul säu din Ungaria i pe Vladislav.Aci Sigismund Ii arätä mdrinirnia sa, cäci el mai in-stiinteazä pe Vladislav, cá Tätarii voiserä sa faca pacecu dânsul, cu conditie ca Bogdan sä fie exclus din ea,insä el nu se invoise la aceasta (2). Bogdan erâ In asprerelatiuni in acest timp i çu domnul Munteniei (3). Si

de acest lucru Vladislav este instiintat tot de Sigismund.Regele ungar räspunse celui polon ca." , In ceiace pri-veste cearta Intre cei doi domni a trimes soli ca sä-iImpace, adängând cá solii sai pe lângd Bogdan VDTinzistà ca sä nu facá pace cu Tätarii (4).

Acum Incepeà regele polon sa-si deà searnä cât pre-tui.). Bogdan, caci indata ce aflä de pacea fäcutd, o ieape cale legalä si simulând cä n'ar stl de ea, ii scriecA intentiunea lui de a Incheià pice cu Tätarii estein contra tractatelor; de aceia sä astepte pand ce unsol polon va veni la dânsul (5).

Pacea o fäcuse Bogdan mai mult constrâns de Im-prejuräri; el auzise cá in Aprilie, Sultanul däduse fiuluisdu rebel «toate cetätile Incepând dela Caffa i pânä.la Nicopole». Faptul constitua un mare pericol pentru

(I) Hurm. II3 46.(2) Idem, 48.(3) Idem, 47-(4) idem, 50.(5) Idem, 54.

www.digibuc.ro

72

domnul moldovean. Se lim se purtä insä amical cu el:Fu mijlocitorul päcei intre voevod cu Tätarii (1).

Pacea se incheiase insä. i Sigismund nu mai puteäface nimic pentru a o stricâ. El isi arätä. indatäsupärarea sa: lenea si neactivitatea domnesc in toateafacerile din Polonia. < Cine va imputà Valahului, dacäacesta cautä pace la dusmani? Tätarii pradà i deva-steazá Volhynia si Podolia» si cu toate acestea nu seridicA nimenea pentru a-i opri de a pradà In regat (2).Acestea le scri). regele arhiepiscopului Laski din Gnesna,In semn de mare supärare contra dornnului moldoveande i acesta nu va protestà când Polonii vor incheiäpace cu aceiasi Tätari.

Bundle relatiuni dintre Moldova si Mari räcesc peacelea dintre Polonia si Bogdan. Ca timp el va stàin asemenea relatiuni cu Tàtarii, Polonii o sä fie ne-multumiti de el, mai ales a. dupd pacea incheiatä tintalor n'o sä mai fie Moldova, ci Polonia. La 20 Aprilie1512, Sigismund cerù ajutor lui Bogdan contra Täta-rilor, cari In nurnär de 20.000 trecuserd ca sä de-vasteze regatul sau (3). Insä Bogdan nu puteä face ni-mic din cauza tractatului ce-1 aveh cu ei, asà. cä. Po-lonii luptarã singuri. In 28 Aprilie se dädii lupta delaWisnewecz. Polonii sub comanda lui Nic. Cameneckicâstigarà o victorie deplinä asupra Tätarilor (4). Dupä

(I) Intr'o scrisoare a lui Sigismund se spune despre Bogdan a afost atras cu diferite promisiuni de Selim i cá prin mijlocirea lui aIncheiat pace cu Hanul tätäresc. Hurm. 2; Cf. Iorga o. c.

(2) Hurmuzachi, 55.(3) Idem, 56.(4) Wapowski, o. C. 107 8. D. lodocus 0. c. 60 4; Acta To-

miciana lE 73.

www.digibuc.ro

73

lupta Bogdan triinise pe Luca ca sä felicite pe regede victoria repurtata (1). Insä regele era foarte suparatpe Bogdan, si nu puteà sl uite cá el incheiase pacecu Tätarii i cá nu-i (Muse ajutor, mai ales ziceaSigismund cä el nu fäcuse pace cu ei când voiau cadansul sa fie exclus (2).

Se stià apoi apoi ca Tätarii vor mai face o nävaläin Polonia. Regele anuntä de aceasta pe demnitariisai; dela «Moldovean > nu spera niCi un ajutor. Na-välirea nu s'a intamplat, dar nici Bogdan nu era dis-pus sa-i dea ajutor. Nu mult dupá aceia, regele trimiseambasqdor la voevod, pe G. Krupski < ca sa tratezecu el de mai multe afaceri > (3). Solul, pe langä altele,avea. < sa-i expunä cà regele e foarte nemultumit canu lasá pe exploratorii säi sa inainteze spre Turcia sauCetatea Alba >,din cauza aceasta doi oameni ai säì fu-sesera omorati pe drum,si ca negustorii din Came-nita i Lemberg sunt impusi la varrid prea grea (41.Atitudinea aceasta de nemultumire a regelui sd maivede si dintr'o scrisoare trimisä domnului din Tara-Româneasca. Neputand el insu§i sä faca nimic lui Bog-dan, unelti a. ca cel putin altli sä-i aduca pagube. Astfetel indemnä pe voevodul din Muntenia ca sa intre inMoldova, < promitând cá i Polonia va trimete oasteca räzbune asupra Moldovenilor» Acesta-i ras-punse insä, cä nu poate incepe razboiul contra Moldo-venilor, lard de invoirea regelui Ungariei, de ale carui

(i) Hurmuzachi, IP 65; Cf. Picot. O. C. 251.(2) Hurm. IP 63.(3) Idem, 59, 64, 65-7.(4) Idem, 65-7.

www.digibuc.ro

74

consilii dânsul voeste sà asculte > (1). Neintelegerilecontinuara. La inceputul anului 1513, regele Ungarieitrimise un sol la Sigismund, prin care-I poftià sä se ri-dice cu dânsul contra Turcilor. Acesta rdspunse ca nue pregatit pentru un razboi contra lor, din cauza raz-boaielor ce le are cu Muscalii i Tatarii si din cauzaca noi rdzboaie-1 arneninta din partea Valahilor. Sigis-mund nu lasä apoi pe un sol moldovean sa treaca laMoscoviti, fiindcalspuneà el sa aflà in razboi cu ei,de si lasase pe un altul ca sá cumpere plumb din tarasa (2). Nemulturnirile se accentuiaza apoi si mai mult.In acest timp, Moldovenii confisca märfurile comercian-tilor poloni la vama; regele roaga pe Bogdan, la 17Fevruarie, ca sa le libereze (3). Polonii confisca i ei

pieile unui comerciant moldovean, Prochno, fiindcdmo-tivau ei inselase vama. Domnul cerù sa i se restitue. Incaz de nu vor fi restituite, el va face represalii, des-pagubindu-se de pe negustorii poloni, care vor veni inMoldova. Regele scrise atunci castelanului dIn Lem-berg, ca daca Bogdan va proceda astfel, sä opreascape comerciantii din orasul sau de a mai trece in Mol-dova (4). Aceste neintelegeri ti vor avea urmarea lor :atunci când Bogdan va cere ajutor contra Tatarilor, re-gele va gàsì destule motive, ca sà nu trimeata. La 7Martie era in Polonia un sol al voevodului, Toma (5).El aduceà scrisorile stapanului sau catre rege, prin care

(t) Idem, 68(2) Idem, 72, 75.(3) Idem, 74.(4) Idem, 74, 75, 76.(5) Sigur ca Toma CatAleanu care sA gäseste in documente cu ti-

tlul de comis. Hurm. 76 No. 80.

www.digibuc.ro

75

Il rugà de a-i permite a trece in Rusia; regele refuzasi de data aceasta, din cauza cd ducele Moscovei purtArazboi contra lui. Noi certe izbucnira apoi intre comer-cianti. Pentru a se pune capät acestor neintelegeri, cumsi altora, se hotärl ca sä se intruneasca o comisie corn-pusä din moldoveni si poloni la Chodrowcze (1).

Aceasta comisie nu se intruni, caci la 17 Iunie re-gele scrise lui Stanislav Lanczkoronski cä va trirnitedelegati la Bogdan pentru a discutà asupra acestorneintelegeri (2). Acestea se petreceau tocrnai pe timpulcând Selim luà tronul.

Cu toate ca fusese in bune relatii cu Bogdan odatd,totusi, se svoneâ. < ca. voeste a exterminä pe voevoduldin Valachia, pentru ca In timpul când lupta cu tatälsail, i-a ucis rarnäsitele oastei sale» (3). La 29 IunieSigismund stià cä Selim dupä ce omorise doi frati aisai, are intentia ca cu ajutorul Tätarilor sä atace peValah si sä si-1 faca supus (4).

Din aceastä. -stire sa vede ca el nu era dependentde Turci, de oare ce nu < erà supus >. Ce nevoe arfi avut Selirn, daca el pläteà tribit, < sa si-1 faca supus ?»

Aceasta s'ar explich In sensul, ca dupa moartea luiBaiazid si la inceputul dornniei lui Selim, domnul mol-dovean, n'a mai trimis darul ce fäceà. Sultanului. Deaci aceastà amenintare, care se puteà preface in fapte,

(1) Idem, 84.(2) Idem, 85.(3) Idem 8o; Cf. Iorga, o. c. 181.(4) Hurm. I13, 86 No. 93 equod Turcorum imperator, earn inten-

tionem conceperit ut Valachum expugnet et sibi subjecturn auxiliumTartarorum faciate.

www.digibuc.ro

76

dat fiind caracterul lui Selim. Regele Poloniei se temeäsi el, si teama lui erà explicabila: Selim declarase so-lului polon la Constantinopole, cá e permis a se faceincursiuni in Po Ionia si Ungaria (1). De asemenea in-tr'altä, scrisoare din 9 Septemvrie, ce Sigismund adre-seazA episcopului din Posen, el spune cä. «intentia Tur-cului este de a cuprinde Valachia, ca de acolo cu forteunite sä. poatä mai usor strivì regatul (Poloniei)» (2).

In legäturä cu planul lui Selim, Tätarii flicurà o na-valá In Moldova (3). Sigismund credeä cà vor nävällIn Po Ionia (4), de aceia poruncl ca nobilimea din Po-dolia sä fle gata de luptä. (5). Bogdan erà singur infata Tätarilor. De la regele polon nu-i puteä ven1 a-jutor, fiinda. acesta de si se temeä, totusi incheiasemai inainte pace cu ei. (6) Tätarii intrarä In Moldovape la sfärsitul lui August si mersera prädând si arzändpânä la Iasi. Arserä i acest oras si apoi plecarä (7).

In Semptemvrie erau esiti din tarä. Duceau cu eitoatä prada luatä (8).

(t) Hurmuzachi, II3 91. Cf. Conduratu, o. c. 497.(2) Hurm. 94...Sed ista Turci jacula sunt, cuius intentio animi est,

ut Valahia potiatur ut inde iunctis viribus facilius quod nolitDeus dommia nostra opprimatn.

(3) Aceasta reese dintr'o scrisoare a lui Sigismund In care se spunecA TAtarii au facut incursiunea fiind indemnati de Turci. Hurm. 113 94.

(4) Idem, 95.(5) Idem, 82.(6) Idem, 94.(7) Cronica moldo-polona da data de 22 August (Bogdan, Vechile

corm mold. 229) Data e confirmatA si de scrisoarea lui Sigismund cA-tre episcopul din Posen unde spune cA TAtarii au devastat Moldovaaproape de ziva sf. Bartolomeu (24 August). Hurm. 113 94.

(8) Ureche scrie despre sfArsitul acestei expeditii cA, pe cAnd TA-tarii se lntorceau au fost loviti de Bogdan, cu oaste proaspAtAtAau scos tot pleanul dela dAnsii". Cronicarul greseste cAci din mAr.

www.digibuc.ro

77

Sigismund nu dadisi nici un ajutor. Se multurni numaisä scrie la 19 Septemvrie din Vilna ca n'a putut saajute pe Moldoveni din cauza ca Po Ionia are soldatiputini si de oarece Tätdrii rill aduceau nici o pagubaregatului (1). Si In adevär asà. era: Tatarii nu maifaceau incursiuni In Po Ionia si facusera pace, dar Si--gismund plätea scump aceastä pace. In 2 Octomvrie1513 el scrià lui Spitzko Iaroslav, capitanul sau dinCracovia, ca sä trimeata 7500 florini de aur sultanuluitätäresc pentru prietenia sa (2), iar pânä in 1514, el pia-tise Tatarilor peste 30.000 florini (3). Regele se te-meà apoi de vre-o räzbunare din partea lui Bogdan;de aceia scrise castelanului din Lemberg ca sà fie cubagare de seama, Intru cât «voevodul Moldovei voestea intinde curse Polonilor» (4).

Expeditia aceasta a Tatarilor se Intampla tocmai intimpul când Bogdan isi serba nunta.

V.

FAMILIA LUI BOGDAN

La nunta sa Bogdan invitase si pe regele polon. La12 Iunie acesta primise invitatiile (5). Sigismund delega peStanislas de Chodez, capitanul sau din Lemberg (6),

turiile ce avem nu se dovedwe acest lucru. Se constatA contra-riul: Moldovenii au fast invini si Tfttarii au plecat cu toatA pradace fAcuse ... (sed jam inde profligatis Valachis cum praeda abiise ...)Burm. II' 94.

(1) Hurmuzachi, II' 98, 99, loo.(2) Idem, 104.(3) Idem, 185. Cf. Conduratu, o. C. 498.(4) Hurm. II' mi.(5) Idem, 83.0) Idem, 87.

www.digibuc.ro

78

caruia-i scrise la 1 Iu lie sd se pregateascd, ca pentruziva de 21 Julie, data nuntii, sti poatd azistà. Totdeodata trimise si darurile sale voevodului: piei desobol si de matrd(1). Se vede cd acest sol nu pläca luiBogdan, cdci peste cdtva timp regele scuzAndu-se, re-vocd autorizarea data. lui Chodez (2), si trimise In locu-ipe G. Krupski, castelanul din Bels (3).

In Octomvrie cdsätoria el-A facutd, cdci atunci Sigis-mund multumeste lui Krupski care se Intorceà, pentru< modul cum si-a Indeplinit misiunea > (4). El luase Incasdtorie pe Ruxanda, fiica lui Mihnea. Casatoria el-Aproiectatd de mai inainte. Numai astfel se poate inte-lege scrisoarea lui Sigismund din 13 Decemvrie 1511cdtre Bogdan, in care arata cd regreta m6artea tatalui sauin Ungaria (5). Cu vreo doua luni mai inainte, In 4 Oc-tomvrie (-----Sabbato proximo ante festum Colomani) 1511voevodul Transilvaniei scrià Voichei, mama Ruxandii,cd i-a trimes scrisorile voevodului moldox ean referitoarela lucrurile si afacerile lor (6). Pentru zestrea RuxandeiMihnea (Muse aur si argint Brasovenilor ca sd-i facd24 cesti aurite. Voica priml 23 din ele dupa moartealui Mihnea (7). In 25 Maiu (= feria sexta post festumascensionis domini) 1514 Sibienii scriau Brasovenilor ca'St. Telegdy e trimes In certis arduis causis > In Mol-

(1) Idem, 82.(2) Idem, 92.(3) Idem, 93.(4) Idem, 103.(5) Idem, 39.(6) apii de doc. ard. la Acad. Rom.(7) Bogdan, Doc, si Reg. privitoare la relatiile Tarii Rom. cu Bra-

sovul si Ung. 144.

www.digibuc.ro

79

dova, i cereau pentru cheltuiala sa 400 florini, iar pen-tru daruri 6 cupe aurite (1). Poate cd aceste darurierau in legdturd, desi tarziu cu nunta lui Bogdan.

Domnul moldovean trZ,ise panà atunci cu alte femei.Pe una din ele pomelnicul dela Bistrita o numeste Stana(2).Cu aceasta a avut pe Stefan cel Tândr, care e citatpentru prima oard In documente la 21 Septemvrie 1510 (3).Stefan e deci fiu natural. 0 stire din < diarii > lui Sanutointäreste aceasta. Aci se spune cä dupd moartea luiBogdan a luat domnia un fiu natural > (4). Fusese cd-sdtorit si cu o altd femee, moartd In 1512, anume Nas-tasia dela care a avut pe Alexandru Läpusneanu (5).Un alt fiu al sau fù Alexandru Cornea (6). Alti doiai sai Stefan si Ilias murird tineri (7).

VI.

TRACTATUL CU TURCIL

Bogdan nu scdpase cu totul de grija Tätarilor; setemed de o noudi ndvdlire, de aceea stdtù pregait.Sigismund pdrù cd are si el intentiuni mai bune fatd deel; scrise cdpitanului sdu din Cracovia cd Valahul e

(t) Còpii de doc. ard. la Acad. Rom. Nic. Olahus (Hungaria etAttila, 57) spune de asemenea cA Ruxanda a fost luatä de Mihnea.Cf. lorga. lndreptäri i intregiri la 1st. Rom. In Analele Acad. Rom.Seria II, vol. XXVII, 124-5.

(2) Mss. slay No. 72, fila 4, la Acad. Rom, De asemenea inteo in-scriptiune pusd pe mormantul mamei sale, Stefan o numeste Stana.Kozak, Inschr. aus Bukovina, p. no.

(3) Arh. Stat. Cond. m-rei Râchitoasa IV, 73 (109).(4) Sanuto, Diarii, XXIV-473.(5) St. Nicolaescu, Documente Slavo-romane, 164. Inscriptiunea de

pe mormântnl acestei femei a lui Bogdan e publicatd de Iorga, Studiisi doc. XVI 4t9.

(6) Hurmuzachi, Supl. I42(7) Cf. Iorga, Studii si Doc. VI, 621-2.

www.digibuc.ro

80

In pericol si trebue sä i se dea ajutor > (1). Dar n'avea sdse mai tearna de Tatari, caci In timpul domniei luiei nu vor mai face nici o incursiune, ci de Selim,Sultanul turcesc. Acesta voià sa-si puna in aplicareplanul sau, adica de a scoate din domnie pe voevod.En 10 Noemvrie, Sigismund instiinta pe consilierii sai cd,Bogdan colupa nenorocirea ce a avut din partea Td-tarilor, se teme incd mai mult de cursele Turcilor, sie ingrijat ca nu cumva sd fie gonit din domnie, deaceia cere ajutorul nostru, si ceia ce trebue tinutsecretel si cu ai sai cere ospitalitate In regatul nos-tru pentru vre-un caz greu > (2). Deci Insusi domnul isiconsidera situatia asà de periculoasä, in cat cerea ada-post in Polonia. Tornicki, solul lui Sigismund, la curteaungarä, expunea acelas lucru lui Vladislav: Turcii vorscoate pe voevodul Moldovei din domnie, de aceia sáse delibereze, < ca sd nu fie gonit printr'un atac neas-teptat >. Si fiindca nu e speranta ca crestinii sà se u-neasca pentru a pomI o luptä contra Turcilor, sä sefaca pace cu ei (3). Sfatul lui Tomicki de a face paceera de prisos: Ungurii trimiserä sol la Constantinopol cuaceasta misiune; ei erau 'Irish' foarte ingrijati si aveau dece: Solul trimes < fusese foarte räu prirnit de Sultan >(4).

Si tocmai in acest timp când atât Ungurii cat siPolonii se pregäteau sa incheie pace cu Turcii, Papaisi gäsise timpul ca sä ridice pe crestini pentru a luptacontra bor. Si de oarece regele Poloniei erà in razboiucu ducele Moscovei, el trimise un cardinal ca sa. faca

(I) Hurm. IP, 102.(2) Idem 137.(3) Idem lo8.44) Idem, VIII 42-3. Cf. Conduratu o. C. 496-497.

www.digibuc.ro

81

pace intre dân0i si apoi sa-i Induplece ca Impreunä siell regele Ungariei, < sa porneascà la luptä si sä iea Con-stantinopolul > (1). In acelas timp aveà sá se predice inaceste tári, precum si in g Valahia > aceastä expeditie (2).Papa alesese rau momentul. Sigur a aceastä predicän'avea nici un sort de izbândd. Ungaria cea dintAiu n'arfi fost diwusä de loc la acest lucru. Peste un an numaiea o sä ail:4 o grozavä revoltà interioarä; si atuncicum o sä porneasa, regele Vladislav la luptä contraTurcilor, and linistea regatului säu e turburatá de re-volutia täräneascà a lui Dosza. De aceea el face pacecu Turcii. Apoi chiar regele Poloniei nu puteà ascultàde dorintele Papei, pentrua el-A incurcat din toate par-tile In räzboaie. Erà sä lase el pe Rusi, cu care eràin räzboiu, si care li vor luà Smolenskul si teritorii dinLitvania si sä nu caute sä-si recucereascà ceea ce-i fuseseluat ? Si aveâ sä conducä el o expeditie crestinä, andTätarii 'i stau In coastele regatului ski ? Carom desile cumpärase prietenia platindu-le mult aur, totusi dupafirea lor, erau gata la cea dintâiu ocazie sä näväleascd,stiind cä nu sunt obligati a tine legäturile celeincheiau (3).

Deci Sigismund nu numai a nu puteá sä piece contraTurcilor, dar nici pe Bogdan nu-1 puteh apärà, dupäcum erà scris In tractate, desi el convoca o dieta casä delibereze asupra acestui fapt. Dicta se tinii. Sigis-mund cera sä se ia mäsuri pentru apärarea regatului,cáci Turcii pregatindu-se sä distrugä pe Moldoveni, de-

(1) Hurm. II' tog.(2) Idem, 113,(3) Cf. Conduratu, o. c. 498.

6

www.digibuc.ro

82

veniau vecini cu Polonii (1) Aceiasi dietä trimise o legatiela Bogdan, prin care li promiteà ajutor la caz de nevoe (2).

In timpul când urmau aceste tratative intre Polonivoevod, acesta avù de suferit nävala unui pretendent

Trifäild < care se faceà fecior de domn . El veniâ cuoaste din Muntenia (3) cu care Moldova nu träià in re-latiuni bune. Din 1513 däinuiau pricini intre cele douä.täri (4). In 1513 de asemenea. Atunci regele polonobservä lui Krupski cel care il reprezentase la nuntalui Bogdan ca nu i-a raportat nimic despre relatiu-nile Intre domnii celor douä principate rornânesti (5).Neintelegerile puteau sà fie din cauza rudeniei lui Bog-dan cu Mircea, fiul lui Mihnea vodà, care in 1512 fu-gise dela voevodul Transilvaniei ca sà intre in Moldova (6),unde putea fi un pretendent serios pentru Munteni, pestecare domnià Neagoe Basarab (7). Trifäilä veni cu oasteapânä la Vaslui, unde fù intâmpinat de ()stile domnestisi bätut (27 Fevruarie 1514). FAcut prizonier i se täiäcapul din ordinul domnului.

Polonii promiseserá ajutor lui Bogdan, insä nu tre-cuserä nici douä luni i ei nu se mai interesau de domn,Intru ctit Sigismund trimesese soli la Turd cu cari sáincheie pacea. Pe acest sol il recomandà lui Bogdan

(1) Idem. 148.(2) Idem, 150.(3) Ureche zice cä venea cu oaste din Tara Ungureasca". Cf. Bog-

dan, Vechile cronici moldovenesti, p. 271 nota 6.(4) Hurmuzachi, II 7, 6o, 61, 68.(5) Idem 103.(6) Copii de documente ardelene la Acad. Rom.(7) Iorga, Istoria Arm. Romanesti, I 215.

www.digibuc.ro

83

i-lruga sa-i permita trecerea liberä prin Moldova. Trac-tatul .avea sa se incheie in aceleasi conditiuni ca si-ale Ungariei. Krupski acel care era trimes ca soltrebuia sa se Intâlneasca in drum cu solul Ungariei carevenea dela Constantinopol, spre a putea sa se inte-leagá (1). Atunci vazând ca atat Polonii cat sí Unguriinu-1 ajuta intru nimic, se va fi gändit Bogdan de a seasezä. cu Turcii, platindu-le tribut formal si In mod re-gulat cu anumite conditiuni, peutru a-si avea cel putinlinistea despre ei si a nu mai trál lute() continua nesi-gurantä.

Care jumätatea anului 1514 gasim Moldova tribu-tará formal Sultanului (2). Atunci inteun raport pe careSigismund II face Papei asupra imperiului turcesc, senumárá ca tributar al Sultanului.si voevodul Moldoveicu 8.000 ducati de aur. De alminteri tractatul poatesa se fi Incheiat In acelas timp când Polonii faceau si eipace cu Turcii (3). 0 consideratiune Inca, care ple-deazá In favoarea unei intelegeri In acest an, e ca dupäaceasta data Bogdan nu mai e amenintat de Turci.

Tractatul care cuprindea stipulatiunile cu care Mol-dova se recunostea vasala Turcilor nu s'a pastrat. AtatIn scrierea atribuitä. lui N. Costin (4) cat si in «IstoriaImperiului Otoman» a lui Cantemir (5) se spune cä. acest

(1) Hurmuzachi IP 151, 152, 153, 155. Cf. Conduratu, o. C. 498.(2) Idem, 171.(3) Mai e de amintit si faptul ca solul lingariei care venise pen-

-tru acelas lucrn la Turci cereAca sA fie coprins In tractat si domnulmoldovean. (Hurm. VIII 42-3). Atunci va fi venit si vreun sol mol-clovean pentru aceiasi chestiune.

(4) Tractaturile vechi ce au avut Moldova cu Poarta otomaniceascl",In Letopisete III 452, Arh. Rom. 264.

(5) Editia Acad. Rom. I 275.

www.digibuc.ro

84

tractat Impreunà cu alte privilegii si documente se pästràIntre hârtiile Moldovei, dar In anul 1686, venind In Iasiregele Poloniei de pe atunci, Ioan Sobieski, a cerutsä-1 vazà si din urá contra dusmanilor crestinätätii I-aars. Dupá redactia lui Cantemir tractatul aveA cu-prinderea urmätoare : «Moldova de bund voe si ne-costrânsà de nimeni a oferit supunerea sa ImperiuluiOtoman, si chiar pentru aceea vointa Sultanului estecä toate bisericile lor, riturile religioase si legile täriisä rämânä neatinse, si nici cA pretinde dela prin-cipe decât cä. In tot anul sà trimitá prin boieri cre-dinciosi la sublima Poartà patru mii galbeni, 40 caiMoldovenesti si douázeci :si patru de soimi, toate aces-tea sub titlu de pesches, adicä prezent sau dar». (1).

In «Descriptio Moldaviae» se mai adaogd c6, domnii»când Sultanul va merge In persoanä la rdzboi sä deh4.000 ostasi moldoveni pentru deschiderea cdilor si re-pararea drumurilor» (2).

Redactia atribuitä lui N. Costin cuprinde aceleasistipulatiuni cu mici amplificAri. In rezumat conditiuniledin aceastä redactie sunt:

«Poarta cunoaste Moldova de pdmânt slobod si ne-supus», religia sa este cea crestinä; < Poarta va apäràMoldova contra tuturor dusmanilor si o va päzi Intreagd;«tara se va OA si cArmul dupä legile sale; domnii

(t) Idem, ibidem. In Descriptio Moldavie" aceleasi conditiuni; lip-seste insä partea intaia. Ed. Ac. Rom. p. 117-8 in redactia rom. Totusiin alta parte spune I3ogdan despre: Moldaviam feudi nomine Turcissubiecit". Idem, red. lat. 40.

(2) Ed. rom. p. 117 8. Cf. Giurescu, Capitulatiunile Moldovei cuPoarta Otomana, 18-19.

www.digibuc.ro

85

se aleg de tara si sunt confirmati de Poarta, ei vorputeà tine o oaste pana. la 20.000 ostasi; < Moldoveniivor puteà tine si cumparà o casa la Tarigrad pentrusederea Capuchehaelelor lor, unde vor puteà face si obiserica» ; Turcii nu se vor putea aseza si nu vor puteastapâni nimic in Moldova, de asemenea nu-si vor puteaconstrui nici geamii; tara va platl < In semn de peschessau dar > 4.000 galbeni, 40 soimi si 40 de epe fata-toare» ; In vreme de räzboi domnul va ajutà pe Impa-rat cu oastea sa (1). Asemänarea intre cele cloud ver-siuni, arata ea un asemenea hatiserif trebue sä fi exis-tat (2). Mai ales trebue data crezare la ceia ce scrieCantemir când spune ca pe timpul sau" (3) s'a arsacest tractat, iar ceva mai departe: Intre nenumcira-tele diplome ce se acordau Moldovenilor dupat impre-jurarile acelor timpuri, acesta a fost celmai insemnat".

Legaturile acestea dintre domnul Moldovei si Sultansunt legaturi de vasal catre suzeran. Atât in redactiaatribuita lui Costin cat si a lui Cantemir se spune ca.principii Moldovei dau banii ca dar, iar Poarta va aparatara de dusmanii ei. Cantemir se desluseste si mai bineasupra acestui punct. In «Descriptio Moldaviae ,, vor-bind despre domnii care i-a avut Moldova, cand ajungela Bogdan spune despre el: «Qui Moldaviam feudi no-mine Turcis subjecit > (4). Tara apare deci ca vasalaTurcilor. Numai mai târziu au fost impuse alte con-ditiuni, caci Turcii s'au priceput a trage foloase din

(I) Letopisete, III 452, Arh. Rom. II 264.(2) Cf. Xenopol, Istoria Romanilor II, 515.(3) D. Cantemir Ist. Imp. Otom. I, 275.(4) Punctele 3 i 4 din redactia atribuita. lui N. Costin confirna.

www.digibuc.ro

86

certurile dintre domni. Pentru prima oarä când Turciise abatura de la aceste conditiuni, fu pe timpul domnieilui Petru Rares.

** *

Intre condiOunile tractatului erà si aceia prin carePdarta isi luà indatorirea de a pail Moldova in stareain care o primise. Insd In 1538 Soliman se folosl deinvingerea lui Petru Rares, si de suirea In scaun a luiaefan Lacustä, pentru a luà partea de sud a Moldovei,cuprinsa intre Nistru si Prut, din care fäcù o raia (1).Dupa aceasta data Turcii nu se mai tinura de conditii.La 1540 ei le calcará din nou. Atunci Petru Rare pentrua putea lua domnia a doua oara, trebui sa se supurala conditii mai impovaratoare deca fusesera 'Ana a-tunci. Anume, va plati tribut anual 12.000 scude ;aceasta stipulatie putea sa nu fie ingreunatoare pentrutard, dar o aka cu greu se poate zice ca nu el-A ru-sinoasa, aceea de a tine cu dânsul in Moldova ogarda de 500 Turci (2).

Putin câte putin, apoi, sub domni inconstienti de mi-siunea lor, care n'aveau alt gând cleat sd domneasca

fie cu orice pret si carora le trebuia multi bani,ca sa plateasca domnia, Moldova trebui sä dea maimult. Si daca din când in când se mai gasesc domni,care sa-si mai aminteasca ce fusese Moldova odata sice era atunci când luau ei domnia, nu pot face ni-mic pentru indreptarea raului. Si chiar daca unii pleaca

(1) lorga. Chilia 187-189 unde sunt Insemnate i izvoarele.(2) Hurm. Supliment II pag. 3, N. 5; Arh. ist. I, 157-8.

www.digibuc.ro

87

din domnie ne mai putând pläti tributul cerut, sä ga-sesc altii care-I Indoesc; i dacd unii sä räscoald con-tra märirei lui, care apäsà greu numai pe unii din tarä,ei platesc cu viata dorinta ce o avusese de a aduceMoldova la vechea ei stare.

Asernänarea intre cele douá versiuni a fost i unmotiv pentru contestarea tractatului. S'a zis cä redactiaatribuità lui Nicolae Costin este cu mult mäi târzie decât anii in care a träit cronicarul, i este fäcutä dupäredactia lui D. Cantemir, care 0 ea este < pläzmuitä»

«inventatä» (1). Sunt unele tiri Insä aproape con-timporane, care dO nu spun cá Bogdan a fAcut vre-un tractat, dar aratä conditiunile cu cari s'a Inchinat Mol-dova Turcilor i cari se potrivesc cu cele ce spune Can-ternir. Astfel Reichersdorf In «Chorographia Moldaviae»apärutä la 1541 spune : Spre scapa tam de in-vaziunzle Turcilor, domnul Moldovei trimite Sulta-nului un numär de loo cai din cei mai nobili si mazageri, joo ,soimi din cei mai ale,si, precum ci o maresuma de bani" (2). In 1620, dupä mernoriile lui Joppe-court, Baret tipäreste o istorie. Gäsim acl un pasa-giu In care se spune : DWI' legik fundamentale alefarei i dupec convenfiile acordate de Sultan, de candMoldovenii se supuserei dominafiunei sale, si dupet

(I) C. Giurescu, Capitulatiunile Moldovei cu Poarta Otomana.(2) cEius generis equos nobiliores et elegantiores quingentos et

deinde falcones trecentos quoque insignes, nec non ingentem ducato-rum summam, waywoda moldauus Turcarum caesari, que ab iliusinuasione sua sit pacatior provincia quotannis in tributum penderesolet». Schwandtner, Script. rerum Hung., Viena 1746, I 868. Si In A.Papiu Ilarian, Tezaur de mon. Ist. III 139.

www.digibuc.ro

88

care nimeni nu poate fi donm al Moldovei, dacd nuva fi din lard", etc. (1),

Dacd compardm cele spuse de Cantemir in < Descrip-tio Moldaviae > (scrisa In 1716, publicatá in 1769), adicd,cd. Bogdan a inchinat Moldova cu conditiunea ca s.pläteascd pe tot anul, 4.000 galbeni, patruzeci caidoudzeci i patru de soimi (2) cum si cu un punct dintractatul atribuit lui N. Costin, care zice: < Dotnnii vorfi alesi de. norod i Intdriti de Poartä ca sä stdpdneascdIn cát vor trdi > (3), vedem cd concordd cu cele spusede Reichersdorf i Baret. Baret mai adaoga si conven-fide speciale acordate de Sultan, de cdnd Afoldoveniise supuseserd dorninaliunei sale. De asemenea si procla-matia lui Cantemir din 1711 (4), enumdrd numai ceia cespune Reinhersdorf, asà cd din asemdnarea acestorpuncte, se poate afirrnd cä spusele lui Cantemir nu sunto pldzmuire.

Deci dacd sunt cAstigate aceste elemente din stirilenumite, cred cd sunt de admis si celelalte conditiuni.

chiar dacd numai conditiunile gasite In stirile de

(1) 4 suivant les lois fondamentales de pays et les conventionsacordées par le grand Seigneur, lorsque les Moldaves s'estoient sousalisA sa domination par lesquelles nul ne peut estre vayvode de Moldavie,qui ne soit du pays... Baret, Histoire sommaire des choses plusmemorables advenues aux dernieres troubles de Moldavie, in A. Pa-piu Ilarian, Tezaur de Monumente Ist. II 63; Cf. Xenopl, IstoriaRom. II. 516

(2) D. Cantemir Descr. Mold., ed. Acad Rom. in red. lat. p. 109,in red. rom. 117 Ha

(3) Arh. Rom. II 265.(4) ... das die TOrkhen alle pacta und contracten zu zeiten Bog-

dani Bey alsogleich zernichtet haben... Vorhero zu zeiten des obge-dachten Bey waren war sklaven und gaben jArhlich statt des tributs4.000 Duggaten, 40 Pherd und 24 Falkhen".

www.digibuc.ro

89

mai sus sunt adevárate, Inseamnd ct ele au trebuit säfie date printr'o Intelegere Intre cei cari se fAceä.cum toate tirile ce le avem, fie chiar posterioare, aratape Bogdan ca cel care a Inchinat tara Turcilor, nugäsesc nici un motiv care sä se opunä faptului cá trac-tatul a fost fäcut de Boo-6 dan.

VII.

RELATIUNILE CU UNGARIA I POLONIA

INTRE 1514-1517

Relatiunile lui l3ogdan cu Sigismund dupa acest timp,sä márginesc. la Iritiintdrile de durnani ce i le facunul altuia, la certele de prädäri i incursiuni, i lachestiunea granitelor.

1. In 1514 regele polon multumià lui Bogdan prin-tr'o legatie, oferise mijlocirea sa pentru In-cheierea unei pad intre el i marele principe al Mos-covei (1). In Mai el ordonä capitanilor sai de margineca sä observe ca locuitorii din tinuturile lor sä nu maiInspäimânte pe Moldoveni, cä vor aduce pe Tätariasupra lor (2), iar in Junie acela an tot de frica TA-tarilor oferià ajutorul sdu lui Bogdan (3). La 3 Noem-vrie II Instiintà de micarile lor pofteä la räzboiucontra Moscovitilor (4). Acestea toate ar indicA, cá

(1) Hurm. II 146.(2) Idem, 157.(3) Idem, 158.(4) Idem, 182.

www.digibuc.ro

90

relatiuni mai bune erau in acest timp intre cele doua.tari. Ca relatiile se mai imblânziserd, se vede si dinaceia ca. Sigismund scrise la 2 Noemvrie lui Petru,care se afla In Mariemburg sa rarnana linitit in loculce i s'a destinat i sa nu faca nimic färä voia palati-nului de acolo (1).

La 16 Dechemvrie relatiunile se schimbasera. Voevo-dul al:Asa pe negustorii din Camenita cu taxe grele, ceiace nu convenià regelui polon, si de aceia ordona capi-tanului sau din Camenita «sa scrie voevodului in aceastaprivinta i räspunsul sa i-1 comunice > (2). Mai tarziu Bogdanera banuit ch. statuse toatä vara la granita ca sä vadarezultatul razboiului dintre Po Ionia si Moscova, i < in-

tr'un caz nefericit» sä navaleasca si el in Polonia (3).In anul urmator domnul dadii informatii lui Sigismund < inprivinta Sultanului Turcesc si a Tätarilor din Percop >.Regele multumi.

2. Pentru incursiuni si turburari, atat dintr'o partecat si din cealalta plângeri. De O. pagube mai mari su-feria voevodul din partea Polonilor, deca acestia delael, totusi regele polon nu tipa mai putin ca acesta. In 30Martie 1514 el scria. lui Vladislav ca Bogdan e acela carevatärna mai mult pe Poloni, jar nu Polonii pe voevod(4). Bogdan se plangea mai ales de faptul ca. locuitorii luierau atrasi cu diferite promisiuni de cätre locuitorii demargine ai Poloniei. Sigismund promitea ca. va face drep-

(i) Idem, 183.(2) Idem, 184.(3) Idem, 185.(4) Idem, 154.

www.digibuc.ro

91

tate, si se sileä sa implineasca ceea-ce promisese,prin aceia ca poruncia cäpitanilor sai dela frontieraca sa inceteze cu aceste stramutari si sä inapoiezeoamenii veniti acolo. Insa nu treceä mult, de când eldedeä ordinul si din nou veneà alta reclamatie. Aceastastare de lucruri o sa dureze 'Ana cand chestiunea Po-cupei va fi hotarita definitiv.

3. Pentru a se regula chestiunea Pocutiei definitiv, sehotarise pentru Ianuarie sau Fevruarie 1514 ca legatiiMoldovei sä. se Intruneasca cu ai Poloniei la Camenita.Pe länga aceasta mai avea sä se decida atunci si alteneintelegeri ce existau intre ambele taxi. Sigismundamânä insä pentru alta data aceasta intrunire intre de-legati, fiindca tot atunci se deschideä dieta tärii sale(1). In aceasta dieta se aleserä si cinci comisari, caritrebuiau sá reprezinte interesele Poloniei in delimitareahotarelor ei de care Moldova si in cercetarea celor-lalte pricini (2). Pänä in Mai comisia nu se intrunise.La 19 a acestei luni regele roaga pe Bogdan < sa-i

faca cunoscut cand poate trimite delegati sal» (3). Ale-gerea locului unde era, sä se hotärasca toate pricinileera data lui Bogdan. La 17 Julie, Sigismund asteptàräspunsul Voevodului, caci atunci scrise cäpitanului saudin Cracovia cca asteaptá dela Boidan sa-i comunicelocul, unde are sa trimeata pe solul sau, si daca stieceva in aceasta privinta sa-1 instiinteze > (4).

La 29 August delegapi se intrunisera. Atunci niste

(I) Idem, i4o.(2) Idem, 147, No. 135, p. 151, No. 138.(3) Idem, 156, No. 143.(4) Idem, 159-160, No, 148.

www.digibuc.ro

92

supusi poloni fácurd. dezordini. Se vede ca acest lucrusuparase pe Bogdan, cdci regele polon se scuzd de a-ceastä faptd, asigurându-1 cd va pedeps1 pe cei ceau turburat ordinea < pentrucd el nu voeste sä seturbure sau sd se rupd tractatele» (1). Din cauza a-ceasta comisia nu s'a mai Intrunit, cdci la 16 Dechemvrieacelas an, regele scrià cdpitanului sdu din Camenitaca legatii sä se adune la locul fixat prin tractate (2).Insd prin tractate nu erà fixat de at locurile undetrebuià sd se judece pricinile dintre locuitorii celor cloudstate dela hotare, iar nu si locul unde trebuià sd seadune delegatii pentru a se hotdr1 granitele. Probabilcd ei s'au intrunit tot la Camenita. Nu stirn care aufost delegatii Moldovei (3), dar ai Poloniei furd episcopuldin Camenita si Nicolae Karnenecki, palatinul Podoliei.Sigismund cereh ca toatá Pocutia sä fie läsatä Polo-nilor si restabilirea hotarelor la Colaczin sau Snyatin.Pentru indreptätirea cererilor sale, el trirnise i câteva do-cumente din arhiva regald comisarilor poloni. Regelenu se prea ra'zirna mult pe aceste acte, cdci scrià legatilorsäi < ca sà nu se Interneieze numai pe documente, ci sipe vechea posesiune (4). Nici de astà datd nu s'a hotäritnimic. La 1517 din nou e vorba de chestiunea grani-telor. Atunci pe vremea lui Stefan cel Tândr regelePoloniei trimise pe episcopul Matei Drzewicki ca amba-sador la regele Ungariei. Sigismund 11 Insdrcinase, pelângd altele, de a stdrui, ca Ludovic sa. trimeatd de-

(i) Idem, 167.(2) Idem, 184.(3) Unul din ei poate sal fie Petrica. Hurm. 156.(4) Idem, 220.

www.digibuc.ro

93

legatii sai «la frontiere i lucrul acesta sa se faca cu-noscut si domnului Moldovei» (1). Nici de asta datanu se numirá delegatii, regele Ungariei gäsind ca nu etimpul nimerit pentru a se discuta aceasta. chestiune (2).

Cu Ungaria relatiile sunt mai putine. i e explicabilIn acest an se intâmpla grozava revolutiune a táranilorin contra nobililor. Privilegiile i abuzurile feudale a-pasau greu pe tarani. Acestia urau din toate puterilenobilimea. Un tat-an Dosza se puse in fruntea räscu-latilor. El dadù o proclamatie prin care chemà pe totilocuitorii din sate si orase contra nobilor, amenintându-ipe cei ce nu vor veni cu spAnzuratoarea < inaintea ca-selor lor» (3). Maceiuri se petrecurâ In toata Ungaria. Seluara masuri contra revoltatilor. Regele Vladislav chemape nobili i pe oráseni de a luà armele contra täranilor (4).Papa invitá i pe regele Poloniei ca sa deà ajutor rege-lui Ungariei. Pentru aceasta Ii scrise sä termine cat vaputeà mai repede razboiul cu Muscalii, fiindcd Turciiputeau sa profite de revolutiune i sa intre in Ungaria (5).In urrna revolutiunea fu invinsä.

Cei revoltati fura tratati cu o cruzime infioratoare.A$ a ca nu e de mirare ca Bogdan a facut In 1514 in-telegerea cu Turcii, când el n'aveà ajutor nici dela Un-guri nici dela Poloni, de oarece atât unii cat i altiierau ocupati la ei In tail, de si Papa Leon promitea

(t) Se pare ca Moldovenii cereau Colomeia, care erà o veche pose-siune a Polonilor. A. Tom. IV 109. Cf. Picot, 254.

(2) Hurmuz. 116.(3) Idem, 16o. Cf. Conduratu, o. c. 499.(4) Hurm. 113 161, 162, 163.(5) Idem, 164. Cf. Iorga, Gesch. des Rum. Volkes I. 374.

www.digibuc.ro

94

In Octomvrie a acestui an un ajutor de 50.000 galbenilui Vladislav, daca s'ar fi decis a porni o expeditie incontra Turcilor (1).

InsA o expeditie in contra Turcilor, in acest an, sauin anul urmätor, când Papa numeste pe Sigismund cà-pitan general al unei asemenea intreprinderi (2) si tri-mete bani Ungurilor pentru fortificarea locurilor delafrontiera (3), promitându-le si alte ajutoare, nu e posi-bil5.. Erà situatia internä din Ungaria si externa dinPo Ionia, care impiedecâ un asemenea fapt. AO fiindnu puteau sà fie multe si importante relatiunile luiBogdan cu Ungurii. Totusi erau mici relatiuni cu oraseledin Ardeal. In 7 Noemvrie (feria quarta proxima postfestum depositionis beati Emerici) 1515 erà un sol, Cristea,al dornnului moldoveanu la Paul Thornor, castelanuldin FIgaras. Acesta venise aci, pentru:a rugA pe caste-lan ca sa intervina pe langa judele si juratii Brasovuluipentru niste datorii ce Bogdan aveà de prirnit dela Bra-.soveni (4). Castelanul le scrie rugAndu-i ca sà satisfac5pe domn.

La 20 Decernvrie (in profesto Thomae Apostoli), dinSuceava, voevodul scrie Bistritenilor in privinta oamenilorcari luau aurul gasit in Moldova si-1 vindeau in Bistrita,Ii roagâ pe cei cari vor mai trece sâ-i prinza si sa-itrimeatá lui (5). In 24 Ianuarie (feria quinta ante fes-turn Pauli conversionis) 1516 le cereà sa pedepseasc5.

(i) Idem, 189.(2) Hem, 215.(3) Idem, 217.(4) Copti de doc. ardel. la Acad. Rom.(5) Idem. Moisil, Douásprezece scrisori domnesti din Arhiva orasului

Bistrita 13. Cf. lorga, Doc. Rom din Arch. Bistr. I p. XI; Bergers o. c.P. 43, No. 616.

www.digibuc.ro

95

pe un servitor care furase niste bani dela stapânul sauPaul pârcalabul, si le anunâ ca a trimis pe acelas Paul

idem Paulus sa cumpere «pixides manuales > (1). In1516 era un sol al lui Bogdan la Brasov (2).

In Martie 1516 muri Vladislav. In locul lui fu

ales rege fiul sau Ludovic II. Acesta continua politicatatalui sail fata de Moldova. In acest an se auzise caTurcii dupa ce isprävise razboaiele din Asia voiau sase intoarca asupra Ungariei. Ludovic scrise lui Sigis-mund in 10 Aprilie ca sa de ajutor Tarilor Românestispre a nu fi cuprinse de Turci, caci aceasta ar fi pa-gubitor pentru cele douä regate (3). Polonii in acesttimp ar fi voit ca Petru sâ fie domn in Moldova (4), darei erau opriti dela acest fapt prin tractatele incheiate,care nu permiteau ca Petru «cat timp se afla pe te-ritoriul polon sa faca vre'o turburare in Moldova» (5).Din acest an este o scrisoare a lui P. Tomicki, in carese spune ca. Bogdan a murit si ca domnia a luat-ofiul sau Stefan (6). Aceasta trebue sa fie din 1517,caci in 1516 Bogdan era in viatä. La 17 lanuarie1517 el intäreste lui Luca Arbure o stapânire (7). Dela aceastä data el nu mai till mult. La 20 Aprilie1517 Isi dadii sufletul in Husi, si fu inmormântat laPutna, unde era ctitor (8).

(1) Idem p. 43 No. 616. 0 copie si la Acad, Rom; cf. Iorga o. c.(2) Copii de doc. la Acad. Rom.(3) Hurmuzachi IP 246.(4) Idem, 247.(5) Idem, 248. Cf. Coriolan, O. C. 9.(6) Hurm. IP, 248 No. 196.(7) Iorga, Studii si documente V, 550I.(8) Inscriptia de pe mormantul lui In Melhisedec: 0 vizitá la cateva

ananästiri In An. Acad. Rom. S. II Tom VII 218. Kozak, Inschrisfteaus Buk. 89.

www.digibuc.ro

PARTEA III.

ALTE STIR1 ASUPRA DOMN1EI LU1 BOGDAN

INCERCARI CATOLICE. FUNDATIUNILE LUIBOGDAN. COMERTUL.

1. Incercarea lui Bogdan de a luà In casatorie pesora regelui polon i conditiunea impusd prin tractatulde casatorie ca voevodul sà aiba In tare sa un episcopcatolic, arata ca. In acest timp catolicismul In Moldovadadusc Inapoi i ca regii Poloniei ar fi sprijinit o pro-paganda catolica.

Apelul facut de Bogdan la Papa In 1509 dädù curajacestuia pentru a Incercà o reinviere a catolicismuluiIn Moldova. In scrisoarea pe care papa o trimise la 12Aprilie 1509 catre Sigismund, se vede ca Bogdan el-Agita de a prim1 episcopi i preoti de rit latin in tail,daca regele s'ar fi tinut de conditiunile tractatului de ca-sätorie din 1506 (1). In 27 Dechemvrie 1511 Papa ddlui Toma, care era episcop al Strigonului i eparhiaMilcovului (2). La 16 Maiu 1512 din nou Papa daun act prin care Toma arhiepiscopul din Strigon aveasa Ingrijeasca de biserica milcoveana si diocesele eisa iea drepturile i veniturile acelei biserici pAnd ce seva Intoarce la vechea ei stare si va fi recuperata delainfideli i schismatici (3).

Hurmuzachi II 583-4.(2) Idem 25.(3) Idem II' 57.

7

www.digibuc.ro

98

In 13 August se intäreste aceastä subordonare (1).In 1513 papa Leon da voe numitului arhiepiscop sä_

viziteze comunele i mânästirile din mai multe täri Intrecare e i Valahia. Ii (Id In acelas timp insärcinarea dea reformA tot ce va gäsì cu cale pentru prosperarea

indreptarea eparhiei sale (2). Tot in acest an, papaLeon confirma vechile drepturi ale Mitropoliei din Stri-gon, cuprinse in bulele papilor Bonifaciu VIII, Nicolae V

Piu II in care se face amintire de unele parohiidecanate care tineau mai inainte de diecesa catolica aMilcovului (3.. La 2 Septemvrie acelas papa de altd.bula in care zice ca biserica Milcovului i cetätile a-celeia fiind ocupate de schismatici de peste 70 ani >

fiindca papa Iuliu o unise cu arhiepiscopia din Stri-gon, recomanda bisericilor catolice din Sibiu si alteparti sä asculte de Toma cardinalul si sa-i ded toataascultarea (4).

La Benkö sunt trecuti in timpul lui Bogdan trei epis-copi ai Milcovului i anume: Paulus de Ilfva (1504),Ladislau II (1510), Demetru (1511). Nici unul din acestian'a fost in Moldova, mai ales cá Bogdan nu putuseincheià casatoria doritä (5). In 1510 se mai gäsWe unepiscop catolic moldovean cu numele Mihail Marinoschi (6).

"(t) Idem 27.(2) Idem 115.(3) Idem 120.(4) Idem 131.(5) I3enkö, Milcovia J, 137. Cf. R. Rosetti, Ungurii i episcopiile ca-

tolice in Moldova, in Analele Acad. Rom. Seria II, Tomul XXVIII316-7.

(6) Eubel, Zur Gesch. der Röm. Cath. in der Moldau, in Römische-Quartalschrift" XII, 112. Cf. lorga, Studii si Documente I p. XXXVIIL

www.digibuc.ro

99

Tot In aceasta vreme (23 Julie 1513) se face amin-tire de episcopia din Siret, care de vreme Indelungatanu mai exista (1).

II. Bogdan n'a fost un mare ctitor de 1ocauri1 sfinte.A terminat biserica Inceputä de tatal sau la RaVisfani si aInceput zidirea bisericei mitropolitane din Suceava.

Inscriptiunea dela Rausani aratä cá biserica a in-ceput sä fie ziditä de «Stefan Voevod In anul 7011...

In numele taierei cinstitului cap al cinstitului si slavi-tului prooroc inainte mergatorului botezatorul Ioan, lalocul unde a fost taiat capul parintelui sal' BogdanVoevod >. Stefan murind inainte de a o ispravi, «fiul sauBogdan Voevod a terminat Inceputul parintelui sau sia savársit templul pärintelui sau In anul 7012 Sep-tembrie 8 > (2), Deci n'a avut mult de lucrat, daca Intimp de trei luni, dela moartea tatalui säu, a pututsá ispraveascá biserica cu totul. Intre 1504 si 1514n'avem stire de vre-un locas ridicat de dânsul, de sise stie ca Inainte 1511, el cumparase plumb din Po-Ionia pentru infrumusetarea unei biserici (3). Cu vre-otrei ani inainte {.le a muri Isi pusese In gänd de a faceun monument mai trainic. Anume, a voit sá cladeascábiserica mitropolitanä din Suceava. Timpul scurt alvietei ce i-a ramas, de când a Inceput sa o zideasca

(i) II', 227.(2) Melhisedec, 0 vizitá la ate va mänästiri din Bucovina In Anal.

Acad. Rom Seria II, Tom VII 281; Kozak, Inschrifte aus der Bu-kovina, 117.

(3) Hurm 1I3 16 No. 19. In 1511 el vol iarasi sä cumpere plumb,dar Polonii nu-i vándurá. Idem, ibidem.

,(--74 iileasifni,

www.digibuc.ro

100

si pAná la moartea sa, nu i-a permis de a o isprävi.Din inscriptia pusä de fiul säu, se vede cá a inceptita o zidi In 1514 si a ridicat-o pana la ferestre. Lu-crarea a fost terminata in 1521, patru ani dupa moat-tea sa, de Stefan cel Tânär (1). Pe un perete al bi-sericei este pictat Bogdan impreunä cu fiii säi Stefan

Petre (2). Alte douà figuri, al cdror cap nu se maicunoaste, se presupun a fi ale Doamnei sale Ruxandasi a fiului mai mic Dias (3). Un chip al lui Bogdan semai aflä i pe o perdea din mändstirea Putna. Acolo< e reprezentat imbrdcat in marele costum regal bizantincu coroanä i cu hlamidä» (4).

III. Când Bogdan trimise prima solie la regele polonin 1505 pentru a cere in cAsätorie pe sora sa, la in-toarcere Insotirä solia i delegatii orasului Lembergpentru a cere de la noul domn confirmarea ve-chilor drepturi de comert (5). Nu stim daca Bogdan

(I) Cu voia tatAlui cu ajutorul fiului i cu sävdrsirea sf. Duha binevoit binecinstitorul si de Christos iubitorul Ion Bogdan Vv,cu mila lui Dumnezeu, domn Tarei Moldovei, a zidi biserica Mitro-poliei Sucevei, unde este hramul sfantului marelui mucenic i pur-tAtorului de biruintA Gheorghe; fi a inceput a o zich in anut 7022si n'a ajuns a o termina. Iar fiul lui, Io Stefan Vv, cu mila luiDumnezeu, domn Trei Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu, delaferestre In sus au zidit o si au terminat-o in anul 7030, luna Noem-vrie 6, In cursul anului al saselea 'al domniei lui. Si s'a sfintit demAna prea sfintitului Mitropolit chir Teoctist" Kozak, O. C. 133. Co-drescu, Uricarul VIII, 151.

(2) Kozak, o. c.(3) Iorga, Studii si Doc. VI 630.(4) Melhisedec, o. c. 228, Un chip al lui Bogdan mai fusese pictat

In biserica sf. Nicolae domnesc din Iasi, ImpreunA cu al tatalui sAuStefan si al doamnei Evdochia. N. A. Bogdan, Orasul Iasi, 90.

(5) N. Iorga, Relatiunile comerciale aie Thrilor noastre cu Lernbergul, 17.

www.digibuc.ro

101

le-a intärit «vechile lor drepturi >. E probabil cä nule-a dat nici un privilegiu din cauza conflictelor cu Po-lçnii. In tractatul din 1510 se luau dispozitiuni i fatàde comert. Se spune acolo: «Negustorii poloni si lit-vani vor fi liberi a trece si a negustorl prin Moldova,precum si de a merge in Turcia, Tara Munteneascá sauI3asarabia, plaind vämile si päzind locurile de depozitdupd vechile legi. Tot asemenea privilegiu vor aveh

negustorii moldoveni In posesiunele polone» (1).Privilegiile de care e vorba aci sunt cele acordate

de Stefan i predecesorii shi.Aceste privilegii nu se prea tineau In seamä. Astfel

in 1511 negustorii din Lemberg se plânserä regelui cävoevodul Moldovei märise taxele vamale peste vechiuldrept i obicei cu 6 aspri si c ä nu mai primeste InMoldova monedele litvane i polone. La 4 Martie regeleporunci lui Krupski ca sä intervinä pe länga voevodde a scuti pe negustorii poloni de aceastä urcare avAmei (2). Plängeri de taxe vamale mai mari ca intrecut se repetä si in 1512 (3). Deci interveni-rea regelui din 1511 nu prea avusese rezultat. Alteori erau opriti de a si trece marfa in Turcia (4). Cauzapentru care I3ogdan nu läsà pe negustorii poloni de atréce in Turcia erà ea' nici Polonii nu läsau pe Mol-doveni sa treacä prin Lemberg cdtre Litvania cu mär-furile lor. In cursul anului 1513 sunt mai multe cer-

(i) Arh. Ist. I. 159.(2) Hurmuzachi IP 13.(3) Idem 66.(4) Idem, ibidem.

www.digibuc.ro

102

turi comerciale (1). In 1514 iarãsi taxe i opriri pentruPoloni de a alatori prin Moldova (2).

Se intâmplau i represalii. Astfel Isac (3), pe andera vames garantase cu 87 zloti pentru chezasia unuinegustor din Lemberg. Neplätindu-i-se el apua pe altnegustor polon de aceastã datofie si Bogdan scriseburgmaistrului i sfatului ca sä Implineasca pägubasuluibanii luati (4). La aceasta pare a se referl scrisoareadin 17 Fevruarie 1513 a lui Sigismund, prin care roagape Bogdan ca sa opreasca pe vamesii säi < de a mairetine marfurile comerciantilor poloni, fiindcä e ne-drept ca cel nevinovat sà fie pedepsit In locul unuiculpabil > (5). Regele ca sa se despagubeasca confiscapieila negustorului moldovean Prochno, pretextând ca«Inselase vämile Polonilor nu numai cu piei dar demulte ori cu alte marfuri i acum de curând cu ma-tasä, pe care o dusese in Litvania». De aci urma con-flictul care s'a povestit mai sus.

Din Polonia se cumparà plumb, postav i desigur multealte articole care se puteau procurà prin Lemberg. Cate,odatä regele opria sà se vândä Moldovenilor plumb,»càci zica a se Intrebuinteazd contra Polonilor, iar nuIn scopul pentru care erà cerut (6). Se exportà In Po-

(t) Idem 88, Io3.(2) Idem 15A..(3) Mai tdrziu pdralab i logoat.'(4) Hurmuzachi 728-9; Arh. Ist. D. 7-8. Cf. Iorga St. 4i Doc.

X. 145.(5) Idem. II' 73.(6) Hurmuzachi, 113 15.

www.digibuc.ro

103

Ionia i Litvania din Moldova piei (1) si vin (2). Desigur ca i multe animate cum si derivatele lor. Se in-tampina printre márfuri i mätasa (3). Piei se vindeausi in Ungaria (4). Negustorii moldoveni mergeau si inTransilvania, unde veniau cu märfurile lor la balciurilece se faceau, cum erà cel dela Bistrita (5). Moldoveniiuzau cáte-odata si de contrabanda, ca sa nu plateasclvama datorita regatului ungar, desi. Vladislav ordonaca sa se ia masuri contra lor (6). De prin munti sau deprin albiile raurilor se scotea i aur (7) Din Ungariasi mai ales din cetatile sasesti, Bogdan cumpara arme,panzeturi i stofe (8). Comertul era mai activ cu Nor-dul i Vestul, caci drumurile care mergeau spre Sud

Sud-Est decazusera Intru catva, de chid Turcii puse-sera mana pe Chilia i Cetatea Albá i comerciantiistreini nu mai aveau la Turci siguranta care o avuseseräcând Moldovenii stapaniau numitele cetati. Negresit càcu aceasta trunchiare si comertul moldovean suferisepagube ca i vistieria domneasca (9).

IV. Pe timpul lui I3ogdan se batea monetä (10). Ni s'aupastrat cateva. Se desting de cele anterioare prin faptulca au legenda slavoná. Tipul monetei sale e urmatorul :

(I) Idem, 74-75.(2) Iorga, Relatiunile comerciale cu Lembergul, p.(3) Hurm , ibidem.(4) Hurm, 133.(5) Copii de doc. ardelene; cf. Iorga. Doc. din Arh. Bistr. I p. XI.(6) Idem.(7) ldem.(8) Idem; Sanuto, Diarii I .(9) lorga, Negotul si Mestesugurile in trecutul romanesc, t01-2.

(to) Hurm. II3, 166.

www.digibuc.ro

104

Av : T hv Lormn EOEBOM roc intre douà cercuri li-neare, in mijloc capul de bour, intre coarne o stea cucinci raze, In dreapta un soare, in stânga serniluna.

Rev: + nomp 3EMAM MOAMK Intre douâ cercuri deperle, In mijloc un scut cu crucea cu ase brate (3).

Aceiai legencla i aceleai arAtäri sunt pe pecetile sale.

(8) D. Sturdza In Etymologicum Magnum Romaniae" III 2438-9 ;Intreg pasagiul de sub IV e luat de acolo.

www.digibuc.ro

ANEXE

I.

BOERII DIN TIMPUL LUI BOGDAN.

Färá tffluri. Stefu1-1510; Moghila 1508 Fevruarie 21513 Martie 5; Cozma 1510 Fevr. 7, 1515 Decenwrie 211517 lanuarie 4 ; Sandru 1510 Fevruarie 7-1517 lanuarie17 ; Negrila 1513 Martie 5-1517 lanuarie 17.

Logofeti. Tautul-1511; Isac 1511-1515 Dec. 21 ; To-trusan 1516 Dec. 10-1517 lanuarie 17.

Vornici. Jude-1536 Martie 22; Drago 1507 Dec. 151515 Aprilie 20 ; Petrica (Petru) 1515 Dec. 21-1517 la-nuarie 17.

Parcálabii Hotinului. Toader §i Negrila-1508 Dec_15; Dan Bole si Grincovici 1510 Fevr. 7-1513 Martie 5 ;Grincovici §i Talaba 1515 Aprilie 20-1517 lanuarie 17.

Paralabii Neamtului. Ieremia §i Dragos-1507 Mar-tie 1 ; Ieremia i Fruntes 1508 Fevr. 2 1508 Dec. 15;leremia 1510 Fevr. 7; leremia i Cozma 1513 Martie 5,Cozma 1515 Aprilie 20 ; Costea Cade §i Condrea 1515 Dec.21-1517 lanuarie 17.

Parcalabii Cetätei-Nouá. Sandru-1508 Dec. 15 ; Isac1510 Fevruarie 7; Petrica 1513 Martie 5-1515 Dec. 21 ;Petrica §i Toader 1516 Dec. 10-1517 lanuarie 17.

www.digibuc.ro

106

Parcálabi färä numirea orasului. Bernard 21 Noem.1505; Teodor 1510 Fevr. 7; Sandru 1510 Fevr. 7.

Portarii Sucevei. Luca Arbure.

Sp 'Atari. Cleindu-1507 Mart le 1; Dan 1508 Fevruarie 21508 Dec. 15; Hrana 1513 Martie 5-1517 lanuarie 17.

Vistieri. Isac-1508 Decemvrie 15 ; Totru§an 1510 Fe-vruarie 7-1516 August 25; 'feremia 1516 Decemvrie 101517 lanuarie 17.

Postelnici. Cozma

Stolnici. Frunks-1507 Martie 1, C. Cade 1508 Fevr. 21513 Martie 5 ; Stdrcea 1515 Dec. 21-1517 lanuarie 17.

Paharnici. Mogkilci-1507 Martie 1 ; Petrica 1508 Fe-vruarie 1Decemvrie 15; Silcuianu 1513 Martie 5-1517lanuarie 17.

Petricei-1508 Dec. 15 ; Toma Caleleanu 1510Fevr. 7-1517 lanuarie 17.

Pisani. Ioan Pdpovici, Vciscan, Vasco Greiblin, Fádor(Toader), Ivanco.

11.

TABLA DOCUMENTELOR

1506 (7014) Martie 22. Bogdan Vv., intäreste stApáni-Tea lui Jurja Bruduru diac de visterie peste satul Levcu-vesti, pe care-1 cumpârase dela Duma si neamurile sale, cu400 zloti tätäresti.

www.digibuc.ro

107

Marturi : Täutu logofat, Jurje vornic, teful, Toader siNegrilä parcalabii Hotinului, leremia si Dragos (Arc. Neam-Aului, andru parcalabul Novogradului, Arbure portar Suce-vei, Clanau spatar, [sac vistier, Cozma arpe postelnic,Moghila. Ceasnic, Fruntes stolnic, Petrica comis. Scrie loanPopovici diac, In Suceava.

(Pergament. Acad. Rom. 3/LXXVII).

1507 (7015). Suret de pe un ispisoc sarbesc dela BogdanVv, prin care Intäreste stapanirea lui stefan, frate-sau Tri-fan si altora peste selistea Haceorani.

(Traducere, Acad. Rom. 6/CV).

1597 (7015) Fevruarie 20. Bogdan Vv. Intare§te stapd-nirea lui Carstea si a femei lui Nasta peste doua parti dinmoara dela Bucuresti pe Bilavoi, pe care o cumparase cu 30210 tätäresti dela Gligorie si sora lui Maria, nepotii lui BucurDan. Marturi : teful, Toader si Negrila parcalabii Hotinului,leremia si Drago§ parcalabii Neamtului, andru párcalab No-vogradului, Arbure portar Sucevei, Clanau spätar, [sac vi-stier, arpe postelnic, Moghild paharnic, Fruntes stolnic,Petrica Comis, Tautul .logofat. Scrie Vascan In Husi.

(Pergament. Acad. Rom. 142/XLV).

1507 (7015) Fevruarie 27. Bogdan Vv. milueste pe slu-gile sale Dumitru si Albu cu jurratate de loc din Pustini-cpe gura ce se zice Ciorangii».

Marturi: teful, Toader 1§i Neagre 'parca.labii Hotinului,Irimia si Dragos parcalabii tinutului de sus, andru parca-labul Cetätei Noua, Arbure portar Sucevei, Creneiu Spätar,lsac vistier, arpe postelnic, Movill pah., Fruntes vel stol-nic, Petrica Comis, Tautul logofdt. (Traducere. Arhiv. Sta-tului, Adam IV- 6).

1507 (7015) Martie 1.Bogdan Vv. catre Stana si su-Toru-sa Ana, surorile lui Duma ce a fost paharnicel, ca säle fie satul Urlati pe lalan.

www.digibuc.ro

108

Marturi : teful, Toader §i Negrila parcalabii Hotinului,leremia si Dragos parcalabii Neamtului, andru al Novogra-dului, Arbure portar Sucevei, Clanau Spatar, !sac vistier,

arpe postelnic, Moghila paharnic, Frunte§ stolnic, PetricaComis, Tautul logofat. Scrie Vascan In Husi.

(T. Codrescu, Uricarul XV111--82).

1507 (7015) Martie 4. Bogdan Vv. Intareste satul Be-rinde§tii pe Costina lui Gavril Totrusan Vistierul, pe care-1cumparase cu 600 zloti tataresti dela Maria fiica spataruluiAlbu si rudele ei. Tautul vel logofat.

(lorga, Studii si doc. V, 395).

1507 (7015) Martie 6. Bogdan Vv. catre Hie Comisulca- sa-i fie satele Crainlcii si Gälestii pe care le luase cuschimbul dela sora-sa Ana si dela Dragalina nepoata lui.Nan Clucerul. Täutul logofat.

(Traducere din 1816 Martie 15 facuta de Debrici ; Acad.Rom. 18/XL).

1507 (7015) Martie 22. Bogdan Vv. pentru un lurga.(lorga, Studii si doc. V. 4).

1507 (7015) Maiu 11.«0 copie di pe un suret scos depe un ispisoc sarbesc dela loan Bogdan V[oe]vod, prin caresa cuprinde a au miluit pre credincioasa slugile domnieisale Ham atraniasa si Fete si Dediul si Coman cu mosieIn pamantul Tari1 Moldovii, anume In loc dela Putna, partedin gos, gumatate dela fantana Oasalor ca sa-si faca sat sisa fie a lor si copiilor si nepotilor si stranepotilor In veci.lar hotarul locului acelui e dela Putna parte din gos, aura.-tate dela fantana Oaselor cat sa va putea alegi».

(Dintr'un «perilipsis de pe copiile scrisorilor mosiei Oasa1eqt Çovurlui, 1806 lulie 15». Arhivele Statului. M-r St. Savapach. 40 doc. 35.. Comunicat de d-1 I. Tanoviceanu)

www.digibuc.ro

109

1508 (7016) Fevruarie 2. Iasi. Bogdan Vv. Intarestem-rei Neamtu dania fiului lui Bärlici, anume satul Telebecintiisi satul Tristianeti. Marturi: teful, Dragos vornicul. Toader

i Negrill pArcdlabi de Hotin, leremia si Fruntes pdralabide Neamtu, andru pArcdlabul Novogradului, Arbure portarSucevei, IVIoghild, Dan spätar, !sac vistier, Cozma arpe po-stelnic, Petrica paharnic, Coste CrAje stolnic, Petricd. Comis.(Wickenhauser. Geschichte des Klösters Woronetz undPutna p. 189. Idem, Bochotin oder Geschichte der StadtCerndutz 67. Cf. Iorga, Studii si doc. V. 395).

1508 (7016) Fevruarie 11. Bogdan Vv. Intdreste stApd-nirea lui Toma peste o bucatä de loc din hotarul Retovoestice o cumpärase dela Danciul, nepotul lui Costin cu 100 zlotitätäresti. Täutul logofdt.

(Cond. Assachi, vol. 11 (No. Arh. 262) fila 35).

1508 (7016) Fevruarie 16.Bogdan Vv. Intdreste Neacsei,fiica Marinei, satele Dragote§tii si Popestii.

Marturi: teful, Dragos Vornic, Toader <si Negrild>pArcAlabii Hotinului, Ieremia si Fruntes pArcalabii Neamtului,

andru [pArcalabul] Novogradului, Arbure <portar Sucevei>. . . . . . . Dan spätar, Isac vistier, arpe postelnic,

Pe<tricd. paharnicul> Tdutul logofdt.Scrie Vascan In Vaslui. (Pergament rupt. Arhivele Statului,Episcopia Husi XLIX-1, 2. Cf. Aricescu, Revista istoricd. aArhivelor Statului II, 72 No. 2006).

1508 (7016) Fevruarie 16. Bogdan Vv. milueste pe Hu-hule postelnicul si pe fratii sdi Danciul si Cozma si pe su-rorile lor Stana,IMarena si Irina cu satele Gorjestii pe Ra-catau si jumatate din Nänesti pentru dreptele lor slujbe.

Marturi : teful, Dragos Vornicul, Toader si Negrild pdr-cdlabi de Hotin, leremia si Frunte§ parcalabi de Neamtu,andru parcalab de Novgrad, Arbure portar Sucevei, Mo-

ghild, Dan spdtar, [sac vistier, arpe postelnicul, Petrica

www.digibuc.ro

110

paharnic, Costea Cale Stolnic, Petricd comis, TAutul logo-fdt. Scrie Vdscan In Vaslui. (Codrescu, Uricarul XXIII-165).

1508 (7016) Martie 22. Bogdan Vv. fntAreste lui PetraSoholet si fratele sdu Marcu «jumdtate din seliste pe Hu-lubat din sus de Soholet», cumpAratA dela Oand IstAvoi ca70 zloti tAtdresti. TAutul logofdt. Se citeazd si PetricA pa-harnicul. Scrie VAscan in Husi.

(Traducere de Pavel Debrici. Codrescu, Uricarul XXIII, 5)._

1508 (7016) Martie 24. Bogdan Vv. IntAreste lul AndreiCoblid si lui DrAgoi o seliste pe Tigheci, pe care o cum-pArase dela SimultdcAu cu 70 zloti tAtdresti. TAutul lo-gofAt.

(Codrescu, Uricarul XXV-5. Traducere).

1508 (7016) Martie 25. Bogdan Vv. IntAreste lu Steful,Triful, surorilor lor Ana si Maru§ca si intregului lor neam std-pdnirea peste satul Jigoreni, impArtindu-li-1 In §ase bucAti.

Marturi : Steful, Dragos vornic, Toader si Negrild pAr-cAlabii Hotinului, leremia si Fruntes parcAlabii Neamtului,Sandru pArcAlabul Novogradulni, Arbure portar SuceveLDan spAtar, lsac vistier, Sarpe postelnic, Petricd Ciasnic,Costea C<rAje> stolnic, Petricd comis, Tdutul logofAt.

Scrie Vasco GrAblin in Husi.(Pecete. Arh. Stat. Neamtu XX-1).

1508 (7016) Decemvrie 15 Bogdan Vv. intAreste o bu-catd de loc pustiu la pArAul Bordaci si satul dela FAntAnalepurelui (cmo S 3c1144MA KpZ11111111,11) IVIareucei si Nastei, fetelelui latcu Hudici. Le cumpAraserd dela nepotii lui Ciurbd cuispisoc dela Ilia§ §i Stefan, strdunchii domnului.

Marturi : TAutu logofdt, Steful, Drago§ vornic, Toadersi Negrild pArcdlabii Hotinului, leremia si Fruntes pArcAlabiiNeamtului, Sandru [pdralabul] Novogradului, Arbure portar

www.digibuc.ro

111

Sucevei, Moghila, Dan spatar, Isac vistier, arpe postelnic,Petrica paharnic, Carja stolnic, Petrica comis.

Scrie Vasco Grab lin In Suceava.(Arhivele Statulul, Sectia istorica).

1510 (7018) Septemvrie 21.Bogdan Vv. Intareste stapa-nirea lui Dragos vornicul peste satul Balanesti, «unde au .fost jude Man», pe care-I cumparase cu 60 zloti tatarestidela Luca Iliesescu, feciorul lui Ilias paharnicul i neamurilesale, si peste satul «Gura Strambei pe Tutova», cumparatcu 280 zloti tätaresti dela Mircea lezereanul si sora lui Ma-rusca. Marturi: Fiu stefan. Täutul logofat.

(Arh. Stat., Cond. m-rei Rachitoasa IV 73 (109).

1513 (7021) Martie 5.Bogdan Vv. Intareste stapanirealui Grincovici parcalabul Hotinului peste satele Dragusanil

Ecusanii, ce-i ramasese dela unchiul säu teful parcalabuL.Acestuia Ii cazuse In partea sa la Impartirea ce o facusecu matusa sa Marena, fata lui lacusi vistierul, cu fetele eiAnusca si Vasutca si cu nepotii sai, copii lui lurie Buczacki.

Marturi. Fiii domnului : stefan, Petru si Bias.Boerii: lsac logofatul,Dragos vornicul, Dan Bole parc. Ho-

tinului, leremia si Cozma parc. Neamtului, andru, Negrila,Moghila ,Petrica parcalabul Novogradului, Luca Arbure por-tarul Sucevei, Hrana spätar, Trotusan vistier, arpe pos-telnic, Sicuianu paharnic, Costea Craje stolnic, Toma Ca-teleanu comis. Scrie Faclor.

(Pecete, Arh. Statului Publicat In Arh. 1st. 12 119-120).

1513 (7201) Martie 7.Bogdan Vv. darueste lui Isac lo-gofatul satul Oniceani la gura omuzului cu morile sale, pecare-1 cumparase dela Vasco, fiul lui Petrica fostul comis,cu 500 zloti tataresti.

Marturi. Fiii domnului: loan, tefan, Petre si llia. Boerii:.Dragos vornic, Bole i Grincovici parcalabii Hotinului, Iere-mia i Cozma parcalabii Neamtului, andru, Negrila, Mo-ghilä, Petrica parcalabul Novogradului, Arbure portarul Su-

www.digibuc.ro

112

revei, lirana spatar, Totru§an vistier, arpe postelnic, SA-cuianu paharnic, Costea stolnic, Cateleanu comis. A scrisVascan In HO.

(Pergament, Acad. Rom., pecetea 149).

'1514 (7022) Dech. 8.Bogdan Vv. daruete m-rei Moldovitapentru MAntuirea sufletului Om 800 zloti tatareti. Intarqteapoi m-rei, moia Reciuleni, pe care o schimbase cu Bdiceni.

(In rezumat Wickenhauser, Die Urkunden des KlostersMoldoviza 74).

1514 Dechemvrie 8. Bogdan Vv. claruqte prin egumenulSilion m-rei Putna, pentru rnAntuirea sufletului sau, 800 zlotitatarqti. ¡sac logofat.

Scrie Dump. Cosmin In Suceava.(Wickenhauser, Geschihte der Klöster Woronetz und Putna

p. 190. Dr. Or. Popescu. CAtevA doc. mold. 1895 p. 21).

1514 (7022) Dech. 8. Bogdan Vv. ddruqte lui Gherasimegumenul dela Dobrovat 800 zloti tdtare0 «pentru sdnatatea

i ertarea sufletnlui sau». Isac logofdt.(Arh. Stat., Cond. Asachi II fila 37 (29) i In Cond. Assa-

chi 1 446).

1514 Dech. 8.Bogdan Vv. darueste Mitropoliei din Ro-man prin Macarie episcopul 830 zloti tatdrqti. lsac logofatul.Scrie Faclor fn Suceava.

(Pergament. Acad. Rom., pecete 158. Publicat de MelhisedecIn Cronica Romanului I, 154-5.)

1514 Dech. 17. «Suret de pe ispisocul sArbesc al dom-nului Bogdan Vv. prin care Intdrqte m-rei Neamtu o giu-mdtate de sat anume Ciofre#ii partea din gos i giumatatede sat anume Piscul i giumdtate de moara in BArlad.»

(In rezumat. Cond. m-rei Neamtu 11 (No. Arhivei 176) fila88 la ArhiVele Statului. Amintit i In mss. 1296, fila 26 versola Acad. Rom).

www.digibuc.ro

113

1514. «Uric dela 13)gdan Vv. din v(e)l(eat) 7022 Intru carescrie cA domnia sa au dat sfintei m-ri Pobratii un sat anumeHeaciul, pe care au fost dat acel sat vara domniei saleNeacsa, fata Mariei, sora tatAlui domniei sale stefan VodAla moartea sa, din al sAu drept uric si cumpArAtoare ce i

le-au fost cumpArat tatAl domniei sale, rAposatuI Stefan vodAdela Marusca, fata Mihului LogofAtul, din drease de cum-pArAturi 6au avut tatAl ei Mihul logofAt dela Pan Gana Pascosi dela socru-sAu Dragula, unchiul lui Neagoe logofAt si delaZoica, nepoata lui Neagoe logofAtul din drease 6-au avutNeagoe logofAtul dela strAmosul domniei sale AlexandruvodA si dela strAunchii domniei sale Was si Stefan voevozi,ca sA fie sf. m-ri dreaptA danie i 'Mt Aare in veaci, iar ho-tarul acestui sat pe hotarul veachiu.»

(Arh. Stat., Cond. Asachi I (No. 261) b. f. 540 verso).

1515 (7023) Fevruarie 18. Bogdan Vv. TntAreste m-reiMoldovita satul Berchisestii.

(Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters Moldaviza 75.In extras).

1515 (7023) Martie 30.«Un extras din suretul lui Bog-dan Vv. pentru hotarele satului Dersca.»

«Uricul acesta e la preotul din Dersca) iar izvodul acestaeste le cAlugArii dela Humor».

(Acad. Rom. 38/LII).

1515 Aprilie 20. Bogdan Vv. IntAreste m-rei dela Do-brovAt satul Vadu Cristei si lacul Bogadul. li mai IntArestesatul Radenii, care fusese lAsat m-rei de Mihul Medelnicerul, sidouA salase de tigani, dAnuite de Alexe Nebojatco ; aceastapentru sufletele pArintilor sAi si mAntuirea «doamnei noastreRuxandra si a copiilor domniei mele loan stefan, Petru si Hie».

Marturi: Isac logofAt, Dragos vornic, endrea, NegrilA, Grin-covici si TalabA pralabil Hotinului, Cosma pArcAlabul Neam-tului, PetricA parcAlabul Romanului, Arbure portarul Sucevei,

8

www.digibuc.ro

114

Hrana spAtar, Totrusan vistiet, Sarpe postelnic, SAcuianupaharnic, Costea CArje stolnic, Toma Cateleanu comis.

(Arhivele Statului, Cond. Assachi 1, 455 ; II, 38. PublicatIn Ath. istoria. 11 157).

1515 (7023) Decemvrie 21.Bogdan Vv. IntAreste stApft-nirea lui Simion Rohat si MicotA Rohat peste satele Cuh-nestii la Rebricea si Bucsanii la Horincita.

Marturi. Fiii : Stefan, Petru si !Has.Boerii: Petru vornicul, Sandru, NegrilA, Cozma, Grincovici

si TalabA parcAlabii Hotinului, Costea si Condre pftralabiiNeamtului, PetricA pArcAlabul Novogradului, Luca Arbure por-ar Sucevei, Hrana spAtar, Trotusan vistier, Sarpe postelnic,SAcuianu paharnic, StArcea stolnic, Toma Cateleanu comis,¡sac logofAt. Scrie FAdor In Suceava.

(Pergament. Acad. Rom. 91XCV).

1515 (7023) Decemvrie 21. Bogdan Vv. dArueste m-reiVoronet satul Bikuresti pe Moldova, din sus de Berchesesti,pe care-I cumpArase dela Luca llisescu, nepotul lui Corlat,cu 300 zloti tAtAresti.

Marturi. Fiii domnului: Stefan, Petru, ¡lie. Boerii: Pe-tricA vornicul, Sandru, Negrilä, Cozma, Hrincovici si TaIabApArcAlabii Hotinului, Coste si Condra pArcAlabii Neamtului,PetricA parcAlabul Novogradului, Luca Arbure portarul Su-cevei, Hrana spAtar, Totrusan vistier, Sarpe postelnic, SA-cuianu paharnic, StArcea stolnic, Toma comis, ¡sac logofAt.A -scris Toader In Suceava.

(Wickenhauser, Geschichte des Klöster Woronetz und Putnap. 105. ln rezumat si In cond. Asachi 1. 568).

1516 (7024) Decemvrie 10.Bogdan Vv. IntAreste stApa-nirea lui Cozma Sarpe asupra satului Letcanii pe Bahlui, cumori si cu loc de prisacA, pe care-1 cumpArase dela Maruscasi Zoica, fetele Teodorinei, nepoatele Jurginii, ce-1 .aveA delastrAmosul lor Latcu GrAbinu cu uric dela Ilias si Stefan.

Marturi Fiii: Stefan si Petre.

www.digibuc.ro

115

Boeri: Petre vornicul, andru, Negri la, Cozma, Grincovici,Talaba. parcalabii Hotinului, Costea Cade, Condrea pal-a-labii Neamtului, Petrica, Toader parc. Novogradului, LucaArbure portar Sucevel, Hranä spätar, leremia vistier, Sdcu-ian paharnic, Starcea stolnic, Toma Cateleanu comis. To-trupn logofdt. Scrie Ivanco diac In Har Mu.

(Acad. Rom. Pec. 87. Pergament).

1516 (7024) Decemvrie 10.Bogdau Vv. IVIoldovei adeve-rWe cd loan diacul, venind inaintea sa, a vandut nepoateisale Ana, stränepoata protopopului din Herteg, cloud satede Wig Siret cu numele Mite§tii §i Sorocinovat pentrusuma de 300 florini tätdre0, iar Ana a daruit satele vistierului leremia.

(In extras la Wickenhauser, Die Urk. des Klokers Mol-davita 75 ; Hurmuzache II, 243).

1517 (7025) lanuarie 17.--Bogdan Vv. intArqte lui LucaArbure portarul Sucevei satul Solonet cu moara, pe care ilcumparase dela Tatea fata lui pan Dr Oman i dela neamu-rile ei cu 1680 zloti tätäre0.

Marturi. Fiii domnului : stefan §i Petru. Boerii : Petru vor-nicul, andru, Negrilä, Cozma, Gri[ncovici], Talaba ON. Hoti-nului ; Coste, [Con]dre parc. Neamtului, Petrica, Toader parc.Novogradului, [Hrana] Spätar, leremia vistier, Sacuian cea-nic, Strace stolnic, Toma Catelean comis. Totrupn logofdt.Scrie Dump Cozmovici in Harlau.

(lorga, Studii §i doc. V, 550-1).

www.digibuc.ro

TAMA DE MATERII

Introduccre 3

PARTEA,- I.

I. Urcarea Iui Bogdan pe tron 21

11. Luptele cu Polonii din 1505 24III. Lupta cu Muntenii din 1507 31

IV. Relatiunile cu Ungaria pana la 1503 34V. Luptele cu Polonii din 1509. Tractatul din 1510 38

PARTEA

I. Primele relatiuni ale lui Bogdan cu Turcii 53II. lncursiunile tataresti din 1510 56

Ill. Polonii i Ungurii fata de Bogdan In luptele sale cu Tatarii 62IV. Navala Tatarilor din 1513. Relatiunile lui Bogdan cu Selim 70V. Familia lui Bogdan a 77

VI. Tractatul cu Turcii 79VII. Relatiunile cu Ungaria i Polonia intre 1514-1517 . 89

PARTEA

Alte asupra domniei lid Bogdan.L lncercari catolice 97

Fundatiunile lui Bogdan 99

III. Comertul . 100IV. Moneta . 103

Anexe.cI. Boerii din timpul lui Bogdan 105IL Tabla documentelor ....... , , t I 05

www.digibuc.ro

PUBLICATIUNI DIN LUCRARILE SEMINARULUI DE ISTORIA ROMANA

1. Cäteva cuvinte asupra vechei cronologii românesti, deC. Giurescu. (ConvOrbiri Literare 1900).

2. Radul cel Fyumos (1462-1474), de A. LäpAdatu. (Tran-silvania 1902).

3. Vlad VodA. Calugärul (1482-1496), de A. Läpädatu.Extras din Convorbiri Literare, cu cheltuiala «FundatiuneiUniversitare Carol I». Bucuresti 1903.

4. Alex Andre] Von si Bogdan Vodä (1449-1455), de V.PArvan. Tipäritä cu cheltuiala «Fundatiunei UniversitareCarol 1». Bucuresti 1904.

5. Relatiile lui Stefan cel Mare cu Ungaria, de V. Pârvan.Bucuresti 1905.

6. Luptele lui Stefan cel Mare cu Turcii In anii 1475 si1476, de Andrei Räclulescu. Tipäritä tu cheltuiala «Funda-tiunei Universitare Carol I». Bucuresti 1908.

7. Cronicarul Radu Popescu si «Istorille domnilor Tarii-Românesti», de Em. Panaitescu. Tipäritä cu cheltuiala «Fun-datiunei Universitare Carol I». Bucure0 1908.

8. Petru Rares 1nainte de urcarea sa pe tron si PetruPribeagul, de G. Coriolan. Tipäritä cu cheltuiala «FundatiuneiUniversitare Carol I». Bucuresti 1909.

9. Ziaristica bisericeasca la Români. Studiu istoric de Oni-sifor Ghibu. Sibiiu 1910.

www.digibuc.ro